MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 430         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 9 iunie 2008

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 484 din 6 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Decizia nr. 507 din 8 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 508 din 8 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 si ale art. 29 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997

 

Decizia nr. 511 din 8 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 614 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 547 din 15 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora

 

Decizia nr. 549 din 15 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

490. - Ordin al ministrului internelor si reformei administrative privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Internelor si Reformei Administrative

 

5.121. - Ordin al vicepresedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală privind modificarea si completarea Ordinului vicepresedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 6.632/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice de utilizare a Sistemului de control al exportului

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 484

din 6 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Administratia Natională „Apele Române” din Bucuresti în Dosarul nr. 4.501/120/2007 al Tribunalului Dâmbovita – Sectia comercială - Judecătorul-sindic si în Dosarul nr. 874/1.259/2007 al Tribunalului Comercial Arges - Judecătorul-sindic.

La apelul nominal se prezintă autorul exceptiei, prin avocatul F. Gornea, si părtile Societatea Comercială „Elin” - S.R.L. din Găesti, prin avocatul Ioana Hrisafi, si Societatea Comercială „Alcadibo Trading” - S.A. din Pitesti, prin directorul Cătălin Pănescu.

Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării celor două dosare înregistrate pe rolul său, având în vedere că obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate este identic.

Părtile prezente si reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite conditiile conexării dosarelor.

Retinând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 1.808D/2007 la Dosarul nr. 1.761D/2007, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Administratiei Nationale „Apele Române” sustine că prevederea legală potrivit căreia creditorul este obligat să consemneze o cautiune odată cu cererea de deschidere a procedurii insolventei este neconstitutională, întrucât încalcă liberul acces la justitie si dreptul acestuia la un proces echitabil.

Reprezentantii Societătii Comerciale „Elin” - S.R.L. din Găesti si ai Societătii Comerciale „Alcadibo Trading” - S.A. din Pitesti solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată, arătând că fixarea unei cautiuni nu împiedică accesul la justitie, ci constituie o garantie pentru desfăsurarea cu bună-credintă a drepturilor procesuale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, critica vizând modificarea si completarea textului de lege supus controlului, ceea ce excedează competentei Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin Încheierea din 15 noiembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 4.501/120/2007 de Tribunalul Dâmbovita – Sectia comercială - Judecătorul-sindic si prin Încheierea din 14 noiembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 874/1.259/2007 de Tribunalul Comercial Arges - Judecătorul-sindic, Curtea Constitutională a fost sesizată cu exceptia de neconstitu tionalitate a dispozitiilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Administratia Natională „Apele Române” din Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că obligarea creditorului la consemnarea unei cautiuni ar trebui să fie o situatie de exceptie, împrejurare în care legiuitorul ar fi trebuit să instituie o enumerare limitativă a cazurilor în care o asemenea cerere poate fi formulată, iar nu să reglementeze că instanta „poate” dispune consemnarea cautiunii la simpla cerere, nu neapărat motivată, a debitorului.

Or, prin instituirea acestei posibilităti pentru instanta de judecată, fără a stabili criterii clare si precise în functie de care poate fi dispusă o astfel de măsură, legiuitorul a creat premisele blocării oricărei cereri de deschidere a procedurii insolventei, fapt ce este de natură a aduce atingere liberului acces la justitie si dreptului la un proces echitabil.

Tribunalul Dâmbovita - Sectia comercială - Judecătorul-sindic apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că specificul procedurii insolventei impune reguli de procedură speciale, derogatorii de la normele dreptului comun, dar care corespund exigentelor constitutionale.

Tribunalul Comercial Arges - Judecătorul-sindic apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că instanta, în baza actelor depuse de ambele părti în sustinerea cererilor, poate să-si formeze o părere obiectivă asupra modului cum este exercitat dreptul de a formula o cerere de deschidere a procedurii de insolventă, în functie de specificul fiecărui caz în parte, evitând astfel exercitarea abuzivă a dreptului procesual. În situatia în care actiunea formulată pe calea dreptului comun de către creditor pentru recuperarea creantei a fost anulată ca netimbrată, folosirea procedurii speciale a Legii nr. 85/2006 pentru evitarea plătii taxei de timbru constituie un veritabil abuz de drept. Or, dispozitiile art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 nu numai că nu contravin principiului liberului acces la justitie, ci, dimpotrivă, au drept scop împiedicarea folosirii abuzive a procedurii insolventei de către creditorii de rea-credintă.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că, în virtutea rolului său activ, judecătorul-sindic are obligatia de a analiza cererea debitorului privind obligarea creditorilor care au introdus cererea de deschidere a procedurii insolventei la consemnarea unei cautiuni, în baza dovezilor prezentate în acest sens. De asemenea, judecătorul este chemat să aprecieze asupra nivelului cautiunii, în raport cu proportiile cazului si cu riscurile anticipate, evitând îngreunarea situatiei creditorului, prin blocarea unor fonduri bănesti însemnate, în contextul în care acesta a suferit deja un prejudiciu prin neîncasarea la scadentă a creantei.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, text de lege care are următorul continut: „La cererea debitorului, judecătorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea să consemneze, în termen de 15 zile, la o bancă, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituită creditorilor, dacă cererea lor va fi admisă. Dacă cererea va fi respinsă, cautiunea va fi folosită pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Dacă nu este consemnată în termen cautiunea, cererea introductivă va fi respinsă.”

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 11, 16, 20, 21, 30, 51, 52, 53 si 126.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei permit instantei de judecată ca, tinând seama de circumstantele cauzei, să aprecieze asupra caracterului eventual sicanatoriu al cererii creditorului de deschidere a procedurii insolventei si să stabilească o cautiune de natură să descurajeze cererile nefundamentate sau exercitarea cu rea-credintă a drepturilor procesuale. Totodată, depunerea cautiunii constituie o garantie, în sensul că, în urma respingerii cererii, debitorul va putea cere si obtine despăgubiri pentru pagubele suferite datorită deschiderii nejustificate a procedurii insolventei.

De altfel, cu privire la constitutionalitatea măsurii obligării la plata unei cautiuni, stabilită printr-un act normativ, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000. Prin acea decizie s-a statuat că stabilirea unor conditii privind exercitarea unor drepturi, de natură să împiedice abuzul de drept, nu constituie o îngrădire a accesului la justitie sau a altor drepturi constitutionale.

 

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Administratia Natională „Apele Române” din Bucuresti în Dosarul nr. 4.501/120/2007 al Tribunalului Dâmbovita - Sectia comercială - Judecătorul-sindic si în Dosarul nr. 874/1.259/2007 al Tribunalului Comercial Arges - Judecătorul-sindic.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 507

din 8 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Manuela Simona Băcanu, prin procurator special Cristian Tudor Băcanu, în Dosarul nr. 6.103/89/2006 al Curtii de Apel Iasi - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 9 noiembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 6.103/89/2006, Curtea de Apel Iasi - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Manuela Simona Băcanu, prin procurator special Cristian Tudor Băcanu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că introducerea unui termen de care este conditionată însăsi existenta dreptului de proprietate privată nu poate fi justificată de ratiuni ce tin de stabilitatea raporturilor juridice. Astfel, în conditiile în care despăgubirile oferite de stat nu sunt reale si juste, potrivit celor statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Radu împotriva României, referitor la modalitatea de despăgubire prin echivalent prin atribuire de actiuni la Fondul Proprietatea, apare ca evident că raportul rezonabil de proportionalitate între scopul vizat - stabilizarea circuitului juridic civil - si mijloacele utilizate în instituirea limitării dreptului de proprietate nu respectă exigentele constitutionale si conventionale.

Pe de altă parte, autorul exceptiei consideră neconstitutională interpretarea extensivă a dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 în sensul aplicării termenului de 30 de zile, termen special si de strictă interpretare, prin analogie, la alte actiuni sau exceptii care au un alt temei juridic si, implicit, alt regim juridic, cum ar fi, spre exemplu, exceptia nulitătii absolute a unei dispozitii a primarului.

Curtea de Apel Iasi - Sectia civilă apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că finalitatea textului de lege criticat este aceea de a facilita accesul liber la justitie prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în conditii optime a acestui drept constitutional.

Criticile care vizează interpretarea extensivă a dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 de către instantele de judecată excedează controlului exercitat de Curtea Constitutională.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, care au următorul continut: „Decizia sau, după caz, dispozitia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptătită la sectia civilă a tribunalului în a cărui circumscriptie se află sediul unitătii detinătoare sau, după caz, al entitătii învestite cu solutionarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile de lege criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 44 privind dreptul de proprietate privată si în art. 1 din Primul Protocol la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra constitutionalitătii textelor de lege criticate prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale s-a pronuntat prin Decizia nr. 344 din 18 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 5 noiembrie 2003. Cu acel prilej, Curtea a statuat că imprescriptibilitatea în materie imobiliară este un principiu consacrat în legislatia civilă, dar nu este prevăzut de Constitutie. Legiuitorul poate, în considerarea unor ratiuni majore, să deroge de la acest principiu, fără a îndreptăti calificarea reglementării respective ca fiind neconstitutională.

Pe de altă parte, recunoasterea sine die a posibilitătii persoanei interesate de a declansa procedura de recuperare a imobilelor preluate abuziv de către stat ar fi fost de natură să genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietătii imobiliare, admisibil pe termen scurt, în considerarea finalitătii reparatorii urmărite, dar intolerabil, într-un stat de drept, o perioadă îndelungată sau nelimitată de timp. Împrejurarea că persoana interesată, desi cunostea sau trebuia să cunoască termenul de contestare, ca si consecintele juridice ale nerespectării acestuia, nu s-a conformat exigentei legale dă expresie propriei sale culpe, potrivit principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans.

Atât considerentele, cât si solutia acestei decizii sunt pe deplin valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii în materie.

În ceea ce priveste critica referitoare la aplicarea dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, respectiv a termenului de 30 de zile, termen special si de strictă interpretare, prin analogie, la alte actiuni sau exceptii care au un alt temei juridic, Curtea constată că aceasta nu reprezintă o veritabilă critică de neconstitutionalitate, ci vizează în fapt probleme de aplicare a legii ce tin de competenta instantei de judecată, singura în măsură a aprecia asupra acestor aspecte.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Manuela Simona Băcanu, prin procurator special Cristian Tudor Băcanu, în Dosarul nr. 6.103/89/2006 al Curtii de Apel Iasi - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 508

din 8 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 si ale art. 29 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 si ale art. 29 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, exceptie ridicată de mănăstirile „Negru Vodă” si „Nămăiesti” în Dosarul nr. 4.299/205/2006 al Judecătoriei Câmpulung.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 5 decembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 4.299/205/2006, Judecătoria Câmpulung a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 si ale art. 29 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, exceptie ridicată de mănăstirile „Negru Vodă” si „Nămăiesti”.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât limitează reconstituirea dreptului de proprietate la suprafata de 30 ha, pentru restul suprafetelor detinute în trecut de mănăstiri operând o trecere cu titlu gratuit în proprietatea statului, ceea ce echivalează cu o veritabilă confiscare, interzisă de Legea fundamentală. Asa fiind, legile criticate, a căror finalitate a fost să repare nedreptătile săvârsite în perioada 1948–1989, în mod paradoxal, perpetuează partial „raptul” asupra proprietătii săvârsit în perioada comunistă.

Judecătoria Câmpulung apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind întemeiată, arătând că dispozitiile criticate creează o inegalitate de tratament a posibililor beneficiari ai dreptului de proprietate solicitat spre reconstituire.

Astfel, în conditiile în care Legea nr. 18/1991, în urma modificărilor suferite, nu mai limitează suprafata ce se poate reconstitui persoanelor fizice si juridice, art. 47 din această lege, precum si art. 29 alin. (31) din Legea nr. 1/2000 mentin limita de 30 ha pentru unitătile de cult. Or, această împrejurare este de natură a încălca dreptul de proprietate privată a autorilor exceptiei, care, în urma probatoriului administrat în cauză, au dovedit diferitele modalităti de dobândire a dreptului de proprietate - înzestrări, danii -, acte primare intitulate diferit în functie de momentul întocmirii lor.

În concluzie, instanta apreciază că dispozitiile criticate încalcă prevederile Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, dispozitiile art. 44 din Constitutie si limitează caracterul reparatoriu al legilor proprietătii.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că legiuitorul are dreptul suveran de a aprecia întinderea si amploarea măsurilor reparatorii pe care le stabileste prin lege, astfel încât critica autorilor exceptiei este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă dispozitiile art. 47 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, si ale art. 29 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările si completările ulterioare. Textele de lege criticate au următorul continut:

- Art. 47 alin. (1) din Legea nr. 18/1991: „Consiliile parohiale sau organele reprezentative ale schiturilor si mânăstirilor, precum si ale institutiilor de învătământ, pot cere restituirea terenurilor cu vegetatie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărisuri, fânete si păsuni împădurite, care le-au apartinut în proprietate, în limita suprafetelor pe care le-au avut în proprietate, dar nu mai mult de 30 ha, indiferent dacă sunt situate pe raza mai multor localităti.”;

- Art. 29 alin. (3) din Legea nr. 1/2000: „Terenurile atribuite potrivit alin. (2) nu vor putea depăsi, cumulat, suprafata avută în proprietate de fondul bisericesc în judetul în care s-a constituit protoieria, mănăstirea, schitul, parohia sau filia care depune cerere pentru reconstituire.”

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 44 alin. (2) care consacră garantarea dreptului de proprietate privată si în art. 1 din Primul Protocol la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si prevederile art. 481 din Codul civil. Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, dispozitiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 consacră, în aplicarea prevederilor art. 47 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere către centrele eparhiale, protoieriile, mănăstirile, schiturile, parohiile, filiile si alte structuri ale unitătilor de cult în limita suprafatei avute în proprietate de fondul bisericesc în judetul în care s-a constituit unitatea de cult care depune cerere pentru reconstituire.

Curtea constată că, având în vedere obiectul de reglementare al legii-fondul funciar al României - si scopul declarat al acesteia - retrocedarea către fostii proprietari sau mostenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de productie sau de către stat -, reglementarea conditiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul suprafetelor retrocedabile, constituie optiuni ale legiuitorului, în acord cu politica economică a statului în această materie si cu finalitatea reparatorie a legii. Asadar, conditionarea reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere de respectarea suprafetei avute în proprietate de fondul bisericesc în fiecare judet la momentul nationalizării de către regimul comunist reprezintă o astfel de optiune, pe deplin  constitutională, si totodată firească de vreme ce, prin ipoteză, este vorba de o reconstituire a dreptului, care nu poate opera decât în limitele acestuia.

În ceea ce priveste sustinerea autorilor exceptiei, conform căreia prevederile de lege criticate ar contraveni art. 481 din Codul civil, Curtea constată că exercitarea controlului de constitutionalitate vizează conformitatea dispozitiilor legale criticate cu prevederile constitutionale, iar nu eventuala necorelare existentă între dispozitiile unor legi.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 si ale art. 29 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, exceptie ridicată de mănăstirile „Negru Vodă” si „Nămăiesti” în Dosarul nr. 4.299/205/2006 al Judecătoriei Câmpulung.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 511

din 8 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 614 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 614 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Maria Apostol în Dosarul nr. 1.363/302/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă si de Maricica Vrabie în Dosarul nr. 5.496/231/2007 al Judecătoriei Focsani.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării celor două dosare înregistrate pe rolul său, având în vedere că obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate este identic.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite conditiile conexării dosarelor.

Retinând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 42D/2008 la Dosarul nr. 1.844D/2007, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin Încheierea din 3 decembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 1.363/302/2007, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 614 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Maria Apostol. Prin Încheierea din 21 decembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 5.496/231/2007, Judecătoria Focsani a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 614 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Maricica Vrabie.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât restrâng accesul liber la justitie si dreptul la apărare al părtilor aflate în proces de divort prin instituirea obligatiei de a se înfătisa personal în fata instantei, fără a avea posibilitatea de a fi reprezentate de un avocat ales.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că dispozitiile criticate reprezintă o derogare de la dreptul comun, justificată prin aceea că procesul de divort cuprinde aspecte particulare cu privire la raporturile de familie dintre soti, iar o eventuală împăcare a sotilor nu ar putea fi mediată de către instantă dacă acestia ar sta în proces prin mandatari.

Judecătoria Focsani consideră neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate, întrucât procesul de divort are caracter personal, obiectul său implicând antamarea de către instanta judecătorească a unor aspecte ce tin de viata intimă si familială a părtilor în litigiu.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că prezenta personală a părtilor în procesele de divort în fata instantelor de fond nu reprezintă o restrângere a exercitiului accesului liber la justitie sau dreptului la apărare, având în vedere tocmai situatia specială a părtilor si procedura specială a divortului, derogatorie de la dreptul comun.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă dispozitiile art. 614 din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul continut: „În fata instantelor de fond, părtile se vor înfătisa în persoană, afară numai dacă unul dintre soti execută o pedeapsă privativă de libertate, este împiedicat de o boală gravă, este pus sub interdictie sau are resedinta în străinătate; în aceste cazuri, părtile se vor putea înfătisa prin mandatar.”

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16, care consacră egalitatea în drepturi a cetătenilor, ale art. 21, care consacră liberul acces la justitie, ale art. 24, privind dreptul la apărare, si ale art. 53, referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti. Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 744 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 2 noiembrie 2007, Curtea a statuat că procesul de divort, în întregul său, are caracter strict personal, deoarece obiectul său implică antamarea de către instantă a unor aspecte tinând de viata intimă si familială a părtilor în litigiu.

Asa fiind, reglementarea criticată, instituind, cu titlu de exceptie de la dreptul comun în materie, obligativitatea prezentei personale a părtilor în fata instantei de fond, nu face decât să dea expresie acestei particularităti esentiale a domeniului supus incidentei sale, respectiv procesul de divort.

Curtea a constatat că exigenta astfel justificată nu aduce atingere dreptului la apărare al părtilor, în conditiile în care, pentru valorificarea sa, art. 24 alin. (2) din Constitutie le recunoaste acestora dreptul de a fi asistate de un avocat ales, si nici dispozitiilor art. 16 din Constitutie, întrucât părtile unui proces de divort se află într-o situatie juridică diferită de a părtilor în procese cu alte obiecte, determinată de caracterul strict personal al divortului.

În fine, Curtea nu poate retine nici critica privind încălcarea prevederilor art. 53 din Constitutie, întrucât, asa cum s-a arătat mai sus, nu s-a constatat restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti constitutionale.

Prin urmare, atât considerentele, cât si solutia deciziei amintite sunt pe deplin valabile si în cauza de fată, neintervenind elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii în această materie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 614 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Maria Apostol în Dosarul nr. 1.363/302/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă si de Maricica Vrabie în Dosarul nr. 5.496/231/2007 al Judecătoriei Focsani.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 547

din 15 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Analog Trans” - S.R.L. din Ovidiu în Dosarul nr. 2.445/229/2007 al Judecătoriei Fetesti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 195D/2008, având ca obiect aceeasi exceptie, ridicată de Societatea Comercială „Ogutur” - S.R.L. din Constanta în Dosarul nr. 6.223/312/2007 al Judecătoriei Slobozia.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 195D/2008 la Dosarul nr. 1D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a exceptiei de neconstitutionalitate. Precizează că textul de lege criticat oferă o solutie care se bazează pe raporturile de prepusenie existente între angajat si angajator, ca urmare a cărora acesta din urmă, în calitate de comitent, poate uza de o actiune în regres împotriva comitentului, solutie legislativă ce nu contravine prevederilor constitutionale invocate în sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 509 din 11 decembrie 2007 si prin Încheierea din 30 ianuarie 2008, pronuntate în dosarele nr. 2.445/229/2007 si, respectiv, nr. 6.223/312/2007, Judecătoria Fetesti si Judecătoria Slobozia au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Analog Trans” - S.R.L. din Ovidiu si, respectiv, Societatea Comercială „Ogutur” - S.R.L. din Constanta în cadrul solutionării plângerilor contraventionale formulate împotriva unor procese-verbale de constatare si sanctionare a unor contraventii.

În motivările exceptiei, având un continut similar, se critică textele de lege ce formează obiectul acesteia, întrucât atribuie calitatea de contravenient persoanei juridice operator de transport, desi „este mai mult decât evidentă persoana în sarcina căreia cade respectarea dispozitiilor legale, si anume conducătorul auto”, multe dintre „atitudinile sanctionabile prevăzute de actul normativ neputând fi adoptate de persoana juridică, societate comercială”. Se arată că dispozitiile unuia dintre actele comunitare care a stat la baza adoptării Ordonantei Guvernului nr. 37/2007, si anume cele ale art. 8 alin. 1 din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene, prevăd că obligativitatea respectării perioadelor de repaus zilnic si săptămânal revine „în mod expres si singular” conducătorului auto, răspunderea întreprinderii de transport nefiind atrasă, conform art. 10 din acelasi act normativ comunitar, decât pentru acele fapte ce pot fi imputate în mod direct acesteia sau reprezentantilor săi legali.

Autorii exceptiei precizează că înteleg să invoce dispozitiile art. 23 alin. (12) din Constitutie, având în vedere similitudinea dintre răspunderea penală si cea contraventională, diferentiate doar de gradul de pericol social al faptei si de nivelul pedepselor aplicate. În ceea ce priveste neconstitutionalitatea prevederilor legale sus-mentionate prin raportare la dispozitiile art. 45 din Constitutie, autorul exceptiei apreciază că „prin aplicarea unei sanctiuni societătii comerciale care nu are calitatea de contravenient se afectează, în mod nelegal, desfăsurarea în conditii normale a activitătii persoanei juridice cu efecte directe asupra patrimoniului acesteia, care este diminuat în lipsa unui temei juridic”.

Judecătoria Fetesti si Judecătoria Slobozia consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 195D/2008, că este neîntemeiată atât critica prin raportare la prevederile art. 23 alin. (12) din Constitutie, întrucât acestea vizează exclusiv domeniul penal, cât si cea referitoare la pretinsa nesocotire a principiului libertătii economice, instituit prin art. 45 din Legea fundamentală.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile criticate sunt constitutionale. Precizează că art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală nu este incident în cauză, întrucât acesta garantează libertatea individuală si siguranta persoanei fizice, iar nu a persoanei juridice. În opinia sa, textele de lege criticate nu contin norme care să îngrădească accesul liber al persoanei la o activitate economică.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 16 august 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 371/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 28 decembrie 2007. Textul de lege criticat stabileste sanctiunile aplicabile în cazul săvârsirii contraventiilor constând în încălcarea regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora.

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse la art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepselor si la art. 45 referitoare la libertatea economică.

De asemenea, autorii exceptiei invocă si dispozitiile art. 8 alin. (1) si art. 10 din Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene (CE) nr. 561/2006 privind armonizarea anumitor dispozitii ale legislatiei sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3.821/85 si (CE) nr. 2.135/98 ale Consiliului si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3.820/85 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene, L102 11/04/2006 P.0001-0014. Art. 8 alin. (1) din actul mentionat prevede următoarele: „Conducătorul respectă perioadele de repaus zilnic si săptămânal.” Art. 10 din acelasi act cuprinde reguli referitoare la răspunderea întreprinderii de transport. Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că dispozitiile criticate din Ordonanta Guvernului nr. 37/2002 stabilesc contraventiile pentru încălcarea regulilor privind perioadele de conducere, precum si sanctiunile corespunzătoare acestora, sanctiuni ce constau în aplicarea unor amenzi întreprinderii sau operatorului de transport rutier.

Prin Decizia nr. 683 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 octombrie 2007, Curtea Constitutională a constatat că „obligarea întreprinderii sau operatorului de transport la plata amenzii pentru o faptă săvârsită de către conducătorul auto [...] este o solutie legislativă justificată prin raportul de prepusenie existent între întreprinderea sau operatorul de transport rutier si conducătorul auto, angajat al acestuia, raport în virtutea căruia comitentul are obligatia de a impune conducătorului auto utilizarea instrumentarului si documentelor prevăzute de lege.

Totodată, întrucât răspunderea comitentului este o răspundere pentru fapta altuia, acesta are la dispozitie o actiune în regres împotriva prepusului”.

Cu privire la pretinsa încălcare a dispozitiilor constitutionale ale art. 23 alin. (12), Curtea constată că această critică este neîntemeiată. Textul Legii fundamentale instituie principiul legalitătii pedepsei, făcând referire, în principal, la sanctiunile penale, întrucât art. 23 alin. (12) trebuie privit în contextul de ansamblu al reglementării sale, or, art. 23 vizează o serie de garantii a căror aplicabilitate este rezervată domeniului dreptului penal.

În ceea ce priveste sanctiunile contraventionale, cu referire la răspunderea contraventională, sunt aplicabile garantiile procesual civile, iar nu cele penale, aspect ce rezultă din prevederile art. 47 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, conform cărora dispozitiile acestei ordonante se completează cu cele ale Codului de procedură civilă.

De asemenea, Curtea constată că este neîntemeiată critica de neconstitutionalitate privind încălcarea prevederilor art. 45 din Constitutie, potrivit cărora accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera initiativă si exercitarea acestora sunt garantate, în conditiile legii. Întreprinderea sau operatorul de transport rutier în activitatea căruia s-a constatat săvârsirea unei contraventii nu poate invoca principiul libertătii economice, câtă vreme acesta nu a respectat prevederile legale. În fine, Curtea constată că textele criticate nu contravin nici Regulamentului nr. 561/2006 al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene, invocat de autorii exceptiei.

Dimpotrivă, îi dau substantă, concretizând, în spiritul vointei legiuitorului comunitar, prevederile mai generale cuprinse în acest regulament. Asadar, nimic nu împiedică statul să sanctioneze întreprinderea pentru conduita necorespunzătoare a angajatului său, aceasta păstrându-si dreptul de regres împotriva celui care, în mod direct si nemijlocit, este răspunzător.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Analog Trans” - S.R.L. din Ovidiu în Dosarul nr. 2.445/229/2007 al Judecătoriei Fetesti si de Societatea Comercială „Ogutur” - S.R.L. din Constanta în Dosarul nr. 6.223/312/2007 al Judecătoriei Slobozia.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 mai 2008.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 549

din 15 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Prestcom Selena” - S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 2.506/46/2006 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Anghel Petrică, doamna avocat Janot Sîrbu, apărător ales cu delegatie la dosar, membru al Baroului Bucuresti. Se constată lipsa celorlalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul apărătorului ales al părtii Anghel Petrică. Acesta solicită respingerea ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei, apreciind că nu sunt încălcate prevederile Legii fundamentale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 decembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 2.506/46/2006, Curtea de Apel Pitesti – Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială „Prestcom Selena” - S.R.L. într-un litigiu de contencios administrativ, aflat în stadiul procesual al recursului, având ca obiect o actiune în anularea unor acte administrative.

În motivarea exceptiei, se sustine, în esentă, că textul de lege criticat împiedică liberul acces la justitie si realizarea unui control judiciar eficient, limitând numărul căilor de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârii primei instante. Se arată că astfel părtile implicate într-un proces având ca obiect apărarea dreptului fundamental la proprietate si a drepturilor ce „decurg din exercitarea elementelor care tin de proprietate” sunt lipsite de „efectul quasi-devolutiv al apelului”, cale de atac în cadrul căreia pot fi refăcute sau completate probatoriile care au fost refuzate sau nu s-au efectuat în fata instantei de fond.

Curtea de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Arată că exercitarea căilor de atac prin trei grade de jurisdictie nu reprezintă o regulă absolută, legiuitorul putând opta pentru instituirea unei singure căi de atac, respectiv recursul.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constitutionale. Precizează că, asa cum a statuat Curtea Constitutională în jurisprudenta sa, accesul liber la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justitia se înfăptuieste, dar nu înseamnă că acesta trebuie asigurat la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile reprezentantului părtii Anghel Petrică, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 20: „(1) Hotărârea pronuntată în primă instantă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

(2) Recursul suspendă executarea si se judecă de urgentă.

(3) În cazul admiterii recursului, instanta de recurs, modificând sau casând sentinta, va rejudeca litigiul în fond, dacă nu sunt motive de casare cu trimitere. Când hotărârea primei instante a fost pronuntată fără a se judeca fondul, cauza se va trimite, o singură dată, la această instantă.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor dispozitii din Legea fundamentală: art. 21 care garantează dreptul de acces liber la justitie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 124 referitor la înfăptuirea justitiei si art. 129 care reglementează folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoresti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că autorul acesteia critică faptul că legea nu îi permite să exercite si calea de atac a apelului împotriva sentintelor pronuntate de instantele de contencios administrativ. Însă, prevederile constitutionale ale art. 129, invocate în motivarea exceptiei, contin precizarea esentială potrivit căreia hotărârile instantelor pot fi atacate, de Ministerul Public sau de părtile interesate, în conditiile legii. În plus, art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală oferă legiuitorului dreptul de a legifera cu privire la acest aspect. De aici se desprinde concluzia că nimic nu împiedică edictarea unei solutii legislative ca cea cuprinsă în textul de lege criticat. De altfel, această optiune a legiuitorului a fost impusă de exigenta solutionării cu celeritate a procesului dedus judecătii, aceasta fiind una dintre caracteristicile actiunii în contencios administrativ.

Curtea constată că autorul exceptiei este, în plus, nemultumit si de faptul că, în opinia sa, în recurs nu mai poate administra probele pe care, din varii motive, nu le-a putut valorifica în primă instantă. Or, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în cazul în care recursul este admis, fondul cauzei va fi examinat din nou, fie chiar de către instanta de recurs, fie de către prima instantă, după casarea cu trimitere sau ca urmare a constatării că prima instantă nu a judecat fondul. Partea interesată va avea astfel posibilitatea de a-si realiza o apărare eficientă. Pentru aceleasi motive, nu poate fi retinută nici critica referitoare la încălcarea dreptul de acces liber la justitie.

Curtea retine că dreptul la două grade de jurisdictie este garantat numai în materie penală, potrivit prevederilor art. 2 din Protocolul nr. 7 aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Mai mult, chiar si în materie penală pot fi instituite anumite exceptii de la această regulă.

În fine, Curtea constată că autorul exceptiei nu evidentiază niciun fel de contrarietate între textul de lege criticat si principiile constitutionale potrivit cărora se înfăptuieste justitia, statuate în art. 124 din Legea fundamentală, iar invocarea art. 44 din Constitutie nu prezintă relevantă în cauză, obiectul exceptiei având un domeniu mult mai larg de adresabilitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Prestcom Selena” - S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 2.506/46/2006 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 mai 2008.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

 

ORDIN

privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Internelor si Reformei Administrative

 

Având în vedere prevederile art. 10 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008,

pentru reglementarea utilizării însemnelor heraldice adoptate conform Ordinului ministrului internelor si reformei administrative nr. 390/2008 privind constituirea si functionarea Comisiei de Însemne Heraldice a Ministerului Internelor si Reformei Administrative si Normelor metodologice privind elaborarea, adoptarea si utilizarea însemnelor heraldice în Ministerul Internelor si Reformei Administrative nr. 337.035 din 6 februarie 2008, aprobate de secretarul general al Ministerului Internelor si Reformei Administrative,

ministrul internelor si reformei administrative emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă însemnele heraldice avizate de Comisia de Însemne Heraldice a Ministerului Internelor si Reformei Administrative pentru următoarele institutii/structuri:

1. Ministerul Internelor si Reformei Administrative

2. Aparatul central al Ministerului Internelor si Reformei Administrative

3. Inspectoratul General al Politiei Române

4. Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă

5. Inspectoratul General al Politiei de Frontieră

6. Inspectoratul General al Jandarmeriei Române

7. Arhivele Nationale

8. Directia Generală de Informatii si Protectie Internă

9. Directia Generală Anticoruptie

10. Corpul de control al ministrului

11. Agentia Natională Antidrog

12. Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor

13. Oficiul National pentru Protectia Martorilor

14. Oficiul Român pentru Imigrări

15. Directia Generală de Pasapoarte

16. Centrul de Cooperare Politienească Internatională

17. Biroul SIRENE din cadrul Centrului de Cooperare Politienească Internatională

18. Centrul National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor

19. Directia Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor

20. Inspectoratul de Aviatie al Ministerului Internelor si Reformei Administrative

21. Grupul Special de Protectie si Interventie „Acvila”

22. Comenduirea Garnizoanei Bucuresti

23. Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza”

24. Facultatea de Pompieri din cadrul Academiei de Politie „Alexandru Ioan Cuza”

25. Centrul de Studii Postuniversitare

26. Centrul de Psihosociologie

27. Brigada Specială de Interventie a Jandarmeriei „Vlad Tepes”

28. Batalionul 1 Jandarmi de Interventie Antiteroristă si Actiuni Speciale

29. Batalionul 2 Jandarmi Special de Interventie

30. Scoala de Agenti de Politie „Vasile Lascăr” Câmpina

31. Scoala de Subofiteri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăsani

32. Centrul de Perfectionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri

33. Centrul Cultural al Ministerului Internelor si Reformei Administrative

Art. 2. - Elementele de compozitie descrise si forma grafică a scutului sau a câmpului heraldic, a pieselor si figurilor heraldice, cromatica si, de la caz la caz, devizele care individualizează structurile mentionate sunt prevăzute în plansele cuprinse în anexele nr. 1-33.

Art. 3. - Anexele nr. 1-33*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 21 mai 2008.

Nr. 490.

 

 

ANEXA Nr. 1

 

MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

 

Însemnul heraldic al Ministerului Internelor si Reformei Administrative are bază stema tării.

Elemente de compozitie preluate din stema României:

- scutul mare (exterior) albastru, încărcat cu o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, aripile deschise, cu ciocul si ghearele rosii, în gheara dreaptă tinând o spadă de argint.

Însemnul heraldic al Ministerului Internelor si Reformei Administrative se individualizează prin:

a) ramura verde de măslin, simbol al păcii si ordinii, care înlocuieste buzduganul din stema tării;

b) scutul de mai mici dimensiuni, plasat pe pieptul acvilei, despicat si dublu tăiat si având în sase cartiere, simboluri care desemnează cele mai importante structuri ale ministerului după cum urmează:

În cartierul 1 - Inspectoratul General al Politiei Române:

- scut albastru încărcat în partea superioară cu o balantă de aur cu talgerele în echilibru, iar în cea inferioară cu două securi consulare romane naturale, încrucisate în săritoare.

În cartierul 2 - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă:

- scut de culoarea purpurei, încărcat cu însemnele specifice, traditionale, pentru acest domeniu de activitate:

a) două topoare încrucisate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier asezată din profil;

b) în partea inferioară, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta si în stânga ramuri de stejar, totul de argint.

În cartierul 3 - Inspectoratul General al Politiei de Frontieră:

- scut verde, mobilat cu o bornă de hotar, de argint, având în partea superioară două spade albastre, încrucisate în săritoare, iar în cea de jos o ancoră neagră. Borna are ca suporti doi lei de aur, limbati rosu, afrontati.

În cartierul 4 - Inspectoratul General al Jandarmeriei:

- scut de dimensiuni mai mici, în al cărui câmp, pe albastru, un romb de argint iesind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, având în centru litera J stilizată cu negru.

În cartierul 5 - Administratia:

- scut albastru încărcat cu un leu de aur născând dintr-o coroană deschisă cu cinci fleuroane. Leul tine cu labele anterioare un baston din acelasi metal încărcat cu cinci flori de crin rosii si mansonat de argint.

În cartierul 6 - Arhivele Nationale:

- scut rosu, încărcat cu o făclie neagră, cu flacără de aur, asezată în bară. Peste făclie brosează un pergament desfăsurat, natural, pozitionat în bandă si validat cu sigiliu atasat rosu, cu bordură neagră, prins de suport cu snur albastru.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza Ministerului Internelor si Reformei Administrative scrisă cu litere negre pe o esarfă albă: PRO PATRIA ET ORDINE IURIS (PENTRU PATRIE SI ORDINEA DE DREPT).

 

Semnificatia elementelor însumate:

a) balanta - echilibru, justitie, echitate - evidentiind în stema de fată atributiile institutiei privind supravegherea aplicării legilor;

b) securile consulare romane - evocă atributiile Ministerului Internelor si Reformei Administrative în statul de drept, de garant al ordinii publice;

c) casca si topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;

d) grenada explodând - aminteste de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independentei de Stat a României;

e) borna cu ancoră - evocă ideea de pază si control a granitelor tării;

f) spadele încrucisate – capacitatea de a judeca, de a separa vinovătia de inocentă, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor tării;

g) leu - putere, autoritate, fortă, întelepciune, energie în serviciul binelui;

h) romb – viată, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;

i) litera J - sigla care desemnează, încă din secolul al XIX-lea, Jandarmeria Română;

j) cununa din frunze de stejar - forta, puterea, autoritate veche;

k) coroana deschisă - perfectiunea, iar prin extensie, independenta;

l) crin - figură onorabilă; demnitate, iar prin extensie, asteptarea binelui;

m) baston - autoritate, echilibru, administratia civilă;

n) pergamentul desfăsurat simbolizează menirea institutiei de conservare si protectie a Fondului Arhivistic National;

o) făclia evocă rolul Arhivelor Nationale în dezvoltarea stiintei si culturii;

p) deviza îmbogăteste mesajul compozitiei heraldice si evidentiază devotamentul celor care slujesc în acest minister fată de normele democratice.

 

ANEXA Nr. 2

 

APARATUL CENTRAL AL MINISTERULUI INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

 

Însemnul heraldic al unitătilor aparatului central al Ministerului Internelor si Reformei Administrative va păstra în compozitie elemente din stema Ministerului Internelor si Reformei Administrative, după cum urmează: în scut, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul si ghearele rosii, aripile deschise, tinând în gheara dreaptă o sabie de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei, un alt scut de dimensiuni mai mici, în câmpul căruia, pe albastru, două ramuri de stejar, de aur, încrucisate în talpă în săritoare, având între ele literele M I R A, din acelasi metal.

Sub acvilă, pe o esarfă albă, deviza scrisă cu litere negre: PRO PATRIA ET ORDINE IURIS (PENTRU PATRIE SI ORDINEA DE DREPT).

Semnificatia elementelor însumate:

a) literele M I R A - sigla Ministerului Internelor si Reformei Administrative;

b) ramurile de stejar încrucisate - forta, puterea si o autoritate veche.

 

ANEXA Nr. 3

 

INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMÂNE

 

Însemnul heraldic al Inspectoratului General al Politiei Române va păstra în compozitie elemente din stema Ministerului Internelor si Reformei Administrative, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul si ghearele rosii, aripile deschise, tinând în gheara dreaptă o sabie de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei se află un alt scut albastru, încărcat în partea superioară cu o balantă de aur cu talgerele în echilibru, iar în cea inferioară, cu două securi consulare romane naturale, încrucisate în săritoare.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o esarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE SI ONOARE).

Semnificatia elementelor însumate:

a) balanta - echilibru, justitie, echitate - evidentiind în stema de fată atributul unitătii privind supravegherea aplicării legilor;

b) securile consulare romane – evocă atributiile Ministerului Internelor si Reformei Administrative în statul de drept, de garant al ordinii publice.

 

ANEXA Nr. 4

 

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUATII DE URGENTĂ

 

Însemnul heraldic al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă va păstra în compozitie elemente din stema Ministerului Internelor si Reformei Administrative, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul si ghearele rosii, aripile deschise, tinând în gheară dreaptă o sabie de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei se află un alt scut de culoarea purpurei, încărcat cu însemnele specifice, traditionale, pentru acest domeniu de activitate:

a) două topoare încrucisate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier asezată din profil;

b) în partea inferioară, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta si stânga ramuri de stejar, totul de argint.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o esarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ SI DEVOTAMENT).

Semnificatia elementelor însumate:

a) casca si topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;

b) grenada explodând - aminteste de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independentei de Stat a României;

c) ramurile de stejar - forta, puterea si o autoritate veche;

d) culoarea scutului sugerează lupta cu focul.

 

ANEXA Nr. 5

 

INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI DE FRONTIERĂ

 

Însemnul heraldic al Inspectoratului General al Politiei de Frontieră va păstra în compozitie elemente din stema Ministerului Internelor si Reformei Administrative, după cum urmează: în scutul exterior, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul si ghearele rosii, aripile deschise, tinând în gheara dreaptă o sabie de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei se află un scut verde, mobilat cu o bornă de hotar, de argint, având în partea superioară două spade albastre, încrucisate în săritoare, iar în cea de jos o ancoră neagră. Borna are ca suporti doi lei de aur, limbati rosu, afrontati.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o esarfă albă: PATRIA ET HONOR (PATRIE SI ONOARE).

Semnificatia elementelor însumate:

a) borna cu ancora – individualizează menirea unitătii, evocând ideea de pază si control pentru granitele tării;

b) spadele încrucisate - capacitatea de a judeca, de a separa vinovătia de inocentă, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor tării;

c) leu - putere, autoritate, fortă, întelepciune, energie în serviciul binelui.

 

ANEXA Nr. 6

 

INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE

 

Însemnul heraldic al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române va păstra în compozitie elemente din stema Ministerului Internelor si Reformei Administrative, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul si ghearele rosii, aripile deschise, tinând în gheara dreaptă o sabie de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei, un alt scut de dimensiuni mai mici, în al cărui câmp, pe albastru, un romb de argint, iesind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, având în centru litera J stilizată cu negru.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o esarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE SI ORDINE).

Semnificatia elementelor însumate:

a) romb - viată, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;

b) litera J - sigla care desemnează, încă din secolul al XIX-lea, Jandarmeria Română;

c) cununa din frunze de stejar - fortă, putere, autoritate veche.

 

ANEXA Nr. 7

 

ARHIVELE NATIONALE

 

Însemnul heraldic al Arhivelor Nationale va păstra în compozitie elemente din stema Ministerului Internelor si Reformei Administrative, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul si ghearele rosii, aripile deschise, tinând în gheara dreaptă o sabie de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei se află un alt scut rosu, încărcat cu o făclie neagră, cu flacără de aur, asezată în bară. Peste făclie brosează un pergament desfăsurat, natural, pozitionat în bandă si validat cu sigiliul atasat rosu, cu bordură neagră, prins de suport cu snur albastru.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o esarfă albă: SEMPER VERITATI (ÎNTOTDEAUNA ADEVĂRUL).

Semnificatia elementelor însumate:

a) pergamentul desfăsurat – menirea institutiei de conservare a Fondului Arhivistic National;

b) făclia - rolul unitătii în dezvoltarea stiintei si culturii.

 

ANEXA Nr. 8

 

DIRECTIA GENERALĂ DE INFORMATII SI PROTECTIE INTERNĂ

 

Însemnul heraldic al Directiei Generale de Informatii si Protectie Internă va păstra în compozitie elemente din stema Ministerului Internelor si Reformei Administrative, după cum urmează: în scut, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul si ghearele rosii, aripile deschise, tinând în gheara dreaptă o sabie de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei, un alt scut de dimensiuni mai mici, cu bordură crenelată rosie, în câmpul căruia, pe albastru, un leu rampant, de aur, limbat si armat rosu, tinând în laba dreaptă superioară o cheie, de asemenea, de aur, cu „ponetonul” în sus si orientat spre dreapta, în cea stângă trei săgeti de acelasi metal, cu vârfurile în sus, pozitionate în bandă-pal-bară.

Sub acvila cruciată, pe o esarfă albă, s-a scris cu litere negre deviza: BONA FIDE (CU BUNĂ-CREDINTĂ).

Semnificatia elementelor însumate:

a) leu de aur - un luptător prudent întâmpinat cu onoruri; putere, autoritate, fortă, curaj, întelepciune, energie în serviciul binelui;

b) limba - puterea (malefică sau benefică) prin vorbă;

c) gheare - forta corpului;

d) cheia - siguranta si puterea; simbolizează initiatorul, cel care detine puterea de decizie si de responsabilitate;

e) trei săgeti - lupta împotriva inamicului;

f) bordura crenelată - protectie, recompensă, securitate, adăpost.

 

ANEXA Nr. 9

 

DIRECTIA GENERALĂ ANTICORUPTIE

 

Însemnul heraldic al Directiei Generale Anticoruptie se prezintă după cum urmează: în scut, pe albastru, o spadă de argint, asezată în pal, cu vârful în jos, înconjurată de două ramuri de lauri, de acelasi metal, încrucisate în săritoare în partea de jos si ale căror extremităti superioare ating garda armei; în partea inferioară, sub scut, deviza scrisă cu litere negre pe o esarfă albă: INTEGRITATE PENTRU CREDIBILITATE.

Semnificatia elementelor însumate:

a) ramurile de lauri - atribut al victoriei;

b) spada - puterea de a face dreptate; capacitatea de a judeca, de a separa vinovătia de inocentă.

 

ANEXA Nr. 10

 

CORPUL DE CONTROL AL MINISTRULUI

 

Însemnul heraldic al Corpului de control al ministrului va păstra în compozitie elemente din stema Ministerului Internelor si Reformei Administrative, după cum urmează: în scut, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul si ghearele rosii, aripile deschise, tinând în gheara dreaptă o sabie de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei, un alt scut de dimensiuni mai mici, în care, pe albastru, pe un munte verde, un leu rampant, de aur, limbat si armat rosu, tinând în laba dreaptă superioară o spadă naturală, înzestrată de aur, asezată în pal, în cea stângă o balantă din acelasi metal, cu talgerele în echilibru.

Sub acvila cruciată, pe o esarfă albă, s-a scris cu litere negre deviza: LEX ET IUSTITIA (LEGE SI DREPTATE).

Semnificatia elementelor însumate:

a) leu de aur - un luptător prudent întâmpinat cu onoruri; putere, autoritate, fortă, curaj, întelepciune, energie în serviciul binelui;

b) limba leului - puterea (malefică sau benefică) prin vorbă;

c) gheare de leu rosii - forta corpului;

d) spada - forta si puterea dominantă, atunci când este tinută în mână; capacitatea de a judeca, de a separa vinovătia de inocentă;

e) balanta - echilibru, justitie, echitate -, evidentiind în însemnul de fată atributul unitătii privind supravegherea aplicării legilor;

f) munte verde - grandoare, întelepciune si demnitate sublimă.

 

ANEXA Nr. 11

 

AGENTIA NATIONALĂ ANTIDROG

 

Emblema Agentiei Nationale Antidrog din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative se prezintă după cum urmează: pe centru, într-un oval negru, ajurat verde si plasat oblic spre dreapta, o compozitie cuprinzând literele A N A negre, dispuse în ligatură pe litera N, înclinată, de asemenea, spre dreapta. Ovalul brosează, în partea inferioară, la stânga, pe portiunea de jos a barei laterale din stânga a literei N. La rândul său, portiunea de sus a barei laterale din dreapta a literei amintite brosează pe acelasi oval. În exergă, legenda scrisă cu litere albe pe figura geometrică mentionată: * ROMANIA * AGENTIA NATIONALA ANTIDROG.

Semnificatia elementelor însumate:

a) N - reprezintă siglele cuvintelor ce compun denumirea unitătii, dispuse în ligatură, anume: prima deschizătură din stânga se consideră litera A (Agentia), urmează N (Natională) si ultima deschizătură, cea din dreapta, litera A (Antidrog) întoarsă;

b) ovalul - curaj, autodisciplină, influentă, intuitie; un gând liber, concentrarea, creatia; în cazul de fată reprezintă si vointa lucrătorilor din unitate de a actiona împotriva drogurilor.

 

ANEXA Nr. 12

 

INSPECTORATUL NATIONAL PENTRU EVIDENTA PERSOANELOR

 

Emblema Inspectoratului National pentru Evidenta Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative se prezintă după cum urmează: în centrul compozitiei, pe argint, literele evp albastre. În exergă, între două ovale culcate (orizontale), liniare, de culoare neagră, legenda scrisă cu litere de aceeasi culoare: * INSPECTORATUL NATIONAL PENTRU EVIDENTA PERSOANELOR * M.I.R.A.

Semnificatia elementelor însumate:

a) literele evp - ev reprezintă prescurtarea prin trunchiere a cuvântului evidenta, iar p sigla cuvântului persoanelor, ambele fiind integrate în denumirea unitătii;

b) oval orizontal - ochiul care poate vedea toată realitatea.

 

ANEXA Nr. 13

 

OFICIUL NATIONAL PENTRU PROTECTIA MARTORILOR

 

Însemnul heraldic al Oficiului National pentru Protectia Martorilor din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române păstrează în compozitie elemente din stema Ministerului Internelor si Reformei Administrative, după cum urmează: în scut, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul si ghearele rosii, aripile deschise, tinând în gheara dreaptă o sabie de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei se află un alt scut de mici dimensiuni, cu bordură rosie, încărcată cu sase balante de argint ce au talgerele în echilibru; în câmpul scutului, pe fond albastru, se află o spadă de aur, asezată în pal cu vârful în jos, flancată de două ramuri de stejar care se întretaie la partea inferioară.

Semnificatia elementelor însumate:

a) spada - capacitatea de a judeca, de a separa vinovătia de inocentă;

b) ramuri de stejar - fortă si putere;

c) bordura rosie - protectie, recompensă;

d) balanta în echilibru - justitie, echitate -, evidentiind în însemnul de fată atributul unitătii privind supravegherea aplicării legilor.

 

 

ANEXA Nr. 14

 

OFICIUL ROMÂN PENTRU IMIGRĂRI

 

Însemnul heraldic al Oficiului Român pentru Imigrări va păstra în compozitie elemente din stema Ministerului Internelor si Reformei Administrative, după cum urmează: în scutul exterior, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul si ghearele rosii, aripile deschise, tinând în gheara dreaptă o sabie de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei se află un scut albastru, cu o bandă de aur, încadrată cu trei rândunele zburând, negre. În cartierul 1 - o spadă de argint, înzestrată de aur, iar în cartierul 2 - o roată cu opt spite de aur; cu seful de argint, încărcat cu credinta de carnatie, cu mânecile rosii.

Semnificatia elementelor însumate:

a) spada - justitie, dreptate, capacitatea de a separa vinovătia de inocentă;

b) rândunele zburând - străinii, singurătate, emigrare, separare;

c) roata cu opt spite - baza de date;

d) credinta (două mâini care se strâng) - unitate, colaborare.

 

ANEXA Nr. 15

 

DIRECTIA GENERALĂ DE PASAPOARTE

 

Însemnul heraldic al Directiei Generale de Pasapoarte va păstra în compozitie elemente din stema Ministerului Internelor si Reformei Administrative, după cum urmează: în scut, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul si ghearele rosii, aripile deschise, tinând în gheara dreaptă o sabie de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei, un alt scut de dimensiuni mai mici, în care, pe verde, un glob heraldic, de argint, peste care brosează un pasaport întredeschis, având imprimat pe coperta purpurie însemnul oficial al tării, de argint si scris cu litere de aur: PASAPORT în partea inferioară si ROMANIA în cea superioară.

Sub acvilă, deviza scrisă cu litere majuscule negre pe o esarfă albă: SUB LEGE LIBERTAS (NUMAI PRIN LEGE POATE EXISTA LIBERTATE).

Semnificatia elementelor însumate:

a) pasaportul brosând peste globul pământesc - documentul cu care persoanele pot circula liber în lume.

 

ANEXA Nr. 16

 

CENTRUL DE COOPERARE POLITIENEASCĂ INTERNATIONALĂ

 

Însemnul heraldic al Centrului de Cooperare Politienească Internatională poate fi descris astfel: scut triunghiular, cu marginile rotunjite, albastru, încărcat cu grifon de aur, limbat si armat rosu, tinând în gheara dreaptă anterioară un pumnal de argint, înzestrat de aur, asezat în pal si cu vârful în sus. În sef, pe argint, credinta de carnatie, împodobită rosu. În exergă, între două cercuri liniare continue, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere de aur: * ROMANIA * CENTRUL DE COOPERARE POLITIENEASCĂ INTERNATIONALĂ.

Semnificatia elementelor însumate:

a) grifon - fortă, putere, capacitate de a surmonta obstacolele;

b) pumnal - justitie si onoare militară;

c) credinta (două mâini împreunate) - uniune, aliantă;

d) limba rosie - puterea (malefică sau benefică) prin vorbă;

e) ghearele rosii - forta corpului.

 

ANEXA Nr. 17

 

BIROUL SIRENE

 

Emblema Biroului SIRENE din cadrul Centrului de Cooperare Politienească Internatională al Ministerului Internelor si Reformei Administrative se prezintă după cum urmează: în centru este plasată harta României cu câmpul în culorile albastru, galben si rosu, asezate pe verticală, în proportii asemănătoare. În jurul hărtii, este scris circular cu litere negre: * SIRENE * ROMÂNIA. În exergă, între două cercuri liniare continue, pe fond albastru, douăsprezece stele de aur.

Semnificatia elementelor însumate:

a) harta este reprezentarea grafică în plan orizontal a suprafetei terestre a României;

b) cele trei benzi verticale: albastră, galbenă, rosie sunt preluate de la drapelul României adoptat după 29 decembrie 1989;

c) cele douăsprezece stele aurii pe fondul albastru sunt preluate de la steagul Europei.

 

ANEXA Nr. 18

 

CENTRUL NATIONAL DE ADMINISTRARE A BAZELOR DE DATE PRIVIND EVIDENTA PERSOANELOR

 

Emblema Centrului National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor are în centrul compozitiei, pe fond albastru, un disc de argint cu bordură snurată, de la care pornesc spre exterior opt săgeti de acelasi metal, cu câte cinci creneluri, asezate gironat si alezate. În exergă, între două cercuri liniare negre, legenda scrisă cu litere de aceeasi culoare pe fond argintiu: * CENTRUL NATIONAL DE ADMINISTRARE A BAZELOR DE DATE PRIVIND EVIDENTA PERSOANELOR * M.I.R.A.

Semnificatia elementelor însumate:

a) disc - unitate, perfectiune, iar prin extensie induce ideea centralizării datelor pe care unitatea le gestionează;

b) creneluri - ziduri, protectie;

c) săgeti - pătrundere, deschidere, unificare, decizie, sinteză, învătare rapidă, iar prin extensie sugerează schimburile informatice în cadrul bazelor de date.

 

ANEXA Nr. 19

 

DIRECTIA REGIM PERMISE DE CONDUCERE SI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR

 

Însemnul heraldic al Directiei Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor va păstra în compozitie elemente din stema Ministerului Internelor si Reformei Administrative, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul si ghearele rosii, aripile deschise, tinând în gheara dreaptă o sabie de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei, un alt scut de dimensiuni mici, în al cărui câmp, pe albastru, o cheie de aur flancată de patru roti cu câte sase spite din acelasi metal. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o esarfă albă: PRO CIVITATE (PENTRU CETĂTENI).

Semnificatia elementelor însumate:

a) cheia de aur - initiatorul, cel care detine puterea de decizie si de responsabilitate, dar si reusita;

b) roata - miscarea constantă, evolutia, mecanizarea, motorizarea si progresul tehnic.

 

ANEXA Nr. 20

 

INSPECTORATUL DE AVIATIE AL MINISTERULUI INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

 

Însemnul heraldic al Inspectoratului de Aviatie al Ministerului Internelor si Reformei Administrative va păstra în compozitie elemente din stema Ministerului Internelor si Reformei Administrative, după cum urmează: în scutul exterior, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul si ghearele rosii, aripile deschise, tinând în gheara dreaptă o sabie de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei se află un scut albastru, cu bandă de aur, încărcată cu trei stele rosii, însotită în sef de o acvilă de argint, cu aripile deschise, ciocul si ghearele rosii, iar în talpă de două spade, de asemenea, de argint, înzestrate de aur, încrucisate în săritoare.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o esarfă albă: CAELUM SERENUM (CER SENIN).

Semnificatia elementelor însumate:

a) spadele încrucisate – capacitatea de a judeca, de a separa vinovătia de inocentă, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor tării;

b) stea rosie - omul;

c) acvila de argint – indică capacitatea de observatie si mobilitatea aeriană de luptă;

d) ciocul si ghearele rosii – forta corpului.

 

ANEXA Nr. 21

 

GRUPUL SPECIAL DE PROTECTIE SI INTERVENTIE „ACVILA”

 

I. EMBLEMA OFICIALĂ

Emblema oficială a Grupului Special de Protectie si  Interventie „Acvila” apartinând Ministerului Internelor si Reformei Administrative se prezintă după cum urmează: în centrul compozitiei, pe negru, o acvilă de argint, cu ciocul si ghearele rosii, în pozitie de atac. În exergă, între două cercuri liniare argintii, legenda scrisă cu litere de acelasi metal, tot pe fond negru: * ROMANIA * GRUPUL SPECIAL DE PROTECTIE SI INTERVENTIE „ACVILA”.

Semnificatia elementelor însumate:

a) acvila de argint - comunicarea, întelepciunea, forta si tenacitatea, autoritatea si puterea; misiunea de observatie aeriană;

b) ciocul si ghearele - forta corpului;

c) culoarea rosie a ciocului si ghearelor - actiune, cutezantă, dorinta de a servi patria, sinceritate si vointă.

II. EMBLEMA TACTICĂ

Emblema tactică a Grupului Special de Protectie si Interventie „Acvila” apartinând Ministerului Internelor si Reformei Administrative se prezintă după cum urmează: în centrul compozitiei, pe argint, o acvilă neagră, în pozitie de atac. În exergă, între două cercuri liniare negre, legenda scrisă cu litere de aceeasi culoare, tot pe fond argint: * ROMANIA * GRUPUL SPECIAL DE PROTECTIE SI INTERVENTIE „ACVILA”.

Semnificatia elementelor însumate:

a) acvila neagră pe câmp de argint - curaj, demnitate, putere, stabilitate, zbor spre înăltimi; misiune de observatie aeriană.

 

ANEXA Nr. 22

 

COMENDUIREA GARNIZOANEI BUCURESTI

 

Însemnul heraldic al Comenduirii Garnizoanei Bucuresti se prezintă după cum urmează: un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, cu bordură rosie, pe câmp albastru, un grifon de aur, limbat rosu, tinând în laba dreaptă superioară o balantă de argint, cu talgerele în echilibru.

În exergă, între două cercuri liniare continue, legenda scrisă cu litere negre:

* MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

* COMENDUIREA GARNIZOANEI BUCURESTI.

Semnificatia elementelor însumate:

a) grifon de aur - fortă, putere, dificultate de învins;

b) balantă - actul de justitie, puterea de a judeca drept;

c) bordura - protectie, recompensă.

 

ANEXA Nr. 23

 

ACADEMIA DE POLITIE „ALEXANDRU IOAN CUZA”

 

Însemnul heraldic al Academiei de Politie „Alexandru Ioan Cuza” va păstra în compozitie elemente din stema Ministerului Internelor si Reformei Administrative, după cum urmează: în scutul exterior, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul si ghearele rosii, aripile deschise, tinând în gheara dreaptă o sabie de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei se află un scut albastru, mobilat cu o carte deschisă, de argint, având deasupra o balantă cu talgerele în echilibru, de aur.

În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o esarfă albă: PER SCIENTIAM PRO PATRIA (PRIN STIINTĂ PENTRU PATRIE).

Semnificatia elementelor însumate:

a) cartea - stiintă, învătământ, individualizând menirea unitătii;

b) balanta - echilibru, sugerând capacitatea de a separa vinovătia de inocentă si de a respecta legile tării.

 

 

ANEXA Nr. 24

 

FACULTATEA DE POMPIERI

 

Însemnul heraldic al Facultătii de Pompieri din cadrul Academiei de Politie „Alexandru Ioan Cuza” se prezintă după cum urmează: în scut de elvetian, pe rosu, un compas de argint având între brate o roată crenelată si o cască de pompier de acelasi metal. Deasupra compasului, în sef, o stea, de asemenea, de argint. În exergă, între două cercuri liniare negre, legenda scrisă cu litere de aur pe fond purpuriu: * ACADEMIA DE POLITIE „ALEXANDRU IOAN CUZA” * FACULTATEA DE POMPIERI.

Semnificatia elementelor însumate:

a) compasul - simbol al echitătii, al întelepciunii si al prudentei; reprezintă stiintele exacte si rigoarea matematică;

b) roata crenelată - ritmul, forta, miscarea, mecanica, materialul;

c) casca cu panas - protectia, invulnerabilitatea, iar în cazul de fată este un simbol al pompierilor;

d) steaua de argint - stiintă, cultură, unitate de învătământ.

 

ANEXA Nr. 25

 

CENTRUL DE STUDII POSTUNIVERSITARE

 

Însemnul heraldic al Centrului de Studii Postuniversitare al Ministerului Internelor si Reformei Administrative se prezintă după cum urmează: în scut triunghiular, cu marginile rotunjite, pe albastru, două făclii negre, cu flacără de aur, încrucisate, având deasupra o stea de argint. În sef, pe rosu, o carte deschisă, naturală. În exergă, între două cercuri liniare continue, legenda scrisă cu litere negre: * MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE * CENTRUL DE STUDII POSTUNIVERSITARE.

Semnificatia elementelor însumate:

a) făclia - stiinta;

b) stea de argint - cultură, stiintă, întelepciune;

c) carte - învătământ.

 

ANEXA Nr. 26

 

CENTRUL DE PSIHOSOCIOLOGIE

 

Emblema Centrului de Psihosociologie se prezintă după cum urmează: în centrul compozitiei, pe albastru, se află litera Ψ de culoare aurie. În exergă, între două cercuri liniare, continue, aurii, legenda de acelasi metal scrisă pe fond, de asemenea, albastru: * CENTRUL DE PSIHOSOCIOLOGIE * M.I.R.A.

Semnificatia elementelor însumate:

a) Ψ (psi) este a douăzeci si treia literă a alfabetului grecesc si reprezintă sigla cuvântului psihi (suflet), dar si a psihologiei - stiintă cu caracter interdisciplinar care studiază interferentele dintre psihologia personalitătii si sociologie. Mai înseamnă (cu apex în dreapta sus) 700 sau al sapte sutelea, dar si (cu apex în stânga jos) 700.000 sau al sapte sute miilea.

 

ANEXA Nr. 27

 

BRIGADA SPECIALĂ DE INTERVENTIE A JANDARMERIEI „VLAD TEPES”

 

Însemnul heraldic al Brigăzii Speciale de Interventie a Jandarmeriei „Vlad Tepes” se prezintă după cum urmează: în scut francez modern, pe albastru, o grenadă aprinsă de argint, asuprită de o lance de aur, încărcată cu trei ace de ceasornic rosii, sustinută la dextra de un leu rampant, de asemenea, de aur, limbat si armat rosu, iar la senestra de un grifon rampant, de acelasi metal, limbat si armat rosu; ambele animale, afrontate, stau cu membrele posterioare pe cate un arabesc auriu. Scutul este timbrat de un coif de argint, cu viziera coborâtă si împodobit cu panas purpuriu, asezat trei sferturi la dreapta. În exergă, între două cercuri rosii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere de aur: * JANDARMERIA ROMÂNĂ * BRIGADA SPECIALĂ DE INTERVENTIE „VLAD TEPES”.

Semnificatia elementelor însumate:

a) grenada de argint - semn al jandarmeriei, indicând unitate de elită;

b) lancea - vointa, dar aminteste si de arma cu care, odinioară, domnitorul Vlad Tepes făcea dreptate în tară;

c) acele de ceasornic – executarea de planuri militare;

d) grifon - forta cu viteza; obstacol de surmontat, dificultate de învins;

e) leul de aur - un geniu pătrunzător si prevăzător; fortă, inteligentă, vigilentă, putere;

f) coiful cu panas - protectia si invulnerabilitatea; evocă codul de onoare al jandarmilor, capacitatea lor de a-si face datoria în limitele legii.

 

ANEXA Nr. 28

 

BATALIONUL 1 ANTITERORIST SI ACTIUNI SPECIALE

 

Însemnul heraldic al Batalionului 1 Antiterorist si Actiuni Speciale din cadrul Brigăzii Speciale de Interventie a Jandarmeriei „Vlad Tepes” se prezintă după cum urmează: în scut de tip francez modern, pe albastru, un chevron rosu, încărcat cu un piolet de argint si o ancoră de acelasi metal, însotit, în sef, la dextra, de trei săgeti de argint, cu vârfurile în sus, asezate două în săritoare, cea din mijloc în pal, la senestra, de o mână de aur, înaripată de argint, tinând un pumnal de argint, înzestrat de aur, asezat în pal, cu vârful în sus, iar în talpă de o grenadă de argint, aprinsă de acelasi metal. Sub scut este deviza scrisă cu litere negre pe o esarfă albă: CURAJUL ÎNVINGE MOARTEA. În exergă, între două cercuri rosii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere de aur: * JANDARMERIA ROMÂNĂ * BATALIONUL 1 ANTITERORIST SI ACTIUNI SPECIALE.

Semnificatia elementelor însumate:

a) grenada de argint - semn al jandarmeriei, indicând unitate de elită;

b) pumnal - justitie si onoare militară;

c) mâna înaripată - fortă, stăpânire de sine, vigilentă în expeditii militare; ilustrează capacitatea unitătii în spatiul aerian;

d) piolet - ilustrează capacitatea unitătii în spatiul montan;

e) ancora - sperantă, fermitate; ilustrează capacitatea unitătii în mediul nautic;

f) trei săgeti - lupta împotriva celor care încalcă legea.

 

ANEXA Nr. 29

 

BATALIONUL 2 SPECIAL DE INTERVENTIE

 

Însemnul heraldic al Batalionului 2 Special de Interventie din cadrul Brigăzii Speciale de Interventie a Jandarmeriei „Vlad Tepes” se prezintă după cum urmează: scut de tip francez modern, tăiat de o bandă de argint, încărcată cu trei ace de ceasornic rosii si însotită, în sef, de o spadă de argint, înzestrată de aur, asezată în pal, cu vârful în jos, iar în talpă, de o grenadă de argint aprinsă, de acelasi metal. În exergă, între două cercuri rosii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere de aur: * JANDARMERIA ROMÂNĂ * BATALIONUL 2 SPECIAL DE INTERVENTIE.

Semnificatia elementelor însumate:

a) spada - instrument al justitiei, puterea de a separa vinovătia de inocentă;

b) acele de ceasornic – executarea de planuri militare;

c) grenada de argint - semn al jandarmeriei, indicând unitate de elită.

 

ANEXA Nr. 30

 

SCOALA DE AGENTI DE POLITIE „VASILE LASCĂR” CÂMPINA

 

Însemnul heraldic al Scolii de Agenti de Politie „Vasile Lascăr” Câmpina din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române se prezintă după cum urmează: scut francez medieval, triunghiular, cu marginile rotunjite, albastru, cu o bandă de argint, încărcată cu trei stele rosii, având în cartierul 1, din partea stângă superioară, o balantă de aur, cu talgerele în echilibru, iar în cartierul 2, din partea dreaptă inferioară, o stea de argint. În exergă, între două cercuri liniare, negre, legenda scrisă cu litere majuscule de aceeasi culoare: * SCOALA DE AGENTI DE POLITIE * „VASILE LASCĂR” CÂMPINA.

Semnificatia elementelor însumate:

a) banda - protectie, securitate;

b) steaua de argint - unitate de învătământ, stiintă, întelepciune;

c) stelele rosii - oamenii;

d) balanta - echilibru, justitie si echitate.

 

ANEXA Nr. 31

 

SCOALA MILITARĂ DE SUBOFITERI DE JANDARMI „GRIGORE ALEXANDRU GHICA” DRĂGĂSANI

 

Însemnul heraldic al Scolii Militare de Subofiteri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăsani va avea forma rotundă păstrând în compozitie elemente din stema Ministerului Internelor si Reformei Administrative, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul si ghearele rosii, aripile deschise, tinând în gheara dreaptă o sabie de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei însemnul heraldic al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române: un alt scut de dimensiuni mai mici, în al cărui câmp, pe albastru, un romb de argint, iesind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, având în centru litera J stilizată scrisă cu negru.

În partea inferioară, sub acvilă, o stea de argint. În exergă, între două cercuri liniare negre, pe fond, de asemenea, albastru, legenda scrisă cu aur: * ROMANIA * SCOALA MILITARĂ DE SUBOFITERI DE JANDARMI/„GRIGORE ALEXANDRU GHICA”.

Semnificatia elementelor însumate:

a) romb - viată, prosperitate, recompensă;

b) litera J - sigla care desemnează, încă din secolul al XIX-lea, Jandarmeria Română;

c) cununa din frunze de stejar - forta, puterea, autoritate veche;

d) stea de argint - învătământ, cultură, stiintă, întelepciune.

 

ANEXA Nr. 32

 

CENTRUL DE PERFECTIONARE A PREGĂTIRII CADRELOR JANDARMI OCHIURI

 

Însemnul heraldic al Centrului de Perfectionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri al Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut occidental de secol XX, cu un sef rosu, încărcat cu un leu leopardat de aur, limbat si armat rosu; pe câmp albastru, un chevron de aur, însotit, la dreapta si la stânga, de două stele de argint, iar în vârf, de o grenadă aprinsă, de acelasi metal. În exergă, între două cercuri liniare, negre, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere de aur: * JANDARMERIA ROMÂNĂ * CENTRUL DE PERFECTIONARE A PREGĂTIRII CADRELOR JANDARMI OCHIURI.

Semnificatia elementelor însumate:

a) grenada de argint - semn al jandarmeriei, indicând unitate de elită;

b) stelele de argint - unitate de învătământ, stiintă, întelepciune;

c) chevron - piesă onorabilă evocând protectia si conservarea;

d) leu leopardat de aur - un geniu pătrunzător si prevăzător; inteligentă, vigilentă, putere;

e) gheare rosii - forta unitătii.

 

ANEXA Nr. 33

 

CENTRUL CULTURAL AL MINISTERULUI INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

 

Emblema Centrului Cultural al Ministerului Internelor si Reformei Administrative se prezintă după cum urmează: în centrul compozitiei, între două ramuri de lauri verzi, o liră portocalie peste care brosează o carte de argint deschisă. În exergă, între două cercuri liniare negre, legenda scrisă cu litere de aceeasi culoare: * MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE * CENTRUL CULTURAL.

Semnificatia elementelor însumate:

a) cartea de argint - învătământ, stiintă;

b) lira - inspiratia poetică si muzicală;

c) ramurile de lauri - simbol al gloriei si al mintii.

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

AUTORITATEA NATIONALĂ A VĂMILOR

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului vicepresedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 6.632/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice de utilizare a Sistemului de control al exportului

 

Având în vedere prevederile Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2.913/1992 din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar si ale Regulamentului Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993 de stabilire a dispozitiilor de implementare ale Codului

vamal comunitar,

în temeiul art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 532/2007 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale a Vămilor, cu modificările si completările ulterioare,

vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul vicepresedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 6.632/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice de utilizare a Sistemului de control al exportului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 29 iunie 2007, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, litera c) se modifică si va avea următorul cuprins:

„c) mărfurile destinate exportului, ce tranzitează teritoriul vamal al Comunitătii pe baza unui document T1, T2, a unui carnet TIR/ATA;“.

2. La articolul 2, litera f) se modifică si va avea următorul cuprins:

„f) mărfurile a căror valoare nu depăseste 3.000 euro si pentru care declaratia vamală de export se depune la biroul vamal de iesire. În situatia în care mărfurile a căror valoare nu depăseste 3.000 euro se declară pentru export la un birou vamal care nu este birou vamal de iesire, se va utiliza sistemul ECS.“

3. Articolul 45 din anexă se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 45. - Dacă, în urma efectuării analizei de risc pe baza informatiilor gestionate automat de către sistemul informatic sau a unor alte elemente privind operatiunea de export, biroul vamal de iesire ia decizia de a nu controla mărfurile prezentate, această decizie se înregistrează în aplicatia ECS-RO prin înscrierea în câmpul «rezultatul controlului» a codului «A2» cu semnificatia «Considerat satisfăcător». Biroul vamal de iesire supraveghează iesirea fizică a mărfurilor de pe teritoriul vamal al Comunitătii, vizează EAD-ul si transmite mesajul ce contine codul rezultatului controlului la biroul vamal de export în termenul prevăzut la art. 796d alin. (2) din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993 de stabilire a dispozitiilor de implementare ale Codului vamal comunitar.”

4. Articolul 48 din anexă se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 48. - Dacă în urma controlului nu se constată discrepante, lucrătorul vamal înregistrează acest rezultat în aplicatia ECS-RO prin înscrierea în câmpul «rezultatul controlului» a codului «A1» cu semnificatia «Satisfăcător». Biroul vamal de iesire supraveghează iesirea fizică a mărfurilor de pe teritoriul vamal al Comunitătii, vizează EAD-ul si transmite mesajul ce contine codul rezultatului controlului la biroul vamal de export în termenul prevăzut la art. 796d alin. (2) din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993.”

5. Articolul 49 din anexă se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 49. - (1) Prin discrepante minore se întelege, în principal, orice eroare materială care nu afectează operatiunea de export în cauză.

(2) Discrepantă minoră este considerat si deficitul de mărfuri, la care face referire art. 793a) alin. (5) primul paragraf din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993.

(3) În cazul în care, în urma controlului, lucrătorul vamal constată discrepante minore între datele declarate si cele constatate, acestea sunt transmise biroului vamal de export prin intermediul aplicatiei ECS-RO, respectiv prin înscrierea în câmpul «rezultatul controlului» a codului «A4» cu semnificatia «Discrepante minore». Lucrătorul vamal consemnează modificarea datelor din AER în aplicatia ECS-RO si pe EAD, respectiv LOI, conform constatărilor controlului. Modificările EAD-ului, respectiv LOI, se certifică de către lucrătorul vamal prin aplicarea semnăturii si a stampilei personale. Biroul vamal de iesire supraveghează iesirea fizică a mărfurilor de pe teritoriul vamal al Comunitătii, vizează EAD-ul si transmite mesajul ce contine codul rezultatului controlului la biroul vamal de export în termenul prevăzut la art. 796d alin. (2) din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993.”

6. Articolul 50 din anexă se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 50. - (1) Prin discrepante majore se întelege orice eroare care nu poate fi corectată, respectiv diferente în ceea ce priveste natura mărfurilor declarate si a celor constatate, la care face referire art. 793a) alin. (5) al treilea paragraf din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993.

(2) Discrepantă majoră este considerat si excedentul de mărfuri, la care face referire art. 793a) alin. (5) al doilea paragraf din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993. Totusi, în situatia în care pentru cantitatea constatată în plus, declarantul/reprezentantul depune o declaratie vamală de export la biroul vamal de iesire, eroarea în cauză se consideră discrepantă minoră. În acest caz se aplică în mod corespunzător prevederile art. 49 alin. (2).

(3) Când, în urma controlului, lucrătorul vamal constată discrepante majore, constatările sunt transmise biroului vamal de export prin intermediul aplicatiei ECS-RO, respectiv prin înscrierea în câmpul «rezultatul controlului» a codului «B1» cu semnificatia «Nesatisfăcător». În acest caz biroul vamal interzice iesirea mărfurilor de pe teritoriul comunitar.”

7. Articolul 51 din anexă se abrogă.

8. Subtitlul R „Operatiunea de redirijare” din cadrul capitolului IV se modifică si va avea următorul cuprins: „R.

Operatiunea de rerutare”.

9. În cuprinsul articolelor 53 si 54, termenul „redirijare” se înlocuieste cu termenul „rerutare”.

10. Articolul 55 din anexă se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 55. - (1) În situatia în care, pentru mărfurile care au făcut obiectul declaratiei pentru export în ECS, la un birou vamal din România se deschide o operatiune de tranzit conform art. 793b din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993 sau acestea sunt preluate în cadrul unui contract de transport unic, conform art. 793 alin. (2) lit. b si art. 793b alin. (2) din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993, sau se emite un document administrativ însotitor conform art. 793c din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993, acest birou efecuează operatiunea de rerutare.

(2) Biroul de plecare pentru operatiunea de tranzit sau biroul vamal unde se solicită preluarea mărfurilor pe un document unic de transport sau pe un document administrativ însotitor are obligatia de a confirma informatic operatiunea de export emisă în aplicatia ECS.

(3) Biroul vamal de plecare înscrie în documentul de tranzit mentiunile referitoare la datele de identificare ale operatiunii de export si invers. Biroul vamal unde se solicită preluarea mărfurilor pe un document unic de transport sau pe un document administrativ însotitor înscrie în documentul unic de transport sau în documentul administrativ însotitor mentiunile referitoare la datele de identificare ale operatiunii de export si invers.”

11. După articolul 60 se introduce un nou capitol, capitolul VI, cu următorul cuprins:

 

„CAPITOLUL VI

Procedura de cercetare pentru controlul încheierii regimului de export”

 

Art. 61. - Procedura de cercetare se initiază de către biroul de export atunci când, în termen de 80 de zile de la data acordării liberului de vamă mărfurilor pentru export, nu a primit de la biroul de iesire mesajul informatic ce contine codul rezultatului controlului, respectiv, în aplicatia ECS-RO operatiunile de export nu se regăsesc în starea «EXPORTATE» sau «OPRITE».

Art. 62. - (1) Pentru operatiunile de export care au biroul de iesire într-un alt stat membru si care se regăsesc în aplicatia ECS-RO în starea «ELIBERAT PENTRU EXPORT» la împlinirea termenului prevăzut la art. 61, biroul de export verifică, în functie de MRN-ul alocat, existenta si starea în care se află operatiunea de export pe site-ul Comisiei Europene: http://ec.europa.eu/taxation_customs/dds/cgi-bin/ecshome?Lang=RO .

(2) În cazul operatiunilor de export aflate în starea «ELIBERAT PENTRU EXPORT» pe site-ul Comisiei Europene, biroul de export informează declarantul/reprezentantul si îi solicită să prezinte dovada încheierii regimului, conform art. 792b, alin. (1) din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993.

(3) În cazul operatiunilor de export aflate în starea «EXPORTATE/OPRITE» pe site-ul Comisiei Europene, biroul de export comunică Compartimentului ECS din cadrul Autoritătii Nationale a Vămilor, prin adresă scrisă, MRN -ul operatiunilor în cauză. În termen de 10 zile de la comunicarea MRN-ului, Compartimentul ECS verifică cele semnalate de biroul de export, corectează mesajul ce contine codul rezultatului controlului la iesire si schimbă starea declaratiei în aplicatia ECS-RO. Biroul de export va încheia procedura de cercetare în momentul în care respectiva operatiune de export va figura în aplicatia ECS-RO în starea «EXPORTATE/OPRITE».

(4) În cazul operatiunilor de export aflate în starea «RERUTAT» pe site-ul Comisiei Europene, biroul de export comunică, prin adresă scrisă, Compartimentului ECS din cadrul Autoritătii Nationale a Vămilor, MRN-ul operatiunilor în cauză. În termen de 10 zile de la comunicarea MRN-ului, Compartimentul ECS verifică cele semnalate de biroul de export si solicită autoritătii vamale care a efectuat rerutarea, informatii despre rezultatul controlului operatiunii de export. Biroul de export va încheia procedura de cercetare în momentul în care respectiva operatiune de export va figura în aplicatia ECS-RO în starea «EXPORTATE» sau «OPRITE».

(5) În cazul operatiunilor de export care au biroul de iesire într-un alt stat membru si care nu pot fi identificate pe site-ul Comisiei Europene, respectiv starea operatiunii de export este «MRN nerecunoscut de Europa», biroul de export comunică Compartimentului ECS din cadrul Autoritătii Nationale a Vămilor, prin adresă scrisă, MRN-ul operatiunilor în cauză. În termen de 10 zile de la comunicarea MRN-ului, Compartimentul ECS verifică cele semnalate de biroul de export, corectează si retransmite mesajul ce contine declaratia de export si informează declarantul/reprezentantul despre neîncheierea regimului.

Art. 63. - Pentru operatiunile de export cu biroul de iesire în România, care se regăsesc în aplicatia ECS-RO în starea «MĂRFURI ELIBERATE PENTRU EXPORT» si pentru operatiunile de export prevăzute la art. 62 alin. (2), la împlinirea termenului de 90 de zile de la data acordării liberului de vamă mărfurilor pentru export, biroul de export informează declarantul/reprezentantul si îi solicită să prezinte dovada încheierii regimului, conform art. 792b alin. (1) din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993.

Art. 64. - Adresa de informare prevăzută la art. 62 alin. (2) si la art. 63 este generată si transmisă prin e-mail în mod automat de aplicatia ECS-RO.

Art. 65. - În urma informării despre neîncheierea operatiunii de export, declarantul/reprezentantul are obligatia să prezinte biroului de export documentul de însotire la export - EAD vizat si stampilat la caseta «K» de biroul de iesire. Termenul-limită pentru prezentarea documentului de însotire la export - EAD, vizat si stampilat la caseta «K» de biroul de iesire, este de 120 de zile de la data acordării liberului de vamă mărfurilor pentru export.

Art. 66. - În termen de 120 de zile de la data acordării liberului de vamă mărfurilor pentru export, biroul de export:

a) verifică documentele prezentate de către declarant/ reprezentant si procedează la încheierea informatică a operatiunii de export dacă s-a prezentat ca dovadă a încheirii regimului de export documentul de însotire la export – EAD vizat si stampilat de biroul de iesire;

b) în cazul neprezentării unei dovezi sau atunci când dovezile prezentate nu sunt conforme celei prevăzute la art. 65, invalidează declaratia de export, conform art. 792b alin. (2) din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993.

Art. 67. - Dispozitiile prezentelor norme tehnice se completează cu prevederile Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2.913/1992 din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar si ale Regulamentului Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993 din 2 iulie 1993 de stabilire a dispozitiilor de implementare ale Codului vamal comunitar.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,

Gelu Stefan Diaconu

 

Bucuresti, 20 mai 2008.

Nr. 5.121.