MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 550         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 21 iulie 2008

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 576 din 15 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 579 din 20 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 34 pct. 1 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996

 

Decizia nr. 582 din 20 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte

 

Decizia nr. 583 din 20 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 614 din 27 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108 alin. 4, art. 268 alin. 3 si art. 723 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

127. - Ordin al directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală privind modificarea si completarea Normei de metrologie legală NML 005-05 „Contoare de energie electrică activă", aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 288/2005

 

459. - Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale pentru modificarea anexei nr. 3a) la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 849/2004 privind aprobarea modelelor de cereri de autorizare pentru activitatea de clasificare a carcaselor, a modelelor formularelor-tip pentru atestatul de clasificator si pentru autorizatia de clasificare si a modelelor rapoartelor de clasificare si registrului agentiilor de clasificare

 

1.862/C. - Ordin al ministrului justitiei privind aprobarea renuntării la cetătenia română unor persoane

 

ACTE ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE

 

89. - Ordin privind aprobarea Regulamentului nr. 6/2008 pentru modificarea Regulamentului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 16/2005 privind piata secundară a titlurilor de stat organizată ca piată reglementată

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 576

din 15 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Maria Igiescu în Dosarul nr. 20.618/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si în Dosarul nr. 595 D/2008, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitu­tionalitate ridicată de Emilia Niculescu în Dosarul nr. 33.745/3/2007 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor sus­mentionate, având în vedere obiectul identic al exceptiilor ridicate.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 595 D/2008 la Dosarul nr. 507 D/2008, care este primul înregistrat.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierile din 19 februarie 2008 si 11 februarie 2008, pronuntate în dosarele nr. 20.618/299/2007 si nr. 33.745/3/2007, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti si Judecătoria Sectorului 6 Bucuresti au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Exceptia a fost ridicată în cauze în care autorii acesteia urmează să plătească taxe judiciare de timbru.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate Maria Igiescu apreciază că Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru este neconstitutională deoarece nu prevede o scutire de la plata taxei judiciare de timbru în cazul actiunilor intentate împotriva magistratilor pentru fapte săvârsite de acestia în exercitiul functiei.

Totodată, autorul Emilia Niculescu ridică exceptia de neconstitutionalitate a „citatiei primite în cauză" prin care i se punea în vedere să plătească taxă judiciară de timbru în temeiul Legii nr. 146/1997, considerând că aceasta îi încalcă liberul acces la justitie, dreptul de petitionare si dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obtine anularea actului si repararea pagubei.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti si Judecătoria Sectorului 6 Bucuresti opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, în sensul celor statuate de Curte în jurisprudenta sa.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările si completările ulterioare.

Exceptia de neconstitutionalitate este raportată la prevederile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justitie, art. 51 privind dreptul de petitionare si art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.

Examinând exceptia, Curtea Constitutională retine următoarele:

I. Cu privire la critica formulată de Maria Igiescu, Curtea observă că aceasta se referă la o omisiune legislativă constând în aceea că Legea nr. 146/1997 nu prevede o scutire de la plata taxei judiciare de timbru în cazul actiunilor intentate împotriva magistratilor pentru fapte săvârsite de acestia în exercitiul functiei.

Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, asa încât exceptia va fi respinsă ca inadmisibilă.

II. Cu privire la critica formulată de Emilia Niculescu, Curtea constată că actul atacat ca fiind neconstitutional este citatia primită în cauză.

Însă, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare.

Asa fiind, în temeiul art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, exceptia urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.


 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Maria Igiescu în Dosarul nr. 20.618/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti si de Emilia Niculescu în Dosarul nr. 33.745/3/2007 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 mai 2008.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 579

din 20 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 34 pct. 1 din Legea cadastrului

si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

           

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 36 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Maria Bucă în Dosarul nr. 578/300/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 4 octombrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 578/300/2007, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 36 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Maria Bucă.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul de lege criticat este neconstitutional, „întrucât legalizează efectele unei înscrieri în cartea funciară cu acte nevalabile, false, între data înscrierii în cartea funciară si data unei hotărâri".

Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă arată că asupra constitutionalitătii prevederilor de lege criticate Curtea Constitutională s-a pronuntat prin Decizia nr. 81/1996 prin care a fost respinsă exceptia referitoare la aceste prevederi.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Guvernul consideră exceptia ca neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Examinând încheierea instantei de judecată, Curtea constată că, desi a fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 36 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, în realitate textul de lege criticat este cel al art. 34 pct. 1 din această lege, deoarece în urma republicării acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006 textele au fost renumerotate, astfel că art. 36 a devenit art. 34.

Asadar, obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996. Acest text are următoarea redactare: „Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă s-a constatat că:


1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil."

Textul constitutional invocat ca fiind încălcat este cel al art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că prevederile art. 34 pct. 1 (fost art. 36 alin. 1 pct. 1) din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, republicată, au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 81 din 7 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 3 martie 2006, Curtea a respins exceptia referitoare la aceste prevederi, statuând că rectificarea înscrierilor făcute în cartea funciară, la care se referă articolul criticat, nu este decât o operatie prin care se consemnează acte si fapte juridice extrinseci. în spetă, este vorba de stingerea dreptului ce face obiectul intabulării, ca urmare a faptului că această operatiune sau actul în temeiul căruia s-a făcut nu a fost valabil. Rectificările au asadar caracterul unor înregistrări, iar notarea acestora are în vedere exclusiv publicitatea drepturilor reale imobiliare, deci opozabilitatea lor în raport cu tertii. De aceea, având în vedere importanta drepturilor reale ce fac obiectul unor acte juridice civile, posibilitatea rectificării unor asemenea intabulări care nu erau valabile reprezintă o măsură de protectie a dreptului de proprietate si de asigurare a securitătii circuitului civil.

Considerentele si solutia acestei decizii sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 34 pct. 1 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Maria Bucă în Dosarul nr. 578/300/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă. Definitivă si general obligatorie. Pronuntată în sedinta publică din data de 20 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof.univ.dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 582

din 20 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă

a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei

pentru spatiile cu destinatia de locuinte

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, exceptie ridicată de Doina Scurtu în Dosarul nr. 36.524/299/2006 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 24 mai 2007, pronuntată în Dosarul nr. 36.524/299/2006, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, exceptie ridicată de Doina Scurtu într-un proces civil de evacuare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 contravin art. 20 si art. 47 alin. (1) din Constitutie, întrucât „statul nu a vegheat la respectarea drepturilor chiriasilor, iar protectia acestora nu este conformă cu traditiile de moralitate si civilizatie stabilite prin tratatele internationale".

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti consideră exceptia neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu-tionalitate.

Guvernul consideră că prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 nu contravin dispozitiilor art. 20 si 47 din Constitutie.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl constituie prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 241/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 mai 2001.

Textele constitutionale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului si ale art. 47 alin. (1) cu privire la nivelul de trai.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/1999, în ansamblu, au mai făcut obiectul controlului de constitu­tionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale invocate si în cauza de fată. Astfel, prin Decizia nr. 88 din 4 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, si Decizia nr. 97 din 18 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 19 octombrie 2000, Curtea a statuat în sensul constitutionalitătii prevederilor acestei ordonante.

Curtea a decis că măsurile de protectie a chiriasilor instituite prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 îsi au temeiul constitutional în prevederile art. 47 alin. (1) si în cele ale art. 135 alin. (2) lit. f) din Constitutie, finalitatea acestei ordonante fiind aceea de a reglementa raporturile dintre chiriasi si proprietari, de a oferi solutii juridice situatiilor litigioase ivite în procesul aplicării Legii nr. 112/1995, prin utilizarea unor mijloace juridice, asigurându-se totodată posibilitatea pentru proprietar de a-si exercita atributele dreptului său de proprietate si, în acelasi timp, protectia chiriasilor împotriva unor eventuale abuzuri.

Atât considerentele, cât si solutiile deciziilor mentionate sunt valabile si în cauza de fată, neexistând temeiuri pentru modificarea jurisprudentei Curtii în această materie.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, exceptie ridicată de Doina Scurtu în Dosarul nr. 36.524/299/2006 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof.univ.dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 583

din 20 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskâs Valentin Zoltân - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Octavian Stefan în Dosarul nr. 1.887/3/2006 al înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca inadmisibilă, întrucât critica de neconstitutionalitate vizează completarea legii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 22 noiembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 1.887/3/2006, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Octavian Stefan.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că „redactarea textului de lege criticat este defectuoasă" deoarece are în vedere numai asociatii persoanelor juridice cu scop lucrativ, fără a tine seama de asociatii unei fundatii care, de asemenea, este persoană juridică, ceea ce contravine atât art. 16 alin. (1) si (2), cât si art. 44 alin. (2) din Constitutie. Se mai sustine că prevederile de lege criticate contravin si art. 21 din Legea fundamentală, întrucât înlătură de la accesul liber la justitie pe fondatorii persoanelor juridice fără scop lucrativ, care aveau în proprietate imobile preluate abuziv de către stat, si aceasta pentru că practica judiciară este unanimă în a considera ca inadmisibilă actiunea în revendicare a unor astfel de imobile, fundamentată pe dispozitiile de drept comun.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale. De altfel, arată aceasta, criticile de neconstitutionalitate vizează modificarea sau completarea textului de lege, atribut care este de competenta legiuitorului.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Guvernul consideră că exceptia este neîntemeiată. în acest sens, arată că Legea nr. 10/2001 este o lege specială în materia revendicării imobiliare, prin care legiuitorul a urmărit să evite perpetuarea stării de incertitudine în ceea ce priveste situatia juridică a imobilelor preluate în mod abuziv de către stat sau de către alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Pe de altă parte, se arată că prin această lege s-a dorit adoptarea unor măsuri care să asigure o reparatie integrală a abuzurilor comise de regimul comunist si, ori de câte ori din motive obiective restituirea în natură nu este posibilă, să se acorde despăgubiri juste si echitabile. Mai arată că autorul exceptiei solicită de fapt modificarea legii, or, Curtea nu are o astfel de atributie, aceasta revenind exclusiv legiuitorului.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei îl constituie prevederile art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005.

Textul criticat are următoarea redactare: „Sunt îndreptătite, în întelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent:

[...];

b) persoanele fizice, asociati ai persoanei juridice care detinea imobilele si alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv;"

Textele constitutionale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justitie si art. 44 alin. (2) referitor la dreptul de proprietate privată.

Analizând criticile de neconstitutionalitate, Curtea constată că acestea vizează de fapt modificarea legii, or, examinarea exceptiei cu un atare obiect excedează competentei sale care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă „numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

În acest sens este si jurisprudenta constantă a Curtii Constitutionale, potrivit căreia aceasta nu se poate substitui legiuitorului pentru completarea cu noi prevederi celor instituite si nici nu îsi poate asuma rolul de a crea, de a modifica sau de a abroga o normă juridică. Aceasta ar contraveni dispozitiilor art. 61 alin. (1) din Constitutie, care prevăd că: „(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tării."

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al  art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Octavian Stefan în Dosarul nr. 1.887/3/2006 al înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof.univ.dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 614

din 27 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108 alin. 4, art. 268 alin. 3 si art. 723 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskâs Valentin Zoltân - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108 alin. 4, art. 268 alin. 3 si art. 723 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Gheorghita Stan în Dosarul nr. 4.616,1/42/2006 al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie.

La apelul nominal se prezintă autoarea exceptiei si partea Atanasie Bebe Doicescu, lipsind partea Gheorghita Panaitescu, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorul exceptiei sustine admiterea criticii, depunând note scrise în acest sens.

Partea Atanasie Bebe Doicescu consideră neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 20 decembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.616,1/42/2006, Curtea de Apel Ploiesti - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108 alin. 4, art. 268 alin. 3 si art. 723 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Gheorghita Stan.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale deoarece nu permit ca actul de justitie să fie unic, impartial si egal pentru toate părtile dintr-un proces, nici nu asigură cadrul respectării competentei instantelor si procedurii de judecată stabilite prin lege. Mai mult, nulitătile expres prevăzute de lege, cum este cea reglementată de art. 133 din Codul de procedură civilă, ale căror efecte ar trebui să se prezume, conform art. 105 alin. 2 din cod, pot fi apreciate de instante, în mod arbitrar, ca fiind pentru anumite părti din litigiu doar simple neregularităti care pot fi complinite pe parcursul procesului.

Curtea de Apel Ploiesti - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că reglementarea procedurii de judecată în ansamblul său, inclusiv regimul juridic al nulitătilor, este în acord cu dispozitiile constitutionale si nu aduc atingere principiilor Legii fundamentale.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă dispozitiile art. 108 alin. 4, art. 268 alin. 3 si art. 723 alin. 1 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul continut:

- Art. 108 alin. 4: „Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuită prin propriul său fapt.";

- Art. 268 alin. 3: „Ei [judecătorii] sunt legati de acele încheieri care, fără a hotărî în totul pricina, pregătesc dezlegarea ei.";

- Art. 723 alin. 1: „Drepturile procedurale trebuie exercitate cu bună-credintă si potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 124 alin. (2) referitoare la înfăptuirea justitiei, art. 126 alin. (2) privitoare la instantele judecătoresti si în art. 129 privind folosirea căilor de atac.


Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că este de principiu că orice cerere adresată justitiei - actiune, cerere reconventională, cale de atac, în sens larg, orice act procesual - este subsecventă existentei unui drept sau unui interes legitim, contestat sau susceptibil de a fi contestat de un tert, la a cărui apărare se tinde pe această cale. Altfel spus, dreptul sau interesul persoanei este cel care legitimează o astfel de actiune, delimitând-o de actele abuzive.

Dispozitiile art. 108 alin. 4 si art. 723 alin. 1 din Codul de procedură civilă reglementează două principii fundamentale ale procesului civil, primul potrivit căruia nimeni nu poate invoca propria culpă în apărarea sa - „nemo auditur propriam turpitudinem allegans" si cel de-al doilea exercitarea cu bună-credintă si potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege a drepturilor procedurale.

În raport cu aceste consideratii principiale, critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor legale mentionate nu poate fi retinută întrucât rationamentul pe care aceasta se întemeiază este tributar unei viziuni pro causa, determinată de interesul exclusiv al autorului exceptiei. Astfel, acesta consideră, fără temei, că nulitatea reglementată de art. 133 din Codul de procedură civilă referitoare la lipsa semnăturii reclamantului de pe cererea de chemare în judecată poate fi apreciată de instantă, în mod arbitrar, ca fiind pentru o anumită parte din litigiu doar o simplă neregularitate care poate fi complinită pe parcursul procesului. Sub acest aspect, Curtea retine că, în principiu, elementele cererii de chemare în judecată sunt prevăzute în interesul pârâtului, lipsa lor putând fi invocată numai de către acesta. Astfel, art. 133 alin. 2 din cod derogă de la caracterul imperativ al alin. 1 al art. 133, întrucât prevede în mod expres că „Lipsa semnăturii se poate totusi împlini în tot cursul judecătii. Dacă pârâtul invocă lipsa de semnătură, reclamantul va trebui să semneze cel mai târziu la prima zi de înfătisare următoare, iar când este prezent în instantă, în chiar sedinta în care a fost invocată nulitatea". De asemenea, în exercitarea rolului activ, instanta judecătorească poate cere reclamantului să semneze cererea, întrucât acest element este de natură să înlăture orice incertitudine cu privire la manifestarea de vointă a părtii, în sensul sesizării instantei cu o anumită pretentie. în ambele împrejurări, refuzul reclamantului de a semna actiunea poate fi calificat drept un abuz de drept procesual, sanctionat cu nulitatea potrivit art. 133 alin. 1 din cod.

Pe de altă parte, în situatia în care reclamantul, prezent în fata instantei în această calitate, nu îsi însuseste cererea de chemare în judecată care reprezintă actul de învestire al instantei, nimic nu îl împiedică, în temeiul principiului disponibilitătii procesului civil, respectiv al art. 246 din Codul de procedură civilă, să ceară instantei să ia act de renuntarea sa la judecată. însă atitudinea sa activă în exercitarea drepturilor procedurale pe întreg parcursul procesului nu îl poate îndreptăti ulterior, în cazul pronuntării unei hotărâri judecătoresti nefavorabile, să invoce propria neregularitate procedurală în speranta obtinerii unui rezultat favorabil.

Asa fiind, întrucât drepturile procesuale recunoscute de lege părtilor au caracter legitim numai în măsura în care sunt exercitate cu bună-credintă, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor si intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept, Curtea consideră că stabilirea de către legiuitor a acestor limite prin intermediul textelor de lege criticate nu aduce nicio îngrădire drepturilor în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării lor în concordantă cu exigentele generale proprii unui stat de drept.

Pentru motivele expuse mai sus, Curtea nu poate retine nici exceptia referitoare la dispozitiile art. 268 alin. 3 din Codul de procedură civilă. De altfel, în acest caz critica autorului vizează în mare măsură aspecte ce tin de modul de aplicare a legii de către instanta judecătorească si mai putin probleme de constitutionalitate a textului de lege criticat.

În concluzie, Curtea constată că dispozitiile criticate din Codul de procedură civilă respectă exigentele constitutionale consacrate de art. 124 alin. (2) referitoare la înfăptuirea justitiei, art. 126 alin. (2) privitoare la instantele judecătoresti si art. 129 privind folosirea căilor de atac din Legea fundamentală.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108 alin. 4, art. 268 alin. 3 si art. 723 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Gheorghita Stan în Dosarul nr. 4.616,1/42/2006 al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 27 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof.univ.dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Normei de metrologie legală NML 005-05 „Contoare de energie electrică activă", aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 288/2005

 

În temeiul Ordonantei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată si modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările si completările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea si functionarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările si completările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. I. - Norma de metrologie legală NML 005-05 „Contoare de energie electrică activă", aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 288/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 si 1.102 bis din 7 decembrie 2005, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La punctul 1.1, după alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu următorul cuprins:

„Fără a aduce atingere prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 264/2006 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată si de punere în functiune a mijloacelor de măsurare, cu modificările si completările ulterioare, pot fi utilizate în domenii de interes public, prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal în vigoare, contoare de clasa de exactitate 0,2 , 0,5, 1 si 2. Pentru contoarele clasa 1 si 2 se aplică în mod corespunzător cerintele claselor B, respectiv A".

2. Punctul 2.5 se modifică si va avea următorul cuprins:

„2.5 curent minim {\mm): valoarea curentului I, de la care eroarea trebuie să se situeze între limitele erorilor maxime tolerate;".

3. Punctul 3.1 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.1. Clase de exactitate

Producătorul trebuie să specifice clasa de exactitate a contorului sub forma unuia din indicii A, B sau C definiti ca în tabelul 1 sau a unuia dintre numerele 0,2; 05; 1 sau 2."

4. La punctul 3.4 se înlocuieste textul: „în tabelul 5" cu textul: „în tabelul 2".

5. La punctul 3.4, după alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 4, cu următorul cuprins:

„în cazul contoarelor de clasă de exactitate 0,2 si 0,5 erorile de măsurare la curenti de sarcină variabili nu trebuie să depăsească valorile din tabelul 2*."

6. După tabelul 2 se introduce un nou tabel, tabelul 2*, cu următorul cuprins:

„Tabelul 2* - Limite ale erorilor maxim tolerate în conditii nominale si diferiti curenti de sarcină la contoare clasa 0,2 si 0,5

 

 

 

Valoare a curentului (A)

Factor de putere

Erori tolerate (%)

Clasa 0,2

Clasa 0,5

0,01 ln< I < 0,05 ln

1

±0,4

±1,0

0,05 ln< I < lmax

1

±0,2

±0,5

0,02 ln<l< 0,1 ln

0,5 inductiv 0,8 capacitiv

±0,5 ±0,5

±1,0 ±1,0

0,01 ln< I < lmax

0,5 inductiv 0,8 capacitiv

±0,3 ±0,3

±0,6 ±0,6

La cererea specială a utilizatorului 0,1 lns I s lmax

0,25 inductiv 0,5 capacitiv

±0,5 ±0,5

±1,0 ±1,0

Contoare trifazate cu încărcare pe o singură fază

0,05ln< I < lmax

1

±0,3

±0,6

0,1 lns I s lmax

0,5 inductiv

±0,4

±1,0"

 

7. La punctul 3.5, după alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu următorul cuprins:

„Contoarele de clasă de exactitate 0,2 si 0,5 trebuie să pornească si să înregistreze la un curent egal cu 0,001 ln o tensiune egală cu Un si un factor de putere egal cu 1."

8. La punctul 3.6, după alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu următorul cuprins:

„Contoarele de clasă de exactitate 0,2 si 0,5 nu trebuie să înregistreze energie fiind alimentate la o tensiune egală cu 1,15 Un si un curent egal cu zero."

9. La punctul 3.7.1, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Variatia erorilor unui contor ca efect al perturbatiilor de lungă durată trebuie să fie mai mică decât valoarea variatiei critice indicate în tabelul 3 si tabelul 3*."

10. După tabelul 3 se introduce un nou tabel, tabelul 3*, cu următorul cuprins:


 

„Tabelul 3* - Valorile variatiei critice datorate perturbatiilor de lungă durată la contoare clasa 0,2 si 0,5

 

 

 

 

Mărime de influentă

Valoarea curentului (A)

Factor de putere

Limite de variatie a erorii (%) pentru contoare

Clasa 0,2

Clasa 0,5

Variatie a tensiunii ±10% 1)8)

0,05 ln ≤ l ≤ lmax

0,1 ln ≤ l ≤ lmax

 

0,5 inductiv

±0,1 ±0,2

±0,2 ±0,4

Variatie a frecventei ±2%8)

0,05 ln ≤ l ≤ lmax

0,1 ln ≤ l ≤ lmax

1

0,5 inductiv

±0,1 ±0,1

±0,2 ±0,2

Ordine a fazelor inversată

0,1 ln

1

±0,05

±0,1

Dezechilibru al tensiunilor3)

ln

1

±0,5

±1

Tensiune auxiliară ±15%4)

0,01 ln

1

±0,05

±0,1

Componente armonice în circuitele de curent si de tensiune5)

0,5 lmax

1

±0,4

±0,5

Subarmonici în circuitele de curent5)

0,5 ln2)

1

±0,6

±1,5

Inductie magnetică continuă de origine exterioară5)

ln

1

±2

±2

Inductie magnetică de origine exterioară 0,5 mT6)

ln

1

±0,5

±1

Câmpuri electromagnetice de RF

ln

1

±1

±2

Functionarea accesoriilor7)

0,01 ln

1

±0,05

±0,1

Perturbatii conduse, induse de câmpuri de radiofrecventă

ln

1

±1

±2

Salve de impulsuri tranzitorii rapide

ln

1

±1

±2

Imunitate la unde oscilatorii amortizate

ln

1

±1

±2

 


1) Pentru domeniile de tensiune de la -20% la -10% si de la +10% la +15%, limitele variatiei erorilor în procente sunt de 3 ori mai mari decât valorile indicate în acest tabel.

Pentru valori mai mici decât 0,8 Un, eroarea contorului poate varia între +10% si -100%.

2) Factorul de distorsiune al tensiunii trebuie să fie mai mic decât 1%.

3) Contoarele polifazate cu 3 elemente de măsurare trebuie să măsoare si să înregistreze, în limitele de variatie a erorii în procente indicate în acest tabel, dacă sunt întrerupte următoarele faze:

- într-o retea trifazată cu 4 fire: una sau două faze;

- într-o retea trifazată cu 3 fire (dacă contorul este proiectat pentru aceasta): una dintre cele 3 faze.

Aceasta acoperă numai întreruperile pe faze, nu si evenimente precum defectarea sigurantelor transformatoarelor.

4) Se aplică numai dacă sursa de alimentare auxiliară nu este conectată în interiorul contorului la circuitul de măsurare a tensiunii.

5) Pentru conditiile de încercare normativul de referintă este SR EN 62053-22 : 2003, pct. 8.2.

6) O inductie magnetică de origine exterioară de 0,5 mT, produsă de un curent cu aceeasi frecventă cu cea a tensiunii aplicate contorului si în cele mai defavorabile conditii de fază si directie, nu trebuie să producă o variatie a erorii în procente a contorului mai mare decât valorile indicate în acest tabel.

7) Un astfel de accesoriu, dacă este situat în interiorul contorului, este alimentat intermitent, de exemplu electromagnetul unui înregistrator cu mai multe tarife. Este de preferat ca legarea la dispozitivul auxiliar să fie marcată pentru a indica modul corect de conectare. Dacă aceste conectări se fac prin intermediul unor conectori tip priză si fisă, acestia trebuie să fie nereversibili.

Totusi, în absenta unor astfel de marcaje sau a conectărilor nereversibile, variatiile erorilor nu trebuie să depăsească pe cele indicate în tabelul 3*, dacă încercarea contorului are loc cu conectările care dau cea mai nefavorabilă conditie.

8) Curentul de încercare recomandat pentru variatia tensiunii si a frecventei este ln."

 

11. Punctul 3.7.3 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.7.3. Pentru proba de supracurent de scurtă durată, valoarea variatiei critice este de 1,5%."

12. După punctul 3.7.3 se introduc două noi puncte, punctele

3.7.4 si 3.7.5, cu următorul cuprins:

„3.7.4. Contoarele de clasă de exactitate 0,2 si 0,5 trebuie să suporte încercarea de autoîncălzire. Variatia erorii datorată acestei probe nu va depăsi valorile indicate în tabelul 3**.

 

Tabelul 3** - Variatii ale erorii datorate autoîncălzirii

 

 

 

 

Valoarea curentului (A)

Factor de putere

Limite ale variatiilor erorii pentru contoare (%)

Clasa 0,2

Clasa 0,5

max

1

±0,1

±0,2

0,5 ind

±0,1

±0,2

 

3.7.5. Consumul de putere activă si aparentă pentru exactitate 0,2 si 0,5 trebuie să fie conform cu valorile din circuitele de tensiune si de curent ale contoarelor de clasa de tabelul 3***.

 


Tabelul 3*** - Consumul de putere în circuitele contoarelor de clasă 0,2 si 0,5

 

 

Sursa de alimentare conectată la circuitele de tensiune

Sursa de alimentare neconectată la circuitele de tensiune

Circuit de tensiune

2Wsi 10 VA

0,5 VA

Circuit de curent

1 VA

1 VA

Sursa auxiliară de alimentare

-

10 VA"

 

13. Punctul 3.8.2 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.8.2. Încercarea rigiditătii dielectrice se execută cu ajutorul unor instalatii specializate si constă în încercarea la tensiunea de impuls si încercarea la tensiune alternativă."

14. Punctul 3.9.2 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.9.2. Pentru contoarele de clasa de exactitate 0,2 si 0,5 coeficientul mediu de temperatură, definit conform 2.14, nu trebuie să depăsească valorile din tabelul 6.

 

Tabelul 6 - Valorile maxime ale coeficientului mediu de temperatură la contoare clasă 0,2 si 0,5

 

 

Valoarea curentului I

Factor de putere

Coeficient mediu de temperatură (%/K)

 

Clasa 0,2

Clasa 0,5

0,05 ln

1

0,01

0,03

0,1 livmax

1 0,5 ind

0,01 0,02

0,03 0,05

0,zln...lmax

0,5 ind

0,02

0,05"

 

15. La punctul 3.14, liniuta nr. 6 se modifică si va avea următorul cuprins:

„-curentul nominal si curentul maxim;".

16. în tabelul 7, după nr. crt. 19 se introduc două noi rânduri cu nr. crt. 20 si 21, cu următorul cuprins:

 

„20

3.7.4/NML 005-05

Variatia erorilor ca efect al autoîncălzirii

X

-

-

21

3.7.5/NML 005-05

Verificarea consumurilor de putere

X

-

-"

 

Art. II. - Unitătile din structura si în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Fănel lacobescu

 

Bucuresti, 16 iunie 2008.

Nr. 127.


 

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea anexei nr. 3a) la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 849/2004 privind aprobarea modelelor de cereri de autorizare pentru activitatea de clasificare a carcaselor, a modelelor formularelor-tip pentru atestatul de clasificator si pentru autorizatia de clasificare si a modelelor rapoartelor de clasificare si registrului agentiilor de clasificare

 

În baza Referatului Directiei politici de piată în sectorul zootehnic nr. 120.458/2008,

având în vedere prevederile art. 7 alin. (2) si (3), ale art. 8 alin. (2) si (3) si ale art. 9 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 267/2004 privind instituirea Sistemului de clasificare a carcaselor de porcine, bovine si ovine, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Adresa nr.42/2008 a Comisiei de clasificare a carcaselor de porcine, bovine si ovine, prin care se solicită modificarea Raportului de clasificare carcase porcine,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale,

ministrul agriculturii si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 3a) la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 849/2004 privind aprobarea modelelor de cereri de autorizare pentru activitatea de clasificare a carcaselor, a modelelor formularelor-tip pentru atestatul de clasificator si pentru autorizatia de clasificare si a modelelor rapoartelor de clasificare si registrului agentiilor de clasificare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.127 din 30 noiembrie 2004, cu modificările ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin intră în vigoare în 30 de zile de la publicare.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Dacian Ciolos

 

Bucuresti, 17 iulie 2008.

Nr. 459.

 

ANEXA

[Anexa nr. 3a) la Ordinul nr. 849/2004]

 

COMISIA DE CLASIFICARE A CARCASELOR

 

Nr. raport clasificare:

Săptămâna:

Data sosirii:

Data abatorizării:

Abator:

C.U.I./C.N.P:

Cod abator A.N.S.V.S.A.:

Furnizor:

C.U.I./C.N.P:

Cod exploatatie A.N.S.V.S.A.:

Tatuaj lot:

Pret negociat:

Agentia de clasificare:

Numele clasificatorului:

 

RAPORT DE CLASIFICARE CARCASE PORCINE

 

Data:

 

 

 

 

 

INFORMATII INDIVIDUALE CARCASE

Nr. sacrificare

Greutate carcasă (kg)

Confiscări veterinare (kg)

Greutate finală carcasă (kg)

Procent carne macră în carcasă

Clasa de calitate a carcasei

+

-

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Totalizare carcase pe procent

 

%

carne macră

Nr. carcase

Greutate

Pret

Valoare

Clasa

Nr. carcase cu greutatea

ntre 60 si 100 Kg

45

 

 

 

 

E

U

 

 

46

 

 

 

 

47

 

 

 

 

 

48

 

 

 

 

Carcasele din acest raport au fost clasificate de mine, la abatorul mentionat mai sus.

Am folosit metoda........................................, aparatul.............................................,

serie aparat........................................................

 

Carcasele au fost prezentate conform Normelor tehnice de clasificare a carcaselor de porci,

aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvollării rurale nr. 457/2004

cu modificările si completările ulterioare.

 

Pretul negociat pentru nivelul de referintă mi-a fost comunicat, în scris, de abator înainte de

începerea clasificării.

 

 

Semnătura

 

 

Stampila

 

49

 

 

 

 

50

 

 

 

 

51

 

 

 

 

52

 

 

 

 

53

 

 

 

 

54

 

 

 

 

55

 

 

 

 

56

 

 

 

 

57

 

 

 

 

58

 

 

 

 

59

 

 

 

 

60

 

 

 

 

61

 

 

 

 

62

 

 

 

 

63

 

 

 

 

64

 

 

 

 

65

 

 

 

 

TOTAL:

 

 

 

 

 

Procentul mediu de carne:..............Greutatea medie:

Porcii sacrificati au fost...................*)


*) Se va scrie provenienta porcilor sacrificati astfel:

- cumpărati;

- din productie proprie;

- din prestări de servicii.

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

privind aprobarea renuntării la cetătenia română unor persoane

 

Având în vedere raportul depus în temeiul art. 30 alin. 4 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, de Comisia pentru cetătenie, constituită potrivit art. 13 alin. 1 din aceeasi lege,

constatând îndeplinite conditiile prevăzute de art. 26 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 30 alin. 4 din Legea nr. 21/1991, republicată cu modificările si completările ulterioare, si al art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă cererile de renuntare la cetătenia română persoanelor care au obtinut promisiunea acordării unei alte cetătenii si care sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul justitiei,

Theodor Cătălin Nicolescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 7 iulie 2008.

Nr. 1.862/C.


 

ANEXĂ

 

1. Arne-Dima Alexandra, fiica lui Dima Adrian si Victoria-Maria, născută la data de 17 februarie 1981 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în România, Bucuresti, Calea Rahovei nr. 217, bl. 12, se. 3, et. 2, ap. 72, sectorul 5, cu ultimul domiciliu din România în - . Dosar nr. 427R/2007

2. Anghel Sorin, fiul lui Gheorghe si Elisabeta, născut la data de 25 mai 1964 în localitatea Sanovita, judetul Timis, România, cu domiciliul actual în Austria, 4320 Perg, Ober Pointweg nr. 10, cu ultimul domiciliu din România în Timisoara, Zona Steaua bl. 52, se. B, et. 3, ap. 13, judetul Timis. Dosar nr. 326R/2007. Copii minori: Anghel Delia Isabella, născută la data de 25 februarie 1996; Anghel Julia Alexandra, născută la data de 3 mai 1993.

3. Berdelea Dănut, fiul lui Berdelea Neculai si Cornelia, născut la data de 15 iunie 1974 în localitatea Rupea, judetul Brasov, România, cu domiciliul actual în Austria, Saint Julienstr. 35/1/6, A-5020 Saizburg, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Rupea, str. Sg. Boieru Nicolae nr. 25, ap. 2, judetul Brasov. Dosar nr. 324R/2007

4. Berdelea Monika Melitta, fiica lui Cotae Viorel si Arz Melitta, născută la data de 2 decembrie 1978 în localitatea Rupea, judetul Brasov, România, cu domiciliul actual în Austria, Saint Julienstr. 35/1/6, A-5020 Saizburg, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Rupea, str. Sg. Boieru Nicolae nr. 25, ap. 2, judetul Brasov. Dosar nr. 325R/2007

5. Bocibc Ovidiu-Vasile, fiul lui Bocioc Vasile si Aurelia, născut la data de 18 ianuarie 1958 în localitatea Oradea, judetul Bihor, România, cu domiciliul actual în Germania, 85614 Kirchseeon, Rathausstr. 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, Str. Bumbacului nr. 22, judetul Bihor. Dosar nr. 1.057R/2006

6. Ciurar Daniel, fiul lui Ciurar loan si Ciurar Livia, născut la data de 30 decembrie 1981 în localitatea Timisoara, judetul Timis, România, cu domiciliul actual în Austria, Ried Imm Innkfais 4910 Schwimmbadstr. 20. Dosar nr. 15/2008

7. Friedl Adina, fiica lui Fodor Gheorghe si Adela, născută la data de 25 septembrie 1967 în localitateaStănisesti, judetul Bacău, România, cu domiciliul actual în Austria, 8413 St. Georgen an der Stiefing, Ragnitz 82, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bacău, Str. 22 Decembrie nr. 2, se. A, ap. 20, judetul Bacău. Dosar nr. 1.088R/2006

8. Galiger Aranka-Haynal, fiica lui Kovacs loan si Rozalia, născută la data de 7 ianuarie 1970 în localitatea Brasov, judetul Brasov, România, cu domiciliul actual în Germania, 91126 Schwabach, Wilhelm-AIbrecht-str. 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brasov, str. Spătaru Milescu nr. 1, ap. 1, judetul Brasov. Dosar nr. 296R/2007

9. Geissler-Cotuti Eva-ludit, fiica lui Cotuti Tiberiu si Elvira, născută la data de 21 decembrie 1975 în localitatea Baia Mare, judetul Maramures, România, cu domiciliul actual în Austria, 8650 Kindberg, teichgasse 9/1, cu ultimul domiciliul din România în localitatea Baia Mare, str. Cuza Vodă nr. 9A, ap. 77, judetul Maramures. Dosar nr. 268R/2007

10. Grapă Gheorghe, fiul lui Grapă Victor si Lydia, născut la data de 1 martie 1962 în localitatea Vistea de Jos, judetul Brasov, România, cu domiciliul actual în Germania, 85368 Mobsburg a. d. Isar, Am Muhlbachbogen 10 a, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Victoria, Str. Oltului bl. 25, ap. 32, judetul Brasov. Dosar nr. 180R/2007

11. Gross-Winter Iren, fiica lui Winter Zoltan si Erzsebet, născută la data de 25 septembrie 1967 în localitatea Sfântu Gheorghe, judetul Covasna, România, cu domiciliul actual în Germania, 83313 Siegsdorf, Gamperlmuhlstr. 20, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sfîntu Gheorghe, Str. Nuferilor nr. 2, bl. 11, se. A, ap. 6, judetul Covasna. Dosar nr. 1.384R/2006

12. Ilie Bianca-Maria, fiica lui Ilie Vasile si Rodica-Adriana, născută la data de 9 februarie 1983 în localitatea Sibiu, judetul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 78465 Konstanz, Schmidtenbuhlstr. 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, str. Titu Maiorescu nr. 14, judetul Sibiu. Dosar nr. 1.179R/2006

13. Jagodie Adriana-Monica, fiica lui Fer Victor si Georgeta-Niculina, născută la data de 22 ianuarie 1979 în localitatea Medias, judetul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 91625 Schnelldorf-Unterampfrach, An der Hochstr. 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Medias, str. Petofi Sandor nr. 1, judetul Sibiu. Dosar nr. 1.354R/2006

14. Krump Alina, fiica lui Vlad Vasile si Albina, născută la data de 19 mai 1977 în localitatea Resita, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Austria, 8211 Grosspesendorf, Prebensdorfberg 120, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Resita, Bd. Republicii nr. 19, se. 4, ap. 21, judetul Caras-Severin. Dosar nr. 85R/2007

15. Lorenz Rozalia, fiica lui Mocanu Ion si Anghelina, născută la data de 24 iunie 1969 în localitatea Valea lasului, judetul Arges, România, cu domiciliul actual în Germania, 93170 Bernhardswald, Arberstr. 3a, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Valea lasului, judetul Arges. Dosar nr. 1.269R/2006

16. Mannai Tibor, fiul lui Mannai Tiberiu si Paraschiva, născut la data de 9 august 1973 în localitatea Sfântu Gheorghe, judetul Covasna, România, cu domiciliul actual în Germania, 85356 Freising, Katharina-Geisler-str. 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brasov, str. Grigore Ureche nr. 17, se. C, ap. 14, judetul Brasov. Dosar nr. 108R/2007

17. Masec losif, fiul lui Masec Francisc si Masec Maria, născut la data de 26 iulie 1975 în localitateaMoldova Nouă, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Republica Cehă, 355 44 Kasejovice c.300, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Gârnic nr. 139, judetul Caras-Severin. Dosar nr. 996R/2006. Copii minori: Masec Josef, născut la data de 4 decembrie 1999; Masec Ana, născută la data de 16 ianuarie 1996.

18. Masec Maria, fiica lui Nedved losif si Nedved Maria, născută la data de 31 iulie 1977 în localitatea Moldova Nouă, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Republica Cehă, 355 44 Kasejovice c.300, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Gârnic nr. 139, judetul Caras-Severin. Dosar nr. 997R/2006

19. Munteanu Cristian-Petru, fiul lui Munteanu Petru si Maria, născut la data de 8 iunie 1979 în localitatea Făgăras, judetul Brasov, România, cu domiciliul actual în Danemarca, 3000 Helsingor, Flynderborgvej 13 A, 1 th, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Făgăras, str. Vasile Alecsandri bl. 7, se. D, ap. 5, judetul Brasov. Dosar nr. 30/2008

20. Muresan Cristian-Sorin, fiul lui Muresan loan si Leuscă Irina, născutla data de 9 ianuarie 1971 în localitateaComlosu Mare, judetul Timis, România, cu domiciliul actual în Austria, 5360 St. Wolfang im Salzkammergut, Schwarzenbach 69, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timisoara, str. Liege nr. 11, bl. 120, et. 1, ap. 4, judetul Timis. Dosar hr. 59/2008

21. Nistor Gabriel, fiul lui Nistor Mircea si Puscas Aurelia, născut la data de 4 septembrie 1971 în localitatea Arad, judetul Arad, România, cu domiciliul actual în Austria, Wien, Am Hofgartel 16/1/16, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, aleea Hercule nr. 10, bl. 11, ap. 11, judetul Arad. Dosar nr. 38/2008

22. Pelnas losif, fiul lui Pelnas lohan si Helena, născut la data de 20 iunie 1967 în localitatea Sopotu Nou, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Republica Cehă, 400 07 Usti nad Labem, strada Keplerova nr. 719/44, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bozovici nr. 858, judetul Caras-Severin. Dosar nr. 61/2008

23. Pelnas Maria, fiica lui Salaba losif si Ana, născută la data de 22 iulie 1970 în localitatea SopotuNou, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Republica Cehă, 400 07 Usti nad Labem, strada Keplerova nr. 719/44, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bozovici nr. 858, judetul Caras-Severin. Dosar nr. 60/2008. Copii minori: Pelnas Stefan, născut la data de 28 decembrie 1994; Pelnas Pavel, născut la data de 17 noiembrie 1998; Pelnas Andreea, născută la data de 17 noiembrie 1998.


24. Peter Pal, fiul lui Peter Pal si Anna-Maria, născut la data de 5 septembrie 1972 în localitatea Târgu Mures, judetul Mures, România, cu domiciliul actual în Austria, 1030 Wieii, Hollweggasse 32/1/24, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mures, str. Victor Babes nr. 14, ap. 10, judetul Mures. Dosar nr. 47/2008

25. Poli Domnica, fiica lui Cicio Grigore si Irina, născută la data de 20 ianuarie 1976 în localitatea Negresti-Oas, judetul Satu Mare, România, cu domiciliul actual înAustria, 8665 Langenwang, Hofwiesengasse 18, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Negresti-Oas, str. Mihai Eminescu nr. 51, judetul Satu Mare. Dosar nr. 55/2008. Copii minori: Cicio Petra-Irene, născută la data de 15 martie 1996.

26. Rednic Cristian-Vasile, fiul lui Rednic Vasile si Maria, născut la data de 2 ianuarie 1976 în localitatea Giulesti, judetul Maramures, România, cu domiciliul actual în Danemarca, 2200 Kobenhavn N, Rantzausgade 42 C, st., cu ultimul domiciliu din România în localitatea Giulesti nr. 381A, judetul Maramures. Dosar nr. 97/2008

27. Rosu Nicolae-Valentin, fiul lui Rosu Ion si Genica, născut la data de 11 februarie 1980 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Austria, 4800 Attnang-Puchheim, Wankham 72, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, str. Lotrioara nr. 39, bl. V40, se. 2, et. 7, ap. 89, sectorul 3. Dosar nr. 99R/2007

28. Rusu Lafcadio-Robert, fiul lui Rusu loan si Magdalena, născut la data de 15 iunie 1968 în localitatea Galati, judetul Galati, România, cu domiciliul actual în Marele Ducat de Luxemburg, L-6196 Eisenborn, Rue de Blaschette nr. 1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Galati, str. I. C. Frimu nr. 1, bl. D5A, ap. 36, judetul Galati. Dosar nr. 1.275R/2006

29. Schveiner Francisc, fiul lui Schveiner losif si Ana, născut la data de 20 ianuarie 1951 în localitatea Gârnic, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Republica Cehă, 351 34 Skalna, str. Sadova nr. 233, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Moldova Nouă, aleea Vasile Alecsandri bl. 25, se. 3, ap. 5, judetul Caras-Severin. Dosar nr. 40/2008

30. Schveiner Maria, fiica lui Roth loan si Ana, născută la data de 19 ianuarie 1961 în localitatea Gârnic, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Republica Cehă, 35134 Skalna, str. Sadova nr. 233, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Moldova Nouă, aleea Vasile Alecsandri bl. 25, se. 3, ap. 5, judetul Caras-Severin. Dosar nr. 41/2008

31. Shafik Olga, fiica lui Chernat lacov si Chernat Eleonora, născută la data de 12 aprilie 1977 în localitatea Bălti, Republica Moldova, cu domiciliul actual în Regatul Norvegiei, str. Michelets Vei nr. 16, 1366 Lysaker, Baerum, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, str. Alexandru cel Bun nr. 12, bl. T61, se. 1, ap. 6, sectorul2. Dosar nr. 338R/2007

32. Svec Elena, fiica lui Musat Dumitru si Ioana, născută la data de 14 octombrie 1969 în localitatea Vânju Mare, judetul Mehedinti, România, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Wien, Franz Kocistr. 5/5/11, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Drobeta-Turnu Severin, Aleea Nuferilor nr. 4, bl. R3, se. B, ap. 3, judetul Mehedinti. Dosar nr. 51/2008. Copii minori: Svec Nora Ana Maria, născută la data de 4 septembrie 2006.

33. Szabo Simona-Daniela, fiica lui Soneriu loan si Ligia-Doina, născută la data de 20 septembrie 1963 în localitatea Făgăras, judetul Brasov, România, cu domiciliul actual în Austria,3100 St. Polten, Ratzersdorfer Hauptstr. 6811/111, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Făgăras, str. Vasile Alecsandri nr. 14, judetul Brasov. Dosar nr. 44/2008

34. Thier Ileana, fiica lui Pop Grigore si Maria, născută la data de 28 octombrie 1972 în localitatea Negresti-Oas, judetul Satu Mare, România, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Wien, Simmeringer-Hauptstr. 68/74, 1/10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Certeze nr. 926/a, judetul Satu Mare. Dosar nr. 29/2008. Copii minori: Pop Silvana-Vasilena, născută la data de 31 decembrie 1993.

35. Toth Csilla-Melinda, fiica lui Laszlo Arpad si Maria, născută la data de 16 octombrie 1968 în localitatea Cluj, judetul Cluj, România, cu domiciliul actual în Austria, 8200 Gleisdorf, Frohsinnstr. 38e, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, Str. Grivitei nr. 10, judetul Cluj. Dosar nr. 48/2008

36. Vlad Adrian, fiul lui Vlad Vasile si Albina, născut la data de 3 octombrie 1975 în localitatea Resita, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Austria, 8402 Werndorf, Riedweg 1/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Resita, Bd. Republicii nr. 19, se. 4, ap. 21, judetul Caras-Severin. Dosar nr. 42R/2007

37. William Ana, fiica lui Pintican loan si Ana, născută la data de 12 martie 1974 în localitatea Reghin, judetul Mures, România, cu domiciliul actual în Austria, 6020 Innsbruck-Tirol, Philippine-Welser-str. 7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Copsa Mică, Aleea Salcâmilor bl. 25A, ap. 2, judetul Sibiu. Dosar nr.54/2008

38. Wolanka Camelia, fiica lui Muresan Ambrozie si Popovici Maria, născută la data de 5 noiembrie 1968 în localitatea Timisoara, judetul Timis, România, cu domiciliul actual în Germania, 97421 Schweinfurt, Zehntstr. 7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Liebling nr. 181, judetul Timis. Dosar nr. 21 OR/2007

 

ACTE ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE

 

COMISIA NATIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului nr. 6/2008 pentru modificarea Regulamentului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 16/2005 privind piata secundară a titlurilor de stat organizată ca piată reglementată

 

În conformitate cu prevederile art. 1, 2 si ale art. 7 alin. (3), (5) si (15) din Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 514/2002, cu modificările si completările ulterioare,

Comisia Natională a Valorilor Mobiliare a hotărât, în sedinta din data de 16 iulie 2008, emiterea următorului ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul nr. 6/2008 pentru modificarea Regulamentului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 16/2005 privind piata secundară a titlurilor de stat organizată ca piată reglementată, aprobat prin Ordinul Comisiei Nationale a Valorilor Imobiliare nr. 71/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.097 si 1.097 bis din 6 decembrie 2005, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.


Art. 2. - Regulamentul mentionat la art. 1 intră în vigoare la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va fi publicat în Buletinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si pe site-ul acesteia (www.cnvmr.ro).

Art. 3. - Directia reglementare din cadrul Directiei generale autorizare-reglementare, directia juridică împreună cu Secretariatul general si cu directorul general executiv vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare,

Gabriela Anghelache

 

Bucuresti, 17 iulie 2008.

Nr. 89.

 

ANEXA

 

REGULAMENTUL Nr. 6/2008

pentru modificarea Regulamentului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 16/2005 privind piata secundară a titlurilor de stat organizată ca piată reglementată

 

Articol unic. - Regulamentul nr. 16/2005 privind piata secundară a titlurilor de stat organizată ca piată reglementată, aprobat prin Ordinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 71/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.097 si nr. 1.097 bis din 6 decembrie 2005, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Piata reglementată în cadrul căreia se tranzactionează titluri de stat functionează în conformitate cu Regulamentul nr. 2/2006 privind pietele reglementate si sistemele alternative de tranzactionare, aprobat prin Ordinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 15/2006, cu modificările ulterioare, precum si cu reglementările emise de operatorul de piată care administrează piata reglementată, aprobate de C.N.V.M."

2. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) Operatiunile de registru, depozitare, compensare si decontare a tranzactiilor cu titluri de stat efectuate pe o piată reglementată se realizează de către depozitarul central, autorizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificările si completările ulterioare, si ale reglementărilor emise de C.N.V.M., în conformitate cu regulile acestuia.

(2) Operatiunile de registru pentru titlurile de stat se pot realiza si de către alte entităti, în baza unui contract/acord privind activitatea de registru, încheiat, în conditiile legii, cu emitentul titlurilor de stat si cu depozitarul central prevăzut la alin. (1)."

3. Articolul 7 se abrogă.