MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 545         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 18 iulie 2008

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

728. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Apărării, în vederea scoaterii din functiune si demolării acestora

 

729. - Hotărâre privind aprobarea încadrării în categoria functională a drumurilor comunale a unui drum situat în judetul Satu Mare

 

730. - Hotărâre privind darea în administrarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative a unei părti dintr-un imobil, aflată în domeniul public al statului

 

731. - Hotărâre pentru aprobarea Protocolului de cooperare dintre Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei din România si Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale din Republica Portugheză, semnat la Bucuresti la 1 august 2006

 

Protocol de cooperare între Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei din România si Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale din Republica Portugheză

 

733. - Hotărâre pentru aprobarea mandatului privind realizarea procesului de privatizare a unor societăti comerciale din turism la care Ministerul pentru întreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale detine actiuni, în numele statului, prin ofertă publică secundară

 

734. - Hotărâre pentru completarea anexei nr. 57 la Hotărârea Guvernului nr. 971/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Botosani, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Botosani

 

737. - Hotărâre privind modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 507/2006 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Autostrada Bucuresti-Brasov km 0+000-173+300”

 

738. - Hotărâre privind stabilirea măsurilor necesare în vederea finantării, elaborării si actualizării documentatiilor de amenajare a teritoriului si urbanism pentru zonele cu monumente istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

Decizia nr. LXXIV (74) din 5 noiembrie 2007

 

Decizia nr. LXXV (75) din 5 noiembrie 2007

 

Decizia nr. LXXVI (76) din 5 noiembrie 2007

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Apărării, în vederea scoaterii din functiune si demolării acestora

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Apărării, amplasate în incinta imobilelor identificate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Trecerea în domeniul privat al statului a constructiilor prevăzute la art. 1 se face în vederea scoaterii din functiune si demolării acestora.

Art. 3. - După scoaterea din functiune si demolarea constructiilor, Ministerul Apărării îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul apărării,

Teodor Viorel Melescanu

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

László Borbély

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 9 iulie 2008.

Nr. 728.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a constructiilor aflate în administrarea Ministerului Apărării, care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din functiune si demolării acestora

 

Nr. crt.

Adresa imobilului

Persoana juridică

ce administrează

imobilul

Caracteristicile bunurilor care trec în domeniul privat al statului

1.

Orasul Vânju Mare, judetul Mehedinti

Ministerul Apărării

Imobil 1.230. nr. M.F. = 103.942 Pavilionul L8:

-suprafata construită = 252 m2 -valoarea contabilă = 16,1 lei Pavilionul L9:

- suprafata construită = 72 m2

- valoarea contabilă = 4,3 lei Pavilionul 11:

- suprafata construită = 296 m2

- valoarea contabilă = 8,8 lei Pavilionul L13:

- suprafata construită = 138 m2

- valoarea contabilă = 10,6 lei Pavilionul T:

- suprafata construită = 71 m2

- valoarea contabilă = 2,2 lei Pavilionul T1:

- suprafata construită = 45 m2

- valoarea contabilă = 1,6 lei Pavilionul Z1:

- suprafata construită = 36 m2

- valoarea contabilă = 1,6 lei Pavilionul Z:

- suprafata construită = 216 m2

- valoarea contabilă =11 lei

2.

Satul Mihail Kogălniceanu, judetul Constanta

Ministerul Apărării

Imobil 888. nr. M.F. = 107.136 Pavilionul J:

- suprafata construită = 1.874 m2

- valoarea contabilă = 75 lei Pavilionul J2:

- suprafata construită = 47 m2

- valoarea contabilă = 1,9 lei împrejmuire sârmă ghimpată:

- suprafata construită = 2.080 ml

- valoarea contabilă = 4.763,53 lei Retea energie electrică subterană:

- suprafata construită = 1.600 ml

- valoarea contabilă = 42.745,3 lei

3.

Municipiul Satu Mare, judetul Satu Mare

Ministerul Apărării

Imobil 2.671. nr. M.F. = 106.740 Pavilionul A:

- suprafata construită = 132,5 m2

- valoarea contabilă = 6.505 lei

4.

Municipiul Bucuresti

Ministerul Apărării

Imobil 734. nr. M.F. = 103.565 Pavilionul N:

- suprafata construită = 27 m2

- valoarea contabilă = 1,5 lei

5.

Comuna Jucu, judetul Cluj

Ministerul Apărării

Imobil 1.071. nr. M.F. = 106.702 Pavilionul S1:

- suprafata construită = 152 m2

- valoarea contabilă = 0,2 lei Pavilionul S2:

- suprafata construită = 114 m2

- valoarea contabilă = 0,2 lei Instalatie solară:

- suprafata construită = 48 m2

- valoarea contabilă = 7,4 lei

6.

Municipiul Cluj-Napoca, judetul Cluj

Ministerul Apărării

Imobil 775. nr. M.F. = 106.667 Pavilionul E1:

- suprafata construită = 72 m2

- valoarea contabilă = 439,8 lei Pavilionul E2:

- suprafata construită = 47 m2

- valoarea contabilă = 2,8 lei Pavilionul E3:

- suprafata construită = 75 m2

- valoarea contabilă = 1,1 lei Pavilionul R1:

- suprafata construită = 60 m2

- valoarea contabilă = 16,7 lei Pavilionul R2:

- suprafata construită = 37 m2

- valoarea contabilă = 7 lei Pavilionul R3:

- suprafata construită = 270 m2

- valoarea contabilă = 7 lei

7.

Satul Schitu, comuna Costinesti, judetul Constanta

Ministerul Apărării

Imobil 2.579. nr. M.F. = 107.160 Pavilionul M:

- suprafata construită = 4 m2

- valoarea contabilă = 2,4 lei Pavilionul U:

- suprafata construită = 240 m2

- valoarea contabilă = 14,4 lei

8.

Localitatea Bărăganu, judetul Călărasi

Ministerul Apărării

Imobil 2.734. nr. M.F. = 103.691 Retea electrică subterană:

- suprafata construită = 910 ml

- valoarea contabilă = 131,6 lei Retea electrică aeriană:

- suprafata construită = 1.280 ml

- valoarea contabilă = 74,41 lei împrejmuire din plăci prefabricate din beton:

- suprafata construită = 1.980 ml

- valoarea contabilă = 39,48 lei


9.

Municipiul Sfântu Gheorghe, judetul Covasna

Ministerul Apărării

Imobil 501. nr. M.F. = 104.068 Pavilionul P3:

- suprafata construită = 431 m2

- valoarea contabilă = 3 lei Pavilionul 11:

- suprafata construită = 349 m2

- valoarea contabilă = 20 lei

10.

Comuna Jegălia, judetul Călărasi

Ministerul Apărării

Imobil 854. nr. M.F. = 103.748 Pavilionul S3:

- suprafata construită = 275,69 m2

- valoarea contabilă = 1,74 lei Pavilionul S9:

- suprafata construită = 38,6 m2

- valoarea contabilă = 1,1 lei Pavilionul S10:

- suprafata construită = 56 m2

- valoarea contabilă = 1,32 lei Pavilionul S11:

- suprafata construită = 96 m2

- valoarea contabilă = 1,1 lei Pavilionul S18:

- suprafata construită = 56 m2

- valoarea contabilă = 1 leu

11.

Comuna Jegălia, judetul Călărasi

Ministerul Apărării

Imobil 882. nr. M.F. = 103.749 Pavilionul V1:

- suprafata construită = 191,2 m2

- valoarea contabilă = 9,85 lei Pavilionul V2:

- suprafata construită = 112 m2

- valoarea contabilă = 5,59 lei Pavilionul X:

- suprafata construită = 24 m2

- valoarea contabilă = 0,67 lei Pavilionul O:

- suprafata construită = 9 m2

- valoarea contabilă = 0,4 lei Pavilionul 02:

- suprafata construită = 11 m2

- valoarea contabilă = 0,3 lei Pavilionul X1:

- suprafata construită = 52 m2

- valoarea contabilă = 0,5 lei

12.

Municipiul Bucuresti

Ministerul Apărării

Imobil 2.700. nr. M.F. = 106.820 Pavilionul E2:

- suprafata construită = 60 m2

- valoarea contabilă = 7,1 lei

13.

Municipiul Sibiu judetul Sibiu

Ministerul Apărării

Imobil 1.075. nr. M.F. = 104.083 Pavilionul A:

- suprafata construită = 873 m2

- valoarea contabilă = 57,2 lei Pavilionul B:

- suprafata construită = 430 m2

- valoarea contabilă = 28,2 lei Pavilionul F:

- suprafata construită = 240 m2

- valoarea contabilă = 2,1 lei Pavilionul G:

- suprafata construită = 240 m2

- valoarea contabilă = 2,1 lei Pavilionul H:

- suprafata construită = 240 m2

- valoarea contabilă = 2,1 lei

Pavilionul I:

- suprafata construită = 166 m2

- valoarea contabilă = 2,1 lei Pavilionul J:

- suprafata construită = 240 m2

- valoarea contabilă = 2,1 lei Pavilionul M:

- suprafata construită = 329 m2

- valoarea contabilă = 17,3 lei Pavilionul N:

- suprafata construită = 329 m2

- valoarea contabilă = 12,7 lei


14.

Comuna Mosna, judetul Sibiu

Ministerul Apărării

Imobil 495. nr. M.F. = 104.034 Pavilionul 05:

- suprafata construită = 308 m2

- valoarea contabilă = 2 lei Pavilionul 06:

- suprafata construită = 112 m2

- valoarea contabilă = 0,7 lei

15.

Municipiul Pitesti, judetul Arges

Ministerul Apărării

Imobil 490. nr. M.F. = 103.768 Pavilionul X3:

- suprafata construită = 149 m2

- valoarea contabilă = 77,5 lei

16.

Comuna Bascov, judetul Arges

Ministerul Apărării

Imobil 2352. nr. M.F. = 103.682 Pavilionul C1:

- suprafata construită = 100 m2

- valoarea contabilă = 35,2 lei Pavilionul C2:

- suprafata construită = 17 m2

- valoarea contabilă = 0,2 lei Pavilionul D:

- suprafata construită = 937 m2

- valoarea contabilă = 436,5 lei Pavilionul D1:

- suprafata construită = 15 m2

- valoarea contabilă = 0,5 lei Pavilionul P:

- suprafata construită = 80 m2

- valoarea contabilă = 1,8 lei Pavilionul P1:

- suprafata construită = 569 m2

- valoarea contabilă = 3 lei Pavilionul P2:

- suprafata construită = 1.042 m2

- valoarea contabilă = 6 lei Pavilionul S:

- suprafata construită = 291 m2

- valoarea contabilă = 2,2 lei Pavilionul S1:

- suprafata construită = 416 m2

- valoarea contabilă = 20,2 leu Pavilionul S2:

- suprafata construită = 48 m2

- valoarea contabilă = 1 leu Pavilionul T:

- suprafata construită = 33 m2

- valoarea contabilă = 1,2 lei Pavilionul U:

- suprafata construită = 48 m2

- valoarea contabilă = 1,2 lei Pavilionul U1:

- suprafata construită = 48 m2

- valoarea contabilă = 1,2 lei


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea încadrării în categoria functională a drumurilor comunale a unui drum situat în judetul Satu Mare

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 12 si 13 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă încadrarea în categoria functională a drumurilor comunale a unui drum vicinal situat în judetul Satu Mare, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii functionale a drumurilor publice si a drumurilor de utilitate privată deschise circulatiei publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 si 338 bis din 20 iulie 2000, cu modificările si completările ulterioare, se completează în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul transporturilor,

Ludovic Orban

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

Lâszlo Borbely

 

Bucuresti, 9 iulie 2008.

Nr. 729.

 

ANEXĂ

 

ÎNCADRAREA

în categoria functională a drumurilor comunale a unui drum situat în judetul Satu Mare

 

Nr. crt.

Indicativul nou

Traseul drumului propus

Pozitii kilometrice

Lungimea (km)

Provine din

 

 

 

Origine

Destinatie

 

 

1.

DC 6

Cămărzana-Turt Băi - Turt

0+000-10+300

10,300

Drum vicinal

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind darea în administrarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative a unei părti dintr-un imobil, aflată în domeniul public al statului

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă darea în administrarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, prin Inspectoratul de Politie al Judetului Maramures, a unei părti dintr-un imobil, trecută în domeniul public al statului prin Hotărârea Consiliului Local al Orasului Târgu Lăpus nr. 98/2007, identificată conform anexei ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Predarea-preluarea părtii din imobil prevăzute la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - După preluarea în administrare a părtii din imobil, Ministerul Internelor si Reformei Administrative îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta de cadastru si cantitativ-valorică.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 9 iulie 2008.

Nr. 730.

 


ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului aflat în domeniul public al statului, care se dă în administrarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative

 

Locul unde este situat imobilul

Persoana juridică

de la care se dă imobilul

în administrare

Persoana juridică la care se dă

imobilul în administrare

Caracteristicile tehnice ale imobilului

 

Orasul Târgu Lăpus,

str. Piata Eroilor nr. 25,

judetul Maramures

Consiliul Local al Orasului Târgu Lăpus,

Judetul Maramures

Ministerul Internelor si Reformei Administrative

Clădire P+1 (partial):

- Cotă-parte părti comune = 108,60 m2

- Suprafată utilă etaj = 340,89 m2

(inclusiv podul si acoperisul)

Cotă-parte teren =344,25 m2

Imobil înscris în C.F.3728

Nr. cadastral 7.764 Târgu Lăpus

Ministerul Economiei si Finantelor va atribui număr în inventarul centralizat al bunurilor proprietate publică

a statului.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Protocolului de cooperare dintre Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei din România si Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale din Republica Portugheză, semnat la Bucuresti la 1 august 2006

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Protocolul de cooperare dintre Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei din România si Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale din Republica Portugheză, semnat la Bucuresti la 1 august 2006.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 9 iulie 2008.

Nr. 731.

 

PROTOCOL

de cooperare între Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei din România si Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale din Republica Portugheză

 

Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei din România si Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale din Republica Portugheză, denumite în continuare părti contractante,

animate de dorinta extinderii si dezvoltării relatiilor dintre cele două părti, au convenit următoarele:

Art. 1. - Martile contractante convin sa coopereze in domeniul muncii si afacerilor sociale.

Art. 2. - Părtile contractante vor defini măsurile corespunzătoare si vor stabili modalitătile concrete pentru aplicare în următoarele domenii de cooperare:

a) implementarea Fondului Social European, în ceea ce priveste: economia socială în proiectele de tip FSE; stabilirea portofoliului de proiecte, inclusiv în domeniul initiativelor transnationale; identificarea beneficiarilor; criterii de selectie a proiectelor; modalităti de transpunere a principiilor EQUAL în viitoarea perioadă de programare; ajutorul de stat si participarea la proiectele de tip FSE; management financiar si nereguli; sisteme de indicatori de monitorizare; metode de cuantificare a indicatorilor; contractare, monitorizare, plăti, evaluare; cheltuieli eligibile în cadrul proiectelor; alte teme de interes din domeniul Fondului Social European;

b) dezvoltarea sistemului institutional;

c) politici generale în domeniul muncii si solidaritătii sociale;


d) programe si măsuri în domeniul muncii si solidaritătii sociale.

Art. 3. - Părtile contractante convin asupra următoarelor forme de cooperare:

a) asistentă tehnică;

b) proiecte transnationale finantate din Fondul Social European privind transpunerea principiilor EQUAL, promovarea economiei sociale etc;

c) consultări;

d) schimb de delegatii de experti;

e) organizarea unor reuniuni cu caracter profesional: seminarii, ateliere, vizite de documentare;

f) schimb de documentatie si informatii cu caracter profesional;

g) încurajarea cooperării în cadrul unor proiecte finantate de organisme internationale;

h) încurajarea cooperării între agentiile executive si institutiile subordonate celor două părti contractante.

Art. 4. - (1) Prezentul protocol va fi aplicat pe baza unor programe comune de lucru pe o perioadă de 2 ani, în functie de posibilitătile financiare ale celor două părti contractante.

(2) Părtile contractante pot conveni constituirea unui comitet mixt de lucru în scopul aplicării prevederilor, îndeplinirii obiectivelor, măsurilor si programelor incluse în prezentul protocol.

(3) Comitetul mixt de lucru se va reuni, alternativ, la Bucuresti si Lisabona.

Art. 5. - (1) Cheltuielile pentru aplicarea programelor convenite în baza prezentului protocol vor fi suportate după cum urmează:

a) transport international de către partea contractantă trimitătoare;

b) cheltuielile de organizare: cazare, diurnă, traducerea documentatiei si interpretarea, transport intern si alte cheltuieli de către partea contractantă primitoare.

(2) Părtile contractante vor stabili de comun acord modalitătile de suportare a cheltuielilor aferente anumitor programe care diferă de cele prevăzute la alin. (1).

Art. 6. - Prezentul protocol va intra în vigoare la data ultimei notificări prin care cele două părti contractante îsi vor comunica reciproc îndeplinirea procedurilor prevăzute de legislatia lor internă pentru intrarea în vigoare a acestuia.

Art. 7. - (1) Prezentul protocol este valabil pentru o perioadă de 4 ani de la data intrării sale în vigoare si se va prelungi în mod automat, cu noi perioade de câte un an, dacă niciuna dintre părtile contractante nu îl denuntă.

(2) Prezentul protocol poate fi denuntat de oricare dintre părtile contractante, încetându-si valabilitatea după 6 luni de la data transmiterii notei de denuntare.

Prezentul protocol a fost semnat la Bucuresti la 1 august 2006, în două exemplare originale, în limbile română, portugheză si engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul oricăror divergente de interpretare va prevala textul în limba engleză.

 

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei din România,

Gheorghe Barbu

Ministrul muncii si solidaritătii sociale din Republica Portugheză

Jose Antonio Vieira da Silva

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea mandatului privind realizarea procesului de privatizare a unor societăti comerciale din turism la care Ministerul pentru întreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale detine actiuni, în numele statului, prin ofertă publică secundară

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 41 alin. (2) lit. d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societătilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 51 lit. b) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările si completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - (1) Se aprobă mandatul privind realizarea procesului de privatizare a societătilor comerciale din turism, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, prin care Ministerul pentru întreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale, denumit în continuare MIMMCTPL, în calitate de institutie publică implicată, este mandatat să coordoneze derularea si încheierea de oferte publice secundare de vânzare a pachetelor de actiuni detinute, în numele statului, la aceste societăti comerciale din turism.

(2) MIMMCTPL este împuternicit să realizeze, inclusiv prin acordarea de mandate speciale reprezentantilor săi în adunarea generală a actionarilor societătilor comerciale prevăzute în anexă, următoarele actiuni, fără a se limita la acestea:

a) aprobarea, după caz, a listării actiunilor la Bursa de Valori Bucuresti si, respectiv, a modificărilor actelor constitutive ale societătilor comerciale, pentru îndeplinirea criteriilor de listare stabilite de Comisia Natională a Valorilor Mobiliare, conform prevederilor legale în vigoare;

b) contractarea, conform prevederilor legale în vigoare, a unor servicii de consultantă pentru efectuarea unor analize diagnostic preliminare, în vederea identificării problemelor juridice si economico-financiare a căror solutionare necesită adoptarea unor acte normative si/sau juridice, în scopul reglementării ori implementării unor măsuri speciale în derularea procesului de privatizare si, după caz, promovarea acestora de către MIMMCTPL;

c) organizarea selectării societătilor de servicii de investitii financiare care vor intermedia ofertele de vânzare de actiuni, în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare, si încheierea contractelor de prestări de servicii cu acestea;

d) luarea măsurilor necesare pentru pregătirea si derularea ofertelor publice, conform prevederilor legale în vigoare, respectiv elaborarea, după caz, a prospectelor preliminare, efectuarea unor analize/studii preliminare de sondare a pietei, aprobarea si însusirea de către adunările generale ale actionarilor si MIMMCTPL a prospectelor, definitivarea, finalizarea si aprobarea prospectelor de către Comisia Natională a Valorilor Mobiliare, efectuarea publicitătii ofertelor de vânzare, derularea si închiderea ofertelor publice, precum si alocarea actiunilor, îndeplinirea formalitătilor de cotare la Bursa de Valori Bucuresti, modificarea structurii actionariatului si înregistrarea în registrul actionarilor societătii, precum si altele asemenea;

e) luarea măsurilor care se impun pentru administrarea eficientă a patrimoniului societătilor comerciale.

Art. 2. - (1) În vederea aplicării si monitorizării derulării procesului de privatizare, se vor constitui comisii de pregătire a procesului de privatizare si secretariate aferente acestora, având ca principale atributii:

a) analiza derulării etapelor procesului de privatizare si propunerea de măsuri concrete pentru eficientizare;

b) propunerea măsurilor necesare adaptării strategiei de privatizare, inclusiv prin promovarea unor proiecte de acte normative si/sau juridice;

c) elaborarea propunerilor de reorganizare, restructurare si administrare apreciate ca oportune pentru derularea în bune conditii a procesului de privatizare;

d) organizarea selectării consultantilor, societătilor de servicii de investitii financiare, evaluatorilor, precum si altele asemenea;

e) conducerea negocierilor si încheierea contractelor de prestări de servicii/consultantă/intermediere/mandat si altele asemenea, ce vor fi încheiate în cadrul procesului de pregătire a privatizării.

(2) Componenta comisiilor si a secretariatelor aferente, precum si durata de functionare a acestora se stabilesc prin ordin al ministrului pentru întreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale.

(3) Până la finalizarea tranzactiilor membrii comisiilor si secretariatelor aferente vor beneficia de o indemnizatie lunară ce nu poate depăsi 1.500 lei, în cuantumul stabilit de adunarea generală a actionarilor a fiecărei societăti comerciale prevăzute în anexă.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul pentru întreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si

profesii liberale,

Ovidiu Ioan Silaghi

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 9 iulie 2008.

Nr. 733.

 

ANEXĂ

 

LISTA

societătilor comerciale din turism la care Ministerul pentru întreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale detine actiuni, în numele statului, care vor fi listate la Bursa de Valori Bucuresti prin promovarea unei oferte publice secundare de vânzare de actiuni

 

1. Societatea Comercială „ATHENEE PALACE” - S.A. Bucuresti

2. Societatea Comercială „LIDO” - S.A. Bucuresti

3. Societatea Comercială „PREDEAL” - S.A. Predeal, judetul Brasov

4. Societatea Comercială „ROBINSON” - S.A. Predeal, judetul Brasov

5. Societatea Comercială „LITORAL” - S.A., judetul Constanta

6. Societatea Comercială „MAMAIA” - S.A. Mamaia, judetul Constanta

7. Societatea Comercială „NEPTUN-OLIMP” - S.A. Neptun, judetul Constanta

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea anexei nr. 57 la Hotărârea Guvernului nr. 971/2002 privind atestarea domeniului publicai judetului Botosani, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Botosani

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa nr. 57 „Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Sulita” la Hotărârea Guvernului nr. 971/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Botosani, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Botosani, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 si 692 bis din 20 septembrie 2002, cu modificările si completările ulterioare, se completează cu pozitiile nr. 341-345, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 9 iulie 2008.

Nr. 734.

 

ANEXA


COMPLETĂRI

la inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Sulita

 

Nr. crt.

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Elemente de identificare

Anul dobândirii sau dării în folosintă

Valoarea de inventar

Situatia juridică actuală

„341

0.1.

Păsune

Tr. 85, Ps 897 S = 46.91 ha

2006

1.829.797

Domeniu public cf. H.C.L. nr. 39/23.08.2006

342

0.1.

Păsune

Tr. 86, Ps917S = 3.82ha

2006

521.482

Domeniu public cf. H.C.L. nr. 39/23.08.2006

343

0.1.

Păsune

Tr. 86, Ps 918 S = 66.12 ha

2006

9.027.091

Domeniu public cf. H.C.L. nr. 39/23.08.2006

344

0.1.

Păsune

Tr. 86, Ps 922 S = 5.69 ha

2006

776.802

Domeniu public cf. H.C.L. nr. 39/23.08.2006

345

0.1.

Păsune

Tr. 86, Ps 925 S = 58.46 ha

2006

16.532.673

Domeniu public cf. H.C.L. nr. 39/23.08.2006

TOTAL: 181.00 ha

 

28.687.845”

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 507/2006 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Autostrada Bucuresti-Brasov km 0+000-173+300”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 507/2006 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Autostrada Bucuresti-Brasov km 0+000- 173+300”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 21 aprilie 2006, se modifică si se înlocuieste cu anexa*) la prezenta hotărâre.

Art. II. - Finantarea obiectivului de investitii se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor prevăzute anual cu această destinatie, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

Art. III. - Ministerul Transporturilor răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute la art. I, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Ludovic Orban

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 9 iulie 2008.

Nr. 737.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea măsurilor necesare în vederea finantării, elaborării si actualizării documentatiilor de amenajare a teritoriului si urbanism pentru zonele cu monumente istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Finantarea elaborării sau actualizării documentatiilor de amenajare a teritoriului si urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial si zonele lor de protectie se face de la bugetul de stat, capitolul 70.01 „Locuinte, servicii si dezvoltare publică”, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinatie în bugetului Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor.

Art. 2. - (1) Până la data de 31 septembrie a fiecărui an, consiliile judetene formulează propuneri, pe care le transmit Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor, în vederea identificării zonelor prioritare pentru care se vor elabora documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism în anul calendaristic următor.

(2) Pe baza propunerilor primite, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor realizează Programul de elaborare si actualizare a documentatiilor de amenajare a teritoriului si urbanism pentru zonele cu monumente istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, denumit în continuare Program, în functie de ordinea primirii solicitărilor si în limita fondurilor alocate.

(3) Programul prevăzut la alin. (2) se transmite de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor, în vederea emiterii unui aviz consultativ, la Comisia Natională a Monumentelor Istorice sau Comisia Natională de Arheologie, după caz, constituite pe lângă Ministerul Culturii si Cultelor, si la Comisia pentru Amenajarea Teritoriului, Urbanism si Arhitectură, constituită la nivelul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor.

(4) După obtinerea avizelor prevăzute la alin. (3), Programul este aprobat prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor pentru anul în curs, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - (1) Elaborarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si urbanism prevăzute în Program se realizează prin achizitie de servicii, în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Contractele încheiate pentru elaborarea acestor documentatii pot fi multianuale.

(3) Comisia pentru Amenajarea Teritoriului, Urbanism si Arhitectură, constituită la nivelul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor, emite, în vederea receptiei, un aviz la fiecare fază contractuală.

(4) Decontarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si urbanism se face pe baza receptiei si a facturii.

(5) Documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism se transmit cu titlu gratuit la autoritătile administratiei publice locale care gestionează zonele cu monumente istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial.

Art. 4. - (1) în termen de 6 luni de la receptia lucrării, elaboratorul împreună cu autoritatea administratiei publice locale care gestionează zona pentru care a fost elaborată documentatia de amenajare a teritoriului sau de urbanism obtin avizele conform legii pentru acest tip de documentatii. Autoritătile si institutiile avizatoare vor analiza cu prioritate documentatiile înaintate.

(2) Avizul final pentru aprobarea documentatiei de amenajare a teritoriului si urbanism, emis de Comisia pentru Amenajarea Teritoriului, Urbanism si Arhitectură, constituită la nivelul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor, este aviz conform.

(3) În termen de 3 luni de la obtinerea avizelor, primarul, respectiv presedintele consiliului judetean, supune dezbaterii în consiliul local si/sau judetean documentatia de amenajare a teritoriului sau de urbanism.

(4) În termen de 9 luni de la receptia lucrării, documentatia de amenajare a teritoriului sau de urbanism este supusă aprobării Guvernului.

(5) Toate documentatiile de amenajare a teritoriului sau de urbanism pentru zonele cu monumente istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, elaborate si finantate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, se supun aprobării Guvernului în termen de 3 luni de la aprobarea în consiliul local si/sau judetean si după obtinerea avizului conform al Comisiei pentru Amenajarea Teritoriului, Urbanism si Arhitectură, constituită la nivelul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

Lâszlo Borbely

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian lorgulescu

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 9 iulie 2008.

Nr. 738.


 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- SECTIILE UNITE –

 

DECIZIA Nr. LXXIV (74)

din 5 noiembrie 2007

 

Dosar nr. 45/2007

Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie,

Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la stabilirea modului de aplicare a pedepselor accesorii prevăzute în art. 64 lit. a)-c) din Codul penal.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 75 de judecători din totalul de 114 aflati în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Tiberiu Mihail Nitu, prim-adjunct al procurorului general.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se decide că aplicarea pedepselor accesorii prevăzute în art. 64 lit. a)-c) din Codul penal nu are loc prin efectul legii, ca urmare a condamnării la o pedeapsă privativă de libertate, ci urmează a fi supusă aprecierii instantei, în functie de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

în practica instantelor judecătoresti s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la modul de aplicare a pedepselor accesorii prevăzute în art. 71 cu referire la art. 64 lit. a)-c) din Codul penal.

Astfel, unele instante au apreciat că pedepsele accesorii prevăzute în art. 64 lit. a)-c) din Codul penal sunt aplicabile de drept pe lângă pedeapsa principală a detentiunii pe viată sau a închisorii, conform prevederilor art. 71 alin. 2 din acelasi cod.

Alte instante, dimpotrivă, s-au pronuntat în sensul că pedeapsa accesorie este aplicabilă numai cu respectarea cerintelor jurisprudentei CEDO si a dispozitiilor art. 71 alin. 3 din Codul penal.

Aceste din urmă instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.

Prin art. 71 din Codul penal, în continutul ce i s-a dat prin art. I pct. 22 din Legea nr. 278/2006, se prevede, la alin. 1, că „pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64”, iar potrivit precizării de la alin. 2 al aceluiasi articol, „condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viată sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a)-c) din Codul penal din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă si până la terminarea executării pedepsei, până la gratierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescriptie a executării pedepsei”.

În fine, în cadrul alin. 3 din acelasi articol, ca urmare a aceleiasi modificări, s-a precizat că „interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. d) si e) se aplică tinându-se seama de natura si gravitatea infractiunii săvârsite, de împrejurările cauzei, de persoana infractorului si de interesele copilului ori ale persoanei aflate sub tutelă sau curatelă”.

Rezultă deci că la modificarea acestor dispozitii legiuitorul a avut în vedere dispozitiile art. 8 din Conventia europeană a drepturilor omului, care garantează respectarea vietii private si de familie.

Această modificare adusă dispozitiilor referitoare la aplicarea pedepsei accesorii este conformă si cu prevederile art. 53 alin. (2) din Constitutia României, potrivit cărora restrângerea exercitiului drepturilor si libertătilor poate fi dispusă numai dacă este necesară, precum si că o atare măsură trebuie să fie proportională cu situatia care a determinat-o.

Evident, în domeniul dreptului penal principiul proportionalitătii îsi găseste expresia specifică în criteriile generale de individualizare a pedepselor, în raport cu care la stabilirea si aplicarea acestora trebuie să se tină seama atât de gradul de pericol social abstract, astfel cum el este determinat în textul de lege incriminator, cât si de împrejurările concrete ale săvârsirii faptei si toate trăsăturile ce îl caracterizează pe infractor.

Or, sub acest aspect, este de observat că, pe lângă limitele de pedeapsă fixate în lege si gradul de pericol social al faptei săvârsite, pedepsele trebuie să mai reflecte si persoana infractorului, cu toate trăsăturile si particularitătile ce îl caracterizează, precum si împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea sa penală.

În acest cadru firesc de situatii concurentiale, cu rol determinant în stabilirea rezultantei ce impune în concret natura si cuantumul pedepsei principale si ale celei complementare, ca efect al aplicării dispozitiilor art. 72 din Codul penal, nu este posibil ca aceleasi dispozitii să nu călăuzească si modul de stabilire a pedepsei accesorii.

De aceea, criteriile de individualizare cu caracter general, astfel cum sunt reglementate în art. 72 din Codul penal, trebuie particularizate si pentru situatiile specifice ce privesc modul de aplicare a pedepselor accesorii, în conditiile îndeplinirii tuturor cerintelor adecvate unor asemenea pedepse, astfel cum sunt ele reglementate în continutul actual al art. 71 din Codul penal, în urma modificării ce i s-a adus prin art. I pct. 22 din Legea nr. 278/2006.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum si ale art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se stabili că dispozitiile art. 71 din Codul penal se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a) (teza I) - c) din Codul penal nu se face în mod automat, prin efectul legii, ci trebuie supusă aprecierii instantei, în raport cu criteriile indicate în alin. 3 al art. 71 din Codul penal.


PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Dispozitiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) (teza I) - c) din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instantei, în functie de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Pronuntată în sedintă publică, astăzi, 5 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Victoria Maftei

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- SECTIILE UNITE –

 

DECIZIA Nr. LXXV (75)

din 5 noiembrie 2007

 

Dosar nr. 46/2007

Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie,

Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la compunerea termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate minorului, conform dispozitiilor art. 110 sau ale art. 862 din Codul penal.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 75 de judecători din totalul de 114 aflati în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Tiberiu Mihail Nitu, prim-adjunct al procurorului general.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii de admitere a acestuia în sensul de a se stabili că în cazul suspendării executării pedepsei închisorii sub supraveghere sau sub control, aplicată minorului, termenul de încercare se va stabili în conformitate cu dispozitiile art. 110 din Codul penal.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

 În practica instantelor judecătoresti nu există un punct de vedere unitar referitor la stabilirea termenului de încercare al suspendării sub supraveghere sau sub control a executării pedepselor aplicate minorilor, în legătură cu problema dacă în aceste cazuri sunt aplicabile dispozitiile art. 110 din Codul penal sau ale art. 862 din acelasi cod.

Astfel, unele instante s-au pronuntat în sensul că minorilor cărora li s-au stabilit pedepse cu suspendarea executării acestora sub supraveghere le sunt aplicabile dispozitiile art. 862 din Codul penal.

Alte instante, dimpotrivă, au decis că în cazul aplicării fată de infractorii minori a unor pedepse cu suspendarea executării sub supraveghere sau sub control, termenul de încercare trebuie stabilit în conditiile prevăzute în art. 110 din Codul penal.

Aceste din urmă instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.

Regimul sanctionator penal al minorilor, bazându-se pe un tratament adecvat dezvoltării lor fizice si psihice, caracterizat de atenuarea răspunderii penale, include în mod firesc, în cadrul operatiunii de individualizare judiciară a pedepselor, unele modalităti neprivative de libertate care, asociate cu măsurile specifice de control si supraveghere, pot contribui în mare măsură la reeducarea acestora, evitându-se mediul penitenciar.

Ca urmare, pentru infractorii minori sunt aplicabile dispozitii ce derogă de la dreptul comun, între acestea fiind si aceea care, în cazul suspendării conditionate a executării pedepsei ori al suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau sub control, se referă la durata termenului de încercare, ale cărui componente au o întindere mai redusă decât aceea prevăzută în reglementarea generală, pentru majori.

În acest sens este de retinut că, potrivit art. 110 din Codul penal, „în caz de suspendare conditionată a executării pedepsei aplicate minorului, termenul de încercare se compune din durata pedepsei închisorii, la care se adaugă un interval de timp de la 6 luni la 2 ani, fixat de instantă”, iar „dacă pedeapsa aplicată este amenda, termenul de încercare este de 6 luni”.

Este adevărat că prin art. 1101 din Codul penal, reglementându-se suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau sub control pentru minori, nu s-a mai prevăzut un alt termen de încercare în cazul minorilor fată de care se ia o atare măsură, asa cum s-a instituit în reglementarea generală, aplicabilă majorilor, prin art. 862 din acelasi cod.

Or, această lipsă de reglementare a termenului de încercare aplicabil minorilor în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau sub control judiciar nu poate fi suplinită prin preluarea termenului din reglementarea generală, pe care o contine art. 862 alin. 1 din Codul penal, cât timp ea nu răspunde cerintei de diferentiere pe care o impune tratamentul penal specific pentru minori.

Sub acest aspect nu se poate ignora că întregul sistem sanctionator penal este caracterizat de un tratament juridic pregnant mai blând pentru minori, firesc pentru orice stat de drept care, prin normele si măsurile pe care le adoptă, urmăreste să asigure în primul rând reeducarea si reîncadrarea lor în societate.

De aceea, din moment ce, potrivit art. 1101 alin. 1 din Codul penal, supravegherea minorului de către o persoană sau institutie, dintre cele la care se referă art. 103 din acelasi cod, ori stabilirea pentru el a uneia sau mai multor obligatii este susceptibilă a fi aplicată pe durata termenului de încercare la care se referă art. 110 din Codul penal, este evident că si modul de calcul al termenului de încercare nu poate fi într-un astfel de caz decât cel aplicabil minorilor în raport cu dispozitiile generale referitoare la suspendarea conditionată a executării pedepsei.

De altfel, este de observat că în legătură cu aplicarea corespunzătoare a altor dispozitii, pe care le contine art. 1101 din Codul penal, privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau sub control, acestea nu includ referiri si la dispozitiile art. 862 alin. 1 din Codul penal, ceea ce înseamnă că legiuitorul nu a considerat că reglementările date prin acest ultim text de lege ar fi aplicabile si în cazul minorilor.

Asa fiind, se impune să se constate că durata termenului de încercare, în cazul minorului fată de care se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau sub control, nu poate fi determinată decât în conformitate cu prevederile art. 110 din Codul penal, iar nu potrivit reglementării cu aplicare generală prevăzute la art. 862 alin. 1 din Codul penal, prin care este stabilit un termen excesiv de lung, ce depăseste în mod vădit intervalul de timp necesar reeducării unui minor în privinta căruia s-a apreciat că i se poate asigura reeducarea si în conditiile unei astfel de măsuri.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum si ale art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se stabili că dispozitiile art. 1101 alin. 1 din Codul penal se interpretează în sensul că, în cazul suspendării executării pedepsei închisorii sub supraveghere sau sub control aplicate inculpatului minor, instanta va stabili un termen de încercare în conditiile art. 110 din acelasi cod, iar nu potrivit art. 862 alin. 1 din Codul penal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Dispozitiile art. 1101 alin. 1 din Codul penal se interpretează în sensul că în cazul suspendării executării pedepsei închisorii sub supraveghere sau sub control aplicate inculpatului minor, instanta va stabili un termen de încercare în conditiile art. 110 din acelasi cod, si nu potrivit art. 862 alin. 1 din Codul penal.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Pronuntată în sedintă publică, astăzi, 5 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Victoria Maftei

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- SECTIILE UNITE -

 

DECIZIA Nr. LXXVI (76)

din 5 noiembrie 2007

 

Dosar nr. 49/2007

Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie,

Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 145 si 1451 din Codul de procedură penală, în cazul măsurilor preventive constând în obligarea de a nu părăsi localitatea sau tara, luate sau prelungite în cursul urmăririi penale, ulterior sesizării instantei.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 75 de judecători din totalul de 114 aflati în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Tiberiu Mihail Nitu, prim-adjunct al procurorului general.


Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru a fi admis în sensul de a se stabili că măsurile preventive prevăzute în art. 145 si 145 1 din Codul de procedură penală, dispuse sau prelungite în cursul urmăririi penale, ulterior sesizării instantei, nu pot fi prelungite sau mentinute de instanta de judecată, ci trebuie examinată luarea acestor măsuri în raport cu conditiile instituite în art. 143 alin. 1 din Codul de procedură penală.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În aplicarea dispozitiilor art. 145 si 1451 din Codul de procedură penală, privind măsurile preventive dispuse sau prelungite în cursul urmăririi penale, după sesizarea instantei, s-a ivit diversitate de practică judiciară cu privire la posibilitatea de a fi prelungite sau mentinute de către instanta de judecată.

Astfel, într-o opinie s-a considerat că si după sesizarea instantei prin rechizitoriu măsurile preventive prevăzute în art. 145 si 1451, dispuse sau prelungite în cursul urmăririi penale, pot fi prelungite si, după caz, mentinute de către instanta de judecată în urma verificării legalitătii acestor măsuri.

Într-o altă opinie, dimpotrivă, s-a apreciat că, în cazul în care măsurile preventive prevăzute în art. 145 si 1451 au fost dispuse si, respectiv, prelungite în cursul urmăririi penale, după sesizarea instantei, acestea nu mai pot fi prelungite sau mentinute în continuare, ci se impune examinarea luării acestora în raport cu întrunirea conditiilor care le-ar justifica.

Aceste din urmă instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.

Potrivit art. 145 alin. 1 din Codul de procedură penală, „măsura obligării de a nu părăsi localitatea constă în îndatorirea impusă învinuitului sau inculpatului de procuror sau de judecător, în cursul urmăririi penale, ori de instanta de judecată, în cursul judecătii, de a nu părăsi localitatea în care locuieste, fără încuviintarea organului care a dispus această măsură”. În continuarea aceluiasi alineat se subliniază că măsura poate fi luată numai dacă sunt întrunite conditiile prevăzute în art. 143 alin. 1.

Mai este de observat că, în conformitate cu alin. 2 din acelasi articol, „durata măsurii prevăzute în alin. 1 nu poate depăsi 30 de zile, afară de cazul când ea este prelungită în conditiile legii”.

Ca urmare, sub acest aspect, se impune să se aibă în vedere că în cuprinsul art. 136 din Codul de procedură penală, prin care se reglementează „scopul si categoriile măsurilor preventive”, se prevede că „în cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu detentiunea pe viată sau cu închisoare, pentru a se asigura buna desfăsurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei, se poate lua fată de acesta una dintre următoarele măsuri preventive: retinerea; obligarea de a nu părăsi localitatea; obligarea de a nu părăsi tara; arestarea preventivă”.

În această privintă, prin alin. 8 al aceluiasi articol, se relevă că „alegerea măsurii ce urmează a fi luată se face tinându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infractiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele si alte situatii privind persoana fată de care se ia măsura”.

Asadar, apare evident că atât textul art. 145 din Codul de procedură penală, cât si dispozitiile la care se face referire prin acesta contin reglementări lipsite de echivoc în ceea ce priveste luarea sau prelungirea, în cursul urmăririi penale, a măsurii preventive la care se referă, fiind însă mai putin explicite în legătură cu luarea si prelungirea sau mentinerea aceleiasi măsuri în cursul judecătii.

De aceea, tinându-se seama de caracterul restrictiv al interpretării dispozitiilor procedurale, potrivit cărora măsurile preventive nu pot fi luate, prelungite sau mentinute ori revocate decât în limitele prevăzute în norma de reglementare, se impune ca prelungirea sau mentinerea lor, în cazul în care au fost dispuse ori prelungite în cursul urmăririi penale, după sesizarea instantei prin rechizitoriu, să nu mai poată fi examinată de instanta de judecată, care nu este împiedicată însă să procedeze la discutarea luării acelor măsuri dacă sunt întrunite la momentul respectiv conditiile prevăzute în art. 145 alin. 1 si în art. 1451 alin. 2, cu referire la art. 143 alin. 1 din Codul de procedură penală.

Ca urmare, în lipsa unor dispozitii exprese, măsurile preventive constând în obligarea învinuitului sau inculpatului de a nu părăsi localitatea, precum si în obligarea acestuia de a nu părăsi tara, dispuse ori prelungite fie de procuror, fie de judecător, în cursul urmăririi penale, după sesizarea instantei prin rechizitoriu, chiar dacă ele se justifică în continuare, nu pot face obiectul unei noi prelungiri sau al mentinerii de către instanta de judecată.

Dar, în raport cu dispozitiile art. 136 alin. 4 din Codul de procedură penală, potrivit cărora „măsurile prevăzute în alin. 1 lit. b) si c) se pot lua de procuror sau de judecător, în cursul urmăririi penale, si de instanta de judecată, în cursul judecătii”, se impune concluzia că într-o atare ipoteză revine instantei atributia de a dispune o asemenea măsură dacă, discutând luarea lor, constată că sunt întrunite conditiile prevăzute în art. 143 alin. 1 din Codul de procedură penală.

În atare situatie, a atribui instantei de judecată posibilitatea de a dispune prelungirea sau mentinerea unei asemenea măsuri preventive, dispusă de procuror sau de judecător în cursul urmăririi penale, după sesizarea instantei prin rechizitoriu, ar echivala cu crearea unor norme de reglementare pe calea interpretării analogice a dispozitiilor existente într-o altă materie, a arestării preventive, ceea ce ar fi inadmisibil.

În consecintă, în temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum si al art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se stabili că dispozitiile art. 145 si 1451 din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că măsurile preventive referitoare la obligarea de a nu părăsi localitatea sau tara, dispuse ori prelungite fie de procuror, fie de judecător, în cursul urmăririi penale, după sesizarea instantei prin rechizitoriu, nu pot fi prelungite sau mentinute de către instanta de judecată, urmând ca luarea acestor măsuri să fie discutată în fata instantei, dacă sunt întrunite conditiile prevăzute în art. 143 alin. 1 din Codul de procedură penală.


PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Dispozitiile art. 145 si 1451 din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că:

Măsurile preventive referitoare la obligarea de a nu părăsi localitatea sau tara dispuse ori prelungite fie de procuror, fie de judecător, în cursul urmăririi penale, după sesizarea instantei prin rechizitoriu, nu pot fi prelungite sau mentinute de către instanta de judecată, urmând a fi discutată luarea acestora, dacă sunt întrunite conditiile prevăzute în art. 143 alin. 1 din Codul de procedură penală.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Pronuntată în sedintă publică, astăzi, 5 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Victoria Maftei