MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 365         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 13 mai 2008

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

398. - Hotărâre privind recunoasterea Statutului Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România

 

REPUBLICĂRI

 

Ordonanta Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la încheierea si executarea contractelor la distantă privind serviciile financiare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind recunoasterea Statutului Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România

 

În temeiul art. 29 alin. (3) si al art. 108 din Constitutia României, republicată, precum si al art. 49 alin. (2) si (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă si regimul general al cultelor,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se recunoaste Statutul Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Decretul Prezidiului Marii Adunări Nationale nr. 637/1949 pentru aprobarea Statutului Cultului Crestin de Rit Vechi din Republica Populară Română, nepublicat, cu modificările ulterioare.

 

PRIM MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu

 

Bucuresti, 9 aprilie 2008.

Nr. 398.

 

ANEXĂ

 

STATUTUL

Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi din România, denumită în continuare B.O.R.R.V. sau Biserica, este continuatoarea vechii Biserici Ortodoxe Ruse de până la reforma patriarhului Nikon, din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, cu toate dogmele, canoanele, cinurile, orânduielile, riturile si cărtile ei bisericesti.

Art. 2. - Denumirea oficială a Bisericii este Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi din România.

Art. 3. - B.O.R.R.V. cuprinde pe credinciosii de confesiune crestin-ortodoxă de rit vechi din România si din alte tări unde trăiesc credinciosi care au aderat la B.O.R.R.V. liber si în mod organizat.

Art. 4. - B.O.R.R.V. este autocefală si unitară în organizarea sa.

Art. 5. - Activitatea B.O.R.R.V. se desfăsoară cu respectarea legilor tărilor unde are unităti de cult si se bazează pe:

a) Sfânta Scriptură si Sfânta Traditie;

b) canoanele si pravilele Sfintilor Apostoli, ale soboarelor ecumenice si locale si ale Sfintilor Părinti;

c) Hotărârile Sfintelor Soboare, respectiv ale B.O.R.R.V.;

d) prezentul statut.

Art. 6. - B.O.R.R.V. este condusă în chip văzut de o ierarhie sfintită si aleasă conform canoanelor si pravilelor enumerate la art. 5 si se administrează în mod autonom prin organele proprii reprezentative, alese din cler si popor prin votul credinciosilor si constituite în conformitate cu prezentul statut.

Art. 7. - Relatiile B.O.R.R.V. cu statul se exercită cu respectarea prevederilor Constitutiei României si a legilor care reglementează raporturile dintre stat si cultele religioase legal recunoscute.

Art. 8. - În B.O.R.R.V. functionează judecata bisericească în 3 instante:

a) comisia juridică eparhială;

b) comisia juridică mitropolitană;

c) Soborul Mare.

Art. 9. - Credinciosii B.O.R.R.V. nu au voie să se adreseze organelor puterii de stat sau organelor de justitie pentru probleme privind viata internă a bisericii, incluzând conducerea canonică, organizarea bisericească, activitatea pastorală si serviciul divin.

Art. 10. - Unitătile de cult si personalul clerical nu fac politică si nu folosesc spatiile proprii unitătilor de cult pentru organizarea de activităti politice.

Art. 11. - Sărbătorile bisericesti, precum cele 12 sărbători împărătesti si toate celelalte sărbători instituite conform canoanelor, si toate posturile bisericesti se tin în B.O.R.R.V. după calendarul iulian, conform vechilor orânduieli.

Art. 12. - Puterea canonică si administrativă a B.O.R.R.V. se întinde, conform canoanelor, asupra tuturor asezămintelor religioase si culturale ce apartin acesteia si, în general, asupra tuturor bunurilor ce reprezintă o parte componentă a patrimoniului B.O.R.R.V.

Art. 13. - Autoritatea canonică a B.O.R.R.V. se întinde asupra parohiilor si eparhiilor sale si a institutiilor culturale si religioase de rit vechi din străinătate.

 

CAPITOLUL II

Structura organizatorică

 

Art. 14. - (1) B.O.R.R.V. este organizată ca mitropolie, cu titulatura „Mitropolia Ortodoxă Rusă de Rit Vechi”, iar sub aspectul orânduirii canonice si administrative se compune din eparhii, parohii si mănăstiri.

(2) Eparhiile B.O.R.R.V. sunt următoarele:

a) Eparhia de Fântâna Albă, cu resedinta în municipiul Brăila, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din judetele Brăila, Galati, municipiul Bucuresti, municipiul Tulcea, Sulina, localitătile Sarichioi, Mahmudia, Periprava, Chilia Veche, Mila 23, Sfistovca (din judetul Tulcea), localitatea Bordusani (judetul Ialomita), localitatea Fântâna Albă (Ucraina), precum si Tările Baltice;

b) Eparhia Slavei, cu resedinta în localitatea Slava Rusă din judetul Tulcea, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din localitătile: Slava Rusă, Slava Cercheză, Carcaliu, Ghindăresti, Jurilovca, municipiul Constanta, localitătile 2 Mai, Cernavodă, Năvodari si parohiile din Bulgaria;

c) Eparhia Moldovei, cu resedinta în orasul Târgu-Frumos din judetul Iasi, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din judetele Iasi, Vaslui, Neamt, Suceava si Botosani;

d) Eparhia S.U.A., cu resedinta în S.U.A., statul Oregon, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din S.U.A, Canada si Australia;

e) Eparhia Georgiei, cu resedinta în orasul Zugdidi (Georgia), care cuprinde parohiile de pe teritoriul Georgiei;

f) Eparhia occidentală, cu sediul în orasul München, Germania, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din Spania, Portugalia, Franta, Italia, Austria, Ungaria.

Art. 15. - (1) Titulaturile arhiepiscopilor si episcopilor sunt cele ale eparhiilor pe care le păstoresc.

(2) Schimbarea titulaturii Mitropoliei, arhiepiscopiilor si episcopiilor, precum si înfiintarea de noi unităti de cult se fac prin hotărârea Soborului Mare.

(3) Schimbarea întinderilor teritoriale între eparhii, determinată de modificări în organizarea administrativ-teritorială a acestora sau a statului, se face prin hotărârea Soborului Mare.

Aceste modificări vor fi comunicate autoritătii de stat competente.

 

CAPITOLUL III

Organizarea centrală

 

SECTIUNEA 1

Organele deliberative

 

A. SOBORUL MARE

Art. 16. - Soborul Mare este cea mai înaltă autoritate a B.O.R.R.V. pentru toate chestiunile spirituale si canonice, economico-administrative, precum si pentru cele bisericesti date în competenta sa.

Art. 17. - Din Soborul Mare fac parte: Mitropolitul, ca presedinte, toti arhiepiscopii, episcopii eparhioti, episcopii-vicari, vicarii administrativi eparhiali (economii) si reprezentantii tuturor parohiilor din toate eparhiile ortodoxe de rit vechi din România si din străinătate - cel putin un cleric (preot sau diacon) si un mirean din fiecare parohie si un delegat de la fiecare mănăstire.

Art. 18. - (1) Soborul Mare este prezidat de Mitropolit sau de episcopul delegat de acesta, dacă Mitropolitul este în imposibilitate de a participa la sobor.

(2) Când nu există delegatie de la Mitropolit, Soborul Mare este prezidat de episcopul cu cea mai mare vechime calculată de la momentul hirotoniei.

Art. 19. - (1) Soborul Mare are următoarele atributii:

a) să păstreze unitatea dogmatică, canonică si de cult în B.O.R.R.V.;

b) să analizeze problemele dogmatice, canonice si de cult si să le rezolve în conformitate cu învătătura B.O.R.R.V.;

c) să formuleze un punct de vedere asupra proiectelor de legi referitoare la B.O.R.R.V.;

d) să sustină interesele si drepturile B.O.R.R.V.;

e) să reglementeze prin nasterea, stingerea ori modificarea oricăror raporturi canonice si juridice de natură patrimonială, spirituală, culturală sau epitropială din cadrul B.O.R.R.V.;

f) să hotărască asupra schimbării titulaturii Mitropoliei, arhiepiscopiilor, episcopiilor, a întinderii lor teritoriale si a înfiintării de noi eparhii si parohii;

g) să aleagă membrii Comisiei permanente si ai Comisiei de cenzori;

h) să examineze raportul general întocmit de Comisia permanentă si să hotărască măsurile care trebuie luate pentru o bună chivernisire a treburilor bisericesti;

i) să aleagă Mitropolitul B.O.R.R.V. si sa verifice dacă alegerea arhiepiscopilor si episcopilor a avut loc în conditiile impuse de normele canonice si dacă cei alesi îndeplinesc conditiile canonice;

j) să emită Gramata de intronizare a Mitropolitului Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi din România;

k) să judece, în calitate de instantă supremă de apel a B.O.R.R.V., toate litigiile si problemele din interiorul Bisericii, în cazul în care instantele inferioare nu au solutionat cazul sau nu au dat solutii multumitoare;

l) să îndrume si să supravegheze ca activitatea organelor executive din eparhii si de la Mitropolie să se desfăsoare potrivit normelor legale;

m) să cerceteze, să completeze, să aprobe sau să anuleze hotărârile Soborului mic, în cazul în care acestea nu sunt conforme învătăturii crestine si canoanelor Bisericii sau dacă provoacă nedumeriri si tulburări în rândul credinciosilor;

n) să examineze si să aprobe dările de seamă si referatele consiliilor eparhiale privitoare la starea moral-duhovnicească si materială a eparhiilor respective;

o) să voteze bugetul general al Mitropoliei, să verifice si să aprobe contul de gestiune;

p) să initieze, să autorizeze si să supravegheze tipărirea de cărti de ritual pentru trebuintele bisericii;

r) să execute toate atributiile legale cu privire la învătământul religios si pentru pregătirea personalului cultului de toate gradele;

s) să initieze, să autorizeze si să supravegheze traducerea, editarea si răspândirea Sfintei Scripturi si a altor cărti cu caracter religios, atât pentru uzul clerului, cât si pentru cel al mirenilor, si pentru întărirea moralitătii si religiozitătii credinciosilor, prin comisia editorială aleasă;

t) să hotărască, conform canoanelor, asupra problemelor ce intră în competenta sa, precum si asupra celor care nu sunt date prin legi sau regulamente în competenta unui alt organ bisericesc;

u) să interpreteze, cu caracter obligatoriu, pentru toate organele bisericesti, dispozitiile statutare sau regulamentare proprii.

(2) Judecarea bisericească a diaconilor, preotilor, episcopilor, arhiepiscopilor si Mitropolitului se face în absenta mirenilor.

Art. 20. - (1) Soborul Mare se întruneste în sesiune ordinară o dată la 2 ani, iar în sesiune extraordinară, ori de câte ori este nevoie.

(2) Convocarea, cu prezentarea ordinii de zi, se va face de către presedintele Soborului Mare, în timp util (o lună, în cazul sesiunii ordinare).

Art. 21. - (1) Soborul Mare se consideră constituit dacă sunt prezenti cel putin două treimi din numărul membrilor săi.

(2) Indiferent de numărul delegatilor trimisi la Sobor din partea unei parohii, aceasta va avea două voturi: unul de la cleric si unul de la mirean.

(3) Chestiunile administrative, de personal, si candidaturile se solutionează de către membrii Soborului prin hotărâri ce se iau cu majoritate simplă, prin vot deschis.

(4) Votarea secretă se face numai la cererea a cel putin 10 membri ai Soborului.

(5) Problemele dogmatice, canonice, precum si cele privitoare la slujbele bisericesti se rezolvă exclusiv pe temeiul Sfintei Scripturi, a canoanelor si tipicului bisericesc si pe baza scrierilor Sfintilor Părinti.

Art. 22. - Deschiderea si închiderea sesiunilor Soborului Mare se face de către presedintele Soborului.

Art. 23. - (1) După deschiderea sesiunii Soborului Mare de către Mitropolit se aleg 2 vicepresedinti dintre preoti sau diaconi, un secretar responsabil si două ajutoare ale acestuia pe toată durata Soborului.

(2) Toate hotărârile Soborului Mare se consemnează de către secretar în procesul-verbal al sedintei Soborului si se întăresc prin semnăturile presedintelui Soborului, episcopilor, preotilor, secretarului si, facultativ, ale celorlalti participanti la Sobor.

(3) Participantii la Sobor care nu sunt de acord cu hotărârile acestuia îsi vor putea trece opiniile într-o anexă la hotărârile Soborului.

(4) Cheltuielile de organizare a Soborului Mare, cazarea si masa sunt suportate de către toate parohiile din tară si din străinătate dintr-un buget separat de cel al Mitropoliei.

Art. 24. - Hotărârile Soborului Mare sunt obligatorii pentru întreaga Biserică Ortodoxă Rusă de Rit Vechi din România, atât pentru eparhiile si parohiile din tară, cât si pentru cele din străinătate.

B. SOBORUL MIC

Art. 25. - (1) În perioada dintre sesiunile Soborului Mare functionează Soborul mic.

(2) Soborul mic exercită atributiile Soborului Mare, cu exceptia celor prevăzute în art. 19 lit. f), g), k), m), t) si u).

(3) Atributiile prevăzute la art. 19 lit. a), b) si l) nu pot fi exercitate decât în probleme care nu suferă întârzieri.

(4) Soborul mic exercită orice alte atributii stabilite de Soborul Mare si pregăteste materialele pentru Soborul Mare.

Art. 26. - (1) Soborul mic se compune din Mitropolit, arhiepiscopi, episcopi, episcopul-vicar, economi, câte 3 delegati clerici din fiecare eparhie, precum si delegati de mănăstiri plus alte persoane convocate în functie de problemele aflate pe ordinea de zi.

(2) Mitropolitul este presedintele Soborului mic. În lipsa mitropolitului prezidează cel mai vechi arhiepiscop sau episcop aflat în functie.

Art. 27. - (1) Soborul mic se convoacă cel putin o dată pe an, ori de câte ori este nevoie.

(2) Convocarea Soborului mic revine Mitropolitului.

(3) În cazul decesului Mitropolitului, Soborul se convoacă de către chiriarhul cu cea mai mare vechime, din momentul hirotoniei, aflat pe teritoriul României.

Art. 28. - (1) Toate hotărârile Soborului mic se consemnează în registrul de procese-verbale de către secretarul ales de Sobor si se întăresc prin semnăturile tuturor participantilor la Sobor.

(2) Cei care nu vor fi de acord cu hotărârile Soborului vor putea să îsi mentioneze opiniile în registrul de procese-verbale sau într-o anexă specială.

Art. 29. - Soborul mic ia hotărâri cu votul majoritătii simple, respectiv cu jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

 

SECTIUNEA a 2-a

Organele executive centrale

 

A. MITROPOLITUL

Art. 30. - Mitropolitul este întâi-stătătorul B.O.R.R.V. si poartă titlul de „Arhiepiscop de Fântâna Albă si Mitropolit al tuturor credinciosilor ortodocsi de rit vechi de pretutindeni”.

Art. 31. - (1) Mitropolitul se bucură de toate drepturile stabilite de Sfintele Canoane, de prezentul statut si de regulamentele bisericesti.

(2) Pomenirea numelui său la serviciile religioase se face în conformitate cu Sfintele Canoane si cu practica Bisericii.

(3) Ca semn distinctiv, Mitropolitul poartă comănac alb cu heruvimi si camilafcă cu cruce, engolpion patriarhal si cruce pectorală patriarhală.

Art. 32. - Mitropolitul are grijă de bunăstarea internă si externă a B.O.R.R.V. si o cârmuieste împreună cu Comisia permanentă, pe care o prezidează.

Art. 33. - Mitropolitul are următoarele atributii:

a) convoacă si prezidează organele deliberative ale B.O.R.R.V.;

b) duce la îndeplinire hotărârile organelor deliberative centrale ale B.O.R.R.V. si ale Comisiei permanente;

c) reprezintă B.O.R.R.V. în justitie, în fata autoritătilor si fată de terti, personal sau prin împuterniciti legal;

d) întretine raporturi cu celelalte biserici crestine ortodoxe în chestiuni bisericesti;

e) dă pastorale pentru întreaga Biserică Ortodoxă Rusă de Rit Vechi;

f) trimite sfaturi frătesti ierarhilor B.O.R.R.V. si împacă neîntelegerile personale dintre acestia;

g) vizitează colegial, când va găsi de cuviintă, arhiepiscopii si episcopii din Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi;

h) se îngrijeste de îndeplinirea la timp a formelor legale pentru completarea eparhiilor vacante;

i) emite gramate la instalarea arhiepiscopilor si episcopilor;

j) numeste loctiitori de arhiepiscopi si episcopi la eparhii, în caz de vacantă;

k) primeste plângerile aduse împotriva chiriarhilor si dispune cercetarea lor, iar rezultatul celor constatate îl aduce la cunostinta Soborului Mare;

l) prezintă soboarelor dări de seamă despre situatia B.O.R.R.V. si activitatea Comisiei permanente din perioada dintre soboare;

m) semnează toate documentele Mitropoliei;

n) supraveghează îndeplinirea de către arhierei a îndatoririlor lor de arhipăstori în cârmuirea eparhiilor. Dă sfaturi frătesti arhiereilor atât cu privire la viata lor personală, cât si la îndeplinirea îndatoririlor; în caz de neluare în seamă a sfaturilor, propune Comisiei permanente luarea măsurilor cuvenite pentru îndreptare;

o) în conformitate cu dispozitiile Canonului 11 al Soborului VII Ecumenic, exercită dreptul de devolutiune;

p) execută orice alte atributii date lui prin canoane, legi si regulamente.

Art. 34. - Mitropolitul se alege de către Soborul Mare, prin majoritatea simplă a voturilor.

Art. 35. - Toate actele oficiale cu caracter general privind ortodoxia de rit vechi se adresează pe numele Mitropolitului, iar acesta le aduce la cunostinta tuturor arhiepiscopilor si episcopilor ortodocsi de rit vechi din România si de peste hotare.

Art. 36. - Mitropolitul se află sub jurisdictia si în subordinea Soborului Mare al Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi, care, după împrejurări, poate să îi aplice pentru delicte în serviciu si evlavie diferite pedepse bisericesti, pedepse ce pot merge până la interzicerea oficierii de servicii divine, conform Sfintelor Canoane.

Art. 37. - În cazul decesului Mitropolitului, al retragerii sale, în cazul în care se află sub condamnare bisericească sau în cazul altor pricini, care fac imposibilă îndeplinirea datoriei de Mitropolit, Soborul mic, sub presedintia celui mai vechi arhiepiscop sau episcop în hirotonie, alege neîntârziat un loctiitor de Mitropolit din rândul chiriarhilor.

Art. 38. - Sub autoritatea episcopală directă a Mitropolitului se află Eparhia de Fântâna Albă.

B. ADMINISTRATIA MITROPOLITANĂ

Art. 39. - În exercitarea atributiilor sale executive, Mitropolitul este ajutat de:

a) episcopii-vicari, asimilati în drepturile de salarizare, pomenire si cinstire cu episcopii eparhioti;

b) vicarul administrativ (economul);

c) Cancelaria Mitropoliei.

Art. 40. - (1) Episcopul-vicar este ales de Soborul Mare dintre clericii care îndeplinesc conditiile prevăzute de Sfintele Canoane pentru treapta de arhiereu.

(2) Episcopul-vicar îndeplineste atributiile delegate, prin decizie, de Mitropolit.

Art. 41. - Economul este ales de Soborul Mare dintre clerici. El chiverniseste averea Bisericii după socotinta Mitropolitului.

Art. 42. - Cancelaria Mitropoliei execută toate lucrările administrative ale organelor deliberative si executive centrale bisericesti; este condusă de un consilier.

Art. 43. - Cancelaria are următoarele servicii:

a) Secretariatul, Registratura si Arhiva;

b) Personalul;

c) Contabilitatea si Casieria;

d) Cabinetul Mitropolitului;

e) Serviciul tehnic.

C. COMISIA PERMANENTĂ

Art. 44. - Comisia permanentă (C.P.) este organul suprem administrativ pentru activitătile întregii Biserici si totodată organul executiv al Soborului Mare.

Art. 45. - Membrii permanenti ai C.P. sunt: Mitropolitul, ca presedinte, arhiepiscopii si episcopii eparhiali din tară, episcopiivicari ai Mitropolitului, economul Mitropoliei si economii eparhiali, seful Cancelariei Mitropoliei.

Art. 46. - (1) C.P. se întruneste la convocarea presedintelui ori de câte ori va fi nevoie, nu mai putin de o dată pe lună. C.P. este valabil constituită cu majoritatea membrilor si ia hotărâri valabile cu votul majoritătii membrilor prezenti. În caz de egalitate de voturi prevalează votul presedintelui.

(2) Dacă Mitropolitul nu poate participa la sedintă, sedinta este prezidată de chiriarhul cel mai vechi după hirotonie.

Art. 47. - C.P. exercită atributiile Soborului Mare, cu exceptia celor prevăzute la art. 19, lit. f), g), h), i), j), k), m), o) si u).

Art. 48. - C.P. execută orice atributii date de către organele deliberative ale Bisericii.

Art. 49. - Sedintele C.P. sunt închise publicului. Participarea membrilor la sedinte este obligatie canonică. Lipsa de la sedinte, fără o motivatie temeinică, atrage mustrări frătesti.

Art. 50. - C.P. lucrează pe baza ordinii de zi, prezentată de presedinte si aprobată de C.P. la începutul sedintei. Problemele care necesită o cercetare temeinică sunt trimise în timp util membrilor C.P.

Art. 51. - (1) Niciunul dintre cei prezenti la sedintă nu are voie să se sustragă votului.

(2) Membrii C.P. care nu sunt de acord cu hotărârea luată pot să îsi înregistreze opiniile în procesul-verbal al sedintei, fapt ce nu împiedică punerea în aplicare a hotărârii.

Art. 52. - Presedintele nu poate scoate de la dezbatere, cu de la sine putere, problemele de pe ordinea de zi, nu poate să obstructioneze luarea de hotărâri sau să împiedice punerea în aplicare a acestor hotărâri.

Art. 53. - Toate procesele-verbale si hotărârile C.P. se semnează de presedinte si de toti membrii participanti la sedintă.

Art. 54. - La sedintele C.P. pot fi invitate persoane specializate în domeniile din care fac parte problemele puse în discutie. Aceste persoane au drept de vot consultativ.

Art. 55. - Hotărârile C.P. intră în vigoare după semnarea lor si nu se rediscută decât dacă apar date noi care pot schimba cursul problemei.

 

SECTIUNEA a 3-a

Organele disciplinare si de control

 

A. COMISIA JURIDICĂ MITROPOLITANĂ

Art. 56. - Comisia juridică mitropolitană (C.J.M.) este instanta de recurs si functionează pe lângă Mitropolie.

Art. 57. - (1) C.J.M. se compune din 6 membri permanenti si 3 membri supleanti.

(2) Din rândul membrilor permanenti Mitropolitul alege un presedinte.

(3) Presedintele este ales pe toată perioada mandatului C.J.M.

(4) C.J.M se întruneste in sedinte ordinare o dată la 3 luni.

(5) Dacă la data respectivă nu sunt cauze de judecat, sedinta se anulează.

Art. 58. - Membrii C.J.M sunt alesi de Soborul Mare pe o perioadă de 2 ani din rândul clericilor cu experientă din toate eparhiile si cu cunostinte temeinice de drept canonic.

Art. 59. - (1) Nu pot fi membri ai C.J.M.:

a) persoanele care au suferit condamnări ale instantelor bisericesti si civile, iar hotărârile au fost definitive;

b) persoanele care îndeplinesc si alte functii administrative bisericesti.

(2) Dacă un membru C.J.M., în timpul pentru care este ales, suferă vreo condamnare judecătorească bisericească sau civilă, pierde dreptul de a mai rămâne membru C.J.M. dacă hotărârea a rămas definitivă.

(3) Dacă un membru C.J.M. are vreo legătură directă sau indirectă cu cauza judecată, este exclus de la judecarea cauzei.

Art. 60. - În competenta C.J.M. intră:

a) judecarea cauzelor venite pe cale de recurs de la comisia juridică eparhială;

b) aplanarea si, eventual, judecarea neîntelegerilor ivite între personalul bisericesc apartinând unor eparhii diferite;

c) aplanarea si, eventual, judecarea neîntelegerilor ivite între personalul bisericesc si credinciosi din eparhii diferite;

d) judecarea plângerilor împotriva chiriarhilor.

Art. 61. - (1) Hotărârile C.J.M. se supun aprobării Mitropolitului.

(2) În cazul în care Mitropolitul nu este de acord cu hotărârea luată, cazul este trimis la instanta superioară - Soborul Mare.

Art. 62. - Hotărârile C.J.M. rămase definitive sunt valabile si se aplică în toate eparhiile.

Art. 63. - Deliberările C.J.M. se tin cu usile închise.

Art. 64. - Membrii C.J.M. sunt retribuiti conform normelor ce se vor stabili la Soborul Mare. Membrii supleanti se bucură de toate drepturile membrilor titulari pentru timpul în care suplinesc în C.J.M.

Art. 65. - Cheltuielile de functionare a C.J.M. se sustin dintr-un fond special, creat si aprobat de Soborul Mare din taxe de judecată.

Art. 66. - În caz de nemultumire a unei părti, se poate depune recurs împotriva hotărârii C.J.M. la instanta superioară, care este Soborul Mare. Cererea de recurs se depune cu cel putin 15 zile înainte de începerea Soborului Mare. Cererea se depune la Secretariatul Mitropoliei.

B. COMISIA DE CENZORI

Art. 67. - Comisia de cenzori (C.C.) verifică toată activitatea economico-financiară si de personal a B.O.R.R.V., a Cancelariei Mitropoliei si a cancelariilor eparhiale.

Art. 68. - (1) C.C. se compune din 3 membri permanenti si 2 membri supleanti alesi de către Soborul Mare din rândul clericilor, pe o perioadă de 2 ani.

(2) Nu pot fi membri ai C.C.:

a) persoanele care au suferit condamnări ale instantelor bisericesti si civile, iar hotărârile au fost definitive;

b) persoanele care îndeplinesc si alte functii administrative bisericesti.

(3) Mitropolitul numeste un presedinte din rândul membrilor permanenti ai C.C.

Art. 69. - (1) Activitatea C.C. se desfăsoară la initiativa ei sau la cererea C.P., dar cel putin o dată la sfârsitul anului, când raportul comisiei este prezentat odată cu raportul de gestiune, care este avizat de C.C.

(2) Rezultatul controalelor se prezintă C.P. si se consemnează într-un registru de procese-verbale care se tine la Cancelaria mitropoliei.

(3) La sfârsitul mandatului, C.C. prezintă un raport de activitate Soborului Mare.

(4) Pentru buna desfăsurare a activitătii, C.C. poate apela la ajutorul unor persoane specializate, chiar din exteriorul B.O.R.R.V.

Art. 70. - (1) Membrii C.C. sunt retribuiti conform normelor ce se vor stabili la Soborul Mare.

(2) Membrii supleanti se bucură de toate drepturile membrilor titulari pentru timpul în care suplinesc în C.C.

Art. 71. - Cheltuielile de functionare a C.C. se sustin dintr-un fond special creat si aprobat de către Soborul Mare.

 

CAPITOLUL IV

Organizarea locală

 

Art. 72. - (1) Părtile componente si unitătile de cult locale ale B.O.R.R.V. sunt:

a) parohia;

b) mănăstirea;

c) eparhia.

(2) Eparhiile sunt conduse de episcopi, cu ajutorul consiliilor eparhiale, iar parohiile, de preoti si consiliile parohiale.

Art. 73. - (1) Fiecare dintre părtile componente ale B.O.R.R.V. are dreptul de a se conduce si administra independent de altă parte componentă de acelasi grad, în conformitate cu dispozitiile prezentului statut, si de a participa, prin reprezentantii săi, la lucrările părtilor componente superioare.

(2) Modul de constituire si functionare a părtilor componente si a organelor locale de acelasi grad este identic pentru întreaga B.O.R.R.V.

 

SECTIUNEA 1

Parohia

 

Art. 74. - Parohia este comunitatea bisericească a credinciosilor, clerici si mireni, de religie crestin-ortodoxă de rit vechi, asezati pe un anume teritoriu, sub conducerea unui preot paroh.

Art. 75. - Membrii parohiei au îndatorirea de a sustine, întări si răspândi credinta B.O.R.R.V., de a lucra astfel încât toti credinciosii să vietuiască potrivit învătăturilor acestei credinte, de a cerceta Sfânta Biserică, de a participa la sfintele slujbe, de a se împărtăsi cu Sfintele Taine, de a împlini faptele milei crestine, de a întretine si ajuta Biserica si pe slujitorii ei.

Art. 76. - (1) Comunitatea credinciosilor care nu poate sustine cu mijloace proprii o parohie se alătură la o comunitate vecină, împreună cu care formează parohia.

(2) În acest caz, comunitatea care se alătură poartă denumirea de filială, iar membrii săi au aceleasi drepturi si îndatoriri fată de parohie ca si comunitatea la care se alătură.

Art. 77. - Înfiintarea, desfiintarea si modificarea teritorială a unei parohii se aprobă de Adunarea eparhială, la cererea credinciosilor si cu avizul chiriarhului.

Art. 78. - Parohia beneficiază de personalitate juridică proprie, ea fiind unitate anexă a Mitropoliei.

Art. 79. - (1) Parohiile sunt datoare să aibă scoli bisericesti, unde se predau atât băietilor, cât si fetelor: citirea bisericească după cărtile de cult ale B.O.R.R.V., cântările bisericesti, precum si tipicul bisericesc, Sfânta Scriptură si istoria bisericii, după manualele ortodoxe de rit vechi.

(2) Cadrele didactice de la aceste scoli se numesc de către consiliile parohiale, cu aprobarea preotului si binecuvântarea episcopului eparhial.

Art. 80. - Parohiile ortodoxe ruse de rit vechi au dreptul de a avea profesorii lor de religie la scolile de stat si cele particulare si la scolile pentru educarea religioasă a elevilor care apartin B.O.R.R.V.

Art. 81. - Pentru datoriile parohiei nu se pot înstrăina sau vinde bisericile si pământul de sub ele, sfintele icoane, sfintele vase, vesminte si alte atribute ale slujbelor bisericesti.

Art. 82. - Pentru o mai bună orânduială în treburile parohiale, parohia organizează în cadrul său comitete culturale, de binefacere, cântare bisericească, frătii, cercuri.

Art. 83. - Parohiile ortodoxe ruse de rit vechi au cimitirele lor, separate, pe care le administrează si le întretin.

A. PAROHUL

Art. 84. - Parohul, ca împuternicit al episcopului, este conducătorul sufletesc al credinciosilor din parohie, iar în orânduirea administrativă este conducătorul administratiei parohiale si organ executiv al Adunării parohiale si Consiliului parohial.

Art. 85. - Atributiile si obligatiile parohului, în afară de cele harismatice, didactice si de conducere spirituală a parohiei, sunt următoarele:

a) duce la îndeplinire toate dispozitiile prezentului statut si ale regulamentelor în ceea ce priveste parohia;

b) reprezintă parohia în justitie, în fata autoritătilor si fată de terti, personal sau prin delegati, legal împuterniciti, cu aprobarea prealabilă a chiriarhului locului;

c) convoacă si prezidează Adunarea parohială si Consiliul parohial;

d) duce la îndeplinire dispozitiile organelor superioare;

e) se îngrijeste de ducerea la îndeplinire a hotărârilor Adunării parohiale si ale Consiliului parohial;

f) tine un registru referitor la toti membrii parohiei, în care sunt mentionate: numele, prenumele, data nasterii, a botezului, a cununiei, ocupatia, data eventualei mutări din parohie si data mortii;

g) controlează administrarea averii bisericesti, a institutiilor culturale si a fundatiilor bisericesti din parohie;

h) întocmeste si tine la zi inventarul averii parohiei.

Art. 86. - Pe lângă preotul paroh, într-o parohie pot fi unul sau mai multi preoti slujitori si diaconi. Numărul acestora se stabileste la propunerea Adunării parohiale de către Adunarea eparhială, tinându-se seama de necesitătile parohiei, de numărul credinciosilor si de mijloacele de întretinere.

Art. 87. - La parohiile cu mai multi preoti slujitori, acestia sunt egali în drepturile si datoriile harismatice, didactice si de conducere spirituală.

Art. 88. - Candidatul pentru preotie se alege de către parohia respectivă si se hirotoneste în demnitatea de preot de către episcopul eparhial, după orânduiala stabilită în cărtile de cult si canonice ale B.O.R.R.V. si după binecuvântarea părintelui duhovnicesc cu privire la vrednicia candidatului.

Art. 89. - (1) Cu acordul parohiilor si binecuvântarea episcopului eparhial, preotul poate fi transferat în parohia care îl solicită dintr-o altă parohie a eparhiei.

(2) Pentru transferul preotului dintr-o parohie a unei alte eparhii este necesar acceptul din partea episcopului eparhial al acelei eparhii.

Art. 90. - (1) Preotul este dator să săvârsească toate slujbele si toate trebuintele, în afară de taina hirotoniei si sfintirii de mir si antimise, să săvârsească slujbe bisericesti în zilele de duminică si de sărbători si să se îngrijească de mântuirea sufletelor crestinesti, să învete poporul în timpul slujbelor bisericesti si în afara lor, să întărească pe cei slabi în credintă, să îndrepte pe cei rătăciti, să dezrădăcineze ereziile, rătăcirile, superstitiile si obiceiurile păgâne.

(2) Preotul este dator să cunoască Sfânta Scriptură, pravilele bisericesti si scrierile Sfintilor Părinti si să fie în toate pildă bună de credintă si morală.

Art. 91. - (1) Preotului îi sunt subordonati direct diaconul, dascălul si paracliserul, preotul fiind dator să vegheze ca acestia să îsi îndeplinească îndatoririle lor punctual si constiincios.

(2) În cazul în care acestia îsi vor încălca îndatoririle, preotul este dator a le face observatii, îndemnuri de îndreptare si mustrări.

Art. 92. - (1) Preotul, după demnitatea sa ierarhică, este subordonat, conform canoanelor bisericesti, nu parohiei si nu epitropilor bisericesti sau consiliului parohial, ci episcopului său eparhial, ale cărui dispozitii este dator a le îndeplini fără obiectii si care are dreptul si puterea să îl supună, pentru abateri, diferitelor pedepse duhovnicesti, inclusiv să îi interzică săvârsirea sfintelor slujbe.

(2) În cazul în care Consiliul parohial sau membrii parohiei se plâng episcopului eparhial împotriva preotului, episcopul este dator să cerceteze fără întârziere plângerea si să o solutioneze potrivit regulilor canonice.

Art. 93. - (1) Candidatul pentru treapta clericală de diacon este ales de parohia respectivă si se hirotoneste în această demnitate de către episcopul eparhial după orânduiala stabilită în cărtile de cult si canonice ale B.O.R.R.V. si după binecuvântarea părintelui duhovnicesc cu privire la vrednicia candidatului.

(2) Cu acordul parohiilor si binecuvântarea episcopului eparhial, diaconul poate fi transferat dintr-o altă parohie, iar dacă se transferă dintr-o parohie apartinând altei eparhii, este necesară binecuvântarea episcopului eparhial din acea eparhie.

Art. 94. - Îndatoririle diaconului sunt: să ia parte la săvârsirea de către preot sau episcop a slujbelor bisericesti, a sfintelor slujbe si a trebuintelor potrivit orânduielilor, să îl ajute pe preot în altar si în conducerea parohiei.

Art. 95. - Diaconul trebuie să aibă o retributie corespunzătoare.

Art. 96. - (1) Sub aspect ierarhic, diaconul este subordonat episcopului său eparhial, iar în serviciul divin si în trebuintele bisericesti si parohiale este subordonat direct preotului, ale cărui dispozitii este dator a le îndeplini.

(2) În caz de vinovătie a diaconului, episcopul eparhial este cel care îl supune pedepsei bisericesti.

Art. 97. - (1) Fiecare parohie trebuie să aibă cel putin un dascăl, bun cunoscător al tipicului slujbelor bisericesti si al cântului bisericesc numit „psaltichie”.

(2) El trebuie să aibă o conduită ireprosabilă în toate privintele.

Art. 98. - (1) Dascălul este dator a veni la biserică înainte de începerea fiecărei slujbe, a pregăti tot ce este necesar pentru aceasta, a lua parte la săvârsirea slujbelor bisericesti, slujbelor sfinte si a trebuintelor, a conduce pe cei care cântă, a numi pe cine si ce să citească si, în general, a conduce întreaga orânduială a slujbei bisericesti.

(2) Dascălul are obligatia de a se îngriji de starea cărtilor după care se fac slujbele.

Art. 99. - (1) Dascălul este subordonat direct preotului parohial, ale cărui dispozitii privitoare la slujbele bisericesti este dator a le îndeplini fără obiectii.

(2) Toate neîntelegerile dintre preot si dascăl se cercetează de către episcopul eparhial.

Art. 100. - Fiecare parohie trebuie să aibă cel putin un paracliser, bun cunoscător al tipicului slujbelor bisericesti si al cântului bisericesc numit „psaltichie”. El trebuie să aibă o conduită ireprosabilă în toate privintele.

Art. 101. - Paracliserul este dator a veni la biserică înainte de începerea fiecărei slujbe, a pregăti tot ce este necesar pentru aceasta, a lua parte la săvârsirea slujbelor bisericesti, a sfintelor slujbe si a altor activităti desfăsurate în Biserică, precum si a-l ajuta pe preot în altar în timpul slujbei religioase.

Art. 102. - (1) Paracliserul este subordonat direct preotului parohial ale cărui dispozitii privitoare la slujbele bisericesti este dator a le îndeplini fără obiectii.

(2) Toate neîntelegerile dintre preot si paracliser se cercetează de către episcopul eparhial.

B. ADUNAREA PAROHIALĂ

Art. 103. - (1) Parohia are ca organ deliberativ Adunarea parohială.

(2) Adunarea Parohială este compusă din toti credinciosii parohiei care au ajuns la vârsta de 21 de ani, de sine stătători, nepătati si care îsi îndeplinesc îndatoririle morale si materiale fată de biserică si asezămintele ei.

Art. 104. - (1) Adunarea parohială are următoarele atributii:

a) desemnează, prin alegere, preotii si diaconii din parohie, precum si dascălul si paracliserul;

b) alege membrii Consiliului parohial, ai C. C., precum si delegatii pentru Adunarea eparhială si Soborul Mare;

c) verifică activitatea Consiliului parohial;

d) întocmeste bugetul parohial;

e) ia hotărâri cu privire la zidirea, repararea si înzestrarea bisericii, a casei parohiale si a altor clădiri parohiale;

f) hotărăste înfiintarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau filantropic si stabileste normele pentru aducerea mijloacelor bănesti necesare parohiei;

g) fixează cuantumul maximal al taxelor benevole de cult în favoarea parohiei;

h) examinează si completează raportul anual despre mersul tuturor treburilor parohiei;

i) verifică si aprobă gestiunea anuală a parohiei;

j) hotărăste cu privire la cumpărarea de imobile si, la vânzarea si grevarea imobilelor parohiale;

k) administrează averea parohială, îngrijindu-se de buna întretinere a edificiilor bisericesti, culturale si fundationale;

l) înzestrează biserica cu odăjdii, icoane, obiecte sfintite, cărti de cult si cele trebuincioase pentru serviciul religios, cum ar fi pâine, vin si altele asemenea, precum si institutiile ei, iar prin pangarul si colportajul parohial îi aprovizionează pe credinciosi cu cele necesare exercitării practicilor religioase ortodoxe, precum lumânări, icoane, cărti religioase si altele asemenea.

m) interzice de dreptul de vot, al membrilor Adunării parohiale, pentru motive bine întemeiate.

(2) Hotărârile Adunării parohiale si ale Consiliului parohial cu privire la atributiile prevăzute la alin. (1) lit. c), d), e), h), i) si j) sunt supuse verificării si aprobării Consiliului eparhial.

Art. 105. - (1) Adunarea parohială va fi convocată de presedinte.

(2) Convocarea va cuprinde locul si data adunării, precum si problemele ce se vor discuta.

(3) Ea va fi citită în biserică, îndată după terminarea Sfintei Liturghii, si va fi afisată la usa bisericii.

Art. 106. - Adunarea parohială se întruneste în sedintă ordinară o dată pe an, care se anuntă cu cel putin o săptămână înainte, iar în sedinte extraordinare, ori de câte ori va fi nevoie, si care se anuntă cu o săptămână înainte.

Art. 107. - Presedintele Adunării parohiale este preotul paroh sau loctiitorul său. În cazul în care la adunare ia parte episcopul, acesta va prezida sedinta.

Art. 108. - (1) Sedintele Adunării parohiale se tin în biserică sau într-o casă, de preferintă în zilele de duminică sau de sărbători, si se consideră legal constituită dacă se va prezenta cel putin majoritatea simplă din numărul total al membrilor parohiei cu drept de vot.

(2) În cazul în care nu se întruneste numărul necesar de membri se convoacă o a doua adunare peste o săptămână si se consideră legal constituită cu orice număr de membri prezenti.

Art. 109. - (1) Toate chestiunile în adunare se rezolvă prin majoritatea simplă de voturi si cu vot deschis.

(2) Votul secret se exercită la cererea a cel putin unei treimi din numărul membrilor prezenti la adunare.

Art. 110. - (1) La fiecare adunare, secretarul ales consemnează hotărârile ce se întăresc prin semnătura presedintelui adunării si a secretarului si, facultativ, a fiecăruia dintre membrii prezenti la adunare.

(2) Procesul-verbal al adunării se prezintă spre aprobare episcopului eparhial iar, după aprobarea sa, hotărârile adunării devin obligatorii.

Art. 111. - Atât adunările generale ale parohiei, cât si consiliile parohiale si institutiile parohiale au dreptul să invite la sedintele lor, cu drept de vot consultativ, si persoane străine competente.

Art. 112. - Împotriva hotărârilor Adunării parohiale sau ale Consiliului parohial se pot face contestatii la Consiliul eparhial.

C. CONSILIUL PAROHIAL

Art. 113. - (1) Adunarea parohială alege dintre membrii săi un număr de 3 până la 12 membri, după mărimea parohiei, care formează Consiliul parohial.

(2) Fac parte de drept din Consiliul parohial, cu vot deliberativ, preotul paroh ca presedinte, ceilalti preoti si diaconi si dascălul bisericii parohiale, ca membri.

Art. 114. - Consiliul este ales pe termen de un an. Alegerea este aprobată de chiriarh si numai după aprobarea Consiliului parohial alegerea devine valabilă.

Art. 115. - Ca membri în C.C. nu pot fi alese:

a) persoanele condamnate de justitie;

b) persoanele care trăiesc în concubinaj;

c) persoanele cu conduită imorală, urâtă si usuratică.

Art. 116. - Consiliul parohial are obligatia:

a) să reprezinte parohia;

b) să ducă la îndeplinire hotărârile Adunării parohiale;

c) să întocmească bugetul de venituri si cheltuieli, dacă este cazul;

d) să întocmească si să prezinte Adunării parohiale dări de seamă asupra sumelor si treburilor parohiei;

e) să întretină bisericile, casele de rugăciuni, capelele, cimitirele, institutiile de binefacere, cele culturale si alte institutii ale parohiei;

f) să deschidă scoli, cursuri religioase si lecturi serale bisericesti ;

g) să editeze literatură cu continut religios, cu aprobarea comisiei de editare;

h) să păstreze capitalurile si averile, proprietatea parohiei,

să le administreze si să le tină contabilitatea;

i) să primească donatii si ajutoare puse benevol la dispozitia bisericilor, caselor de rugăciuni, institutiilor de binefacere si a celor culturale din parohie si să efectueze colectarea donatiilor;

j) să încheie, în urma hotărârii generale, acte pentru dobândirea averilor imobile pentru parohie;

k) să aleagă si să împuternicească delegati în chestiunile parohiei;

l) să propună spre angajare slujitori bisericesti (dascăli, paracliseri);

m) să tină registrele cu enoriasii parohiei.

Art. 117. - Pentru îndeplinirea lucrărilor de cancelarie si contabilitate, Consiliul parohial poate angaja o persoană care să nu fie membră a acestuia si chiar să nu fie membră a parohiei.

Art. 118. - (1) Consiliul parohial adoptă hotărâri cu majoritate simplă de voturi, iar la paritate de voturi prevalează votul presedintelui.

(2) Sedintele consiliului sunt valabile dacă la ele participă cel putin jumătate plus unu din numărul membrilor consiliului.

Art. 119. - (1) Toate actele de valoare, procurile sunt eliberate de Consiliul parohial cu semnătura preotului, a epitropului (casier) si a secretarului, cu aplicarea stampilei.

(2) În aceeasi ordine se fac si scoaterea banilor de la bănci si primirea lor de la alte institutii si persoane particulare .

(3) Stampila parohiei se păstrează la preotul paroh.

Art. 120. - (1) Consiliul parohial nu are dreptul să se amestece în treburile bisericesti si în slujbe, precum si în orânduielile clericilor, nu le poate face observatii, îndemnuri de îndreptare si mustrări si cu atât mai putin nu îi poate pedepsi.

(2) Consiliul se poate plânge împotriva preotilor episcopului eparhial, care va solutiona plângerea conform regulilor si canoanelor B.O.R.R.V.

D. EPITROPIA

Art. 121. - (1) Consiliul alege dintre membrii săi un epitrop, respectiv un casier si un secretar, iar, la nevoie, acestia pot fi schimbati cu alti membri.

(2) Alegerea va fi supusă aprobării chiriarhului.

Art. 122. - (1) Epitropul are următoarele atributii:

a) să administreze proprietatea mobilă si imobilă a bisericii, sub controlul direct al parohului,

b) să gestioneze fondurile institutiilor culturale, ale fundatiilor, precum si acele fonduri pe care le va primi cu inventar de la Consiliul parohial, pangarul, colportajul si altele asemenea;

c) să păstreze într-o ladă sau casă de fier banii si hârtiile de valoare ale parohiei;

d) să tină un registru de venituri si cheltuieli, iar când parohia are venituri mai mari, să înfiinteze un oficiu de casă si contabilitate;

e) să prezinte la sfârsitul anului un raport documentat asupra veniturilor si cheltuielilor bisericesti, culturale si ale fundatiilor;

f) să se îngrijească de edificiile bisericesti, de curtea bisericii, de casa parohială, precum si de buna întretinere a cimitirului;

g) să încaseze sumele cuvenite parohiei si să facă plătile curente, cu aprobarea parohului.

(2) Administrarea se va face în conformitate cu hotărârile Adunării parohiale sau ale Consiliului parohial si potrivit normelor si regulamentelor în vigoare.

Art. 123. - (1) Epitropul este răspunzător cu întreaga sa avere pentru buna administrare si gestionare a averii parohiale ce i-a fost încredintată.

(2) Răspunderea civilă nu exclude răspunderea penală.

(3) Aprobarea gestiunii nu îl descarcă de răspundere pentru neregulile descoperite ulterior.

Art. 124. - Pentru a se evita neîntelegerile, epitropul bisericii este dator ca după terminarea slujbei bisericesti să socotească si să treacă în registrul respectiv încasările si cheltuielile, în asistenta membrilor Consiliul parohial, un membru sau 2, iar în lipsa acestora, în asistenta a 2 membri ai parohiei sau a preotului .

Art. 125. - Consiliul parohial este dator să controleze lunar activitatea epitropului si mai ales registrele de venituri si cheltuieli.

E. COMISIA DE CENZORI

Art. 126. - Comisia de cenzori se alege anual de către Adunarea parohială. Ea se compune din 3 membri alesi dintre cel putin 2 candidati pentru fiecare membru.

Art. 127. - (1) Comisia de cenzori controlează toată activitatea economico-financiară a parohiei, averea ei, sumele, conturile, bugetele, referatele.

(2) Activitatea Comisiei de cenzori se desfăsoară fie din initiativa acesteia, fie pe baza unei hotărâri speciale a Adunării parohiale.

(3) Comisia este datoare să aducă la cunostinta Adunării parohiale rezultatele controlului.

(4) În cazul în care se constată nereguli în treburile parohiei, Comisia de cenzori are dreptul să convoace Adunarea parohială a parohiei în conformitate cu prezentul statut.

Art. 128. - (1) Comisia de cenzori este datoare să tină un registru de procese-verbale, în care să treacă toate rezultatele verificărilor făcute asupra activitătii si a sumelor parohiei.

(2) Registrul de procese-verbale se găseste la Cancelaria parohiei.

(3) Controlul activitătii parohiale, a sumelor bănesti si a averii îl poate face si episcopul eparhial, personal sau prin delegatii săi.

 

SECTIUNEA a 2-a

Mănăstirea

 

Art. 129. - Mănăstirea este un asezământ în care trăieste o comunitate religioasă de călugări sau călugărite, hotărâti a-si petrece viata în înfrânare, sărăcie si ascultare neconditionată.

Art. 130. - Mănăstirea depinde întru toate, direct si exclusiv de chiriarhul respectiv, care este conducătorul ei canonic.

Art. 131. - Fiecare mănăstire este obligată:

a) să îsi organizeze viata în interiorul ei, astfel încât să devină un loc de aleasă si desăvârsită viată bisericească, de frumoase virtuti crestinesti, de evlavioase slujbe religioase, de o bogată mângâiere sufletească si pildă de viată crestinească, atât pentru convietuitorii ei, cât si pentru cei ce o vizitează.

b) să se manifeste potrivit cu sfintenia locului, spre a fi de folos poporului, dovedind o dragoste împreunată cu fapte bune fată de obste.

Art. 132. - (1) Conducătorul suprem al oricărei mănăstiri este chiriarhul, iar în lipsa lui stă la fata locului staretul, care este conducătorul direct al întregii mănăstiri.

(2) Staretul este ajutat la conducerea mănăstirii de Soborul mănăstiresc, Consiliul duhovnicesc si Consiliul economic.

Art. 133. - Staretul sau stareta ori împuternicitii lor legali reprezintă cu aprobarea episcopului mănăstirea înaintea instantelor judecătoresti, a tuturor autoritătilor administrative si fată de terti.

Art. 134. - Gradele monahale sunt: monah, ierodiacon, arhidiacon, ieromonah si arhimandrit. Gradele superioare se dau de chiriarh, pe baza unei recomandări a Consiliului duhovnicesc, numai celor cu merite deosebite si cu pregătire.

Art. 135. - (1) În temeiul Canonului 6 al Soborului ecumenic II, monahii trebuie să ducă o viată chinovială, respectiv de obste.

(2) Toate persoanele oficiale alese de frătia mănăstirii se confirmă de episcop.

Art. 136. - După binecuvântarea episcopului eparhial si cu acordul frătiei mănăstiresti, parohia cea mai apropiată de mănăstire poate alege la adunările sale generale, din sânul membrilor săi, un comitet mănăstiresc pentru a se îngriji de averea si înflorirea materială a mănăstirii. Acest comitet nu are dreptul să se amestece în viata duhovnicească internă a mănăstirii, în orânduielile regulamentare si în slujbele bisericesti, căci din punct de vedere canonic mănăstirile sunt în deplina subordine a episcopului eparhial.

Art. 137. - Mănăstirile sunt întretinute din averile lor funciare, dacă posedă astfel de averi, si din donatii benevole.

Art. 138. - Mănăstirile au personalitate juridică si se administrează pe baza unor regulamente mănăstiresti .

Art. 139. - Dispozitiile cuprinse în prezentul statut cu privire la mănăstirile de călugări (monahi) se aplică prin asemănare si mănăstirilor de călugărite (monahii).

 

SECTIUNEA a 3-a

Episcopul si arhiepiscopul

 

Art. 140. - Eparhiile sunt unităti teritoriale bisericesti aflate sub conducerea unui episcop, constituite dintr-un număr de parohii si din mănăstirile aflate pe acel teritoriu.

Art. 141. - Eparhiile au ca organ de conducere harismatică, catehetică si jurisdictională un episcop sau arhiepiscop, ca organ deliberativ Adunarea eparhială, ca organ executiv Consiliul eparhial, iar ca organ judecătoresc Comisia de judecată eparhială.

Art. 142. - Episcopul si arhiepiscopul se bucură de toate drepturile prevăzute de Sfintele Canoane, de prezentul statut si de regulamentele bisericesti.

Art. 143. - Drepturile si îndatoririle episcopului sau arhiepiscopului sunt:

a) conduce eparhia în limitele prescrise de canoanele si normele în vigoare;

b) se îngrijeste de bunul mers al vietii bisericesti din eparhie si de functionarea normală a organelor ei;

c) convoacă si prezidează organele deliberative ale eparhiei si se îngrijeste de ducerea la îndeplinire a hotărârilor acestora;

d) reprezintă eparhia în justitie, în fata autoritătilor si fată de terti, personal sau prin delegati legal împuterniciti;

e) hirotoneste clerici si conferă distinctii bisericesti;

f) numeste personalul bisericesc sau îl confirmă, în caz de alegere, cu respectarea normelor în vigoare;

g) aprobă sau respinge motivat sentintele pronuntate de Comisia juridică eparhială;

h) face cât mai des vizite canonice în eparhia sa pentru a controla mersul treburilor bisericesti, a mângâia si a lumina direct pe credinciosi, raportând despre cele constatate Soborului Mare si Adunării eparhiale;

i) acordă dispense bisericesti de căsătorie si desface căsătoria bisericească, după ce s-a pronuntat divortul de către judecătoria civilă;

j) în cazuri de vinovătie gravă si vădită poate suspenda din functie personalul bisericesc de orice fel din eparhia sa chiar înainte de începerea cercetărilor, care vor fi făcute în termen de 30 de zile de la data suspendării;

k) episcopul este dator să stea neîntrerupt în eparhie, în afară de cazul în care ia parte la sedintele Soborului Mare sau la alte întruniri oficiale ori cu încuviintarea primită de la Mitropolit.

l) episcopul se află sub jurisdictia si în subordinea Soborului Mare, care, după împrejurări, poate să îi aplice, pentru delicte în serviciu si evlavie, diferite pedepse bisericesti, pedepse ce pot merge până la interzicerea oficierii de servicii divine, conform Sfintelor Canoane.

 

SECTIUNEA a 4-a

Administratia eparhială

 

Art. 144. - În executarea atributiilor sale, arhiepiscopul sau episcopul este ajutat de:

a) episcopii - vicari la arhiepiscopie si arhierei-vicari la episcopie;

b) vicarul administrativ eparhial sau economul eparhial;

c) Cancelaria eparhială;

Art. 145. - (1) Episcopii-vicari si arhiereii-vicari se aleg de către Soborul Mare, la propunerea C.P., în întelegere cu chiriarhul eparhiei respective.

(2) Episcopii-vicari si arhiereii-vicari vor purta, cu aprobarea Soborului Mare, titulaturi legate de eparhiile respective.

(3) Intrarea lor în functie se face în urma alegerii si a hirotonirii în treapta de arhiereu si se comunică autoritătii de stat în drept.

(4) Episcopii-vicari si arhiereii-vicari sunt membri de drept ai organelor deliberative si executive eparhiale si au atributii ce le sunt atribuite de către chiriarhi locului, cu aprobarea Soborului Mare.

Art. 146. - (1) Vicarul administrativ (economul) se numeste în functie de către chiriarh dintre preotii sau arhimandritii cu experientă administrativă.

(2) El are atributii ce îi sunt delegate prin decizie de către chiriarh.

Art. 147. - Cancelaria eparhială execută toate lucrările administrative ale organelor deliberative si executive eparhiale. Este condusă de vicarul eparhial.

Art. 148. - Cancelaria eparhială are următoarele servicii:

a) Secretariatul, Personalul, Registratura si Arhiva;

b) Contabilitatea, Casieria si Corpul de inspectie si control;

c) Serviciul tehnic.

 

SECTIUNEA a 5-a

Adunarea eparhială

 

Art. 149. - (1) Adunarea eparhială este organul deliberativ al eparhiei.

(2) Adunarea eparhială este condusă de chiriarhul eparhiei si se compune din clerici, monahi si mireni, care trăiesc pe teritoriul eparhiei si reprezintă unitătile canonice ce intră în componenta eparhiei.

Art. 150. - Adunarea eparhială se convoacă de către chiriarh ori de câte ori este nevoie, dar cel putin o dată pe an, si la cererea Consiliului eparhial.

Art. 151. - Adunarea eparhială are următoarele atributii:

a) alege membrii Consiliului eparhial si ai Comisiei juridice eparhiale;

b) veghează la bunul mers al vietii bisericesti al eparhiei;

c) emite reguli, regulamente si recomandări, în concordantă cu pravilele soboarelor si ordinelor organelor centrale bisericesti, privind bunul mers al vietii bisericesti în eparhie;

d) primeste dările de seamă ale tuturor organelor de control si conducere aflate în subordinea eparhiei si ia hotărârile ce se impun;

e) înfiintează si finantează organele si organizatiile create în vederea unei bune desfăsurări a vietii bisericesti din eparhie.

Art. 152. - Presedintele Adunării eparhiale este chiriarhul.

Adunarea eparhială alege un vicepresedinte si un secretar.

Vicepresedintele poate să conducă lucrările adunării la cererea si recomandarea presedintelui. Secretarul are datoria de a redacta procesele-verbale ale adunării.

Art. 153. - Adunarea se consideră legal constituită când este întrunită majoritatea simplă a membrilor. Hotărârile se adoptă cu votul majoritătii celor prezenti. În caz de egalitate de voturi prevalează votul presedintelui.

Art. 154. - Procesele-verbale se semnează de toti membrii participanti la sedintă.

 

SECTIUNEA a 6-a

Consiliul eparhial

 

Art. 155. - (1) Consiliul eparhial este organul executiv de conducere al eparhiei si este prezidat de chiriarh.

(2) Consiliul eparhial se constituie, cu binecuvântarea chiriarhului, din cel putin 4 membri, alesi pe o perioadă de 2 ani de către Adunarea eparhială.

Art. 156. - Consiliul eparhial are următoarele atributii:

a) pune în aplicare hotărârile Adunării eparhiale;

b) pregăteste întrunirea Adunării eparhiale, redactând si ordinea de zi;

c) prezintă Adunării eparhiale rapoartele anuale asupra activitătii sale;

d) dezbate problemele legate de constituirea de noi parohii, mănăstiri, unităti de productie si alte organe si organizatii necesare eparhiei;

e) se preocupă de găsirea mijloacelor materiale necesare eparhiei;

f) stabileste granitele parohiilor;

g) supraveghează activitatea comitetelor parohiale;

h) rezolvă toate problemele trimise de către chiriarh în consiliu, pentru a le rezolva sau pentru a face recomandări în legătură cu modalitătile de rezolvare;

i) în limita competentei sale, rezolvă problemele legate de dreptul de proprietate, folosintă si gestionarea averii parohiilor, mănăstirilor si a altor unităti canonice ale eparhiei.

 

SECTIUNEA a 7-a

Comisia juridică eparhială

 

Art. 157. - (1) Comisia juridică eparhială (C.J.E.) este instanta de judecată a eparhiei. C.J.E. functionează în cadrul episcopiei.

(2) C.J.E. se compune din 3 membri permanenti si 2 membri supleanti.

(3) Presedinte este ales de către episcop din rândul membrilor permanenti, pentru toată perioada mandatului C.J.M.

(4) C.J.E. se întruneste in sedinte ordinare o dată la o lună si numai dacă sunt cauze ce asteaptă să fie judecate.

(5) Membrii C.J.E. sunt alesi de Adunarea eparhială pe o perioadă de 2 ani, din rândul clericilor cu experientă si studii de drept canonic din cadrul eparhiei.

(6) Nu pot fi membri ai C.J.E:

a) persoanele care au suferit condamnări ale instantelor bisericesti si civile, iar hotărârile au rămas definitive;

b) persoanele care îndeplinesc si alte functii administrative bisericesti.

(7) Membrul C.J.E. care suferă o condamnare judecătorească, bisericească sau civilă definitivă îsi pierde dreptul de a mai rămâne membru C.J.E.;

(8) Membrul C.J.E. care are legături directe sau indirecte cu cauza judecată este exclus de la judecarea cauzei.

Art. 158. - (1) În competenta C.J.E. intră aplanarea si, eventual, judecarea neîntelegerilor ivite între personalul bisericesc apartinând eparhiei;

(2) Hotărârile C.J.E. se supun aprobării episcopului. În cazul în care episcopul nu este de acord cu hotărârea luată, cazul este trimis la instanta superioară C.J.E.

(3) Hotărârile C.J.E. rămase definitive sunt valabile si se aplică în toate parohiile.

(4) Deliberările C.J.E. se pronuntă cu usile închise.

(5) Membrii C.J.E. sunt retribuiti conform normelor stabilite de către Adunarea eparhială .

(6) Membrii supleanti se bucură de toate drepturile membrilor titulari pentru timpul în care suplinesc în C.J.E.

(7) Pentru toti membri C.J.E. care nu locuiesc în resedintă se vor acorda cheltuieli de transport, când vor fi chemati să judece.

(8) Cheltuielile de functionare a C.J.E. se sustin din bugetul eparhial si/sau de către un fond special, creat si aprobat de către Adunarea eparhială din taxe de judecată.

(9) În caz de nemultumire a unei părti se poate depune recurs împotriva hotărârii C.J.E. la instanta superioară, care este C.J.M. Cererea de recurs se depune cu cel putin 15 zile înainte de începerea sedintei C.J.M. Cererea se depune la Secretariatul mitropoliei.

 

CAPITOLUL V

Averea bisericii

 

Art. 159. - Totalitatea bunurilor apartinând Mitropoliei, arhiepiscopiilor, episcopiilor, parohiilor si mănăstirilor constituie averea bisericească.

Art. 160. - (1) Din punctul de vedere al destinatiei sale, averea bisericească cuprinde bunuri sacre si bunuri comune.

(2) Bunurile sacre sunt cele destinate prin sfintire sau binecuvântare cultului divin. Ele nu pot fi înstrăinate si nici urmărite.

(3) Bunurile comune sunt cele destinate întretinerii bisericilor, slujitorilor ei, operelor culturale si de caritate si îndeplinirii celorlalte scopuri ale Bisericii.

Art. 161. - (1) Averea fundatiilor si asociatiilor care au personalitate juridică este proprietatea acestora si se administrează de Biserică în limita si în conditiile actelor constitutive si conform dispozitiilor prezentului statut.

(2) Donatiile cu destinatie fac parte din averea bisericească si se administrează ca atare.

Art. 162. - Dobândirea, înstrăinarea, grevarea si administrarea averii bisericesti, precum si controlul ierarhic si verificarea gestionară se vor face după normele ce se vor stabili printr-un regulament special, întocmit de Soborul Mare.

 

CAPITOLUL VI

Cimitirele parohiale

 

Art. 163. - Fiecare parohie are dreptul la un cimitir pentru îngroparea mortilor, care este proprietatea parohiei. Cimitirele sunt bunuri sacre si urmează regimul juridic al acestor bunuri: sunt inalienabile si imprescriptibile si nu pot fi schimbate, grevate, înstrăinate sau sechestrate.

Art. 164. - Cimitirul se administrează de organele parohiale.

Art. 165. - Cimitirul se supraveghează de către paroh si Consiliul parohial, care este dator a se îngriji de împrejmuirea lui si de păstrarea lui în bună ordine.

Art. 166. - Locurile de morminte se dau gratuit, după hotărârea Consiliului parohial si potrivit legii ce ar reglementa aceasta.

Art. 167. - Cimitirele noi se înfiintează în întelegere cu autoritătile sanitare si administrative.

 

CAPITOLUL VII

Despre cheltuieli si ajutorul statului

 

Art. 168. - (1) Cheltuielile pentru întretinerea patrimoniului bisericesc vor fi acoperite din contributii consimtite de credinciosi si din venituri proprii ale bisericii.

(2) Salariile slujitorilor si ale functionarilor bisericesti si ai asezămintelor B.O.R.R.V., precum si cheltuielile pentru centrele eparhiale si cel mitropolitan sunt plătite de către stat, în conformitate cu legislatia si bugetul său anual.

Art. 169. - Salarizarea personalului B.O.R.R.V. se face conform normelor în vigoare pentru functionarii publici.

Art. 170. - Numirile în diferite functii bisericesti vor fi comunicate autoritătii competente a Statului pentru contributie la salarizare.

Art. 171. - Terenurile agricole parohiale, precum sesii, donatii si altele asemenea, si terenurile agricole, precum cele arabile, păsune, izlaz, livadă, ce apartin eparhiilor, schiturilor si mănăstirilor vor fi folosite de proprietari si uzufructuari, conform dispozitiilor stabilite de forurile bisericesti competente.

 

CAPITOLUL VIII

Dreptul de succesiune al ierarhilor si monahilor

 

Art. 172. - (1) Averea episcopilor nu poate fi mostenită de rudele sau apropiatii lor.

(2) După decesul lor, mutarea sau plecarea lor din eparhie, întreaga avere ce se afla în posesiunea lor rămâne proprietatea eparhiei, spre a fi folosită de succesorii lor.

Art. 173. - Averea monahilor si monahiilor, adusă de acestia în mănăstiri, precum si cea dobândită în orice mod în timpul monahatului rămâne întreagă mănăstirii de care tin.

Art. 174. - Ierarhii pensionati, retrasi sau demisionati sunt obligati a locui în mănăstirea de la care au metania sau în aceea care li se va destina de Soborul Mare, iar după moarte averea lor e supusă dispozitiilor din art. 175 si 176 din prezentul statut.

Art. 175. - În cadrul B.O.R.R.V., Mitropolia este persoană juridică, celelalte unităti administrative, cum sunt eparhiile, parohiile si mănăstirile, pot fi persoane juridice dacă au o organizare proprie aprobată de Soborul Mare, întrunesc toate conditiile legii si se subordonează Mitropoliei B.O.R.R.V. din România, atât canonic, cât si potrivit dispozitiilor prezentului statut.

 

CAPITOLUL IX

Dispozitii finale

 

Art. 176. - Modificarea si completarea prezentului statut se pot face de către Soborul Mare al B.O.R.R.V. si se comunică Ministerului Culturii si Cultelor, conform dispozitiilor legale în vigoare.

Art. 177. - Orice dispozitie contrară prezentului statut se abrogă.

 

REPUBLICĂRI

 

ORDONANTA GUVERNULUI Nr. 85/2004

privind protectia consumatorilor la încheierea si executarea contractelor la distantă privind serviciile financiare*)

 


*) Republicată în temeiul art. V lit. j) din titlul III al Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor în relatia cu consumatorii si armonizarea reglementărilor cu legislatia europeană privind protectia consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare.

Ordonanta Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la încheierea si executarea contractelor la distantă privind serviciile financiare a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 27 august 2004 si a fost aprobată prin Legea nr. 399/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 14 octombrie 2004.

 

Art. 1. - Prezenta ordonantă reglementează conditiile de informare a consumatorilor în vederea încheierii si executării contractelor la distantă privind serviciile financiare dintre furnizorii de servicii financiare si consumatori.

Art. 2. - (1) În cazul încheierii unui contract privind servicii financiare, urmat de operatiuni succesive sau de o serie de operatiuni financiare distincte, de aceeasi natură, denumite în continuare operatiuni, executate esalonat în timp, prevederile prezentei ordonante se aplică numai contractului.

(2) În cazul în care nu există un contract în sensul celui prevăzut la alin. (1), dar operatiuni succesive sau serii de operatiuni distincte, de aceeasi natură, esalonate în timp, sunt executate între aceleasi părti contractuale, dispozitiile art. 4 sunt aplicabile numai pentru prima operatiune.

(3) În situatia prevăzută la alin. (2), în cazul în care într-o perioadă de un an nu este executată nicio operatiune similară, următoarea operatiune pusă în executare va fi considerată ca fiind prima dintr-o nouă serie de operatiuni, dispozitiile art. 4 aplicându-se în mod corespunzător.

Art. 3. - În sensul prezentei ordonante, termenii si expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) contract la distantă - contractul de furnizare de servicii financiare încheiat între un furnizor si un consumator, în cadrul unui sistem de vânzare la distantă sau al unui sistem de furnizare de servicii organizat de către furnizor care utilizează în mod exclusiv, înainte si la încheierea acestui contract, una sau mai multe tehnici de comunicatie la distantă;

b) serviciu financiar - orice serviciu bancar, de credit, de asigurare, pensii individuale, servicii de investitii financiare reglementate de Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificările si completările ulterioare, sau orice servicii referitoare la plata în natură;

c) furnizor - orice persoană juridică sau persoană fizică, publică sau privată, abilitată conform legii, care, în cadrul activitătilor sale profesionale sau comerciale, are calitatea de furnizor de servicii financiare stipulate în contractul la distantă;

d) consumator - orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociatii, care, în cadrul contractelor reglementate de prezenta ordonantă, actionează în scopuri din afara activitătii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale;

e) tehnică de comunicatie la distantă - orice mijloc care, fără a necesita prezenta fizică simultană a celor două părti, consumator si furnizor, poate fi folosit pentru comercializarea ori promovarea la distantă a serviciilor financiare;

f) suport durabil - orice instrument ce permite consumatorului păstrarea informatiilor ce îi sunt comunicate si accesul la acestea pentru o perioadă de timp corespunzătoare scopului informatiei, cu posibilitatea de a fi consultate ori de câte ori este necesar, si care să permită reproducerea nemodificată a continutului lor;

g) operator de comunicatie - orice persoană fizică sau juridică, publică sau privată, a cărei activitate profesională, economică sau comercială constă în a pune la dispozitie furnizorului una sau mai multe tehnici de comunicatie la distantă.

Art. 4. - (1) Înainte de încheierea unui contract la distantă sau la momentul prezentării ofertei, furnizorul are obligatia de a informa consumatorul în timp util, corect si complet asupra următoarelor elemente referitoare la identificarea sa privind, cel putin:

a) denumirea furnizorului, forma de organizare, activitatea sa principală, adresa sediului social sau, după caz, domiciliul stabil si modalitătile de contactare a acestuia, telefon/fax, e-mail, registrul comertului în care este înregistrat si codul unic de înregistrare;

b) denumirea reprezentantului din tara unde consumatorul are resedinta, activitatea principală, adresa sediului social sau, după caz, domiciliul stabil al acestuia si modalitătile de contactare a acestuia, numărul de telefon/fax, adresa de e-mail, registrul comertului în care este înregistrat si codul unic de înregistrare, dacă un astfel de reprezentant există;

c) denumirea intermediarului, activitatea principală, adresa sediului social sau, după caz, domiciliul stabil al acestuia si modalitătile de contactare a acestuia, numărul de telefon/fax, adresa de e-mail, registrul comertului în care este înregistrat si codul unic de înregistrare, atunci când consumatorul tratează cu un intermediar;

d) în cazul în care activitatea furnizorului necesită o autorizare specială, acesta este obligat să furnizeze, complementar informatiilor prevăzute la lit. a) si b), si datele de identificare, adresa si modalitătile de contactare a autoritătii emitente a autorizatiei, inclusiv numărul de telefon/fax si adresa de e-mail ale acesteia.

(2) Informatiile referitoare la serviciul financiar ce urmează a fi prestat trebuie să fie oferite consumatorului de către furnizor în timp util, corect si complet, înainte de încheierea unui contract la distantă sau la momentul prezentării ofertei, asupra următoarelor elemente:

a) descrierea caracteristicilor esentiale ale serviciului financiar respectiv;

b) pretul total pe care consumatorul îl are de plătit pentru achizitionarea serviciului financiar, inclusiv toate comisioanele, taxele, costurile suplimentare ori cheltuielile aferente si toate tarifele, achitate direct de către consumator ori achitate prin intermediul furnizorului, iar în cazul în care nu poate fi indicat un pret total precis al serviciului financiar respectiv, furnizorul este obligat să informeze consumatorul asupra modalitătii de calcul necesare verificării costului total;

c) elementele specifice anumitor operatiuni privind existenta unor riscuri speciale asociate contractării serviciilor financiare ori caracteristicile specifice acestora sau referitoare la posibilitatea unei variatii a pretului total în functie de pietele financiare ori bursiere, asupra cărora furnizorul nu are influentă si nu poate fi prezentată o estimare a evolutiei viitoare raportată la performantele statistice precedente;

d) existenta sau posibilitatea existentei unor taxe si/sau costuri suplimentare care nu sunt plătite prin intermediul furnizorului sau impuse de acesta;

e) orice limită de timp sau data până la care informatiile furnizate sunt valabile;

f) modalitătile de plată si de realizare a plătii;

g) orice cost suplimentar pentru consumator, rezultat din utilizarea de către acesta a mijloacelor de comunicare la distantă, dacă astfel de costuri aditionale sunt facturate separat.

(3) Informatiile referitoare la contractul la distantă ce urmează a fi încheiat trebuie să fie oferite consumatorului de către furnizor în timp util, corect si complet, înainte de încheierea unui contract la distantă sau la momentul prezentării ofertei, asupra următoarelor elemente:

a) existenta sau inexistenta dreptului de denuntare unilaterală prevăzut la art. 9 si, în situatia în care acest drept este stipulat, se vor preciza termenul si conditiile în care acesta poate fi exercitat, inclusiv o precizare a informatiilor privind plata sumelor pe care consumatorul poate fi obligat să le plătească potrivit art. 13 alin. (1), precum si a consecintelor ce decurg din neexercitarea acestui drept;

b) durata minimă pentru care se încheie contractul la distantă, în cazul prestării unor servicii financiare cu caracter permanent sau periodic;

c) informarea privind dreptul părtilor de reziliere sau de denuntare unilaterală a contractului înainte de termen, în temeiul unei clauze contractuale, inclusiv asupra penalitătilor impuse prin contract, după caz;

d) indicarea modalitătilor practice de exercitare a dreptului de denuntare unilaterală a contractului, între altele si indicarea adresei la care poate fi expediată notificarea de denuntare unilaterală a contractului;

e) statul sau statele ale căror norme sunt avute în vedere de către furnizor ca temei juridic al raportului contractual cu consumatorul, în scopul încheierii unui contract la distantă;

f) orice clauză contractuală prin care este indicată legea aplicabilă si/sau instanta competentă în solutionarea eventualelor litigii între părti;

g) în ce limbă sau în care dintre limbile oficiale ale unui stat sunt formulati termenii si conditiile contractuale, informatiile prealabile prevăzute de art. 4, care va fi limba sau limbile în care furnizorul a convenit de comun acord cu consumatorul să comunice pe durata derulării contractului la distantă.

(4) Furnizorul este obligat să ofere consumatorului, înainte de încheierea unui contract la distantă sau la momentul prezentării ofertei, informatii privind căile de solutionare a litigiilor dintre părti, si anume:

a) posibilitatea apelării la proceduri extrajudiciare anterioare sesizării instantei de judecată, de către consumator, care are calitatea de parte contractuală, si, de asemenea, care sunt modalitătile consumatorului de apelare la aceste proceduri;

b) existenta unor fonduri de garantare sau a altor mecanisme de compensare, altele decât cele prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, republicată, cu modificările si completările ulterioare, de Legea nr. 297/2004, cu modificările si completările ulterioare, si de reglementările privind Fondul de compensare a investitorilor emise de Comisia Natională a Valorilor Mobiliare în aplicarea Legii nr. 297/2004, cu modificările si completările ulterioare.

(5) Informatiile prevăzute la alin. (1)-(4), al căror scop comercial trebuie să rezulte fără echivoc, vor fi comunicate în mod clar, usor de înteles de către consumator, prin orice mijloc adaptat tehnicii de comunicatie la distantă utilizate, tinându-se seama de principiile de bună practică comercială în tranzactii si de principiile care guvernează protectia minorilor si a altor persoane lipsite de capacitate de exercitiu, precum si de principiile referitoare la bunele moravuri.

Art. 5. - (1) În cazul în care mijlocul de comunicatie la distantă este telefonul sau orice alt mijloc ce implică vorbirea directă, la începutul convorbirii furnizorul are obligatia de a informa consumatorul, în mod complet, corect si precis asupra:

a) datelor sale de identificare;

b) scopului comercial al apelului.

(2) Continuarea de către furnizor a convorbirii telefonice este permisă numai cu acordul explicit al consumatorului. În cazul acceptării de către consumator a continuării convorbirii telefonice, furnizorul are obligatia de a prezenta următoarele informatii:

a) identitatea persoanei care a contactat consumatorul din partea furnizorului si în ce calitate reprezintă furnizorul;

b) descrierea caracteristicilor esentiale ale serviciului financiar;

c) pretul total pe care consumatorul îl are de plătit pentru achizitionarea serviciului financiar, inclusiv toate comisioanele, taxele, costurile suplimentare ori cheltuielile aferente si toate tarifele, achitate direct de către consumator ori achitate prin intermediul furnizorului, iar în cazul în care nu poate fi indicat un pret total precis al serviciului financiar respectiv, furnizorul este obligat să informeze consumatorul asupra modalitătii de calcul necesare verificării costului total;

d) existenta sau posibilitatea existentei unor taxe si/sau costuri suplimentare care nu sunt plătite prin intermediul furnizorului sau impuse de acesta;

e) existenta sau inexistenta dreptului de denuntare unilaterală prevăzut la art. 9 si, în situatia în care acest drept este stipulat, se vor preciza termenul si conditiile în care acesta poate fi exercitat, inclusiv o precizare a informatiilor privind plata sumelor pe care consumatorul poate fi obligat să le plătească potrivit art. 13 alin. (1), precum si a consecintelor ce decurg din neexercitarea acestui drept.

(3) Furnizorul este obligat să informeze consumatorul despre faptul că orice alte informatii suplimentare sunt disponibile la cerere si, totodată, să indice natura acestor informatii. În toate situatiile furnizorul trebuie să ofere informatiile complete atunci când îsi îndeplineste obligatiile ce îi revin potrivit art. 7.

Art. 6. - (1) Informatiile referitoare la obligatiile contractuale vor fi comunicate consumatorului în faza precontractuală.

Aceste informatii trebuie să fie în conformitate cu obligatiile contractuale rezultate din legea aplicabilă contractului la distantă, în cazul încheierii lui.

(2) În situatia în care, în legislatia natională sau în aceea a Uniunii Europene, referitoare la serviciile financiare, sunt aplicabile dispozitii speciale care impun o informare prealabilă în favoarea consumatorului, altele decât cele prevăzute de prezenta ordonantă, acestea se aplică în mod corespunzător contractului financiar respectiv.

(3) Obligatia de a-l informa pe consumator ori pe furnizor, potrivit dispozitiilor prezentei ordonante, nu poate fi înlăturată prin invocarea secretului comercial sau profesional si nu poate fi limitată sau înlăturată prin clauze contractuale.

Art. 7. - (1) Furnizorul va comunica consumatorului, în totalitate, termenii si conditiile contractuale si informatiile prevăzute la art. 4 si 6, în scris, pe hârtie sau pe orice suport durabil disponibil si accesibil consumatorului, în timp util, înainte ca acesta să aibă obligatii rezultate din semnarea unui contract la distantă sau din acceptarea unei oferte a unui astfel de serviciu financiar la distantă.

(2) În cazul în care, la cererea expresă a consumatorului, contractul a fost încheiat prin utilizarea unor mijloace de comunicare la distantă care nu permit îndeplinirea procedurii prealabile de informare prevăzute la alin. (1), furnizorul îsi va îndeplini obligatiile ce îi revin, imediat după încheierea contractului la distantă.

(3) Pe toată durata derulării contractului, consumatorul are dreptul să solicite comunicarea conditiilor si prevederilor contractuale potrivit alin. (1), pe suport hârtie. Complementar, consumatorul are dreptul de a schimba mijlocul de comunicatie folosit, exceptând situatia în care mijlocul ales este incompatibil cu contractul încheiat sau cu natura serviciului financiar furnizat.

Art. 8. - Dacă părtile nu au convenit altfel, momentul încheierii contractului la distantă privind serviciile financiare îl constituie momentul primirii mesajului de confirmare de către consumator, referitor la comanda sa.

Art. 9. - Consumatorul are dreptul de a denunta unilateral contractul la distantă, în termen de 14 zile calendaristice, fără penalităti si fără a fi necesară invocarea vreunui motiv. În cazul contractelor la distantă care au ca obiect asigurările de viată si contractele referitoare la operatiuni privind pensiile individuale, termenul în care consumatorul îsi poate exercita dreptul de denuntare unilaterală este de 30 de zile calendaristice.

Art. 10. - Termenul prevăzut la art. 9 începe să curgă:

a) din ziua încheierii contractului la distantă, cu exceptia cazurilor referitoare la contractul care are ca obiect asigurarea de viată mentionată la art. 9 si pentru care acesta va începe să curgă de la data când consumatorul este informat că s-a încheiat contractul la distantă; sau

b) din ziua în care consumatorul primeste termenii si conditiile contractuale si informatiile în conditiile prevăzute de art. 7 alin. (1) sau (2), dacă această dată este ulterioară datei la care se face referire la lit. a).

Art. 11. - (1) Dreptul de denuntare unilaterală a contractului nu se aplică în cazul serviciilor financiare al căror pret depinde de fluctuatiile pietei financiare si care nu poate fi influentat de furnizor, care pot apărea în perioada de denuntare unilaterală a contractului, cum ar fi serviciile referitoare la:

a) operatiuni de schimb valutar;

b) instrumente ale pietei monetare, inclusiv titluri de stat cu scadenta mai mică de un an si certificate de depozit;

c) valori mobiliare;

d) titluri de participare la organisme de plasament colectiv;

e) contracte futures financiare, inclusiv contracte similare cu decontare finală în fonduri;

f) contracte forward pe rata dobânzii - FRA;

g) swapuri pe rata dobânzii, curs de schimb si actiuni;

h) optiuni pe orice instrument financiar prevăzut la lit. b)-e), inclusiv contracte similare de decontare finală în fonduri; această categorie include si optiuni pe curs de schimb si rata dobânzii.

(2) Dreptul de denuntare unilaterală a contractului nu se aplică:

a) politelor de asigurare de călătorie si pentru bagaje sau altor polite de asigurare pe termen scurt cu o durată de cel mult o lună calendaristică;

b) contractelor executate integral de ambele părti la cererea expresă a consumatorului, formulată înainte ca acesta să-si exercite dreptul de denuntare unilaterală a contractului;

c) contractelor de credit pentru dobândirea sau păstrarea dreptului de proprietate asupra terenului ori asupra unei constructii existente sau proiectate ori pentru renovarea sau îmbunătătirea unei constructii;

d) contractelor de credit garantate printr-o ipotecă asupra unui bun imobil sau asupra unui drept bazat pe proprietatea unui bun imobil;

e) declaratiei consumatorului care foloseste serviciile unui notar sau ale altei institutii oficiale, sub conditia ca aceasta să confirme că dreptul prevăzut la art. 7 alin. (1) a fost asigurat consumatorului.

(3) Prevederile prezentei ordonante, referitoare la dreptul de denuntare, nu se aplică contractelor de credit reglementate de art. 8 din Legea nr. 282/2004 privind protectia dobânditorilor cu privire la unele aspecte ale contractelor purtând asupra dobândirii unui drept de utilizare pe durată limitată a unor bunuri imobiliare si de art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 130/2000 privind protectia consumatorilor la încheierea si executarea contractelor la distantă, republicată.

Art. 12. - (1) În cazul exercitării dreptului de denuntare unilaterală a contractului, consumatorul va notifica furnizorul, conform informatiilor primite de la acesta potrivit art. 4 alin. (3) lit. d), înainte de expirarea termenului prevăzut de art. 9, prin orice mijloc care poate fi probat. Termenul va fi considerat respectat dacă notificarea formulată pe suport hârtie sau alt suport durabil, disponibil si accesibil destinatarului, este expediată înaintea expirării termenului în care acest drept poate fi exercitat.

(2) Dacă unui contract la distantă pentru un serviciu financiar încheiat la un anumit moment i se conexează un alt contract la distantă pentru servicii oferite de furnizor sau de un tert pe baza unui contract între tert si furnizor, acest contract aditional la distantă se va rezilia, fără plata unor penalităti sau costuri suplimentare, dacă consumatorul îsi exercită dreptul său de denuntare unilaterală prevăzut de art. 9.

Art. 13. - (1) În cazul exercitării dreptului de denuntare unilaterală a contractului conform art. 9, consumatorului îi poate fi solicitată achitarea doar a cheltuielilor aferente serviciului deja furnizat, în conformitate cu clauzele contractuale. Executarea contractului poate începe numai după ce consumatorul si-a dat consimtământul în acest sens.

(2) Cheltuielile prevăzute la alin. (1) nu vor putea:

a) să depăsească o sumă stabilită proportional cu perioada în care serviciul financiar a fost furnizat, raportată la durata totală a contractului;

b) să fie prevăzute ca plată în orice situatie în care suma respectivă poate fi considerată ca penalitate.

(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), în cazul denuntării contractelor de asigurare, consumatorul nu va fi obligat la cheltuieli.

(4) Furnizorul nu poate solicita consumatorului să plătească cheltuielile prevăzute la alin. (1) fără a face dovada că acesta a fost informat în timp util în ceea ce priveste obligativitatea plătii acestor cheltuieli, conform art. 4 alin. (3) lit. a). Consumatorul nu poate fi obligat să efectueze plata dacă furnizorul a început executarea contractului înaintea expirării perioadei de denuntare, fără existenta unei cereri prealabile a consumatorului sau a unui acord expres al acestuia.

(5) În termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, furnizorul este obligat să ramburseze fără nicio întârziere orice sume primite conform contractului la distantă, cu exceptia sumelor prevăzute la alin. (1), termen ce curge din ziua în care furnizorul a primit notificarea de denuntare unilaterală a contractului.

(6) Consumatorul este obligat să restituie furnizorului orice sumă si/sau bunuri ce i-au fost furnizate de acesta, fără întârziere, în termen de maximum 30 de zile calendaristice, termen ce curge din ziua în care consumatorul a expediat notificarea de denuntare unilaterală a contractului.

Art. 14. - Pentru plătile efectuate prin intermediul sistemelor moderne de plată de tip card, în cazul în care cardul consumatorului este utilizat în mod fraudulos pentru achitarea serviciilor financiare la distantă, sumele plătite vor fi recreditate sau restituite consumatorului, potrivit reglementărilor specifice acestor sisteme de plată. În astfel de situatii consumatorul poate să solicite anularea tranzactiei respective, fără plata de sume sau penalităti suplimentare.

Art. 15. - În cazul livrărilor pentru care nu există o comandă prealabilă, consumatorul este exonerat de orice contraprestatie, lipsa răspunsului neavând valoare de consimtământ.

Art. 16. - Necesită acordul prealabil al consumatorului, exprimat în mod expres, următoarele tehnici de comunicatie la distantă:

a) sistem automatizat de apel fără interventie umană de tipul automatelor de apel;

b) telecopiator sau fax.

Art. 17. - (1) Utilizarea altor tehnici de comunicatie individuală la distantă în afara celor prevăzute la art. 16 nu este permisă dacă există un refuz manifestat de consumator.

(2) Cheltuielile de utilizare a tehnicilor de comunicare la distantă în situatiile prevăzute la art. 16 si la alin. (1) nu vor fi suportate de către consumator.

Art. 18. - (1) Constituie contraventie încălcarea prevederilor art. 4, 6 si 7, referitoare la nerespectarea obligatiei de informare, si se sanctionează cu amendă de la 500 lei la 3.000 lei.

(2) Constituie contraventie încălcarea prevederilor art. 13 alin. (5) privind nerespectarea termenelor de rambursare, precum si ale art. 16 si se sanctionează cu amendă de la 1.000 lei la 4.000 lei.

(3) Constituie contraventie încălcarea prevederilor art. 17 si se sanctionează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei.

Art. 19. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 18 se fac la sesizarea consumatorilor sau din oficiu de către reprezentantii împuterniciti ai Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.

(2) Contraventiilor prevăzute la art. 18 le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 20. - Consumatorii au dreptul de a solicita rezilierea contractului în situatia în care furnizorul nu respectă prevederile art. 7, fără plata de penalităti si fără costuri suplimentare.

Art. 21. - (1) Contractele pentru furnizarea de servicii financiare la distantă nu pot contine, chiar cu acordul expres al consumatorului, clauze de renuntare la drepturile prevăzute de prezenta ordonantă.

(2) În cazul în care părtile contractante aleg ca lege aplicabilă contractului la distantă legea unui stat ce nu face parte din Uniunea Europeană, iar contractul are o strânsă legătură cu teritoriul României sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene si în cazul în care prezenta ordonantă are prevederi mai favorabile pentru consumator, se vor aplica acestea din urmă.

Art. 22. - (1) Prevederile prezentei ordonante se completează, în mod corespunzător, cu dispozitiile Legii nr. 148/2000 privind publicitatea, cu modificările si completările ulterioare, ale Ordonantei Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti si consumatori, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale Ordonantei Guvernului nr. 130/2000 privind protectia consumatorilor la încheierea si executarea contractelor la distantă, republicată, ale Legii nr. 365/2002 privind comertul electronic, republicată, ale Legii nr. 296/2004 privind Codul consumului, republicată, ale Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificările si completările ulterioare, si ale reglementărilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare emise în aplicarea acesteia, ale Codului penal, ale Codului comercial, precum si cu cele ale Codului civil.

(2) Reglementările emise în aplicarea prezentei ordonante, care vizează activitătile prevăzute de Legea nr. 297/2004, cu modificările si completările ulterioare, vor fi elaborate de Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor împreună cu Comisia Natională a Valorilor Mobiliare.

Art. 23. - (1) Prevederile prezentei ordonante nu îngrădesc dreptul consumatorilor de a formula reclamatii si sesizări în apărarea intereselor lor pentru rezolvarea neîntelegerilor legate de încheierea si executarea contractelor la distantă privind serviciile financiare.

(2) Autoritatea competentă pentru solutionarea reclamatiilor si sesizărilor consumatorilor ce decurg din încheierea si executarea contractelor la distantă privind serviciile financiare este Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor.

(3) Plângerile consumatorilor si stabilirea procedurilor de despăgubire în materie de contracte pentru furnizarea de servicii financiare la distantă pot fi rezolvate si pe cale extrajudiciară, în baza dispozitiilor Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.

Art. 24. - (1) Sarcina probei privind îndeplinirea obligatiilor furnizorului de informare a consumatorului, precum si sarcina probei existentei consimtământului consumatorului la încheierea contractului si, după caz, la executarea acestuia cad în sarcina furnizorului.

(2) Orice clauză contractuală prin care sarcina probei privind respectarea de către furnizor a unora sau a tuturor obligatiilor care îi incumbă în baza prezentei ordonante este atribuită consumatorului va fi considerată clauză abuzivă, conform Legii nr. 193/2000, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 25. - Prezenta ordonantă transpune Directiva Parlamentului European si a Consiliului din 23 septembrie 2002 nr. 2002/65/CE privind vânzarea la distantă a serviciilor financiare către consumatori si modificarea Directivei Consiliului nr. 90/619/CEE si a directivelor Consiliului nr. 97/7/CE si 98/27/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L271 din 9 octombrie 2002.

Art. 26. - Prezenta ordonantă intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.