MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 421         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 5 iunie 2008

 

SUMAR

 

REPUBLICĂRI

 

Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

REPUBLICĂRI

 

ORDONANTA DE URGENTĂ

a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România*)

 


*) Republicată în temeiul art. 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiintarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autoritătii pentru străini si a Oficiului National pentru Refugiati, precum si modificarea si completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 347/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 12 decembrie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare.

Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004 si a mai fost modificată si completată prin:

- Legea nr. 309/2004 privind libera circulatie pe teritoriul României a cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 1 iulie 2004, abrogată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul României a cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 21 iulie 2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 260/2005;

- Legea nr. 482/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004;

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 113/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 25 iulie 2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 306/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 962 din 31 octombrie 2005;

- Legea nr. 56/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 26 martie 2007.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

ARTICOLUL 1

Domeniul de reglementare

 

Prezenta ordonantă de urgentă constituie cadrul prin care sunt reglementate intrarea, sederea si iesirea străinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile si obligatiile acestora, precum si măsuri specifice de control al imigratiei, în conformitate cu obligatiile asumate de România prin documentele internationale la care este parte.

 

ARTICOLUL 2

Definitii

 

Pentru scopurile prezentei ordonante de urgentă, termenii si expresiile de mai jos au următorul înteles:

a) străin - persoana care nu are cetătenia română sau cetătenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spatiului Economic European;

b) apatrid - străinul care nu are cetătenia niciunui stat;

c) rezident - străinul titular al unui permis de sedere temporară sau al unei cărti de rezidentă, acordate în conditiile prezentei ordonante de urgentă;

d) rezident permanent - străinul titular al unui permis de sedere permanentă sau al unei cărti de rezidentă permanentă, acordate în conditiile prezentei ordonante de urgentă;

e) sponsor - străinul cu sedere legală pe teritoriul României, care depune cerere pentru reîntregirea familiei în conditiile prezentei ordonante de urgentă;

f) Centrul National de Vize - structură specializată în cadrul Directiei generale afaceri consulare din Ministerul Afacerilor Externe, care contribuie la stabilirea si realizarea politicii nationale de vize a României, împreună cu celelalte institutii din administratia publică centrală, potrivit competentelor stabilite prin lege;

g) viză - autorizatia, materializată prin aplicarea unui colant sau a unei stampile pe un document de trecere a frontierei de stat valabil, care permite străinului supus acestei obligativităti să se prezinte la un punct de trecere a frontierei pentru a solicita tranzitul sau sederea temporară pentru o perioadă determinată, cu îndeplinirea conditiilor prevăzute de prezentul act normativ;

h) viză de tranzit aeroportuar - autorizatia acordată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, care permite străinului să treacă prin zona internatională de tranzit a unui aeroport român, fără a intra pe teritoriul statului român, cu ocazia unei escale sau a unui transfer între două tronsoane ale unui zbor international;

i) drept de sedere - dreptul acordat străinului de către autoritătile competente, de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă determinată, în conditiile legii;

j) permis de sedere - documentul de identitate care se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări, în conditiile legii, străinului căruia i se prelungeste dreptul de sedere în România sau celui căruia i se acordă dreptul de sedere permanentă, după caz;

k) permis de sedere în scop de muncă - documentul de identitate care se eliberează străinului de către Oficiul Român pentru Imigrări, în conditiile legii, si atestă dreptul de sedere si de muncă pe teritoriul României;

l) căsătorie de convenientă - căsătoria încheiată cu singurul scop de a eluda conditiile de intrare si sedere a străinilor si de a obtine dreptul de sedere pe teritoriul României;

m) interviu - discutia purtată de un reprezentant al autoritătilor române cu persoana care solicită acordarea vizei române sau prelungirea dreptului de sedere în conditiile prezentei ordonante de urgentă, în scopul obtinerii de informatii suplimentare cu privire la datele înscrise în cererile formulate, motivele deplasării si sederii în România si veridicitatea documentelor prezentate;

n) ofiter de interviu - lucrătorul din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări, cu atributii în constatarea existentei elementelor căsătoriei de convenientă;

o) cercetător - străinul, titular al unei diplome de absolvire a unor studii superioare de natură să îi permită accesul la programe de doctorat si care este acceptat de o unitate de cercetare-dezvoltare să desfăsoare activităti de cercetare stiintifică în cadrul unui proiect.

 

ARTICOLUL 3

Drepturile străinilor

 

(1) Străinii care locuiesc legal în România se bucură de protectia generală a persoanelor si a averilor, garantată de Constitutie si de alte legi, precum si de drepturile prevăzute în tratatele internationale la care România este parte.

(2) Străinii aflati legal în România se pot deplasa liber si îsi pot stabili resedinta sau, după caz, domiciliul oriunde pe teritoriul României.

(3) Străinii care locuiesc legal în România si părăsesc temporar teritoriul statului român au dreptul de a reintra pe toată durata valabilitătii permisului de sedere.

(4) Pot beneficia de măsuri de protectie socială din partea statului, în aceleasi conditii ca si cetătenii români, numai străinii cu resedinta sau domiciliul în România.

(5) Străinii cărora li s-a eliberat un document de către Oficiul Român pentru Imigrări au dreptul de a verifica datele personale înscrise în acesta si, când este cazul, să solicite corectarea sau eliminarea unor date care nu corespund realitătii.

(6) Străinii cuprinsi în învătământul de toate gradele au acces, fără restrictii, la activitătile scolare si de instruire în societate.

 

ARTICOLUL 4

Obligatiile străinilor

 

(1) Pe timpul sederii în România străinii sunt obligati să respecte legislatia română.

(2) Străinii nu pot organiza pe teritoriul României partide politice ori alte organizatii sau grupări similare acestora si nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa functii si demnităti publice si nu pot initia, organiza sau participa la manifestatii ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau sigurantei nationale.

(3) Străinii nu pot finanta partide, organizatii, grupări sau manifestatii ori întruniri dintre cele prevăzute la alin. (2).

(4) Străinii aflati pe teritoriul României sunt obligati să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra si, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat sederea, precum si să depună toate diligentele necesare pentru a iesi din România până la expirarea acestei perioade.

(5) Străinii care intră pe teritoriul statului român sau care ies de pe acesta au obligatia de a se supune controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii.

(6) Străinii aflati pe teritoriul României au obligatia de a se supune, în conditiile legii, controlului organelor de politie si al celorlalte autorităti publice competente în acest sens.

 

ARTICOLUL 5

Politica în domeniul imigratiei

 

(1) Anual, prin hotărâre a Guvernului, se stabilesc:

a) numărul autorizatiilor de muncă ce pot fi eliberate străinilor, conform prevederilor legislatiei speciale privind încadrarea în muncă si detasarea străinilor pe teritoriul României;

b) cuantumul alocatiilor necesare pentru hrănirea, întretinerea si cazarea în centre, precum si al celor pentru asistentă medicală si spitalizare;

c) cuantumul sumelor reprezentând mijloacele corespunzătoare atât pentru întretinerea pe perioada sederii, cât si pentru întoarcerea în tara de origine sau pentru tranzitul către alt stat, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c).

(2) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, ori de câte ori este cazul, introducerea ori suspendarea unor facilităti pe termen scurt, la acordarea dreptului de a intra sau, după caz, la prelungirea dreptului de sedere pe teritoriul României, pentru anumite categorii de străini, precum si perioadele pentru care se acordă, respectiv se suspendă aceste facilităti. Pe termen lung, Guvernul stabileste strategia natională în domeniul imigratiei.

(3) Guvernul României, prin institutiile abilitate, transmite Comisiei Europene si guvernelor celorlalte state membre în timp util si nu mai târziu de momentul în care sunt făcute publice, informatii privind:

a) proiectele de acte normative care propun măsuri cu privire la lucrătorii din state terte si membrii lor de familie, în ceea ce priveste intrarea, sederea si angajarea în muncă, precum si realizarea egalitătii de tratament în conditiile de viată si de muncă, drepturile salariale si alte drepturi economice, promovarea integrării în forta de muncă autohtonă si în societate si returnarea voluntară în tara de origine a unor astfel de persoane;

b) proiecte de acorduri cu privire la subiectele prevăzute la lit. a), precum si proiectele de acorduri de cooperare pe care intentionează să le negocieze sau să le renegocieze cu state terte, când aceste acorduri contin prevederi referitoare la subiectele mentionate la lit. a);

c) proiecte de acorduri privind conditiile de sedere si angajare în muncă a propriilor cetăteni care lucrează în state terte si a membrilor de familie ai acestora, pe care intentionează să le negocieze sau să le renegocieze cu statele respective.

(4) Guvernul României transmite Comisiei Europene si guvernelor celorlalte state membre textele actelor normative în vigoare, precum si textele acordurilor încheiate cu state terte, care reglementează subiectele mentionate la alin. (3) lit. a).

 

CAPITOLUL II

Dispozitii generale privind intrarea, sederea si iesirea străinilor

 

SECTIUNEA 1

Intrarea străinilor pe teritoriul României

 

ARTICOLUL 6

Conditii cu privire la intrarea străinilor

 

(1) Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele conditii:

a) posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;

b) posedă viza română acordată în conditiile prezentei ordonante de urgentă sau, după caz, posedă permis de sedere valabil, dacă prin întelegeri internationale nu s-a stabilit altfel;

c) prezintă, în conditiile prezentei ordonante de urgentă, documente care justifică scopul si conditiile sederii lor si care fac dovada existentei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întretinere pe perioada sederii, cât si pentru întoarcerea în tara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranta că li se va permite intrarea;

d) prezintă garantii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinatie sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflati în tranzit;

e) nu sunt inclusi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declarati indezirabili;

f) nu au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obtinerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României ori nu au încercat să treacă frontiera României cu documente false;

g) pe numele lor nu au fost introduse alerte în Sistemul Informatic Schengen în scopul refuzării intrării;

h) nu prezintă un pericol pentru apărarea si siguranta natională, ordinea, sănătatea ori morala publică.

(2) Cetătenilor străini - membri de familie ai cetătenilor români, precum si străinilor titulari ai unui drept de sedere permanentă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene li se permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) si d).

(3) Străinilor care stationează în zonele de tranzit international ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit ori pe navele sau ambarcatiunile ancorate în porturi maritime si fluviale nu li se aplică prevederile prezentei ordonante de urgentă referitoare la conditiile de intrare si de sedere a străinilor pe teritoriul României.

(4) Intrarea străinilor pe teritoriul României se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului international de persoane.

(5) Trecerea frontierei de stat române de către străini se poate face si prin alte locuri, în conditiile stabilite prin acorduri si întelegeri între România si alte state.

 

ARTICOLUL 7

Obligatiile transportatorilor

 

(1) Este interzisă aducerea în România de către companiile de transport a străinilor care nu îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) si b).

(2) În cazul nerespectării dispozitiilor alin. (1), compania de transport respectivă este obligată să asigure transportul imediat al străinilor în cauză la locul de îmbarcare sau într-un alt loc pe care străinii îl acceptă si unde sunt acceptati. Dacă acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat să asigure cheltuielile privind cazarea si întretinerea, precum si toate celelalte cheltuieli determinate de îndepărtarea de pe teritoriul României, denumită în continuare îndepărtare.

(3) Obligatiile prevăzute la alin. (2) sunt aplicabile si companiilor de transport cu care sosesc în România străinii aflati în tranzit, dacă:

a) transportatorul care urmează să-i preia pentru a-i duce în tara de destinatie refuză să-i îmbarce;

b) autoritătile statului de destinatie nu permit intrarea străinilor si îi returnează în România.

 

ARTICOLUL 8

Nepermiterea intrării în România

 

(1) Străinilor li se refuză intrarea pe teritoriul statului român dacă:

a) nu îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 6 alin. (1);

b) sunt semnalati de organizatii internationale la care România este parte, precum si de institutii specializate în combaterea terorismului că finantează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;

c) există indicii că fac parte din grupuri infractionale organizate cu caracter transnational sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;

d) există motive serioase să se considere că au săvârsit sau au participat la săvârsirea unor infractiuni contra păcii si omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanitătii, prevăzute în conventiile internationale la care România este parte.

(2) Organele politiei de frontieră pot refuza intrarea străinilor pe teritoriul statului român si în următoarele situatii:

a) au săvârsit infractiuni pe perioada altor sederi în România ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetătean român;

b) au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alti străini;

c) suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică, stabilite prin ordin al ministrului sănătătii publice.

(3) Organele si institutiile care detin date si informatii cu privire la existenta unor situatii de natura celor prevăzute la alin. (1) si (2) au obligatia să informeze Inspectoratul General al

Politiei de Frontieră si Oficiul Român pentru Imigrări sau formatiunile teritoriale ale acestora.

(4) Măsura nepermiterii intrării în România se motivează de organele politiei de frontieră si se comunică imediat persoanei în cauză si Directiei generale afaceri consulare din cadrul

Ministerului Afacerilor Externe.

 

ARTICOLUL 9

Obligatiile străinului

 

(1) Străinul căruia i-a fost refuzată intrarea în România este obligat să părăsească imediat punctul de trecere a frontierei de stat către tara de origine sau orice altă destinatie pe care o doreste, cu exceptia teritoriului României.

(2) În cazul în care părăsirea imediată a punctului de trecere a frontierei de stat de către străinul prevăzut la alin. (1) nu este posibilă, organele politiei de frontieră pot lua măsura cazării acestuia într-un spatiu sau loc amenajat în acest scop în zona de tranzit, pus la dispozitie de administratorul punctului de trecere a frontierei, până la încetarea motivelor care fac imposibilă plecarea acestuia, dar nu mai mult de 24 de ore de

la data cazării.

 

ARTICOLUL 10

Documente de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român

 

(1) Următoarele documente de trecere a frontierei de stat sunt acceptate de România, cu conditia ca acestea să ateste identitatea si cetătenia sau, după caz, calitatea de apatrid a detinătorului:

a) pasapoartele, titlurile de voiaj, carnetele de marinar sau alte documente similare eliberate, la standardele cerute de practica internatională, de către statele, teritoriile sau entitătile internationale recunoscute de România;

b) cartea de identitate sau alte documente similare, pe bază de reciprocitate sau unilateral, pentru cetătenii apartinând statelor stabilite prin hotărâre a Guvernului României;

c) documentele de călătorie ale refugiatilor, eliberate în baza Conventiei de la Geneva din 1951 privind statutul refugiatilor, si documentele de călătorie eliberate străinilor cărora li s-a acordat protectie umanitară conditionată;

d) documentele de călătorie ale apatrizilor, eliberate de statele în care acestia îsi au domiciliul.

(2) Străinii inclusi într-un document de trecere a frontierei de stat apartinând altei persoane pot intra sau iesi în/din România numai împreună cu titularul acestuia.

(3) Străinii pot intra si iesi în/din România si pe baza unui pasaport colectiv, numai în grup, cu conditia ca fiecare membru al grupului să posede un document individual care atestă identitatea si în care este aplicată fotografia titularului, iar conducătorul grupului să fie în posesia unui document individual de trecere a frontierei de stat.

(4) Elevii care sunt rezidenti într-un stat membru al Uniunii Europene, care călătoresc sau tranzitează teritoriul României în cadrul unei excursii scolare, pot intra si iesi în/din România si pe baza listei de participanti la care face referire art. 26 alin. (3) lit. b), emisă în conformitate cu Decizia Consiliului nr. 94/795/JHA cu privire la o actiune comună adoptată de Consiliu în baza articolului K.3.2.b al Tratatului asupra Uniunii Europene, referitoare la facilitătile de călătorie pentru elevii din tările terte care au rezidentă într-un stat membru, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. 327 din 19 decembrie 1994, cu îndeplinirea următoarelor conditii:

a) lista de participanti să includă o fotografie recentă pentru fiecare participant care nu posedă un document individual în care este aplicată fotografia titularului;

b) autoritatea responsabilă din statul membru să confirme statutul de rezident al străinilor inclusi pe lista de participanti si autenticitatea datelor prezentate în acest document;

c) statul membru în care elevii au resedinta să informeze statul român cu privire la excursie si lista de participanti pe care o doreste a fi recunoscută ca document de călătorie pentru trecerea frontierei de stat române.

(5) La propunerea Ministerului Afacerilor Externe si a Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Guvernul va da publicitătii lista cuprinzând documentele de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român pentru intrarea în tară, emise de statele sau entitătile internationale recunoscute de România.

(6) Din considerente umanitare sau în aplicarea unor acorduri ori întelegeri internationale la care România este parte, Guvernul României poate aproba, prin hotărâre, si alte documente pe baza cărora se poate permite intrarea pe teritoriul României.

 

SECTIUNEA a 2-a

Sederea străinilor în România

 

ARTICOLUL 11

Dispozitii generale privind sederea străinilor

 

(1) Străinii aflati temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de sedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de sedere.

(2) În cazul în care prin conventiile internationale sau actele normative prin care se desfiintează unilateral regimul de vize nu este prevăzută perioada pentru care vizele sunt desfiintate, străinilor care nu au obligatia obtinerii vizei pentru a intra în România li se permite accesul pe teritoriul statului român si pot să rămână până la 90 de zile, în decurs de 6 luni, începând cu ziua primei intrări în tară.

 

ARTICOLUL 12

Conditii cu privire la găzduirea străinilor

 

(1) Străinul intrat legal pe teritoriul României are obligatia să anunte despre aceasta organul de politie competent teritorial, în termen de 3 zile de la data intrării. Fac exceptie cetătenii statelor membre ale Uniunii Europene, precum si ale Spatiului Economic European.

(2) În situatia cazării în hoteluri sau în alte amenajări turistice, străinul va îndeplini formalitătile de luare în evidentă la administratia locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunica datele necesare organului de politie competent teritorial.

 

ARTICOLUL 13

Informarea autoritătilor cu privire la schimbările intervenite în situatia străinului

 

(1) Pe durata sederii în România străinii sunt obligati să declare la formatiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări, care le-a acordat dreptul de sedere, următoarele:

a) orice modificare intervenită în situatia personală, în special schimbarea cetăteniei, încheierea, desfacerea sau anularea căsătoriei, nasterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;

b) orice modificare intervenită în legătură cu angajarea sa în muncă;

c) pierderea, prelungirea valabilitătii sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat.

(2) Străinul care îsi schimbă domiciliul sau resedinta este obligat ca, în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresă, să se prezinte la formatiunea Oficiului Român pentru Imigrări competentă teritorial, pentru luarea în evidentă si efectuarea mentiunilor corespunzătoare în documentul de identitate.

(3) Furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat va fi declarată organului de politie competent teritorial.

(4) Declaratiile prevăzute la alin. (1) se fac în termen de 30 de zile, iar cele prevăzute la alin. (3), în termen de 48 de ore.

 

SECTIUNEA a 3-a

Iesirea străinilor de pe teritoriul României

 

ARTICOLUL 14

Iesirea străinilor

 

(1) În cazul în care străinul nu mai este în posesia documentului de trecere a frontierei de stat în baza căruia a intrat în tară, acesta trebuie să prezinte la iesirea din România

un nou document valabil de trecere a frontierei de stat.

(2) Iesirea din tară a străinilor care au cetătenia mai multor state se face pe baza documentului de trecere a frontierei de stat cu care au intrat. În cazuri deosebite, organele politiei de frontieră pot permite iesirea din tară si în baza documentului care atestă o altă cetătenie.

 

ARTICOLUL 15

Nepermiterea iesirii

 

(1) Străinului nu i se permite iesirea din tară în următoarele situatii:

a) este învinuit sau inculpat într-o cauză penală si magistratul dispune instituirea măsurii interdictiei de părăsire a localitătii sau a tării;

b) a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă si are de executat o pedeapsă privativă de libertate.

(2) În situatiile prevăzute la alin. (1) măsura de a nu permite iesirea de pe teritoriul României va fi luată de organul competent din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative numai în baza solicitării scrise a procurorului, a instantelor judecătoresti si a organelor prevăzute de lege care au atributii de punere în executare a pedepsei închisorii.

(3) În toate situatiile se vor preciza motivele pentru care se solicită măsura si, după caz, vor fi prezentate documentele doveditoare.

(4) Nepermiterea iesirii din tară se realizează prin:

a) instituirea consemnului nominal în sistemul de evidentă a traficului la frontiera de stat, de către Inspectoratul General al Politiei de Frontieră;

b) aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a stampilei cu simbolul „C” de către Oficiul Român pentru Imigrări si formatiunile sale teritoriale.

 

ARTICOLUL 16

Încetarea măsurii de nepermitere a iesirii

 

(1) Revocarea măsurii se va face prin anularea consemnului nominal sau prin aplicarea stampilei cu simbolul „L” în documentul de trecere a frontierei de stat, la solicitarea scrisă a autoritătii publice căreia îi revine o astfel de competentă potrivit legii, pentru cazurile prevăzute la art. 15 alin. (1).

(2) Măsura de nepermitere a iesirii încetează de drept dacă străinul aflat în una dintre situatiile prevăzute la art. 15 dovedeste, cu documente emise de autoritătile competente, potrivit legii, organului abilitat din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative că:

a) s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală ori s-a dispus încetarea urmăririi penale, a fost achitat sau s-a dispus încetarea procesului penal;

b) a executat pedeapsa, a fost gratiat, beneficiază de amnistie sau a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu suspendarea conditionată a executării pedepsei.

 

CAPITOLUL III

Regimul acordării vizelor

 

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

 

ARTICOLUL 17

Forma si continutul vizei

 

Forma, continutul si elementele de securizare ale vizei se aprobă prin hotărâre a Guvernului României, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe cu consultarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative si în conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniu.

 

ARTICOLUL 18

Limitele drepturilor conferite de viză

 

(1) Viza dă dreptul titularului de a intra pe teritoriul României numai în situatia în care, în momentul prezentării acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constată de către organele Politiei de Frontieră Române că nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România, prevăzute la art. 8 alin. (1) si (2).

(2) Dreptul de sedere acordat prin viză se poate exercita numai în perioada de valabilitate a vizei.

 

ARTICOLUL 19

Exceptarea de la regimul obligativitătii vizelor

 

(1) Sunt exceptati de la obligativitatea vizelor cetătenii statelor cu care România a încheiat acorduri în acest sens, în conditiile si pentru perioadele de sedere stabilite prin aceste acorduri.

(2) Străinii piloti de aeronave si ceilalti membri ai echipajului, titulari ai unei licente de zbor sau ai unui certificat de echipaj, prevăzute la anexa nr. 9 la Conventia privind aviatia civilă internatională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, sunt scutiti de obligativitatea de a avea pasaport si de a avea viză numai în situatiile în care se află în exercitiul functiunii si:

a) nu părăsesc aeroportul de escală;

b) nu părăsesc aeroportul de destinatie;

c) nu părăsesc teritoriul orasului situat în apropierea aeroportului;

d) nu părăsesc aeroportul decât pentru a merge la un alt aeroport românesc.

(3) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea unilaterală a unor categorii de străini de la obligativitatea vizelor.

 

SECTIUNEA a 2-a

Tipuri de vize

 

ARTICOLUL 20

Tipuri de vize

 

În functie de scopurile pentru care se acordă, vizele pot fi:

a) viza de tranzit aeroportuar, identificată prin simbolul A;

b) viza de tranzit, identificată prin simbolul B;

c) viza de scurtă sedere, identificată prin simbolul C;

d) viza de lungă sedere, identificată prin unul dintre următoarele simboluri, în functie de activitatea pe care urmează să o desfăsoare în România străinul căruia i-a fost acordată:

(i) desfăsurarea de activităti economice, identificată prin simbolul D/AE;

(ii) desfăsurarea de activităti profesionale, identificată prin simbolul D/AP;

(iii) desfăsurarea de activităti comerciale, identificată prin simbolul D/AC;

(iv) angajare în muncă, identificată prin simbolul D/AM;

(v) studii, identificată prin simbolul D/SD;

(vi) reîntregirea familiei, identificată prin simbolul D/VF;

(vii) activităti religioase sau umanitare, identificată prin simbolul D/RU;

(viii) activităti de cercetare stiintifică, identificată prin simbolul D/CS;

(ix) viza diplomatică si viza de serviciu, identificată prin simbolul DS;

(x) alte scopuri, identificată prin simbolul D/AS.

 

ARTICOLUL 21

Viza de tranzit aeroportuar

 

Viza de tranzit aeroportuar este obligatorie pentru cetătenii statelor cuprinse în lista stabilită în anexa nr. 3 la Instructiunile consulare comune adoptate prin decizie a Consiliului Uniunii Europene sau în baza deciziilor Consiliului Uniunii Europene.

Acelasi regim se aplică si străinilor care, fără a fi cetăteni ai acestor state, sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat, eliberat de autoritătile statelor respective.

 

ARTICOLUL 22

Viza de tranzit

 

Viza de tranzit este viza care permite unui străin să tranziteze teritoriul României. Viza de tranzit poate fi eliberată pentru unul, două sau mai multe tranzituri, fără ca durata fiecărui tranzit să

depăsească 5 zile.

 

ARTICOLUL 23

Viza de scurtă sedere

 

(1) Viza de scurtă sedere este viza care permite străinilor să solicite intrarea pe teritoriul României, pentru alte motive decât imigrarea, în vederea unei sederi neîntrerupte sau a mai multor sederi a căror durată să nu depăsească 90 de zile, în decurs de 6 luni de la data primei intrări. Acest tip de viză poate fi eliberat cu una sau mai multe intrări.

(2) În situatia în care data intrării pe teritoriul României nu poate fi stabilită pe baza mentiunilor din documentul de călătorie al străinului, Oficiul Român pentru Imigrări procedează potrivit prevederilor art. 11 din Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 562/2006 privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulatii a persoanelor peste frontiere (Codul frontierelor Schengen), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L105 din 13 aprilie 2006.

(3) În cazul străinilor care călătoresc în mod frecvent în România, pentru relatii de afaceri-cooperare, la solicitarea autoritătilor administrative centrale sau a societătilor comerciale cu mare capacitate economico-financiară, viza de scurtă sedere cu intrări multiple poate fi acordată si pe o perioadă de un an si, în mod exceptional, pe o perioadă de până la 5 ani. Si în aceste situatii durata sederii nu poate depăsi 90 de zile în decurs de 6 luni.

(4) Viza de scurtă sedere se acordă pentru următoarele scopuri:

a) misiune - străinilor care, pentru ratiuni ce tin de functia lor politică, administrativă sau de utilitate publică, trebuie să se deplaseze în România. Acest tip de viză se eliberează străinilor care îndeplinesc functii în cadrul guvernelor, administratiilor publice sau organizatiilor internationale, precum si pentru cei care, prin scopul sederii lor în România, prezintă interes pentru relatiile dintre statul român si statul de apartenentă. Acest tip de viză se poate elibera si membrilor de familie care îi însotesc pe acestia;

b) turism - pentru străinul care urmează să călătorească în România pentru motive turistice;

c) vizită - pentru străinul care intentionează să se deplaseze în România în vizită la cetăteni români sau străini posesori ai unui permis de sedere valabil;

d) afaceri - pentru străinul care intentionează să călătorească  în România în scopuri economice sau comerciale, pentru contracte ori tratative, pentru învătarea sau verificarea folosirii si functionării bunurilor achizitionate ori vândute în cadrul contractelor comerciale si de cooperare industrială, precum si pentru străinul care este sau urmează să devină asociat ori actionar al unei societăti comerciale din România;

e) transport - pentru străinul care urmează să călătorească pentru perioade scurte, în scopul desfăsurării unor activităti profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane;

f) activităti sportive - pentru străinul care urmează să intre în România pe o durată limitată în vederea participării la competitii sportive;

g) activităti culturale, stiintifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităti care nu contravin legilor române - în conditiile justificării prezentei în România.

(5) Dreptul de sedere pe teritoriul României, conferit străinului prin viza de scurtă sedere, nu poate fi prelungit.

 

ARTICOLUL 24

Viza de lungă sedere

 

(1) Viza de lungă sedere se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, pentru următoarele scopuri:

a) desfăsurarea de activităti economice - străinilor care urmează să desfăsoare activităti economice în mod independent sau în cadrul unor asociatii familiale, în conditiile legii privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane fizice;

b) desfăsurarea de activităti profesionale - străinilor care au dreptul de a exercita în mod individual profesii pe teritoriul României în baza unor legi speciale;

c) desfăsurarea de activităti comerciale - străinilor care sunt sau urmează să devină actionari sau asociati cu atributii de conducere si administrare a unor societăti comerciale din

România;

d) angajare în muncă - străinilor care urmează să intre în România în vederea încadrării în muncă. Viza acordată în acest scop se va elibera si sportivilor care urmează să evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de muncă sau a unei conventii civile în conditiile legii;

e) studii - străinilor care urmează să intre în România pentru a urma cursuri în învătământul preuniversitar, universitar sau postuniversitar, după caz, ori pentru obtinerea unor titluri stiintifice în cadrul institutiilor de stat sau particulare acreditate, potrivit legii;

f) reîntregirea familiei - străinilor care urmează să intre în România în scopul redobândirii unitătii familiale;

g) activităti religioase sau umanitare - străinilor care urmează să intre în România pentru a desfăsura activităti în domeniul cultelor recunoscute, la cererea acestora, sau în scop

umanitar;

h) activităti de cercetare stiintifică - străinilor care urmează să intre în România pentru desfăsurarea de activităti de cercetare stiintifică.

i) alte scopuri.

(2) Viza de lungă sedere permite străinilor intrati pe teritoriul României să solicite prelungirea dreptului de sedere temporară si să obtină un permis de sedere.

 

ARTICOLUL 25

Viza diplomatică si viza de serviciu

 

(1) Viza diplomatică si viza de serviciu permit intrarea în România, pentru o sedere, de regulă, de lungă durată, străinilor titulari ai unui pasaport diplomatic, respectiv de serviciu, care urmează să îndeplinească o functie oficială ca membri ai unei reprezentante diplomatice sau ai unui oficiu consular al statului de apartenentă în România.

(2) Aceste tipuri de vize se eliberează titularilor de pasapoarte diplomatice, respectiv de serviciu sau asimilate acestora, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe al statului trimitător sau a unei reprezentante diplomatice ori consulare a acestuia, precum si membrilor de familie, împreună cu care titularul locuieste, si sunt valabile pe perioada misiunii sau în conformitate cu întelegerile bilaterale la care România este parte.

 

ARTICOLUL 26

Viza colectivă

 

(1) Viza colectivă este o viză de tranzit sau de scurtă sedere acordată în scop turistic si pentru o perioadă care să nu depăsească 30 de zile, eliberată unui grup de străini, constituit anterior solicitării, cu conditia ca membrii acestuia să intre, să rămână si să părăsească teritoriul României în grup.

(2) Acest tip de viză este eliberat pentru grupuri compuse dintr-un număr de minimum 5 si maximum 50 de persoane. Conducătorul grupului trebuie să dispună de un pasaport individual si, după caz, de o viză individuală.

(3) În cazul unor grupuri organizate de elevi care sunt cetăteni ai unor state pentru care există obligativitatea vizei si sunt rezidenti într-un stat membru al Uniunii Europene, care călătoresc în România, în cadrul unor excursii scolare sau se află în tranzit, se poate permite intrarea fără viză, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

a) grupul să fie însotit de un cadru didactic din partea scolii care organizează excursia;

b) să existe o listă oficială a participantilor după care acestia să poată fi identificati;

c) participantii să fie în posesia unor documente valabile de trecere a frontierei de stat.

 

SECTIUNEA a 3-a

Conditii generale de acordare a vizelor

 

ARTICOLUL 27

Acordarea vizei române

 

(1) Viza română poate fi acordată străinilor, la cerere, în conditiile si pentru scopurile prevăzute în prezentul capitol.

(2) Viza română se acordă numai dacă:

a) sunt îndeplinite conditiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c)-h);

b) nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d);

c) pe numele străinului nu a fost introdusă alertă privind refuzul eliberării vizei în Sistemul informatic integrat pe probleme de migratie, azil si vize;

d) pe numele străinului nu au fost primite semnalări privind nepermiterea intrării din partea reprezentantilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European, precum si ai statelor părti la Acordul privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985, denumit în continuare Acordul Schengen, în cadrul cooperării consulare;

e) nu există motive să se considere că viza este solicitată în scopul migrării ilegale;

f) străinul nu a fost condamnat definitiv pentru infractiuni săvârsite în străinătate, incompatibile cu scopul pentru care solicită acordarea vizei;

g) sunt îndeplinite conditiile generale prevăzute în prezenta sectiune, precum si conditiile speciale de acordare a vizei în functie de scopul pentru care este solicitată.

 

ARTICOLUL 28

Conditii cu privire la valabilitatea documentelor de călătorie

 

(1) Valabilitatea documentului de călătorie în care urmează să fie aplicată viza trebuie să depăsească valabilitatea vizei solicitate cu cel putin 3 luni.

(2) Pe cale de exceptie, pentru motive de urgentă, cu caracter umanitar sau de interes national ori în virtutea unor obligatii internationale asumate de România, pot fi acordate vize si străinilor care se află în posesia unor documente de trecere a frontierei de stat, a căror valabilitate este mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), cu conditia ca durata de valabilitate a vizei să nu o depăsească pe cea a documentului.

 

ARTICOLUL 29

Conditii cu privire la solicitarea vizei

 

(1) Cererea de acordare a vizei trebuie să fie însotită de documentul de trecere a frontierei de stat, valabil potrivit art. 28, în care să poată fi aplicată viza, de documente care să justifice scopul si conditiile călătoriei, precum si de dovada că posedă mijloace de întretinere pe timpul sederii în România si pentru a părăsi teritoriul României.

(2) Pot fi acceptate ca dovadă a mijloacelor de întretinere sumele de bani în valută convertibilă, cecuri de călătorie, carnete de cec asupra unui cont în devize, cărti de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei, sau orice alte mijloace care dovedesc existenta resurselor financiare corespunzătoare.

(3) La depunerea cererii de acordare a vizei române, solicitantul este, de regulă, chemat la interviu.

(4) Cererea de acordare a vizei de intrare în România nu se preia în următoarele cazuri:

a) nu este însotită de documentele prevăzute la alin. (1);

b) în urma interviului nu s-a demonstrat buna-credintă a solicitantului sau a rezultat că străinul nu îndeplineste conditiile generale si speciale pentru acordarea vizei române prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă.

            (5) La solicitarea vizei de intrare în România străinii trebuie să se prezinte personal la autoritătile competente să acorde viza.

(6) Pot face exceptie de la prevederile alin. (3) si (5) personalitătile marcante ale vietii sociale, culturale, politice sau economice ori cazurile în care străinii trebuie să parcurgă o distantă foarte mare pentru a se prezenta la misiunea diplomatică sau la oficiul consular si numai dacă nu există niciun dubiu cu privire la buna-credintă a solicitantului, precum si în cazul unor grupuri organizate, când un organism recunoscut si demn de încredere răspunde de buna-credintă a solicitantilor.

 

ARTICOLUL 30

Organele competente să acorde viza română

 

(1) Viza română se acordă de către misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României.

(2) Lista statelor ai căror cetăteni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul României este cea prevăzută în anexa nr. I la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei tărilor terte ai căror resortisanti trebuie să detină viză pentru trecerea frontierelor externe si a listei tărilor terte ai căror resortisanti sunt exonerati de această obligatie, publicat în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene seria L nr. 81 din 21 martie 2001.

(3) Viza de scurtă sedere se acordă de către misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României, astfel:

a) fără aprobarea prealabilă a Centrului National de Vize, pentru străinii care provin din statele prevăzute în lista mentionată la alin. (2), pentru care nu este necesară procedura invitatiei;

b) cu aprobarea prealabilă a Centrului National de Vize, pentru străinii care provin din statele mentionate în lista prevăzută la art. 37 alin. (2).

(4) În vederea aprobării cererilor pentru acordarea vizelor de scurtă sedere, Centrul National de Vize solicită avizul Oficiului Român pentru Imigrări numai în cazurile stabilite prin protocol aprobat prin ordin comun al ministrului afacerilor externe si al ministrului internelor si reformei administrative.

(5) Avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (4) constată îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), f), g) si h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), precum si la art. 27 alin. (2) lit. c) si e).

(6) Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul în termen de până la 7 zile lucrătoare de la data primirii solicitării Centrului National de Vize. În situatii temeinic justificate, termenul poate fi prelungit cu până la 7 zile lucrătoare.

(7) Viza de lungă sedere se acordă de către misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României, cu aprobarea Centrului National de Vize, numai după obtinerea avizului Oficiului Român pentru Imigrări.

(8) Avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (7) constată îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), f), g) si h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), art. 27 alin. (2) lit. c) si e), precum si a conditiilor speciale pentru fiecare tip de viză.

(9) Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul în termen de până la 30 de zile de la data primirii solicitării Ministerului Afacerilor Externe.

(10) Viza de lungă sedere pentru străinii care sunt membri de familie ai cetătenilor români se acordă de misiunile diplomatice si de oficiile consulare ale României, fără plata taxelor consulare.

 

 

ARTICOLUL 31

Eliberarea vizei române

 

Viza se eliberează de către misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României numai dacă la data eliberării vizei mai sunt îndeplinite conditiile ce au stat la baza aprobării acesteia.

 

ARTICOLUL 32

Acordarea vizei române de către organele politiei de frontieră

 

Vizele de scurtă sedere si de tranzit se pot acorda, cu titlu de exceptie, si de către organele politiei de frontieră, în punctele de trecere a frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 415/2003 privind eliberarea vizelor la frontieră, inclusiv marinarilor în tranzit, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 64 din 7 martie 2003, si ale Regulamentului (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulatii a persoanelor peste frontiere (Codul Frontierelor Schengen), publicat în Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 105 din 13 aprilie 2006.

 

ARTICOLUL 33

Anularea si revocarea vizei

 

(1) Viza poate fi anulată sau revocată, în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în tară de către Directia generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, la solicitarea motivată a organelor politiei de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat, ori a Oficiului Român pentru Imigrări atunci când străinii se află pe teritoriul statului român. Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării vizei în tară se face de către organele politiei de frontieră ori, după caz, ale Oficiului Român pentru Imigrări.

(2) Autoritătile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării vizei în următoarele situatii:

a) se constată că la data solicitării vizei străinii nu îndeplineau conditiile prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă;

b) străinii au obtinut viza de intrare pe baza unor documente sau informatii false;

c) străinii au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alti străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora;

d) străinii au încălcat reglementările vamale sau cele privind frontiera de stat.

(3) Măsura revocării vizei poate fi dispusă de către autoritătile prevăzute la alin. (1) în următoarele situatii:

a) străinii nu mai îndeplinesc conditiile cerute la acordarea vizei;

b) nu se respectă scopul pentru care a fost acordată viza de intrare;

c) după acordarea vizei străinii au fost declarati indezirabili.

(4) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei se comunică străinului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, de către misiunea diplomatică sau de oficiul consular care a acordat viza, atunci când solicitantul se află în străinătate, de către organele politiei de frontieră, atunci când acesta se află în punctul de trecere a frontierei de stat, si de către Oficiul Român pentru Imigrări, prin decizia de returnare prevăzută la art. 82, atunci când cel în cauză se află în România.

De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.

(5) Cu ocazia comunicării deciziei se aplică pe viză stampila cu inscriptia „ANULAT”.

(6) La controlul pentru trecerea frontierei de stat organele politiei de frontieră limitează perioada de valabilitate a vizei în situatia în care constată că străinul nu posedă mijloacele de întretinere pentru întreaga perioadă de valabilitate a acesteia.

Limitarea vizei se materializează prin înscrierea pe viză a perioadei pentru care străinul are mijloace de întretinere, potrivit legii.

 

SECTIUNEA a 4-a

Conditii speciale de acordare a vizelor de tranzit aeroportuar,

de tranzit si de scurtă sedere

 

ARTICOLUL 34

Conditii de acordare a vizei de tranzit aeroportuar

 

(1) Viza de tranzit aeroportuar se acordă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Directiei generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cetătenilor proveniti din statele prevăzute în lista întocmită de Ministerul Afacerilor Externe în acest scop, în conditiile existentei vizei unui stat tert, care permite străinilor continuarea călătoriei. Această viză se poate

acorda în conditiile prezentării biletului de avion valabil până la destinatie si permite străinilor rămânerea în zona aeroportuară cel mult 5 zile.

(2) Acest tip de viză nu este necesar în cazul:

a) membrilor echipajelor aeronavelor;

b) posesorilor de pasapoarte diplomatice si de serviciu sau asimilate acestora;

c) posesorilor de permise de rezidentă sau documente echivalente eliberate de statele membre ale Uniunii Europene;

d) posesorilor de vize eliberate de un stat membru al Uniunii Europene.

 

ARTICOLUL 35

Conditii de acordare a vizei de tranzit

 

(1) Viza de tranzit se acordă solicitantilor în următoarele conditii:

a) sunt în posesia vizei unui stat tert si, dacă este cazul, a unui stat limitrof României, care permite străinilor continuarea călătoriei;

b) posedă bilet de călătorie valabil până la destinatie sau prezintă permisul de conducere, cartea verde si documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto.

(2) Sunt exceptati de la îndeplinirea conditiei prevăzute la alin. (1) lit. b) însotitorii conducătorilor auto, care călătoresc împreună cu acestia.

 

ARTICOLUL 36

Conditii de acordare a vizelor de scurtă sedere

 

(1) În functie de scopul pentru care a fost solicitată viza de scurtă sedere, este necesară îndeplinirea următoarelor conditii:

a) misiune - viza se acordă străinilor care fac dovada că au una dintre calitătile prevăzute la art. 23 alin. (4) lit. a) si se deplasează în România în virtutea acestor calităti;

b) turism - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:

(i) voucher sau rezervare fermă la o unitate de cazare turistică si itinerarul călătoriei;

(ii) bilet de călătorie valabil până la destinatie sau permisul de conducere, cartea verde si documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;

(iii) asigurare medicală;

(iv) dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai putin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;

c) vizită - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:

(i) bilet de călătorie valabil până la destinatie sau permisul de conducere, cartea verde si documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;

(ii) asigurare medicală;

(iii) invitatie autentificată din partea persoanei vizitate, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseste România până la data la care încetează dreptul de sedere stabilit prin viză, precum si, atunci când persoana vizitată se obligă, mijloacele de întretinere si cazarea străinului;

(iv) dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai putin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă, dacă persoana vizitată nu asigură mijloacele de întretinere;

(v) dovada asigurării conditiilor de cazare, sub forma unei rezervări ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate sau de închiriere a unei locuinte în România pe numele solicitantului, dacă persoana vizitată nu asigură cazarea;

d) afaceri - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:

(i) bilet de călătorie valabil până la destinatie sau permisul de conducere, cartea verde si documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;

(ii) asigurare medicală;

(iii) invitatie din partea unei societăti comerciale sau autorităti publice de a participa la întâlniri, conferinte, târguri ori congrese având legătură cu comertul sau cu industria, din care să rezulte faptul că societatea comercială ori autoritatea publică respectivă va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseste România până la data la care încetează dreptul de sedere stabilit prin viză sau prin alte documente care dovedesc scopul călătoriei;

(iv) dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai putin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;

(v) dovada asigurării conditiilor de cazare;

e) transport - viza se acordă străinilor dacă prezintă:

(i) documente care să ateste profesia solicitantului, precum si activitatea ce urmează a fi desfăsurată pe durata sederii;

(ii) asigurare medicală;

(iii) permisul de conducere, cartea verde si documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport;

(iv) licentă de transport si licentă de executie;

f) activităti sportive - viza se acordă străinilor dacă prezintă:

(i) invitatia organizatorilor, care să ateste asigurarea medicală si a cazării;

(ii) lista oficială a delegatiei sportive străine, cu specificarea calitătii fiecărui membru;

(iii) avizul directiei judetene pentru sport competente teritorial;

g) activităti culturale, stiintifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităti care nu contravin legilor române - viza se acordă străinilor dacă prezintă:

(i) documente emise de institutiile la care urmează să se deplaseze pentru a justifica prezenta în România;

(ii) bilet de călătorie valabil până la destinatie sau permisul de conducere, cartea verde si documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;

(iii) dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;

(iv) asigurare medicală;

(v) dovada asigurării conditiilor de cazare.

(2) Sunt exceptati de la îndeplinirea conditiei prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. (ii), lit. c) pct. (i), lit. d) pct. (i) si lit. g) pct. (ii) însotitorii conducătorilor auto care călătoresc împreună cu acestia.

(3) Refuzul acordării vizei de scurtă sedere nu poate fi contestat.

 

SECTIUNEA a 5-a

Conditii speciale de acordare a vizelor de scurtă sedere pe bază de invitatie

 

ARTICOLUL 37

Domeniul de aplicare

 

(1) Acordarea vizelor de scurtă sedere străinilor proveniti din statele mentionate în lista prevăzută la art. 30 alin. (2) pentru care este stabilită procedura invitatiei se face potrivit prevederilor art. 27-29, cu respectarea conditiilor speciale din prezenta sectiune.

(2) Lista statelor pentru ai căror cetăteni sunt aplicabile aceste prevederi se stabileste de către Ministerul Afacerilor Externe, cu avizul Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

 

ARTICOLUL 38

Procedura invitatiei

 

(1) Străinilor din categoria prevăzută la art. 37 alin. (1), posesori de pasapoarte simple, li se poate acorda viza de scurtă sedere cu una sau mai multe călătorii, dacă prezintă misiunilor diplomatice si oficiilor consulare invitatie scrisă din partea unei persoane fizice sau juridice, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseste România până la data la care încetează dreptul de sedere stabilit prin viză, în următoarele scopuri:

a) vizită - pot face invitatii cetătenii români sau străinii posesori ai unui permis de sedere valabil, cu prezentarea, după caz, a următoarelor documente:

(i) cartea de identitate sau pasaportul, pentru cetătenii români, permisul de sedere, pentru străini, în original si în copie;

(ii) dovada asigurării conditiilor de cazare;

(iii) dovada posibilitătilor de asigurare a întretinerii străinului în cuantum de cel putin 30 euro/zi pentru întreaga perioadă pentru care este invitat;

(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat, apartinând străinului invitat;

(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;

b) turism - pot face invitatii, nominal pentru fiecare străin invitat, societătile comerciale cu profil turistic, cu prezentarea următoarelor documente:

(i) certificatul de înmatriculare si statutul societătii comerciale, în original si în copie;

(ii) împuternicirea din partea societătii comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;

(iii) cartea de identitate sau permisul de sedere, după caz, al persoanei împuternicite;

(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat apartinând străinului invitat;

(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;

c) afaceri - pot face invitatii, de regulă, pentru 3 persoane simultan, societătile comerciale cu sediul în România. În numele societătilor comerciale pot invita numai persoanele care sunt desemnate, conform legii, să reprezinte societatea comercială ori sunt detinătoare ale majoritătii capitalului social. În acest caz este necesară prezentarea următoarelor documente:

(i) certificatul de înmatriculare si statutul societătii comerciale, în original si în copie;

(ii) dovada calitătii persoanei care invită în numele societătii comerciale;

(iii) cartea de identitate sau permisul de sedere, după caz, al persoanei împuternicite;

(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat apartinând străinului invitat;

(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;

(vi) dovada asigurării conditiilor de cazare a străinului invitat pe perioada sederii în România.

(2) Invitatiile se completează în două exemplare si se depun la sediul formatiunilor teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea aprobării.

(3) Aprobarea este conditionată de verificarea documentelor prezentate si a evidentelor Oficiului Român pentru Imigrări, în scopul constatării îndeplinirii conditiilor legale privind intrarea în România a străinilor în cauză si, implicit, al prevenirii intrării în România a unor străini care nu prezintă suficiente garantii că vor părăsi teritoriul la expirarea vizei.

(4) Solutionarea cererilor de aprobare a invitatiilor se face în termen de 60 de zile de la data depunerii.

(5) În cazul aprobării, un exemplar al invitatiei va fi înmânat persoanei care invită, în scopul transmiterii către străinul invitat în vederea prezentării în original la misiunea diplomatică sau la oficiul consular unde solicită acordarea vizei române.

(6) Străinul poate solicita acordarea vizei în termen de 30 de zile de la aprobarea invitatiei.

(7) Nu se aprobă o nouă invitatie depusă de un solicitant, indiferent de scopul acesteia, dacă una dintre persoanele invitate anterior de acesta nu a părăsit teritoriul tării în termenul de valabilitate al vizei.

(8) Vizele se acordă cu un drept de sedere de până la 90 de zile, în functie de perioada pentru care străinul este invitat.

 

ARTICOLUL 39

Forma si continutul invitatiei

 

(1) Forma, continutul si elementele de sigurantă ale invitatiei prevăzute de prezenta sectiune se stabilesc de către Ministerul Internelor si Reformei Administrative, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe. Ministerul Internelor si Reformei Administrative va asigura, prin Oficiul Român pentru Imigrări, confectionarea formularelor.

(2) Costul formularelor se suportă de către persoanele fizice sau juridice care invită.

 

ARTICOLUL 40

Exceptii de la procedura invitatiei

 

(1) Centrul National de Vize poate aproba acordarea vizelor, cu avizul prealabil al Oficiului Român pentru Imigrări, fără îndeplinirea conditiilor prevăzute în prezenta sectiune, pentru următoarele categorii de străini:

a) străinul minor al cărui părinte se află în posesia unui permis de sedere în România, cu conditia ca acesta să fie valabil cel putin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;

b) sotul/sotia si părintii străinului care se află în posesia unui permis de sedere în România, cu conditia ca acesta să fie valabil cel putin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;

c) străinul major al cărui părinte este cetătean român;

d) străinul, părinte al unui cetătean român.

(2) Centrul National de Vize poate aproba acordarea vizei, fără avizul Oficiului Român pentru Imigrări si fără îndeplinirea conditiilor prevăzute în prezenta sectiune, pentru următoarele categorii de străini:

a) străinii căsătoriti cu cetăteni români;

b) străinii copii minori ai cetătenilor români;

c) străinii posesori ai unui permis de sedere valabil în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European sau în statele părti la Acordul Schengen, fără ca valabilitatea vizei să depăsească valabilitatea permisului de sedere;

d) străinii posesori ai unui permis de sedere valabil în state pentru ai căror cetăteni nu există obligativitatea vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European sau în statele părti la Acordul Schengen;

e) străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European, ale statelor părti la Acordul Schengen sau ale statelor pentru ai căror cetăteni nu există obligativitatea vizei de intrare în aceste state. Viza română nu poate depăsi valabilitatea acestei vize;

f) străinii care urmează să vină în România în scop de afaceri, la solicitarea autoritătilor administrative, precum si a societătilor comerciale care îsi asumă, printr-o scrisoare de garantie adresată în original Centrului National de Vize, obligatia suportării cheltuielilor privind asistenta materială, medicală si a celor de îndepărtare;

g) străinii care urmează să vină în România în scop de vizită, la solicitarea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare străine acreditate în România;

h) străinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei, în scris, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare, din partea autoritătilor publice centrale ori a camerelor de comert străine;

i) persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei la Centrul National de Vize din partea următoarelor institutii din România: Administratia Prezidentială, Parlament, Guvern si alte autorităti publice centrale si locale, Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti, precum si cele teritoriale si a prefecturilor, care îsi asuma obligatia suportării cheltuielilor privind asistenta materială, medicală si a celor de îndepărtare, printr-o scrisoare de garantie transmisă în original;

j) soferii de TIR;

k) personalitătile din diaspora românească si descendentii acestora.

 

SECTIUNEA a 6-a

Conditii speciale de acordare a vizei de lungă sedere

 

ARTICOLUL 41

Viza de lungă sedere pentru desfăsurarea de activităti economice

 

Viza de lungă sedere pentru desfăsurarea de activităti economice se acordă străinilor care urmează să desfăsoare activităti economice în mod independent sau în cadrul unor asociatii familiale, în conformitate cu legea privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane fizice si care prezintă următoarele documente:

a) dovada îndeplinirii conditiilor referitoare la atestarea pregătirii profesionale, prevăzute de legea privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane fizice;

b) asigurare medicală pe perioada valabilitătii vizei;

c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică.

 

ARTICOLUL 42

Viza de lungă sedere pentru desfăsurarea de activităti profesionale

 

(1) Viza de lungă sedere pentru desfăsurarea de activităti profesionale în mod individual se acordă străinilor care urmează să desfăsoare aceste activităti în conformitate cu legile speciale care reglementează conditiile de exercitare a profesiilor respective.

(2) Acest tip de viză poate fi acordat străinilor care îndeplinesc următoarele conditii:

a) fac dovada îndeplinirii conditiilor legale de exercitare a profesiilor respective;

b) fac dovada faptului că în tara de origine practică o profesie similară cu cea pe care intentionează să o desfăsoare în România;

c) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada valabilitătii vizei;

d) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică.

 

ARTICOLUL 43

Viza de lungă sedere pentru desfăsurarea de activităti comerciale

 

(1) Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Agentiei Române pentru Investitii Străine, străinilor care sunt actionari ori asociati, cu atributii de conducere sau de administrare, ai unor societăti comerciale, persoane juridice române.

(2) Avizul Agentiei Române pentru Investitii Străine se acordă străinilor prevăzuti la alin. (1), care îndeplinesc următoarele conditii:

a) existenta unui plan de afaceri care să cuprindă date referitoare la natura, amplasarea, durata activitătii avute în vedere, nevoile estimate de fortă de muncă, precum si proiectia activitătii financiare pe perioada amortizării investitiei;

b) fac dovada, printr-un extras de cont eliberat de o bancă din România, pe numele persoanei fizice cetătean străin, solicitant al avizului, că dispun de fondurile necesare desfăsurării activitătii, în valoare de cel putin 100.000 euro, în cazul în care sunt actionari într-o societate pe actiuni, si 70.000 euro, în cazul în care sunt asociati într-o societate cu răspundere limitată;

c) investitia pe care o va realiza societatea în viitor, potrivit planului de afaceri prevăzut la lit. a), să presupună aporturi de capital sau tehnologie în valoare minimă de 100.000 euro pentru o societate pe actiuni sau de 70.000 euro pentru o societate cu răspundere limitată;

d) alternativ la investitia prevăzută la lit. c) poate fi crearea a minimum 10 locuri de muncă pentru o societate cu răspundere limitată si minimum 15 locuri pentru o societate pe actiuni.

(3) În cazul societătilor cu doi sau mai multi asociati ori actionari, care solicită acordarea avizului, conditiile prevăzute la alin. (2) vor trebui analizate pentru fiecare solicitant în mod separat, valoarea investitiei pe care societatea urmează să o realizeze sau numărul locurilor de muncă ce urmează a fi create majorându-se în mod corespunzător, în functie de numărul solicitantilor de aviz.

(4) Străinii care au mai obtinut anterior un aviz din partea Agentiei Române pentru Investitii Străine pot solicita eliberarea unui alt aviz numai în conditiile în care dovedesc imposibilitatea obiectivă de realizare a planului de afaceri anterior.

(5) Solicitarea de viză va fi însotită de următoarele:

a) avizul Agentiei Române pentru Investitii Străine;

b) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică;

c) asigurare medicală pe perioada valabilitătii vizei.

(6) Cererea însotită de documentele prevăzute la alin. (5) se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României si se transmite, prin intermediul Directiei generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Oficiului Român pentru Imigrări, pentru avizare conform competentelor.

(7) Avizul Agentiei Române pentru Investitii Străine este valabil 6 luni de la data emiterii si are drept scop constatarea îndeplinirii conditiilor tehnice si de utilitate economică a activitătii ce urmează a fi desfăsurată de către străin.

 

ARTICOLUL 44

Viza de lungă sedere pentru angajare în muncă

 

(1) Viza de lungă sedere pentru angajare în muncă se acordă străinilor pe baza autorizatiei de muncă eliberate de Oficiul Român pentru Imigrări.

(2) Autorizatia de muncă se eliberează, la solicitarea angajatorului, dacă se constată îndeplinirea următoarelor conditii:

a) angajatorul face dovada faptului că desfăsoară o activitate legală în România, că nu are datorii si că a făcut o selectie legală, cu prezentarea dovezilor care să ateste acestea, potrivit prevederilor legislatiei speciale privind încadrarea în muncă si detasarea străinilor pe teritoriul României;

b) străinul îndeplineste conditiile speciale de pregătire profesională, experientă în activitate si autorizare, este apt din punct de vedere medical să desfăsoare activitatea respectivă, nu are antecedente penale, se încadrează în contingentul annual aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor legislatiei speciale privind încadrarea în muncă si detasarea străinilor pe teritoriul României, precum si a celor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), f), g) si h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), art. 27 alin. (2) lit. c) si e).

(3) Autorizatia de muncă nu se acordă străinilor care în ultimii 2 ani au avut un drept de sedere pentru desfăsurarea de activităti comerciale si nu au respectat planul de afaceri prevăzut la art. 43 alin. (2) lit. a).

(4) Oficiul Român pentru Imigrări emite autorizatia în termen de 30 de zile de la data primirii solicitării din partea angajatorului. În cazurile în care pentru constatarea îndeplinirii conditiilor de obtinere a autorizatiei sunt necesare verificări suplimentare, termenul de solutionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

(5) Solicitarea de viză trebuie să fie însotită de următoarele documente:

a) autorizatia de muncă, eliberată de Oficiul Român pentru Imigrări;

b) dovada mijloacelor de întretinere la nivelul salariului minim garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;

c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică, eliberat de autoritătile din tara de domiciliu sau de resedintă;

d) asigurarea medicală pe perioada valabilitătii vizei.

(6) Străinul poate solicita viza de lungă sedere pentru angajare în muncă în termen de 30 de zile de la eliberarea autorizatiei. Viza se aprobă de Centrul National de Vize, fără a mai fi necesară si obtinerea avizului prevăzut la art. 30 alin. (7).

 

ARTICOLUL 45

Viza de lungă sedere pentru studii

 

(1) Viza de lungă sedere pentru studii poate fi acordată, la cerere, străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în calitate de student sau care participă la un program de schimb de elevi.

(2) Calitatea de student o au străinii acceptati la studii de către o institutie de învătământ de stat sau particulară, acreditată potrivit legii, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat.

(3) Solicitarea trebuie să fie însotită de următoarele documente:

a) în cazul studentilor:

(i) dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, din care să rezulte că va urma o formă de învătământ de zi;

(ii) dovada achitării taxei de studii pentru cel putin un an de studii;

(iii) dovada mijloacelor de întretinere, în cuantum de cel putin salariul minim net pe tară lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;

(iv) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică;

(v) asigurarea medicală pe perioada valabilitătii vizei;

(vi) încuviintarea părintilor sau a tutorelui cu privire la sederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor;

b) în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi:

(i) dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, din care să rezulte că va urma o formă de învătământ de zi;

(ii) dovada de participare într-un program de schimb de elevi, realizat de o organizatie constituită în conditiile legii si recunoscută pentru acest scop;

(iii) dovada din partea organizatiei care realizează schimbul de elevi, din care să rezulte că aceasta va asigura mijloacele de întretinere si eventualele costuri privind îndepărtarea;

(iv) asigurarea medicală pe perioada valabilitătii vizei;

(v) dovada privind asigurarea cazării la o familie selectată de către organizatia care realizează schimbul de elevi si care detine un spatiu de locuit considerat normal pentru o familie din România;

(vi) încuviintarea părintilor sau a tutorelui cu privire la sederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor.

(4) Străinii care participă la un program de schimb de elevi trebuie să aibă vârsta cuprinsă, de regulă, între 7 si 19 ani.

(5) Străinii bursieri ai statului român, precum si cei de origine română nu sunt obligati să prezinte documentele prevăzute la alin. (3) lit. a) pct. (iii).

(6) Viza prevăzută la alin. (1) se acordă si străinilor acceptati la studii în baza documentelor internationale la care România este parte.

 

ARTICOLUL 46

Viza de lungă sedere pentru reîntregirea familiei

 

(1) Sponsorul posesor al unui permis de sedere temporară valabil un an, al unui permis de sedere permanentă sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protectiei subsidiare poate solicita reîntregirea familiei pentru:

a) sot/sotie;

b) copiii minori necăsătoriti ai sponsorului sau ai sotului/sotiei, inclusiv cei adoptati si care se află în întretinerea efectivă a sponsorului sau a sotului/sotiei.

(2) Oficiul Român pentru Imigrări poate aproba, dacă sunt întrunite conditiile prevăzute de lege, reîntregirea familiei si pentru următoarele categorii:

a) rudele de gradul I în linie ascendentă ale sponsorului sau ale sotului/sotiei, în cazul în care nu se pot întretine singure si nu se bucură de un sprijin familial adecvat în tara de origine;

b) copiii adulti necăsătoriti ai sponsorului sau ai sotului/sotiei, în cazul în care acestia nu se pot întretine singuri din motive medicale.

(3) Minorii neînsotiti, beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protectiei subsidiare, pot solicita reîntregirea familiei pentru:

a) rudele de gradul I în linie ascendentă sau tutorele legal; ori

b) atunci când acestia nu există sau nu pot fi identificati, orice altă rudă a acestuia.

(4) Străinii prevăzuti la alin. (1), titulari ai unui drept de sedere în scop de studii, pot solicita reîntregirea familiei pentru sot/sotie si copiii minori necăsătoriti, cu conditia ca data încheierii căsătoriei să fie anterioară obtinerii dreptului de sedere.

(5) Străinii beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protectiei subsidiare pot solicita reîntregirea familiei pentru sot/sotie numai dacă data la care a fost încheiată căsătoria este anterioară obtinerii uneia dintre aceste forme de protectie.

(6) Străinii prevăzuti la alin. (1), titulari ai unui drept de sedere pentru desfăsurarea de activităti de cercetare stiintifică, pot solicita reîntregirea familiei, chiar dacă valabilitatea permisului de sedere este mai mică de un an.

(7) Cererea-tip se depune la formatiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări pe a cărei rază solicitantul locuieste în mod legal si va fi însotită de următoarele documente:

a) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii de rudenie;

b) declaratia solicitantului, în formă autentică, din care să reiasă că membrii de familie vor locui împreună cu acesta;

c) copia documentului care atestă dreptul de sedere pe teritoriul României;

d) dovada detinerii legale a spatiului de locuit;

e) dovada mijloacelor de întretinere;

f) asigurarea medicală a solicitantului.

(8) În cazul în care există dubii cu privire la legătura de rudenie, Oficiul Român pentru Imigrări poate solicita si alte dovezi pentru stabilirea acesteia.

(9) Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii următoarelor conditii:

a) să nu existe o stare de bigamie sau de poligamie;

b) solicitantul să detină un spatiu de locuit considerat normal pentru o familie similară din România;

c) solicitantul să posede mijloace de întretinere, pe lângă cele necesare pentru propria întretinere potrivit legii, în cuantum corespunzător salariului minim net pe economie pentru fiecare membru de familie.

(10) Pentru beneficiarii statutului de refugiat sau ai protectiei subsidiare, care solicită reîntregirea familiei, nu este obligatorie prezentarea documentelor prevăzute la alin. (7) lit. d)-f) si nici îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (9) lit. b) si c).

(11) Cererea va fi solutionată în termen de maximum 3 luni de la data depunerii.

(12) Aprobarea cererii va fi comunicată în scris solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesati, care o prezintă la misiunea diplomatică sau la oficiul consular odată cu cererea de acordare a vizei române.

(13) În cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate străinului în scris.

(14) Viza se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din tara în care membrii de familie îsi au resedinta sau domiciliul. (15) Solicitarea de viză trebuie să fie însotită de următoarele documente:

a) comunicarea Oficiului Român pentru Imigrări, prevăzută la alin. (12);

b) dovada asigurării medicale pe perioada valabilitătii vizei;

c) certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică, eliberat de autoritătile din tara de domiciliu sau de resedintă a străinului.

(16) Pot solicita viză pentru reîntregirea familiei si următoarele categorii de persoane:

a) străinii căsătoriti cu cetăteni români;

b) străinii necăsătoriti care convietuiesc cu cetăteni români necăsătoriti, dacă au cel putin un copil împreună, denumiti în continuare parteneri;

c) copiii cetăteanului român, ai sotului/sotiei sau ai partenerului, inclusiv cei adoptati, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întretinerea cetăteanului român, a sotului/sotiei sau a partenerului;

d) rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetăteanului român sau ale sotului/sotiei acestuia.

(17) Solicitarea de viză depusă de persoanele prevăzute la alin. (16) va fi însotită de certificatul de căsătorie sau, după caz, de dovada existentei legăturii de rudenie sau a calitătii de partener.

(18) Adoptia trebuie să fie dispusă printr-o decizie a unei autorităti române competente, în conditiile legii, sau printr-o decizie a unei autorităti a altui stat, care produce efecte juridice pe teritoriul României.

(19) Acordarea vizei de lungă sedere pentru reîntregirea familiei poate fi refuzată atunci când solicitarea se întemeiază pe o căsătorie de convenientă constatată anterior, în conditiile prezentei ordonante de

urgentă.

 

ARTICOLUL 47

Viza de lungă sedere pentru activităti umanitare sau religioase

 

Viza de lungă sedere pentru activităti umanitare sau religioase se acordă străinilor, la cerere, de către misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României din tara în care acestia îsi au resedinta sau domiciliul, în următoarele conditii:

a) existenta avizului Ministerului Culturii si Cultelor ori, după caz, al Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea si sprijinirea activitătilor umanitare din cadrul Ministerului Sănătătii;

b) dovada calitătii de reprezentant al unei organizatii religioase legal înfiintate în România sau al unei organizatii umanitare;

c) dovada spatiului de locuit si a mijloacelor de întretinere, la nivelul a trei salarii medii pe economia natională;

d) dovada asigurării medicale si că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;

e) prezentarea certificatului de cazier judiciar sau a altui document cu aceeasi valoare juridică, eliberat de autoritătile din tara de origine a străinului.

 

ARTICOLUL 48

Viza de lungă sedere pentru desfăsurarea de activităti de cercetare stiintifică

 

(1) Viza de lungă sedere pentru desfăsurarea de activităti de cercetare stiintifică se acordă străinilor în baza avizului Autoritătii Nationale pentru Cercetare Stiintifică si al Oficiului Român pentru Imigrări.

(2) Avizul Autoritătii Nationale pentru Cercetare Stiintifică se eliberează la solicitarea unitătilor si institutiilor de cercetaredezvoltare, cu îndeplinirea următoarelor conditii:

a) unitătile de cercetare-dezvoltare să fie atestate în conditiile legii;

b) să existe un acord de primire între unitătile prevăzute la lit. a) si cercetătorul care a fost acceptat să desfăsoare activităti în cadrul unui proiect de cercetare stiintifică. Forma si conditiile în care se încheie acordul de primire vor fi stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului.

(3) Solicitarea de viză trebuie să fie însotită de următoarele documente:

a) acordul de primire avizat de Autoritatea Natională pentru Cercetare Stiintifică;

b) certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică, eliberat de autoritătile din tara de domiciliu sau de resedintă;

c) asigurarea medicală valabilă pe perioada valabilitătii vizei.

 

ARTICOLUL 49

Viza de lungă sedere pentru alte scopuri

 

(1) Viza de lungă sedere pentru alte scopuri se acordă, la cerere, de către misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României din tara în care acestia îsi au resedinta sau domiciliul, următoarelor categorii de străini:

a) celor detasati de către:

(i) o companie străină cu sediul pe teritoriul unui stat membru al Organizatiei Mondiale a Comertului la o reprezentantă, sucursală ori filială a sa, aflată pe teritoriul României, sau la o societate comercială, persoană juridică română, al cărei asociat/actionar este compania străină, cu acelasi obiect de activitate, dacă fac dovada că nu sunt în raporturi de muncă cu o altă persoană juridică română;

(ii) un angajator cu sediul în străinătate la o persoană juridică din România, în baza unui contract comercial de prestări de servicii încheiat între cele două părti;

b) celor al căror acces pe piata muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state;

c) celor desemnati ca administratori ai unei societăti comerciale, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele conditii:

(i) au calitatea de administrator;

(ii) la data solicitării nu sunt asociati sau actionari la societatea comercială în cauză sau la altă persoană juridică română si nu au avut aceste calităti în ultimii 2 ani;

(iii) la societatea comercială în cauză nu mai există un alt străin care a obtinut un drept de sedere în acest scop;

(iv) societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de tehnologie de cel putin 50.000 euro;

d) celor care solicită intrarea pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat ori în cadrul unui furnizor de formare profesională acreditat, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele conditii:

(i) au încheiat un contract de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat ori în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat;

(ii) dispun de mijloace de întretinere în cuantum de cel putin salariul mediu net pe economie lunar pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;

(iii) au încuviintarea părintilor sau a tutorelui cu privire la sederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor;

e) celor care desfăsoară activităti în cadrul unor programe de voluntariat, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele conditii:

(i) au încheiat un contract de voluntariat cu o persoană juridică de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ, denumită în continuare organizatie-gazdă, în cuprinsul căruia se face mentiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfăsoare, conditiile în care sunt supravegheati în îndeplinirea sarcinilor, precum si la orele de lucru;

(ii) organizatia-gazdă asigură cazarea, mijloacele de întretinere si asigurarea medicală pentru întreaga perioadă de valabilitate a vizei, precum si eventualele costuri privind îndepărtarea;

(iii) au vârsta de peste 14 ani inclusiv;

(iv) au încuviintarea părintilor sau a tutorelui cu privire la sederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor;

f) celor care urmează tratament medical de lungă durată, în cadrul institutiilor medicale publice sau private, dacă prezintă scrisoare de acceptare din partea institutiilor respective, în care să fie precizate diagnosticul si durata tratamentului. Această viză poate fi acordată si pentru un eventual însotitor, care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este mentionat expres în scrisoarea de acceptare;

g) celor care desfăsoară alte activităti ce nu contravin legilor române, dacă îsi justifică prezenta pe teritoriul României.

(2) Străinilor din categoriile prevăzute la alin. (1) li se acordă viză dacă:

a) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada de valabilitate a vizei;

b) prezintă dovada asigurării conditiilor de cazare;

c) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridică, eliberat de autoritătile din tara de origine.

 

CAPITOLUL IV

Prelungirea dreptului de sedere temporară.

Acordarea dreptului de sedere permanentă

 

SECTIUNEA 1

Prelungirea dreptului de sedere temporară în România

 

ARTICOLUL 50

Conditii de prelungire a dreptului de sedere temporară

 

(1) Străinilor care au intrat în România în baza unei vize de lungă sedere, precum si celor care sunt exceptati de la obligativitatea obtinerii vizei de lungă sedere li se poate prelungi dreptul de sedere temporară de către Oficiul Român pentru Imigrări sau de formatiunile sale teritoriale, în conditiile prevăzute în prezenta sectiune.

(2) Dreptul de sedere temporară în România se poate prelungi succesiv pentru perioade de până la un an, numai dacă:

a) sunt îndeplinite în continuare conditiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c), e), f), g) si h);

b) nu a intervenit, pe perioada sederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) si alin. (2);

c) posedă document de călătorie valabil, cu exceptia cazurilor în care documentul de călătorie a expirat după intrarea în România si, din motive independente de vointa străinului, acesta nu a putut fi prelungit;

d) solicită acordarea sau prelungirea dreptului de sedere pentru acelasi scop pentru care i s-a acordat viza sau i s-a prelungit dreptul de sedere în baza căruia se află pe teritoriul României, cu exceptia membrilor de familie ai cetăteanului român, dacă solicită prelungirea dreptului de sedere temporară pentru reîntregirea familiei;

e) a respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat sederea în România;

f) face dovada detinerii legale a spatiului de locuit la adresa la care declară că are resedinta pe teritoriul României. În cazul străinilor care beneficiază de un drept de sedere pentru reîntregirea familiei, dovada detinerii legale a spatiului de locuit se poate face de către sponsorul sau cetăteanul român ai cărui membri de familie sunt si cu care acestia locuiesc;

g) prezintă dovada asigurării sociale de sănătate;

h) prezintă dovada achitării taxelor aferente prelungirii dreptului de sedere si a costului documentului ce se emite în acest scop;

i) sunt îndeplinite conditiile generale prevăzute în prezenta sectiune, precum si conditiile speciale de prelungire a dreptului de sedere în functie de scopul pentru care este solicitată aceasta.

(3) Străinii sunt obligati ca, la expirarea valabilitătii documentelor prevăzute la alin. (2) lit. c), f) si g), să întreprindă demersurile necesare prelungirii valabilitătii sau reînnoirii acestora.

(4) Prelungirea dreptului de sedere se poate acorda si pentru perioade mai mari de un an în conditiile prezentei ordonante de urgentă sau pe bază de reciprocitate.

 

ARTICOLUL 51

Solicitarea prelungirii dreptului de sedere temporară

 

(1) Cererile de prelungire a dreptului de sedere temporară se depun personal de către solicitanti, cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat sederea, la formatiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări de la locul de resedintă.

(2) Cererea va fi însotită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original si în copie, de un certificat medical eliberat de o institutie sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada detinerii legale a spatiului de locuit la adresa la care declară că are resedinta pe teritoriul României, de dovada asigurării sociale de sănătate, a mijloacelor de întretinere si a taxelor aferente prelungirii dreptului de sedere si costului documentului ce se emite în acest scop, precum si de celelalte acte prevăzute în prezentul capitol, în functie de scopul pentru care solicită aprobarea sederii în România.

(3) Dovada mijloacelor de întretinere poate fi făcută cu adeverintă de salariu, talon de pensie, declaratie privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.

(4) Cererea va fi solutionată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii conditiilor de prelungire a dreptului de sedere, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de solutionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

(5) Când prelungirea dreptului de sedere este solicitată în baza căsătoriei si sunt necesare verificări suplimentare conform art. 63, termenul de solutionare a cererii poate fi prelungit până la maximum 90 de zile, caz în care dreptul de sedere se prelungeste de drept până la solutionarea cererii. (6) Dacă este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu.

 

ARTICOLUL 52

Refuzul prelungirii dreptului de sedere temporară în România

 

(1) Dacă la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ conditiile generale si conditiile speciale în functie de scopul sederii, prevăzute în prezenta sectiune, străinului i se refuză prelungirea dreptului de sedere temporară.

(2) Decizia de refuz al prelungirii dreptului de sedere, precum si motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului prin decizia de returnare prevăzută la art. 82.

1. Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru desfăsurarea de activităti economice, profesionale si comerciale

 

ARTICOLUL 53

Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru străinii care desfăsoară activităti economice

 

(1) Străinului intrat în România în scopul desfăsurării de activităti economice în mod independent sau în cadrul unor asociatii familiale i se prelungeste dreptul de sedere temporară în acest scop, dacă:

a) prezintă autorizatia de desfăsurare a activitătii, în original si în copie, eliberată potrivit legii;

b) prezintă dovada detinerii legale a spatiului în care îsi desfăsoară activitatea;

c) face dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de cel putin 250 euro lunar;

d) activitatea desfăsurată corespunde conditiilor pentru care a fost acordat dreptul de sedere initial;

e) obiectul activitătii desfăsurate este cel initial ori o continuare sau un rezultat al acesteia.

(2) Cererea de prelungire a dreptului de sedere temporară trebuie însotită de următoarele documente:

a) autorizatia de desfăsurare a activitătii, în original si în copie, eliberată potrivit legii;

b) dovada detinerii legale a spatiului în care îsi desfăsoară activitatea;

c) documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel putin 250 euro lunar, obtinute din activitatea desfăsurată.

 

ARTICOLUL 54

Prelungirea dreptului de sedere pentru activităti profesionale

 

Străinului intrat în România în scopul exercitării în mod individual a unei activităti profesionale i se poate prelungi dreptul de sedere temporară, dacă îndeplineste următoarele conditii:

a) face dovada faptului că exercită în mod efectiv activitatea profesională în conditiile prevăzute de legea specială;

b) prezintă documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel putin 250 euro lunar.

 

ARTICOLUL 55

Prelungirea dreptului de sedere pentru desfăsurarea de activităti comerciale

 

(1) Străinului intrat în România în scopul desfăsurării de activităti comerciale i se poate prelungi dreptul de sedere temporară, în următoarele conditii:

a) are avizul Agentiei Române pentru Investitii Străine;

b) detine legal spatiul pentru sediul social;

c) este actionar sau asociat al societătii comerciale, cu atributii de conducere sau de administrare;

d) detine mijloace de întretinere în cuantum de cel putin 700 euro lunar, dacă este actionar, si 500 euro lunar, dacă este asociat.

(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de sedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineste următoarele conditii:

a) activitatea societătii comerciale se desfăsoară în conformitate cu planul de afaceri;

b) obiectul activitătii desfăsurate este cel initial ori o continuare sau un rezultat al acestuia;

c) detine legal spatiul pentru sediul social;

d) este actionar sau asociat al societătii comerciale, cu atributii de conducere sau de administrare;

e) investitia este concretizată fie în aport de capital sau tehnologie în valoare de 70.000 euro, în cazul actionarului, sau 50.000 euro, în cazul asociatului, fie, alternativ, în crearea a cel putin 15 locuri de muncă, în cazul actionarului, si 10 în cazul asociatului. În cazul creării de locuri de muncă, acestea trebuie să fie încadrate cu persoane angajate cu normă întreagă de muncă, în conditiile legii;

f) detine mijloace de întretinere în cuantum de cel putin 700 euro lunar, dacă este actionar, si 500 euro lunar, dacă este asociat, obtinute din activitatea desfăsurată pe teritoriul României.

(3) Dovada îndeplinirii conditiilor prevăzute în prezentul articol se face cu următoarele documente:

a) planul de afaceri avizat de Agentia Română pentru Investitii Străine;

b) documentele care atestă că activitatea se desfăsoară în conformitate cu planul de afaceri;

c) certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea, sediul social si obiectul principal de activitate al societătii comerciale, mentiunile efectuate la comunicarea instantelor de judecată, durata de functionare a societătii comerciale;

d) înscrierile de mentiuni prevăzute de lege, corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societătii comerciale;

e) certificatul cuprinzând principalii indicatori economico-financiari emis de institutia competentă, care să cuprindă, conform bilantului anual, date referitoare la active imobilizate total, cifra de afaceri, profitul net sau pierderi;

f) adeverintă eliberată de inspectoratul teritorial de muncă, din care să rezulte numărul persoanelor angajate sau contractele de muncă înregistrate la această institutie.

(4) În cazul investitiilor de cel putin 100.000 euro sau dacă au fost create cel putin 25 de locuri de muncă, dovada mijloacelor de întretinere se poate face si cu alte documente legale. Pentru investitiile de cel putin 200.000 euro sau dacă au fost create cel putin 50 de locuri de muncă, nu este necesară dovada mijloacelor de întretinere.

(5) Dreptul de sedere temporară în acest scop se prelungeste succesiv pentru perioade de un an, iar în cazul străinilor care fac dovada că au efectuat investitii de minimum 500.000 de euro sau că au creat peste 50 de locuri de muncă cu normă întreagă, dreptul de sedere se prelungeste pe perioade de 3 ani.

(6) Cuantumul investitiei si numărul locurilor de muncă se calculează în functie de cota de participare a asociatului sau actionarului la societatea comercială.

2. Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru străinii angajati în muncă

 

ARTICOLUL 56

Prelungirea dreptului de sedere temporară în scop de muncă

 

(1) Străinilor intrati în România în scopul angajării în muncă li se prelungeste dreptul de sedere temporară, dacă:

a) sunt titulari ai unei autorizatii de muncă valabile;

b) prezintă contractul individual de muncă vizat de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îsi are sediul angajatorul sau o conventie civilă încheiată cu o structură sportivă, în conditiile legii, dacă străinii desfăsoară activităti în calitate de sportiv profesionist;

c) salariul înscris în contractul individual de muncă este cel putin la nivelul salariului minim garantat în plată;

d) actul medical de atestare a stării de sănătate, din care să rezulte că străinul este apt pentru a fi încadrat în muncă;

e) certificatul de atestare fiscală emis de administratia finantelor publice în a cărei rază teritorială îsi are sediul angajatorul privind achitarea la zi a obligatiilor către bugetul public national, doar la prelungirile ulterioare sau dacă între data înregistrării solicitării pentru eliberarea autorizatiei si data înregistrării cererii pentru eliberarea permisului de sedere au trecut mai mult de 60 de zile;

f) copia actului de identitate si, după caz, a autorizatiei sau a altui document legal care atestă exercitarea unei activităti ori profesii independente, dacă angajatorul este persoană fizică.

(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de sedere temporară în scop de muncă se acordă dacă străinul prezintă documentele prevăzute la alin. (1) lit. b), c) si e), precum si dacă îndeplineste conditiile pentru prelungirea autorizatiei de muncă.

(3) Cererea pentru prelungirea dreptului de sedere temporară se depune de către străin cel târziu la data încetării dreptului de sedere.

(4) Dreptul de sedere temporară se prelungeste pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a autorizatiei de muncă sau, după caz, cu perioada pentru care valabilitatea acesteia se prelungeste.

(5) Străinilor care pot fi încadrati în muncă la persoane fizice sau juridice din România, fără autorizatie de muncă, în conditiile legii, li se poate prelungi dreptul de sedere fără îndeplinirea conditiei prevăzute la alin. (1) lit. a).

 

ARTICOLUL 57

Prelungirea dreptului de sedere pentru străinii al căror acces pe piata muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state

 

(1) Conditiile referitoare la intrarea si sederea străinilor al căror acces pe piata muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate cu alte state sunt prevăzute în aceste acorduri.

(2) Angajatorul are obligatia ca, în termen de 5 zile de la intrarea în România a străinilor prevăzuti la alin. (1), să comunice, în scris, formatiunii Oficiului Român pentru Imigrări, competentă teritorial, situatia nominală a acestora.

3. Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru străinii veniti în scop de studii

 

ARTICOLUL 58

Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru studii

 

(1) Străinii intrati în România pentru studii pot solicita prelungirea dreptului de sedere, astfel:

a) în cazul studentilor sau elevilor, pentru perioade succesive de până la un an, dacă:

(i) sunt înscrisi la studii la o institutie de învătământ de stat sau particulară, acreditată potrivit legii, forma învătământ de zi, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat;

(ii) dovedesc că si-au achitat taxele de studii;

(iii) fac dovada mijloacelor de întretinere, în cuantum de cel putin salariul minim net pe economie, pe perioada valabilitătii permisului de sedere;

b) în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi, pe o perioadă care să nu depăsească un an, dacă:

(i) sunt înscrisi la o unitate de învătământ de stat sau particulară acreditată potrivit legii, forma învătământ de zi;

(ii) participă într-un program de schimb de elevi, realizat de o organizatie constituită în conditiile legii si recunoscută pentru acest scop;

(iii) dacă organizatia care realizează schimbul de elevi îsi asumă responsabilitatea pentru asigurarea cazării, a mijloacelor de întretinere si a eventualelor costuri privind îndepărtarea.

(2) Străinilor de origine română li se poate prelungi dreptul de sedere temporară pentru studii, fără îndeplinirea conditiei prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iii).

(3) Dreptul de sedere temporară pentru studii se poate prelungi cu cel mult 90 de zile după absolvirea studiilor, în vederea definitivării situatiei scolare sau universitare si a avizării documentelor de studii.

 

ARTICOLUL 59

Schimbarea profilului de studiu

 

(1) Străinul căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de sedere în scop de studii în România poate schimba profilul de studiu sau al specializării profesionale, în conformitate cu legislatia în vigoare, cu conditia ca durata totală a sederii prevăzută pentru studiile initiale să nu fie depăsită.

(2) În situatia în care, prin schimbarea profilului de studiu sau a specializării profesionale, se depăseste durata totală a sederii prevăzută pentru studiile initiale, este necesară obtinerea unei noi vize de lungă sedere în scop de studii.

 

ARTICOLUL 60

Activitatea profesională a străinilor admisi la studii

 

(1) Străinii cărora li s-a acordat dreptul de sedere în scop de studii pot lucra pentru a-si completa mijloacele de întretinere numai cu program redus.

(2) Activitatea lucrativă desfăsurată nu constituie motiv de eliberare a unui permis de sedere pentru muncă.

 

ARTICOLUL 61

Bursieri ai statului român

 

(1) Străinilor intrati în România în scop de studii, bursieri ai statului român, li se prelungeste dreptul de sedere, în conditiile prevăzute la art. 58 si 59, fără a fi necesară prezentarea dovezii mijloacelor de întretinere si a taxelor de studii.

(2) Permisele de sedere pentru această categorie de străini se acordă pe o perioadă egală cu durata totală a studiilor si cu scutire de la plata taxelor consulare.

4. Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru reîntregirea familiei

 

ARTICOLUL 62

Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru reîntregirea familiei

 

(1) Străinilor intrati în România în conformitate cu prevederile art. 46, cu exceptia persoanelor prevăzute la art. 46 alin. (16), li se poate prelungi dreptul de sedere, astfel:

a) pentru sotul/sotia sponsorului, dacă:

(i) prezintă documente din care să rezulte existenta căsătoriei;

(ii) nu există o stare de bigamie sau de poligamie;

(iii) sotii locuiesc împreună;

(iv) fac dovada mijloacelor de întretinere cel putin la nivelul salariului minim net pe economie;

b) pentru ceilalti membri de familie ai sponsorului, dacă:

(i) prezintă documente din care să rezulte existenta legăturii de rudenie;

(ii) locuiesc împreună cu sponsorul, în cazul minorilor;

(iii) fac dovada mijloacelor de întretinere cel putin la nivelul salariului minim net pe economie.

(2) Pentru membrii de familie ai beneficiarilor statutului de refugiat sau ai protectiei subsidiare care solicită prelungirea dreptului de sedere temporară pentru reîntregirea familiei nu este obligatorie îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iv), respectiv la alin. (1) lit. b) pct. (iii).

(3) Străinilor membri de familie ai unui cetătean român li se poate prelungi dreptul de sedere, dacă cetăteanul român, potrivit legii, are domiciliul sau resedinta în România, astfel:

a) pentru străinii căsătoriti cu cetăteni români, dacă:

(i) prezintă certificatul de căsătorie, în conditiile prevăzute de lege;

(ii) nu există o stare de bigamie sau de poligamie;

b) pentru parteneri, dacă:

(i) prezintă certificatul de nastere al copilului;

(ii) atât străinul, cât si cetăteanul român fac dovada că sunt necăsătoriti;

(iii) fac dovada convietuirii cu cetăteanul român;

c) pentru copiii cetăteanului român, ai sotului/sotiei sau ai partenerului, inclusiv cei adoptati, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întretinerea cetăteanului român, a sotului/sotiei sau a partenerului, dacă:

(i) prezintă documente din care să rezulte existenta legăturii de rudenie;

(ii) locuiesc împreună cu cetăteanul român;

d) pentru rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetăteanului român sau ale sotului/sotiei acestuia, dacă prezintă documente din care să rezulte existenta legăturii de rudenie.

(4) În cazul constatării existentei unei stări de bigamie sau de poligamie, solicitantului i se refuză prelungirea dreptului de sedere.

(5) Dreptul de sedere temporară se prelungeste individual, pentru fiecare membru de familie pe aceeasi perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de sedere sponsorului. Sotului/sotiei si membrilor de familie ai unui cetătean român sau ai sponsorului titular al unui drept de sedere permanentă li se poate prelungidreptul de sedere temporară pentru perioade de până la 5 ani.

(6) Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru străinii prevăzuti la alin. (3) se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.

 

ARTICOLUL 63

Căsătoria de convenientă

 

(1) Oficiul Român pentru Imigrări refuză prelungirea dreptului de sedere obtinut în baza căsătoriei dacă, în urma verificărilor efectuate, rezultă că acea căsătorie este de convenientă.

(2) Elementele pe baza cărora se poate constata faptul că o căsătorie este de convenientă pot fi următoarele:

a) coabitarea matrimonială nu există;

b) sotii nu s-au cunoscut înaintea căsătoriei;

c) lipsa unei contributii efective la îndeplinirea obligatiilor născute din căsătorie;

d) sotii nu vorbesc o limbă înteleasă de amândoi;

e) există date că anterior unul dintre soti a încheiat o căsătorie de convenientă;

f) sotii sunt inconsecventi în declararea datelor cu caracter personal, a circumstantelor în care s-au cunoscut ori a altor informatii relevante despre acestia;

g) încheierea căsătoriei a fost conditionată de plata unei sume de bani între soti, cu exceptia sumelor primite cu titlu de dotă.

(3) Constatarea elementelor prevăzute la alin. (2) se realizează de către ofiterul de interviu. Aceste elemente pot rezulta din:

a) datele obtinute în urma interviului;

b) înscrisuri;

c) declaratiile celor în cauză sau ale unor terte persoane;

d) controale la domiciliul conjugal ori alte verificări suplimentare.

 

ARTICOLUL 64

Dreptul de sedere temporară acordat membrilor de familie în

mod independent

 

(1) Străinului, titular al unui drept de sedere pentru reîntregirea familiei, i se poate prelungi dreptul de sedere temporară în mod independent în următoarele cazuri:

a) pentru membrii de familie ai sponsorului, dacă:

(i) devin majori;

(ii) sponsorul a decedat;

(iii) a fost pronuntată desfacerea căsătoriei;

b) pentru membrii de familie ai cetăteanului român, dacă:

(i) împlinesc 21 de ani;

(ii) cetăteanul român a decedat;

(iii) a fost pronuntată desfacerea căsătoriei.

(2) Pentru prelungirea dreptului de sedere solicitantul va prezenta suplimentar, după caz, certificatul de nastere, certificatul de deces sau hotărârea judecătorească de desfacere a căsătoriei.

(3) Dreptul de sedere prevăzut la alin. (1) se prelungeste pentru o perioadă de până la 6 luni.

(4) Prelungirile ulterioare ale dreptului de sedere se acordă în conditiile si pentru scopurile prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă, fără a mai fi necesară părăsirea teritoriului României.

 

ARTICOLUL 65

Exercitarea de activităti economice si angajarea în muncă

 

(1) Străinii, titulari ai unui drept de sedere pentru reîntregirea familiei, pot fi angajati sau pot desfăsura activităti economice, în conditiile legii.

(2) Autorizatia de muncă sau, după caz, autorizatia de desfăsurare a activitătii se eliberează în conditiile legii, pe baza dreptului de sedere.

5. Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru activităti umanitare sau religioase. Alte situatii de prelungire a dreptului de sedere

 

ARTICOLUL 66

Prelungirea dreptului de sedere temporară pentru activităti umanitare sau religioase

 

(1) Străinii intrati în România în baza unei vize de lungă sedere, pentru desfăsurarea de activităti umanitare sau religioase, pot solicita prelungirea dreptului de sedere temporară dacă:

a) prezintă avizul Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea si sprijinirea activitătilor umanitare din cadrul Ministerului Sănătătii Publice, în cazul în care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de sedere pentru activităti umanitare;

b) prezintă avizul Ministerului Culturii si Cultelor, în cazul în care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de sedere pentru activităti religioase.

(2) Străinul care solicită prelungirea dreptului de sedere pentru activităti umanitare sau religioase nu trebuie să facă dovada mijloacelor de întretinere.

(3) Dreptul de sedere în acest scop se prelungeste pentru o perioadă egală cu durata avizului.

 

ARTICOLUL 67

Prelungirea dreptului de sedere temporară

pentru desfăsurarea de activităti de cercetare stiintifică

 

(1) Străinilor intrati în România în scopul desfăsurării de activităti de cercetare stiintifică li se prelungeste dreptul de sedere temporară dacă prezintă acordul de primire avizat de Autoritatea Natională pentru Cercetare Stiintifică.

(2) Dreptul de sedere în acest scop se prelungeste pentru o perioadă egală cu durata prevăzută în acordul de primire, dar nu mai mult de 5 ani consecutiv.

(3) Cercetătorul, posesor al unui permis de sedere în acest scop eliberat de un alt stat membru, aflat pe teritoriul României, poate depune cerere pentru prelungirea dreptului de sedere temporară în scopul desfăsurării de activităti de cercetare stiintifică fără a mai fi necesară obtinerea în prealabil a unei vize de lungă sedere în acest scop. Permisul de sedere se acordă în baza avizului Autoritătii Nationale pentru Cercetare Stiintifică, prevăzut la art. 48 alin. (2), în conditiile alin. (2).

 

ARTICOLUL 68

Activitatea didactică

 

Străinii titulari ai unui drept de sedere pentru desfăsurarea de activităti de cercetare stiintifică pot desfăsura activităti didactice în conditiile legii.

 

ARTICOLUL 69

Alte situatii de prelungire a dreptului de sedere temporară

 

(1) Străinii intrati în România în baza unei vize de lungă sedere, pentru alte scopuri, pot solicita prelungirea dreptului de sedere temporară, după cum urmează:

a) străinii detasati - cu prezentarea autorizatiei de muncă eliberate în conditiile legii. Dreptul de sedere pentru acest scop poate fi prelungit pentru întreaga perioadă de valabilitate a autorizatiei de muncă, pentru prelungirile ulterioare fiind aplicabile dispozitiile legale privind prelungirea dreptului de sedere a străinilor angajati în muncă;

b) străinii angajati ai persoanelor juridice cu sediul într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau într-unul dintre statele semnatare ale Acordului privind Spatiul Economic European detasati în România - cu prezentarea următoarelor documente:

(i) copia actului de detasare tradus si apostilat în conditiile legii;

(ii) permisul de sedere eliberat de statul în care îsi are sediul angajatorul, în original si în copie;

c) străinii care urmează o formă de tratament medical de lungă durată - cu prezentarea scrisorii de acceptare a unei institutii medicale publice sau private, în care să fie precizate diagnosticul si durata tratamentului. Acest permis de sedere poate fi acordat si pentru un eventual însotitor care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este mentionat expres în scrisoarea de acceptare;

d) străinii desemnati ca administratori ai unei societăti comerciale, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor conditii:

(i) fac dovada calitătii de administrator;

(ii) fac dovada că, la data solicitării, nu sunt asociati sau actionari la societatea comercială în cauză ori la altă persoană juridică română si că nu au avut aceste calităti în ultimii 2 ani;

(iii) la societatea comercială în cauză să nu mai existe un alt străin care a obtinut un drept de sedere în acest scop;

(iv) societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de tehnologie de cel putin 50.000 euro. La prelungirile ulterioare trebuie să facă dovada că aportul de capital s-a concretizat în realizarea sau achizitionarea de constructii destinate desfăsurării activitătilor prevăzute de Nomenclatorul Clasificării Activitătilor din Economia Natională sau în transfer de tehnologie;

e) străinii care au intrat pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat sau în cadrul unui furnizor de formare profesională acreditat - cu prezentarea contractului de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire profesională;

f) străinii care desfăsoară activităti în cadrul unor programe de voluntariat - cu prezentarea contractului de voluntariat încheiat cu organizatia-gazdă, în cuprinsul căruia se face mentiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfăsoare, conditiile în care sunt supravegheati în îndeplinirea sarcinilor, precum si la orele de lucru;

g) străinii care desfăsoară alte activităti care nu contravin legilor române - cu avizul autoritătilor competente, atunci când este necesar, sau dacă prezintă documente prin care să justifice necesitatea sederii în România;

h) apatrizilor de origine română, care sunt repatriati în baza unor întelegeri internationale la care România este parte – fără îndeplinirea conditiilor generale de acordare a dreptului de sedere temporară.

(2) Străinilor a căror sedere este în interesul statului român li se poate prelungi dreptul de sedere temporară, la solicitarea expresă a Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, autoritătilor administratiei publice centrale de specialitate.

(3) La acordarea sau prelungirea dreptului de sedere temporară, străinii prevăzuti la alin. (1) lit. a), c), e), f) si g) trebuie să facă dovada mijloacelor de întretinere, cel putin la nivelul salariului mediu net pe economie, cei prevăzuti la alin. (1) lit. d), în cuantum de cel putin 500 euro lunar proveniti din activitatea desfăsurată în calitate de administrator.

(4) Străinii prevăzuti la alin. (1) lit. h) sunt exceptati de la obligatia prezentării dovezii mijloacelor de întretinere si sunt scutiti de la plata taxelor consulare. Dreptul de sedere pentru această categorie se prelungeste pe perioade de 4 ani.

(5) Dreptul de sedere pentru străinii prevăzuti la alin. (1) lit. e) si f) se acordă pentru o perioadă de maximum un an, fără posibilitatea prelungirii. În cazuri exceptionale, pentru străinii prevăzuti la alin. (1) lit. e) dreptul de sedere poate fi prelungit o singură dată pentru o perioadă de până la 6 luni, în vederea dobândirii unei calificări în profesia în care s-au pregătit.

 

SECTIUNEA a 2-a

Acordarea dreptului de sedere permanentă

 

ARTICOLUL 70

Dreptul de sedere permanentă

 

(1) Dreptul de sedere permanentă se acordă, la cerere, în conditiile prezentei ordonante de urgentă, pe perioadă nedeterminată, străinilor titulari ai unui drept de sedere.

(2) Dreptul de sedere permanentă nu se acordă următoarelor categorii de străini:

a) titulari ai dreptului de sedere temporară pentru studii;

b) solicitanti de azil;

c) beneficiari ai protectiei umanitare temporare sau ai protectiei temporare;

d) titulari ai dreptului de sedere conferit de viza diplomatică sau de serviciu.

(3) Dreptul de sedere permanentă încetează în următoarele situatii:

a) în cazul anulării sau revocării;

b) în cazul obtinerii unui drept de sedere permanentă pe teritoriul altui stat;

c) în cazul absentei de pe teritoriul statului român pentru o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, cu exceptia situatiei în care, în această perioadă, străinul a beneficiat de un drept de sedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene;

d) în cazul absentei de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de sedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene.

(4) În situatia în care, la încetarea dreptului de sedere permanentă, străinul se găseste pe teritoriul României, iar prezenta acestuia nu constituie o amenintare la adresa ordinii publice sau securitătii nationale, acesta poate solicita eliberarea unui permis de sedere temporară pentru scopurile si în conditiile prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă.

(5) Străinului al cărui drept de sedere permanentă a încetat în conditiile alin. (3) lit. b) sau c) i se poate acorda un nou drept de sedere permanentă, în conditiile prezentei ordonante de urgentă, după o sedere legală si continuă pe teritoriul României de 12 luni.

 

ARTICOLUL 71

Conditii de acordare a dreptului de sedere permanentă

 

(1) Dreptul de sedere permanentă se acordă străinilor prevăzuti la art. 70 alin. (1), dacă îndeplinesc cumulativ următoarele conditii:

a) au avut o sedere continuă si legală pe teritoriul României în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:

(i) sederea va fi considerată continuă atunci când perioada de absentă de pe teritoriul României este mai mică de 6 luni consecutive si nu depăseste în total 10 luni;

(ii) sederea va fi considerată legală atunci când împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul national;

(iii) la stabilirea perioadei de sedere continuă si legală se ia în calcul jumătate din perioada de sedere în scop de studii;

(iv) la stabilirea perioadei de sedere continuă si legală nu se ia în calcul sederea conferită de viza diplomatică sau de serviciu si nici sederea obtinută pentru desfăsurarea de activităti ca lucrător sezonier;

b) fac dovada detinerii mijloacelor de întretinere la nivelul salariului minim net pe economie, cu exceptia străinilor membri de familie ai cetătenilor români;

c) fac dovada asigurării sociale de sănătate;

d) fac dovada detinerii legale a spatiului de locuit, în conditiile legii;

e) cunosc limba română cel putin la un nivel satisfăcător;

f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică si siguranta natională.

(2) Străinilor de origine română sau născuti în România, precum si celor a căror sedere este în interesul statului român li se poate acorda dreptul de sedere permanentă fără îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e).

(3) Minorilor ai căror părinti sunt titulari ai unui drept de sedere permanentă li se poate acorda acelasi statut fără îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1). În cazul în care numai unul dintre părinti este titular al unui drept de sedere permanentă, este necesar consimtământul celuilalt părinte, în formă autentică.

(4) Străinilor care fac dovada că au efectuat investitii de minimum 1.000.000 de euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul de sedere permanentă fără îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) si b).

 

ARTICOLUL 72

Solicitarea dreptului de sedere permanentă

 

(1) Străinii prevăzuti la art. 70 alin. (1) trebuie să depună personal la formatiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări o cerere-tip însotită de următoarele documente:

a) documentul de trecere a frontierei de stat;

b) acte doveditoare privind detinerea legală a spatiului de locuit;

c) acte doveditoare privind mijloacele de întretinere;

d) dovada asigurării sociale de sănătate;

e) certificat de cazier judiciar, eliberat de autoritătile române.

(2) Cu prilejul depunerii cererii, solicitantii vor sustine un interviu în vederea stabilirii nivelului de cunoastere a limbii române.

 

ARTICOLUL 73

Aprobarea dreptului de sedere permanentă

 

(1) Dreptul de sedere permanentă se aprobă de către seful Oficiului Român pentru Imigrări.

(2) Cererile se analizează de către o comisie special constituită, prin dispozitie a sefului Oficiului Român pentru Imigrări, comisie care formulează propuneri motivate pentru fiecare caz în parte.

(3) Termenul de solutionare a cererilor este de maximum 6 luni de la data înregistrării. Pentru motive obiective, seful Oficiului Român pentru Imigrări poate prelungi acest termen cu încă 3 luni, cu înstiintarea solicitantului.

(4) Aprobarea se comunică în scris solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la solutionarea cererii.

(5) În termen de 30 de zile de la primirea comunicării, străinul căruia i s-a aprobat dreptul de sedere permanentă în România este obligat să se prezinte la formatiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări unde a fost înregistrată cererea, în vederea eliberării permisului de sedere permanentă.

(6) Acordarea dreptului de sedere permanentă pentru străinii membri de familie ai cetătenilor români se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.

 

ARTICOLUL 74

Refuzul acordării dreptului de sedere permanentă

 

(1) Dacă se constată că nu sunt îndeplinite conditiile prevăzute în prezenta sectiune, comisia constituită potrivit art. 73 alin. (2) propune sefului Oficiului Român pentru Imigrări refuzul acordării dreptului de sedere permanentă.

(2) Refuzul, precum si motivele care au stat la baza acestuia se comunică, în scris, solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la solutionarea cererii.

(3) Refuzul acordării dreptului de sedere permanentă poate fi atacat în termen de 30 de zile de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucuresti.

(4) Refuzul acordării dreptului de sedere permanentă nu produce efecte juridice asupra dreptului de sedere al titularului cererii.

 

ARTICOLUL 75

Tratament egal

 

Titularii unui drept de sedere permanentă beneficiază, în conditiile legii, de tratament egal cu cetătenii români în ceea ce priveste:

a) accesul la piata muncii, inclusiv în privinta conditiilor de angajare si de muncă, la activităti economice în mod independent si la activităti profesionale, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 300/2004*) privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfăsoară activităti economice în mod independent, cu modificările si completările ulterioare, cu conditia ca activitatea desfăsurată să nu presupună, chiar si ocazional, exercitarea unor prerogative ale autoritătii publice;

b) accesul la toate formele si nivelurile de învătământ si de pregătire profesională, inclusiv la acordarea burselor de studiu;

c) echivalarea studiilor si recunoasterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competentă si a calificărilor profesionale, în conformitate cu reglementările în vigoare;

d) securitatea socială, asistenta si protectia socială;

e) asistenta de sănătate publică;

f) deduceri de impozit pe venitul global si scutiri de taxe;

g) accesul la bunuri si servicii publice, inclusiv obtinerea de locuinte;

h) libertatea de asociere, afiliere si apartenentă la o organizatie sindicală sau profesională.


*) Legea nr. 300/2004 a fost abrogată prin Ordonanta de urgentă nr. 44/2008 privind desfăsurarea activitătilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008.

 

 

ARTICOLUL 76

Stabilirea domiciliului străinilor în România

 

Străinii titulari ai unui drept de sedere permanentă au dreptul să îsi stabilească sau să îsi schimbe domiciliul pe teritoriul României în aceleasi conditii ca si cetătenii români.

 

SECTIUNEA a 3-a

Anularea si revocarea dreptului de sedere în România

 

ARTICOLUL 77

Cazuri de anulare si revocare

 

(1) Oficiul Român pentru Imigrări anulează, prin decizie motivată, dreptul de sedere permanentă sau temporară în România, dacă se constată ulterior că:

a) la data acordării dreptului de sedere permanentă sau a prelungirii dreptului de sedere temporară străinul nu îndeplinea conditiile prevăzute de lege în acest sens;

b) dreptul de sedere permanentă sau prelungirea dreptului de sedere temporară a fost obtinut/obtinută prin folosirea de informatii false, documente false sau falsificate ori de alte mijloace ilegale;

c) dreptul de sedere a fost obtinut în baza unei căsătorii de convenientă, constatată în conditiile art. 63;

d) străinul a fost îndepărtat anterior de pe teritoriul României si a reintrat, sub o altă identitate, în perioada de interdictie.

(2) Oficiul Român pentru Imigrări revocă, prin decizie motivată, dreptul de sedere permanentă atunci când se constată că rezidentul permanent constituie o amenintare la adresa ordinii publice, ca urmare a infractiunilor săvârsite pe teritoriul României.

(3) Oficiul Român pentru Imigrări revocă, prin decizie motivată, dreptul de sedere temporară atunci când:

a) în urma verificărilor efectuate de Oficiul Român pentru Imigrări sau a sesizărilor primite de la alte autorităti competente, potrivit legii, se constată că străinul nu mai îndeplineste conditiile pe baza cărora i-a fost prelungit dreptul de sedere ori nu mai respectă scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;

b) se constată că străinul a încălcat reglementările privind frontiera de stat sau pe cele referitoare la angajarea în muncă a străinilor;

c) se constată că străinul suferă de o boală ce pune în pericol sănătatea publică si nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autoritătile competente.

 

ARTICOLUL 78

Comunicarea deciziei de anulare sau revocare

 

Decizia de anulare sau revocare a dreptului de sedere se comunică:

a) de către Oficiul Român pentru Imigrări, străinului care se află pe teritoriul României, prin decizia de returnare prevăzută la art. 82;

b) de către Politia de Frontieră Română, străinului care se prezintă la frontieră cu scopul de a intra în România, prin comunicarea de nepermitere a intrării.

 

SECTIUNEA a 4-a

Integrarea în viata economică, culturală si socială a străinilor

 

ARTICOLUL 79

Asistenta pentru integrarea străinilor

 

(1) Statul român asigură conditiile pentru integrarea străinilor cărora li s-a acordat un drept de sedere în România, în viata economică, socială si culturală a tării.

(2) În scopul integrării străinilor pot fi organizate si desfăsurate următoarele activităti:

a) cursuri de limba română;

b) cursuri si alte forme de perfectionare si pregătire profesională;

c) asigurarea informării cu privire la drepturile si obligatiile străinilor, precum si asupra oportunitătilor de integrare în societatea românească;

d) cursuri de cunoastere a istoriei, culturii, civilizatiei si a sistemului de drept din România;

e) întâlniri prilejuite de diferite evenimente, la care să participe si cetăteni români, în scopul promovării cunoasterii si întelegerii reciproce.

 

ARTICOLUL 80

Institutii si organizatii implicate

 

(1) Institutiile publice vor coopera, potrivit competentelor, cu organizatii neguvernamentale si organizatii internationale, în scopul promovării si derulării de programe pentru integrarea străinilor în societate, precum si pentru identificarea resurselor financiare necesare în acest sens.

(2) În toate activitătile pe care le desfăsoară, institutiile publice si organizatiile neguvernamentale vor asigura protectia străinilor împotriva oricărei forme de discriminare.

 

CAPITOLUL V

Regimul îndepărtării străinilor de pe teritoriul României

 

SECTIUNEA 1

Conditii generale cu privire la îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României

 

ARTICOLUL 81

Îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României

 

(1) Împotriva străinilor care au intrat ilegal, a căror sedere pe teritoriul României a devenit ilegală, a căror viză sau drept de sedere a fost anulat sau revocat, a acelora cărora li s-a refuzat prelungirea dreptului de sedere temporară, a acelora cărora le-a încetat dreptul de sedere permanentă, precum si a fostilor solicitanti de azil Oficiul Român pentru Imigrări poate dispune măsura returnării de pe teritoriul României.

(2) În cazul străinilor declarati indezirabili, precum si împotriva celor pentru care instanta a dispus măsura de sigurantă a expulzării, îndepărtarea de pe teritoriul României se face prin punerea în aplicare a prevederilor hotărârii instantei prin care s-a dispus măsura respectivă.

 

ARTICOLUL 82

Decizia de returnare a străinilor de pe teritoriul României

 

(1) Decizia de returnare constituie actul administrativ alficiului Român pentru Imigrări sau al formatiunilor sale teritoriale, prin care străinii prevăzuti la art. 81 alin. (1) sunt bligati să părăsească teritoriul României.

(2) Decizia de returnare se redactează în două exemplare, fiecare în limba română si într-o limbă de circulatie internatională.

(3) Decizia de returnare dă posibilitatea străinului să părăsească tara neînsotit, astfel:

a) în termen de 15 zile, pentru:

(i) străinul a cărui sedere a devenit ilegală;

(ii) străinul a cărui viză a fost anulată sau revocată;

(iii) fostii solicitanti de azil pentru care s-a finalizat procedura de azil;

b) în termen de 30 de zile, pentru străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de sedere temporară ori i-a fost refuzată prelungirea acestui drept;

c) în termen de 90 de zile, pentru:

(i) străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de sedere temporară pentru desfăsurarea de activităti comerciale ori i-a fost refuzată prelungirea acestui drept, precum si membrii de familie ai acestuia care au beneficiat de un drept de sedere pentru reîntregirea familiei;

(ii) străinul căruia i-a încetat dreptul de sedere permanentă, dacă nu îndeplineste conditiile de prelungire a dreptului de sedere temporară pentru unul din scopurile prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă.

(4) Termenele prevăzute la alin. (3) curg de la data la care decizia de returnare i-a fost adusă la cunostintă străinului, în conditiile prezentei ordonante de urgentă.

(5) Străinilor care au trecut ilegal frontiera de stat, precum si celor cu sedere ilegală a căror identitate nu a putut fi stabilită li se emite decizie de returnare sub escortă, care va fi însotită de luarea în custodie publică, în conditiile prevăzute la art. 97.

 

ARTICOLUL 83

Comunicarea deciziei de returnare

 

(1) Comunicarea deciziei de returnare se realizează de către Oficiul Român pentru Imigrări ori de formatiunile sale teritoriale prin remiterea unui exemplar al acesteia.

(2) Remiterea se poate face prin înmânarea exemplarului, sub semnătură, atunci când străinul este prezent, sau prin trimiterea prin postă, cu confirmare de primire, la adresa la care străinul a declarat că locuieste, atunci când străinul nu este prezent.

(3) În cazul în care remiterea nu este posibilă, comunicarea deciziei de returnare se face prin afisarea unui exemplar al acesteia la sediul Oficiului Român pentru Imigrări sau al formatiunilor sale teritoriale.

(4) Se prezumă că remiterea nu este posibilă în următoarele situatii:

a) străinul refuză să primească exemplarul înmânat sau trimis prin postă;

b) străinul nu mai locuieste la adresa declarată;

c) străinul nu a făcut cunoscută adresa la care locuieste.

 

ARTICOLUL 84

Contestarea deciziei de returnare

 

(1) Decizia de returnare poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la Curtea de Apel Bucuresti, în cazul în care aceasta a fost emisă de Oficiul Român pentru Imigrări, sau la curtea de apel în a cărei rază de competentă se află formatiunea teritorială care a emis decizia de returnare. Instanta solutionează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instantei este irevocabilă.

(2) În cazul străinilor prevăzuti la art. 82 alin. (5), decizia de returnare sub escortă poate fi contestată la curtea de apel competentă teritorial pe raza căreia se află centrul de cazare, în termen de 3 zile de la data comunicării. Instanta se pronuntă în termen de 5 zile, hotărârea fiind definitivă si irevocabilă.

(3) Contestatia prevăzută la alin. (1) si (2) suspendă executarea măsurii de îndepărtare.

(4) Contestarea deciziei de returnare formulată de către străinii luati în custodie publică nu suspendă măsura luării în custodie publică.

 

SECTIUNEA a 2-a

Străini indezirabili

 

ARTICOLUL 85

Declararea ca indezirabil

 

(1) Declararea ca indezirabil este o măsură care se dispune împotriva unui străin care a desfăsurat, desfăsoară ori există indicii temeinice că intentionează să desfăsoare activităti de natură să pună în pericol securitatea natională sau ordinea publică.

(2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de Curtea de Apel Bucuresti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti. Procurorul sesizează instanta de judecată, la propunerea institutiilor cu competente în domeniul ordinii publice si securitătii nationale care detin date sau indicii temeinice, în sensul celor prevăzute la alin. (1).

(3) Datele si informatiile în baza cărora se propune declararea ca indezirabil pentru ratiuni de securitate natională se pun la dispozitia instantei de judecată, în conditiile stabilite de actele normative care reglementează regimul activitătilor referitoare la siguranta natională si protejarea informatiilor clasificate.

(4) Sesizarea prevăzută la alin. (2) se judecă în camera de consiliu, cu citarea părtilor. Instanta de judecată aduce la cunostintă străinului faptele care stau la baza sesizării, cu respectarea prevederilor actelor normative care reglementează regimul activitătilor referitoare la siguranta natională si protejarea informatiilor clasificate.

(5) Curtea de Apel Bucuresti se pronuntă, prin hotărâre motivată, în termen de 10 zile de la sesizarea formulată în conditiile alin. (2). Hotărârea instantei este definitivă. Atunci când declararea străinului ca indezirabil se întemeiază pe ratiuni de securitate natională, în continutul hotărârii nu se mentionează datele si informatiile care au stat la baza motivării acesteia.

(6) Hotărârea se comunică străinului, precum si, dacă instanta dispune declararea ca indezirabil, Oficiului Român pentru Imigrări, pentru a fi pusă în executare.

(7) Dreptul de sedere a străinului încetează de la data pronuntării hotărârii prin care acesta a fost declarat indezirabil.

(8) Punerea în executare a hotărârii prin care străinul a fost declarat indezirabil se realizează prin escortarea străinului până la frontieră sau până în tara de origine, de către personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări.

(9) Perioada pentru care un străin poate fi declarat indezirabil este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nouă perioadă cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri. Prelungirea termenului se face în conditiile prevăzute la alin. (2).

(10) Persoanele declarate indezirabile vor fi comunicate de Oficiul Român pentru Imigrări Directiei generale afaceri consulare.

 

ARTICOLUL 86

Recursul împotriva hotărârii prevăzute la art. 85 alin. (5)

 

(1) Hotărârea prevăzută la art. 85 alin. (5) poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la data comunicării, la Înalta Curte de Casatie si Justitie. Instanta se pronuntă în termen de 5 zile de la data primirii cererii.

(2) Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a hotărârii prin care străinul a fost declarat indezirabil. În cazuri temeinic justificate si pentru a se preveni producerea de pagube iminente, străinul poate cere instantei să dispună suspendarea executării hotărârii prin care a fost declarat indezirabil, până la solutionarea căii de atac.

Instanta va solutiona cererea de suspendare de urgentă, hotărârea pronuntată în acest caz fiind executorie de drept.

 

SECTIUNEA a 3-a

Îndepărtarea sub escortă a străinilor

 

ARTICOLUL 87

Îndepărtarea sub escortă a străinilor

 

(1) Îndepărtarea sub escortă se realizează, în conditiile prezentei ordonante de urgentă, de către personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări, pentru următoarele categorii de străini:

a) care nu au părăsit voluntar teritoriul României la expirarea termenului deciziei de returnare prevăzute la art. 82 alin. (3);

b) care au trecut ilegal frontiera de stat;

c) care au fost declarati indezirabili;

d) împotriva cărora a fost dispusă expulzarea.

(2) Îndepărtarea sub escortă se poate efectua si în cazul străinilor care prezintă dizabilităti fizice sau mentale ori constituie un pericol pentru sănătatea publică.

 

ARTICOLUL 88

Procedura îndepărtării sub escortă

 

(1) Îndepărtarea sub escortă presupune însotirea străinului de către personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări până la frontieră ori până în tara de origine, de tranzit sau de destinatie.

(2) Dacă străinii posedă document de trecere a frontierei de stat valabil, mijloace financiare si nu este necesară efectuarea altor formalităti, îndepărtarea sub escortă se va efectua în termen de 24 de ore.

(3) Străinii care nu posedă documente de trecere a frontierei de stat vor fi prezentati misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România ale statelor ai căror cetăteni sunt, pentru eliberarea documentelor.

(4) Procedurile aplicabile în cazul necooperării unor reprezentante diplomatice în legătură cu eliberarea de documente de călătorie pentru îndepărtarea străinilor de pe teritoriul statului român se stabilesc prin ordin comun al ministrului afacerilor externe si al ministrului internelor si reformei administrative.

(5) Pentru străinii proveniti din state care nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România vor fi solicitate documente de trecere a frontierei de stat din tara de origine, prin Directia generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(6) În situatia în care documentul de trecere a frontierei de stat nu poate fi obtinut în conditiile prevăzute la alin. (5), Oficiul Român pentru Imigrări poate elibera un titlu de călătorie, conform legii.

(7) Când există indicii temeinice că îndepărtarea sub escortă nu poate fi efectuată în termen de 24 de ore, străinul va fi luat în custodie publică.

 

ARTICOLUL 89

Îndepărtarea sub escortă în baza acordurilor de readmisie

 

(1) Străinii prevăzuti la art. 87 pot fi îndepărtati sub escortă si în baza acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte state, în conditiile prevăzute în acestea.

(2) La cererea unuia dintre statele care au încheiate acorduri de readmisie cu România, se poate permite tranzitarea teritoriului României de către străinul care face obiectul unei proceduri de readmisie către un stat tert, cu conditia escortării si a prezentării garantiilor că acesta îsi poate continua călătoria si poate intra în statul de destinatie.

 

ARTICOLUL 90

Măsuri de asistentă între statele membre ale Uniunii Europene în cazul îndepărtării străinilor pe calea aerului

 

(1) În situatia în care îndepărtarea nu este posibilă prin folosirea zborurilor directe până în tara de destinatie, Oficiul Român pentru Imigrări poate solicita altor state tranzitul aeroportuar.

(2) Pentru realizarea îndepărtării străinului pe calea aerului, Oficiul Român pentru Imigrări dispune escortarea străinilor până în tara de tranzit sau de destinatie în următoarele cazuri:

a) tara de tranzit sau de destinatie solicită ca străinul să fie escortat;

b) este necesară acordarea de asistentă medicală străinului în timpul realizării măsurilor de îndepărtare;

c) străinul trebuie supravegheat pentru a se preveni săvârsirea de fapte de natură penală în timpul realizării măsurilor de îndepărtare;

d) există indicii temeinice că străinul nu va respecta măsura de îndepărtare ori că intentionează să rămână în tara de tranzit;

e) autoritătile române cu atributii în domeniul ordinii publice si securitătii nationale solicită ca străinul să fie escortat.

(3) Pe durata realizării măsurilor de îndepărtare, membrii escortei nu sunt înarmati si poartă tinută civilă. Acestia sunt obligati să respecte legislatia statului de tranzit, să folosească forta numai în caz de legitimă apărare sau în scopul împiedicării străinului să fugă, să îsi provoace răni, să lezeze integritatea corporală a altor persoane sau să producă pagube materiale atunci când reprezentantii statului de tranzit nu sunt prezenti sau este necesară acordarea de sprijin acestora.

(4) Oficiul Român pentru Imigrări întreprinde demersurile necesare pentru întoarcerea în tară a străinilor dacă, în timpul îndepărtării pe calea aerului, a intervenit una dintre următoarele situatii:

a) autorizatia de tranzit aeroportuar a fost refuzată sau revocată;

b) străinul a intrat pe teritoriul statului solicitat în timpul tranzitului;

c) îndepărtarea străinului către o altă tară de tranzit ori către tara de destinatie sau îmbarcarea în zborul de legătură nu a fost realizată;

d) tranzitul aeroportuar nu mai este posibil.

(5) Inspectoratul General al Politiei de Frontieră poate aproba solicitările de tranzit pentru străinii care fac obiectul unor măsuri de îndepărtare, adresate de autoritătile competente din statele membre ale Uniunii Europene.

(6) Solicitarea de tranzit prevăzută la alin. (5) poate fi refuzată dacă:

a) străinul este învinuit sau inculpat într-o cauză penală ori are de executat o pedeapsă privativă de libertate, ca urmare a săvârsirii unei infractiuni pe teritoriul României;

b) tranzitul către alte state sau intrarea în tara de destinatie nu este permisă;

c) în timpul tranzitului este necesar transportul către un alt aeroport aflat pe teritoriul României;

d) străinul reprezintă o amenintare pentru siguranta natională, ordinea si sănătatea publică sau relatiile internationale ale statului român;

e) asistenta solicitată este imposibilă în acel moment din motive obiective; în acest caz, Inspectoratul General al Politiei de Frontieră informează, în cel mai scurt timp posibil, autoritătile solicitante asupra unei date cât mai apropiate de cea solicitată initial, în care poate fi acordată asistenta tranzitului.

(7) În situatia în care, ulterior aprobării tranzitului, survin situatiile prevăzute la alin. (6), autorizatiile deja eliberate pot fi revocate, cu informarea autoritătilor solicitante asupra motivelor care au determinat revocarea.

(8) Solicitarea de tranzit trebuie transmisă în scris cu cel târziu două zile înainte de tranzit. Acest termen poate fi scurtat în cazuri urgente si justificate.

(9) Forma si continutul solicitării de tranzit se stabilesc prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(10) Decizia va fi comunicată statului membru solicitant în termen de două zile. Termenul poate fi prelungit, în cazuri justificate, cu maximum 48 de ore.

(11) Inspectoratul General al Politiei de Frontieră stabileste puncte de contact în toate zonele de tranzit importante.

(12) Operatiunea de tranzit nu trebuie să depăsească 24 de ore. În cazul în care, din motive obiective, sunt necesare măsuri de asistentă suplimentare pentru continuarea operatiunii de tranzit, acest termen poate fi prelungit cu maximum 48 de ore.

(13) În limita mijloacelor disponibile si în conformitate cu standardele internationale relevante, Inspectoratul General al Politiei de Frontieră va asigura măsurile de asistentă necesare de la aterizare si până la părăsirea aeroportului către tara de destinatie a străinului, în ceea ce priveste:

a) întâmpinarea străinului la aeronavă si escortarea acestuia în perimetrul aeroportului, în special către zborul de legătură;

b) asigurarea tratamentului medical de urgentă străinului si, dacă este cazul, persoanelor din escorta acestuia;

c) asigurarea hranei pentru străin si, dacă este cazul, pentru persoanele din escorta acestuia;

d) primirea, păstrarea si predarea documentelor de călătorie, în special în cazul străinilor neescortati;

e) în cazul străinilor neescortati, informarea statului solicitant despre locul si ora plecării străinului de pe teritoriul statului român;

f) informarea statului solicitant în privinta oricăror incidente serioase care survin în timpul tranzitului;

g) pe timpul stationării în aeroportul de tranzit, seful punctului de trecere a frontierei poate dispune cazarea străinului în spatii special amenajate si folosirea mijloacelor legale pentru prevenirea sau împiedicarea oricărei încercări a străinului de a se împotrivi tranzitului.

(14) Costurile serviciilor asigurate potrivit alin. (13) se suportă de statul solicitant.

 

ARTICOLUL 91

Organizarea unor zboruri comune cu statele membre ale Uniunii Europene în vederea îndepărtării străinilor

 

(1) Oficiul Român pentru Imigrări poate organiza sau participa la actiuni comune cu autoritătile competente din unul ori mai multe state membre ale Uniunii Europene, pentru îndepărtarea străinilor care fac obiectul unor măsuri de îndepărtare.

(2) Atunci când Oficiul Român pentru Imigrări decide organizarea unui zbor pentru îndepărtarea străinilor, la care ar putea să participe si alte state membre ale Uniunii Europene, informează autoritătile competente din aceste state.

(3) În vederea unei bune desfăsurări a zborului, Oficiul Român pentru Imigrări întreprinde măsuri pentru selectionarea transportatorului, potrivit dispozitiilor legale, obtinerea autorizatiilor necesare de la statele de tranzit si de destinatie, stabilirea în comun cu autoritătile competente ale celorlalte state participante a numărului personalului de escortă necesar, încheierea întelegerilor financiare necesare, precum si alte măsuri ce se impun.

(4) În cazul în care Oficiul Român pentru Imigrări decide să participe la un zbor pentru îndepărtarea străinilor organizat de un stat membru al Uniunii Europene, informează autoritătile competente din statul organizator despre intentia de a participa, specificând numărul de persoane care fac obiectul îndepărtării, si asigură un număr suficient de persoane pentru escortă. În cazul în care escorta este realizată numai de către statul organizator, Oficiul Român pentru Imigrări asigură prezenta a cel putin 2 reprezentanti la bordul aeronavei, care sunt responsabili de predarea străinilor de care răspund autoritătile din statele de destinatie.

(5) Oficiul Român pentru Imigrări asigură atât străinilor care fac obiectul măsurilor de îndepărtare, cât si personalului de escortă propriu documente de călătorie valabile, vize si alte documente necesare si, prin intermediul Directiei generale afaceri consulare, solicită asistentă necesară din partea reprezentantelor diplomatice ale României.

 

ARTICOLUL 92

Interzicerea îndepărtării

 

(1) Îndepărtarea este interzisă în următoarele cazuri:

a) străinul este minor, iar părintii acestuia au drept de sedere în România;

b) străinul este părinte al unui minor care are cetătenia română, dacă minorul se află în întretinerea acestuia sau dacă există obligatia plătii pensiei alimentare, obligatie pe care străinul si-o îndeplineste cu regularitate;

c) străinul este căsătorit cu un cetătean român, iar căsătoria nu este de convenientă;

d) străinul a depăsit vârsta de 80 de ani;

e) există temeri justificate că viata îi este pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante în statul în care urmează să fie trimis străinul;

f) îndepărtarea este interzisă de documentele internationale la care România este parte.

(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate acorda sau, după caz, prelungi dreptul de sedere în România de către Oficiul Român pentru Imigrări, pentru unul dintre scopurile si în conditiile prevăzute la capitolul IV, fără a mai fi necesară obtinerea în prealabil a unei vize de lungă sedere.

(3) Punerea în executare a măsurilor de îndepărtare se suspendă în cazul străinilor care se află în una dintre situatiile prevăzute la art. 15 alin. (1), până la data la care încetează motivele de nepermitere a iesirii din România.

(4) Fac exceptie de la prevederile alin. (1), (2) si (3) străinii care constituie un pericol pentru ordinea publică, securitatea natională ori care suferă de o boală care amenintă sănătatea publică si refuză să se supună măsurilor stabilite de către autoritătile medicale.

 

ARTICOLUL 93

Repatrierea voluntară umanitară asistată

 

(1) Străinii aflati pe teritoriul României pot solicita sprijinul Oficiului Român pentru Imigrări, precum si al organizatiilor internationale sau neguvernamentale cu atributii în domeniu pentru repatrierea voluntară umanitară asistată, dacă nu dispun de mijloace financiare.

(2) Oficiul Român pentru Imigrări, în comun cu organizatii internationale cu atributii în domeniu, precum si cu organizatii neguvernamentale de profil vor desfăsura programe comune pentru identificarea modalitătilor concrete de sprijinire a străinilor prevăzuti la alin. (1), în vederea repatrierii voluntare umanitare asistate a acestora, precum si a resurselor financiare necesare în acest sens.

(3) Străinilor inclusi în programele de repatriere voluntară umanitară asistată li se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări certificate de repatriere.

(4) Străinii prevăzuti la alin. (1) pot beneficia, în mod individual, o singură dată de sprijinul acordat de Oficiul Român pentru Imigrări, prin intermediul programelor prevăzute la alin. (2), pentru repatrierea voluntară umanitară asistată.

 

SECTIUNEA a 4-a

Expulzarea străinilor

 

ARTICOLUL 94

Efectuarea expulzării străinilor

 

(1) Împotriva străinului care a săvârsit o infractiune pe teritoriul României poate fi dispusă măsura expulzării în conditiile prevăzute de Codul penal si de Codul de procedură penală.

(2) Dreptul de sedere al străinului încetează de drept la data la care a fost dispusă măsura expulzării.

(3) Instanta de judecată poate dispune ca străinul să fie luat în custodie publică, până la efectuarea expulzării, fără ca perioada acestei măsuri să depăsească 2 ani.

(4) Dacă străinul nu posedă document de trecere a frontierei de stat sau mijloace financiare suficiente, Oficiul Român pentru Imigrări procedează potrivit prevederilor art. 88 alin. (3), (5) si (6).

(5) În cazul în care măsura expulzării nu poate fi pusă în executare în termen de 24 de ore, străinul va fi luat în custodie publică potrivit prevederilor art. 97 alin. (11).

 

ARTICOLUL 95

Interzicerea expulzării

 

(1) Un străin nu poate fi expulzat într-un stat în care există temeri justificate că viata îi este pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante.

(2) Măsura expulzării nu se dispune, iar în cazul în care a fost dispusă, nu poate fi executată, dacă străinul se află în una dintre situatiile prevăzute la art. 15 alin. (1).

(3) Interdictia de expulzare durează până la disparitia motivelor pe care a fost întemeiată.

(4) Constatarea situatiilor prevăzute la alin. (1) si (2) este de competenta instantei de judecată, în urma comunicării efectuate de către Oficiul Român pentru Imigrări.

 

ARTICOLUL 96

Recunoasterea deciziilor de îndepărtare a străinilor de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene

 

(1) Deciziile de îndepărtare a străinilor, cetăteni ai unor state terte, de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene sunt recunoscute de statul român si sunt puse în aplicare de Oficiul Român pentru Imigrări în conditiile prezentei ordonante de urgentă, în următoarele cazuri:

a) decizia de îndepărtare este luată pentru motive de ordine publică si sigurantă natională, astfel:

(i) când străinul a fost condamnat pentru săvârsirea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an;

(ii) ca urmare a desfăsurării de către străini ori a existentei unor indicii temeinice că străinul urmează să desfăsoare activităti de natură să pună în pericol ordinea publică sau siguranta natională;

b) decizia de îndepărtare este luată ca urmare a neîndeplinirii de către străin a conditiilor referitoare la intrarea si sederea străinilor pe teritoriul statului membru în cauză.

(2) Criteriile si aranjamentele practice de compensare a dezechilibrelor financiare rezultate ca urmare a recunoasterii deciziilor de îndepărtare prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3) Pentru a fi puse în aplicare, este necesar ca deciziile de îndepărtare prevăzute la alin. (1) să nu fi fost revocate sau suspendate de către autoritătile emitente.

(4) Sunt exceptati de la prevederile alin. (1) străinii membri de familie ai cetătenilor români, precum si membrii de familie ai cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene.

(5) În vederea aplicării prezentului articol, Oficiul Român pentru Imigrări cooperează si face schimb de informatii cu autoritătile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene.

(6) Cheltuielile angajate de către Oficiul Român pentru Imigrări în scopul îndepărtării străinilor, în baza deciziilor prevăzute la alin. (1), se suportă din bugetul de venituri si cheltuieli aprobat Ministerului Internelor si Reformei Administrative pentru Oficiul Român pentru Imigrări cu această destinatie.

(7) Sumele reprezentând cheltuielile prevăzute la alin. (6), recuperate de la statul membru al Uniunii Europene care a emis decizia de îndepărtare, reprezintă reconstituiri de credite bugetare, dacă cheltuielile au fost efectuate pentru anul în curs, sau se fac venit la bugetul de stat, dacă cheltuielile au fost efectuate în anii precedenti.

(8) Oficiul Român pentru Imigrări decontează cheltuielile efectuate de alte state membre ale Uniunii Europene care pun în aplicare deciziile de îndepărtare până la împlinirea unei perioade de 4 ani de la data emiterii acestora de către autoritătile române, în limita bugetului de venituri si cheltuieli aprobat Ministerului Internelor si Reformei Administrative pentru Oficiul Român pentru Imigrări cu această destinatie.

(9) Solicitările de rambursare a cheltuielilor efectuate de statul membru al Uniunii Europene pot fi respinse de către  Oficiul Român pentru Imigrări atunci când sunt efectuate după o perioadă mai mare de un an de la punerea în aplicare a măsurii de îndepărtare.

 

SECTIUNEA a 5-a

Luarea în custodie publică a străinilor. Centre de cazare

 

ARTICOLUL 97

Luarea în custodie publică a străinilor

 

(1) Luarea în custodie publică este o măsură de restrângere temporară a libertătii de miscare pe teritoriul statului român, dispusă de magistrat împotriva străinului care nu a putut fi îndepărtat sub escortă în termenul prevăzut de lege, precum si împotriva străinului care a fost declarat indezirabil sau cu privire la care instanta a dispus expulzarea.

(2) În cazul străinilor care nu au putut fi îndepărtati sub escortă în termenul prevăzut de lege, luarea în custodie publică se dispune de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti, pe o perioadă de 30 de zile, la solicitarea Oficiului Român pentru Imigrări sau a formatiunilor sale teritoriale.

(3) În cazul străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura expulzării, instanta poate dispune ca străinul să fie luat în custodie publică până la efectuarea expulzării de către organele de politie, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, fără ca perioada de custodie publică să depăsească 2 ani.

(4) Luarea în custodie publică a străinilor declarati indezirabili se dispune de instanta de judecată care a dispus măsura declarării ca indezirabil prin hotărârea prevăzută la art. 85 alin. (5). Custodia publică a străinilor declarati indezirabili încetează la data punerii în executare a hotărârii instantei de judecată, în conditiile prevăzute la art. 85 alin. (8).

(5) Prelungirea duratei de luare în custodie publică a străinilor prevăzuti la alin. (2) care nu au putut fi îndepărtati de pe teritoriul României în termen de 30 de zile se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competentă teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Oficiului Român pentru Imigrări. Instanta trebuie să se pronunte înainte de expirarea termenului luării în custodie publică dispuse anterior, iar hotărârea instantei este irevocabilă.

(6) Perioada maximă de luare în custodie publică a străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnării nu poate depăsi 6 luni.

(7) În situatia în care, ulterior luării în custodie publică a unui străin, se constată existenta unuia dintre cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1) sau acesta formulează pentru prima dată o cerere pentru acordarea unei forme de protectie, măsura luării în custodie publică încetează de drept. La formularea unei a doua cereri, măsura luării în custodie publică încetează la data acordării accesului la o nouă procedură.

(8) Fac exceptie de la prevederile alin. (7) situatiile în care, pentru ratiuni de sigurantă natională sau ordine publică, se impune îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României sau mentinerea străinului în custodie publică până la finalizarea procedurii pentru acordarea statutului de refugiat.

(9) Străinii împotriva cărora s-a dispus luarea în custodie publică, în conditiile prevăzute la alin. (2), pot depune, în termen de 5 zile, plângere la Curtea de Apel Bucuresti, care este obligată să o solutioneze în termen de 3 zile de la data primirii.

(10) Străinii luati în custodie publică, precum si cei îndepărtati sub escortă în termen de 24 de ore sunt amprentati si fotografiati.

(11) În cazul prevăzut la alin. (3), dacă instanta care a pronuntat hotărârea penală nu a dispus luarea în custodie publică, Oficiul Român pentru Imigrări poate solicita Curtii de Apel Bucuresti luarea în custodie publică a străinului care urmează a fi expulzat. Instanta solutionează cererea în termen de 3 zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instantei este definitivă si irevocabilă.

 

ARTICOLUL 98

Centrele de cazare

 

(1) Străinii luati în custodie publică vor fi introdusi în centre de cazare, denumite în continuare centre.

(2) Centrele sunt locuri închise, special amenajate, administrate de Oficiul Român pentru Imigrări, si sunt destinate cazării temporare a străinilor declarati indezirabili sau împotriva cărora s-a dispus măsura returnării ori expulzării si au fost luati în custodie publică.

(3) Centrele sunt organizate si functionează pe baza regulamentului care se aprobă de ministrul internelor si reformei administrative.

(4) Centrele sunt înfiintate, organizate, autorizate sanitar, amenajate si dotate astfel încât să ofere conditii adecvate de cazare, hrană, asistentă medicală si igienă personală.

 

ARTICOLUL 99

Drepturile si obligatiile străinilor cazati în centre

 

(1) Străinii cazati în centre beneficiază de drepturile prevăzute de lege, precum si de cele prevăzute în tratatele si acordurile internationale în materie la care România este parte.

(2) Străinii cazati în centre au dreptul la asistentă juridică, medicală si socială si la respectarea opiniei si specificului propriu, în materie religioasă, filozofică si culturală.

(3) Străinii cazati în centre au dreptul de a fi informati imediat după aducerea lor în aceste locuri, în limba în care vorbesc sau într-o limbă înteleasă, despre motivele principale care au condus la luarea măsurii, drepturile si obligatiile pe care le au în timpul sederii în aceste centre. Motivul luării în custodie publică, precum si drepturile si obligatiile străinilor cazati în centre le vor fi comunicate în scris de către persoanele desemnate să conducă aceste centre.

(4) Pe întreaga perioadă a sederii în centre străinilor li se va asigura posibilitatea comunicării cu reprezentantii diplomatici si consulari ai statului de provenientă.

(5) Personalul centrelor va trata străinii cazati în mod nediscriminatoriu pe motiv de rasă, sex, vârstă, cultură,nationalitate, religie sau apartenentă la un anumit grup social.

(6) Pe toată durata cazării în centre străinii sunt obligati să respecte regulile, programul zilnic si ordinea interioară stabilite prin regulamentul de organizare si functionare.

(7) Minorii introdusi în centrele de cazare au acces gratuit la sistemul de învătământ obligatoriu.

 

ARTICOLUL 100

Asistenta medicală a străinilor luati în custodie

 

(1) Străinii luati în custodie publică au dreptul la asistentă medicală, medicamente si materiale sanitare gratuite.

(2) Serviciile medicale prevăzute la alin. (1) se asigură, după caz, prin serviciul medical al centrelor de cazare sau prin unitătile sanitare ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative ori ale Ministerului Sănătătii Publice. Decontarea cheltuielilor se asigură de către Ministerul Internelor si Reformei Administrative, prin bugetul alocat Oficiului Român pentru Imigrări, special prevăzut în acest scop.

 

ARTICOLUL 101

Măsuri speciale

 

(1) Străinii luati în custodie publică, condamnati prin hotărâri judecătoresti definitive, vor fi cazati separat de celelalte categorii de străini.

(2) Pe toată perioada cât străinii prevăzuti la alin. (1) se află în custodie publică deplasarea în afara centrelor se va efectua sub escortă.

 

SECTIUNEA a 6-a

Tolerarea rămânerii pe teritoriul României

 

ARTICOLUL 102

Acordarea tolerării

 

(1) Tolerarea rămânerii pe teritoriul României, denumită în continuare tolerare, reprezintă permisiunea de a rămâne pe teritoriul tării acordată de Oficiul Român pentru Imigrări străinilor care nu au dreptul de sedere si, din motive obiective, nu părăsesc teritoriul României.

(2) Prin motive obiective, în sensul prezentei ordonante de urgentă, se întelege acele împrejurări independente de vointa străinului, imprevizibile si care nu pot fi înlăturate, datorită cărora străinul nu poate părăsi teritoriul României.

(3) Neacordarea tolerării de către Oficiul Român pentru Imigrări poate fi contestată în termen de 5 zile de la comunicare la curtea de apel competentă teritorial. Instanta se pronuntă în termen de 30 de zile, hotărârea instantei fiind irevocabilă.

 

ARTICOLUL 103

Situatii de tolerare pe teritoriul României

 

Străinii prevăzuti la art. 102 alin. (1) pot fi tolerati în următoarele situatii:

a) atunci când se află în situatiile prevăzute la art. 15 alin. (1) si nu îndeplinesc conditiile prevăzute de lege pentru acordarea unui permis de sedere;

b) când străinii luati în custodie publică, împotriva cărora s-a dispus măsura returnării, nu au putut fi îndepărtati în termen de 6 luni;

c) când străinii luati în custodie publică, împotriva cărora instanta a dispus expulzarea, nu au putut fi expulzati în termen de 2 ani de la data la care au fost luati în custodie publică;

d) atunci când prezenta temporară pe teritoriul României a acestora este cerută de interese publice importante. În acest caz, tolerarea se acordă la solicitarea organelor de stat competente;

e) atunci când există motive serioase să se considere că străinii sunt victime ale traficului de fiinte umane. În acest caz, tolerarea se acordă la solicitarea procurorului sau a instantei;

f) atunci când Oficiul Român pentru Imigrări constată că acestia se află în imposibilitatea de a părăsi temporar România din alte motive obiective.

 

ARTICOLUL 104

Regimul tolerării

 

(1) Tolerarea se acordă pentru o perioadă de până la 6 luni, care poate fi prelungită pentru noi perioade de până la 6 luni, până la disparitia cauzelor.

(2) Tolerarea nu anulează obligatia străinilor de a părăsi teritoriul statului român la încetarea motivelor pentru care a fost acordată.

(3) Tolerarea încetează în momentul părăsirii teritoriului României de către străin.

(4) La încetarea motivelor care au stat la baza acordării tolerării străinul va fi îndepărtat imediat de pe teritoriul României, fără o notificare prealabilă.

(5) În cazul persoanelor prevăzute la art. 103 lit. e), procurorul, prin ordonantă sau, după caz, instanta, prin încheiere, poate dispune prelungirea tolerării dacă prezenta acestora este necesară pentru buna desfăsurare a procesului penal. În acest caz tolerarea se prelungeste succesiv, în conditiile prevăzute la alin. (1), până la încetarea procesului penal.

(6) Străinul este obligat să se prezinte lunar sau ori de câte ori este chemat la formatiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări care i-a acordat tolerarea si să anunte orice schimbare a resedintei.

(7) Tolerarea are valabilitate teritorială limitată la raza de competentă a formatiunii Oficiului Român pentru Imigrări care a acordat-o, iar orice deplasare în afara acesteia este permisă numai cu aprobare prealabilă.

(8) În situatia nerespectării obligatiilor prevăzute la alin. (6) sau (7) poate fi dispusă măsura luării în custodie publică a străinului.

(9) În cazul străinilor prevăzuti la art. 103 lit. b) si c), dacă au dispărut motivele pentru care nu au putut fi îndepărtati de pe teritoriul României în perioada de custodie publică, acestia pot fi luati din nou în custodie publică, pentru o perioadă de maximum 30 de zile, în conditiile art. 97 alin. (2), în vederea îndepărtării de pe teritoriul României.

 

SECTIUNEA a 7-a

Interzicerea intrării pe teritoriul României

 

ARTICOLUL 105

Dispunerea măsurii de interzicere a intrării în România

 

(1) Concomitent cu emiterea deciziei de returnare sau cu punerea în aplicare a măsurii de expulzare, Oficiul Român pentru Imigrări poate dispune, în conditiile legii, si interzicerea intrării în România pentru o perioadă determinată.

(2) Măsura prevăzută la alin. (1) poate fi dispusă de Oficiul Român pentru Imigrări sau de Inspectoratul General al Politiei de Frontieră, în conditiile legii, si în situatia în care străinul nu a făcut obiectul unei măsuri de îndepărtare sau împotriva străinilor prevăzuti la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) si alin. (2) lit. a) si b).

(3) Aplicarea măsurii de interzicere a intrării se realizează în toate cazurile prin instituirea consemnului nominal la punctele de trecere a frontierei de stat si, atunci când este posibil, prin aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a stampilei în care se precizează durata acesteia.

(4) Instituirea măsurii interzicerii intrării în România se comunică străinilor, în scris, de către organul care a luat măsura, împreună cu motivele care au stat la baza dispunerii acesteia.

(5) Interzicerea intrării în România poate fi contestată de către străin în termen de 10 zile de la comunicare la curtea de apel în a cărei rază de competentă se află formatiunea care a dispus această măsură. Contestatia nu suspendă executarea măsurilor de îndepărtare. Hotărârea instantei este irevocabilă.

(6) Toate cazurile în care a fost dispusă interzicerea intrării în România vor fi comunicate de institutia care a dispus această măsură Directiei generale afaceri consulare din Ministerul Afacerilor Externe.

 

ARTICOLUL 106

Stabilirea duratei interdictiei de intrare în România

 

(1) Împotriva străinilor care au intrat legal în România, dar a căror sedere a devenit ilegală, durata interdictiei de intrare în România va fi după cum urmează:

a) un an, în cazul:

(i) unei sederi ilegale de la 30 de zile la un an, pentru străinii care nu au părăsit teritoriul României la expirarea dreptului de sedere conferit prin viză sau în temeiul unor conventii internationale ori acte

normative prin care se desfiintează unilateral regimul de vize;

(ii) unei sederi ilegale de la 3 luni la un an, pentru străinii care au fost titulari ai unui permis de sedere temporară;

(iii) străinilor care nu au respectat decizia de returnare si care au fost îndepărtati sub escortă;

b) 2 ani - în cazul unei sederi ilegale de la 1 an la 2 ani;

c) 3 ani - în cazul unei sederi ilegale de la 2 ani la 3 ani;

d) 5 ani - în cazul unei sederi ilegale de peste 3 ani.

(2) Limitele interdictiilor prevăzute la alin. (1) se reduc la jumătate pentru străinii care:

a) solicită repatrierea voluntară umanitară asistată, în conditiile prevăzute la art. 93;

b) suportă cheltuielile necesare îndepărtării de pe teritoriul României;

c) rambursează ulterior Oficiului Român pentru Imigrări cheltuielile suportate pentru îndepărtarea de pe teritoriul României;

d) nu necesită cheltuieli cu transportul international pentru îndepărtarea de pe teritoriul României;

(3) În cazul străinilor împotriva cărora instanta a dispus măsura de sigurantă a expulzării, durata interdictiei va fi egală cu durata pedepsei la care au fost condamnati, dar nu mai mică de 3 ani.

(4) Împotriva străinilor care au trecut ilegal ori au încercat să treacă fraudulos frontiera de stat, durata interdictiei va fi de 5 ani.

(5) Împotriva străinilor prevăzuti la art. 105 alin. (2) durata interdictiei va fi după cum urmează:

a) 15 ani - pentru străinii prevăzuti la art. 8 alin. (1) lit. b)-d);

b) 5 ani - pentru străinii prevăzuti la art. 8 alin. (2) lit. a) si b).

 

CAPITOLUL VI

Documente care se eliberează străinilor

 

SECTIUNEA 1

Permisele de sedere

 

ARTICOLUL 107

Eliberarea permiselor de sedere

 

(1) Străinului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de sedere în România i se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări, prin formatiunile sale teritoriale, un permis de sedere, după cum urmează:

a) permis de sedere temporară străinului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de sedere temporară;

b) permisul de sedere în scop de muncă străinului căruia I s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de sedere temporară si dreptul de muncă;

c) permis de sedere permanentă străinului căruia i s-a acordat dreptul de sedere permanentă.

(2) Prevederile referitoare la permisul de sedere temporară se aplică în mod corespunzător si permisului de sedere în scop de muncă.

 

ARTICOLUL 108

Regimul permisului de sedere

 

(1) Permisul de sedere eliberat străinului în conditiile prezentei ordonante de urgentă face dovada identitătii, a adresei de resedintă sau de domiciliu pe teritoriul României si atestă existenta dreptului de sedere în România, precum si durata si scopul pentru care i-a fost acordat acest drept.

(2) Titularul permisului de sedere are obligatia de a avea în permanentă asupra sa documentul, de a nu-l înstrăina si de a-l prezenta organelor autoritătilor competente ori de câte ori i se solicită aceasta.

 

ARTICOLUL 109

Permisul de sedere temporară

 

(1) Permisul de sedere temporară se eliberează străinilor la acordarea sau prelungirea dreptului de sedere temporară. În permisul de sedere temporară se înscrie adresa la care străinul declară că are resedinta pe teritoriul României.

(2) Permisul de sedere temporară are o valabilitate limitată la perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de sedere temporară. Permisul de sedere temporară se reînnoieste de fiecare dată cu ocazia prelungirii dreptului de sedere temporară.

 

ARTICOLUL 110

Permisul de sedere permanentă

 

(1) Permisul de sedere permanentă se eliberează străinilor, în baza obtinerii dreptului de sedere permanentă, pentru o perioadă de 5 ani si se reînnoieste succesiv pentru aceeasi perioadă.

(2) În permisul de sedere permanentă se înscrie adresa la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României.

(3) Cererea pentru acordarea permisului de sedere permanentă se depune de către titularul dreptului de sedere permanentă la formatiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări în a cărei rază de competentă locuieste în mod legal solicitantul si trebuie să fie însotită de următoarele documente:

a) documentul de trecere a frontierei de stat, în original si în copie;

b) documentele care dovedesc detinerea în mod legal a spatiului de locuit la adresa la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României, în original si în copie.

(4) Pentru reînnoirea permisului de sedere permanentă, solicitantul trebuie să depună, cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea valabilitătii documentului, o cerere însotită de documentele care dovedesc detinerea în mod legal a spatiului de locuit la adresa la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României.

 

ARTICOLUL 111

Anularea permisului de sedere

 

În cazul în care titularului permisului de sedere i se revocă sau i se anulează dreptul de sedere, documentul se anulează la vdata luării deciziei si se retrage cel mai târziu la data la care

această decizie este adusă la cunostintă străinului.

 

ARTICOLUL 112

Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de sedere

 

(1) Titularul permisului de sedere este obligat să anunte formatiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări care a eliberat documentul despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situatii.

(2) Străinului i se eliberează de către formatiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări competentă un nou permis de sedere în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus.

(3) Permisele de sedere a căror valabilitate a expirat, precum si cele deteriorate se anulează de formatiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări.

 

ARTICOLUL 113

Forma si continutul permiselor de sedere

 

Forma si continutul permiselor de sedere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României.

 

SECTIUNEA a 2-a

Cărtile de rezidentă pentru străinii membri de familie ai cetătenilor români

 

ARTICOLUL 114

Emiterea cărtilor de rezidentă

 

(1) Străinului, membru de familie al unui cetătean român, căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de sedere în România i se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări, prin formatiunile sale teritoriale, o carte de rezidentă, după cum urmează:

a) carte de rezidentă pentru străinii membri de familie - străinului membru de familie al cetăteanului român, căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de sedere temporară;

b) carte de rezidentă permanentă pentru străinii membri de familie - străinului membru de familie al cetăteanului român, căruia i s-a acordat dreptul de sedere permanentă.

(2) În cartea de rezidentă si în cartea de rezidentă permanentă se înscrie adresa la care străinul declară că are resedinta sau domiciliul pe teritoriul României.

(3) Forma si continutul cărtilor de rezidentă sunt similare celor eliberate membrilor de familie ai cetătenilor Uniunii Europene, cu aplicarea corespunzătoare a dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.864/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul României a cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului

Economic European si pentru stabilirea formei si continutului documentelor care se eliberează cetătenilor Uniunii Europene si membrilor lor de familie.

(4) Materialele necesare producerii cărtilor de rezidentă eliberate străinilor membri de familie ai cetătenilor români sunt asigurate din stocurile achizitionate de Ministerul Internelor si Reformei Administrative pentru confectionarea cărtilor de identitate pentru cetătenii români, potrivit art. 23 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 84/2001 privind înfiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare de

evidentă a persoanelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 372/2002, cu modificările si completările ulterioare.

 

ARTICOLUL 115

Valabilitatea cărtilor de rezidentă

 

(1) Cartea de rezidentă se eliberează la acordarea sau prelungirea dreptului de sedere temporară si are o valabilitate limitată la perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de sedere temporară.

(2) Cartea de rezidentă permanentă se eliberează în baza obtinerii dreptului de sedere permanentă, pentru o perioadă de 10 ani, si se reînnoieste succesiv, pentru aceeasi perioadă.

 

ARTICOLUL 116

Regimul cărtilor de rezidentă

 

(1) Cartea de rezidentă dovedeste identitatea străinului membru de familie al unui cetătean român si atestă exercitarea dreptului de sedere în România.

(2) Titularul cărtii de rezidentă are obligatia de a nu o înstrăina si de a o prezenta autoritătilor competente ori de câte ori i se solicită aceasta.

(3) Se interzice darea, primirea sau solicitarea documentelor prevăzute la art. 114 drept garantie pentru prestarea unor servicii, pentru încredintarea unor bunuri sau valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri.

(4) Orice modificare, adăugare sau mentiune, alta decât cea prevăzută de lege, înscrisă în documentele prevăzute la art. 114, este interzisă si atrage nulitatea acestora.

(5) În situatiile prevăzute la alin. (4), nulitatea se constată de către personalul Oficiului Român pentru Imigrări.

(6) Politistul care constată una dintre situatiile prevăzute la alin. (4) este obligat să retină documentul respectiv si să îl transmită celei mai apropiate formatiuni teritoriale a Oficiului Român pentru Imigrări.

(7) Titularul cărtii de rezidentă este obligat să se prezinte la formatiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări competentă, în vederea eliberării unui nou document, în următoarele situatii:

a) când au intervenit modificări cu privire la nume, prenume, cetătenie si adresă;

b) în cazul distrugerii sau deteriorării cărtii de rezidentă;

c) în cazul pierderii sau furtului, numai după declararea evenimentului la organul de politie competent teritorial.

 

ARTICOLUL 117

Anularea cărtilor de rezidentă

 

În cazul în care titularului cărtii de rezidentă i se revocă sau i se anulează dreptul de sedere, documentul se anulează la data luării deciziei si se retrage cel mai târziu la data la care aceastădecizie este adusă la cunostintă străinului.

 

SECTIUNEA a 3-a

Documente de călătorie care se eliberează străinilor

 

ARTICOLUL 118

Tipuri de documente de călătorie care se eliberează străinilor

 

(1) Oficiul Român pentru Imigrări, prin formatiunile sale teritoriale, sau, după caz, Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentantele diplomatice si oficiile consulare ale României din străinătate, poate elibera, la cerere, următoarele tipuri de documente de călătorie:

a) titlu de călătorie - următoarelor categorii de străini:

(i) apatrizilor domiciliati în străinătate, aflati temporar pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat si, din motive obiective, nu pot obtine un asemenea document de la reprezentanta diplomatică a tării de domiciliu;

(ii) cetătenilor străini aflati pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia unui pasaport national si, din motive obiective, nu pot obtine un document de călătorie de la reprezentanta diplomatică a statului lor;

(iii) apatrizilor cu sedere permanentă în România aflati temporar în străinătate, care nu mai sunt în posesia documentelor românesti de trecere a frontierei de stat;

b) pasaport pentru persoana fără cetătenie - apatrizilor cu sedere permanentă în România, precum si apatrizilor de origine română, care sunt repatriati în baza unor întelegeri internationale la care România este parte.

(2) În situatia elevilor care sunt rezidenti pe teritoriul României, care doresc să călătorească sau să tranziteze teritoriul unui stat membru în cadrul unei excursii scolare, în conformitate cu Decizia Consiliului nr. 94/795/JHA cu privire la o actiune comună adoptată de Consiliu în baza articolului K.3.2.b al Tratatului asupra Uniunii Europene, referitoare la facilitătile de călătorie pentru elevii din tările terte care au rezidentă într-un stat membru, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. 327 din 19 decembrie 1994, Oficiul Român pentru Imigrări confirmă statutul de rezident al străinilor inclusi pe lista de participanti si autenticitatea datelor prezentate în acest document.

(3) Notificarea statelor membre cu privire la folosirea listei de participanti ca document de călătorie de către elevii care sunt rezidenti pe teritoriul României se realizează de către Ministerul Afacerilor Externe.

 

ARTICOLUL 119

Eliberarea titlului de călătorie

 

(1) Pentru persoanele prevăzute la art. 118 alin. (1) lit. a) pct. (i) si (ii) titlul de călătorie se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări prin formatiunile sale teritoriale si este valabil pentru o singură călătorie, pentru o perioadă de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii valabilitătii cu încă 30 de zile.

(2) Pentru persoanele prevăzute la art. 118 alin. (1) lit. a) pct. (iii) titlul de călătorie se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, cu avizul Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea reîntoarcerii acestor persoane în România. La revenirea în tară, titlul de călătorie se predă de către titular formatiunii teritoriale a Oficiului Român pentru Imigrări pe a cărei rază teritorială îsi are domiciliul apatridul.

 

ARTICOLUL 120

Regimul pasaportului pentru persoană fără cetătenie

 

(1) Pasaportul pentru persoana fără cetătenie face dovada identitătii si a calitătii de apatrid cu drept de sedere în România si îi dă dreptul titularului de a iesi si de a intra în tară prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului international de persoane.

(2) În străinătate pasaportul pentru persoană fără cetătenie dă dreptul titularului la asistentă si protectie din partea misiunilor diplomatice si a oficiilor consulare ale României.

(3) Pasaportul pentru persoană fără cetătenie este proprietatea statului român.

 

ARTICOLUL 121

Eliberarea pasaportului pentru persoană fără cetătenie

 

Pasaportul pentru persoană fără cetătenie se eliberează de Oficiul Român pentru Imigrări prin formatiunile sale teritoriale, la cerere, pentru o perioadă de 5 ani, care poate fi prelungită o singură dată, fără a se putea depăsi 10 ani de la data emiterii.

 

ARTICOLUL 122

Conditii cu privire la cererea de eliberare a pasaportului pentru persoană fără cetătenie

 

(1) Cererea de eliberare a pasaportului pentru persoană fără cetătenie se depune de către persoanele prevăzute la art. 118 alin. (1) lit. b) la formatiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări si va fi însotită de următoarele documente:

a) permisul de sedere permanentă valabil, în cazul apatrizilor cu drept de sedere permanentă în România;

b) permisul de sedere temporară valabil, în cazul apatrizilor de origine română, care sunt repatriati în baza unor întelegeri internationale la care România este parte.

(2) Pasapoartele se eliberează în termen de până la 30 de zile de la data depunerii cererii.

 

ARTICOLUL 123

Anularea pasaportului pentru persoană fără cetătenie

 

În cazul în care titularul pasaportului pentru persoană fără cetătenie îsi pierde calitatea de apatrid cu sedere permanentă în România sau obtine cetătenia unui stat, are obligatia de a depune documentul la formatiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări competentă, care îl retrage si îl anulează.

 

ARTICOLUL 124

Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea pasaportului pentru persoană fără cetătenie

 

(1) Titularul pasaportului pentru persoană fără cetătenie este obligat să anunte formatiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări care a eliberat documentul despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situatii.

(2) Străinului i se eliberează, la cerere, în conditiile prevăzute la art. 120, un nou document în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, în termen de cel mult 30 de zile.

(3) Pasapoartele pentru persoane fără cetătenie, deteriorate, se retrag si se anulează de către formatiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări.

 

ARTICOLUL 125

Forma si continutul documentelor de călătorie

 

Forma si continutul documentelor de călătorie prevăzute înaceastă sectiune se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României.

 

CAPITOLUL VII

Prelucrarea si protectia datelor personale ale străinilor

 

ARTICOLUL 126

Institutii competente să prelucreze date cu caracter personal ale străinilor

 

(1) În scopul aplicării prevederilor prezentei ordonante de urgentă, a regulamentelor sau instructiunilor emise în baza acesteia, Oficiul Român pentru Imigrări, Politia de Frontieră Română, precum si alte autorităti competente în materie pot efectua activităti de prelucrare a datelor cu caracter personal ale străinilor.

(2) Prelucrarea datelor personale ale străinilor se efectuează în conditiile stabilite de legea privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.

 

ARTICOLUL 127

Organizarea evidentelor

 

(1) La nivelul Oficiului Român pentru Imigrări se constituie Sistemul National de Evidentă a Străinilor, ca sistem complex de prelucrare a datelor personale ale străinilor, necesar îndeplinirii atributiilor legale cu privire la intrarea, sederea, îndepărtarea străinilor si interzicerea intrării acestora pe teritoriul României.

(2) Evidenta străinilor se organizează după principiul locului de resedintă sau al domiciliului prin Oficiul Român pentru Imigrări, la nivel central, si formatiunile sale teritoriale, la nivel local.

(3) Fiecărui străin căruia i s-a prelungit dreptul de sedere temporară sau i s-a acordat dreptul de sedere permanentă i se atribuie de către Oficiul Român pentru Imigrări un cod numeric personal, care se înscrie în permisul de sedere.

(4) Tipurile si categoriile de evidente vor fi stabilite de către Oficiul Român pentru Imigrări si aprobate de către ministrul internelor si reformei administrative.

 

CAPITOLUL VIII

Regimul juridic aplicabil unor categorii speciale de străini

ARTICOLUL 128

Străinii cu drept de sedere permanentă în statele membre ale Uniunii Europene

 

(1) Străinii, cetăteni ai unor state terte sau apatrizi, cu drept de sedere permanentă în statele membre ale Uniunii Europene, pot intra si rămâne pe teritoriul statului român, pentru o perioadă de 90 de zile în decurs de 6 luni, fără obligativitatea obtinerii unei vize de intrare.

(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de sedere temporară, fără îndeplinirea conditiei prealabile de obtinere a unei vize de lungă sedere, în conditiile prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) se bucură de tratament egal în domeniile si în conditiile prevăzute la art. 75.

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3), accesul pe piata muncii pentru străinii cu drept de sedere permanentă într-un stat membru al Uniunii Europene se va realiza în raport cu legislatia muncii în domeniu si cu necesitatea ocupării locurilor de muncă ce se încadrează în registrul ocupational deficitar pe teritoriul României, stabilit de structura specializată din cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse.

 

ARTICOLUL 129

Membrii de familie ai străinilor cu drept de sedere permanentă în statele membre ale Uniunii Europene

 

(1) Membrii de familie ai străinilor prevăzuti la art. 128, care au un drept de sedere temporară în scopul reîntregirii familiei într-un stat membru al Uniunii Europene, pot intra în România în baza unei vize de lungă sedere acordate în acelasi scop de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu îndeplinirea conditiilor generale de acordare a vizelor, precum si cu prezentarea dovezilor privind dreptul de sedere pe teritoriul statului membru al Uniunii Europene în această calitate.

(2) Membrilor de familie ai străinilor prevăzuti la art. 128, care nu au un drept de sedere temporară în scopul reîntregirii familiei într-un stat membru al Uniunii Europene, le sunt aplicabile

prevederile art. 46.

(3) Străinilor prevăzuti la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de sedere cu îndeplinirea conditiilor generale prevăzute de lege, dacă:

a) prezintă permisul de sedere într-un stat membru al Uniunii Europene;

b) fac dovada că au locuit ca membri de familie ai străinului cu drept de sedere permanentă într-un stat membru al Uniunii Europene;

c) fac dovada mijloacelor de întretinere în cuantum de cel putin salariul minim net pe economie.

(4) Străinilor prevăzuti la alin. (2) li se poate prelungi dreptul de sedere, potrivit prevederilor art. 62.

 

ARTICOLUL 130

Acordarea dreptului de sedere temporară pentru străinii victime ale traficului de persoane, traficului de migranti sau ale infractiunii prevăzute la art. 141

 

(1) Străinilor victime ale traficului de persoane, traficului de migranti sau ale infractiunii prevăzute la art. 141 li se poate acorda un permis de sedere temporară, chiar dacă au intrat ilegal în România, la solicitarea procurorului sau instantei de judecată, în următoarele conditii:

a) manifestă o intentie clară de a coopera cu autoritătile române pentru a facilita identificarea si tragerea la răspundere penală a participantilor la săvârsirea infractiunilor ale căror victime sunt;

b) au încetat relatiile cu persoanele suspectate de comiterea infractiunilor ale căror victime sunt;

c) acordarea dreptului de sedere este oportună pentru derularea investigatiilor judiciare;

d) sederea acestora în România nu prezintă pericol pentru ordinea publică si securitatea natională.

(2) Dreptul de sedere poate fi acordat, pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii pe noi perioade în aceleasi conditii.

(3) Dreptul de sedere poate fi revocat în următoarele situatii:

a) nu mai sunt îndeplinite conditiile prevăzute la alin. (1);

b) titularul dreptului de sedere, în mod intentionat, a reînnoit contactele cu persoanele suspectate de comiterea infractiunilor prevăzute la alin. (1);

c) dacă se constată că străinul a indus în eroare autoritătile competente cu privire la calitatea de victimă sau cu privire la datele si informatiile furnizate;

d) când victima încetează să coopereze;

e) când autoritătile competente constată existenta vreunuia dintre cazurile prevăzute la art. 10 din Codul de procedură penală.

(4) Permisul de sedere pentru persoanele prevăzute la alin. (1) se eliberează în regim gratuit.

 

ARTICOLUL 131

Regimul juridic aplicabil străinilor minori neînsotiti

 

(1) În situatia străinilor minori care intră neînsotiti sau care rămân neînsotiti după intrarea pe teritoriul României, Oficiul Român pentru Imigrări si formatiunile sale teritoriale procedează după cum urmează:

a) se stabilesc identitatea acestora si modul de intrare în tară;

b) indiferent de modul de intrare în România, li se asigură reprezentarea printr-o institutie competentă potrivit legii, care le va asigura si protectia si îngrijirea necesare, inclusiv cazarea în centre speciale de ocrotire a minorilor în aceleasi conditii ca si pentru minorii români;

c) se iau măsuri de identificare a părintilor, indiferent de locul de resedintă al acestora, în scopul reunificării familiale;

d) până la identificarea părintilor, minorii de vârstă scolară au acces la sistemul de învătământ;

e) în situatia în care părintii minorului nu au resedinta pe teritoriul României, acesta se returnează în tara de resedintă a părintilor ori în tara în care au fost identificati alti membri de familie, cu acceptul acestora;

f) în cazul neidentificării părintilor ori a altor membri de familie sau dacă minorul nu este acceptat în statul de origine, i se acordă dreptul de sedere temporară pe teritoriul României.

(2) În scopul găsirii solutiilor adecvate, Oficiul Român pentru Imigrări cooperează cu alte institutii, precum si cu organizatii nationale si internationale specializate în domeniul ocrotirii minorilor.

 

ARTICOLUL 132

Accesul străinilor minori la educatie

 

(1) Străinii minori care locuiesc în România au acces la învătământul scolar obligatoriu în aceleasi conditii ca si minorii cetăteni români.

(2) Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului stabileste, potrivit legii, limitele si conditiile recunoasterii si echivalării studiilor efectuate în tara de origine, pentru înscrierea elevilor străini în sistemul national de

învătământ.

 

CAPITOLUL IX

Contraventii si infractiuni

 

ARTICOLUL 133

Răspunderea juridică pentru încălcarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgentă

 

Încălcarea prevederilor prezentei ordonante de urgentă atrage, după caz, răspunderea penală, civilă, contraventională sau administrativă a persoanei vinovate.

 

ARTICOLUL 134

Contraventii

 

Sunt considerate contraventii următoarele fapte:

1. nerespectarea de către transportator a interdictiilor prevăzute la art. 7 alin. (1);

2. neîndeplinirea de către străin a obligatiei de a părăsi teritoriul României după data la care încetează dreptul de sedere în România prevăzut la art. 11;

3. neîndeplinirea de către străin a obligatiei de anuntare a sederii sale la organul de politie competent teritorial, până cel târziu după 3 zile de la împlinirea termenului prevăzut la art. 12 alin. (1);

4. nerespectarea de către străin a obligatiei prevăzute la art. 13 alin. (2);

5. nedeclararea informatiilor prevăzute la art. 13 alin. (1) si (3), în termenele prevăzute la art. 13 alin. (4);

6. permiterea iesirii din tară a străinilor care se află în una dintre situatiile de nepermitere a iesirii prevăzute la art. 15 alin. (1);

7. nerespectarea termenului de depunere a cererii de prelungire a dreptului de sedere temporară, prevăzut la art. 51 alin. (1);

8. neîndeplinirea de către străini a obligatiilor prevăzute la art. 50 alin. (3);

9. nerespectarea de către angajator a obligatiei de comunicare a situatiei nominale, prevăzută la art. 57 alin. (2);

10. neîndeplinirea de către străin a obligatiei de a se prezenta la formatiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări, în termenul de 30 de zile prevăzut la art. 73 alin. (5);

11. nerespectarea obligatiei ce revine străinului cu privire la permisul de sedere, prevăzută la art. 108 alin. (2), respectiv cu privire la cartea de rezidentă, prevăzută la art. 116 alin. (4), precum si neprezentarea documentelor de călătorie, în cazul străinilor aflati în România în baza unei vize sau în temeiul unor conventii internationale sau acte normative prin care se desfiintează unilateral regimul de vize;

            12. nerespectarea termenului pentru depunerea cererii de reînnoire a permisului de sedere, prevăzut la art. 110 alin. (4);13. nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de sedere, prevăzut la art. 112 alin. (1);

14. nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii pasaportului pentru persoana fără cetătenie, prevăzut la art. 124 alin. (1);

15. retinerea documentului de trecere a frontierei de stat al unui străin sau a permisului de sedere de către persoane neautorizate;

16. facilitarea, sub orice formă, a sederii ilegale a străinilor pe teritoriul României.

 

ARTICOLUL 135

Sanctiuni

 

Contraventiile prevăzute la art. 134 se sanctionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 100 lei la 500 lei, cele prevăzute la pct. 3, 4, 5, 7, 8, 10, 11, 12, 13 si 14;

b) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei cea prevăzută la pct. 6;

c) cu amendă de la 2000 lei la 3000 lei cele prevăzute la pct. 9, 15 si 16;

d) cu amendă de la 5000 lei la 15000 lei cea prevăzută la pct. 1;

e) în cazul contraventiei prevăzute la pct. 2, amenda se aplică după cum urmează:

(i) de la 400 lei la 700 lei, în cazul unei sederi de până la 30 de zile după încetarea dreptului de sedere;

(ii) de la 600 lei la 1000 lei, în cazul unei sederi de până la 60 de zile după încetarea dreptului de sedere;

(iii) de la 800 lei la 1200 lei, în cazul unei sederi de peste 60 de zile după încetarea dreptului de sedere.

 

ARTICOLUL 136

Constatarea contraventiilor

 

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către lucrători anume desemnati din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative ori, după caz, de către agenti constatatori anume desemnati ai altor institutii, potrivit competentelor.

 

ARTICOLUL 137

Regimul contraventiilor

 

(1) Prevederile prezentei ordonante de urgentă se completează cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

(2) În cazul contraventiilor prevăzute la art. 134 pct. 5, 11 si 16, contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 135, agentul constatator făcând mentiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

 

ARTICOLUL 138

Sustragerea de la măsurile de îndepărtare de pe teritoriul României

 

Sustragerea cu rea-credintă de la executarea obligatiilor instituite de autoritătile competente de către străinul fată de care s-a dispus măsura expulzării, a returnării ori a fost dispusă una dintre măsurile de interzicere a dreptului de a rămâne pe teritoriul tării sau de stabilire temporară a domiciliului ori a resedintei în anumite zone sau localităti constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

 

ARTICOLUL 139

Intrarea frauduloasă a străinului declarat indezirabil sau împotriva căruia s-a dispus măsura interzicerii intrării pe teritoriul României

 

(1) Intrarea pe teritoriul României, prin trecerea ilegală a frontierei sau sub o altă identitate, de către străinul declarat indezirabil ori căruia i-a fost interzis în orice mod dreptul de intrare sau sedere în tară, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 2 la 6 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârsită în mod repetat, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 7 ani.

 

ARTICOLUL 140

Desfăsurarea unor activităti interzise de lege

 

(1) Organizarea de către străini, pe teritoriul României, a unui partid politic sau a altei organizatii ori grupări dintre cele prevăzute la art. 4 alin. (2), aderarea unui străin la acestea, precum si initierea, organizarea si participarea la manifestatii sau întruniri care aduc atingere ordinii publice si sigurantei nationale constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sanctionează si fapta străinului de a finanta un partid politic, organizatie, grupare sau manifestatie ori o întrunire dintre cele prevăzute la art. 4 alin. (3).

(3) Sumele de bani, bunurile de orice fel sau alte valori primite cu încălcarea prevederilor art. 4 alin. (3) se confiscă.

 

ARTICOLUL 141

Facilitarea sederii ilegale a străinilor pe teritoriul României

 

(1) Facilitarea cu intentie în orice mod a sederii ilegale pe teritoriul României a străinilor constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Fapta prevăzută la alin. (1), săvârsită în următoarele împrejurări:

a) de două sau mai multe persoane împreună;

b) s-a cauzat străinilor o vătămare gravă a vietii sau integritătii corporale a acestora, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 8 ani.

(3) Dacă fapta a avut ca urmare moartea străinului, pedeapsa este închisoare de la 3 la 15 ani.

(4) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârsită de o persoană care face parte dintr-un grup organizat sau care a produs ori a obtinut pentru sine sau pentru altul beneficii materiale importante, maximul special al pedepsei se majorează cu 3 ani.

(5) Tentativa se pedepseste.

 

ARTICOLUL 142

Răspunderea persoanelor juridice

 

(1) Dacă fapta prevăzută la art. 141 a fost comisă în numele sau în interesul unei persoane juridice, de către organele sau reprezentantii acesteia, se pedepseste cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei.

(2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează fapta prevăzută la art. 141, dacă a fost săvârsită în interesul unei persoane juridice, ca urmare a neexercitării de către persoanele prevăzute la alin. (1) a atributiilor de control, de orice persoană aflată sub autoritatea acestora.

(3) Răspunderea persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanelor fizice participante la săvârsirea infractiunii prevăzute de art. 141.

 

CAPITOLUL X

Dispozitii finale si tranzitorii

 

ARTICOLUL 143

Oficiul Român pentru Imigrări

 

În aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgentă, politistii din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări sunt abilitati:

a) să efectueze acte de constatare în vederea informării organelor de urmărire penală, atunci când constată săvârsirea unor infractiuni în legătură cu regimul străinilor;

b) să depisteze si să conducă la sediul formatiunilor teritoriale pe străinii care încalcă dispozitiile legale privind regimul străinilor în România sau pe cei a căror identitate nu poate fi stabilită, să verifice si să ia măsurile legale în cel mult 24 de ore de la depistare;

c) să organizeze si să efectueze, în conditiile legii, controale în mediile si locurile frecventate de străini, în institutiile publice sau particulare, precum si în incinta operatorilor economici, indiferent de proprietar sau detinător, atunci când există date sau indicii cu privire la existenta în aceste locuri sau medii a unor străini care nu respectă prevederile legale privind regimul străinilor în România;

d) să folosească gratuit mijloacele de transport în comun si mijloacele de transport feroviare, în timpul serviciului, pentru executarea unor misiuni care nu pot fi îndeplinite altfel.

 

ARTICOLUL 144

Suportarea unor cheltuieli

 

(1) Cheltuielile ocazionate de îndepărtarea de pe teritoriul României a străinilor care dispun de mijloace financiare se suportă de către acestia.

(2) Dacă străinul nu dispune de mijloace financiare si a intrat în România în baza unei invitatii, cheltuielile de îndepărtare se suportă de către persoana fizică sau juridică care a făcut invitatia. Invitatia constituie titlu executoriu în situatia în care străinul invitat nu părăseste România până la data la care încetează dreptul de sedere stabilit prin viză. Sumele de plată se determină de către Oficiul Român pentru Imigrări prin întocmirea unei note de constatare a cheltuielilor privind îndepărtarea străinului invitat.

(3) Angajatorul, persoană fizică sau juridică, este obligat să suporte cheltuielile de îndepărtare a străinului pe care l-a angajat ilegal sau al cărui permis de sedere nu mai este valabil.

(4) Unitatea de cercetare-dezvoltare este obligată să suporte cheltuielile de îndepărtare a străinului care a fost acceptat de către aceasta să desfăsoare activităti de cercetare stiintifică în cadrul unui proiect, în cazul în care acesta rămâne pe teritoriul României după încetarea dreptului de sedere. Răspunderea unitătii de cercetare-dezvoltare privind suportarea cheltuielilor încetează după 6 luni de la încetarea valabilitătii acordului de acceptare.

(5) Cheltuielile ocazionate de îndepărtarea străinilor care nu dispun de fonduri necesare în acest sens, cele pentru transportul, hrănirea, întretinerea si cazarea în centre, precum si cele pentru asistentă medicală si spitalizare se suportă din bugetul Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

(6) Costurile aferente construirii, amenajării, întretinerii si functionării centrelor se suportă din bugetul Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

(7) Fondurile necesare pentru cheltuielile prevăzute la alin. (5) si (6) vor fi prevăzute în bugetul de stat pentru Ministerul Internelor si Reformei Administrative.

(8) Normele de dotare pentru centre, normele referitoare la materialele de întretinere si igienă personală, precum si normele de hrană pentru străinii luati în custodie publică se stabilesc prin hotărâre a  uvernului.

 

ARTICOLUL 145

Acordarea asistentei medicale în cazuri deosebite

 

În situatii deosebite si pentru motive umanitare, organul competent teritorial al Ministerului Internelor si Reformei Administrative poate solicita autoritătilor competente acordarea asistentei medicale pentru străini în conditiile prevăzute la art. 100.

 

ARTICOLUL 146

Exceptii de la aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgentă

 

Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea străinilor, cetăteni ai unor state pentru care nu există obligativitatea obtinerii vizei de intrare în România, de la îndeplinirea conditiei prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c), precum si a unor conditii de prelungire a dreptului de sedere prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă.

 

ARTICOLUL 147

Aplicarea reglementărilor speciale

 

Prevederile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România se aplică cu prioritate fată de prevederile prezentei ordonante de urgentă, cu exceptia situatiilor în care ratiuni de securitate natională sau de ordine publică impun îndepărtarea acestora de pe teritoriul României.

 

ARTICOLUL 148

Dispozitii procedurale

 

În toate plângerile si cererile adresate instantelor în temeiul prezentei ordonante de urgentă, în care Oficiul Român pentru Imigrări este parte, participarea procurorului este obligatorie.

 

ARTICOLUL 149

Limitele aplicării în timp a prezentei ordonante de urgentă cu privire la unele categorii de străini

 

De la data aderării României la Uniunea Europeană, prevederile prezentei ordonante de urgentă vor înceta să fie aplicabile cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene si ale spatiului economic european.

 

ARTICOLUL 150

Prevederi aplicabile de la data aderării României la Uniunea Europeană

 

Prevederile art. 5 alin. (3) si (4), art. 90, 91, 96, 128 si ale art. 129 intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.

 

ARTICOLUL 151

Dispozitii tranzitorii

 

(1) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă străinii cu sedere ilegală pot solicita Oficiului Român pentru Imigrări eliberarea unei dispozitii de părăsire a teritoriului.

(2) Eliberarea dispozitiei de părăsire a teritoriului, în conditiile prevăzute la alin. (1), nu va fi însotită de măsura interzicerii intrării în România.

(3) Toate situatiile aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă vor fi solutionate în conformitate cu prevederile acesteia.

 

ARTICOLUL 152

Intrarea în vigoare

 

(1) Prezenta ordonantă de urgentă intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă se abrogă Legea nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 3 aprilie 2001, si Hotărârea Guvernului nr. 476/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 29 mai 2001, precum si orice alte dispozitii contrare.

 

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile art. II si mentiunea de transpunere a normelor comunitare din Legea nr. 56/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, precum si art. 8 si mentiunea de transpunere a normelor comunitare din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiintarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autoritătii pentru străini si a Oficiului National pentru Refugiati, precum si modificarea si completarea unor acte normative, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 347/2007, texte care nu au fost încorporate în forma republicată a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002: - Legea nr. 56/2007:

Art. II. - (1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, străinii fără drept de sedere în România pot solicita Autoritătii pentru străini emiterea unei decizii de returnare, fără instituirea măsurii de interzicere a intrării în România.

(2) Toate situatiile aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi solutionate potrivit prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările si completările ulterioare, astfel cum au fost modificate si completate prin prezenta lege.

(3) Ordonantele de declarare ca indezirabil, emise de procurorul anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti, care nu au fost puse în executare, îsi încetează efectele la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi.

 

- Prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr. 86/2003 privind dreptul la reunificare familială, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L251 din 3 octombrie 2003, Directiva Consiliului nr. 109/2003 privind statutul cetătenilor statelor terte care sunt rezidenti pe termen lung, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L16 din 23 ianuarie 2004, Directiva Consiliului nr. 110/2003 privind asistenta în cazul tranzitului pentru scopul îndepărtării pe calea aerului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L321 din 6 decembrie 2003, si Directiva Consiliului nr. 114/2004 privind conditiile admisiei cetătenilor statelor terte în scop de studii, schimb de elevi, pregătire neremunerată sau servicii de voluntariat, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L375 din 23 decembrie 2004.

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 55/2007: Art. 8. - În cuprinsul actelor normative în vigoare, sintagmele «Autoritatea pentru Străini» si «Oficiul National pentru Refugiati» se înlocuiesc, în mod corespunzător, cu sintagma «Oficiul Român pentru Imigrări».

 

- Prezenta ordonantă de urgentă transpune Directiva Consiliului 2005/71/CE privind o procedură specială de admisie a resortisantilor tărilor terte în scopul desfăsurării unei activităti de cercetare stiintifică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 289 din 3 noiembrie 2005.