MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 537         LEGI, DECRETE, HOTĂRĀRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 16 iulie 2008

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 569 din 15 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii

 

Decizia nr. 755 din 24 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 288/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 4/1953 - Codul familiei

 

Decizia nr. 818 din 3 iulie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

 

Decizia nr. 819 din 3 iulie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1)-(3), art. 6 si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

 

Decizia nr. 820 din 3 iulie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

 

Decizia nr. 821 din 3 iulie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1), (3) si (11) si art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.891/C.- Ordin al ministrului justitiei privind redobāndirea cetăteniei romāne de către unele persoane

 

ACTE ALE ĪNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

Decizia nr. LXIV (64) din 15 octombrie 2007

 

Decizia nr. LXV (65) din 15 octombrie 2007

 

Decizia nr. LXVI (66) din 15 octombrie 2007

 

Decizia nr. LXVII (67) din 15 octombrie 2007

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 569

din 15 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 281 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, exceptie ridicată de Societatea Comercial㠄Stilinvest Company" - S.R.L. din Brasov īn Dosarul nr. 1.555/64/2007 al Curtii de Apel Brasov - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal īndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si īn Dosarul nr. 432 D/2008, avānd ca obiect exceptia de neconstitu­tionalitate a prevederilor art. 281 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006, exceptie ridicată din oficiu de către instanta de judecată īn Dosarul nr. 53/64/2008 al Curtii de Apel Brasov - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal īndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune īn discutie conexarea dosarelor sus mentionate, avānd īn vedere obiectul exceptiilor ridicate.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.

Curtea, īn temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 432 D/2008 la Dosarul nr. 318 D/2008, care a fost primul īnregistrat.

Presedintele constată cauza īn stare de judecată si acordă cuvāntul pe fond reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neīntemeiată.

CURTEA,

avānd īn vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin īncheierile din 19 februarie 2008 si 12 februarie 2008, pronuntate īn dosarele nr. 1.555/64/2007 si nr. 53/64/2008, Curtea de Apel Brasov - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 alin. (1) si art. 281 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Exceptia a fost ridicată īn cauze avānd ca obiect plāngeri formulate īmpotriva deciziilor Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor.

Īn motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că atāt cerinta depunerii plāngerii la acelasi organ care a emis

actul administrativ-jurisdictional ce este contestat, cāt si sanctiunea nulitătii plāngerii īn caz de nerespectare a acestei dispozitii procedurale reprezintă două elemente care restrāng de o manieră nepermisă si abuzivă dreptul la un proces echitabil, limitānd implicit dreptul de acces liber la justitie. Depunerea plāngerii la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor creează posibilitatea ca acesta să īntārzie sau chiar să blocheze transmiterea acesteia către instanta de judecată, fără ca acesta să suporte vreo sanctiune legală, ceea ce duce la īncălcarea termenului rezonabil īn care plāngerea ar trebui solutionată.

Instanta, care a ridicat exceptia din oficiu īn Dosarul nr. 53/64/2008, apreciază că si prevederile art. 281 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 sunt neconstitutionale, „deoarece prin acestea se aduc obligatii si limitări petentei la exercitarea dreptului său la plāngere, pentru că interesul său este să o motiveze si să o dovedească cu īnscrisuri".

Curtea de Apel Brasov - Sectia de contencios administrativ si fiscal opinează, īn Dosarul nr. 1.555/64/2007, că exceptia de neconstitutionalitate este īntemeiată, deoarece īngrădirea dreptului părtii de a se adresa cu plāngere direct instantei de judecată nu poate fi justificată īn mod obiectiv si constituie o īncălcare a principiului liberului acces la justitie si a dreptului la un proces echitabil.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, īncheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, deoarece instituirea conditiei ca plāngerea să se īnainteze Consiliului, sub sanctiunea nulitătii acesteia, creează un impediment administrativ care nu are o justificare obiectivă.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinānd īncheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele īntocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate īl constituie dispozitiile art. 281 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, cu modificările si completările aduse prin Art. I pct. 78 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 676 din 4 octombrie 2007.

Acestea au următorul continut: „(1) Plāngerea se īnaintează Consiliului, sub sanctiunea nulitătii acesteia, care va transmite dosarul instantei competente īn cel mult 3 zile de la expirarea termenului pentru exercitarea căii de atac.

(2) Plāngerea va fi formulată īn scris si va fi motivată, dispozitiile art. 270 alin. (1) aplicāndu-se īn mod corespunzător.

(3) Partea care formulează plāngerea are obligatia să comunice, īn termenul prevăzut la art. 280 alin. (5), o copie a acesteia, precum si a īnscrisurilor doveditoare si părtii adverse, depunānd dovada de comunicare īn fata instantei pānă la primul termen de judecată."

Exceptia de neconstitutionalitate este raportată la prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor īntr-un termen rezonabil, ale art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si ale art. 10 privind dreptul persoanei de a fi audiată īn mod echitabil si public de către un tribunal independent si impartial din Declaratia Universală a Drepturilor Omului.

1. Examinānd exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006, Curtea Constitutională observă că acestea instituie obligatia părtii care formulează plāngere īmpotriva deciziilor Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor de a o īnainta acestui organ, sub sanctiunea nulitătii.

Pornind de la această dispozitie legală, Curtea constată că se pune problema īncălcării accesului liber la justitie si dreptului la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor īntr-un termen rezonabil din perspectiva faptului că plāngerea īnaintată Consiliului ar putea să nu fie transmisă instantei de judecată, ori să fie transmisă cu īntārziere.

Totodată, Curtea observă că dispozitiile art. 281 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 instituie obligatia Consiliului de a īnainta dosarul instantei competente īn cel mult 3 zile de la expirarea termenului pentru exercitarea căii de atac, dar nu prevede nicio sanctiune pentru nerespectarea acestei obligatii.

Curtea retine că principiul constitutional instituit de art. 21 privind accesul liber la justitie se referă la posibilitatea oricărei persoane de a se adresa direct si nemijlocit instantelor de judecată pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime, nicio lege neputānd īngrădi exercitarea acestui drept.

Astfel, existenta oricărui impediment administrativ, care nu are o justificare obiectivă sau ratională si care ar putea pānă la urmă să nege acest drept persoanei interesate, īncalcă prevederile art. 21 alin. (1)-(3) din Constitutie, ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si ale art. 10 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului.

Īn cazul de fată, obligatia depunerii plāngerii numai la Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, ca o conditie de acces la justitie, nu poate fi justificată īn mod obiectiv si rezonabil.

Din acest punct de vedere, textul de lege criticat potrivit căruia plāngerea se īnaintează Consiliului, sub sanctiunea nulitătii acesteia, este neconstitutional īn măsura īn care nu permite ca plāngerea să fie adresată si direct instantei de judecată competente.

2. Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006, Curtea observă că aceasta este neīntemeiată.

Astfel, obligatia ca plāngerea să īndeplinească conditiile prevăzute de art. 270 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006, precum si de a fi comunicată īn copie, alături de īnscrisurile doveditoare, si părtii adverse, are ca scop desfăsurarea cu celeritate a procedurii judiciare de solutionare a plāngerii, īn vederea asigurării dreptului la un proces echitabil si la solutionarea cauzei īntr-un termen rezonabil.

Īn acest sens, art. 283 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 prevede că plāngerea formulată īmpotriva deciziilor pronuntate de Consiliu se judecă de urgentă si cu precădere.

Asa fiind, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 urmează a fi respinsă ca neīntemeiată.

Pentru considerentele expuse mai sus, īn temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

Īn numele legii

DECIDE:

1. Admite exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 281 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii si constată că textul este neconstitutional īn măsura īn care nu permite ca plāngerea să fie adresată si direct instantei de judecată competente.

2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercial㠄Stilinvest Company" - S.R.L. din Brasov īn Dosarul nr. 1.555/64/2007 al Curtii de Apel Brasov - Sectia de contencios administrativ si fiscal si din oficiu de către instanta de judecată īn Dosarul nr. 53/64/2008 al Curtii de Apel Brasov - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Prezenta decizie se comunică celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată īn sedinta publică din data de 15 mai 2008.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 755

din 24 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 288/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 4/1953 - Codul familiei

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskās Valentin Zoltān - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela lonescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 288/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 4/1953 - Codul familiei, exceptie ridicată, din oficiu, de către instantă īn Dosarul nr. 220/258/2008 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal īndeplinită.

Presedintele Curtii constată că dosarul este īn stare de judecată si dă cuvāntul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate. Īn acest sens, arată că initiativa legiuitorului de a reglementa un termen de prescriptie al dreptului la actiunea īn tăgăduirea paternitătii si pentru mamă si copil este justificată de īnlăturarea unei situatii de inegalitate īntre titularii acestui drept. Consideră, īnsă, că reglementarea este retroactivă, īn sensul că aceasta se aplică si copiilor născuti anterior intrării īn vigoare a Legii nr. 288/2007.

CURTEA,

avānd īn vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin īncheierea din 13 martie 2008, pronuntată īn Dosarul nr. 220/258/2008, Judecătoria Miercurea-Ciuc a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 288/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 4/1953 - Codul familiei. Exceptia a fost ridicată de instantă, din oficiu, īntr-o cauză privind solutionarea cererii de chemare īn judecată formulate de către reclamanta Ottilia Albert īn contradictoriu cu pārātul Sandor Balog, avānd ca obiect actiunea īn tăgăduirea paternitătii.

Īn motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, instanta arată că, potrivit art. 55 alin. 1 din Codul familiei, modificat prin Legea nr. 288/2007, termenul de prescriptie extinctivă pentru formularea actiunii īn tăgăduirea paternitătii este de 3 ani si curge de la nasterea copilului īn cazul formulării actiunii de către mamă sau copil, iar pentru sotul mamei, de la data la care a luat cunostintă de nasterea copilului. Astfel, prin adoptarea Legii nr. 288/2007, legiuitorul a urmărit ca pentru actiunea īn tăgăduirea paternitătii să se deroge de la caracterul imprescriptibil ce guvernează domeniul prescriptiei extinctive īn cadrul drepturilor nepatrimoniale (īn ceea ce o priveste pe mamă si pe copil).

Instanta de judecată retine că, potrivit dispozitiilor tranzitorii cuprinse īn art. II din Legea nr. 288/2007, termenul de 3 ani stabilit de art. 55, modificat, se va aplica si īn cazul copiilor născuti īnainte de intrarea īn vigoare a legii, chiar dacă cererea este īn curs de judecată, contrar principiului neretroactivitatii legii. Astfel, pentru copiii născuti īnainte de intrarea īn vigoare a legii, termenul de prescriptie īncepe să curgă de la data nasterii lor, anterioară intrării īn vigoare a Legii nr. 288/2007 si, pe cale de consecintă, „un termen aplicabil unei institutii de drept civil, respectiv prescriptia extinctivă, are punctul de plecare anterior intrării īn vigoare a legii care īl instituie". Instanta precizează īn plus că, prin Decizia nr. 349/2001, Curtea Constitutională a statuat că art. 54 alin. 2 (actualul art. 55) din Codul familiei este neconstitutional, īn sensul că pot dobāndi calitate procesuală activă īn cadrul actiunii īn tăgăduirea paternitătii atāt mama, cāt si copilul. Ca urmare a deciziei Curtii, termenul pentru formularea actiunii īn tăgăduirea paternitătii pentru sotul mamei a rămas de 6 luni de la data la care a luat cunostintă de nasterea copilului, pentru mamă si copil neexistānd niciun termen, īn conditiile īn care dreptul la actiune avānd ca obiect drepturile personale nepatrimoniale este imprescriptibil.

Instanta sustine că legea ulterioară nu poate aduce atingere dreptului născut sub imperiul legii anterioare, deoarece aceasta ar īnsemna ca legea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar dispozitiilor constitutionale ale art. 15 alin. (2). Mentionează că ceea ce critică ca fiind neconstitutională nu este reglementarea de către legiuitor a termenului special de prescriptie de 3 ani, aceasta īnlăturānd o situatie de inegalitate īntre subiectii activi ai dreptului la actiune (sotul mamei, pe de o parte, si mama si copilul, pe de altă parte), ci instituirea, prin dispozitiile tranzitorii ale art. II din Legea nr. 288/2007, a unui termen de prescriptie ce curge si pentru trecut, īn cazul copiilor născuti īnainte de intrarea īn vigoare a acestei legi. Arată că stabilirea termenelor de prescriptie extinctivă este atributul legiuitorului, īnsă, īn activitatea de legiferare, acesta nu poate reglementa norme care să se aplice retroactiv, principiul neretroactivitatii fiind consacrat īn mod expres de Constitutie.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, īncheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. II din Legea nr. 288/2007 sunt neconstitutionale. Īn acest sens, arată că acestea contravin dispozitiilor constitutionale privind neretroactivitatea legii, deoarece dispun nu numai pentru viitor, ci si pentru trecut, extinzāndu-se, ca sferă de aplicare, si asupra situatiilor juridice anterioare intrării īn vigoare, respectiv asupra actiunilor īn tăgăduirea si stabilirea paternitătii copiilor născuti sub imperiul legii vechi, chiar dacă cererea este īn curs de judecată. Arată că singura exceptie de la principiul neretroactivitatii legii este prevăzută īn mod expres de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală īn situatia legii penale sau contraventionale mai favorabile. Consideră că prevederea constitutională instituie o regulă imperativă de la care nu se poate deroga īn materie civilă, indiferent dacă este vorba de legi materiale sau de legi procesuale. Astfel, chiar si īn ipoteza īn care legiuitorul ar dori, īn mod justificat, să īnlăture sau să atenueze unele situatii nedrepte, nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloace adecvate care să nu vină īn contradictie cu acest principiu constitutional.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinānd īncheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul īntocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate īl constituie prevederile art. II din Legea nr. 288/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 4/1953 - Codul familiei, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 749 din 5 noiembrie 2007, avānd următorul cuprins: „Dispozitiile prezentei legi privind actiunea īn tăgăduirea paternitătii, precum si actiunea īn stabilirea paternitătii copilului din afara căsătoriei sunt aplicabile si īn cazul copiilor născuti īnainte de intrarea sa īn vigoare, chiar dacă cererea este īn curs de judecată."

Textul constitutional invocat īn motivarea exceptiei de neconstitutionalitate este cel al art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii.

Examinānd exceptia, Curtea observă că prin Decizia nr. 349/2001 s-a admis exceptia de neconstitutionalitate avānd ca obiect prevederile art. 54 alin. 2 din Codul familiei (īn prezent art. 55), prin care copilul si mama au dobāndit, alături de sotul mamei copilului, calitate procesuală activă īn cadrul actiunii īn tăgăduirea paternitătii.

De asemenea, Curtea retine că Legea nr. 288/2007 a modificat art. 55 din Codul familiei si a prevăzut acelasi termen special de prescriptie de 3 ani pentru formularea actiunii īn tăgăduirea paternitătii, care curge pentru mamă si copil de la data nasterii copilului, iar pentru sotul mamei, de la data la care a luat cunostintă de nasterea copilului. Totodată, Legea nr. 288/2007 prevede īn art. II, criticat pentru neconstitu­tionalitate, că dispozitiile acesteia privind actiunea īn tăgăduirea paternitătii sunt aplicabile „si īn cazul copiilor născuti īnainte de intrarea sa īn vigoare, chiar dacă cererea este īn curs de judecată".

Curtea observă că motivele de neconstitutionalitate invocate au īn vedere situatia dreptului la actiune īn tăgăduirea paternitătii al copilului si al mamei, anterior imprescriptibil, căruia, potrivit prevederilor criticate, urmează să i se aplice legea nouă (care stabileste termenul de prescriptie de 3 ani de la data nasterii copilului), īn ipoteza copiilor născuti īnainte de intrarea īn vigoare a Legii nr. 288/2007.

Analizānd motivele de neconstitutionalitate formulate, din această perspectivă, Curtea constată că prevederile art. II din Legea nr. 288/2007 contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse īn art. 15 alin. (2), neretroactivitatea fiind un principiu constitutional, prevăzut īn mod expres, legiuitorul neputānd adopta norme juridice cu aplicare retroactivă īn materie civilă, indiferent dacă este vorba de legi materiale sau de legi procesuale.

Curtea constată că legiuitorul īn mod justificat a īnlăturat o situatie de inegalitate, īn privinta termenului de prescriptie, īntre titularii dreptului la actiune īn tăgăduirea paternitătii, si anume sotul mamei, pe de o parte, si mamă si copil, pe de altă parte, indiferent că termenul curge de la date diferite. Neconstitutionalitatea reglementării rezultă, īnsă, din faptul că legea nouă se aplică si copiilor născuti īnainte de intrarea ei īn vigoare, chiar dacă cererea este īn curs de solutionare.

Curtea retine că, potrivit art. 55 din Codul familiei, īnceputul prescriptiei de 3 ani a dreptului la actiune īn tăgăduirea paternitătii, pentru mamă si copil, este momentul obiectiv al nasterii copilului. Or, aplicarea termenului special de prescriptie de 3 ani si copiilor născuti īnainte de intrarea īn vigoare a Legii nr. 288/2007 este retroactivă, īn conditiile īn care legea nouă se aplică unui drept născut sub imperiul legii vechi.

Pentru considerentele expuse, īn temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

Īn numele legii

DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 288/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 4/1953 - Codul familiei si constată că sintagma „Dispozitiile prezentei legi privind actiunea īn tăgăduirea paternitătii, [...], sunt aplicabile si īn cazul copiilor născuti īnainte de intrarea sa īn vigoare, chiar dacă cererea este īn curs de judecată" este neconstitutională, exceptie ridicată, din oficiu, de Judecătoria Miercurea-Ciuc īn Dosarul nr. 220/258/2008.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Pronuntată īn sedinta publică din data de 24 iunie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof.univ.dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela lonescu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 818

din 3 iulie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturorformelor de discriminare

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskās Valentin Zoltān - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) lit. e) si art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, exceptie ridicată de Ministerul Justitiei īn Dosarul nr. 393/105/2008 al Tribunalului Prahova - Sectia civilă, īn Dosarul nr. 7.247/99/2007 al Tribunalului lasi - Sectia civilă si īn Dosarul nr. 4.610/103/2007 al Curtii de Apel Bacău - Sectia civilă, minori si familie, conflicte de muncă si asigurări sociale.

Dezbaterile au avut loc īn sedinta publică din data de 12 iunie 2008, īn prezenta reprezentantului Consiliului National pentru Combaterea Discriminării si a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate īn īncheierea de la acea dată, cānd Curtea, avānd nevoie de timp pentru a delibera, a amānat pronuntarea pentru data de 24 iunie 2008 si apoi pentru data de 3 iulie 2008.

CURTEA,

avānd īn vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin īncheierea din 3 martie 2008, pronuntată īn Dosarul nr. 393/105/2008, Tribunalul Prahova - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) lit. e) si art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturorformelor de discriminare. Exceptia a fost ridicată de Ministerul Justitiei īntr-o cauză civilă avānd ca obiect actiunea intentată de judecatoarea Luiza Măria Padiu īmpotriva pārātilor Ministerul Economiei si Finantelor, Ministerul Justitiei si Consiliul National pentru Combaterea Discriminării, prin care a solicitat īnlăturarea discriminării rezultate din acordarea unor drepturi salariale inferioare celor acordate procurorilor din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism, potrivit anexei nr. II la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 27/2006. Reclamanta si-a īntemeiat actiunea, īntre altele, pe dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.

Prin īncheierea din 5 martie 2008, pronuntată īn Dosarul nr. 7.247/99/2007, Tribunalul lasi - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) lit. e) si art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturorformelor de discriminare. Exceptia a fost ridicată de Ministerul Justitiei īntr-o cauză civilă avānd ca obiect actiunea intentată de judecatoarea Rica Vasiliu Cravelos si de alti magistrati īmpotriva pārātilor Tribunalul lasi, Curtea de Apel lasi,

Ministerul Economiei si Finantelor, Ministerul Justitiei si Consiliul National pentru Combaterea Discriminării, prin care a solicitat acordarea cresterilor salariale prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007 pentru alte categorii de personal bugetar decāt magistratii. Si īn acest caz actiunea a fost īntemeiată, īntre altele, pe dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.

Prin īncheierea din 12 martie 2008, pronuntată īn Dosarul nr. 4.610/103/2007, Curtea de Apel Bacău - Sectia civilă, minori si familie, conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) lit. e) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Exceptia a fost ridicată de Ministerul Justitiei īntr-o cauză civilă avānd ca obiect recursul declarat de Ministerul Justitiei īmpotriva Sentintei civile nr. 967 C din 23 noiembrie 2007 a Tribunalului Neamt, prin care a fost admisă actiunea intentată de Baciu Valentina si alti judecători la Tribunalul Neamt īmpotriva pārātilor Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Neamt si Ministerul Economiei si Finantelor si au fost obligati pārātii să le plătească reclamantilor despăgubiri echivalente cu sumele reprezentānd indexările salariale acordate prin Ordonanta Guvernului nr. 10/2007 altor categorii de personal bugetar decāt magistratii. Hotărārea primei instante s-a īntemeiat, īntre altele, pe dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturorformelor de discriminare.

Īn motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, īn măsura īn care permit instantelor de judecată să cenzureze solutia aleasă de legiuitor īn stabilirea retributiei unor categorii profesionale si să stabilească alte drepturi salariale decāt cele prevăzute de lege, instituindu-se astfel, pe cale judiciară, sisteme de salarizare paralele cu cele prevăzute prin actele normative. Se īncalcă astfel rolul Parlamentului de unică autoritatea legiuitoare a tării si principiul separatiei puterilor īn stat.

Tribunalul Prahova - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neīntemeiată.

Tribunalul lasi - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neīntemeiată, deoarece, pe de-o parte, modificarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 este urmare a īndeplinirii obligatiei de armonizare a dreptului intern cu acquis-ul comunitar, iar, pe de altă parte, prin Decizia nr. 1.011/2007, Curtea Constitutională a constatat constitutionalitatea acestei ordonante.

Curtea de Apel Bacău - Sectia civilă, minori si familie, conflicte de muncă si asigurări sociale apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată, deoarece prin reglementările criticate s-a urmărit respectarea principiului egalitătii īntre cetăteni, al excluderii privilegiilor si discriminării referitoare la drepturile salariale si al accesului liber la justitie al persoanei care se consideră discriminată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, īncheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului


Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul sustine că posibilitatea acordării, de către instantele judecătoresti, a unor drepturi neprevăzute īn legislatia specifică unei categorii profesionale, reprezintă o ingerintă a puterii judecătoresti īn atributiile puterii legiuitoare si ale puterii executive.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile criticate din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 sunt constitutionale, necontravenind principiului separatiei si echilibrului puterilor īn stat.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinānd īncheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele īntocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate īl constituie dispozitiile art. 1 alin. (2) lit. e) si art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare , republicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, cu următorul continut:

- Art. 1 alin. (2) lit. e): „Principiul egalitătii īntre cetăteni, al excluderii privilegiilor si discriminării sunt garantate īn special īn exercitarea următoarelor drepturi: [...] e) drepturile economice, sociale si culturale, īn special:

(i) dreptul la muncă, la libera alegere a ocupatiei, la conditii de muncă echitabile si satisfăcătoare, la protectia īmpotriva somajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remuneratie echitabilă si satisfăcătoare;

(ii) dreptul de a īnfiinta sindicate si de a se afilia unor sindicate;

(iii) dreptul la locuintă;

(iv) dreptul la sănătate, la īngrijire medicală, la securitate socială si la servicii sociale;

(v) dreptul la educatie si la pregătire profesională;

(vi) dreptul de a lua parte, īn conditii de egalitate, la activităti culturale si sportive;

- Art. 27: „(1) Persoana care se consideră discriminată poate formula, īn fata instantei de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminării sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru si nu este conditionată de sesizarea Consiliului.

(2) Termenul pentru introducerea cererii este de 3 ani si curge de la data săvārsirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia cunostintă de săvārsirea ei.

(3) Judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului.

(4) Persoana interesată are obligatia de a dovedi existenta unor fapte care permit a se presupune existenta unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei īmpotriva căreia s-a formulat sesizarea īi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare. Īn fata instantei se poate invoca orice mijloc de probă, inclusiv īnregistrări audio si video sau date statistice.

(5) La cerere, instanta poate dispune retragerea sau suspendarea de către autoritătile emitente a autorizatiei de functionare a persoanelor juridice care, printr-o actiune discriminatorie, cauzează un prejudiciu semnificativ sau care, desi cauzează un prejudiciu redus, īncalcă īn mod repetat prevederile prezentei ordonante.

(6) Hotărārea pronuntată de instanta de judecată se comunică Consiliului."

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4), care consacră principiul separatiei si echilibrului puterilor īn stat, si ale art. 61 alin. (1), potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tării.

Examinānd exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Dosarele īn care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor mentionate din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare au ca obiect acordarea unor drepturi salariale prevăzute pentru anumite categorii profesionale si solicitate de unii judecători - reclamanti īn aceste cauze - , īn temeiul actului normativ mentionat, cu motivarea că omisiunea legiuitorului de a le acorda si lor beneficiul acestor drepturi constituie o discriminare contrară legii si normelor comunitare.

Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 a mai fost examinată de Curtea Constitutională care, prin Decizia nr. 1.011 din 8 noiembrie 2007, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 809 din 27 noiembrie 2007, a respins exceptia de neconstitutionalitate a ordonantei, invocată si sustinută prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (4) si art. 51 din Constitutie. Īn considerentele deciziei, Curtea a retinut, īntre altele:

„Prin actul normativ mentionat se asigură o interpretare unitară a principiilor generale de egalitate si nediscriminare stabilite de către Constitutia Romāniei, precum si de către documentele internationale care au ca obiect eliminarea discriminărilor, ratificate de Romānia, care alcătuiesc cadrul general īn domeniu, persoanele care se consideră discriminate avānd la dispozitie prevederi legale concrete īn baza cărora pot solicita īncetarea manifestărilor discriminatorii si repararea prejudiciului cauzat.

Actul normativ criticat sanctionează contraventional orice deosebire, excludere, restrictie sau preferintă care are ca scop ori efect restrāngerea sau īnlăturarea recunoasterii, folosintei sau exercitării, īn conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, īn domeniul politic, economic, social si cultural ori īn orice alte domenii ale vietii publice, dacă deosebirea, excluderea, restrictia sau preferinta se datorează apartenentei la o rasă, nationalitate, etnie, religie, categorie socială, respectiv convingerilor, sexului sau orientării sexuale ori apartenentei la o categorie defavorizată.

Actul normativ criticat nu contravine principiului egalitătii cetătenilor īn fata legii, prevăzut de art. 16 din Constitutie, si nici principiului accesului liber la justitie, prevăzut de art. 21 din Constitutie, īntrucāt, pe de o parte, se aplică tuturor persoanelor prevăzute de ipoteza normei legale, fără privilegii sau discriminări, iar pe de altă parte, nu īngrădeste dreptul persoanelor interesate de a se adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor lor legitime.

De altfel, actul normativ criticat stabileste īn cap. I «Principii si definitii», īn art. 1 alin. (3), că «Exercitarea drepturilor enuntate īn cuprinsul prezentului articol priveste persoanele aflate īn situatii comparabile», iar īn art. 3, că «Dispozitiile prezentei ordonante se aplică tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice sau private, precum si institutiilor publice [...]».

Actul normativ criticat nu instituie privilegii sau discriminări īntre cetăteni si nu īncalcă principiul constitutional al egalitătii īn drepturi a cetătenilor, tratamentul egal impunāndu-se doar pentru cetătenii aflati īn situatii identice.

Pe de altă parte, actul normativ criticat nu īngrădeste īn vreun fel accesul liber la justitie, ci, dimpotrivă, favorizează accesul la justitie prin posibilitatea «persoanei care se consideră discriminată» de a formula, «īn fata instantei de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminării sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru si nu este conditionată de sesizarea Consiliului.» (cap. III «Dispozitii procedurale si sanctiuni», art. 27).

Actul normativ criticat nu contravine nici dreptului la petitionare consacrat de art. 51 din Constitutie, atāt timp cāt stabileste īn mod expres faptul că «persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul īn termen de un an de la data săvārsirii faptei sau de la data la care putea să ia cunostintă de săvārsirea ei», [cap. II «Dispozitii speciale», sectiunea a Vl-a: «Consiliul National pentru Combaterea Discriminării», art. 20 alin. (1)]. Īn sesizarea adresată Consiliului National pentru Combaterea Discriminării, «persoana care se consideră discriminată are dreptul să solicite īnlăturarea consecintelor faptelor discriminatorii si restabilirea situatiei anterioare discriminării», īn temeiul art. 20 alin. (3), iar potrivit art. 20 alin. (9), «hotărārea Colegiului director poate fi atacată la instanta de contencios administrativ, potrivit legii.»"

Solutia Curtii īsi păstrează īn īntregime valabilitatea, īn raport cu textele constitutionale mentionate.

Totodată, Curtea Constitutională constată că unele dispozitii ale Ordonantei Guvernului nr. 137/2000, si anume prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1), lasă posibilitatea desprinderii unui īnteles neconstitutional, īn virtutea căruia, asa cum s-a si īntāmplat īn cauzele īn care au fost ridicate exceptiile, instantele judecătoresti au posibilitatea să anuleze prevederile legale pe care le consideră discriminatorii si să le īnlocuiască cu alte norme de aplicare generală, neavute īn vedere de legiuitor sau instituite prin acte normative inaplicabile īn cazurile deduse judecătii.

Astfel, după ce īn art. 1 al ordonantei se enuntă principiile constitutionale pe care se īntemeiază egalitatea īn drepturi īntre cetăteni si se enumera principalele drepturi cu privire la care sunt excluse privilegiile si discriminările, īn art. 2 alin. (3) se prevăd următoarele:

„Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonante, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), fată de alte persoane, īn afara cazului īn care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acestui scop sunt adecvate si necesare."

Prin art. 27 alin. (1) al ordonantei, reprodus mai sus, se instituie dreptul persoanei care se consideră discriminată de a cere instantei de judecată, īntre altele, restabilirea situatiei anterioare si anularea situatiei create prin discriminare.

Asa cum lesne se poate observa, art. 2 alin. (3) din ordonantă caracterizează ca discriminatorii, īntre altele, prevederile care dezavantajează anumite persoane, fată de alte persoane, fără să facă vreo distinctie cu privire la natura juridică a acestor prevederi, ceea ce poate fi īnteles că se referă si la acte normative cu putere de lege, cum sunt cele adoptate de Parlament si ordonantele Guvernului, emise īn virtutea delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constitutie.

Luānd īn considerare si dispozitiile art. 27 alin. (1) din ordonantă, prin care se instituie dreptul persoanei care se consideră discriminată de a cere instantei de judecată, īntre altele, restabilirea situatiei anterioare si anularea situatiei create prin discriminare, deci si a prevederilor cu caracter discriminatoriu, instanta de judecată poate să īnteleagă - ceea ce s-a si petrecut īn una din cauzele analizate - că are competenta să anuleze o dispozitie legală pe care o consideră discriminatorie si, pentru a restabili situatia de echilibru īntre subiectele de drept, să instituie ea īnsăsi o normă juridică nediscriminatorie sau să aplice dispozitii prevăzute īn acte normative aplicabile altor subiecte de drept, īn raport cu care persoana care s-a adresat instantei se consideră discriminată.

Un asemenea īnteles al dispozitiilor ordonantei, prin care se conferă instantelor judecătoresti competenta de a desfiinta norme juridice instituite prin lege si de a crea īn locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse īn alte acte normative, este evident neconstitutional, īntrucāt īncalcă principiul separatiei puterilor, consacrat īn art. 1 alin. (4) din Constitutie, precum si prevederile art. 61 alin. (1), īn conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tării.

Īn virtutea textelor constitutionale mentionate, Parlamentul si, prin delegare legislativă, īn conditiile art. 115 din Constitutie, Guvernul au competenta de a institui, modifica si abroga norme juridice de aplicare generală. Instantele judecătoresti nu au o asemenea competentă, misiunea lor constitutională fiind aceea de a realiza justitia - art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală-, adică de a solutiona, aplicānd legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenta, īntinderea si exercitarea drepturilor lor subiective.

Īn consecintă, Curtea Constitutională urmează să admită exceptia de neconstitutionalitate ridicată de Ministerul Justitiei si să se constate că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstitutionale īn măsura īn care din ele se desprinde īntelesul că instantele judecătoresti au competenta să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerānd că sunt discriminatorii, si să le īnlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse īn acte normative neavute īn vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.

Controlul constitutionalitătii art. 1, īn īntregime, si art. 2 alin. (3) din ordonantă, neprevăzute īn īncheierile de sesizare a Curtii, se efectuează īn baza art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, īn temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), al art. 29 si al art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

Īn numele legii

DECIDE:

1. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicată de Ministerul Justitiei īn Dosarul nr. 393/105/2008 al Tribunalului Prahova - Sectia civilă, īn Dosarul nr. 7.247/99/2007 al Tribunalului lasi - Sectia civilă si īn Dosarul nr. 4.610/103/2007 al Curtii de Apel Bacău - Sectia civilă, minori si familie, conflicte de muncă si asigurări sociale si constată că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstitutionale, īn măsura īn care din acestea se desprinde īntelesul că instantele judecătoresti au competenta să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerānd că sunt discriminatorii, si să le īnlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse īn alte acte normative.

2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 alin. (2)-(6) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, exceptie ridicată de acelasi autor, īn aceleasi dosare.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Pronuntată īn sedinta publică din data de 3 iulie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 819

din 3 iulie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1)-(3), art. 6 si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskās Valentin Zoltān - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1)-(3) si art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, exceptie ridicată de Ministerul Justitiei īn Dosarul nr. 5.023/100/2007 al Curtii de Apel Cluj - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie, īn Dosarul nr. 5.025/100/2007 al Curtii de Apel Cluj - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie si īn Dosarul nr. 2'.683/96/2007 al Curtii de Apel Tārgu Mures - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie.

Dezbaterile au avut loc īn sedinta publică din data de 12 iunie 2008, īn prezenta reprezentantului Consiliului National pentru Combaterea Discriminării si a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate īn īncheierea de la acea dată, cānd Curtea, avānd nevoie de timp pentru a delibera, a amānat pronuntarea pentru data de 24 iunie 2008 si apoi pentru data de 3 iulie 2008.

CURTEA,

avānd īn vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin īncheierea din 28 februarie 2008, pronuntată īn Dosarul nr. 5.023/100/2007, Curtea de Apel Cluj - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1)-(3) si art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Exceptia a fost ridicată de Ministerul Justitiei īntr-o cauză avānd ca obiect recursurile declarate de Ministerul Economiei si Finantelor si Ministerul Justitiei īmpotriva Sentintei civile nr. 1.154 din 31 octombrie 2007 a Tribunalului Maramures, prin care s-a admis actiunea intentată de Ciucă Viorica si alti judecători de la Tribunalul Maramures si de la Judecătoria Baia Mare īmpotriva Tribunalului Maramures, Curtii de Apel Cluj, Ministerului Economiei si Finantelor si Ministerului Justitiei si s-a dispus obligarea pārātilor la plata către reclamanti, cu īncepere din luna septembrie 2004, a sporului de confidentialitate de 15% , prevăzut prin legi speciale (Legea nr. 444/2006, Ordonanta Guvernului nr. 6/2007) pentru alte categorii profesionale decāt magistratii, īntemeindu-se, īntre altele, pe prevederile Ordonantei Guvernului nr. 137/2000.

Prin īncheierea din 18 martie 2008, pronuntată īn Dosarul nr. 5.025/100/2007, Curtea de Apel Cluj - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1)-(3) si art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Exceptia a fost ridicată de Ministerul Justitiei īntr-o cauză avānd ca obiect solutionarea recursului īmpotriva sentinte civile nr. 1.152 din 31 octombrie 2007 a Tribunalului Maramures prin care s-a admis actiunea reclamantilor Daniela Griga si altii - judecători - īmpotriva Tribunalului Maramures, Curtii de Apel Cluj, Ministerului Economiei si Finantelor si Ministerului Justitiei si s-a dispus obligarea pārātilor la plata către reclamanti, a sporului de confidentialitate de 15% , prevăzut prin legi speciale pentru alte categorii profesionale decāt magistratii, īntemeindu-se, īntre altele, pe prevederile Ordonantei Guvernului nr. 137/2000.

Prin īncheierea din 27 martie 2008, pronuntată īn Dosarul nr. 4.610/103/2007, Curtea de Apel Tārgu Mures - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1)-(3) si art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Exceptia a fost ridicată de Ministerul Justitiei īntr-o cauză civilă avānd ca obiect solutionarea recursului īmpotriva sentintei civile nr. 2.916 din 21 noiembrie 2007 a Tribunalului Harghita prin care s-a admis actiunea intentată de reclamantii Stefan Dobrită si altii - judecători - īmpotriva Tribunalului Harghita, Ministerului Economiei si Finantelor si Ministerului Justitiei si s-a dispus obligarea pārātilor la plata către reclamanti, a sporului de confidentialitate de 15%, prevăzut prin legi speciale pentru alte categorii profesionale decāt magistratii, īntemeindu-se, īntre altele, pe prevederile Ordonantei Guvernului nr. 137/2000.

Īn motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, īn măsura īn care permit instantelor de judecată să cenzureze solutia aleasă de legiuitor īn stabilirea retributiei unor categorii profesionale si să stabilească alte drepturi salariale decāt cele prevăzute de lege. Se īncalcă, astfel, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a tării si principiul separatiei puterilor īn stat.

Curtea de Apel Cluj - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neīntemeiată, deoarece excede controlului constitutional modul de interpretare si aplicare a legii īn situatii concrete.

Curtea de Apel Tārgu Mures - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie apreciază că dispozitiile criticate sunt constitutionale, deoarece scopul acestora este īnlăturarea tuturor formelor de discriminare.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, īncheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră, īn esentă, că posibilitatea acordării, de către instantele judecătoresti, a unor drepturi neprevăzute īn legislatia specifică unei categorii profesionale reprezintă o ingerintă a puterii judecătoresti īn atributiile puterii legiuitoare si ale puterii executive.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile criticate din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 sunt constitutionale, necontravenind principiului separatiei si echilibrului puterilor īn stat.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinānd īncheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele īntocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate īl constituie dispozitiile art. 2 alin'.(1)-(3) si art. 6 dinOrdonanta nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, cu următorul continut:

- Art. 2 alin. (1)-(3): „Potrivit prezentei ordonante, prin discriminare se īntelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferintă, pe bază de rasă, nationalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vārstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenentă la o categorie defavorizată, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrāngerea, īnlăturarea recunoasterii, folosintei sau exercitării, īn conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertătilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, īn domeniul politic, economic, social si cultural sau īn orice alte domenii ale vietii publice.

Dispozitia de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1) este considerată discriminare īn īntelesul prezentei ordonante.

Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonante, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), fată de alte persoane, īn afara cazului īn care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare.";

- Art. 6: „Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, discriminarea unei persoane pentru motivul că apartine unei anumite rase, nationalităti, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv din cauza convingerilor, vārstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia, īntr-un raport de muncă si protectie socială, cu exceptia cazurilor prevăzute de lege, manifestată īn următoarele domenii:

a) īncheierea, suspendarea, modificarea sau īncetarea raportului de muncă;

b) stabilirea si modificarea atributiilor de serviciu, locului de muncă sau a salariului;

c) acordarea altor drepturi sociale decāt cele reprezentānd salariul;

d) formarea, perfectionarea, reconversia si promovarea profesională;

e) aplicarea măsurilor disciplinare;

f) dreptul de aderare la sindicat si accesul la facilitătile acordate de acesta;

g) orice alte conditii de prestare a muncii, potrivit legislatiei īn vigoare."

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4), care consacră principiul separatiei si echilibrului puterilor īn stat si ale art. 61 alin. (1), potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tării.

Examinānd exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Dosarele īn care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor mentionate din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare au ca obiect acordarea unor drepturi salariale prevăzute pentru anumite categorii profesionale si solicitate de unii judecători - reclamanti īn aceste cauze - īn temeiul actului normativ mentionat, cu motivarea că omisiunea legiuitorului de a le acorda si lor beneficiul acestor drepturi constituie o discriminare contrară legii si normelor comunitare.

Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 a mai fost examinată de Curtea Constitutională care, prin Decizia nr. 1.011 din 8 noiembrie 2007, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 809 din 27 noiembrie 2007, a respins exceptia de neconstitutionalitate a ordonantei, invocată si sustinută prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (4) si art. 51 din Constitutie. Īn considerentele deciziei, Curtea a retinut, īntre altele:

„Prin actul normativ mentionat se asigură o interpretare unitară a principiilor generale de egalitate si nediscriminare stabilite de către Constitutia Romāniei, precum si de către documentele internationale care au ca obiect eliminarea discriminărilor, ratificate de Romānia, care alcătuiesc cadrul general īn domeniu, persoanele care se consideră discriminate avānd la dispozitie prevederi legale concrete īn baza cărora pot solicita īncetarea manifestărilor discriminatorii si repararea prejudiciului cauzat.

Actul normativ criticat sanctionează contraventional orice deosebire, excludere, restrictie sau preferintă care are ca scop ori efect restrāngerea sau īnlăturarea recunoasterii, folosintei sau exercitării, īn conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, īn domeniul politic, economic, social si cultural ori īn orice alte domenii ale vietii publice, dacă deosebirea, excluderea, restrictia sau preferinta se datorează apartenentei la o rasă, nationalitate, etnie, religie, categorie socială, respectiv convingerilor, sexului sau orientării sexuale ori apartenentei la o categorie defavorizată.

Actul normativ criticat nu contravine principiului egalitătii cetătenilor īn fata legii, prevăzut de art. 16 din Constitutie, si nici principiului accesului liber la justitie, prevăzut de art. 21 din Constitutie, īntrucāt, pe de o parte, se aplică tuturor persoanelor prevăzute de ipoteza normei legale, fără privilegii sau discriminări, iar pe de altă parte, nu īngrădeste dreptul persoanelor interesate de a se adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor lor legitime.

De altfel, actul normativ criticat stabileste īn cap. I «Principii si definitii», īn art. 1 alin. (3), că «Exercitarea drepturilor enuntate īn cuprinsul prezentului articol priveste persoanele aflate īn situatii comparabile», iar art. 3, că «Dispozitiile prezentei ordonante se aplică tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice sau private, precum si institutiilor publicef...]».

Actul normativ criticat nu instituie privilegii sau discriminări īntre cetăteni si nu īncalcă principiul constitutional al egalitătii īn drepturi a cetătenilor, tratamentul egal impunāndu-se doar pentru cetătenii aflati īn situatii identice.

Pe de altă parte, actul normativ criticat nu īngrădeste īn vreun fel accesul liber la justitie, ci, dimpotrivă, favorizează accesul la justitie prin posibilitatea «persoanei care se consideră discriminată» de a formula, «īn fata instantei de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminării sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru si nu este conditionată de sesizarea Consiliului.» (cap. III «Dispozitii procedurale si sanctiuni», art. 27).

Actul normativ criticat nu contravine nici dreptului la petitionare consacrat de art. 51 din Constitutie, atāt timp cāt stabileste īn mod expres faptul că «persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul īn termen de un an de la data săvārsirii faptei sau de la data la care putea să ia cunostintă de săvārsirea ei», [cap. II «Dispozitii speciale», sectiunea a Vl-a: «Consiliul National pentru Combaterea Discriminării», art. 20 alin. (1)]. Īn sesizarea adresată Consiliului National pentru Combaterea Discriminării, «persoana care se consideră discriminată are dreptul să solicite īnlăturarea consecintelor faptelor discriminatorii si restabilirea situatiei anterioare discriminării», īn temeiul art. 20 alin. (3), iar potrivit art. 20 alin. (9), «hotărārea Colegiului director poate fi atacată la instanta de contencios administrativ, potrivit legii»."

Solutia Curtii īsi păstrează īn īntregime valabilitatea, īn raport cu textele constitutionale mentionate.

Totodată, Curtea Constitutională constată că unele dispozitii ale Ordonantei Guvernului nr. 137/2000, si anume prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1), lasă posibilitatea desprinderii unui īnteles neconstitutional, īn virtutea căruia, asa cum s-a si īntāmplat īn cauzele īn care au fost ridicate exceptiile, instantele judecătoresti au posibilitatea să anuleze prevederile legale pe care le consideră discriminatorii si să le īnlocuiască cu alte norme de aplicare generală, neavute īn vedere de legiuitor sau instituite prin acte normative inaplicabile īn cazurile deduse judecătii.

Astfel, după ce īn art. 1 al ordonantei se enuntă principiile constitutionale pe care se īntemeiază egalitatea īn drepturi īntre cetăteni si se enumera principalele drepturi cu privire la care sunt excluse privilegiile si discriminările, īn art. 2 alin. (3) se prevăd următoarele:

„Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonante, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), fată de alte persoane, īn afara cazului īn care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acestui scop sunt adecvate si necesare."

Prin art. 27 alin. (1) al ordonantei se instituie dreptul persoanei care se consideră discriminată de a cere instantei de judecată, īntre altele, restabilirea situatiei anterioare si anularea situatiei create prin discriminare. Īn conformitate cu textul de lege mentionat, „Persoana care se consideră discriminată poate formula, īn fata instantei de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminării sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru si nu este conditionată de sesizarea Consiliului".

Asa cum lesne se poate observa, art. 2 alin. (3) din ordonantă caracterizează ca discriminatorii, īntre altele, prevederile care dezavantajează anumite persoane, fată de alte persoane, fără să facă vreo distinctie cu privire la natura juridică a acestor prevederi, ceea ce poate fi īnteles că se referă si la acte normative cu putere de lege, cum sunt cele adoptate de Parlament si ordonantele Guvernului, emise īn virtutea delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constitutie.

Luānd īn considerare si dispozitiile art. 27 alin. (1) din ordonantă, prin care se instituie dreptul persoanei care se consideră discriminată de a cere instantei de judecată, īntre altele, restabilirea situatiei anterioare si anularea situatiei create prin discriminare deci si a prevederilor cu caracter discriminatoriu, instanta de judecată poate să īnteleagă - ceea ce s-a si petrecut īn cauzele analizate - că are competenta să anuleze o dispozitie legală pe care o consideră discriminatorie si, pentru a restabili situatia de echilibru īntre subiectele de drept, să instituie ea īnsăsi o normă juridică nediscriminatorie sau să aplice dispozitii prevăzute īn acte normative aplicabile altor subiecte de drept, īn raport cu care persoana care s-a adresat instantei se consideră discriminată.

Un asemenea īnteles al dispozitiilor ordonantei, prin care se conferă instantelor judecătoresti competenta de a desfiinta norme juridice instituite prin lege si de a crea īn locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse īn alte acte normative, este evident neconstitutional, īntrucāt īncalcă principiul separatiei puterilor, consacrat īn art. 1 alin. (4) din Constitutie, ca si prevederile art. 61 alin. (1), īn conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tării.

Īn virtutea textelor constitutionale mentionate, Parlamentul si, prin delegare legislativă, īn conditiile art. 115 din Constitutie, Guvernul, au competenta de a institui, modifica si abroga norme juridice de aplicare generală. Instantele judecătoresti nu au o asemenea competentă, misiunea lor constitutională fiind aceea de a realiza justitia - art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală-, adică de a solutiona, aplicānd legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenta, īntinderea si exercitarea drepturilor lor subiective.

Īn consecintă, Curtea Constitutională urmează să admită exceptia de neconstitutionalitate ridicată de Ministerul Justitiei si să se constate că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstitutionale īn măsura īn care din ele se desprinde īntelesul că instantele judecătoresti au competenta să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerānd că sunt discriminatorii si să le īnlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse īn acte normative neavute īn vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.

Controlul constitutionalitătii art. 1 si art. 27 alin. (1) din ordonantă, neprevăzute īn īncheierile de sesizare a Curtii, se efectuează īn baza art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, īn temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), al art. 29 si al art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

Īn numele legii

DECIDE:

1. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicată de Ministerul Justitiei īn Dosarul nr. 5.023/100/2007 al Curtii de Apel Cluj - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie, īn Dosarul nr. 5.025/100/2007 al Curtii de Apel Cluj - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie si īn Dosarul nr. 2.683/96/2007 al Curtii de Apel Tārgu Mures - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie si constată că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstitutionale, īn măsura īn care din acestea se desprinde īntelesul că instantele judecătoresti au competenta să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerānd că sunt discriminatorii, si să le īnlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse īn alte acte normative.

2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) si (2) si art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, exceptie ridicată de acelasi autor, īn aceleasi dosare.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Pronuntată īn sedinta publică din data de 3 iulie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 820

din 3 iulie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskās Valentin Zoltān - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Exceptia a format obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 931 D/2008 si a fost ridicată de Ministerul Justitiei īn Dosarul nr. 146/88/2008 al Tribunalului Tulcea - Sectia civilă, comercială si de contencios administrativ.

Dezbaterile au avut loc īn sedinta publică din 1 iulie 2008 si au fost consemnate īn īncheierea de la acea dată. Īn urma

deliberărilor, Curtea a dispus amānarea pronuntării pentru data de 3 iulie 2008.

CURTEA,

avānd īn vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin īncheierea din 5 martie 2008, pronuntată īn Dosarul nr. 146/88/2008, Tribunalul Tulcea - Sectia civilă, comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Ministerul Justitiei īntr-o cauză civilă avānd ca obiect actiunea intentată de reclamantii Cornea Adina si altii, personal auxiliar de specialitate īn cadrul Judecătoriei Tulcea, īmpotriva pārātilor Guvernul Romāniei, Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Constanta, Tribunalul Tulcea, Ministerul Economiei si Finantelor, cu citarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminării, prin care s-a cerut obligarea pārātilor la acordarea cresterilor salariale prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007 pentru alte categorii de salariati. Īn motivarea actiunii s-a arătat că prin mai multe acte normative s-au prevăzut cresteri salariale pentru personalul din sectorul bugetar, creāndu-se īnsă o discriminare prin neincluderea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor printre categoriile de personal care au beneficiat de aceste cresteri salariale. Temeiul de drept al actiunii reclamantilor īl constituie prevederile art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000.

Īn motivarea exceptiei se sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale īn măsura īn care sunt interpretate īn sensul că instantele de judecată, „prin reexaminarea solutiilor legislative alese de legiuitor", pot acorda despăgubiri ca urmare a retinerii unei stări de discriminare īntre categorii profesionale distincte, īn spetă, īntre personalul din sistemul justitiei si alte categorii de bugetari. Se arată că se nesocoteste, astfel, rolul de unic organ legiuitor al Parlamentului, iar consecinta o constituie īncălcarea principiului separatiei puterilor īn stat.

Tribunalul Tulcea - Sectia civilă, comercială si de contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neīntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, īncheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră, īn esentă, că posibilitatea acordării de către instantele judecătoresti a unor drepturi neprevăzute īn legislatia specifică unei categorii profesionale reprezintă o ingerintă a puterii judecătoresti īn atributiile puterii legiuitoare si ale puterii executive.

Avocatul Poporului consideră că prevederilor art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 sunt constitutionale, necontravenind, sub niciun aspect, principiului separatiei si echilibrului puterilor īn cadrul democratiei constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinānd īncheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul īntocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate īl constituie prevederile art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, care au următorul continut:

- Art. 27 alin. (1): „(1) Persoana care se consideră discriminată poate formula, īn fata instantei de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminării sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru si nu este conditionată de sesizarea Consiliului."

Īn opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine dispozitiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 1 alin. (4), care consacră principiul separatiei si echilibrului puterilor īn stat, si la art. 61 alin. (1), potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tării.

Examinānd exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Dosarul īn care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor mentionate din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare are ca obiect acordarea unor drepturi salariale prevăzute pentru anumite categorii profesionale, īn care nu sunt cuprinsi si reclamantii din aceste cauze, īn temeiul actului normativ mentionat, cu motivarea că omisiunea legiuitorului de a le acorda si lor beneficiul acestor drepturi constituie o discriminare contrară legii si normelor comunitare.

Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 a mai fost examinată de Curtea Constitutională, care, prin Decizia nr. 1.011 din 8 noiembrie 2007, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 809 din 27 noiembrie 2007, a respins exceptia de neconstitutionalitate a ordonantei, invocată si sustinută prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (4) si art. 51 din Constitutie. Īn considerentele deciziei, Curtea a retinut, īntre altele:

„Prin actul normativ mentionat se asigură o interpretare unitară a principiilor generale de egalitate si nediscriminare stabilite de către Constitutia Romāniei, precum si de către documentele internationale care au ca obiect eliminarea discriminărilor, ratificate de Romānia, care alcătuiesc cadrul general īn domeniu, persoanele care se consideră discriminate avānd la dispozitie prevederi legale concrete īn baza cărora pot solicita īncetarea manifestărilor discriminatorii si repararea prejudiciului cauzat.

Actul normativ criticat sanctionează contraventional orice deosebire, excludere, restrictie sau preferintă care are ca scop ori efect restrāngerea sau īnlăturarea recunoasterii, folosintei sau exercitării, īn conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, īn domeniul politic, economic, social si cultural ori īn orice alte domenii ale vietii publice, dacă deosebirea, excluderea, restrictia sau preferinta se datorează apartenentei la o rasă, nationalitate, etnie, religie, categorie socială, respectiv convingerilor, sexului sau orientării sexuale ori apartenentei la o categorie defavorizată.

Actul normativ criticat nu contravine principiului egalitătii cetătenilor īn fata legii, prevăzut de art. 16 din Constitutie, si nici principiului accesului liber la justitie, prevăzut de art. 21 din Constitutie, īntrucāt, pe de o parte, se aplică tuturor persoanelor prevăzute de ipoteza normei legale, fără privilegii sau discriminări, iar pe de altă parte, nu īngrădeste dreptul persoanelor interesate de a se adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor lor legitime.

De altfel, actul normativ criticat stabileste īn cap. I «Principii si definitii», īn art. 1 alin. (3), că «Exercitarea drepturilor enuntate īn cuprinsul prezentului articol priveste persoanele aflate īn situatii comparabile», iar art. 3, că «Dispozitiile prezentei ordonante se aplică tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice sau private, precum si institutiilor publice [...]».

Actul normativ criticat nu instituie privilegii sau discriminări īntre cetăteni si nu īncalcă principiul constitutional al egalitătii īn drepturi a cetătenilor, tratamentul egal impunāndu-se doar pentru cetătenii aflati īn situatii identice.

Pe de altă parte, actul normativ criticat nu īngrădeste īn vreun fel accesul liber la justitie, ci, dimpotrivă, favorizează accesul la justitie prin posibilitatea «persoanei care se consideră discriminată» de a formula, «īn fata instantei de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminării sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru si nu este conditionată de sesizarea Consiliului.» (cap. III «Dispozitii procedurale si sanctiuni», art. 27).

Actul normativ criticat nu contravine nici dreptului la petitionare consacrat de art. 51 din Constitutie, atāt timp cāt stabileste īn mod expres faptul că «persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul īn termen de un an de la data săvārsirii faptei sau de la data la care putea să ia cunostintă de săvārsirea ei», [cap. II «Dispozitii speciale», sectiunea a Vl-a: «Consiliul National pentru Combaterea Discriminării», art. 20 alin. (1)]. Īn sesizarea adresată Consiliului National pentru Combaterea Discriminării, «persoana care se consideră discriminată are dreptul să solicite īnlăturarea consecintelor faptelor discriminatorii si restabilirea situatiei anterioare discriminării», īn temeiul art. 20 alin. (3), iar potrivit art. 20 alin. (9), «hotărārea Colegiului director poate fi atacată la instanta de contencios administrativ, potrivit legii»."

Solutia Curtii īsi păstrează īn īntregime valabilitatea, īn raport cu textele constitutionale mentionate.

Totodată, Curtea Constitutională constată că unele dispozitii ale ordonantei, si anume prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1), lasă posibilitatea desprinderii unui īnteles neconstitutional, īn virtutea căruia instantele judecătoresti au posibilitatea să anuleze prevederile legale pe care le consideră discriminatorii si să le īnlocuiască cu alte norme de aplicare generală, neavute īn vedere de legiuitor sau instituite prin acte normative inaplicabile īn cazurile deduse judecătii.

Astfel, după ce īn art. 1 al ordonantei se enuntă principiile constitutionale pe care se īntemeiază egalitatea īn drepturi īntre cetăteni si se enumera principalele drepturi cu privire la care sunt excluse privilegiile si discriminările, īn art. 2 alin. (3) se prevăd următoarele:

„Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonante, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), fată de alte persoane, īn afara cazului īn care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acestui scop sunt adecvate si necesare."

Prin art. 27 alin. (1) al ordonantei, reprodus mai sus, se instituie dreptul persoanei care se consideră discriminată de a cere instantei de judecată, īntre altele, restabilirea situatiei anterioare si anularea situatiei create prin discriminare.

Asa cum lesne se poate observa, art. 2 alin. (3) din ordonantă caracterizează ca discriminatorii, īntre altele, prevederile care dezavantajează anumite persoane, fată de alte persoane, fără să facă vreo distinctie cu privire la natura juridică a acestor prevederi, ceea ce poate fi īnteles că se referă si la acte normative cu putere de lege, cum sunt cele adoptate de Parlament si ordonantele Guvernului, emise īn virtutea delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constitutie.

Luānd īn considerare si dispozitiile art. 27 alin. (1) din ordonantă, prin care se instituie dreptul persoanei care se consideră discriminată de a cere instantei de judecată, īntre altele, restabilirea situatiei anterioare si anularea situatiei create prin discriminare, deci si a prevederilor cu caracter discriminatoriu, instanta de judecată poate să īnteleagă că are competenta să anuleze o dispozitie legală pe care o consideră discriminatorie si, pentru a restabili situatia de echilibru īntre subiectele de drept, să instituie ea īnsăsi o normă juridică nediscriminatorie sau să aplice dispozitii prevăzute īn acte normative aplicabile altor subiecte de drept, īn raport cu care persoana care s-a adresat instantei se consideră discriminată.

Un asemenea īnteles al dispozitiilor ordonantei, prin care se conferă instantelor judecătoresti competenta de a desfiinta norme juridice instituite prin lege si de a crea īn locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse īn alte acte normative, este evident neconstitutional, īntrucāt īncalcă principiul separatiei puterilor, consacrat īn art. 1 alin. (4) din Constitutie, ca si prevederile art. 61 alin. (1), īn conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tării.

Īn virtutea textelor constitutionale mentionate, Parlamentul si, prin delegare legislativă, īn conditiile art. 115 din Constitutie, Guvernul au competenta de a institui, modifica si abroga norme juridice de aplicare generală. Instantele judecătoresti nu au o asemenea competentă, misiunea lor constitutională fiind aceea de a realiza justitia - art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală-, adică de a solutiona, aplicānd legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenta, īntinderea si exercitarea drepturilor lor subiective.

Īn consecintă, Curtea Constitutională urmează să admită exceptia de neconstitutionalitate ridicată de Ministerul Justitiei si să se constate că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstitutionale īn măsura īn care din ele se desprinde īntelesul că instantele judecătoresti au competenta să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerānd că sunt discriminatorii, si să le īnlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse īn acte normative neavute īn vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.

Controlul constitutionalitătii art. 1 si art. 2 alin. (3) din ordonantă, neprevăzute īn īncheierea de sesizare a Curtii, se efectuează īn baza art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, īn temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), al art. 29 si al art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

Īn numele legii

DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicată de Ministerul Justitiei īn Dosarul nr. 146/88/2008 al Tribunalului Tulcea - Sectia civilă, comercială si de contencios administrativ si constată că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstitutionale, īn măsura īn care din acestea se desprinde īntelesul că instantele judecătoresti au competenta să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerānd că sunt discriminatorii, si să le īnlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse īn alte acte normative.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Pronuntată īn sedinta publică din data de 3 iulie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 821

din 3 iulie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1), (3) si (11) si art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Puskās Valentin Zoltān - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) si (11) si art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, exceptie ridicată de Ministerul Justitiei īn Dosarul nr. 5.496/100/2007 al Curtii de Apel Cluj - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal si īn Dosarul nr. 7.980/99/2007 al Tribunalului lasi - Sectia civilă.

Dezbaterile au avut loc īn sedinta publică din data de 17 iunie 2008, īn prezenta reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate īn īncheierea de la acea dată, cānd Curtea, avānd nevoie de timp pentru a delibera, a amānat pronuntarea pentru data de 3 iulie 2008.

CURTEA,

avānd īn vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin īncheierea din 28 februarie 2008, pronuntată īn Dosarul nr. 5.496/100/2007, Curtea de Apel Cluj - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) si (11) si art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Exceptia a fost ridicată de Ministerul Justitiei īntr-o cauză avānd ca obiect solutionarea recursului declarat de Ministerul Justitiei īmpotriva Sentintei civile nr. 3.675 din 26 noiembrie 2007 a Tribunalului Maramures, prin care s-a admis actiunea reclamantilor Elena Cioltea si altii - functionari publici ai Tribunalului Maramures - īmpotriva Tribunalului Maramures, Curtii de Apel Cluj, Ministerului Economiei si Finantelor si Ministerului Justitiei si s-a dispus obligarea pārātilor la plata drepturilor salariale reprezentānd diferenta dintre salariul prevăzut pentru functionarii publici din cadrul Departamentului economico-financiar si administrativ al īnaltei Curti de Casatie si Justitie si cel prevăzut pentru functionarii publici din cadrul departamentelor economico-financiare si administrative ale celorlalte instante, conform anexelor I la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 82/2004, la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 92/2004, la Ordonanta Guvernului nr. 2/2006 si la Ordonanta Guvernului nr. 6/2007. Tribunalul Maramures a admis actiunea īntemeindu-se, īntre altele, pe prevederile Ordonantei Guvernului nr. 137/2000.

Prin īncheierea din 26 martie 2008, pronuntată īn Dosarul nr. 7.980/99/2007, Tribunalul lasi - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Exceptia a fost ridicată de Ministerul

Justitiei īntr-o cauză avānd ca obiect solutionarea actiunii reclamantilor Cipriana Mihaela Poiană si altii - judecători la Curtea de Apel lasi - īmpotriva Curtii de Apel lasi, Ministerului Justitiei, Ministerului Economiei si Finantelor si Consiliului National pentru Combaterea Discriminării privind plata unor salarii egale cu cele ale procurorilor din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism. Reclamantii si-au īntemeiat actiunea, printre altele, pe prevederile Ordonantei Guvernului nr. 137/2000.

Īn motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, īn măsura īn care permit instantelor de judecată să cenzureze solutia aleasă de legiuitor īn stabilirea retributiei unor categorii profesionale si să stabilească alte drepturi salariale decāt cele prevăzute de lege. Se īncalcă, astfel, rolul Parlamentului de unică autoritatea legiuitoare a tării si principiul separatiei puterilor īn stat.

Curtea de Apel Cluj - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal consideră că dispozitiile criticate sunt constitutionale.

Tribunalul lasi - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neīntemeiată, deoarece, pe de o parte, modificarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 este urmare a īndeplinirii obligatiei de armonizare a dreptului intern cu acquis-ul comunitar, iar, pe de altă parte, prin Decizia nr. 1.011/2007, Curtea Constitutională s-a pronuntat īn sensul constitutionalitătii acestei ordonante.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, īncheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră, īn esentă, că posibilitatea acordării de către instantele judecătoresti a unor drepturi neprevăzute īn legislatia specifică unei categorii profesionale reprezintă o ingerintă a puterii judecătoresti īn atributiile puterii legiuitoare si ale puterii executive.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile criticate din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 sunt constitutionale, necontravenind, sub niciun aspect, principiului separatiei si echilibrului puterilor īn stat. Pe de altă parte, arată că autorul exceptiei de neconstitutionalitate a avut īn vedere aspecte privind modul de interpretare si aplicare a legii, ceea ce excedează competentei Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinānd īncheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele īntocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie,


precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate īl constituie dispozitiile art. 2 alin. (1) si (11) si art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, cu următorul continut:

- Art. 2 alin. (1) si (11): „(1) Potrivit prezentei ordonante, prin discriminare se īntelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferintă, pe bază de rasă, nationalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vārstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenentă la o categorie defavorizată, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrāngerea, īnlăturarea recunoasterii, folosintei sau exercitării, īn conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertătilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, īn domeniul politic, economic, social si cultural sau īn orice alte domenii ale vietii publice.

[...]

(11) Comportamentul discriminatoriu prevăzut la alin. (1)-(7) atrage răspunderea civilă, contraventională sau penală, după caz, īn conditiile legii.";

- Art. 27: „(1) Persoana care se consideră discriminată poate formula, īn fata instantei de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminării sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru si nu este conditionată de sesizarea Consiliului.

(2) Termenul pentru introducerea cererii este de 3 ani si curge de la data săvārsirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia cunostintă de săvārsirea ei.

(3) Judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului.

(4) Persoana interesată are obligatia de a dovedi existenta unor fapte care permit a se presupune existenta unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei īmpotriva căreia s-a formulat sesizarea īi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare. Īn fata instantei se poate invoca orice mijloc de probă, inclusiv īnregistrări audio si video sau date statistice.

(5) La cerere, instanta poate dispune retragerea sau suspendarea de către autoritătile emitente a autorizatiei de functionare a persoanelor juridice care, printr-o actiune discriminatorie, cauzează un prejudiciu semnificativ sau care, desi cauzează un prejudiciu redus, īncalcă īn mod repetat prevederile prezentei ordonante.

(6) Hotărārea pronuntată de instanta de judecată se comunică Consiliului."

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4), care consacră principiul separatiei si echilibrului puterilor īn stat, si ale art. 61 alin. (1), potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tării.

Examinānd exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Dosarele īn care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor mentionate din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare au ca obiect acordarea unor drepturi salariale prevăzute pentru anumite categorii profesionale si solicitate de unii judecători sau functionari publici - reclamanti īn aceste cauze - īn temeiul actului normativ mentionat, cu motivarea că omisiunea legiuitorului de a le acorda si lor beneficiul acestor drepturi constituie o discriminare contrară legii si normelor comunitare.

Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 a mai fost examinată de Curtea Constitutională, care, prin Decizia nr. 1.011 din 8 noiembrie 2007, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 809 din 27 noiembrie 2007, a respins exceptia de neconstitutionalitate a ordonantei, invocată si sustinută prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (4) si art. 51 din Constitutie. Īn considerentele deciziei, Curtea a retinut, īntre altele:

„Prin actul normativ mentionat se asigură o interpretare unitară a principiilor generale de egalitate si nediscriminare stabilite de către Constitutia Romāniei, precum si de către documentele internationale care au ca obiect eliminarea discriminărilor, ratificate de Romānia, care alcătuiesc cadrul general īn domeniu, persoanele care se consideră discriminate avānd la dispozitie prevederi legale concrete īn baza cărora pot solicita īncetarea manifestărilor discriminatorii si repararea prejudiciului cauzat.

Actul normativ criticat sanctionează contraventional orice deosebire, excludere, restrictie sau preferintă care are ca scop ori efect restrāngerea sau īnlăturarea recunoasterii, folosintei sau exercitării, īn conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, īn domeniul politic, economic, social si cultural ori īn orice alte domenii ale vietii publice, dacă deosebirea, excluderea, restrictia sau preferinta se datorează apartenentei la o rasă, nationalitate, etnie, religie, categorie socială, respectiv convingerilor, sexului sau orientării sexuale ori apartenentei la o categorie defavorizată.

Actul normativ criticat nu contravine principiului egalitătii cetătenilor īn fata legii, prevăzut de art. 16 din Constitutie, si nici principiului accesului liber la justitie, prevăzut de art. 21 din Constitutie, īntrucāt, pe de o parte, se aplică tuturor persoanelor prevăzute de ipoteza normei legale, fără privilegii sau discriminări, iar pe de altă parte, nu īngrădeste dreptul persoanelor interesate de a se adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor lor legitime.

De altfel, actul normativ criticat stabileste īn cap. I «Principii si definitii», īn art. 1 alin. (3), că «Exercitarea drepturilor enuntate īn cuprinsul prezentului articol priveste persoanele aflate īn situatii comparabile», iar īn art. 3, că «Dispozitiile prezentei ordonante se aplică tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice sau private, precum si institutiilor publice [...]».

Actul normativ criticat nu instituie privilegii sau discriminări īntre cetăteni si nu īncalcă principiul constitutional al egalitătii īn drepturi a cetătenilor, tratamentul egal impunāndu-se doar pentru cetătenii aflati īn situatii identice.

Pe de altă parte, actul normativ criticat nu īngrădeste īn vreun fel accesul liber la justitie, ci, dimpotrivă, favorizează accesul la justitie prin posibilitatea «persoanei care se consideră discriminată» de a formula, «īn fata instantei de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminării sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru si nu este conditionată de sesizarea Consiliului», (cap. III «Dispozitii procedurale si sanctiuni», art. 27).

Actul normativ criticat nu contravine nici dreptului la petitionare consacrat de art. 51 din Constitutie, atāt timp cāt stabileste īn mod expres faptul că «persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul īn termen de un an de la data săvārsirii faptei sau de la data la care putea să ia cunostintă de săvārsirea ei», [cap. II «Dispozitii speciale», sectiunea a Vl-a: «Consiliul National pentru Combaterea Discriminării», art. 20 alin. (1)]. Īn sesizarea adresată Consiliului National pentru Combaterea Discriminării, «persoana care se consideră discriminată are dreptul să solicite īnlăturarea consecintelor faptelor discriminatorii si restabilirea situatiei anterioare discriminării», īn temeiul art. 20 alin. (3), iar potrivit art. 20 alin. (9), «hotărārea Colegiului director poate fi atacată la instanta de contencios administrativ, potrivit legii»."


Solutia Curtii īsi păstrează īn īntregime valabilitatea, īn raport cu textele constitutionale mentionate.

Totodată, Curtea Constitutională constată că unele dispozitii ale Ordonantei Guvernului nr. 137/2000, si anume prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1), lasă posibilitatea desprinderii unui īnteles neconstitutional, īn virtutea căruia, asa cum s-a si īntāmplat īn cauzele īn care au fost ridicate exceptiile, instantele judecătoresti au posibilitatea să anuleze prevederile legale pe care le consideră discriminatorii si să le īnlocuiască cu alte norme de aplicare generală, neavute īn vedere de legiuitor sau instituite prin acte normative inaplicabile īn cazurile deduse judecătii.

Astfel, după ce īn art. 1 al ordonantei se enuntă principiile constitutionale pe care se īntemeiază egalitatea īn drepturi īntre cetăteni si se enumera principalele drepturi cu privire la care sunt excluse privilegiile si discriminările, īn art. 2 alin. (3) se prevăd următoarele:

„Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonante, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), fată de alte persoane, īn afara cazului īn care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acestui scop sunt adecvate si necesare."

Prin art. 27 alin. (1) al ordonantei, reprodus mai sus, se instituie dreptul persoanei care se consideră discriminată de a cere instantei de judecată, īntre altele, restabilirea situatiei anterioare si anularea situatiei create prin discriminare.

Asa cum lesne se poate observa, art. 2 alin. (3) din ordonantă caracterizează ca discriminatorii, īntre altele, prevederile care dezavantajează anumite persoane, fată de alte persoane, fără să facă vreo distinctie cu privire la natura juridică a acestor prevederi, ceea ce poate fi īnteles că se referă si la acte normative cu putere de lege, cum sunt cele adoptate de Parlament si ordonantele Guvernului, emise īn virtutea delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constitutie.

Luānd īn considerare si dispozitiile art. 27 alin. (1) din ordonantă, prin care se instituie dreptul persoanei care se consideră discriminată de a cere instantei de judecată, īntre altele, restabilirea situatiei anterioare si anularea situatiei create prin discriminare, deci si a prevederilor cu caracter discriminatoriu, instanta de judecată poate să īnteleagă - ceea ce s-a si petrecut īn una dintre cauzele analizate - că are competenta să anuleze o dispozitie legală pe care o consideră discriminatorie si, pentru a restabili situatia de echilibru īntre subiectele de drept, să instituie ea īnsăsi o normă juridică nediscriminatorie sau să aplice dispozitii prevăzute īn acte normative aplicabile altor subiecte de drept, īn raport cu care persoana care s-a adresat instantei se consideră discriminată.

Un asemenea īnteles al dispozitiilor ordonantei, prin care se conferă instantelor judecătoresti competenta de a desfiinta norme juridice instituite prin lege si de a crea īn locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse īn alte acte normative, este evident neconstitutional, īntrucāt īncalcă principiul separatiei puterilor, consacrat īn art. 1 alin. (4) din Constitutie, ca si prevederile art. 61 alin. (1), īn conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tării.

Īn virtutea textelor constitutionale mentionate, Parlamentul si, prin delegare legislativă, īn conditiile art. 115 din Constitutie, Guvernul au competenta de a institui, modifica si abroga norme juridice de aplicare generală. Instantele judecătoresti nu au o asemenea competentă, misiunea lor constitutională fiind aceea de a realiza justitia - art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală-, adică de a solutiona, aplicānd legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenta, īntinderea si exercitarea drepturilor lor subiective.

Īn consecintă, Curtea Constitutională urmează să admită exceptia de neconstitutionalitate ridicată de Ministerul Justitiei si să se constate că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstitutionale īn măsura īn care din ele se desprinde īntelesul că instantele judecătoresti au competenta să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerānd că sunt discriminatorii, si să le īnlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse īn acte normative neavute īn vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.

Controlul constitutionalitătii art. 1 si art. 2 alin. (3) din ordonantă, neprevăzute īn īncheierile de sesizare a Curtii, se efectuează īn baza art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, īn temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

Īn numele legii

DECIDE:

1. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicată de Ministerul Justitiei īn Dosarul nr. 5.496/100/2007 al Curtii de Apel Cluj - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal si īn Dosarul nr. 7.980/99/2007 al Tribunalului lasi - Sectia civilă si constată că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstitutionale, īn măsura īn care din acestea se desprinde īntelesul că instantele judecătoresti au competenta să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerānd că sunt discriminatorii, si să le īnlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse īn alte acte normative.

2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) si (11) si art. 27 alin. (2)-(6) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, exceptie ridicată de acelasi autor, īn aceleasi dosare.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Pronuntată īn sedinta publică din data de 3 iulie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

privind redobāndirea cetăteniei romāne de către unele persoane

 

Avānd īn vedere rapoartele depuse īn temeiul art. 17 alin. 1 din Legea cetăteniei romāne nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, de Comisia pentru cetătenie, constituită potrivit art. 13 alin. 1 din aceeasi lege,

constatānd īndeplinite conditiile prevăzute de art. 101 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

īn temeiul art. 18 alin. 1 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 6 alin. (4) din Hotărārea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă cererile de redobāndire a cetăteniei romāne persoanelor care au avut această cetătenie si au solicitat redobāndirea ei, cu mentinerea domiciliului īn străinătate, si care sunt prevăzute īn anexa nr. 1, ce face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă cererile de redobāndire a cetăteniei romāne persoanelor care au avut această cetătenie si au solicitat redobāndirea ei, cu stabilirea domiciliului īn Romānia, si care sunt prevăzute īn anexa nr. 2, ce face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

p. Ministrul justitiei,

Theodor Cătălin Nicolescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 8 iulie 2008.

Nr. 1.891/C.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

persoanelor care solicită redobāndirea cetăteniei romāne, cu mentinerea domiciliului īn străinătate

 

1. Amoasi Constanta, fiica lui Leonid si Tamara (fiica lui Grama Vasile, născut la 27.08.1931 īn Scăieni), născută la data de 10 noiembrie 1984 īn localitatea Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Bălti, str. Stefan cel Mare nr. 6, bl. 3, ap. 16. (2.952/2007)

2. Amurărita Elena, fiica lui Cojocaru Dmitrii (născut la 21.10.1931 īn Cernăuti) si Elena, născută la data de 17 octombrie 1970 īn localitatea Molnita, raionul Hliboca, Cernăuti, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual īn Ucraina, localitatea Molnita, raionul Hliboca, Cernăuti. (5.884/2004) Copii minori: Amurărita Alina, născută la data de 13.06.1990.

3. Balaur Andrei, fiul lui Pavel (fiul lui Alexei, născut la 12.08.1912 īn localitatea Buteni, si Ana) si Parascovia, născut la data de 23 septembrie 1983 īn localitatea Hīncesti, judetul Lăpusna, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Hīncesti, str. S. Lazo nr. 15, judetul Lăpusna. (2.841/2003)

4. Bronici Alisa, fiica lui Vladimir si Silvia (fiica lui Negară Andrei, născut la 6.07.1923 īn localitatea Lipceni), născută la data de 5 iunie 1986 īn localitatea Goian, judetul Dubăsari, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Bolohan, raionul Orhei. (2.852/2007)

5. Cadīn Vladimir, fiul lui Ion (născut la 18.07.1931 īn Pitesti) si Ana, născut la data de 21 iunie 1959 īn localitatea Pitesti, judetul Leova, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Cahul, Str. Lăutarilor nr. 29, bl.A. (1.609/2003)

6. Caseru Măria, fiica lui Pretuia Alexei si Anastasia (născută la 7.03.1923 īn localitatea Tiganca), născută la data de 1 ianuarie 1955 īn localitatea Tiganca, judetul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, bd. Cuza Vodă nr. 40, ap. 58. (1.315/2003)

7. Caseru Roman, fiul lui Vasile si Măria (fiica lui Pretuia Alexei, născut īn anul 1916 īn localitatea Cahul), născut la data de 10 iulie 1986 īn localitatea Tallinn, Estonia, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. Cuza Vodă nr. 40, ap. 58. (1.315 bis/2003)

8. Caseru Vasile, fiul lui - si Alexandra (născut la 2.08.1922 īn localitatea Flămīnda), născut la data de 23 octombrie 1952 īn localitatea Gheltosu Cantemir, judetul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. Cuza Vodă nr. 40, ap. 58. (1.318/2003)

9. Cataranciuc Stefan, fiul lui Vladimir (născut la 2.02.1933 īn localitatea Buda) si Ana, născut la data de 1 aprilie 1965 īn localitatea Mahala, raionul Noua Sulită, Cernăuti, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual īn Ucraina, localitatea Mahala, raionul Noua Sulită, Cernăuti. (2.659/2003) Copii minori: Cataranciuc Vladislav, născut la data de 2.10.1995, Cataranciuc Alexandru, născut la data de 12.09.2000.

10. Ceban Serghei, fiul lui Vasile si Lidia (născut la 8.09.1938 īn localitatea Căuseni), născut la data de 4 octombrie 1967 īn localitatea Căuseni, judetul Căuseni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. M. Lomonosov nr. 40, bl. 1, ap. 7. (9.241/2003)

11. Cerchez Victor, fiul lui Victor (fiul lui Dumitru, născut īn anul 1936 īn Orhei) si Valentina, născut la data de 20 august 1984 īn localitatea Orhei, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Orhei, Str. Nistreană nr. 17, ap. 2. (3.961/2004)

12. Cernogal Gheorghe, fiul lui Gheorghe (fiul lui Nicolae, născut la 22.02.1914 īn localitatea Copăceni, judetul Bălti, si Alexandra) si Măria, născut la data de 6 mai 1975 īn localitatea Sīngerei, judetul Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, Str. Renasterii nr. 17, ap. 37. (12.629/2003) Copii minori: Cernogal Dana, născută la data de 12.02.2003.

13. Cernogal Stela, fiica lui Caisīn Petru si Eugenia (fiica lui Efim si Alexandra, născută la 10.01.1921 īn localitatea Stetcani, judetul Chisinău), născută la data de 2 noiembrie 1978 īn localitatea Isnovăt, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, Str. Renasterii nr. 17, ap. 37. (12.629/2003)

14. Cioclea lulia, fiica lui Victor (fiul lui Sergiu, născut la 10.10.1922 īn Chisinău) si Gotca Natalia, născută la data de 7 august 1984 īn localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Edinet, Sos. Bucovinei nr. 13, ap. 98. (2.881/2007)

15. Covali Diana, fiica lui Anatolii (fiul lui Valentin, născut la 11.08.1937 īn localitatea Anenii Noi) si Valentina, născută la data de 31 ianuarie 1987 īn localitatea Bender, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Gura Bīcului, raionul Anenii Noi. (3.032/2007)

16. Covali Gheorghe, fiul lui Nicolae si Teodora (născut la 19.02.1927 īn localitatea Nimoreni), născut la data de 7 iunie 1949 īn localitatea Nimoreni, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. M. Lomonosov nr. 40. (9.242/2003)

17. Crucerescu Ion, fiul lui Nicolae si Zamfira (născut la 4.03.1914 īn Ciuciuleni), născut la data de 25 aprilie 1953 īn localitatea Ciuciuleni, judetul Lăpusna, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. Decebal nr. 5, ap. 63. (11.360/2003)

18. Cucuruzeac Lina, fiica lui Igorsi Elena (fiica lui Istrati Ion, născut la 1.09.1924 īn localitatea Gura-Căinarului), născută la data de 28 mai 1987 īn localitatea Floresti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Floresti, str. Dacia nr. 19, ap. 44. (3.035/2007)

19. Demciucov Rita, fiica lui Stelea Gheorghe (născut la 5.08.1921 īn localitatea Hījdieni) si Lidia, născută la data de 22 iunie 1959 īn localitatea Ghiderim, judetul Rībnita, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Glodeni, str. P. Halipa nr. 42. (953/2003)

20. Dontu Viorel, fiul lui Mihail (fiul lui Iova, născut la 18.08.1924 īn Odesa) si Galina, născut la data de 18 iulie 1987 īn localitatea SIobozia, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. Mircesti nr. 21, bl. 1. (8.760 bis/2003)

21. Duda Alexandru, fiul lui Nicolai (născut la 4.07.1930 īn Noua Sulită) si Paulina, născut la data de 11 decembrie 1960 īn localitatea Noua Sulită, judetul Noua Sulită, Cernăuti, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual īn Ucraina, localitatea Noua Sulită, regiunea Cernăuti. (7.491/2003)

22. Duda Ecaterina, fiica lui Chifuleac Dumitru (fiul lui Feodor si Ecaterina, născută īn anul 1913 īn localitatea Noua Sulită) si Larisa, născută la data de 19 septembrie 1969 īn localitatea Noua Sulită, regiunea Cernăuti, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual īn Ucraina, localitatea Noua Sulită, regiunea Cernăuti. (7.492/2003) Copii minori: Duda Ecaterina, născută la data de9.05.1990, DudaYana, născută la data de 27.01.1992.

23. Fakhraei Ana, fiica lui Gad Timofei si Ludmila (născută la 20.04.1928 īn localitatea Rīscani), născută la data de 23 septembrie 1956 īn localitatea Rīscani, judetul Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, bd. Cuza Vodă nr. 17, bl. 1, ap. 80. (4.683/2004)

24. Frunză Igor, fiul lui Alexei si Tamara (fiica lui Balanici Victor, născut la 20.07.1932 īn localitatea Ustia), născut la data de 17 noiembrie 1984 īn localitatea Glodeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Glodeni, str. V Zgīrcea nr. 13, ap. 34. (2.853/2007)

25. Ganaciuc Nicolae, fiul lui Nicolae (născut la 19.07.1927 īn Bălti) si Natalia, născut la data de 16 noiembrie 1965 īn localitatea Călugăr, judetul Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. L. Tolstoi nr. 72, ap. 10. (12.339/2003)

26. Gandrabur Sergiu, fiul lui Mihail si Vera (fiica lui Chiriac Vasili, născut la 8.04.1910 īn localitatea Chitcani), născut la data de 12 aprilie 1986 īn localitatea Telenesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Mihălasa Nouă, raionul Telenesti. (2.889/2007)

27. Ghemu Daniela, fiica lui loan si Ana (fiica lui Lepădatu Măria, născută īn anul 1903 īn localitatea Criuleni), născută la data de 9 iulie 1985 īn localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. Mihail Kogălniceanu nr. 58, ap. 7. (258/2006)

28. Gherbovet Vasile, fiul lui Vasile si Eugenia (fiica lui Popuiac Vasili, născut la 15.03.1935 īn raionul Telenesti), născut la data de 1 octombrie 1985 īn localitatea Telenesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Telenesti, str. St. Neaga nr. 23. (2.947/2007)

29. Gorea Igor, fiul lui Profir si Valentina (fiica lui Mīndrila Mihail, născut īn anul 1928 īn localitatea Pănăsesti), născut la data de 13 mai 1984 īn localitatea Pănăsesti, judetul Străseni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Pănăsesti, judetul Străseni. (3.066/2007)

30. Gudumac Natalia, fiica lui Ion (fiul lui Ion, născut la 10.11.1928 īn localitatea Filipeni) si Angela, născută la data de 9 mai 1987 īn localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Leova, str. Podul de Flori nr. 6. (3.034/2007)

31. Guzun Valeriu, fiul lui Mihail (născut la 14.09.1927 īn localitatea Avrameni) si Tamara, născut la data de 17 iulie 1955 īn localitatea Braniste, judetul Rīscani, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Fălesti, str. lasi nr. 2, bl. A, ap. 2. (2.983/2007)

32. Ilcov Nadejda, fiica lui Vladimir si Victor (fiica lui Frant Vasile, născut la 10.09.1933 īn localitatea Coteala), născută la data de 27 iunie 1985 īn localitatea Lipcani, judetul Briceni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Coteala, raionul Briceni. (3.045/2007)

33. Istratii Gheorghe, fiul lui Victor si Ecaterina (fiica lui Golban Andrei, născut la data de 1.12.1906 īn Durlesti, si Fevronia), născut la data de 19 august 1975 īn localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. Paris nr. 38, bl. 1, ap. 43. (71/2003)

34. Lazur Dumitru, fiul lui Vladimir (fiul lui Dumitru, născut la 8.11.1934 īn Chisinău) si Nina, născut la data de 24 aprilie 1981 īn localitatea Truseni, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Străseni, Truseni, str. V. Lupu nr. 30. (17.124/2003)

35. Lazur Irina, fiica lui Vasile si Elena (fiica lui Popescu Alexei si Ioana, născută la 1.11.1929 īn Ungheni), născută la data de 15 mai 1981 īn localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. Vasile Lupu nr. 85, bl. A, ap. 17. (17.305/2003)

36. Lupastean Mihailo, fiul lui Anton si Ecaterina (născut la 14.04.1925 īn Bahrinesti), născut la data'de 29 noiembrie 1962 īn localitatea Bahrinesti, raionul Hliboca, regiunea Cernăuti, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual īn Ucraina, Cernăuti, str. Poletaeva nr. 12. (16.002/2003)

37. Mamedova Natalia, fiica lui Mamedov Vaghif si Mamedova Zinaida (fiica lui Grumeza Fiodor, născut la 15.02.1913 īn Pelinia, Rīscani), născută la data de 2 decembrie 1984 īn localitatea Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Bălti, str. Ostrovschii nr. 38, ap. 5. (137/2007)

38. Marandici Igor, fiul lui lurie si Svetlana (fiica lui Bors Ion, născut la 1.07.1929 īn localitatea Goian), născut la data de 7 ianuarie 1987 īn localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Cricova, str. Luceafărul nr. 1, ap. 25. (15.862 bis/2003)

39. Marandici Svetlana, fiica lui Bors Ion si Margareta (născută la 2.03.1930 īn localitatea Onitcani), născută la data de 7 septembrie 1960 īn localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Cricova, str. Luceafărul nr. 1, ap. 25. (15.862/2003)

40. Marin Andrei, fiul lui Ion (fiul lui Gheorghe, născut la 1.01.1914 īn localitatea Cahul) si Ecaterina, născut la data de 15 martie 1985 īn localitatea Cantemir, judetul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Lărguta, Str. Păcii. (1.486/2005)

41. Miculescu Marina, fiica lui Ventonec Ilie si Stefania (fiica lui Patras Grigore, născut la 13.01.1930 īn localitatea Bahrinesti, si Măria), născută la data de 4 mai 1981 īn localitatea Bahrinesti, raionul Hliboca, Cernăuti, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual īn Ucraina, localitatea Bahrinesti, raionul Hliboca, Cernăuti. (5.616/2003) Copii minori: Miculescu Constantin, născut la data de 14.07.1997.

42. Molosag Victor, fiul lui Dumitru si Elena (fiica lui Postovan Vasile, născut la 13.04.1907 īn localitatea Edinet, si Agafia), născut la data de 28 iunie 1975 īn localitatea Pivniceni, Donduseni, judetul Edinet, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Corbu, raionul Donduseni. (11.229/2003) Copii minori: Molosag Daniil, născut la data de 9.02.2007.

43. Moraru Parascovia, fiica lui Vasile (fiul lui Vasile, născut la 22.02.1939 īn localitatea Făgureni) si Tatiana, născută la data de 28 noiembrie 1985 īn localitatea Pīrlita, raionul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Pīrlita, raionul Ungheni. (2.811/2007)

44. Neaga Adrian, fiul lui Vasile si Elizaveta (fiica lui Duca Ion si Margareta, născută la 2.03.1930 īn Onitcani), născut la data de 6 decembrie 1981 īn localitatea Sīngerei, judetul Sīngerei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Cricova, str. St. Neaga nr. 6. (15.848/2003)

45. Neaga Elizaveta, fiica lui Bors Ion si Margareta (născută la 2.03.1930 īn Onitcani), născută la data de 27 august 1954 īn localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Cricova, str. St. Neaga nr. 6. (15.844/2003)

46. Neaga Sergiu, fiul lui Vasile si Elizaveta (fiica lui Bors Ion si Margareta, născută la 2.03.1930 īn Onitcani), născut la data de 9 august 1978 īn localitatea Sīngerei, judetul Sīngerei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Cricova, str. St. Neaga nr. 6. (15.846/2003)

47. Neaga Vasile, fiul lui Alexandru si Nadejda (născută la 7.04.1928 īn localitatea Sīngerei), născut la data de 30 decembrie 1950 īn localitatea Sīngerei, judetul Sīngerei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Cricova, str. St. Neaga nr. 6. (15.842/2003)

48. Objelean Alina, fiica lui Nicolae si Liuba (fiica lui Cotovitchi Danii, născut la 11.12.1912 īn Ciniseuti), născută la data de 1 noiembrie 1984 īn localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, sos. Balcani nr. 6, bl. 2, ap. 3. (2.892/2007)

49. Oriol Ludmila, fiica lui Arnăut Constantin si Valentina (născut īn anul 1936 īn Nicopol), născută la data de 10 octombrie 1962 īn localitatea Reni, judetul Reni, Odesa, Ucraina, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, Str. Cornului nr. 24. (10.961/2003)

50. Pendus Natalia, fiica lui Sandu Grigore (născut īn anul 1933 īn Zogoreni) si Ana, născută la data de 10 mai 1961 īn localitatea Baku, judetul Kirov, R.S.S. Azerbaidjan, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. N. Zelinski nr. 38, bl. 4, ap. 1. (12.961/2003)

51. Pendus Nicolai, fiul lui Ignat (născut īn 1920 īn Cernăuti) si Vera, născut la data de 17 mai 1959 īn localitatea Crasnoarmeiscoe, judetul Lăpusna, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, Botanica, Str. Independentei nr. 14, bl. 2, ap. 18, cămin. (12.962/2003)

52. Plesca Constantin, fiul lui Alexanndru si Eudochia (născută la 19.11.1931 īn Tătăresti), născut la data de 6 octombrie 1959 īn localitatea Tătăresti, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Tătăresti, judetul Chisinău. (14.097/2003)

53. Plesca Galina, fiica lui Tapu Ion si Măria (născută la 2.05.1923 īn localitatea Recea), născută la data de 23 aprilie 1959 īn localitatea Recea, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Tătăresti, judetul Chisinău. (14.098/2003)

54. Plesca Olesea, fiica lui Constantin (fiul lui Alexandru si Eudochia, născută la 19.11.1931 īn Tătăresti) si Galina, născută la data de 18 iunie 1982 īn localitatea Tătăresti, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Tătăresti, judetul Chisinău. (14.095/2003)

55. Popescu Gheorghe, fiul lui Ion (fiul lui Nistor, născut la 1.05.1927 īn Cimislia) si Tatiana, născut la data de 2 mai 1982 īn localitatea Cenac, judetul Cimislia, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Cenac, judetul Cimislia. (3.595/2005)

56. Reznic Ludmila, fiica lui Petru (fiul lui Nicolai, născut la 23.12.1922 īn localitatea Ciniseuti) si Măria, născută la data de 8 decembrie 1984 īn localitatea Rezina, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Rezina, Str. 27 August nr. 12, ap. 2. (3.050/2007)

57. Robu Anastasia, fiica lui Valentin si Eudochia (fiica lui Emilian Nicolae, născut la 10.02.1939 īn localitatea Borosenii Noi), născută la data de 10 aprilie 1984 īn localitatea Sankt-Petersburg, Federatia Rusă, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Mitoc, judetul Orhei. (2.957/2007)

58. Tarnovschi Elena, fiica lui Gheorghe (fiul lui Nicolae, născut la 16.06.1919 īn Orhei) si Ana, născută la data de 10 mai 1979 īn localitatea Chiperceni, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Vorotet, judetul Orhei. (2.949/2004)

59. Tcaci Vladimir, fiul lui Nicolai si Paulina (născută la 25.10.1925 īn Cernăuti), născut la data de 10 iunie 1958 īn localitatea V. Gai, raionul Mikulinet, regiunea Ternopol, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual īn Ucraina, Cernăuti, str. Gaidar nr. 16, ap. 26. (5.753/2003)

60. Trīmbaci Victor, fiul lui lurie si Tatiana (fiica lui Bors Ion, născut la 1.07.1929 īn Goian), născut la data de 10 mai 1987 īn localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Cricova, str. Dacia nr. 10, ap. 5. (15.843 bis/2003)

61. Ursachi Roman, fiul lui Nicolae (fiul lui Semion, născut la 14.02.1922 īn Bălti) si Tamara, născut la data de 6 noiembrie 1983 īn localitatea Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Bălti, str. Timireazev nr. 9. (2.866/2007)

62. Vasilachi Ion, fiul lui Ilie si Nadejda (fiica lui Burlac Grigore, născut la 23.11.1928 īn localitatea Crocmaz), născut la data de 19 noiembrie 1984 īn localitatea Cioburciu, judetul Stefan Vodă, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Stefan Vodă, str. Mihai Eminescu nr. 23. (3.046/2007)

63. Zlate Silvia, fiica lui Gheorghe si Măria (fiica lui Tomsa Ion, născut la 23.03.1935 īn Sarata-Răzesi), născută la data de 1 noiembrie 1985 īn localitatea Sarata-Răzesi, judetul Leova, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. Igor Vieru nr. 9, ap. 45. (2.877/2007)

64. Zmeu Oleg, fiul lui Vasile (fiul lui Matei, născut la 16.11.1926 īn Tighina) si Serafima, născut la data de 30 iulie 1984 īn localitatea Popeasca, judetul Stefan Vodă, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Popeasca, Str. Florilor nr. 54, judetul Stefan Vodă. (50/2006)

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

persoanelor care solicită redobāndirea cetăteniei romāne, cu stabilirea domiciliului īn Romānia

 

1. Afteni Valeria, fiica lui Alexandru (fiul lui Petru, născut la 17.08.1906 īn Andrusul de Sus) si Elena, născută la data de 11 iunie 1986 īn localitatea Andrusul de Sus, raionul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Andrusul de Sus, raionul Cahul. (3.042/2007)

2. Agache Diana, fiica lui Vladimir (fiul lui Constantin, născut īn anul 1925 īn localitatea Hīncesti) si Eugenia, născută la data de 23 august 1984 īn localitatea Hīncesti, judetul Hīncesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Hīncesti, Str. Livezilor nr. 69. (1.369/2005)

3. Airini Daniel, fiul lui Gheorghe (fiul lui Dumitru, născut la 8.10.1908 īn Cernăuti) si Antonina, născut la data de 6 aprilie 1985 īn localitatea Glodeni, judetul Glodeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Glodeni, str. Moldova nr. 32. (2.591/2005)

4. Andries Ion, fiul lui Ion (fiul lui Grigore, născut la 4.03.1927 īn localitatea Racovăt) si Galina, născut la data de 3 iulie 1988 īn localitatea Racovăt, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Racovăt, judetul Soroca. (2.981/2007)

5. Arseni Veaceslav, fiul lui Anatolie (fiul lui Constantin, născut la 10.04.1929 īn Edinet) si Lidia, născut la data de 5 septembrie 1985 īn localitatea Pelivan, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Pelivan, judetul Orhei. (2.810/2007)

6. Băncilă Luminita, fiica lui Rodion (fiul lui Gheorghe, născut la 26.10.1926 īn localitatea Manta) si Elena, născută la data de 11 decembrie 1985 īn localitatea Manta, raionul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Manta, raionul Cahul. (3.043/2007)

7. Bătrīncea Tatiana, fiica lui Vasile si Măria (fiica lui Toacă Stepan, născut la 1.08.1923 īn localitatea Puhăceni), născută la data de 3 august 1986 īn localitatea Puhăceni, judetul Anenii Noi, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Puhăceni, judetul Anenii Noi. (2.953/2007)

8. Bīrzoi Sergiu, fiul lui Maxim si Vera (fiica lui Mosan Alexei, născut la 1.10.1926 īn localitatea Grăseni), născut la data de 8 septembrie 1981 īn localitatea Todiresti, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Todiresti, judetul Ungheni. (2.834/2007)

9. Bobu Ion, fiul lui Anatolie si Raisa (fiica lui Ungureanu Vladimir, născut la 7.06.1931 īn Bocsa), născut la data de 25 noiembrie 1984 īn localitatea Horesti, judetul Fălesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Horesti, judetul Fălesti. (2.836/2007)

10. Bogdan Carolina, fiica lui Victor (fiul lui Ilie, născut la 5.03.1926 īn localitatea Telenesti) si Tatiana, născută la data de 24 februarie 1983 īn localitatea Telenesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Telenesti, Str. 31 August nr. 50. (3.059/2007)

11. Boscăneanu Marcel, fiul lui Ilie (fiul lui loan, născut la 25.05.1922 īn Cojusna) si Măria, născut la data de 9 ianuarie 1984 īn localitatea Cojusna, judetul Străseni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Cojusna, str. Mihai Eminescu nr. 20, judetul Străseni. (2.868/2007)

12. Breahnī Felicia, fiica lui Nicolae (fiul lui Nicolae, născut la 12.04.1926 īn localitatea Ungheni) si Tatiana, născută la data de 4 iulie 1985 īn localitatea Bender, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Bender, str. 40 Let Pobedīnr. 21, ap. 41. (3.232/2006)

13. Burduja Alexandru, fiul lui Nicolae (fiul lui Alexandru, născut la 29.05.1912 īn localitatea Holosnita)si Svetlana, născut la data de 25 ianuarie 1985 īn localitatea Gura Camencii, judetul Floresti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Floresti, str. Testemiteanu nr. 38. (3.062/2007)

14. Burlea Olga, fiica lui Sergiu (fiul lui Gheorghe, născut la 10.05.1936 īn localitatea Criuleni) si Ludmila, născută la data de 29 iulie 1986 īn localitatea Criuleni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Criuleni, str. Gogol nr. 6. (455/2006)

15. Capatina Galina, fiica lui Nicolae si Galina (fiica lui Gherasim Grigore, născut la 15.02.1925 īn localitatea Negureni), născută la data de 7 decembrie 1984 īn localitatea Basarabeasca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Cahul, Str. Dunării nr. 7, ap. 40. (987/2007)

16. Ceban Elena, fiica lui Vladimir si Lora (fiica lui Dragan Anton, născut la 14.02.1935 īn localitatea Solcani), născută la data de 9 martie 1985 īn localitatea Solcani, raionul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. Gh. Madan nr. 89, bl. 3, ap. 26. (3.041/2007)

17. Cherdivară Vitalie, fiul lui Gheorghe si Elizaveta (fiica lui Stahovschi Ion, născut la 20.09.1921 īn Sipoteni, si Elena), născut la data de 20 aprilie 1980 īn localitatea Pitusca, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Călărasi, str. A. Puschin nr. 11, judetul Ungheni. (4.359/2003)

18. Chetrari Elena, fiica lui Mihail (fiul lui Eremia, născut la 1.05.1936 īn Breanova) si Efrosina, născută la data de 2 iunie 1985 īn localitatea Breanova, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Breanova, judetul Orhei. (2.875/2007)

19. Chitoroga Silvia, fiica lui Petru si Tatiana (fiica lui Turcanu Vasili, născut la 22.03.1921 īn localitatea Cornesti), născută la data de 19 octombrie 1984 īn localitatea Călărasi, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Călărasi, str. Bojole nr. 17, ap. 32. (2.985/2007)

20. Ciocīrlan Sergiu, fiul lui Tudor si Vera (fiica lui Văcari Efim, născut la 1.04.1912 īn Chetrosu), născut la data de 18 decembrie 1984 īn localitatea Drochia, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Drochia, str-la A. Marinescu. (2.874//2007)

21. Cojocaru lurie, fiul lui Gheorghi si Vera (fiica lui Gori Zaharia, născut la 13.10.1929 īn Lozova), născut la data de 1 aprilie 1984 īn localitatea Buteni, judetul Hīncesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Străseni, Lozova, str. Dumbrăvita. (2.959/2007)

22. Coliban Natalia, fiica lui Emil (fiul lui Stefan, născut la 19.08.1916 īn localitatea Bocsa) si Nina, născută la data de 3 ianuarie 1985 īn localitatea Fălesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Fălesti, Str. Moldovei nr. 14, ap. 14. (2.977/2007)

23. Cretu Rodica, fiica lui Sergiu si Elena (fiica lui Cīslari Toma, născut la 8.07.1934 īn localitatea Bozieni), născută la data de 15 noiembrie 1985 īn localitatea Miresti, judetul Hīncesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Miresti, judetul Hīncesti. (2.948/2007)

24. Crivet Ana, fiica lui Ion si Zinaida (fiica lui Rosea Vasile, născut la 7.03.1933 īn Soroca), născută la data de 7 decembrie 1984 īn localitatea Dubăsari, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Lunga, str. Sciorsa nr. 55, raionul Dubăsari. (1.513/2006)

25. Curlea Grigore, fiul lui Ion si Nina (fiica lui Stavila Alexandru, născut la 12.02.1915 īn localitatea Roscani), născut la data de 15 februarie 1985 īn localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Colonita, judetul Chisinău. (2.873/2007)

26. Damian Mariana, fiica lui Gheorghe (fiul lui Emilian, născut la 15.08.1918 īn localitatea Durlesti) si Galina, născută la data de 30 ianuarie 1985 īn localitatea Durlesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Durlesti, Str. Livezilor nr. 80, bl. A. (3.048/2007)

27. Dermenji Elena, fiica lui Stepan (fiul lui Gheorghii, născut la 10.04.1928 īn Carbalia) si Larisa, născută la data de 3 iunie 1986 īn localitatea Cimislia, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Cimislia, str. A. Donici nr. 34, ap. 1. (2.971/2007)

28. Dohotar Mariana, fiica lui Vasile si Olga (fiica lui Birău Vasile, născut la 25.10.1912 īn localitatea Dubovka), născută la data de 6 noiembrie 1984 īn localitatea Dubovka, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual īn Ucraina, localitatea Opriseni, Cernăuti. (1.848/2006)

29. Dragan Vitalie, fiul lui Ion si Valentina (fiica lui Maiduc Efim, născut la 20.01.1914 īn Chisinău), născut la data de 26 ianuarie 1982 īn localitatea Sīngerei, Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Sīngerei, Str. Independentei nr. 27. (1.630/2006)

30. Dvorschi Vera, fiica lui Ion si Măria (fiica lui Uncu lacob, născut la 7.11.1935 īn localitatea Tomai), născută la data de 30 august 1987 īn localitatea Sărăteni, judetul Leova, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Sărăteni, judetul Leova. (2.970/2007)

31. Evstrati Natalia, fiica lui Evstrati Vasile si Arbuz Zinaida (fiica lui Arbuz Fiodor, născut la 11.02.1934 īn localitatea Cubolta), născută la data de 26 iunie 1984 īn localitatea Hristovaia, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Cubolta, raionul Sīngerei. (3.055/2007)

32. Filatova Nina, fiica lui Grigoropoli Grigore (născut la 18.10.1928 īn localitatea Criuleni) si Nadejda, născută la data de 12 octombrie 1954 īn localitatea Mascăuti, judetul Criuleni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. Mircea cel Bătrān nr. 28, ap. 132.(1.635/2005)

33. Flintoacă Marina, fiica lui Gavriliuc Boris si Ala (fiica lui SIavinschii Elena, născută la 3.06.1936 īn localitatea Pelinia), născută la data de 1 iulie 1985 īn localitatea Pelinia, judetul Rīscani, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Pelinia, raionul Drochia. (2.827/2007)

34. Frei lurie, fiul lui Pavel (fiul lui Petru, născut la 13.02.1917 īn localitatea Taraclia) si Vera, născut la data de 23 octombrie 1986 īn localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. Igor Vieru nr. 15, ap. 91. (2.249/2005)

35. Gamureac Liliana, fiica lui Gheorghe (născut la 17.02.1934 īn localitatea Edinet) si Lidia, născută la data de 20 decembrie 1982 īn localitatea Briceni, judetul Edinet, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Bulboaca, raionul Briceni. (1.133/2006)

36. Gavriciuc Diana, fiica lui Nicolae (fiul lui llie, născut la 16.07.1923 īn localitatea Corjova) si Elena, născută la data de 25 aprilie 1987 īn localitatea Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Orhei, str. V Cupcea nr. 5, ap. 57. (2.828/2007)

37. Gavrilita Diana, fiica lui Sergiu si Tatiana (fiica lui Avxentiev Vasile, născut la 18.10.1937 īn localitatea Molovata Nouă), născută la data de 18 martie 1985 īn localitatea Dubăsari, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Molovata Nouă, Str. Independentei nr. 21, raionul Dubăsari. (3.040/2007)

38. Gavrilita Veaceslav, fiul lui Vasile (fiul lui Nicolae, născut la 6.11.1913 īn localitatea Ungheni) si Lidia, născut la data de 23 martie 1982 īn localitatea Ungheni, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Ungheni, str. Boico nr. 17, ap. 13. (1.823/2004)

39. Gīnga Ivan, fiul lui Fiodor (fiul lui Nicolai, născut la 27.05.1932 īn Văsieni) si Valentina, născut la data de 22 iulie 1984 īn localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Văsieni, judetul laloveni. (2.967/2007)


40. Gori Ion, fiul lui Dumitru (fiul lui Ion, născut la 25.06.1933 īn localitatea Lozova) si Stepanida, născut la data de 30 mai 1984 īn localitatea Lozova, judetul Străseni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Lozova, str. Posadov nr. 28, judetul Străseni. (2.855/2007)

41. Gorincioi Cristina, fiica lui Pavel si Tamara (fiica lui Cibric Ion, născut la 6.11.1917 īn localitatea Petresti), născută la data de 22 iulie 1987 īn localitatea Petresti, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Petresti, judetul Ungheni. (3.067/2007)

42. Grebănosu Ion, fiul lui Vasile (născut la data de 15.09.1930 īn localitatea Soroca) si Olga, născut la data de 29 aprilie 1970 īn localitatea Solcani, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Sadīc, str. Dubinin nr. 1a, raionul Cantemir. (2.492/2003) Copii minori: Grebănosu Ionela, născută la data de 19.11.1993, Grebănosu Teopemt, născut la data de 18.01.1995, Grebănosu Aleftina, născută la data de 29.07.1996.

43. Grebănosu Tatiana, fiica lui Cojocari Mircea (fiul lui Andrei, născut la data de 30.11.1919 īn Soroca) si Măria, născută la data de 4 martie 1972 īn localitatea Bulboci, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Sadīc, str. Dubinin nr. 4a, raionul Cantemir. (2.508/2003)

44. Gribincea Emilia, fiica lui Vasile (fiul lui Danii, născut la 16.02.1931 īn localitatea Mingir, si Elena) si Galina, născută la data de 9 octombrie 1980 īn localitatea Mingir, judetul Lăpusna, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. La 31 August 1989 nr. 16. (422/2003)

45. Groza Aurica, fiica lui Pavel (născut la 18.08.1937 īn localitatea Căuseni) si Natalia, născută la data de 21 decembrie 1975 īn localitatea Ursoaia, judetul Căuseni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. Gh. Casu nr. 32/12. (390/2004) Copii minori: Groza Laurentiu, născut la data de 22.08.2002.

46. Gutu Ana, fiica lui Tudor (fiul lui Dumitru, născut la 12.05.1928 īn localitatea Nisporeni) si Elena, născută la data de 25 iunie 1984 īn localitatea Nisporeni, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Sendreni, judetul Ungheni. (5.946/2004)

47. Gutu Lidia, fiica lui Valeriu si Valentina (fiica lui Ivan, născut la 15.09.1920 īn localitatea Bălti), născută la data de 11 august 1984 īn localitatea Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Bălti, str. Lesecico nr. 6, ap. 75. (3.037/2007)

48. Harbuz Pavel, fiul lui Alexei si Elena (fiica lui Adam Timofei, născut la 1.05.1935 īn localitatea Buteni), născut la data de 10 decembrie 1983 īn localitatea Buteni, raionul Hīncesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Hīncesti, str. Ion Creangă nr. 28, ap. 7. (3.047/2007)

49. Harea Ion, fiul lui Vasile si Ana (fiica lui Stratan Ion, născut la 7.01.1916 īn Călărasi), născut la data de 29 octombrie 1984 īn localitatea Niscani, judetul Călărasi, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Niscani, judetul Călărasi. (1.810/2006)

50. lanocoglo Valeriu, fiul lui Dumitru si Margareta (fiica lui Leahu Ion, născut la 24.07.1930 īn Cahul), născut la data de 6 decembrie 1983 īn localitatea Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Cahul, str. C. Negruzzi nr. 127, ap. 15. (1.337/2006)

51. Jalbă Albina, fiica lui Nichifor si Zoia (fiica lui Rată Ion, născut la 10.06.1931 īn Vīscăuti), născută la data de 27 ianuarie 1986 īn localitatea Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Orhei, Str. Unirii nr. 130, ap. 4. (3.063/2007)

52. Juncu Măria, fiica lui Haralambie si Vera (fiica lui Tarnovschi Nivcolae, născut la 16.06.1919 īn Orhei, si Măria), născută la data de 25 august 1982 īn localitatea Otac, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Otac, raionul Rezina. (1.032/2004)

53. Lipcovscaia Cristina, fiica lui Plămădeală Ilie (fiul lui Alexandru, născut la 8.02.1922 īn localitatea Bălti) si Lipcovscaia Ludmila, născută la data de 18 martie 1980 īn localitatea Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. Ismail nr. 98/82. (2.843/2004)

54. Luchita Natalia, fiica lui Nicolae (fiul lui Gheorghe, născut la 13.07.1930 īn localitatea Bardar) si Lidia, născută la data de 26 septembrie 1984 īn localitatea Bardar, judetul laloveni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Bardar, judetul laloveni. (2.951/2007)

55. Lupu Eugenia, fiica lui Grigore si Elena, fiica lui Nuca Valerian (născut la 20.03.1919 īn localitatea Cīrpesti, Cahul), născută la data de 8 august 1987 īn localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Durlesti, str. Vasile Lupu nr. 20. (2.837/2007)

56. Lupu Eugeniu, fiul lui Anatolie (fiul lui Atanasie, născut la 4.10.1927 īn localitatea Lozova) si Nadejda, născut la data de 1 iunie 1979 īn localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, Str-la Studentilor nr. 12, ap. 45. (2.835/2007)

57. Madan Ecaterina, fiica lui Ion (fiul lui Teodor si Ecaterina, născută la 2.07.1925 īn Durlesti) si Măria, născută la data de 1 martie 1983 īn localitatea Durlesti, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. Buiucani nr. 4. (843/2004)

58. Melega Veaceslav, fiul lui Gheorghe (fiul lui Stefan, născut la 13.04.1932 īn localitatea Horodiste, judetul Ungheni, si Nina) si Valentina, născut la data de 15 octombrie 1984 īn Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. M. Lermontov nr. 84A. (23/2007)

59. Melnic Eugeniu, fiul lui Sergiu si Elena (fiica lui Svetenco Boris, născut la 27.05.1930 īn Soroca, si Măria), născut la data de 28 iunie 1985 īn localitatea Floresti, judetul Floresti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Floresti, str. Dacia nr. 28. (1.405/2005)

60. Meriuta Diana, fiica lui Ivan (fiul lui Andrei si Măria, născută la 31.12.1926 īn localitatea Ulma)si Efrosinia, născută la data de 24 martie 1984 īn localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. I. Nistor nr. 13. (2.983/2003)

61. Mihai Cristina, fiica lui Tataru Valeriu (fiul lui Tanase, născut la 9.05.1920 īn localitatea Hagi Abdul) si Ecaterina, născută la data de 29 august 1985 īn localitatea Hīrtop, judetul Taraclia, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Albota de Jos, str. I. Tataru nr. 100, judetul Taraclia. (3.061/2007)

62. Mistret Alina, fiica lui Andrei si Silvia (fiica lui Taga Ion, născut la 2.06.1930 īn Soroca, si Elisaveta), născută la data de 20 decembrie 1984 īn localitatea Călărasi, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Porumbeni, raionul Criuleni. (922/2005)

63. Mīrza Ludmila, fiica lui Spiridon si Nadejda (fiica lui Zaharia Feodor si Melania, născută la 15.02.1933 īn Cahul), născută la data de 4 martie 1984 īn localitatea Leova, judetul Leova, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Leova, str. Vasile Alecsandri nr. 13. (848/2004)

64. Moldovan luliana, fiica lui Vitalie si Rodica (fiica lui Giuvan Piotr, născut la 15.12.1936 īn Donduseni, si Mărgărita), născută la data de 5 iulie 1985 īn localitatea Donduseni, judetul Edinet, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Plop, raionul Donduseni. (2.238/2005)

65. Molosag Virgiliu, fiul lui Dumitru si Elena (fiica lui Postovan Vasile, născut la 13.04.1907 īn localitatea Edinet, si Agafia), născut la data de 24 noiembrie 1979 īn localitatea Pivniceni, Donduseni, judetul Edinet, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Corbu, raionul Donduseni. (11.221/2003)

66. Morari Ana, fiica lui Mihail (fiul lui Gheorghe, născut la 1.11.1925 īn localitatea Brīnzeni) si Nina, născută la data de 20 septembrie 1986 īn localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. E. Coca nr. 33, ap. 11. (3.064/2007)

67. Morari Irina, fiica lui Mihail (fiul lui Gheorghe, născut la 1.11.1925 īn localitatea Brīnzeni) si Nina, născută la data de 8 septembrie 1985 īn localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. E. Coca nr. 33, ap. 11. (3.065/2007)

68. Mostovei Tudor, fiul lui Gheorghe (fiul lui Vasile si Ana, născută la 19.01.1928 īn Todiresti) si lulia, născut la data de 6 martie 1982 īn localitatea Todiresti, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Todiresti, judetul Ungheni. (5.657/2003)

69. Muntean Elena, fiica lui Mitrofan (fiul lui Vladimir, născut īn anul 1937 īn localitatea SIobozia Vărăncău) si Galina, născută la data de 22 noiembrie 1986 īn localitatea Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Soroca, str. G. Bănulescu-Bodoni nr. 7. (2.829/2007)

70. Munteanu Oleg, fiul lui Vasile (fiul lui Matvei si Olimpiada, născută la 25.08.1914 īn localitatea Păulesti) si Alexandra, născut la data de 20 aprilie 1974 īn localitatea Mereni, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Mereni, judetul Chisinău. (13.363/2003)

71. Musat Eugeniu, fiul lui - si Măria (fiica lui Timofei, născut la 1.02.1925 īn localitatea Săseni), născut la data de 23 noiembrie 1984 īn localitatea Călărasi, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, bd. Mircea cel Bătrān nr. 5, bl. 2, ap. 68. (2.838/2007)

72. Najafi Mariam, fiica lui Vaghif si Zinaida (fiica lui Grumeza Fiodor, născut la 15.02.1913 īn Rīscani, si Natalia), născută la data de 23 aprilie 1981 īn localitatea Bălti, judetul Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Bălti, str. Ostrovschi nr. 38, ap. 5. (15.451/2003)

73. Netedu Ruslan, fiul lui Gheorghe (fiul lui Stefan, născut la 27.01.1931 īn Colibasi, si Efrosinia)si Zinaida, născut la data de 10 martie 1981 īn localitatea Svetlīi, judetul Taraclia, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Cimislia, str. Cogīlnic, judetul Lăpusna. (778/2003)

74. Novac Mirela, fiica lui Grigore (fiul lui Vasile, născut la 14.01.1937 īn Scăieni) si Adela, născută la data de 3 decembrie 1985 īn localitatea Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Bălti, str. Decebal nr. 121, bl. B, ap. 32. (2.862/2007)

75. Olaru Olga, fiica lui Ion si Ala (fiica lui Lupu Valentin, născut la 17.04.1938 īn Parcova), născută la data de 12 noiembrie 1985 īn localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Parcova, raionul Edinet. (2.809/2007)

76. Oprea Ion, fiul lui Victor (fiul lui Ion, născut īn anul 1914 īn Lozova, si Elena) si Ana, născut la data de 30 aprilie 1983 īn localitatea Străseni, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Străseni, str. Stefan cel Mare nr. 20, ap. 57, judetul Chisinău. (333/2003)

77. Perlog Diana, fiica lui Grigore (fiul lui Anton, născut la 17.01.1924 īn Busăuca) si Zinaida, născută la data de 29 iulie 1987 īn localitatea Rezina, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Rezina, str. M. Lomonosov nr. 149. (2.968/2007)

78. Petruta Silvia, fiica lui Ion si Măria (fiica lui Celac Dumitru, născut la 20.06.1935 īn Manta), născută la data de 6 decembrie 1984 īn localitatea Crihana Veche, judetul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Crihana Veche, judetul Cahul. (2.888/2007)

79. Plesco lurie, fiul lui lurie (fiul lui Afanasie, născut la 4.06.1934 īn localitatea Elizaveta, si Sofia) si Marina, născut la data de 8 august 1984 īn localitatea Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Bălti, str. Lesecico nr. 4, ap. 49. (3.057/2007)

80. Porombrica Liudmila, fiica lui Afanasii si Valentina (fiica lui Borniz Mihail, născut la 10.11.1933 īn localitatea Baimaclia), născută la data de 18 decembrie 1983 īn localitatea Bender, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Bender, str. Matneva nr. 1, ap. 66. (3.044/2007)

81. Prigoci Angela, fiica lui Mihail si Tamara (fiica lui Aghachi Vladimir, născut la 5.02.1932 īn Pistrueni), născută la data de 28 ianuarie 1986 īn localitatea Ordăsei, judetul Telenesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Ordăsei, judetul Telenesti. (2.886/2007)

82. Rotaru Dorin, fiul lui Petru (fiul lui Luca, născut la 20.10.1923 īn localitatea Bolduresti) si Fevronea, născut la data de 25 aprilie 1984 īn localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, Cricova, str. Frunze nr. 68. (481/2007)

83. Rufa Măria, fiica lui Tornea Nicolae (fiul lui Tudor, născut la 18.03.1913 īn Cahul) si Ana, născută la data de 12 februarie 1973 īn localitatea Giurgiulesti, judetul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Vulcănesti, Giurgiulesti. (3.232/2005)

84. Simion Tatiana, fiica lui Constantin si Nina (fiica lui Vorotneac Victor, născut la 10.02.1938 īn localitatea Samalia), născută la data de 18 septembrie 1986 īn localitatea Cania, raionul Cantemir, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Cania, str. Mihai Eminescu nr. 41, raionul Cantemir. (3.051/2007)

85. Stefciuc Victor, fiul lui Nicolae si Lilia (fiica lui Savca Grigore, născut la 19.05.1932 īn localitatea Clococenii Vechi), născut la data de 30 iulie 1984 īn localitatea Cuhnesti, raionul Glodeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Cuhnesti, raionul Glodeni. (3.058/2007)

86. Stog Valeriu, fiul lui Tudor (fiul lui Petru, născut la 26.08.1933 īn Rediul Mare) si Lidia, născut la data de 14 noiembrie 1983 īn localitatea Ocnita, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Ocnita, str. Burebista nr. 53, ap. 49. (2.871/2007)


87. Stratulat Olga, fiica lui Oleg si Eugenia (fiica lui Butnaru Ion, născut la 21.03.1925 īn Lăpusna), născută la data de 25 iunie 1985 īn localitatea Ustia, Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Ustia, Dubăsari. (3.726/2006)

88. Sarlai Polina, fiica lui Alexandru si Alexandra (fiica lui Cristofovici Petru, născut la 1.02.1921 īn Pripiceni-Răzesi), născută la data de 4 iunie 1984 īn localitatea Soldănesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Soldănesti, Str. 31 August nr. 2, ap. 18. (3.060/2007)

89. Stefanco Olga, fiica lui Mihail si Eugenia (fiica lui Cotorobai Gheorghe, născut la 6.05.1926 īn Goianul Vechi), născută la data de 17 decembrie 1985 īn localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, Ciorescu, str. Ion Creangă nr. 14. (2.961/2007)

90. Stefanita Natalia, fiica lui Vladimir (fiul lui llie, născut la 22.01.1936 īn localitatea Tigheci) si Eugenia, născută la data de 22 august 1985 īn localitatea Tigheci, raionul Leova, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Leova, str. Ion Soltis nr. 4. (2.814/2007)

91. Tcaci Marcel, fiul lui Vasile si Eleonora (fiica lui Belous Mihail, născut la 15.03.1928 īn Soroca, si Sofia), născut la data de 23 aprilie 1982 īn localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. Valea Crucii nr. 24, ap. 68. (5.968/2004)

92. Teleman Vitalie, fiul lui Veaceslav (fiul lui Alexandru, născut la 28.02.1934 īn Nisporeni) si Liudmila, născut la data de 9 iunie 1984 īn localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, sos. Muncesti nr. 240, ap. 2. (1.915/2004)

93. Televca Rodica, fiica lui Valeriu (fiul lui Vasile si Nadejda, născută la 21.10.1933 īn Trinca) si Eugenia, născută la data de 2 decembrie 1977 īn localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, str. Ginta Latină nr. 9, bl. 1, ap. 5. (2.917/2004)

94. Timofti Constantin, fiul lui Vasile (fiul lui Gavril si Eudochia, născută la 4.08.1922 īn Oliscani) si Măria, născut la data de 22 iunie 1984 īn localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, Str. Independentei nr. 2, bl. 3, ap. 60. (13.837/2003)

95. Tocan Corina, fiica lui Gheorghe (fiul lui Ion, născut la 20.09.1921 īn localitatea Tīra) si Natalia, născută la data de 10 decembrie 1984 īn localitatea Mărculesti, judetul Floresti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Mărculesti, Str. Păcii nr. 4, judetul Floresti. (3.054/2007)

96. Tornea Fiodor, fiul lui Vasile (născut la 11.06.1937 īn localitatea Giurgiulesti) si Alexandra, născut la data de 5 februarie 1967 īn localitatea Giurgiulesti, judetul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Giurgiulesti, Vulcănesti. (12.533/2003)

97. Tornea Raisa, fiica lui Nicula Vasile (fiul lui Hristofor si Măria, născută la 2.02.1901 īn localitatea Cīslita Prut) si Măria, născută la data de 24 octombrie 1970 īn localitatea Cīslita Prut, judetul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Giurgiulesti, Vulcănesti. (12.519/2003) Copii minori: Tornea Valentin, născut la data de 7.09.1993, Tornea Eleonora, născută la data de 8.10.1996.

98. Triboi Mihaela, fiica lui Mihail si Silvia (fiica lui Ciobanu Eugeniu, născut la 19.08.1933 īn localitatea Durlesti), născută la data de 25 aprilie 1981 īn localitatea Durlesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Chisinău, bd. Moscova nr. 15, bl. 2, ap. 82. (3.068/2007)

99. Turcu Ala, fiica lui Boris si Elena (fiica lui Nicolaita Zahăr, născut la 24.03.1935 īn Badicul), născută la data de 27 aprilie 1985 īn localitatea Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Cahul, str. Mihai Viteazul nr. 49, ap. 80. (2.860/2007)

100. Tigovas Olesea, fiica lui Ion si Raisa (fiica lui Mihalache Haralambie si Eugenia, născută la 23.08.1928 īn Orhei), născută la data de 17 ianuarie 1977 īn localitatea Criuleni, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, Criuleni, bd. Biruinta nr. 20, ap. 48. (11.068/2003)

101. Ursu Ana, fiica lui Gheorghe si Nina (fiica lui Garabajiu Pavel, născut la 3.06.1908 īn Oliscani), născută la data de 9 februarie 1988 īn localitatea Oliscani, judetul Soldănesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Oliscani, raionul Soldănesti. (2.861/2007)

102. Vasilache Eugeniu, fiul lui Ion si Nina (fiica lui Falcovschi Alexei, născut la 12.08.1930 īn Sīrbesti), născut la data de 28 iulie 1987 īn localitatea Floresti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Floresti, str. Ciprian Porumbescu nr. 2, ap. 21. (2.979/2007)

103. Vutcariov Veaceslav, fiul lui Vasile (fiul lui Filip, născut la 11.10.1916 īn Chisinău) si Valentina, născut la data de 14 februarie 1984 īn localitatea laloveni, judetul laloveni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, laloveni, str. V Cupcea nr. 14. (17.384/2003)

104. Zaharescu Nina, fiica lui Mahu Varfolomei (născut la 12.06.1934 īn localitatea Gherman) si Tatiana, născută la data de 26 ianuarie 1961 īn localitatea Sculeni, raionul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Sculeni, raionul Ungheni. (3.056/2007)

105. Zaharia Natalia, fiica lui Alexei (fiul lui Zaharia Gherasim, născut la 3.12.1928 īn Bulăiesti) si Măria, născută la data de 24 octombrie 1984 īn localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Alecu Russo nr. 59, bl. 4, ap. 202. (2.872/2007)

106. Zugrav Alexandru, fiul lui Sava (fiul lui Stefan, născut la 27.12.1920 īn localitatea Tareuca) si Stepanida, născut la data de 30 martie 1985 īn localitatea Floresti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual īn Republica Moldova, localitatea Floresti, str. Miron Costin nr. 9, bl. A, ap. 10. (3.031/2007)


 

ACTE ALE ĪNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

ĪNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- SECTIILE UNITE –

 

DECIZIA Nr. LXIV (64)

din 15 octombrie 2007

 

Dosar nr. 33/2007

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele īnaltei Curti de Casatie si Justitie,

Sectiile Unite ale īnaltei Curti de Casatie si Justitie, īn conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au īntrunit pentru a examina recursul īn interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lāngă īnalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicabilitatea dispozitiilor art. 171 alin. 3 din Codul de procedură penală, īn cauzele care au ca obiect plāngerile formulate īn conditiile art. 2781 din acelasi cod.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 86 de judecători din totalul de 115 aflati īn functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lāngă īnalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nitu Tiberiu Mihail, prim-adjunct al procurorului general.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lāngă īnalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul īn interesul legii, punānd concluzii pentru admiterea acestuia īn sensul de a se stabili că, īn cauzele care au ca obiect plāngeri formulate īn conditiile art. 2781 din Codul de procedură penală, asistenta juridică pentru petenti si intimati nu este obligatorie.

SECTIILE UNITE,

deliberānd asupra recursului īn interesul legii, constată următoarele:

Īn legătură cu aplicarea dispozitiilor art. 171 alin. 3 din Codul de procedură penală, īn cauzele ce au ca obiect plāngeri formulate īn conditiile art. 2781 din acelasi cod, s-a constatat că instantele judecătoresti nu au un punct de vedere unitar.

Astfel, unele instante au considerat că asistenta juridică este obligatorie dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infractiunea ce a făcut obiectul solutiei de netrimitere īn judecată este de 5 ani īnchisoare sau mai mare.

Īn sprijinul acestei opinii s-a relevat că dispozitiile art. 171 alin. 3 si 4 din Codul de procedură penală, care instituie obligativitatea asistentei juridice īn cursul judecătii, nu conditionează această obligatie de o anume calitate a părtilor din proces, cum ar fi aceea de īnvinuit sau inculpat.

Alte instante, dimpotrivă, au considerat că nu este obligatorie asigurarea asistentei juridice pentru petenti sau intimati īn cauzele ce au ca obiect plāngeri formulate īn conditiile art. 2781 din Codul de procedură penală, apreciind că obligativitatea acesteia este consacrată numai pentru cursul judecătii, iar nu si la solutionarea unei atare plāngeri, cānd rezolutia sau ordonanta atacată trebuie verificată doar pe baza lucrărilor din dosarul cauzei.

Aceste din urmă instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

Prin art. 171 alin. 3 din Codul de procedură penală se prevede c㠄īn cursul judecătii, asistenta juridică este obligatorie si īn cauzele īn care legea prevede pentru infractiunea săvārsită pedeapsa detentiunii pe viată sau pedeapsa īnchisorii de 5 ani sau mai mare", subliniindu-se Īn acest sens, prin alin. 4 al aceluiasi articol, că īn situatia īn care īnvinuitul sau inculpatul nu si-a ales un apărător, instanta de judecată are obligatia să ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu.

Pe de altă parte, este de observat că prin art. 2781 din Codul de procedură penală se prevede că actele procurorului de netrimitere īn judecată, care pot forma obiectul plāngerilor formulate de persoana vătămată sau orice alte persoane ale căror interese au fost vătămate, sunt: rezolutia de neīncepere a urmăririi penale sau de clasare, ordonanta de scoatere de sub urmărire penală ori de īncetare a urmăririi penale, precum si dispozitia de netrimitere īn judecată cuprinsă īn rechizitoriu.

Dar īn această privintă trebuie avut īn vedere că plāngerea formulată īn conditiile art. 2781 din Codul de procedură penală este un drept procesual al părtii de sesizare a instantei numai pentru realizarea controlului judecătoresc asupra solutiilor de neurmărire sau de netrimitere īn judecată date de către procuror, fără să constituie īnsăsi sesizarea instantei cu judecarea propriu-zisă a acelei cauze penale īn primă instantă.

De altfel, Curtea Constitutională, prin deciziile nr. 165/2006 si 654/2006, pronuntāndu-se asupra constitutionalitătii art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală, a statuat că judecarea plāngerii īmpotriva actelor procurorului de netrimitere īn judecată are o natură juridică deosebită, care nu vizează solutionarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie doar un mijloc procedural prin care se realizează examinarea actelor procurorului atacate sub aspectul legalitătii.

Or, atāt timp cāt o atare plāngere nu atrage judecata propriu-zisă a cauzei, nu se poate considera că ar fi īndeplinită conditia prevăzută īn art. 171 alin. 3 din Codul de procedură penală, care impune obligativitatea asigurării asistentei juridice.

Sub acest aspect trebuie retinut că, īn raport cu dispozitiile art. 171 din Codul de procedură penală, asistenta juridică este obligatorie numai īn cazul īn care persoana vizată are calitatea de īnvinuit ori inculpat.

Cum īn cazul plāngerilor formulate īn temeiul art. 2781 din Codul de procedură penală intimatii nu au īn fata instantei o atare calitate, deoarece prin ordonanta sau prin rezolutia procurorului s-a dat o solutie de scoatere de sub urmărire penală, de īncetare a acesteia ori de neīncepere a urmăririi penale, se impune să se constate că, īn cauzele avānd ca obiect asemenea plāngeri, nu este obligatorie asistenta juridică pentru petenti sau intimati.

Īn consecintă, īn temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum si ale art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul īn interesul legii si a se decide că dispozitiile art. 171 alin. 3 din Codul de procedură penală se interpretează īn sensul că asistenta juridică nu este obligatorie īn cauzele ce au ca obiect plāngeri formulate īn conditiile art. 2781 din Codul de procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

Īn numele legii

DECID:

Admit recursul īn interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lāngă īnalta Curte de Casatie si Justitie. Dispozitiile art. 171 alin. 3 din Codul de procedură penală se interpretează īn sensul că:

Asistenta juridică nu este obligatorie, pentru petenti sau intimati, īn cauzele ce au ca obiect plāngeri formulate īn conditiile art. 2781 din Codul de procedură penală.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală. Pronuntată īn sedintă publică, astăzi, 15 octombrie 2007.

 

PRESEDINTELE ĪNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Victoria Maftei

 

ĪNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- SECTIILE UNITE -

 

DECIZIA Nr. LXV (65)

din 15 octombrie 2007

 

Dosar nr. 35/2007

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele īnaltei Curti de Casatie si Justitie,

Sectiile Unite ale īnaltei Curti de Casatie si Justitie, īn conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au īntrunit pentru a examina recursul īn interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lāngă īnalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la durata maximă a măsurii arestării preventive ce poate fi dispusă īn cazul reluării urmăririi penale după restituirea cauzei la procuror cu mentinerea acestei măsuri, īn temeiul art. 332 din Codul de procedură penală.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 86 de judecători din totalul de 115 aflati īn functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lāngă īnalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nitu Tiberiu Mihail, prim-adjunct al procurorului general.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lāngă īnalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul īn interesul legii, punānd concluzii pentru admiterea acestuia īn sensul de a se stabili că durata maximă a măsurii arestării preventive nu poate depăsi 180 de zile, calculată prin aditionarea tuturor perioadelor anterioare din cursul urmăririi penale si a celor ulterioare momentului procesual al restituirii cauzei la procuror īn vederea refacerii urmăririi penale.

SECTIILE UNITE,

deliberānd asupra recursului in interesul legii, constata următoarele:

Īn practica instantelor judecătoresti s-a ivit diversitate de solutii īn legătură cu durata maximă a măsurii arestării preventive care mai poate fi dispusă īn cazul reluării urmăririi penale după restituirea cauzei la procuror, cu mentinerea acestei măsuri, īn temeiul art. 332 din Codul de procedură penală.

Astfel, unele instante au prelungit măsura arestării preventive, desi durata acesteia, cumulată cu cea dispusă īn faza urmăririi penale, anterior restituirii cauzei la procuror īn vederea refacerii urmăririi penale, depăsise 180 de zile.

Alte instante, dimpotrivă, au considerat că durata maximă a măsurii arestării preventive nu poate depăsi 180 de zile, calculată prin aditionarea tuturor perioadelor anterioare din cursul urmăririi penale si a celei ulterioare momentului procesual al restituirii cauzei la procuror īn vederea refacerii urmăririi penale.

S-a motivat că restituirea cauzei la procuror, īn vederea refacerii urmăririi penale, nu constituie o cauză de īntrerupere si reluare, īn această fază procesuală, a termenului maxim de 180 de zile al arestării preventive prevăzut de art. 159 alin. 13 ultima teză din Codul de procedură penală.

Aceste din urmă instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

Potrivit dispozitiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedură penală, durata arestării inculpatului, după reluarea urmăririi penale, poate fi prelungită potrivit art. 155 si 159 din Codul de procedură penală.

Īn acest sens, prin art. 159 alin. 13 din Codul de procedură penală, īn care este reglementată procedura prelungirii arestării preventive dispuse īn cursul urmăririi penale, se prevede c㠄durata totală a arestării preventive īn cursul urmăririi penale nu poate depăsi un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile".

Este semnificativ că aceeasi reglementare o contine si art. 23 alin. (5) din Constitutia Romāniei, potrivit căruia īn cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate dispune pentru cel mult 30 de zile, putāndu-se prelungi cu cāte cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depăsească un termen rezonabil si nu mai mult de 180 de zile.

Or, din această reglementare de ansamblu reiese că normele de drept intern mentionate nu sunt decāt expresia conformitătii legislatiei nationale cu exigentele impuse prin art. 5 paragraful 3 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si libertătilor fundamentale īn ceea ce priveste libertatea si siguranta persoanei.

De aceea, ar fi de neconceput ca, īn situatia restituirii cauzei pentru refacerea urmăririi penale, īn temeiul art. 332 din Codul de procedură penală, să nu poată fi aplicate aceleasi reguli specifice urmăririi penale, inclusiv īn materie de arestare preventivă, evident cu exceptiile prevăzute expres de legiuitor, acolo unde ele există.

Chiar dacă reluarea urmăririi penale are caracter de exceptie, aceasta nu īnseamnă că ea ar reprezenta o fază procesuală autonomă, cu reguli proprii, ci constituie doar o etapă specifică tot īn cadrul fazei de urmărire penală, efectuată īn continuarea celei initiale, după desesizarea instantei de judecată.

Sub acest aspect, este de observat că, īn etapa īn care este reluată urmărirea penală, īn vederea refacerii acesteia, este continuată urmărirea īncepută initial, cu respectarea acelorasi reguli procedurale.

Īn raport cu acest caracter al reluării urmăririi penale, ca etapă īn care se continuă urmărirea declansată initial, nefiind de conceput ca īn aceeasi cauză să īnceapă o nouă urmărire penală, se impune ca, īn continuare, măsura arestării preventive a inculpatului să nu poată fi prelungită, decāt cu diferenta dintre timpul arestării preventive efectuat anterior sesizării instantei prin rechizitoriu pānă la durata de cel mult 180 de zile.

Īn consecintă, īn temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, si al art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul īn interesul legii si a se stabili că īn cazul restituirii dosarului la procuror pentru refacerea urmăririi penale, durata maximă a arestării preventive nu poate depăsi 180 de zile, calculată prin aditionarea tuturor perioadelor anterioare din cursul urmăririi penale si a celor ulterioare restituirii cauzei la procuror.

PENTRU ACESTE MOTIVE

Īn numele legii

DECID:

Admit recursul īn interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lāngă īnalta Curte de Casatie si Justitie.

Īn interpretarea dispozitiilor art. 332 din Codul de procedură penală, cu referire la art. 159 alin. 13 ultima teză din Codul de procedură penală, stabilesc că, īn situatia restituirii cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, durata maximă a arestării preventive nu poate depăsi 180 de zile, calculată prin aditionarea tuturor perioadelor anterioare din cursul urmăririi penale si ulterioare restituirii cauzei la procuror.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Pronuntată īn sedintă publică, astăzi, 15 octombrie 2007.

 

PRESEDINTELE ĪNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Victoria Maftei

 


ĪNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- SECTIILE UNITE -

 

DECIZIA Nr. LXVI (66)

din 15 octombrie 2007

 

Dosar nr. 36/2007

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele īnaltei Curti de Casatie si Justitie,

Sectiile Unite ale īnaltei Curti de Casatie si Justitie, īn conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au īntrunit pentru a examina recursul īn interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lāngă īnalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la īntelesul sintagmei „vătămarea integritătii corporale ori sănătătii uneia sau mai multor persoane", continută īn dispozitiile art. 89 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 86 de judecători din totalul de 115 aflati īn functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lāngă īnalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nitu Tiberiu Mihail, prim-adjunct al procurorului general.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lāngă īnalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul īn interesul legii, punānd concluzii de admitere a acestuia īn sensul de a se stabili că, īn īntelesul art. 89 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, nu are relevantă durata īngrijirilor medicale necesare vindecării leziunilor pentru īncadrarea juridică a faptei de părăsire a locului accidentului.

SECTIILE UNITE,

deliberānd asupra recursului īn interesul legii, constată următoarele:

Īn practica instantelor judecătoresti s-a ivit diversitate de solutii īn legătură cu īntelesul sintagmei „vătămarea integritătii corporale ori sănătătii uneia sau mai multor persoane", continută īn dispozitiile art. 89 alin (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, prin care este incriminată infractiunea de părăsire a locului accidentului.

Astfel, unele instante s-au pronuntat īn sensul că fapta conducătorului auto de a părăsi locul accidentului fără īncuviintarea organelor de politie care efectuează cercetările īntruneste elementele constitutive ale infractiunii prevăzute īn art. 89 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, indiferent de durata īngrijirilor medicale necesare pentru vindecarea leziunilor.

Alte instante, dimpotrivă, considerānd că sintagma „vătămarea integritătii corporale ori sănătătii uneia sau mai multor persoane", continută īn art. 89 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, se referă doar la vătămările ce necesită pentru vindecare īngrijiri medicale cu o durată mai mare de 10 zile, precum si la celelalte urmări prevăzute īn art. 182 alin. 2 din Codul penal, s-au pronuntat īn sensul că ori de cāte ori nu s-a produs vreuna dintre aceste consecinte nu sunt īntrunite elementele constitutive ale infractiunii de părăsire a locului accidentului, deoarece lipseste conditia ca vătămarea integritătii corporale ori a sănătătii să fi avut urmările cerute de lege.

Aceste din urmă instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

Īntr-adevăr, prin art. 89 alin (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, ca urmare a aprobării cu modificări prin Legea nr. 49/2006, s-a incriminat părăsirea locului accidentului, prevăzāndu-se c㠄părăsirea locului accidentului de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat īn procesul de instruire, sau de examinatorul autoritătii competente, aflat īn timpul desfăsurării probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, implicat īntr-un accident de circulatie īn urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integritătii corporale ori a sănătătii uneia sau mai multor persoane ori dacă accidentul s-a produs ca urmare a unei infractiuni, fără īncuviintarea politiei care efectuează cercetarea locului faptei, se pedepseste cu īnchisoare de la 2 la 7 ani".

Rezultă deci că existenta infractiunii de părăsire a locului accidentului incriminată prin textul de lege mentionat este conditionată, īntre altele, de vătămarea integritătii corporale ori a sănătătii uneia sau mai multor persoane de către conducătorul auto implicat īn accidentul de circulatie care părăseste locul faptei fără īncuviintarea politiei ce efectuează cercetarea.

Or, pentru stabilirea īntelesului sintagmei „vătămarea integritătii corporale ori a sănătătii", īn sensul pe care legiuitorul l-a voit prin textul de lege a cărui aplicare a determinat ivirea cazurilor de practică judiciară neunitară, nu se poate recurge decāt la ceea ce este evident că s-a urmărit prin reglementarea dată acestor notiuni prin normele Codului penal, care este legea generală, de referintă, īn această materie.

Sub acest aspect, este de observat că prin art. 184 din Codul penal, reglementāndu-se infractiunea de vătămare corporală din culpă, se prevede, īn cadrul alin. 1, c㠄fapta prevăzută la art. 180 alin. 2 si 21, care a pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare īngrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum si cea prevăzută īn art. 181, săvārsite din culpă, se pedepsesc cu īnchisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă", iar la alin. 2, că, „dacă fapta a avut vreuna din urmările prevăzute la art. 182 alin. 1 sau 2, pedeapsa este īnchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda".

Este semnificativ că īn cuprinsul alin. 3, 4 si 41 ale aceluiasi articol, reglementāndu-se vătămările corporale din culpă care sunt „urmarea nerespectării dispozitiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru īndeplinirea unei anume activităti", se fac referiri la fapte cu aceleasi consecinte sub aspectul duratei īngrijirilor medicale necesare pentru vindecare.

De aceea, īn absenta altor criterii de evaluare a continutului sintagmei „vătămarea integritătii corporale ori sănătătii uneia sau mai multor persoane", continută īn dispozitiile art. 89 alin. (1) din

Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, se impune ca aceasta să fie īnteleasă numai īn sensul că se referă la vătămările necesitānd pentru vindecare īngrijiri medicale cu o durată mai mare de 10 zile, precum si la celelalte urmări incluse īn art. 182 alin. 2 din Codul penal.

Asa fiind, infractiunea de părăsire a locului accidentului, īn acceptiunea textului de lege mentionat, nu poate fi considerată săvārsită cu īntrunirea totalitătii elementelor sale constitutive decāt atunci cānd este realizată si cerinta obiectivă impusă de definitia dată vătămării corporale din culpă prin art. 184 din Codul penal.

Īn consecintă, īn temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum si al art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul īn interesul legii si a se decide că sintagma „vătămarea integritătii corporale ori sănătătii uneia sau mai multor persoane", continută īn dispozitiile art. 89 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, se interpretează īn sensul că se referă doar la vătămările ce necesită pentru vindecare īngrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum si la celelalte urmări prevăzute īn art. 182 alin. 2 din Codul penal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

Īn numele legii

DECID:

Admit recursul īn interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lāngă īnalta Curte de Casatie si Justitie.

Sintagma „vătămarea integritătii corporale ori sănătătii uneia sau mai multor persoane", continută īn dispozitiile art. 89 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, se interpretează īn sensul case referă doar la vătămările ce necesită pentru vindecare īngrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum si la celelalte urmări prevăzute īn art. 182 alin. 2 din Codul penal.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Pronuntată īn sedintă publică, astăzi, 15 octombrie 2007.

 

PRESEDINTELE ĪNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Victoria Maftei

 

ĪNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- SECTIILE UNITE -

 

DECIZIA Nr. LXVII (67)

din 15 octombrie 2007

 

Dosar nr. 37/2007

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele īnaltei Curti de Casatie si Justitie,

Sectiile Unite ale īnaltei Curti de Casatie si Justitie, īn conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au īntrunit pentru a examina recursul īn interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lāngă īnalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la stabilirea momentului īndeplinirii cumulative a tuturor conditiilor prevăzute de lege pentru admiterea cererii de liberare conditionată.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 86 de judecători din totalul de 115 aflati īn functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lāngă īnalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nitu Tiberiu Mihail, prim-adjunct al procurorului general.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lāngă īnalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul īn interesul legii, cerānd să fie admis īn sensul de a se stabili că cererea de liberare conditionată trebuie examinată, sub aspectul īndeplinirii tuturor conditiilor legale, īn momentul judecării ei de către instanta de fond.


SECTIILE UNITE,

deliberānd asupra recursului īn interesul legii, constată următoarele:

Īn practica instantelor judecătoresti nu există un punct de vedere unitar referitor la stabilirea momentului examinării de către instantă a cererii de liberare conditionată, sub aspectul īndeplinirii tuturor conditiilor legale, respectiv dacă acestea trebuie īmplinite īn momentul introducerii cererii sau la data judecării ei.

Astfel, unele instante s-au pronuntat īn sensul că cererile sau propunerile de liberare conditionată pot fi examinate numai īn raport cu situatia existentă īn momentul introducerii cererii.

Alte instante, dimpotrivă, au decis că o cerere de liberare conditionată poate fi examinată sub aspectul īndeplinirii tuturor conditiilor cerute de dispozitiile art. 59 si 60 din Codul penal īn momentul judecării acesteia de către instanta de fond.

Aceste din urmă instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

Potrivit dispozitiilor art. 450 din Codul de procedură penală, „liberarea conditionată se dispune, la cererea sau propunerea făcută de comisia de la locul de detinere" conform prevederilor legii privind executarea pedepselor, urmānd ca īn momentul depunerii cererii instanta să verifice, mai īntāi, măsura īn care condamnatul īndeplineste conditiile prevăzute īn art. 59 si 60 din Codul penal.

Pe de altă parte, īn conformitate cu art. 460 alin. 5 din Codul de procedură penală, „dispozitiile cuprinse īn partea specială, titlul II, care nu sunt contrare dispozitiilor din acest capitol, se aplică īn mod corespunzător".

Asa fiind, cererea de liberare conditionată nu poate fi examinată sub aspectul īndeplinirii tuturor conditiilor legale decāt după parcurgerea anumitor etape, respectiv verificarea regularitătii actului de sesizare, a competentei si a rămānerii definitive a hotărārii judecătoresti īn a cărei executare se află condamnatul, primirea procesului-verbal al comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate si a documentelor care atestă mentiunile din acestea, inclusiv fractia de pedeapsă executată efectiv, eventual după consultarea dosarului individual si administrarea altor probe pe care instanta le apreciază ca utile si pertinente īn cauză.

A considera altfel ar īnsemna să se adauge la ceea ce legiuitorul a stabilit, īn principiu, prin dispozitiile art. 306-310 din Codul de procedură penală, din care rezultă că datele īn raport cu care instanta hotărăste asupra situatiei unei persoane ce face obiectul procesului penal nu pot fi decāt cele din momentul luării hotărārii.

Īn acest sens, este de observat că atunci cānd legiuitorul a voit altfel a prevăzut aceasta īn mod expres, ca īn cazul cererii de reabilitare, pentru care, printre conditiile de formă reglementate, este si aceea de a nu fi introdusă īnainte de termenul legal [art. 497 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală].

De aceea, īn măsura īn care condamnatul īndeplineste conditiile cerute de lege, īn cursul judecării īn fond a cererii sale, va trebui să fie considerat că are vocatie la liberare conditionată, cererea sa neputānd fi respinsă ca prematur introdusă.

Īn consecintă, īn temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum si al art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul īn interesul legii si a se stabili că instanta are īndatorirea de a examina cererea de liberare conditionată, sub aspectul īndeplinirii conditiilor legale, īn momentul judecării acesteia, si nu īn raport cu data cānd a fost introdusă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

Īn numele legii

DECID:

Admit recursul īn interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lāngă īnalta Curte de Casatie si Justitie.

Dispozitiile art. 59-61 din Codul penal, ale art. 75-77 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare īn cursul procesului penal, precum si ale art. 450 din Codul de procedură penală se interpretează īn sensul că:

Cererea de liberare conditionată va fi examinată de instantă, sub aspectul īndeplinirii tuturor conditiilor legale, la momentul judecării acesteia, si nu la momentul introducerii ei.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Pronuntată īn sedintă publică, astăzi, 15 octombrie 2007.

 

PRESEDINTELE ĪNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Victoria Maftei