MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 560         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 24 iulie 2008

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 650 din 10 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 si art. 41 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitătii notariale

 

Decizia nr. 668 din 12 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1364 din Codul civil

 

Decizia nr. 692 din 12 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 699 din 17 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) al titlului X „Circulatia juridică a terenurilor" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente

 

Decizia nr. 701 din 17 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 64 alin. (1) si art. 67 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

768. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Ciomăgesti, judetul Arges

 

769. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Băbiciu si Vlădila, judetul Olt

 

771. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Gârcov, judetul Olt

 

772. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Aita Mare, judetul Covasna

 

773. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Estelnic, Ozun si Poian, judetul Covasna

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 650

din 10 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 si art. 41 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitătii notariale

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 si art. 41 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitătii notariale, exceptie ridicată de Miron Morar în Dosarul nr. 59/43/2006 al Curtii de Apel Târgu Mures - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Valentina Carmen Dachin, cu delegatie la dosar, pentru partea Uniunea Natională a Notarilor Publici din România. Lipsesc celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Presedintele acordă cuvântul consilierului juridic al Uniunii Nationale a Notarilor Publici din România, care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, întrucât, atâta vreme cât nu este interzis accesul la justitie, procedura disciplinară este constitutională. Depune si concluzii scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, deoarece hotărârile Consiliului uniunii pot fi atacate la instanta de judecată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 februarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 59/43/2006, Curtea de Apel Târgu Mures - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 si art. 41 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitătii notariale. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Miron Morar în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei actiuni disciplinare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât termenul de 10 zile de la comunicare, în care se poate ataca hotărârea consiliului de disciplină, nu este rezonabil si este insuficient pentru exercitarea dreptului la apărare. Totodată, organele prevăzute de textele mentionate - Consiliul de disciplină si Consiliul uniunii - nu îndeplinesc conditiile specifice unor tribunale independente si impartiale, iar procedura în fata acestora reprezintă o procedură specială administrativă cu caracter jurisdictional. De asemenea, exercitarea dreptului la apărare este limitată prin faptul că nu se prevede termenul în care partea interesată se poate adresa instantei judecătoresti pentru a ataca hotărârea Consiliului uniunii. Invocă, în acest sens, si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Curtea de Apel Târgu Mures - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, în conditiile în care hotărârile Consiliului uniunii pot fi atacate la instantele judecătoresti competente.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, deoarece procedura disciplinară desfăsurată în fata organelor de jurisdictie prevăzute de lege nu limitează nici accesul la justitie si nici exercitarea dreptului la apărare al persoanelor interesate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 40 si ale art. 41 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitătii notariale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, având următorul continut:

- Art. 40: „Actiunea disciplinară se exercită de Colegiul director si se judecă de Consiliul de disciplină.

Pentru suspendarea din functie sau excluderea din profesie este obligatorie o cercetare prealabilă, care se efectuează de către Colegiul director.

Audierea celui în cauză este obligatorie, acesta fiind îndreptătit să ia cunostintă de continutul dosarului si să-si formuleze apărarea.

Consiliul de disciplină citează părtile si pronuntă o hotărâre motivată, care se comunică acestora.

Împotriva hotărârii părtile pot face contestatie la Consiliul uniunii, în termen de 10 zile de la comunicare.

Hotărârea Consiliului uniunii poate fi atacată la instanta judecătorească competentă, civilă sau de contencios administrativ, după caz.


Hotărârea definitivă se comunică si Ministerului Justitiei. Procedura judecării abaterilor disciplinare se stabileste prin regulament.";

- Art. 41: „Sanctiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptelor si constau în:

a) observatie scrisă;

b) amendă de la 50.000 lei la 200.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei Notarilor Publici. Neachitarea în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii atrage suspendarea de drept a notarului public până la achitarea sumei.

Hotărârea definitivă constituie titlu executoriu;

c) suspendarea din functie pe o durată de maximum 6 luni;

d) excluderea din profesie."

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate invocă, în sustinerea acesteia, prevederile constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 53 referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si ale art. 126 privind instantele judecătoresti si ale art. 6 din Conventia privind apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil si ale art. 14 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, referitoare la egalitatea în fata tribunalelor si curtilor de justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Potrivit dispozitiilor de lege criticate, pentru abaterile săvârsite de către notarii publici, actiunea disciplinară se exercită de Colegiul director si se judecă de Consiliul de disciplină. Pentru suspendarea din functie sau excluderea din profesie este obligatorie o cercetare prealabilă, care se efectuează de către Colegiul director, care pronuntă o hotărâre motivată, ce se comunică părtilor, iar împotriva acesteia se poate face contestatie la Consiliul uniunii, în termen de 10 zile de la comunicare, iar hotărârea Consiliului uniunii poate fi atacată la instanta judecătorească competentă.

Sustinerile autorului exceptiei în sensul că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece termenul de 10 zile de la comunicare, în care se poate ataca hotărârea consiliului de disciplină, nu este rezonabil si este insuficient pentru exercitarea dreptului la apărare, sunt nefondate. Astfel, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) din Constitutie si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, „termenul rezonabil" se referă la caracterul rezonabil al duratei unei proceduri judiciare, iar nu la termenul în care o parte poate formula o anumită cale de atac. Pe de altă parte, legiuitorul este liber să stabilească termenul în care părtile actiunii disciplinare pot face contestatie la Consiliul uniunii, fără a contraveni în acest mod dreptului la apărare, cu atât mai mult cu cât termenul curge de la comunicarea hotărârii, fiind astfel respectate prevederile art. 24 din Constitutie.

În ceea ce priveste sustinerile autorului exceptiei referitoare la caracterul neconstitutional al organelor care judecă actiunea disciplinară, Curtea constată că nici acestea nu pot fi primite, deoarece atât Consiliul de disciplină, cât si Consiliul uniunii sunt organisme profesionale, cu competente în domeniul răspunderii disciplinare a notarilor publici - care constituie o profesie liberală. Astfel, potrivit art. 27 din Legea nr. 36/1995, notarii publici se constituie în Uniunea Natională a Notarilor Publici, organizatie profesională cu personalitate juridică, care îsi alege un consiliu de conducere si alte organe stabilite prin statutul propriu.

Curtea constată că procedura judecării abaterilor disciplinare nu trebuie confundată cu o jurisdictie specială administrativă, care, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Constitutie, este gratuită si facultativă. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările si completările ulterioare, jurisdictia administrativă specială este „activitatea înfăptuită de o autoritate administrativă care are, conform legii organice speciale în materie, competenta de solutionare a unui conflict privind un act administrativ, după o procedură bazată pe principiile contradictorialitătii, asigurării dreptului la apărare si independentei activitătii administrativ-jurisdictionale", iar actul administrativ este „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă nastere, modifică sau stinge raporturi juridice;". Prin urmare, în cauza de fată ne aflăm în domeniul unei proceduri disciplinare, iar nu al unei proceduri jurisdictionale speciale administrative.

Totodată, cu privire la natura juridică a contestatiilor privitoare la măsurile disciplinare ce pot fi aplicate de către ordinele profesionale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că în numeroase state ale Consiliului Europei abaterile disciplinare sunt de competenta acestor ordine, iar o asemenea atribuire de competentă nu este contrară dispozitiilor Conventiei, care impune, totusi, unul din următoarele sisteme: sau jurisdictiile ordinelor îndeplinesc exigentele art. 6 paragraful 1 din Conventie, sau ele nu le îndeplinesc si atunci legea natională permite accesul la o instantă judecătorească care prezintă toate garantiile dreptului la un proces echitabil si la solutionarea cauzei de către un tribunal independent si impartial, (cauzele Albert et Le Compte contra Belgiei, 1983 si Bryan contra Marii Britanii, 1995.) Astfel, în cauza de fată, părtile pot ataca hotărârea Consiliului uniunii la instantele judecătoresti, potrivit art. 40 alin. (6) din Legea nr. 36/1995.

Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constitutie, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi retinută, întrucât nu s-a constatat restrângerea exercitiului vreunui drept sau al vreunei libertăti, astfel încât nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constitutională.

De asemenea, Curtea observă că reglementări similare privind competenta de solutionare a abaterilor disciplinare ale membrilor profesiilor liberale se regăsesc în ceea ce îi priveste pe avocati (potrivit art. 71 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare sunt de competenta consiliului baroului, iar potrivit art. 72, în cadrul fiecărui barou se organizează si functionează o comisie de disciplină care judecă, în primă instantă si în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârsite de avocatii din acel barou, iar recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplină, ca instantă de fond, este judecat de Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din România constituit ca instantă disciplinară în plenul său, în afară de persoana implicată în cauză), pe executorii judecătoresti (potrivit art. 45 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoresti, actiunea disciplinară se exercită de ministrul justitiei sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecătoresti si se judecă de Consiliul de disciplină al acesteia, format din 3 membri alesi de adunarea generală a Camerei executorilor judecătoresti, pe o perioadă de 3 ani, iar împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătoresti părtile pot face contestatie la Comisia superioară de disciplină a Uniunii Nationale a Executorilor Judecătoresti, care judecă în complet de 5 membri) etc.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 si art. 41 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitătii notariale, exceptie ridicată de Miron Morar în Dosarul nr. 59/43/2006 al Curtii de Apel Târgu Mures - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 iunie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 668

din 12 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1364 din Codul civil

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1364 din Codul civil, exceptie ridicată de Liviu Florin Mazilu în Dosarul nr. 25.611/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 14 decembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 25.611/3/2007, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1364 din Codul civil, exceptie ridicată de Liviu Florin Mazilu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 1364 din Codul civil încalcă dreptul de proprietate, garantat si ocrotit de Constitutie, întrucât permit îngrădirea prerogativei dispozitiei pe baza unei simple temeri de tulburare, care nu are temei în realitate. Mai mult, în conditiile în care, în fata instantei, vânzătorul trebuie să facă dovada calitătii de proprietar pentru a contracara simplele supozitii ale cumpărătorului care nu îsi execută obligatia izvorâtă din contract, textul de lege criticat contravine si principiului egalitătii în drepturi a cetătenilor.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat reglementează unul dintre mijloacele juridice pe care debitorul pretului din contract le are la dispozitie în cazul în care există temerea că cealaltă parte nu si-ar putea îndeplini obligatiile asumate, situatie care nu este lăsată la aprecierea exclusivă a debitorului, ci este supusă cenzurii instantei de judecată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră critica de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată. Conditia invocării art. 1364 din Codul civil este iminenta riscului celui care a cumpărat un bun de a-l pierde, în urma unei actiuni ipotecare sau de revendicare a unui tert. În cazul contractului de vânzare-cumpărare, una dintre obligatiile care îi revin vânzătorului este tocmai aceea de garantie a cumpărătorului împotriva evictiunii, obligatie care îsi află una dintre sanctiuni în art. 1364 din Codul civil.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, posibilitatea recunoscută cumpărătorului ca, în anumite conditii, expres si limitativ prevăzute de lege, să poată interveni pentru a-si apăra drepturile si interesele legitime constituie expresia valorificării dreptului de proprietate, garantat constitutional.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă dispozitiile art. 1364 din Codul civil, text de lege care are următorul continut: „Dacă cumpărătorul este tulburat, sau are cuvânt de a se teme că ar fi tulburat, prin vreo actiune, sau ipotecară sau de revendicare, el poate suspenda plata pretului până ce vânzătorul va face să înceteze tulburarea sau va da cautiune, afară numai dacă se va fi stipulat că plata să se facă chiar de ar urma tulburarea."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1) si (2) care consacră egalitatea în drepturi a cetătenilor si art. 44 privind garantarea proprietătii private.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că dispozitiile art. 1364 din Codul civil constituie o aplicare, în materia vânzării, a exceptiei de neexecutare a contractului - exceptio non adimpleti contractus. Aceasta reprezintă un mijloc de apărare aflat la dispozitia uneia dintre părtile contractului sinalagmatic, în cazul în care i se pretinde executarea obligatiei ce îi incumbă, fără ca partea care pretinde această executare să îsi execute propriile obligatii. Temeiul juridic al invocării exceptiei îl constituie interdependenta obligatiilor reciproce ce izvorăsc din contractul sinalagmatic, respectiv împrejurarea că fiecare dintre aceste obligatii reprezintă cauza juridică a obligatiei corelative.

Prin invocarea exceptiei de neexecutare a contractului, partea obtine, fără interventia instantei judecătoresti, suspendarea executării propriilor obligatii, până în momentul în care cealaltă parte îsi va îndeplini obligatiile ce îi revin. Astfel, când cumpărătorul are motive de a se teme de vreo evictiune, el are dreptul, conform art. 1364 din Codul civil, să suspende plata pretului până ce vânzătorul va face să înceteze tulburarea sau îi va da o cautiune, cu exceptia cazului în care s-ar fi stipulat că pretul se va plăti si în astfel de împrejurări. Desi textul de lege criticat se referă numai la două cazuri de tulburare care ar veni din partea unui tert - actiunea ipotecară si actiunea în revendicare, această enumerare este doar exemplificativă. Tulburarea poate proveni si din fapta proprie a vânzătorului si poate fi o tulburare de fapt sau una de drept. În cazul evictiunii venite din partea unui tert, aceasta poate consta în invocarea unui drept real sau de creantă, însă pentru a putea opera suspendarea plătii pretului se cer a fi îndeplinite două conditii, si anume tulburarea să aibă o cauză anterioară vânzării, iar cumpărătorul să nu fi cunoscut cauza acestei tulburări. În toate cazurile, dacă tulburările survin după plata pretului de către cumpărător, acesta le poate opune persoanelor care produc evictiunea exceptia de garantie.

Dincolo de aceste consideratii principiale, Curtea constată că argumentele autorului exceptiei de neconstitutionalitate nu pot fi retinute. Pentru a putea suspenda plata pretului, legea conditionează invocarea exceptiei neexecutării contractului de existenta unei tulburări sau de iminenta producerii acesteia, împrejurare care induce în persoana cumpărătorului o temere serioasă. Altfel spus, simpla supozitie privind o eventuală tulburare nu poate constitui temei pentru invocarea exceptiei de neexecutare, fiind necesar ca persoana care o invocă să aibă convingerea că urmează a fi evinsă printr-o faptă ulterioară, dar sigură. Prin urmare, Curtea constată că posibilitatea recunoscută cumpărătorului ca, în anumite conditii, expres si limitativ prevăzute de lege, să poată interveni pentru a-si apăra drepturile si interesele legitime, nu constituie o măsură discriminatorie pozitivă în favoarea lui si nici o încălcare a dreptului de proprietate al vânzătorului, asa cum consideră autorul exceptiei de neconstitutionalitate, ci reprezintă exclusiv o garantie a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.

Pe de altă parte, Curtea observă că invocarea exceptiei de neexecutare are loc direct între părti, fără a fi necesară interventia instantei judecătoresti. Nimic nu împiedică însă partea căreia i se opune această exceptie să sesizeze instanta atunci când apreciază că invocarea ei s-a făcut în mod abuziv. Cu acest prilej, vânzătorul are posibilitatea de a cere instantei să constate că neexecutarea obligatiei se datorează faptei însăsi a celui ce invocă exceptia sau că neexecutarea obligatiei sale este numai partială si nesemnificativă, astfel încât refuzul cumpărătorului de a-si executa obligatia nu este justificat. Prin urmare, Curtea constată că, în fata instantei judecătoresti, părtile beneficiază de suficiente garantii procesuale care să le asigure dreptul la un proces echitabil.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1364 din Codul civil, exceptie ridicată de Liviu Florin Mazilu în Dosarul nr. 25.611/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 iunie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 692

din 12 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Elena Miruna Ghica în Dosarul nr. 14.291/301/2007 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, cu referire lajurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 14 martie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 14.291/301/2007, Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Elena Miruna Ghica în dosarul cunumărul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei actiuni în pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât instituie un regim discriminatoriu în raporturileprocesuale dintre părti si creează o inegalitate de tratament juridic în cadrul aceluiasi proces, în conditiile în care o parte este scutită de taxa de timbru si nu i se oferă scutire si părtii oponente.

Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti - Sectia civilă si-a exprimat opinia în sensul că exceptiade neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece scutirea autoritătilor si a institutiilor publice de la plata taxelor de timbru nu constituie d discriminare, ci este justificată obiectiv de interesul public protejat, constând în colectarea de către stat a veniturilor necesare bugetelor proprii.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale. În plus, instanta de judecată poate acorda scutiri, reduceri, esalonări sau amânări la plata taxelor judiciare de timbru.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile prevederilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, modificate prin Ordonanta Guvernului nr. 30/1999 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si a Ordonantei Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 29 ianuarie 1999, cu următorul continut: „Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile si actiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputatilor, Presedintia României, Guvernul României, Curtea Constitutională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public si de Ministerul Finantelor, indiferent de obiectul acestora, precum si cele formulate de alte institutii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice."

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (2) potrivit cărora nimeni nu este mai presus de lege si ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a pronuntat asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor de lege criticate prinnumeroase decizii, de exemplu, Decizia nr. 846 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2007. Cu acel prilej, Curtea a arătat că scutirea autoritătilor publice vizate de textele criticate de taxele judiciare de timbru este justificată, în mod obiectiv si rational, de faptul că autoritătile respective - creditori bugetari - sunt finantate de la bugetulde stat pentru a putea functiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autoritătile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiasi buget. Curtea a statuat că principiul egalitătii prevăzut de Constitutie pentru cetăteni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificatia unei egalităti între cetăteni si autoritătile publice. Asa cum rezultă din dispozitiileconstitutionaleale art. 16, cetătenii se bucură de drepturile prevăzute în Constitutie si în legi, fiind egali în fata acestora si a autoritătilor publice, întimp ce autoritătile publice exercită atributiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competentei lor.în realizarea functiilor pentru care sunt create.

În legătură cu critica de neconstitutionalitate bazată pe sustinerea că se încalcă dreptul de liber acces la justitie, respectiv dreptul la un proces echitabil, Curtea a retinut că aceasta este neîntemeiată, întrucât dispozitiile constitutionale ale art. 21 nu exclud stabilirea unor conditii în legătură cu introducerea actiunilor în justitie, între care si aceea a plătii unor taxe, asa cum niciuna dintre aceste prevederi nu stabileste gratuitatea serviciului public al justitiei.

În jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a stabilit că instituirea unor exceptii de la regula generală a plătii taxelor judiciare de timbru (scutiri de la plata taxei) nu constituie o discriminare. Potrivit art. 139 alin. (1) din Constitutie, impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind asadar la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe sau impozite având în vedere situatii diferite, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalitătii în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligatie constitutională a cetătenilor, prevăzută în art. 56 alin. (1) din Legea fundamentală, în conformitate cu care cetătenii au obligatia să contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudenta Curtii Constitutionale, solutia si considerentele acestei decizii îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Elena Miruna Ghica în Dosarul nr. 14.291/301/2007 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publică din data de 12 iunie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. df. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 699

din 17 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) al titlului X „Circulatia juridică a terenurilor" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridică a terenurilor, exceptie ridicată de Marin Dobre si Ion Dobre din comuna Berceni, judetul Ilfov, în Dosarul nr. 1.089/1.748/2007 al Judecătoriei Cornetu.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorii exceptiei, Cristian Gâdea si Neli Păduraru, avocati, lipsă fiind cealaltă parte, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantilor autorilor exceptiei, care solicită admiterea acesteia. În esentă, sustin că art. 5 alin. (2) din Legea nr. 247/2005 încalcă art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie, precum si principiul libertătii de vointă a părtilor contractante, astfel încât consideră că textul de lege criticat ar trebui reformulat. Depun concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, întrucât, pe de o parte, aceasta este nemotivată, iar pe de altă parte, se solicită Curtii reformularea textului de lege.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 9 octombrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 1.089/1.748/2007, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridică a terenurilor. Exceptia a fost ridicată de Marin Dobre si Ion Dobre într-o cauză civilă având ca obiect hotărâre care să tină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că „art. 5 alin. (2) din Legea nr. 54/1998 modificată prin Legea nr. 247/2005" este contrar art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie, „conform căruia nimeni nu poate obliga pe nimeni să încheieun contract după încheierea unui antecontract".

Judecătoria Cornetu apreciază că exceptia de neconstitu­tionalitate ridicată este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. Astfel, arată că dispozitiile privind circulatia juridică a terenurilor sunt cuprinse în prezent în titlul X al Legii nr. 247/2005, iar Legea nr. 54/1998 a fost abrogată. Cu privire la sustinerile potrivit cărora textul de lege criticat încalcă dreptul de proprietate, apreciază că „această dispozitie nu face decât să întărească niste principii binecunoscute în Codul civil".

Avocatul Poporului consideră că obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 5 alin. (2) din titlul X al Legii nr. 247/2005, întrucât Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridică a terenurilor a fost abrogată, precum si că acestea nu sunt contrare art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părtilor si ale reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie „prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 54/1998, modificată prin Legea nr. 247/2005". În realitate, fată de sustinerile de neconstitutionalitate formulate de autorul exceptiei, rezultă că acesta critică dispozitiile art. 5 alin. (2) al titlului X „Circulatia juridică a terenurilor" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Textul de lege criticat prevede: „(2) în situatia în care după încheierea unui antecontract cu privire le teren, cu sau fără constructii, una dintre părti refuză ulterior să încheie contractul, partea care si-a îndeplinit obligatiile poate sesiza instanta competentă care poate pronunta 6 hotărâre care să tină loc de contract."

De altfel, Curtea constată că, potrivit art. 8 din titlul X al Legii nr. 247/2005, Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridică a terenurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 4 martie 1998, a fost abrogată expres.

Asa fiind, prin prezenta decizie Curtea se va pronunta asupra constitutionalitătii prevederilor art. 5 alin. (2) al titlului X „Circulatia juridică a terenurilor" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente.

Autorul exceptiei consideră că textul de lege criticat contravine dispozitiilor art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie, referitoare la dreptul de proprietate privată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că autorul exceptiei nu a formulat o motivare în sensul prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit cărora „sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate". Autorul exceptiei s-a limitat doar la a invoca neconstitutionalitatea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 54/1998, oral, în sedinta de judecată, fără a o motiva. Asa fiind, exceptia de neconstitutionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. Â.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) al titlului X „Circulatia juridică a terenurilor" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată de Marin Dobre si Ion Dobre din comuna Berceni, judetul Ilfov, în Dosarul nr. 1.089/1.748/2007 al Judecătoriei Cornetu.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 iunie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. df. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 701

din 17 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 64 alin. (1) si art. 67 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă – procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 64 alin. (1) si art. 67 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, exceptie ridicată de Ozyalcin Ramazan în Dosarul nr. 21.311/3/2007al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă interpretul autorizat de limbă turcă, desemnat pentru a asigura traducerea în cauză, dl Fetin Geambulat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 15 noiembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 21.311/3/2007, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor „art. 16 alin. (3) si (8) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România si ale art. 64 alin. (1) si art. 67 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România".

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Ozyalcin Ramazan, cetătean turc, în cadrul unui recurs declarat împotriva unei sentinte civile, recurentul apreciind că aceasta a fost pronuntată „cu încălcarea competentei altei instante".

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că, din interpretarea logico-sistematică a prevederilor art.73 alin. (3) lit. k) si art. 126 alin. (6) din Constitutie, ale art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, ale art. 36 alin. (3) si art. 39 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a normelor din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative si a celor din Codul de procedură civilă, dar si din considerentele deciziilor nr. 293/2004 si nr. 110/2004 ale Curtii Constitutionale, rezultă că, în materia contenciosului administrativ, competenta ratione materiae revine, după caz, tribunalelor, curtilor de apel sau înaltei Curti de Casatie si Justitie, organizate în sectii de contencios administrativ, iar nu si judecătoriilor, orice exceptie derogând de la principiul suprematiei Constitutiei. În concluzie, chiar dacă materia azilului este reglementată printr-o lege specială, apreciază că principiul suprematiei Constitutiei înfrânge orice alt principiu de drept, inclusiv specialia generalibus derogant.


Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitâte este neîntemeiată, având în vedere că dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie si ale art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 permit legiuitorului să reglementeze proceduri judiciare distincte pentru anularea anumitor categorii de acte ale autoritătii publice.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitâte.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, prevederile art. 73 alin. (3) lit. k) si ale art. 126 alin. (6) din Legea fundamentală nefăcând nicib distinctie în ceea ce priveste caracterul organic sau ordinar al legii prin care se stabilesccompetentele de judecată. În plus, Legea nr. 122/2006 privind azilul fn România este o lege specială, care reglementează o materie distinctă de cea a contenciosului administrativ, astfel că nu i se pot aplica prin analogie dispozitiile unei alte legi speciale. Potrivit principiului specialia generalibus derogant, acolo unde legea specială nu prevede, dispozitiile acesteia se completează cu cele ale dreptului comun, nu cu cele ale legii speciale celei mai apropiate ca materie de reglementare. Or, dreptul comun în cazul de fată îl reprezintă Codul de procedură civilă, în acest sens statuând si Curtea Constitutională prin Decizia nr. 11/2008.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitâte.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitâte.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitâte îl constituie, astfel cum se arată atât în cuprinsul încheierii de sesizare, cât si în motivarea autorului exceptiei, prevederile art. 64 alin. (1) si art. 67 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, astfel cum a fost modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiintarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autoritătii pentru străini si a Oficiului National pentru Refugiati, precum si modificarea si completareaunor acte normative, publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007. Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România a fost abrogată expres prin art.152 alin. (2) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, iar prevederile art. 16 alin. (3) si (8) din ordonantă - indicate, de asemenea, ca obiect al exceptiei - au fost preluate de art. 64 alin. (1) si art. 67 din noua lege în materie. Textele de lege criticate au următorul continut:

- Art. 64 alin. (1): „Solutionarea plângerii

(1) Plângerea se solutionează de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea.";

- Art. 67: „Solutionarea recursului

Recursul se judecă în termen de 30 de zile de la înregistrarea sa de către tribunalul - sectia de contencios administrativ - în a cărui circumscriptie se află judecătoria a cărei hotărâre este atacată."

Autorul exceptiei sustine că textele de lege mentionate contravin prevederilor constitutionale ale art. 73 alin. (3) lit. k), potrivit cărora contenciosul administrativ se reglementează prin lege organică, si celor ale art. 126 alin. (6), care garantează, cu anumite exceptii, controlul judecătoresc al actelor administrative ale autoritătilor publice, pe calea contenciosului administrativ.

Analizând exceptia de neconstitutionalitâte, Curtea constată că dispozitiile art. 64 alin. (1) si ale art. 67 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi texte constitutionale aici invocate si din prisma unor critici asemănătoare. Prin Decizia nr. 11 din 15 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 25 februarie 2008, si Decizia nr. 103 din 14 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2008, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitâte, retinând, în esentă, următoarele: „Legea nr. 122/2006 privind azilul în România este o lege specială, care reglementează o materie distinctă de cea a contenciosului administrativ. Fiind ea însăsi o lege specială, nu i se pot aplica prin analogie dispozitiile unei alte legi speciale. Este un principiu consacrat în teoria generală a dreptuiui că, acolo unde legea specială nu prevede, dispozitiile acesteia se completează cu cele ale dreptului comun, în niciun caz nu cu cele ale legii speciale celei mai apropiate ca materie de reglementare. Or, dreptul comun îl constituie, atât în ceea ce priveste materia azilului, cât si în cea a contenciosului administrativ, prevederile Codului de procedură civilă". Ca atare, Curtea a retinut că „dispozitiile din Legea nr. 122/2006, care prevăd că judecătoriile si tribunalele sunt instantele competente să solutioneze în fond si, respectiv, în recurs piângerile împotriva hotărârilor Oficiului Român pentru Imigrări de respingere a cererilor de acordare a statutului de refugiat ori a altei forme de protectie în România, nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate de autorii exceptiei".

În plus, Curtea a mai observat, cu acelasi prilej, că „instanta de fond urmează să decidă asupra propriei sale competente, fie din oficiu, fie solutionând exceptia lipsei de competentă materială ridicată, eventual, de partea interesată, aceasta nefiind o problemă de constitutionalitate, ci una de stabilire a legii aplicabile si de interpretare a acesteia".

Întrucât, fata de aspectele examinate de Curte cu prilejul pronuntării deciziilor mentionate, în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, considerentele la care s-a făcut referire îsi mentin valabilitatea si în acest dosar, Curtea urmând să respingă, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitâte.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitâte a prevederilor art. 64 alin. (1)si art. 67 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, exceptie ridicata de Ozyalcin Ramazan în Dosarul nr. 21.311/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 iunie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. df. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Ciomăgesti, judetul Arges

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Ciomăgesti, judetul Arges, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea si semnificatiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 16 iulie 2008.

Nr. 768.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Ciomăgesti, judetul Arges

 

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Ciomăgesti, judetul Arges

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Ciomăgesti, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.

În câmp de argint se află cinci prune dispuse 2:1:2.

În câmp rosu se află cinci albine de aur dispuse 2:1:2.

În câmp albastru se află o bovină de argint.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Prunele, albinele si bovina semnifică ocupatiile de bază ale locuitorilor din zonă, si anume pomicultura, apicultura si cresterea animalelor.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Băbiciu si Vlădila, judetul Olt

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Băbiciu si Vlădila, judetul Olt, prevăzute în anexele nr. 1.1 si 1.2.

(2) Descrierea si semnificatiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 si 2.2.

(3)Anexele nr. 1.1, 1.2, 2.1 si 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 16 iulie 2008.

Nr. 769.

 

ANEXA Nr. 1.1*)

 

STEMA

comunei Băbiciu, judetul Olt

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Băbiciu, judetul Olt

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Băbiciu, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o bandă undată de argint.

În partea superioară, în câmp albastru, se află o roată de apă de argint, iesind din apă.

În partea inferioară, în câmp albastru, se află un spic de aur.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Banda undată reprezintă râul Olt care străbate zona.

Roata de apă semnifică hidrocentrala din zonă.

Spicul de grâu simbolizează principala ocupatie de bază, agricultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


ANEXA Nr. 1.2.*)

 

STEMA

comunei Vlădila, judetul Olt

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Vlădila, judetul Olt

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Vlădila, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, având câmpul albastru, tăiat de trei brâuri undate, de argint.

În partea superioară se află două spice de grâu de aur, asezate stânga-dreapta, având între ele o ramură de salcâm, verde, asezată în pal.

În partea inferioară se află un ciorchine de strugure, de aur.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Fasciile ondulate reprezintă izvoarele naturale de pe raza localitătii.

Spicele de grâu semnifică ocupatia de bază a locuitorilor, agricultura.

Ramura verde reprezintă pădurile de salcâm din zonă.

Ciorchinele de strugure aminteste de bogătia viticolă a zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Gârcov, judetul Olt

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Gârcov, judetul Olt, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea si semnificatiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 16 iulie 2008.

Nr. 771.

 


ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Gârcov, judetul Olt

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Gârcov, judetul Olt

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Gârcov, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată de argint.

În partea superioară, în câmp albastru, se află două spice de grâu de aur, asezate în săritoare.

În partea inferioară, în câmp albastru, se află un urs de argint limbat si armat rosu, iesind din talpa scutului.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatile elementelor însumate:

Fascia undată reprezintă fluviul Dunărea, care străbate zona.

Spicele de grâu semnifică ocupatia de bază a locuitorilor, agricultura, precum si numărul satelor din comună.

Ursul simbolizează bogătia cinegetică a zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Aita Mare, judetul Covasna

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Aita Mare, judetul Covasna, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea si semnificatiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 16 iulie 2008.

Nr. 772.

 


ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Aita Mare, judetul Covasna

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Aita Mare, judetul Covasna

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Aita Mare, potrivit anexei nr.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu sef.

În câmp argintiu se află un arbore verde, având tulpina tăiată de o bandă ondulată, de culoare albastră. Despărtirea de sef se face printr-o linie crenelată.

În sef, pe fond albastru, se află un soare de aur, la drepta, si o semilună crescătoare, la stânga, ambii astri iesind din creneluri.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Elementele se regăsesc în proiectul de sigiliu al Scaunului secuiesc al Miclosoarei, a cărui resedintă a fost Aita Mare.

Arborele semnifică faptul că localitatea apartine microregiunii Tinutul Pădurilor.

Banda ondulată albastră simbolizează râul Olt.

Linia crenelată face referire la biserica-cetate unitariană din localitate, ridicată în secolul al XlV-lea si fortificată în secolele al XVI-lea si al XVII-lea.

Soarele si luna arată apartenenta la un scaun secuiesc.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Estelnic, Ozun si Poian, judetul Covasna

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Estelnic, Ozun si Poian, judetul Covasna, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.3.

(2) Descrierea si semnificatiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.3.

(3) Anexele nr. 1.1-1.3*) si 2.1-2.3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 16 iulie 2008.

Nr. 773.

 


ANEXA Nr. 1.1

 

STEMA

comunei Estelnic, judetul Covasna

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Estelnic, judetul Covasna

 

Descrierea stemei:

Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Estelnic se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea dreaptă, în câmp albastru, se află un antebrat drept, având armura argintie, tinând o sabie de argint cu vârful în sus.

îÎ partea stângă, în câmp argintiu, se află un antebrat stâng, îmbrăcat în sutană franciscană, tinând o cruce din lemn de culoare cafeniu închis.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Cele două antebrate fac referire la emblema Ordinului Franciscan.

Antebratul armat, tinând o sabie, este element din blazonul familiei Szacsvay de Estelnic si Let.

Antebratul tinând crucea face referire la mănăstirea franciscană din localitate.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.2

 

STEMA

comunei Ozun, judetul Covasna

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Ozun, judetul Covasna

 

Descrierea stemei:

Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Ozun se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea dreaptă, în câmp albastru, se află un picior de argint, încoronat cu o coroană heraldică, cu cizmă aurie si pinten de argint, străpuns dinspre dreapta de o săgeată de argint.

În partea stângă, în câmp rosu, se află un leu de aur, rampant, tinând în laba dreaptă ridicată o săgeată de argint, iar în laba stângă un spic de grâu cu sapte boabe de aur.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Piciorul încoronat străpuns de o săgeată reprezintă elementul principal al blazonului familiei Beldi de Ozun.

Leul tinând o săgeată reprezintă elementul principal al blazonului familiei Mikes de Zăbala.

Spicul de grâu simbolizează ocupatia de bază a localnicilor, agricultura.

Cele sapte boabe ale spicului reprezintă satele componente ale comunei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


 

ANEXA Nr.1.3

 

STEMA

comunei Poian, judetul Covasna

 

ANEXA Nr. 2.3

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Poian, judetul Covasna

 

Descrierea stemei:

Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Poian se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.

În câmp albastru se află un deal verde alcătuit din trei coline.

Pe cea mai înaltă colină se află o cruce argintie.

Dealul este tăiat de o linie undată, sub care se află un câmp argintiu, presărat de bule albastre.

Crucea este flancată de două stele cu câte sase raze de aur.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Crucea reprezintă hramul bisericii romano-catolice din localitate.

Cele două stele semnifică satele componente ale comunei.

Dealul reprezintă cadrul natural al zonei.

Câmpul argintiu presărat cu bule simbolizează bogătia în ape minerale a subsolului.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.