MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 160         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 3 martie 2008

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.14. - Ordin al ministrului apărării pentru aprobarea Instructiunilor privind organizarea si desfăsurarea activitătii de protectie a mediului în Armata României

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL APĂRĂRII

 

ORDIN

pentru aprobarea Instructiunilor privind organizarea si desfăsurarea activitătii de protectie a mediului în Armata României

 

Pentru aplicarea prevederilor art. 83 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului,

aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apărării,

ministrul apărării emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Instructiunile privind organizarea si desfăsurarea activitătii de protectie a mediului în Armata României, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă „P.Med.-4, Instructiuni privind organizarea activitătii de protectia mediului în Armata României”, aprobate prin Ordinul ministrului apărării nationale nr. M 111/2005*).

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării,

Teodor Viorel Melescanu

 

Bucuresti, 19 februarie 2008.

M.14.


*) Ordinul nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a tării si securitate natională.

 

ANEXĂ

 

INSTRUCTIUNI

privind organizarea si desfăsurarea activitătii de protectie a mediului în Armata României

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Protectia mediului în Armata României reprezintă un ansamblu de activităti institutionalizate având ca scop ameliorarea stării mediului si a calitătii vietii prin prevenirea si reducerea poluării în zonele de responsabilitate sau de actiune ale armatei, în conformitate cu principiile care guvernează această activitate.

(2) Ameliorarea calitătii factorilor de mediu contribuie la cresterea capacitătii personalului armatei pentru îndeplinirea misiunilor sale în timp de pace, în situatii de criză si la război.

Art. 2. - (1) Instructiunile stabilesc un ansamblu de măsuri si reguli privind organizarea si desfăsurarea activitătii de protectie a mediului în Armata României.

(2) Ansamblul de măsuri si reguli stabilite prin prezentele instructiuni se completează cu prevederile standardelor de securitate si sănătate în muncă, regulamentelor, ordinelor si instructiunilor în vigoare, astfel încât să nu fie afectată capacitatea de îndeplinire a misiunilor de către unitătile/formatiunile militare.

Art. 3. - Organizarea, coordonarea si controlul activitătii de protectie a mediului în unitătile/formatiunile Ministerului Apărării se realizează prin structuri proprii specializate, constituite sau prin cumul de functii.

Art. 4. - Fisele posturilor pentru personalul încadrat cuprind în mod obligatoriu atributiile si răspunderile ce revin acestuia în domeniul protectiei mediului, corespunzător functiilor exercitate.

Art. 5. - (1) Conventiile de colaborare, memorandumurile internationale, contractele bilaterale, precum si alte documente juridice, în care Ministerul Apărării este parte, pentru desfăsurarea unor activităti pe teritoriul national sau în afara acestuia, cuprind în mod obligatoriu prevederi si/sau clauze cu privire la protectia mediului.

(2) Contractele de prestări de servicii încheiate între unităti/formatiuni militare, în calitate de beneficiari, si operatori economici, în calitate de prestatori, cuprind distinct clauze ce revin părtilor pe linia respectării reglementărilor de protectie a mediului.

(3) În cazul în care nu sunt încheiate contracte sau acestea nu prevăd expres clauze cu privire la obligatiile părtilor pe linia protectiei mediului, întreaga răspundere revine unitătii/formatiunii militare beneficiare a serviciilor.

Art. 6. - Cheltuielile necesare realizării măsurilor de protectie a mediului, inclusiv pentru pregătirea profesională, sunt planificate si se utilizează conform reglementărilor în vigoare.

Art. 7. - Definitiile termenilor utilizati în prezentele instructiuni sunt precizate în anexa nr. 1.

 

CAPITOLUL II

Particularităti în organizarea si desfăsurarea activitătii de protectie a mediului

 

Art. 8. - Managementul activitătii de protectie a mediului la nivelul Armatei României este asigurat de Corpul de control si inspectie prin structura proprie de protectie a mediului.

 Art. 9. - Atributiile pe linia protectiei mediului în unitătile/formatiunile militare revin structurilor de specialitate existente în statele de organizare sau persoanelor desemnate prin cumul de functii.

Art. 10. - Răspunderea privind aplicarea si respectarea normelor de protectie a mediului revine comandantilor/sefilor unitătilor/formatiunilor militare.

Art. 11. - În unitătile/formatiunile militare controlul activitătii de protectie a mediului se execută de structurile de specialitate de la esaloanele superioare.

Art. 12. - În situatia în care într-o cazarmă sunt dislocate mai multe unităti/formatiuni militare, comandantii/sefii acestora au următoarele obligatii:

a) să coopereze în vederea implementării prevederilor privind protectia mediului, luând în considerare natura activitătilor;

b) să îsi coordoneze actiunile în vederea protectiei personalului si prevenirii accidentelor ecologice, în functie de specificul activitătii desfăsurate;

c) să se informeze reciproc despre riscurile de mediu si să înstiinteze personalul.

Art. 13. - Comandantii/sefii unitătilor/formatiunilor militare sunt obligati să asigure organizarea activitătii de protectie a mediului, în conformitate cu actele normative elaborate la nivel national, standardele NATO în acest domeniu, reglementările Uniunii Europene si cele militare în vigoare.

Art. 14. - Atributiile care revin comandantilor/sefilor unitătilor/formatiunilor militare, pe linia protectiei mediului, sunt îndeplinite nemijlocit de o persoană denumită responsabil cu protectia mediului.

Art. 15. - (1) Functia de responsabil cu protectia mediului este prevăzută în statul de organizare de la nivelul structurilor centrale, statelor majore ale categoriilor de forte ale armatei, corpurilor de armată teritoriale, comandamentelor de armă operationale si brigăzilor/similare, care au în subordine unităti/formatiuni militare care desfăsoară activităti cu efect semnificativ asupra mediului.

(2) La nivelul unitătilor/formatiunilor militare, altele decât cele prevăzute la alin. (1), functia de responsabil cu protectia mediului poate fi prevăzută în statul de organizare sau detinută prin cumul.

Art. 16. - (1) Pentru structurile nominalizate la art. 15 alin. (1), responsabilul cu protectia mediului se numeste din rândul personalului militar si civil cu studii superioare tehnice.

(2) Pentru structurile mentionate la art. 15 alin. (2), responsabilii cu protectia mediului se numesc, prin cumul, din rândul personalului militar si civil cu studii tehnice.

(3) Specializarea responsabililor cu protectia mediului se realizează prin cursuri organizate de institutii militare sau civile.

Art. 17. - Pe linia activitătii specifice, responsabilul cu protectia mediului se subordonează nemijlocit comandantului/sefului unitătii/formatiunii militare, precum si responsabilului cu protectia mediului de la esalonul imediat superior.

Art. 18. - (1) Principalele concluzii ale activitătii de protectie a mediului se includ în „Darea de seamă privind activitatea desfăsurată în domeniul protectiei mediului în anul ...”, pentru anul încheiat, potrivit anexei nr. 2, care se înaintează ierarhic.

(2) Directiile centrale, statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, comandamentele operationale, teritoriale ori de armă înaintează, la ordin sau ori de câte ori este nevoie, sinteze si situatii informative necesare gestionării activitătii de protectie a mediului.

Art. 19. - (1) Comandantii/sefii unitătilor/formatiunilor militare raportează producerea accidentului ecologic în incintele obiectivelor militare, în conformitate cu prevederile regulamentelor militare în vigoare, si iau măsuri imediate pentru limitarea extinderii si eliminarea efectelor provocate de acesta.

(2) Accidentul ecologic se raportează si pe linie de specialitate, ierarhic, până la Corpul de control si inspectie, în termen de 4 ore de la producerea/constatarea acestuia, conform modelului prezentat în anexa nr. 3.

Art. 20. - Comandantii/sefii unitătilor/formatiunilor militare contactează autoritătile locale si stabilesc împreună modalitătile de depoluare si refacere a mediului, în cazul în care accidentul ecologic are efecte asupra vecinătătilor.

Art. 21. - (1) Cercetarea accidentelor ecologice se execută de o comisie stabilită de esalonul superior unitătii/formatiunii militare, din care fac parte reprezentanti din:

a) structura de protectie a mediului din cadrul Corpului de control si inspectie;

b) esaloanele superioare unitătii/formatiunii militare unde a avut loc accidentul ecologic;

c) autoritătile locale din garnizoana de resedintă a unitătii/formatiunii militare pe raza căreia s-a produs accidentul ecologic, în cazul prevăzut la art. 20.

(2) Din comisia de cercetare face parte în mod obligatoriu si responsabilul cu protectia mediului din unitatea militară în care s-a produs accidentul ecologic.

Art. 22. - (1) Evaluarea de mediu a activitătilor desfăsurate în unitătile/formatiunile militare este un proces intern obligatoriu, denumit în continuare autoevaluare de mediu.

(2) Autoevaluarea de mediu se realizează prin grija responsabilului cu protectia mediului, după identificarea surselor cu impact, conform anexei nr. 4, si pe baza datelor tehnice din „Fisa de mediu”, conform anexei nr. 5.

Art. 23. - (1) În procesul de transferare sau retrocedare a clădirilor ori terenurilor aflate în administrarea Ministerului Apărării către alte institutii este obligatorie obtinerea avizului de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu.

(2) În conditiile prevăzute la alin. (1) se efectuează bilantul de mediu de către fostul administrator, în scopul refacerii calitătii mediului.

Art. 24. - Proiectele destinate apărării nationale sunt exceptate de la evaluarea de mediu de către autoritătile centrale de mediu, dacă printr-o analiză caz cu caz se stabileste că aplicarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului poate afecta negativ apărarea natională, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private.

Art. 25. - Pentru activitătile specifice care se desfăsoară în Armata României nu este necesară obtinerea autorizatiei de mediu de la autoritătile centrale, regionale si locale de mediu, conform prevederilor art. 12 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 26. - Pentru exploatarea instalatiilor si obiectivelor noi din unitătile/formatiunile militare, precum si pentru functionarea si exploatarea în continuare a celor existente este necesară obtinerea avizelor, respectiv a autorizatiilor de gospodărire a apelor, conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 27. - (1) Unitătile/formatiunile militare sunt obligate să solicite si să obtină avizul de gospodărire a apelor, încă din faza de proiectare a instalatiilor aferente, pentru lucrările si categoriile de activităti destinate satisfacerii nevoilor proprii, alimentarea cu apă, respectiv canalizarea apelor reziduale.

(2) Autorizatia de gospodărire a apelor este necesară la punerea în functiune sau la exploatarea celor existente, dacă instalatiile aferente au capacitate/debit de peste 0,2 l/s.

Art. 28. - Avizul si/sau autorizatia de gospodărire a apelor se solicită unitătilor de gospodărire a apelor din cadrul Administratiei Nationale „Apele Române”.

Art. 29. - Pentru respectarea prevederilor legislatiei în domeniul apelor comandantii/sefii unitătilor/formatiunilor militare au următoarele obligatii:

a) să asigure respectarea conditiilor impuse prin avizul si/sau autorizatia de gospodărire a apelor;

b) să dispună măsuri pentru completarea documentatiei tehnice si cu alte lucrări care nu au fost cuprinse initial în cererea de autorizare, dar care se impun a fi realizate, solicitate de emitentul autorizatiei, si să promoveze note de fundamentare pentru obiective/proiecte de investitii.

Art. 30. - Evacuarea apelor uzate în retelele de canalizare sau în statiile de epurare se realizează în baza contractului de bransare/racordare si utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apă si canalizare, precum si a acceptului de evacuare dat de operatorul de servicii publice care administrează si exploatează reteaua de canalizare.

Art. 31. - Descărcarea apelor uzate epurate în receptori naturali sau în retelele de canalizare se realizează în limitele indicatorilor de calitate prevăzuti în normativele tehnice.

 

CAPITOLUL III

Obligatiile si atributiile structurilor în coordonarea, conducerea, controlul si evaluarea activitătii de protectie a mediului

 

Art. 32. - (1) Corpul de control si inspectie coordonează, controlează si evaluează modul de organizare si desfăsurare a activitătii de protectie a mediului în Armata României si asigură aplicarea actelor normative care guvernează această activitate.

(2) În sensul prevederilor alin. (1), Corpul de control si inspectie are următoarele atributii:

a) elaborează politica de mediu în Armata României, cu respectarea principiilor si elementelor strategice;

b) elaborează reglementările specifice în domeniul protectiei mediului si actionează pentru implementarea acestora;

c) coordonează activitatea de instruire în domeniul protectiei mediului;

d) creează sistemul de informare propriu si stabileste conditiile si termenii care permit accesul liber la informatiile privind mediul, cu respectarea reglementărilor în domeniu;

e) avizează normele si reglementările referitoare la activitătile cu impact asupra mediului, elaborate de directiile centrale sau categoriile de forte ale armatei, si controlează aplicarea acestora;

f) numeste comisii de experti pentru evaluarea prejudiciului adus mediului prin desfăsurarea activitătilor militare;

g) urmăreste, în sfera sa de competentă, respectarea obligatiilor asumate prin conventiile internationale la care România este parte;

h) urmăreste si analizează aplicarea prezentelor instructiuni, întocmeste si transmite spre aprobare ministrului apărării „Darea de seamă privind activitatea desfăsurată în domeniul protectiei mediului în anul....”, pentru anul încheiat;

i) aplică sanctiuni titularilor activitătilor, pentru nerespectarea legislatiei de mediu si pentru neconformarea la conditiile impuse prin actele de reglementare;

j) colaborează cu autoritătile publice si cu alte persoane juridice în scopul diminuării efectelor negative ale activitătilor militare asupra mediului si încurajează introducerea tehnologiilor adecvate pentru mediu;

k) pune la dispozitia publicului date privind starea mediului, programele si politica de protectie a mediului;

l) se consultă periodic cu reprezentantii organizatiilor neguvernamentale si cu alti reprezentanti ai societătii civile pentru stabilirea celor mai eficiente măsuri de protectie a mediului;

m) identifică, în colaborare cu directorii de programe, noi căi si metode care să favorizeze protectia si îmbunătătirea calitătii factorilor de mediu, prin programe si proiecte de mediu;

n) realizează activitatea de inspectie si control în domeniul protectiei mediului;

o) colaborează cu Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă pentru elaborarea planurilor operative si pentru executarea în comun a interventiilor în caz de poluări sau accidente ecologice;

p) organizează si conduce simpozioane, grupuri de lucru si convocări pe probleme specifice, în cadrul programelor de pregătire a personalului de specialitate;

q) participă si avizează programele convocărilor de specialitate organizate de structurile cu atributii în domeniul protectiei mediului;

r) elaborează cerintele pentru realizarea programelor informatice „Fisa de mediu” si „Gestiunea deseurilor” necesare autoevaluării de mediu;

s) centralizează date si informatii privind gestiunea deseurilor, pe care le transmite autoritătii publice centrale de protectie a mediului, la cerere, în vederea elaborării la nivel national a raportului statistic „Gestiunea deseurilor”;

t) colaborează cu structurile guvernamentale si neguvernamentale cu atributii în domeniul protectiei mediului, precum si cu structurile NATO.

Art. 33. - Comandantii/sefii structurilor mentionate la art. 15 alin. (1) au următoarele obligatii si răspunderi: a) conduc, coordonează, controlează si evaluează aplicarea si respectarea cadrului normativ de protectie a mediului pe durata desfăsurării activitătilor militare;

b) dispun măsurile necesare aplicării unitare a prevederilor prezentelor instructiuni în unitătile/formatiunile militare din subordine;

c) analizează si planifică resursele financiare necesare desfăsurării si îndeplinirii actiunilor în domeniul protectiei mediului pentru unitătile militare proprii si cele subordonate;

d) dispun realizarea autoevaluării de mediu în unitătile/formatiunile militare din subordine;

e) dispun înaintarea, pe cale ierarhică, la cerere, a inventarului de surse poluante din unitătile/formatiunile militare subordonate;

f) permit accesul, cu respectarea regulilor de acces, al persoanelor împuternicite pentru verificare, inspectie si control în unitătile/formatiunile militare subordonate si la instalatiile generatoare de impact asupra mediului;

g) realizează, în volum complet si la termen, măsurile impuse prin actele de constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activităti de verificare, inspectie si control;

h) în caz de accident ecologic, informează autoritătile competente;

i) analizează activitatea de protectie a mediului si transmit, ierarhic, „Darea de seamă privind activitatea desfăsurată în domeniul protectiei mediului în anul_.”, pentru anul încheiat;

j) dispun întocmirea si transmiterea, pe cale ierarhică, a informatiilor necesare pentru actualizarea datelor si informatiilor privind gestiunea deseurilor;

k) raportează, ierarhic, până la Corpul de control si inspectie, accidentele ecologice;

l) verifică includerea tematicii pentru cunoasterea reglementărilor de protectie a mediului în cadrul procesului instructiv-educativ si nivelul pregătirii personalului militar si civil, în acest domeniu;

m) organizează convocările anuale de pregătire a responsabililor cu protectia mediului din structurile subordonate.

Art. 34. - Comandantii/sefii unitătilor/formatiunilor militare, altele decât cele mentionate la art. 15 alin. (1), au următoarele obligatii si răspunderi:

a) conduc, coordonează, controlează si evaluează aplicarea si respectarea cadrului normativ de protectie a mediului pe durata desfăsurării activitătilor militare;

b) dispun măsurile necesare aplicării unitare a prevederilor prezentelor instructiuni în unitătile/formatiunile militare din subordine;

c) analizează si planifică resursele financiare necesare desfăsurării si îndeplinirii actiunilor în domeniul protectiei mediului;

d) dispun realizarea autoevaluării de mediu în unităti/formatiuni militare;

e) dispun înaintarea, pe cale ierarhică, la cerere, a inventarului de surse poluante;

f) permit accesul, cu respectarea regulilor de acces, al persoanelor împuternicite pentru verificare, inspectie si control la instalatiile generatoare de impact asupra mediului si în spatiile sau în zonele aferente acestora;

g) realizează, în totalitate si la termen, măsurile impuse prin actele de constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activităti de verificare, inspectie si control;

h) în caz de accident ecologic, informează autoritătile competente;

i) în caz de accident ecologic, remediază factorii de mediu afectati, restabilind conditiile initiale, conform principiului „poluatorul plăteste”;

j) se supun dispozitiei scrise de încetare a activitătii în cazul încălcării prevederilor legislatiei de mediu în vigoare, potrivit celor stabilite de organele de control abilitate;

k) dispun depozitarea deseurilor de orice fel numai pe amplasamente autorizate în acest sens;

l) analizează activitatea de protectie a mediului si transmit, ierarhic, „Darea de seamă privind activitatea desfăsurată în domeniul protectiei mediului în anul_.”, pentru anul încheiat;

m) dispun întocmirea si transmiterea, pe cale ierarhică, a informatiilor necesare pentru actualizarea datelor si informatiilor privind gestiunea deseurilor;

n) raportează, ierarhic, până la Corpul de control si inspectie, accidentele ecologice;

o) colaborează cu autoritatea locală de mediu în cazul accidentelor ecologice cu efecte asupra vecinătătilor la înlăturarea urmărilor si stabilirea pagubelor provocate de poluare;

p) verifică includerea tematicii pentru cunoasterea reglementărilor de protectie a mediului în cadrul procesului instructiv-educativ si nivelul pregătirii personalului militar si civil, în acest domeniu.

Art. 35. - Responsabilul cu protectia mediului are următoarele atributii:

a) întocmeste documentele de organizare, conducere, control si evaluare ale activitătii de protectie a mediului din unitate;

b) elaborează temele pentru cunoasterea reglementărilor de protectie a mediului si urmăreste desfăsurarea procesului de instruire a personalului militar si civil, în concordantă cu prevederile legislatiei de mediu;

c) înaintează, ierarhic, la cerere, inventarul surselor de poluare;

d) întocmeste „Planul de măsuri pentru prevenirea, reducerea si controlul poluării mediului al U.M. nr. 0 ...”, în vederea adoptării măsurilor concrete pentru prevenirea poluării;

e) elaborează autoevaluarea de mediu din unitate pe baza datelor cuprinse în „Fisa de mediu”;

f) întocmeste si transmite, pe cale ierarhică, informatiile necesare pentru actualizarea datelor si informatiilor privind gestiunea deseurilor;

g) înaintează la esalonul imediat superior „Darea de seamă privind activitatea desfăsurată în domeniul protectiei mediului în anul_.”, pentru anul încheiat;

h) verifică efectuarea, la termenele prevăzute în contracte, a analizelor pentru apa potabilă, apa uzată, aer si sol, după caz;

i) verifică luarea măsurilor de valorificare, neutralizare si/sau de eliminare a deseurilor, pentru evitarea sau reducerea impactului asupra mediului, cu respectarea reglementărilor legale;

j) face parte din comisia de cercetare a accidentelor ecologice;

k) colaborează cu agentiile teritoriale de protectie a mediului pentru desfăsurarea în comun a unor actiuni de protectie a mediului;

l) prezintă, la ordinul comandantului/sefului, informări asupra modului de respectare a reglementărilor de protectie a mediului în unitate;

m) controlează, pe baza planului anual de activitate, toate locurile de muncă si activitătile din unitate, în scopul prevenirii accidentelor ecologice.

Art. 36. - Seful compartimentului cazarmare conduce si controlează activitatea de protectie a mediului în sectoarele specifice si pe terenurile administrate. În acest scop are următoarele obligatii si răspunderi:

a) întocmeste anual planul de întretinere si refacere a aliniamentelor de protectie si a zonelor verzi din unitate;

b) introduce lucrările de întretinere a instalatiilor generatoare de poluare în „Planul anual de modernizare si reparatii”;

c) înaintează, ierarhic, propuneri privind retehnologizarea centralelor termice si instalatiilor aferente, pentru limitarea poluării atmosferei;

d) colaborează cu serviciul financiar pentru perfectarea contractelor de livrare a apei potabile si/sau exploatarea puturilor de adâncime, de eliminare a reziduurilor si gunoiului menajer, de evacuare a apelor menajere la sistemele de canalizare sau prin vidanjare, în cazul decantoarelor si foselor septice;

e) tine evidenta constructiilor speciale ale retelelor de canalizare: separatoare de grăsimi, decantoare, spatii de spălare, statii de tratare, filtre biologice etc.;

f) tine evidenta cantitătilor de deseuri generate si a modului de stocare, valorificare, transport, eliminare si o pune la dispozitia responsabilului cu protectia mediului, care completează registrul cu evidenta deseurilor pe unitate;

g) tine evidenta puturilor de adâncime, a debitelor de apă extrase, a buletinelor de analiză a calitătii apei, mentine starea tehnică corespunzătoare a putului, a zonei de protectie sanitară, inclusiv împrejmuirea;

h) tine evidenta depozitelor de combustibil lichid, mentine starea tehnică corespunzătoare a acestora si ia măsuri pentru limitarea eventualelor pierderi de combustibil pe traseele de conducte pentru prevenirea poluării solului si a pânzei freatice;

i) tine evidenta cantitativă a punctelor de colectare a deseurilor menajere, a cheltuielilor de reparatii pentru obiectele de inventar: containere, platforme, împrejmuiri, rampe;

j) verifică periodic starea terenurilor de toate categoriile si stabileste costurile pentru refacerea zonelor poluate sau distruse;

k) organizează activitatea de recuperare, colectare, depozitare si predare a deseurilor si materialelor rezultate din procesul de reparatii si întretinere a clădirilor;

l) întocmeste documentatia tehnică pentru obtinerea avizului/autorizatiei de gospodărire a apelor, după caz.

Art. 37. - Principalele documente de organizare, conducere, control si evaluare ale responsabilului cu protectia mediului sunt: a) legislatia natională în domeniul protectiei mediului si regulamentele emise de institutiile Uniunii Europene;

b) reglementările militare de mediu - instructiuni, dispozitii, manuale, ghiduri;

c) planul anual de activitate pe linia protectiei mediului;

d) „Planul de măsuri pentru prevenirea, reducerea si controlul poluării mediului al U.M. nr. 0 ...”;

e) autoevaluarea de mediu si raportul de autoevaluare de mediu;

f) situatia privind cantitătile de haloni si echipamentele speciale pe bază de haloni pentru dotări speciale;

g) situatia fondurilor planificate, alocate si cheltuite, pentru activitatea de protectie a mediului;

h) baza de date „Gestiunea deseurilor”;

i) buletinele de analiză efectuate pentru monitorizarea factorilor de mediu;

j) situatia ariilor naturale protejate si a monumentelor arheologice si istorice din zona adiacentă unitătilor/formatiunilor militare.

 

CAPITOLUL IV

Organizarea activitătilor de protectie a mediului pe timpul exercitiilor militare nationale si multinationale

 

Art. 38. - (1) Personalul militar participant la exercitiile militare nationale si multinationale este responsabil pentru mentinerea calitătii factorilor de mediu - aer, apă, sol si biodiversitate, pe timpul desfăsurării acestora.

(2) Pentru realizarea acestei cerinte, comandantii/sefii unitătilor/formatiunilor militare participante sunt obligati să cunoască modul în care desfăsurarea exercitiilor militare nationale si multinationale afectează mediul.

Art. 39. - Principalele obligatii si responsabilităti ale comandantilor/sefilor exercitiilor militare nationale si multinationale sunt:

a) să cunoască si să aplice legislatia de protectie a mediului, pe timpul planificării si îndeplinirii misiunilor;

b) să respecte legislatia de mediu specifică tării care găzduieste exercitii militare nationale si multinationale;

c) să identifice factorii de risc de mediu în cadrul procesului de planificare al exercitiilor militare nationale si multinationale;

d) să mentină echilibrul între activitătile de protectie a mediului si îndeplinirea misiunilor;

e) să cunoască conditiile generale de mediu, climă, calitatea apei, solului si a aerului, resursele naturale, ariile protejate, siturile de interes comunitar, precum si speciile aflate în pericol în zonele de desfăsurare a exercitiilor militare nationale si multinationale;

f) să gestioneze eficient deseurile, în special cele periculoase;

g) să asigure refacerea mediului afectat de desfăsurarea actiunilor militare sau, după caz, să asigure plata daunelor, conform principiului „poluatorul plăteste”.

Art. 40. - Obligatiile si responsabilitătile care revin comandantilor/sefilor sunt îndeplinite nemijlocit de responsabilul cu protectia mediului, numit din rândul personalului militar participant la exercitiile militare nationale si multinationale.

Art. 41. - Organizarea si desfăsurarea activitătilor de protectie a mediului pe timpul exercitiilor militare nationale si multinationale se realizează în conformitate cu prevederile „Ghidului activitătilor de protectie a mediului pe timpul instruirii fortelor armate” si a „P.Med.-3, Manualul de protectia mediului pentru exercitiile si operatiile militare”.

 

CAPITOLUL V

Substante periculoase

 

SECTIUNEA 1

Regimul utilizării substantelor periculoase

 

Art. 42. - Comandantii/sefii unitătilor/formatiunilor militare dispun întocmirea evidentei substantelor si preparatelor chimice periculoase prevăzute de legislatia în vigoare.

Art. 43. - Responsabilii cu protectia mediului verifică etichetarea, ambalarea, manipularea si transportul substantelor si preparatelor periculoase si elaborează precizări pentru reducerea/eliminarea efectelor acestora asupra mediului si organismului uman.

Art. 44. - Unitătile/formatiunile militare ce utilizează substante care distrug stratul de ozon, respectiv agenti de refrigerare, agenti de conditionare a aerului, solventi, agenti extinctori, au următoarele obligatii:

a) asigură măsurile necesare supravegherii, limitării si prevenirii oricăror emisii, dirijate sau accidentale;

b) tin evidenta substantelor specificate, conform anexei nr. 6;

c) depozitează substantele în recipiente special destinate si în locuri amenajate;

d) verifică periodic starea recipientelor de depozitare pentru identificarea si prevenirea riscurilor de emisie liberă în atmosferă.

 

SECTIUNEA a 2-a

Protectia împotriva radiatiilor ionizante

 

Art. 45. - Activitătile cu specific nuclear din domeniul militar se desfăsoară în baza autorizatiei de functionare emise de Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare.

Art. 46. - Unitătile/formatiunile militare care desfăsoară activităti specifice domeniului nuclear au următoarele obligatii:

a) înregistrează rezultatele supravegherii si dozele estimate pentru activitătile cu risc de contaminare radioactivă;

b) raportează imediat, ierarhic, orice crestere a contaminării radioactive a mediului peste limitele admise.

 

CAPITOLUL VI

Managementul deseurilor

 

SECTIUNEA 1

Reglementarea activitătii de gestionare a deseurilor

 

Art. 47. - (1) Corpul de control si inspectie, prin structura de specialitate, în conformitate cu dispozitiile art. 47 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările si completările ulterioare, are următoarele atributii si răspunderi privind gestiunea deseurilor:

a) elaborează strategia si programul de gestionare a deseurilor provenite din domeniul militar si asigură conditiile necesare în vederea realizării acestora;

b) elaborează reglementări specifice privind gestionarea deseurilor rezultate din domeniul militar, cu avizul autoritătii publice centrale pentru protectia mediului;

c) supraveghează si controlează respectarea de către unitătile/formatiunile militare a reglementărilor privind gestiunea deseurilor.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică:

a) deseurilor radioactive;

b) apelor uzate.

Art. 48. - Colectarea si administrarea datelor si informatiilor privind gestiunea deseurilor generate în Armata României se execută conform modelului prezentat în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu completările ulterioare.

Art. 49. - (1) Deseurile rezultate în urma desfăsurării activitătilor militare specifice constituie un risc potential de poluare a mediului.

(2) În acest sens, comandantii/sefii unitătilor/formatiunilor militare dispun:

a) asigurarea măsurilor de prevenire si limitare a impactului deseurilor asupra mediului, prin gestionarea corespunzătoare a deseurilor;

b) reducerea cantitătii de deseuri;

c) recuperarea deseurilor refolosibile si valorificarea acestora prin unităti specializate, pe bază de contract;

d) asigurarea conditiilor necesare pentru depozitarea separată a diferitelor categorii de deseuri, în functie de proprietătile fizico-chimice, de compatibilităti si de natura substantelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deseuri în caz de incendiu;

e) interzicerea aruncării si depozitării pe maluri, în albiile râurilor si în zonele umede a deseurilor de orice natură;

f) interzicerea abandonării ori eliminării necontrolate a deseurilor sau executării operatiunilor neautorizate cu acestea;

g) dotarea navelor militare cu instalatii de stocare sau tratare a deseurilor, instalatii de epurare a apelor uzate si racorduri de descărcare în instalatii speciale de mal;

h) dotarea cu instalatii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deseurilor petroliere, menajere ori de altă natură, pentru activitătile ce se desfăsoară în zona porturilor fluviale sau maritime si în cea a podurilor de pontoane, iar acolo unde nu este posibil, folosirea instalatiilor din porturile civile;

i) adoptarea de solutii constructive, conform competentelor atribuite prin lege, pentru depozitele temporare de deseuri;

j) refacerea cadrului natural în zonele de depozitare.

Art. 50. - Unitătile/formatiunile militare care desfăsoară activităti medicale îndeplinesc si prevederile Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitătile medicale, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii si familiei nr. 219/2002, cu modificările si completările ulterioare.

 

SECTIUNEA a 2-a

Categorii de deseuri. Deseuri periculoase

 

Art. 51. - În Armata României se regăsesc următoarele categorii de deseuri:

a) Q1 Reziduuri de productie sau de consum, nespecificate în continuare;

b) Q2 Produse în afara standardelor;

c) Q3 Produse cu valabilitate expirată;

d) Q4 Materiale deversate accidental, pierdute sau care au suferit alte incidente, inclusiv orice material, echipament contaminat ca rezultat al unui incident;

e) Q5 Materiale contaminate sau impurificate ca rezultat al unei actiuni voluntare: reziduuri de la operatiile de curătare, materiale de ambalare, containere si altele asemenea;

f) Q6 Elemente neutilizabile: baterii consumate, catalizatori epuizati - terminati si altele asemenea;

g) Q7 Substante devenite improprii utilizării: acizi contaminati, solventi contaminati, săruri de amestec epuizate;

h) Q9 Reziduuri de la procese de combatere a poluării: nămol de la instalatii de purificare a gazelor, pulberi din filtrele de aer, filtre uzate si altele asemenea;

i) Q10 Reziduuri de prelucrare/finisare: span provenit de la operatiile de strunjire sau frezare si altele asemenea;

j) Q12 Materiale contaminate: uleiuri contaminate cu PCB - bifenili policlorurati - si altele asemenea;

k) Q13 Toate materialele, substantele sau produsele a căror utilizare este interzisă de lege;

l) Q14 Produse de care detinătorul nu mai are trebuintă: reziduuri înlăturate/îndepărtate din agricultură, birouri, magazine, din sfera menajeră, din circuitul comercial si altele asemenea;

m) Q15 Materiale, substante sau produse contaminate ce rezultă din actiunea de refacere a solului;

n) Q16 Toate materialele, substantele sau produsele neincluse în categoriile de mai sus.

Art. 52. - (1) Deseurile periculoase - reprezentate în special de uleiurile uzate, baterii si acumulatori, deseuri medicale - se colectează diferentiat si se transportă în vederea tratării si eliminării în instalatii autorizate, potrivit legislatiei în vigoare.

(2) Cheltuielile ocazionate de analiza chimică a deseurilor, monitorizarea factorilor de mediu si verificarea datelor declarate se suportă de către detinătorii deseurilor.

Art. 53. - Deseurile periculoase, care nu pot fi eliminate sau valorificate potrivit prevederilor legislatiei în vigoare, se colectează si se depozitează în conditii de sigurantă în spatii special amenajate, până la aparitia reglementărilor specifice.

 

CAPITOLUL VII

Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitătii

 

SECTIUNEA 1

Protectia resurselor naturale

 

Art. 54. - Pentru conservarea si protectia mediului acvatic, comandantii/sefii unitătilor/formatiunilor militare dispun:

a) respectarea standardelor de emisie si evacuare a apelor reziduale din incintele unitătilor/formatiunilor militare;

b) limitarea sau interzicerea activitătilor unitătilor/formatiunilor militare generatoare de poluare asupra resurselor de apă, în cazul depăsirii indicatorilor de calitate;

c) adoptarea metodelor de conservare si refacerea resurselor de apă existente;

d) interzicerea spălării autovehiculelor, utilajelor si a ambalajelor care au continut uleiuri, combustibili lichizi, lubrifianti, substante periculoase sau pesticide, în apele naturale;

e) interzicerea introducerii în apele de suprafată a substantelor explozibile, tensiunilor electrice sau a substantelor periculoase;

f) interzicerea evacuării apelor uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele de suprafată;

g) interzicerea evacuării de substante toxice, nocive sau radioactive, precum si a apelor uzate si contaminate cu izotopi radioactivi în retelele de canalizare;

h) interzicerea evacuării în reteaua publică de canalizare a apelor uzate provenite de la unitătile medicale, curativprofilactice, veterinare, laboratoarele si institutiile de cercetare medicală, fără o prealabilă epurare biologică si chimică.

Art. 55. - (1) În scopul asigurării protectiei aerului este interzisă evacuarea în atmosferă a substantelor poluante sub formă de gaze, vapori, aerosoli, particule solide si altele, peste limitele stabilite prin actele normative în vigoare.

(2) Se interzice punerea în functiune a instalatiilor care depăsesc limitele maxime admise de emisii în atmosferă, fără echipamentele de filtrare si neutralizare a substantelor poluante.

Art. 56. - În vederea protectiei atmosferei, comandantii/sefii unitătilor/formatiunilor militare dispun:

a) elaborarea si implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de poluanti la surse;

b) reducerea emisiilor poluante rezultate în urma arderii combustibililor;

c) reducerea cantitătii de deseuri biodegradabile depozitate;

d) asigurarea de dotări speciale pentru izolarea, protectia fonică a surselor de zgomot si vibratii, precum si punerea în exploatare a celor care nu depăsesc pragul fonic admis.

Art. 57. - Comandantii/sefii unitătilor/formatiunilor militare au următoarele obligatii si răspunderi cu privire la utilizarea, conservarea si protectia solului:

a) dispun măsuri pentru prevenirea, reducerea riscului de degradare si combatere a schimbărilor dăunătoare solului, generate de propria lor activitate sau care ar putea fi cauzate de utilizările necorespunzătoare ale terenului ori de aplicarea unor practici neconforme cu reglementările în vigoare;

b) monitorizează calitatea si caracteristicile solului terenului detinut pe suprafata căruia s-au desfăsurat sau se desfăsoară activităti cu impact semnificativ asupra solului;

c) interzic depozitarea, aruncarea, deversarea sau împrăstierea reziduurilor solide, lichide ori gazoase si a substantelor radioactive sau chimice rezultate din activităti specifice sectorului militar, care produc poluarea solului, în afara locurilor special amenajate în acest scop.

Art. 58. - (1) În cazul schimbării destinatiei terenului aflat în administrarea Ministerului Apărării si predării acestuia către un alt administrator, este obligatorie efectuarea studiului pedologic, în vederea stabilirii calitătii solului, de către fostul administrator sau utilizator de teren, în scopul refacerii calitătii solului din perimetrul aferent activitătii desfăsurate.

(2) Lucrările de refacere a calitătii solului afectat în urma activitătilor desfăsurate sunt suportate de fostul administrator sau utilizator de teren.

Art. 59. - Responsabilii cu protectia mediului din unitătile/formatiunile militare monitorizează procedurile tehnice specifice de combatere sau reducere a eroziunii solului, referitoare la:

a) înierbarea suprafetelor de teren neprotejate vegetal;

b) înfiintarea de liziere de protectie si aliniamente forestiere, riverane comunicatiilor;

c) amenajarea si întretinerea rigolelor pentru scurgerea apelor pluviale;

d) dotarea rezervoarelor de combustibil îngropate cu echipamente ce monitorizează calitatea solului în avalul amplasamentului acestora;

e) refacerea stratului vegetativ;

f) mentenanta retelei de canalizare.

 

SECTIUNEA a 2-a

Conservarea biodiversitătii

 

Art. 60. - În scopul garantării conservării si utilizării durabile a patrimoniului natural, zonele de responsabilitate din vecinătatea ariilor protejate se supun prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice.

Art. 61. - Personalul militar si civil care desfăsoară activităti specifice în interiorul si în vecinătatea ariilor protejate, monumentelor naturii sau pe alte terenuri pe care s-au identificat elemente susceptibile de a fi ocrotite este obligat să respecte statutul acestora, pentru a asigura dezvoltarea durabilă a zonelor.

Art. 62. - Pe timpul desfăsurării activitătilor militare, în perimetrul zonelor protejate sau în vecinătatea acestora este interzisă distrugerea speciilor de floră si faună sălbatică.

Art. 63. - Desfăsurarea activitătilor militare în situri „Natura 2000” se face pe baza avizului Natura 2000, act tehnico-juridic emis de autoritatea centrală de protectie a mediului.

 

CAPITOLUL VIII

Autoevaluarea de mediu

 

Art. 64. - Autoevaluarea impactului asupra mediului pentru activitătile specifice constituie un proces intern de evaluare pentru conformarea cu legislatia de mediu.

Art. 65. - (1) Autoevaluarea de mediu se execută în mod obligatoriu în toate unitătile/formatiunile militare, indiferent de natura si mărimea impactului activitătii, pe baza datelor din „Fisa de mediu”, si se finalizează printr-un raport de autoevaluare de mediu.

(2) Raportul identifică impactul potential asupra factorilor de mediu si stabileste măsurile de reducere a acestuia.

(3) În functie de complexitatea si de mărimea impactului asupra mediului, stabilit de raportul de autoevaluare de mediu, se determină necesitatea implementării unui sistem de management de mediu, conform modelului prezentat în anexa nr. 7.

Art. 66. - (1) În cazărmile unde sunt dislocate mai multe unităti/formatiuni militare, responsabilitatea realizării raportului de autoevaluare de mediu revine responsabilului cu protectia mediului din unitatea titulară de cazarmă. Celelalte unităti sunt obligate să furnizeze autoevaluările de mediu pentru întocmirea raportului de autoevaluare pe cazarmă.

(2) Efectuarea determinărilor si buletinelor pentru factorii de mediu necesare autoevaluării de mediu se execută prin societăti publice sau private, certificate.

(3) Raportul de autoevaluare de mediu se aprobă de comandantul/seful unitătii/formatiunii militare.

Art. 67. - Raportul de autoevaluare de mediu, realizat pe baza datelor tehnice continute în „Fisa de mediu”, se prezintă structurilor de control militare sau, spre consultare, comisiilor mixte militare-civile, în cazul unui accident ecologic cu efecte negative în afara vecinătătilor unitătilor/formatiunilor militare.

Art. 68. - Termenul de realizare si avizare a rapoartelor de autoevaluare de mediu pentru toate unitătile/formatiunile, respectiv activitătile militare, este de un an de la intrarea în vigoare a prezentelor instructiuni.

 

CAPITOLUL IX

Sanctiuni si contraventii

 

Art. 69. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor privind încălcarea prevederilor legislatiei de mediu se fac de către personalul împuternicit prin Ordinul ministrului apărării nationale nr. M. 147/2002 pentru stabilirea organelor din Ministerul Apărării Nationale competente să constate si să aplice sanctiunile în cazul contraventiilor săvârsite de către cadrele militare si de angajatii civili în legătură cu serviciul*).

Art. 70. - Încălcările prevederilor legislatiei de mediu de către personalul armatei, specificate în prezentele instructiuni, precum si măsurile luate pentru refacerea mediului se raportează în „Darea de seamă privind activitatea desfăsurată în domeniul protectiei mediului în anul ...”, pentru anul încheiat.

 

CAPITOLUL X

Dispozitii finale

 

Art. 71. - Prevederile prezentelor instructiuni se aplică pentru activitătile militare desfăsurate pe teritoriul României, pe timp de pace.

Art. 72. - Comandantii/sefii asigură cunoasterea si aplicarea întocmai de către întregul personal a prevederilor prezentelor instructiuni.

Art. 73. - Documentele periodice care se elaborează în conformitate cu prezentele instructiuni si datele de înaintare sunt prezentate în anexa nr. 8.

Art. 74. - Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezentele instructiuni.


*) Ordinul nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a tării si securitate natională.

 

ANEXA Nr. 1

la instructiuni

 

GLOSAR

 

Accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor neprevăzute deversări/emisii de substante sau preparate periculoase/poluante, sub formă lichidă, solidă, gazoasă ori sub formă de vapori sau de energie, rezultate din desfăsurarea unor activităti antropice necontrolate/bruste, prin care se deteriorează ori se distrug ecosistemele naturale si antropice.

Acumulatori - surse de energie electrică - sunt alcătuiti din una sau mai multe celule primare reîncărcabile, energia electrică obtinându-se prin transformarea directă a energiei chimice.

Ambalaj - orice produs, indiferent de materialul din care este confectionat ori de natura acestuia, destinat să cuprindă bunuri în scopul retinerii, protejării, manipulării, distributiei si prezentării acestora, de la materii  prime la produse procesate, de la producător până la utilizator sau consumator. Produsul nereturnabil destinat acelorasi scopuri este, de asemenea, considerat ambalaj.

Ape uzate - ape provenind din activităti casnice, sociale ori economice, continând substante poluante sau reziduuri care îi alterează caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice initiale, precum si ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate.

Atmosferă - masă de aer care înconjoară suprafata terestră, incluzând si stratul de ozon.

Autoevaluare - proces intern de evaluare a efectelor activitătilor desfăsurate în unitătile/formatiunile militare, asupra calitătii factorilor de mediu.

Autorizare - parcurgerea etapelor procedurale având drept scop obtinerea avizului, acordului si/sau a autorizatiei de mediu.

Autorizatie pentru activitatea nucleară - act tehnico-juridic prin care autoritatea competentă de reglementare în domeniul nuclear autorizează titularul activitătii să amplaseze, să proiecteze, să achizitioneze, să fabrice, să producă, să construiască, să transporte, să importe, să exporte, să pună în functiune, să posede, să folosească, să opereze, să transfere, să dezafecteze si să dispună de orice sursă de radiatii ionizante, instalatii nucleare sau amenajări pentru gospodărirea deseurilor radioactive.

Aviz si autorizatie de gospodărire a apelor - acte ce conditionează din punct de vedere tehnic si juridic executia lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele si functionarea ori exploatarea acestor lucrări, precum si functionarea si exploatarea celor existente si reprezintă principalele instrumente folosite în administrarea domeniului apelor; acestea se emit în baza reglementărilor elaborate si aprobate de autoritatea administratiei publice centrale cu atributii în domeniul apelor.

Baterii - surse de energie electrică - sunt alcătuite din una sau mai multe celule primare nereîncărcabile, energia electrică obtinându-se prin transformarea directă a energiei chimice.

Biodiversitate - diversitatea organismelor vii provenite din ecosistemele acvatice si terestre, precum si a complexelor ecologice din care acestea fac parte; cuprinde diversitatea din interiorul speciilor, a speciilor si a ecosistemelor.

Colectare - strângerea, sortarea si/sau amestecarea deseurilor în vederea transportării lor.

Controlul operational - adoptarea si punerea în aplicare a unor proceduri si instructiuni pentru functionarea în conditii de sigurantă, inclusiv întretinerea instalatiei, a proceselor tehnologice, a echipamentului si întreruperile temporare din functionare.

Dezvoltare durabilă - dezvoltarea care corespunde necesitătilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesităti.

Deseuri - orice substantă, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislatia specifică privind regimul deseurilor, pe care detinătorul îl aruncă, are intentia sau are obligatia de a-l arunca.

Deseuri biodegradabile - deseuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deseurile alimentare ori de grădină, hârtia si cartonul.

Deseuri periculoase - deseurile încadrate generic, conform legislatiei specifice privind regimul deseurilor, în aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent ori o proprietate care face ca acestea să fie periculoase.

Ecosistem - complex dinamic de comunităti de plante, animale si microorganisme si mediul lor lipsit de viată, care interactionează într-o unitate functională.

Eliminare - orice operatiune prevăzută în anexa nr. II A la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificările si completările ulterioare.

Emisie - evacuarea directă ori indirectă, din surse punctuale sau difuze, de substante, vibratii, radiatii electromagnetice si ionizante, căldură ori de zgomot în aer, apă sau sol.

Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritătilor publice interesate de efectele implementării planurilor si programelor, luarea în considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional si asigurarea informării asupra deciziei luate.

Gospodărirea apelor - ansamblul activitătilor care, prin mijloace tehnice si măsuri legislative, economice si administrative, conduc la cunoasterea, utilizarea, valorificarea ratională, mentinerea sau îmbunătătirea resurselor de apă pentru satisfacerea nevoilor sociale si economice, la protectia împotriva epuizării si poluării acestor resurse, precum si la prevenirea si combaterea actiunilor distructive ale apelor.

Habitat - locul sau tipul de loc în care un organism ori o populatie există în mod natural.

Impact asupra mediului - efecte asupra mediului ca urmare a desfăsurării unei activităti antropice.

Impact semnificativ asupra mediului - efecte asupra mediului, determinate ca fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea, amplasarea si caracteristicile proiectului sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri si programe, avându-se în vedere calitatea preconizată a factorilor de mediu.

Instalatie - orice unitate tehnică stationară sau mobilă, precum si orice altă activitate direct legată, sub aspect tehnic, cu activitătile unitătilor stationare/mobile aflate pe acelasi amplasament, care poate produce emisii si efecte asupra mediului.

Mediu - ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care influentează bunăstarea si sănătatea omului.

Monitorizarea mediului - supravegherea, prognozarea, avertizarea si interventia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, în scopul cunoasterii stării de calitate si a semnificatiei ecologice a acestora, a evolutiei si implicatiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsuri care se impun.

Natura 2000 - reteaua ecologică europeană de arii naturale protejate si care cuprinde arii de protectie specială avifaunistică, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice si arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeană si ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei sălbatice.

Organizatie militară - orice unitate/formatiune militară din structura Armatei României;

Pericol - proprietatea intrinsecă a unei substante sau preparat chimic ori a unei stări fizice, cu potential de a induce efecte negative asupra sănătătii populatiei si/sau asupra mediului.

Poluant - orice substantă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie radiatie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibratii care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale.

Poluare - introducerea directă sau indirectă a unui poluant care poate aduce prejudicii sănătătii umane si/sau calitătii mediului, dăuna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ ori în alte scopuri legitime.

Poluarea apei - orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste o limită admisibilă stabilită, inclusiv depăsirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de activităti umane, care o fac improprie pentru o folosire normală în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea.

Resurse de apă - apele de suprafată alcătuite din cursurile de apă cu deltele lor, lacuri, bălti, apele maritime interioare si marea teritorială, precum si apele subterane de pe teritoriul tării, în totalitatea lor.

Risc - probabilitatea ca un anumit efect negativ să se producă într-o anumită perioadă de timp si/sau în anumite circumstante.

Risc potential de poluare a mediului – probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului, care se determină pe baza unui studiu de evaluare a riscului.

Sistem de management de mediu - componentă a sistemului de management general, care include structura organizatorică, activitătile de planificare, responsabilitătile, practicile, procedurile, procesele si resursele pentru elaborarea, aplicarea, realizarea, analizarea si mentinerea politicii de mediu.

Studiu pedologic - stabileste clasele de calitate a terenurilor si constă în delimitarea, inventarierea si evaluarea solurilor, pe baza căreia se stabileste taxa de scoatere a terenului din circuitul agricol; oferă informatii cu privire la compozitia chimică a solului, posibile contaminări sau lucrări de îmbunătătiri funciare necesare.

Substante periculoase - substantele sau grupurile de substante care sunt toxice, persistente si supuse bioacumulării ori alte substante sau grupuri de substante care conduc la un nivel echivalent ridicat de interes.

Sursa de radiatii ionizante - entitate fizică, naturală, fabricată sau utilizată ca element al unei activităti care generează expuneri la radiatii, prin emitere de radiatii ionizante sau eliberare de substante radioactive.

Tratare deseuri - totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimbă caracteristicile deseurilor, în scopul reducerii volumului si caracterului periculos al acestora, facilitând manipularea sau valorificarea lor.

Uleiuri uzate - toate uleiurile industriale si lubrifiantii, pe bază minerală, sintetică sau biogenă, care au devenit improprii folosirii pentru care au fost initial destinate, în special uleiurile uzate de la motoarele cu combustie si de la sistemele de transmisie, uleiurile lubrifiante, uleiurile pentru turbine, pentru sistemele hidraulice, emulsiile si filtrele de ulei.

 

ANEXA Nr. 2

la instructiuni

 

DARE DE SEAMĂ

privind activitatea desfăsurată în domeniul protectiei mediului în anul ..............

 

- model –

 

Cuprinde:

1. autoevaluarea de mediu - stadiul executării;

2. situatia autorizării de gospodărire a apelor;

3. monitorizarea factorilor de mediu - analize pentru factorii de mediu: apă, aer, sol, după caz, si

măsurile luate la nivelul unitătii/formatiunii militare pentru reducerea poluării;

4. situatia proiectelor si programelor de mediu aflate în derulare;

5. situatia fondurilor bănesti solicitate, alocate si cheltuite în domeniul protectiei mediului;

6. concluziile rezultate în urma controalelor executate pe linia protectiei mediului;

7. colaborarea cu autoritătile locale si teritoriale de mediu;

8. situatia privind cantitătile de haloni si echipamente speciale pe bază de haloni pentru dotări speciale;

9. alte probleme sau propuneri care se consideră necesar a fi raportate.

 

ANEXA Nr. 3

la instructiuni

 

RAPORT

privind accidentul ecologic

Nr. ...... din ...................

 

- model –

 

A. Unitatea militară

B. Locatia

C. Data si ora producerii poluării

D. Tipul poluării

- Cantitate/volum

- Suprafata afectată

- Implicatii privind poluarea vecinătătilor

E. Factorul de mediu afectat - Descriere

- Solul si vegetatia

- Apa

- Aerul

- Asezările umane

F. Măsurile întreprinse pentru diminuarea impactului

- Stabilirea listei cu materiale de interventie

- Documentele după care s-a actionat pentru interventie

G. Colaborarea cu autoritătile locale de mediu

H. Măsurile pentru remedierea factorilor de mediu afectati de poluare

 

Comandantul/Seful unitătii/formatiunii militare,

........................................................................

 

ANEXA Nr. 4

la instructiuni

 

EVIDENTA

surselor cu impact asupra mediului din unitătile/formatiunile militare

 

- model –

 

Surse cu impact asupra mediului:

1. centrala termică;

2. depozitul de carburanti lubrifianti;

3. conductele de alimentare cu combustibil si energie termică;

4. rampa de spălare a tehnicii;

5. atelierul de reparatii;

6. parcul auto;

7. blocul alimentar;

8. platformele de gunoi;

9. depozitul de substante si deseuri;

10. statia de încărcare acumulatori;

11. statia de pompare ape reziduale;

12. statia de preepurare si filtrele biologice;

13. infirmeria;

14. poligonul de tragere;

15. conductele de evacuare a apelor uzate;

16. reteaua si sursele de alimentare cu apă.

Activităti specifice de evaluare:

A. descriere;

B. evaluare;

C. activităti supuse monitorizării;

D. controlul calitătii factorilor de mediu;

E. măsuri de reducere a poluării;

F. procese-verbale ale activitătii de control.

 

ANEXA Nr. 5

la instructiuni

 

FISA DE MEDIU

 

- model –

 

I. Datele de identificare a unitătii/formatiunii militare

1. Indicativul:

2. Denumirea în clar:

3. Structura căreia îi este subordonată:

4. Profilul activitătii: instructie, învătământ, productiv, cercetare, medicală, constructii, depozitare, transporturi, poligoane

5. Adresa:

Judetul:

Localitatea:

Strada:                         Nr.

Sector:

Cod:

6. Telefon:

Direct:

Centrala:

STAR:

Fax:

II. Datele de identificare a responsabilului cu protectia mediului

1. Gradul, numele si prenumele:

2. Studiile: institutii de învătământ absolvite

3. Calificarea în functie: cursuri de specialitate în domeniul protectiei mediului, postliceale, postuniversitare

4. Data numirii în functia de responsabil cu protectia mediului:

5. Dacă functia este îndeplinită prin cumul: DA/NU

6. Numărul de functii îndeplinite prin cumul:

7. Telefon:

III. Agentia judeteană si locală de protectia mediului

1. Denumirea:

2. Adresa:

3. Telefon:

4. Fax:

IV. Suprafata unitătii/formatiunii militare - ha

1. TOTAL: , din care:

2. Poligoane de instructie si antrenament:

3. Clădiri:

4. Teren arabil:

5. Păsune:

6. Pajisti:

7. Păduri:

8. Lungime comunicatii: drumuri de acces, alei, trotuare

9. Parc auto:

V. Protectia solului

1. Sursele potentiale de poluare a solului:

2. Tipul poluantului:

3. Capacitatea estimată a surselor:

4. Modul de depozitare sau ambalare a substantelor poluante:

5. Spatiile destinate depozitării deseurilor: numărul si suprafata

VI. Protectia apelor

1. Sursele de alimentare cu apă: proprii sau de la furnizorii de servicii, cantităti consumate

2. Sursele potentiale de poluare a apelor:

3. Tipul poluantului:

4. Capacitatea estimată a surselor de poluare:

5. Apele reziduale evacuate: analizele apelor reziduale, cantitătile si modalitatea de evacuare: receptori naturali, retea de canalizare

6. Situatia autorizării unitătii/formatiunii militare pe linia gospodăririi apelor

VII. Protectia aerului

1. Sursele potentiale de poluare a aerului:

2. Tipul poluantului:

3. Capacitatea estimată a surselor de poluare:

VIII. Sursele de zgomot

1. Natura sursei:

2. Valoarea maximă măsurată: dB (A)

3. Frecventa producerii zgomotului: ore/an

IX. Substantele periculoase

1. Denumirea:

2. Cantitatea: kg

3. Tipul ambalajului:

4. Starea de sigurantă a ambalajului:

5. Modul de depozitare:

X. Deseurile periculoase

1. Denumirea:

2. Cantitatea: kg

3. Tipul ambalajului:

4. Starea de sigurantă a ambalajului:

5. Modul de depozitare:

XI. Factorii poluanti din zona unitătii/formatiunii militare care afectează activitatea acesteia

1. Sursa poluantă:

2. Factorul de mediu poluat: aer, apă, sol

XII. Substantele care distrug stratul de ozon

1. Denumirea substantei - tehnică si comercială: halon, freon

2. Cantitatea: kg

3. Unde se găseste: aparate de aer conditionat, instalatii frigorifice, instalatii de stins incendiul, dezumidificatoare, alte aparate sau instalatii de pe tehnica militară

XIII. Zonele de interes national adiacente unitătii/ formatiunii militare

1. Denumirea zonei si tipul acesteia: rezervatie a Biosferei, rezervatie naturală, parc national, rezervatie peisagistică, monument al naturii, monument istoric, situri arheologice, situri „NATURA 2000”, alte zone de interes natural

2. Actul normativ care stabileste tipul zonei:

XIV. Accidentele ecologice în care a fost implicată unitatea/formatiunea militară

1. Natura accidentului:

2. Data producerii:

3. Măsuri de remediere:

XV. Alte date de mediu considerate utile

1. Propuneri:

2. Sesizări:

3. Probleme specifice unitătii militare:

XVI. Măsurile stabilite pentru reducerea impactului asupra mediului

 

ANEXA Nr. 6

la instructiuni

 

SITUATIA

substantelor care distrug stratul de ozon

 

- model -

 

Nr. crt.

Substanta

Cantitatea totală

- kg -

Echipamentele în care se

utilizează/depozitează substanta

Observatii

1.

Halon 1301

...

...

Import

tara-anul

... sisteme

2.

Halon 1211

...

...

UM ...

L29 = ... kg,

L39ZA = ... kg,

UM ...

2 HERCULES

C130

= ... kg

17 IAR330 SOCAT

= ... kg

6 AN = ... kg

3.

Combinatii de clor, fluor, brom, carbon si hidrogen, cunoscute sub denumirea de halocarboni: bromura de metil, HBFCs si HCFCs.

...

...

...

4.

Combinatii de clor, fluor si carbon sau CFCs: tetraclorura de carbon, CFC-11, CFC-12, CFC- 13, CFC-111, CFC-112, CFC-113, CFC-114, CFC-115, CFC-211, CFC-212, CFC-213, CFC- 214, CFC-215, CFC-216, CFC-217

...

...

...

 

ANEXA Nr. 7

la instructiuni

 

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

 

1. Prevederi generale

Integrarea problemelor de mediu în managementul general al unei structuri militare contribuie la implementarea eficientă a unui sistem de management de mediu, denumit în continuare SMM, pe baza unui proces dinamic, ciclic, de „planificare, implementare, verificare si analiză”.

SMM permite unei structuri militare să îsi realizeze activitătile si să tină sub control în mod sistematic nivelul performantelor de mediu stabilite.

Instituirea si operarea unui SMM nu conduc la o reducere imediată a impactului negativ asupra mediului. Aceasta se realizează pe măsură ce activitătile corective aduse factorilor poluanti se finalizează prin proiecte si programe clare de mediu.

SMM trebuie să permită unei structuri militare:

a) să elaboreze o politică de mediu care să-i corespundă;

b) să identifice aspectele de mediu existente, trecute sau planificate;

c) să identifice cerintele legislative si de reglementare relevante;

d) să identifice obiectivele si sarcinile de mediu corespunzătoare;

e) să faciliteze activitătile de planificare, conducere, monitorizare, actiune corectivă, auditare si analiză;

f) să se poată adapta unor conditii de schimbare.

2. Implementarea SMM

Resursele pentru dezvoltarea si implementarea unui SMM sunt asigurate din fondurile alocate pentru programele de mediu stabilite de către directorii de programe ai Ministerului Apărării.

În Armata României, implementarea SMM se face:

a) în ansamblul organizatiei militare;

b) pentru activităti sau procese distincte din cadrul organizatiei militare.

Implementarea SMM în organizatiile militare implicate în activităti de achizitii, mentenantă, testare, proiectare, precum si prestări de servicii pentru terti se face cu certificarea SMM. Comandantii/sefii organizatiei militare implicate în procesul de implementare a SMM au următoarele atributii:

a) stabilesc politica generală a organizatiei militare printr-o declaratie de politică de mediu;

b) iau decizii de îmbunătătire a performantelor de mediu prin obiective si tinte clare, pentru conformarea cu legislatia de mediu;

c) stabilesc durata implementării SMM;

d) acordă timp în procesul de evaluare a managementului;

e) impun necesitatea auditului de mediu;

f) întreprind actiuni corective asupra rezultatelor evaluării si auditului de mediu;

g) numesc coordonatorul programului de implementare a SMM.

Coordonatorul programului de implementare se numeste din rândul loctiitorilor comandantului/sefului organizatiei militare. În acest sens, are următoarele atributii:

a) împreună cu comandantul/seful organizatiei militare este responsabil de atingerea obiectivelor si performantelor de mediu;

b) determină aria de acoperire a SMM pe întreaga activitate sau pe activitătile ori procesele distincte din organizatia militară;

c) demonstrează cum implementarea SMM ajută conducerea în luarea deciziilor stabilite prin politica de mediu;

d) face din adoptarea unui SMM o tintă de atins;

e) constientizează personalul în legătură cu efectele activitătilor desfăsurate, cu impact asupra mediului;

f) numeste reprezentantul managementului.

Reprezentantul managementului este numit din rândul ofiterilor sau al personalului civil cu atributii în domeniul protectiei mediului. În acest sens, acesta are următoarele atributii:

a) participă la elaborarea politicii de mediu a organizatiei militare;

b) identifică activitătile sau procesele cu impact asupra mediului din organizatia militară;

c) elaborează procedurile de sistem;

d) elaborează manualul de management de mediu;

e) informează coordonatorul programului de implementare despre neconformitătile referitoare la implementarea SMM.

3. Proiectarea unui SMM

Pentru a dezvolta si implementa un SMM într-o organizatie militară trebuie parcurse următoarele etape:

a) obtinerea seriei standardelor ISO 14000;

b) identificarea activitătilor care influentează mediul si utilizarea unei evaluări initiale a mediului;

c) înregistrarea si actualizarea reglementărilor relevante pentru activităti - legislatia natională si reglementările militare de mediu;

d) determinarea si ierarhizarea aspectelor semnificative de mediu, precum si impactul generat de acestea;

e) proiectarea unei politici de mediu, pornindu-se de la aspectele de mediu identificate si de la legislatia în domeniu, politicile nationale de mediu. Politica este aprobată de către comandantii/sefii fiecărei organizatii militare;

f) stabilirea obiectivelor, pornindu-se de la politica de mediu si performanta de mediu proiectată/stabilită;

g) dezvoltarea unui program de management de mediu pentru atingerea obiectivelor;

h) definirea responsabilitătilor si resurselor necesare pentru implementarea SMM;

i) organizarea cursurilor de constientizare si instruire, în vederea asigurării cunoasterii actiunilor necesare legate de preocupările de mediu pentru întregul personal, a rolului fiecăruia si pentru întelegerea importantei SMM;

j) îmbunătătirea comunicatiilor;

k) elaborarea unui manual de management de mediu si a documentelor conexe: proceduri, instructiuni, programe;

l) stabilirea unui document de control;

m) stabilirea controlului operational;

n) pregătirea planurilor pentru situatii de urgentă si capacitate de răspuns;

o) monitorizarea operării si eficientei unui SMM;

p) stabilirea procedurilor de corectare a neconcordantelor cu regulamentele, ordinele, reglementările nationale/internationale si documentele SMM;

q) păstrarea înregistrărilor, ca dovezi obiective ale documentării si implementării SMM;

r) stabilirea procedurilor de audit pentru SMM, în vederea identificării cauzelor problemelor, si desfăsurarea actiunilor corective de îmbunătătire;

s) desfăsurarea detaliilor SMM pentru a determina în ce măsură este eficient să se asigure îmbunătătirea continuă;

t) realizarea bilantului SMM;

u) optional, obtinerea înregistrării/certificării.

4. Politica de mediu a SMM

Proiectarea politicii de mediu a organizatiei militare implică realizarea evaluării initiale de mediu, care trebuie să identifice:

a) prioritătile de actiune, pe baza cunoasterii exacte a impactului de mediu datorat activitătilor desfăsurate;

b) resursele ce trebuie alocate într-o etapă ulterioară dezvoltării SMM.

Evaluarea initială de mediu trebuie să acopere următoarele aspecte:

a) concordanta cu legislatia de mediu;

b) structura de management;

c) planurile pentru situatii de urgentă si situatii de răspuns;

d) activitătile care ar putea favoriza sau împiedica performantele de mediu;

e) instruirea si nivelul de constientizare a personalului;

f) calitatea măsurabilă a factorilor de mediu.

Politica de mediu se stabileste la nivelul conducerii organizatiei militare, conform cerintelor standardului ISO 14001, si are drept scop:

a) să clarifice aria de cuprindere a SMM în organizatia militară;

b) să stabilească obiectivele, tintele si actiunile pentru reducerea impacturilor semnificative ale activitătilor asupra mediului;

c) să evidentieze faptul că personalul este constient de necesitatea conformării cu legislatia de mediu;

d) să includă un angajament al conducerii de îmbunătătire a performantei de mediu.

Pentru realizarea succesului deplin al politicii de mediu, conform standardului ISO 14001, conducerea organizatiei militare trebuie să facă disponibilă publicului cerintele acesteia.

5. Planificarea SMM

Procesul de planificare a unui SMM urmează după cel al stabilirii politicii si utilizează rezultatele evaluării initiale de mediu.

Etapele ce trebuie urmate în planificarea unui SMM sunt:

a) determinarea premiselor, exprimate în mărimi de performante de mediu;

b) determinarea obiectivelor si tintelor pentru atingerea scopurilor, având ca referintă politica de mediu stabilită;

c) analiza performantelor;

d) dezvoltarea planurilor de actiune si actualizarea acestora, după caz.

La identificarea directiilor de actiune pentru fiecare aspect de mediu evaluat, organizatiile militare trebuie să stabilească si să ierarhizeze, pe baza unor criterii, informatiile primare necesare măsurării performantelor de mediu.

După identificarea aspectelor de mediu ce pot fi măsurate, organizatiile militare trebuie să stabilească obiectivele si tintele care să răspundă prioritătilor identificate.

Obiectivele sunt rezultatul directiilor de actiune continute în declaratia de politică de mediu.

Tintele sunt angajamente specifice pentru atingerea unui obiectiv, care pot fi cuantificate si exprimate ca mărimi de performantă.

Conform standardului ISO 14001, organizatiile militare trebuie să stabilească si să mentină SMM printr-o îmbunătătire continuă a aspectelor de mediu, precum si responsabilitatea atingerii obiectivelor si tintelor pentru fiecare functie si nivel relevant din organizatia militară.

Etapa finală a planificării o constituie elaborarea unui plan de actiune pentru atingerea obiectivelor si tintelor, în fapt, programul de management de mediu.

Fiecare plan de actiune trebuie să definească în mod clar responsabilitătile, autoritatea, resursele financiare si umane adecvate.

Planurile de actiune variază ca structură si tematică de la culegerea de informatii, prin studii de fezabilitate si de impact de mediu, până la teste de specialitate, care conduc la modificări conceptuale ale activitătilor desfăsurate.

6. Implementarea SMM

Implementarea SMM într-o organizatie militară se face pe baza unui plan si trebuie să aibă adeziunea întregului personal, iar atributiile se repartizează la toate functiile de conducere din organizatia militară.

Cerintele planului de implementare a SMM:

a) definesc clar rolurile, responsabilitătile si autoritătile celor implicati în implementarea SMM;

b) stabilesc lantul de comandă si raportare;

c) specifică procedurile si măsurile de actiune pentru activitătile cu impact semnificativ asupra mediului;

d) contin procedurile pentru operatiunile zilnice.

Actiunile de pregătire si constientizare a personalului privind implementarea SMM impun:

a) obligatia de a implementa actiunile stabilite prin obiectivele, tintele si politica de mediu;

b) stabilirea nivelului de pregătire pentru fiecare persoană cu atributii în SMM;

c) instruirea auditorilor care desfăsoară activitătile de audit.

Comandantii/sefii organizatiei militare trebuie să demonstreze angajamentul lor fată de problematica mediului prin pregătirea corespunzătoare a personalului pentru evitarea incidentelor de mediu si pentru a reactiona rapid si eficient atunci când apar astfel de evenimente.

Pregătirea de mediu este obligatorie pentru următoarele categorii de personal:

a) cu responsabilităti de mediu si atributii în procesul de implementare a SMM;

b) în functii specializate cu responsabilităti financiare si logistice, de instruire si control;

c) reprezentantii managementului organizatiei militare.

Proiectarea SMM precedă documentarea sistemului care se realizează prin elaborarea manualului SMM.

Manualul SMM trebuie să descrie managementul de mediu si:

a) să fie principala sursă de documentare pentru evaluarea si stabilirea performantelor de mediu;

b) să cuprindă elementele relevante ale SMM;

c) să demonstreze conformitatea cu cerintele SMM si să arate că scopurile si obiectivele sunt atinse;

d) să fie revizuit periodic;

e) să acopere activitătile/procesele desfăsurate.

Manualul SMM trebuie să cuprindă sau să facă referire la:

a) politica de mediu;

b) lista de impacturi semnificative de mediu si declaratia asupra modului în care cerintele de mediu se identifică;

c) programul de management de mediu si procedurile de sistem cerute de standardul ISO 14001;

d) planul de actiune cu obiective si scopuri precise, agreate si de comunitătile locale;

e) instructiunile de lucru pentru o anumită activitate sau proces;

f) planul pentru situatii de urgentă si capacitate de răspuns;

g) structurile organizatorice;

h) instructiunile de securitate si sănătate a personalului.

7. Verificarea si actiunile corective ale SMM

Pe timpul implementării SMM organizatiile militare trebuie să monitorizeze si să verifice dacă sunt atinse obiectivele si tintele si dacă procedurile de control operational sunt efective.

Îmbunătătirea continuă a SMM se face prin măsuri corective corespunzătoare, iar monitorizarea performantei se realizează prin utilizarea mărimilor de performantă stabilite în timpul etapei de planificare a SMM.

Procedurile de evaluare si măsurare a performantelor trebuie să identifice neconformitătile cu prevederile standardului ISO 14001, astfel încât să se poată întreprinde actiuni corective/preventive.

Situatiile care conduc la neconformitatea SMM cu standardul sunt:

a) activitătile sau operatiile care nu corespund politicilor de mediu;

b) planurile SMM insuficient detaliate, rolurile, responsabilitătile si autoritătile, neclar definite;

c) planurile de instructie, programele de monitorizare sau procedurile care nu sunt urmate;

d) evaluările de management inadecvat documentate;

e) auditurile care nu sunt programate, definite sau finalizate;

f) planurile de urgentă care nu sunt testate sau urmate;

g) documentele incorecte sau uzate fizic.

Evaluarea performantei implementării SMM se realizează prin audituri si/sau evaluări ale sistemului de management la ordinul comandantului/sefului organizatiei militare.

Auditul de SMM, definit ca audit de respectare a mediului, evaluează performanta organizatiei militare în legătură cu principalele aspecte de mediu.

Auditul este realizat de o echipă de audit care cuprinde un auditor sef si unul sau mai multi auditori, în functie de aria de cuprindere a auditului, calificati conform ISO 14011.

Echipa de auditare trebuie să fie independentă de organizatia militară auditată.

Etapele auditului se definesc conform standardului ISO 14011, astfel:

a) initierea si pregătirea auditului;

b) desfăsurarea auditului;

c) pregătirea raportului;

d) pregătirea verificărilor si recomandărilor.

Evaluarea de management determină modul de operare a SMM si analizează politicile, obiectivele si scopurile organizatiei militare.

Evaluarea de management este realizată de către conducerea organizatiei militare, la intervale de timp definite, după efectuarea auditului, examinându-se informatiile si tintele, stabilindu-se directia de îmbunătătire a SMM.

Analiza politicii, obiectivelor si procedurilor trebuie făcută la nivelul conducerii care le-a definit si cuprinde:

a) rezultatele auditurilor;

b) gradul de îndeplinire a obiectivelor si tintelor.

Observatiile, concluziile si recomandările trebuie consemnate în vederea elaborării raportului de mediu.

Raportarea de mediu stabileste si promovează constientizarea părtilor interesate si a publicului în legătură cu SMM.

Raportul de mediu este întocmit de către reprezentantul managementului si se prezintă pentru aprobare comandantului/sefului organizatiei militare.

Raportul trebuie să includă suficiente informatii si detalii pentru o bună întelegere a impactului de mediu al organizatiei militare. El cuprinde si măsurile de protectie a mediului pe care organizatia le aplică.

Raportul de mediu demonstrează societătii civile că organizatia militară abordează problematica mediului în mod responsabil si constituie documentul de bază care se prezintă organismului de înregistrare/certificare a SMM.

8. Înregistrarea/certificarea SMM

Procesul de înregistrare/certificare a SMM reprezintă mecanismul prin care organizatia militară demonstrează, în mod oficial, angajamentul ei de protectie a mediului.

Înregistrarea pentru conformitatea cu standardul ISO 14001 este realizată de organisme de certificare acreditate de Asociatia de Acreditare din România - RENAR.

Declaratia si înregistrarea SMM reprezintă un proces care cuprinde:

a) evaluarea initială;

b) evaluarea principală.

În cadrul evaluării initiale, organismul de certificare verifică dacă SMM:

a) contine angajamentul conducerii;

b) întruneste cerintele legislative si de reglementare;

c) are propuneri de îmbunătătire a performantelor de mediu;

d) este auditabil;

e) este desfăsurat corespunzător;

f) a fost finalizat cu raportul de audit.

Evaluarea principală reprezintă etapa finală a procesului de certificare si are drept scop:

a) să confirme dacă sistemul documentat este corespunzător;

b) să confirme dacă SMM concordă cu elementele standardului ISO 14001;

c) să determine dacă SMM duce la îmbunătătirea performantelor de mediu ale organizatiei militare si la conformarea cu reglementările de mediu în vigoare;

d) să confirme că organizatia militară îsi respectă propriile politici de mediu.

 

 

ANEXA Nr. 8

la instructiuni

 

TABEL

cu documentele periodice care se elaborează în conformitate cu prezentele instructiuni si traseele parcurse

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr.
crt.

Denumirea lucrării

Baza legală

Frecventa si data
înaintării

Detalii privind traseele parcurse

Unităti militare

Brigăzi/
similare

Corpuri de armată

teritoriale,

comandamente

de armă,

operationale

Structuri centrale,

statele majore

ale categoriilor

de forte

ale armatei

Corpul de
control si
inspectie

Ministrul
apărării

1.

Dare de seamă
privind

desfăsurarea
activitătii
de protectie
a mediului
în anul

art. 32

alin. (2)

lit. h)

anual, până la
31 martie

 

 

 

 

S/E/T/M

H

art. 33
lit. i)

anual, până la
28 februarie

 

 

 

S/E/T/M

 

 

art. 33
lit. i)

anual, până la
15 februarie

 

 

S/E/T/M

 

 

 

art. 33
lit. i)

anual, până la
31 ianuarie

 

S/E/T/M

 

 

 

 

art. 34
lit. l)

anual, până la
15 ianuarie

E/T

 

 

 

 

 

2.

Date si informatii
privind gestiunea
deseurilor

art. 32

alin. (2)

lit. s)

anual, până la
31 mai

 

 

 

 

S

 

art. 33
lit. i)

anual, până la
30 aprilie

 

 

 

S/E/T/M

 

 

art. 33
lit. i)

anual, până la
15 aprilie

 

 

S/E/T/M

 

 

 

art. 33
lit. i)

anual, până la
31 martie

 

S/E/T/M

 

 

 

 

art. 34
lit. m)

anual, până la
15 martie

E/T

 

 

 

 

 

 

LEGENDĂ:

E - Elaborare

M - Monitorizare

S - Sintetizare

T - Transmitere

H - Hotărâre