MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 748         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 5 noiembrie 2008

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

229. - Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea si utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, si pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”

 

1.037. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea si utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, si pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”

 

230. - Lege privind înfiintarea si functionarea Academiei de Stiinte Tehnice din România

 

1.038. - Decret pentru promulgarea Legii privind înfiintarea si functionarea Academiei de Stiinte Tehnice din România

 

245. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/2007 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006

 

1.053. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/2007 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006

 

246. - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare

 

1.054. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare

 

1.072. - Decret privind conferirea unor decoratii

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.000 din 7 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii

 

Decizia nr. 1.012 din 7 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) si art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

 

Decizia nr. 1.021 din 7 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii

 

Decizia nr. 1.028 din 7 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2141 -2143 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Decizia nr. 1.035 din 9 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 378 alin. 11 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 1.036 din 9 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 din Codul penal

 

Decizia nr. 1.043 din 9 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Decizia nr. 1.061 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 1.062 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 alin. 1 din Codul penal

 

Decizia nr. 1.063 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. 6 si art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.322. - Hotărâre pentru aprobarea Amendamentului convenit între Guvernul României si Banca Japoneză pentru Cooperare Internatională prin scrisoarea semnată la Tokyo la 11 august 2008 si la Bucuresti la 14 august 2008 la Acordul de împrumut dintre Banca Japoneză pentru Cooperare Internatională si România privind Proiectul de reabilitare a căii ferate Bucuresti-Constanta, semnat la Bucuresti la 30 martie 2001

 

1.378. - Hotărâre privind scoaterea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unor imobile aflate în administrarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, ca urmare a retrocedării acestora către fostii proprietari

 

1.382. - Hotărâre pentru modificarea anexelor nr. 1 si 2 la Hotărârea Guvernului nr. 617/2008 privind aprobarea programelor de interes national în domeniul protectiei drepturilor copilului pentru perioada 2008-2009

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

215. - Decizie privind numirea doamnei Daniela Tenescu în functia de consilier de solutionare a contestatiilor în domeniul achizitiilor publice în cadrul Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor

 

216. - Decizie privind numirea doamnei Florentina-Mirabela Drăgan în functia de consilier de solutionare a contestatiilor în domeniul achizitiilor publice în cadrul Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor

 

217. - Decizie privind numirea doamnei Maria-Liliana Băzăr în functia de consilier de solutionare a contestatiilor în domeniul achizitiilor publice în cadrul Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor

 

218. - Decizie privind constituirea Comitetului de monitorizare a Strategiei nationale anticoruptie privind sectoarele vulnerabile si administratia publică locală pe perioada 2008-2010

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 7 februarie 2008 în Cauza Episcopia Română Unită cu Roma Oradea împotriva României

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea si utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, si pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobă Ordonanta Guvernului nr. 28 din 31 ianuarie 2007 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea si utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, si pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”, adoptată în temeiul art. 1 pct. IV. 3 din Legea nr. 502/2006 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, si publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 2 februarie 2007, cu următoarele modificări si completări:

1. La articolul I punctul 3, articolul 11 alineatul (2) se abrogă.

2. La articolul I punctul 5, articolul 13 va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - Vânzarea imobilelor prevăzute la art. 11 se realizează prin licitatie deschisă, în conditiile prezentei ordonante.”

3. După articolul I se introduce un nou articol, articolul I1, cu următorul cuprins:

„Art. I1. - (1) Imobilele compuse din apartamentele situate în blocuri de locuinte, pentru care există o formă legală de folosintă la data de 30 septembrie 2008, precum si terenul aferent acestora, proprietate privată a statului, aflate în administrarea R.A. - A.P.P.S., trec în proprietatea privată a statului si în administrarea Primăriei Generale a Municipiului Bucuresti.

(2) Predarea imobilelor prevăzute la alin. (1) se face pe bază de proces-verbal încheiat între reprezentantii autorizati ai R.A. - A.P.P.S. si ai Primăriei Generale a Municipiului Bucuresti, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante.

(3) Prin apartament, în sensul prezentei ordonante, se întelege locuinta individuală situată într-un bloc cu mai multe unităti locative, care este destinată folosintei unei singure persoane sau a unei singure familii.

(4) Dispozitiile alin. (1)-(3) nu se aplică imobilelor tip vilă, locuintelor de serviciu si nici celor descrise la art. II alin. (2) lit. c)-e).

(5) În cazul imobilului pentru care, la data de 30 septembrie 2008, exista înregistrat, pe rolul instantelor judecătoresti, un litigiu cu privire la dreptul de folosintă, dispozitiile prezentului articol se aplică, în mod corespunzător, după solutionarea irevocabilă a litigiului.”

4. La articolul II, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. II. - (1) În termen de 30 de zile de la data finalizării procedurilor prevăzute la art. I1 alin. (2), Secretariatul General al Guvernului va propune Guvernului spre adoptare proiectul unei noi hotărâri pentru organizarea si functionarea R.A. - A.P.P.S.”.

Art. II. - Terenurile proprietate privată a statului, aferente constructiilor care sunt închiriate partidelor politice, în conditiile legii, sau care au fost vândute partidelor politice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spatiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice, cu completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 927/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spatiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice, vor fi vândute acestora la valoarea de circulatie, în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea si utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, si pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”, aprobată cu modificări prin Legea nr. 640/2002, cu modificările ulterioare, cu plata în rate pe o perioadă de 5 ani, cu un avans de minimum 30%.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în conditiile art. 147 alin. (2) si cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 31 octombrie 2008.

Nr. 229.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea si utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, si pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea si utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, si pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 30 octombrie 2008.

Nr. 1.037.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind înfiintarea si functionarea Academiei de Stiinte Tehnice din România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Academia de Stiinte Tehnice din România se înfiintează ca un for de consacrare stiintifică, la nivel national, al personalitătilor din domeniul ingineriei, de dezbatere si initiativă, pentru promovarea si dezvoltarea cercetării, creatiei tehnice si a învătământului ingineresc, prin reorganizarea Asociatiei „Academia de Stiinte Tehnice din România”.

Art. 2. - Academia de Stiinte Tehnice din România, denumită în continuare ASTR, este institutie de interes public, cu personalitate juridică de drept public, autonomă.

Art. 3. - ASTR este constituită pe durată nedeterminată si are sediul în municipiul Bucuresti, bd. Dacia nr. 26, sectorul 1. Sediul ASTR poate fi schimbat prin hotărâre a adunării generale.

Art. 4. - ASTR functionează în baza prevederilor prezentei legi si a statutului propriu, adoptat de adunarea generală a membrilor, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 5. - ASTR reuneste personalităti ingineresti reprezentative, cu o înaltă tinută spirituală si morală, care s-au distins prin rezultatele obtinute în promovarea stiintei, creatiei intelectuale si dezvoltării tehnice sau au contribuit la dezvoltarea si promovarea prestigiului institutiei academice.

Art. 6. - (1) ASTR este continuatoarea si unicul legatar al Asociatiei „Academia de Stiinte Tehnice din România”, înfiintată prin Hotărârea judecătorească nr. 1.216 din 11 decembrie 1997, pronuntată de Judecătoria Sectorului 1, Bucuresti.

(2) Pe data înfiintării ASTR, Asociatia „Academia de Stiinte Tehnice din România” se desfiintează.

Art. 7. - ASTR participă si se implică în activitatea de promovare si aplicare a cunostintelor tehnico-stiintifice, în tară si în străinătate.

 

CAPITOLUL II

Atributiile ASTR

Art. 8. - Atributiile principalele ale ASTR sunt:

a) dezvoltarea cercetării fundamentale si aplicative, promovarea conceptelor interdisciplinare si identificarea noilor directii de evolutie în domeniul stiintelor tehnice;

b) stimularea eforturilor si a realizărilor cercetătorilor stiintifici si promovarea drepturilor de proprietate stiintifică;

c) initierea si promovarea contactelor internationale cu academii si institutii de profil, dezvoltarea relatiilor de colaborare si afilierea la organizatii tehnico-stiintifice de prestigiu;

d) efectuarea de cercetări, studii, consultantă, precum si conducerea sau, după caz, executarea de programe ori proiecte de cercetare stiintifică, dezvoltare tehnologică si de stimulare a inovării, cât si a altor lucrări de specialitate tehnico-stiintifică;

e) încurajarea realizărilor teoretice si practice în domeniul tehnico-stiintific prin acordarea de premii, diplome si medalii;

f) organizarea de manifestări tehnico-stiintifice, nationale si internationale;

g) editarea unor lucrări de larg interes si a unor publicatii periodice în profilul activitătii proprii.

Art. 9. - ASTR recunoaste Academia Română ca cel mai înalt for national de consacrare stiintifică si culturală, precum si Academia Oamenilor de Stiintă din România, ca for national de consacrare stiintifică, ce reunesc personalităti reprezentative ale stiintei. ASTR colaborează cu academiile înfiintate prin lege, cu Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu celelalte ministere, cu institutii si organizatii stiintifice, academice, de cercetare si învătământ din tară si străinătate, cu Asociatia Generală a Inginerilor din România si cu alte organizatii profesionale de specialitate.

 

CAPITOLUL III

Membrii ASTR

 

Art. 10. - ASTR are în compunerea sa membri de onoare, membri titulari, membri corespondenti si membri asociati.

Art. 11. - (1) Membri de onoare pot fi personalităti române si străine, de înalt prestigiu în domeniul stiintelor tehnice, cu autoritate stiintifică recunoscută.

(2) ASTR poate acorda si titlul de membru de onoare post-mortem unor personalităti marcante ale stiintei si tehnicii.

Art. 12. - (1) Membrii titulari si membrii corespondenti sunt cetăteni români, alesi dintre personalitătile care au contributii deosebite în domeniul tehnico-stiintific, consacrate prin realizări profesionale si lucrări stiintifice de specialitate evaluate pe baza criteriilor precizate prin statut.

(2) Membrii titulari sunt alesi de regulă dintre membrii corespondenti.

(3) Numărul maxim de membri titulari este de 150 si numărul membrilor corespondenti este de 100.

Art. 13. - Membri asociati sunt acele persoane fizice care prin activitatea stiintifică realizată sau prin contributii materiale sustin si sprijină dezvoltarea obiectului de activitate si a prestigiului ASTR.

Art. 14. - Calitatea de membru ASTR nu conferă dreptul de a purta titlul de academician.

Art. 15. - (1) Membrii titulari ai ASTR primesc o indemnizatie lunară brută în valoare de 1.800 lei. Membrii corespondenti primesc o indemnizatie lunară brută de 1.400 lei. Membrii de onoare pot beneficia de o indemnizatie stabilită de adunarea generală.

(2) Membrii prezidiului ASTR beneficiază de o majorare cu 20% a indemnizatiei lunare.

(3) Indemnizatiile se indexează anual cu rata inflatiei comunicată de Institutul National de Statistică.

(4) Membrii ASTR care sunt si membri ai altor academii optează pentru o singură indemnizatie.

(5) Membrii ASTR primesc drepturile legale pentru deplasările în interesul ASTR, în tară sau în străinătate.

Art. 16. - Alegerea membrilor ASTR se face în limita locurilor disponibile si după criteriile prevăzute în statut.

 

CAPITOLUL IV

Organizarea ASTR

 

Art. 17. - ASTR este structurată pe sectii de specialitate si filiale la nivel teritorial.

Art. 18. - Sectiile de specialitate sunt constituite ca unităti functionale care grupează toti membrii, în functie de specialitatea fiecăruia.

Art. 19. - Filialele functionează ca unităti subordonate, înfiintate prin hotărâre a adunării generale a ASTR.

Art. 20. - Modul de organizare si functionare a sectiilor si filialelor este stabilit prin statutul ASTR.

 

CAPITOLUL V

Organele de conducere

 

Art. 21. - Organele de conducere ale ASTR sunt: adunarea generală, prezidiul si presedintele.

Art. 22. - Adunarea generală este forul suprem de conducere al ASTR si este constituită din totalitatea membrilor titulari si corespondenti.

Art. 23. - Adunarea generală este convocată o dată pe an, în sesiune ordinară, sau ori de câte ori este nevoie, în sesiune extraordinară, la initiativa prezidiului ori la cererea a cel putin unei treimi din numărul total al membrilor titulari si corespondenti.

Art. 24. - (1) Adunarea generală este legal constituită în prezenta a două treimi din numărul membrilor titulari si corespondenti si adoptă hotărâri valabile cu votul majoritătii simple a membrilor prezenti. Dacă la prima convocare nu este întrunit cvorumul legal de două treimi din numărul de membri, în termen de 30 de zile se convoacă o nouă adunare generală, care se consideră legal constituită cu prezenta a mai mult de jumătate din numărul membrilor titulari si corespondenti.

(2) Adunarea generală hotărăste prin vot. Votul secret este obligatoriu în toate cazurile în care se iau hotărâri referitoare la persoane.

Art. 25. - Adunarea generală are următoarele atributii principale:

a) adoptă statutul ASTR si aprobă regulamentul de organizare si functionare;

b) aprobă alegerea membrilor ASTR, validati de prezidiul ASTR, si aprobă retragerea calitătii de membru al ASTR, la propunerea prezidiului ASTR;

c) aprobă strategia de dezvoltare si programul anual de activitate al ASTR, prezentate de prezidiu;

d) aprobă darea de seamă anuală privind activitatea ASTR, situatiile financiare anuale si proiectul de buget;

e) alege presedintele ASTR, 3 vicepresedinti si secretarul general, dintre membrii titulari, pe o perioadă de 4 ani.

Art. 26. - (1) Prezidiul se constituie din presedinte, vicepresedinti, secretarul general si presedintii sectiilor ASTR si are ca principală atributie conducerea activitătii în perioada dintre adunările generale.

(2) Biroul prezidiului este format din presedinte, vicepresedinti si secretarul general si asigură conducerea operativă a ASTR ca organ executiv.

Art. 27. - (1) Pre s edintele reprezintă ASTR în relatiile cu terte persoane fizice i juridice din tară si străinătate si este ordonator de credite.

(2) Un membru ASTR poate fi ales în functia de presedinte pentru cel mult două mandate, care pot fi si succesive.

 

CAPITOLUL VI

Aparatul de lucru al ASTR si al unitătilor din subordine

 

Art. 28. - (1) ASTR are un aparat de lucru la nivel central si la nivelul filialelor teritoriale.

(2) Structura organizatorică a aparatului de lucru la nivel central si la nivelul filialelor, precum si numărul maxim de posturi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea prezidiului ASTR.

(3) Angajarea, încetarea raporturilor de serviciu si salarizarea personalului de la nivel central si din filialele teritoriale se fac în conformitate cu dispozitiile legale aplicate personalului bugetar si se aprobă de către biroul prezidiului ASTR.

 

CAPITOLUL VII

Finantarea si patrimoniul ASTR

 

Art. 29. - (1) Fondurile necesare functionării ASTR conform prezentei legi si statutului propriu se asigură din venituri proprii si din subventii de la bugetul de stat, prin bugetul Autoritătii Nationale pentru Cercetare Stiintifică.

(2) ASTR poate fi sprijinită prin donatii, sponsorizări si prin alte bunuri, conform legii, pe baza aprobării prezidiului ASTR.

(3) Patrimoniul ASTR este alcătuit din:

a) bunuri mobile si imobile;

b) bunuri mobile si imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unitătilor administrativ-teritoriale, atribuite în administrare sau în folosintă în conditiile legii;

c) alte bunuri dobândite potrivit legii.

Art. 30. - Organele administrative teritoriale sprijină ASTR prin acordarea de spatii necesare functionării în bune conditii. Art. 31. - ASTR are în dotare un parc auto propriu.

 

CAPITOLUL VIII

Dispozitii finale

 

            Art. 32. - În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, adunarea generală a ASTR adoptă statutul propriu, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

 

            Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

EUGEN NICOLICEA

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 31 octombrie 2008.

Nr. 230.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind înfiintarea si functionarea Academiei de Stiinte Tehnice din România

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind înfiintarea si functionarea Academiei de Stiinte Tehnice din România si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 30 octombrie 2008.

Nr. 1.038.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/2007 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40 din 16 mai 2007 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 17 mai 2007, cu următoarea modificare:

- Titlul ordonantei de urgentă se modifică si va avea următorul cuprins:

„ORDONANTĂ DE URGENTĂ

cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2007”

 

            Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 31 octombrie 2008.

Nr. 245.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/2007 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/2007 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 30 octombrie 2008.

Nr. 1.053.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta Guvernului nr. 26 din 31 ianuarie 2007 privind reglementarea unor măsuri financiare, adoptată în temeiul art. 1 pct. I.1 din Legea nr. 502/2006 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 2 februarie 2007, cu următoarele modificări si completări:

1. Titlul ordonantei se modifică si va avea următorul cuprins:

„ORDONANTĂ

cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2007”

2. Articolul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - Anexa nr. 3/12/22 - Cancelaria Primului-Ministru - la Legea bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 si 1.043 bis din 29 decembrie 2006, se completează cu o nouă fisă, Fisa obiectivului de investitii, cod 12.51.01.003, «Extindere Palat Victoria», prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonantă.”

 

            Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 31 octombrie 2008.

Nr. 246.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 30 octombrie 2008.

Nr. 1.054.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea unor decoratii

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 6 lit. A, ale art. 7 lit. A si ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la primul semnal radiofonic, în semn de înaltă apreciere pentru profesionalismul, impartialitatea si constanta cu care au promovat valorile culturii si spiritualitătii românesti,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se conferă Ordinul national Serviciul Credincios în grad de Cavaler:

- doamnei Maria Toghină, presedinte-director general, Societatea Română de Radiodifuziune;

- domnului Paul Grigoriu, realizator, Radio România Actualităti;

- domnului Octavian Vintilă, realizator-responsabil, Radio România Actualităti.

Art. 2. - Se conferă Ordinul national Pentru Merit în grad de Cavaler:

- domnului Titus Andrei, realizator-responsabil, Redactia Muzicală;

- domnului Ilie Dobre, publicist-comentator, Radio România Actualităti;

- doamnei Marilena Dumitrescu, realizator-sef, Redactia Informatii;

- domnului Gheorghe Enache, realizator, Radio România Actualităti;

- domnului Cătălin Gombos, redactor rubrică, Redactia Informatii;

- domnului Adrian Valentin Soare Mihai, realizator, Radio România Actualităti.

Art. 3. - Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria B „Muzica”:

- doamnei Ruxandra Arzoiu, realizator-responsabil, Redactia Muzicală;

- domnului Grigore Constantinescu, colaborator, Radio România Muzical;

- doamnei Irina Hasnas, realizator-responsabil, Redactia Muzicală;

- doamnei Despina Viorica Petecel, fost realizator, Redactia Muzicală.

Art. 4. - Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria F „Promovarea culturii”:

- doamnei Roza-Claire Jeanne Lutic, fost realizator, Radio România International;

- doamnei Ioana Măsariu, fost realizator-coordonator, Radio România International;

- doamnei Carmen Adriana Velcu, fost realizator-coordonator, Radio România International.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN-POPESCU TĂRICEANU

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2008.

Nr. 1.072.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.000

din 7 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă – procuror
Claudia Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, exceptie ridicată de Călin Raita în Dosarul nr. 4.698/271/2007 al Judecătoriei Oradea.

La apelul nominal răspunde partea Inspectoratul Judetean în Constructii Bihor, prin consilier juridic Ada Marinescu, cu împuternicire de reprezentare juridică depusă la dosar, lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul părtii prezente, care sustine că dispozitiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 21 alin. (3) din Constitutie, motiv pentru care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate. Depune concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, mentionând că aceasta are caracter inadmisibil, întrucât autorul său nu demonstrează pretinsa relatie de contrarietate dintre textul de lege criticat si normele fundamentale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.698/271/2007, Judecătoria Oradea a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii.

Exceptia a fost ridicată de Călin Raita într-o cauză civilă având ca obiect solutionarea unei plângeri contraventionale.

În motivarea exceptiei autorul acesteia arată că dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 încalcă dreptul la un proces echitabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constitutie. În acest sens, sustine că, din coroborarea prevederilor art. 27 din Legea nr. 50/1991, art. 15 si ale art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, rezultă că functionarii Inspectoratului de Stat în Constructii „au atributiuni numai de constatare a contraventiilor, nu si de aplicare a sanctiunilor”. Or, textul legal criticat le conferă acestora competente privind dispunerea măsurilor si a sanctiunilor prevăzute de lege, ceea ce este de natură „să genereze confuzie între competentele de constatare si cele de aplicare a sanctiunilor” si să creeze o stare conflictuală fată de reglementările legale indicate mai sus.

Judecătoria Oradea apreciază că textul de lege criticat nu încalcă prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie. Chiar dacă o eventuală interpretare restrictivă a dispozitiilor art. 27 din Legea nr. 50/1991 coroborat cu art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 ar putea genera confuzie între competentele de constatare si cele de aplicare a sanctiunilor, aceasta nu va putea duce sub nicio formă la încălcarea dreptului fundamental al petentului la un proces echitabil si judecarea într-un termen rezonabil, atât timp cât, indiferent de organul care constată si aplică sanctiunea contraventională, petentul are posibilitatea de a se adresa justitiei pe calea plângerii contraventionale, conform prevederilor legale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republicată, sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, cu următorul continut:

„(1) Controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism si autorizarea executării lucrărilor de constructii se exercită de Inspectoratul de Stat în Constructii, pe întregul teritoriu al tării, si de inspectoratele teritoriale ale acestuia, care dispun măsurile si sanctiunile prevăzute de prezenta lege.”

Autorul exceptiei consideră că textul de lege mentionat încalcă prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părtilor la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Examinând criticile de neconstitutionalitate formulate, Curtea Constitutională constată că acestea nu sunt întemeiate.

Prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii instituie în sarcina Inspectoratului de Stat în Constructii si formatiunilor sale teritoriale atributiile de a efectua controlul sub aspectul amenajării teritoriului, urbanismului si de a autoriza executarea lucrărilor de constructii si conferă totodată competenta de a dispune măsurile si sanctiunile prevăzute de această lege. Prin urmare, Curtea constată că textul de lege criticat nu contine în cuprinsul său nicio reglementare care să împiedice într-un fel sau altul exercitarea neîngrădită a dreptului la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, acesta concretizându-se în asigurarea accesului liber la instantă si a tuturor garantiilor procesuale ce conditionează într-un stat democratic procesul echitabil.

În plus, Curtea observă că, desi invocă prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie ca fiind încălcate, autorul exceptiei nu formulează niciun fel de argument în acest sens, critica sa axându-se în schimb pe indicarea unor texte din Legea nr. 50/1991 si din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, fată de care apreciază că se produce o confuzie prin aplicarea textului de lege criticat.

Asa fiind, Curtea retine, pe de o parte, că prin continutul său critica de neconstitutionalitate nu este motivată sub aspectul pretinsului raport de contrarietate dintre textul legal criticat si norma constitutională invocată, ceea ce contravine art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Pe de altă parte, Curtea reaminteste că exercitarea controlului de constitutionalitate se efectuează prin raportare la texte fundamentale din Constitutie si acte juridice internationale la care România este parte, si nu prin raportare la reglementări legale în vigoare. Totodată, aspectele privind pretinse necorelări dintre normele aceluiasi act normativ sau ale altuia nu pot constitui obiect al controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutională, asa cum nici interpretarea legislatiei în vigoare, aplicabilă unui anumit domeniu, nu apartine competentei Curtii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, exceptie ridicată de Călin Raita în Dosarul nr. 4.698/271/2007 al Judecătoriei Oradea.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.012

din 7 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) si art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) si art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, exceptie ridicată de Ministerul Justitiei în Dosarul nr. 4.578/103/2007 al Curtii de Apel Bacău - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca devenită inadmisibilă, ca urmare a publicării deciziilor Curtii Constitutionale nr. 818/2008, nr. 819/2008, nr. 820/2008 si nr. 821/2008.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.578/103/2007, Curtea de Apel Bacău - Sectia civilă a

sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) si art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Exceptia a fost ridicată de Ministerul Justitiei în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect solutionarea unui litigiu de muncă.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale în măsura în care, prin aplicarea lor, permit instantelor judecătoresti să cenzureze solutia aleasă de legiuitor si să acorde drepturi salariale prevăzute exclusiv pentru alte categorii profesionale decât reclamantii, creându-se astfel pe cale judiciară sisteme paralele de salarizare celor instituite prin actele normative.

Curtea de Apel Bacău - Sectia civilă, minori si familie, conflicte de muncă si asigurări sociale si-a exprimat opinia în sensul că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) si art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, cu următorul continut:

- Art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i): „Principiul egalitătii între cetăteni, al excluderii privilegiilor si discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: [...] e) drepturile economice, sociale si culturale, în special: (i) dreptul la muncă, la libera alegere a ocupaţiei, la conditii de muncă echitabile si satisfăcătoare, la protectia împotriva somajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remuneratie echitabilă si satisfăcătoare;”;

- Art. 27: „(1) Persoana care se consideră discriminată poate formula, în fata instantei de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminării sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru si nu este conditionată de sesizarea Consiliului.

(2) Termenul pentru introducerea cererii este de 3 ani si curge de la data săvârsirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia cunostintă de săvârsirea ei.

(3) Judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului.

(4) Persoana interesată are obligatia de a dovedi existenta unor fapte care permit a se presupune existenta unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare. În fata instantei se poate invoca orice mijloc de probă, inclusiv înregistrări audio si video sau date statistice.

(5) La cerere, instanta poate dispune retragerea sau suspendarea de către autoritătile emitente a autorizatiei de functionare a persoanelor juridice care, printr-o actiune discriminatorie, cauzează un prejudiciu semnificativ sau care, desi cauzează un prejudiciu redus, încalcă în mod repetat prevederile prezentei ordonante.

(6) Hotărârea pronuntată de instanta de judecată se comunică Consiliului.”

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul separatiei si echilibrului puterilor în stat si ale art. 61 alin. (1) potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tării.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prin deciziile nr. 818 din 3 iulie 2008, nr. 819 din 3 iulie 2008, nr. 820 din 3 iulie 2008 si nr. 821 din 3 iulie 2008, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicată de Ministerul Justitiei si a constatat că „prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstitutionale, în măsura în care din acestea se desprinde întelesul că instantele judecătoresti au competenta să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, si să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative”.

Având în vedere dispozitiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioară a Curtii, si tinând cont de data sesizării Curtii Constitutionale, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) si ale art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 a devenit inadmisibilă.

Prin aceleasi decizii, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (2)-(6) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, constatând că acestea sunt constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, exceptie ridicată de Ministerul Justitiei în Dosarul nr. 4.578/103/2007 al Curtii de Apel Bacău - Sectia civilă.

2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (2)-(6) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.021

din 7 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, exceptie ridicată de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, din oficiu, în Dosarul nr. 155/2/2008.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca devenită inadmisibilă ca urmare a publicării Deciziei Curtii Constitutionale nr. 569/2008.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 martie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 155/2/2008, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii. Exceptia a fost ridicată, din oficiu, de către instanta de judecată în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei plângeri contraventionale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate instanta de judecată sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece conditionează depunerea plângerii împotriva actului administrativ la autoritatea emitentă a actului - în spetă Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor - sub sanctiunea nulitătii acesteia, ceea ce echivalează cu negarea dreptului persoanei interesate de a se adresa direct justitiei.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece obligatia depunerii plângerii împotriva deciziei Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor - act administrativ jurisdictional - la autoritatea emitentă a actului drept condi t ie de acces la justitie nu poate fi justificată în mod obiectiv si raional.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 281 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, cu modificările si completările aduse prin art. I pct. 78 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 4 octombrie 2007.

Dispozitiile criticate au următorul continut: „Plângerea se înaintează Consiliului, sub sanctiunea nulitătii acesteia, care va transmite dosarul instantei competente în cel mult 3 zile de la expirarea termenului pentru exercitarea căii de atac.”

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 569 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, a admis exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 281 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii si a constatat că „textul este neconstitutional în măsura în care nu permite ca plângerea să fie adresată si direct instantei de judecată competente”.

Având în vedere dispozitiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioară a Curtii, si tinând cont de data sesizării Curtii Constitutionale, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 a devenit inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, exceptie ridicată de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, din oficiu, în Dosarul nr. 155/2/2008.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.028

din 7 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2141-2143 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2141-2143 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicată de Alin Dacian Ionas în Dosarul nr. 3.000/30/2008 al Tribunalului Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca devenită inadmisibilă, deoarece dispozitiile de lege criticate au fost abrogate expres prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2008.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.000/30/2008, Tribunalul Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2141-2143 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Alin Dacian Ionas în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei cereri privind obligatia de a face.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece taxa de primă înmatriculare a autovehiculelor pe care o instituie contravine normelor comunitare în materie.

Tribunalul Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitu­tionalitate este inadmisibilă, întrucât de la 1 iulie 2008 a intrat în vigoare Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2008, iar, potrivit art. 14 alin. (2) din acest act normativ, dispozitiile art. 2141-2143 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost abrogate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2141-2143 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. Aceste dispozitii, care formau capitolul II1 - „Taxe speciale pentru autoturisme si autovehicule”, au fost introduse prin Legea nr. 343/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 1 august 2006.

Prin art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, ordonantă ce a intrat în vigoare la 1 iulie 2008, dispozitiile art. 2141-2143 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost abrogate în mod expres.

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului si ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Dispozitiile criticate din Codul fiscal au fost abrogate expres între data sesizării Curtii Constitutionale prin Încheierea Tribunalului Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ din 10 iunie 2008 si data pronuntării Curtii Constitutionale asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Având în vedere acestea si tinând cont de dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea se pronuntă numai asupra unor dispozitii din legi sau ordonante „în vigoare”, exceptia de neconstitutionalitate a devenit inadmisibilă potrivit art. 29 alin. (6) din aceeasi lege.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2141-2143 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicată de Alin Dacian Ionas în Dosarul nr. 3.000/30/2008 al Tribunalului Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.035

din 9 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 378 alin. 11 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 378 alin. 11 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Ion Marin în Dosarul nr. 2.503/1/2008 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penală si de Adrian Daieanu în Dosarul nr. 8.617/4/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia I penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Partea Banca Comercială Română - S.A. Bucuresti a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 1.025D/2008 si nr. 1.028D/2008 au continut identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozitiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.028D/2008 la Dosarul nr. 1.025D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 1.239 din 3 aprilie 2008 si Încheierea din 27 februarie 2008, pronuntate în dosarele nr. 2.503/1/2008 si nr. 8.617/4/2005, Înalta Curte de Casa t ie si Justitie - Sectia penală si Tribunalul Bucuresti - Secia I penală au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 378 alin. 11 din Codul de procedură penală.

Exceptia a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Ion Marin si Adrian Daieanu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1), art. 23 alin. (11), art. 124 alin. (2), precum si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si art. 7, 10 si 11 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, deoarece se creează o situatie mai grea inculpatului achitat, prin aceea că se dezechilibrează raportul de egalitate a armelor dintre acuzare si apărare. În opinia autorului audierea inculpatului reprezintă un instrument inchizitorial suplimentar pe care textul de lege nu îl justifică prin nicio necesitate legată de atingerea scopului procesului penal.

De asemenea, prevederile legale mentionate încalcă si dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (1)-(3), deoarece inculpatul condamnat la fond nu mai poate fi audiat si în fata instantei de apel. În plus, textul de lege lasă impresia că rolul instantelor de judecată este numai acela de a condamna, deoarece numai în acest mod se poate explica deosebirea făcută de legiuitor, atâta vreme cât obligă instanta de apel la reaudierea inculpatului achitat, ca si când, în această situatie, s-ar prezuma că instanta fondului a gresit.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată, întrucât nu reprezintă o problemă de constitutionalitate, Curtea Constitutională neputându-se substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite de lege.

Tribunalul Bucuresti - Sectia I penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este fondată dacă se interpretează în sensul că obligatia instantei de apel de ascultare a inculpatului este limitată numai la situatia inculpatilor ce nu au fost ascultati de instan t a de fond sau a celor care, desi ascultati, nu au fost condamnai. În acest fel, dispozitiile legale sunt neconstitutionale prin raportare la art. 21 din Constitutie si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece textul nu instituie imposibilitatea ascultării inculpatului, întrucât, potrivit art. 378 alin. 1 din Codul de procedură penală, instanta verifică hotărârea atacată nu numai pe baza materialului existent, ci si a oricăror probe noi administrate în fata sa, printre acestea regăsindu-se si declaratia inculpatului. În plus, potrivit art. 371 alin. 2 din Codul de procedură penală, în cadrul limitelor sale referitoare la efectele devolutiv si extensiv guvernate de principiul non reformatio in pejus, instanta de apel este obligată să examineze cauza sub toate aspectele de fapt si de drept, asigurând astfel părtilor suficiente garantii procesuale în deplin acord cu dreptul la un proces echitabil.

Avocatul Poporului mai arată că dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale referitoare la prezumtia de nevinovătie ori celor referitoare la unicitatea, egalitatea si impartialitatea justiţiei.

În sfârsit, exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate, instituind reguli procedurale privind judecarea apelului, se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei, fără discriminări pe considerente arbitrare. De altfel, prin reglementarea contestată se instituie garantii de natură să asigure respectarea dreptului la un proces echitabil. În plus, dispozitiile legale supuse controlului de constitutionalitate sunt în deplină concordantă cu prevederile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, care lasă la latitudinea legiuitorului stabilirea procedurii de judecată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solu t ioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 378 alin. 11 din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Judecarea apelului, care au următorul continut: „Cu ocazia judecării apelului, instanta este obligată să procedeze la ascultarea inculpatului prezent, potrivit dispozitiilor cuprinse în Partea specială, titlul II, capitolul II, atunci când acesta nu a fost ascultat la instanta de fond, precum si atunci când instanta de fond nu a pronuntat împotriva inculpatului o hotărâre de condamnare.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 438 din 15 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 8 mai 2008, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 378 alin. 11 din Codul de procedură penală.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 378 alin. 11 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Ion Marin în Dosarul nr. 2.503/1/2008 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penală si de Adrian Daieanu în Dosarul nr. 8.617/4/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia I penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.036

din 9 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 din Codul penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 din Codul penal, exceptie ridicată de Traian Gheti în Dosarul nr. 4.547/62/2007 al Curtii de Apel Brasov - Sectia penală si pentru cauze cu minori si în Dosarul nr. 7/197/2004 al Judecătoriei Brasov.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 1.029D/2008 si nr. 1.612D/2008 au continut identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozitiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.612D/2008 la Dosarul nr. 1.029D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 9 aprilie 2008 si 13 mai 2008, pronuntate în dosarele nr. 4.547/62/2007 si nr. 7/197/2004, Curtea de Apel Brasov - Sectia penală si pentru cauze cu minori si Judecătoria Brasov au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 215 din Codul penal.

Exceptia a fost ridicată în dosarele de mai sus de Traian Gheti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 11, 20, 21, 23, 45, 53, 124 si 135, precum si art. 6 si 18 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si art. 1 din Protocolul nr. 4 aditional la aceeasi Conventie, deoarece intruziunea statului în raporturile economice dintre părti este contrară textului si spiritului dispozitiilor constitutionale si se încalcă drepturile celor ce cu bună-credintă îsi exercită drepturile si libertătile economice, comerciale sau contractuale.

Curtea de Apel Brasov - Sectia penală si pentru cauze cu minori opinează că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată.

Judecătoria Brasov opinează că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece în toate sistemele de drept înselăciunea sau escrocheria este o faptă incriminată si sever sanctionată, al cărui element material are drept premisă o actiune, respectiv o omisiune, de a induce cocontractantul într-o eroare determinată la încheierea contractului. Asadar, înselăciunea, în oricare din variantele sale, protejează patrimoniul si încrederea participantilor la raporturile juridice patrimoniale tocmai pentru a asigura, între altele, liberul acces al persoanei la o activitate economică si libera initiativă. De asemenea, textul legal nu contine nicio normă care să aducă atingere dreptului părtilor interesate la un proces echitabil si la solutionarea acestuia într-un termen rezonabil si nu aduce atingere principiului constitutional potrivit căruia justitia este unică, impartială si egală pentru toti.

Articolul 215 din Codul penal nu contravine nici regulilor constitutionale referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau libertăti, iar prevederile art. 11 si 20 din Constitutie nu au incidentă în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solu t ioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 215 din Codul penal cu denumirea marginală Înselăciunea, care au următorul continut:

„Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.

Înselăciunea săvârsită prin folosire de nume sau calităti mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însusi o infractiune, se aplică regulile privind concursul de infractiuni.

Inducerea sau mentinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârsită în asa fel încât, fără această eroare, cel înselat nu ar fi încheiat sau executat contractul în conditiile stipulate, se sanctionează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distinctiile acolo arătate.

Emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum si fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, se sanctionează cu pedeapsa prevăzută în alin. 2.

Înselăciunea care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu închisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 215 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 7 iunie 2005, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 3 si 4 din Codul penal.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 din Codul penal, exceptie ridicată de Traian Gheti în Dosarul nr. 4.547/62/2007 al Curtii de Apel Brasov - Sectia penală si pentru cauze cu minori si în Dosarul nr. 7/197/2004 al Judecătoriei Brasov.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.043

din 9 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie invocată de Gheorghe Stancu în Dosarul nr. 2.568/55/2008 al Judecătoriei Arad - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 7 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 2.568/55/2008, Judecătoria Arad - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptia invocată de Gheorghe Stancu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că se încalcă accesul la o justitie impartială prin stabilirea competentei de judecată în favoarea judecătoriei, întrucât cercetările au fost făcute de către un judecător egal în grad cu cel care judecă contestatia si nu este normal ca magistratul de la judecătorie să poată infirma încheierea dată de judecătorul de la penitenciar. Această modalitate de desfăsurare a procesului penal este, în opinia autorului exceptiei, contrară egalitătii cetătenilor în fata legii si dreptului la un proces echitabil.

Judecătoria Arad - Sectia penală apreciază că exceptia invocată este nefondată. Arată că „este gresită aprecierea că judecătorul, care a solutionat prin încheiere plângerea, este egal în grad cu cel care judecă contestatia, întrucât judecătorul nu poate fi confundat cu o instantă judecătorească. Justitia se realizează prin instanta judecătorească si, atâta timp cât instanta întruneste criteriile de impartialitate, nu se poate vorbi de o justitie impartială”.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând că dispozitiile criticate nu contravin normelor constitutionale invocate. Se face referire si la jurisprudenta Curtii Constitutionale în această materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 38 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, potrivit căruia „Împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnată poate introduce contestatie la judecătoria în a cărei circumscriptie se află penitenciarul, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii”.

În opinia autorului excep t iei, prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constituionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, precum si ale art. 124 privind înfăptuirea justitiei.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

Astfel, nu pot fi retinute sustinerile autorului exceptiei privind încălcarea, prin textele de lege criticate, a liberului acces la justitie. În acest sens Curtea Constitutională a retinut în jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 462 din 15 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 7 iunie 2007, că persoana condamnată are, atât în acord cu art. 21 din Constitutie, cât si cu art. 6 si 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, dreptul de a se adresa unei instante de judecată, după ce nemultumirile acesteia au fost examinate de judecătorul delegat cu executarea pedepselor. În acest sens s-a pronuntat si Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Decizia „Pilla contra Italiei” din 23 septembrie 2004, când a decis că, în măsura în care cererile reclamantului se referă la executarea pedepselor, art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil este inaplicabil unei proceduri ce priveste executarea unei pedepse.

Faptul că instanta competentă pentru judecarea contestatiei împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate este judecătoria nu este de natură să aducă atingere egalită t ii în drepturi si accesului la o justitie impartială, deoarece justiia este guvernată de aceleasi principii, statuate de prevederile art. 124 din Constitutie - unicitate, impartialitate, egalitate pentru toti - indiferent de instanta judecătorească prin care aceasta se înfăptuieste.

În acelasi sens, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 622 din 27 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 26 iunie 2008, ale cărei considerente sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie invocată de Gheorghe Stancu în Dosarul nr. 2.568/55/2008 al Judecătoriei Arad - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.061

din 14 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Grigore Abuhnoaie în Dosarul nr. 23.080/245/2007 al Tribunalului Iasi - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 23.080/245/2007, Tribunalul Iasi - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2781 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Grigore Abuhnoaie în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justitie, precum si ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil, deoarece nu este foarte clar de când începe să curgă termenul de 20 de zile prevăzut la alin. 2 al textului legal criticat. De asemenea, a arătat că nu a avut parte de un proces echitabil deoarece din textul de lege se întelege că plângerea împotriva rezolutiei procurorului se face în 20 de zile la procurorul ierarhic superior, iar în art. 2781 din Codul de procedură penală nu se indică că termenul este de 20 de zile pentru depunerea plângerii la procurorul ierarhic superior si de 40 de zile la instantă.

Tribunalul Iasi - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solu t ioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2781 din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Plângerea în fata judecătorului împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 440 din 26 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 4 ianuarie 2005, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 7 si 12 din Codul de procedură penală.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudentei, considerentele deciziei de mai sus îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză pentru întregul articol 2781 din Codul de procedură penală.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Grigore Abuhnoaie în Dosarul nr. 23.080/245/2007 al Tribunalului Iasi - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.062

din 14 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 alin. 1 din Codul penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 alin. 1 din Codul penal, exceptie ridicată de Pavel Gheorghe în Dosarul nr. 1.104/222/2007 al Curtii de Apel Suceava - Sectia penală.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, făcând trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 1.104/222/2007, Curtea de Apel Suceava - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 83 alin. 1 din Codul penal, exceptie ridicată de Pavel Gheorghe în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unui recurs în materie penală.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate sunt neconstitutionale deoarece impun revocarea suspendării conditionate stabilite printr-o sentintă penală anterioară, fără a se face distinctie în functie de gravitatea faptei comise anterior fată de fapta ulterioară. Asa fiind, ar fi afectat dreptul la un proces echitabil.

Curtea de Apel Suceava - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată deoarece dispozitiile legale criticate nu înlătură posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justitiei si de a se prevala, neîngrădit, de toate garantiile pe care le presupune dreptul la un proces echitabil, precum si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, inclusiv dreptul de a beneficia de asistenta unui avocat în tot cursul procesului.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solu t ioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 83 alin. 1 din Codul penal, cu denumirea marginală Revocarea în cazul săvârsirii unei infractiuni, care au următorul continut: „Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârsit din nou o infractiune, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanta revocă suspendarea conditionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeste cu pedeapsa aplicată pentru noua infractiune.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 1.079 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 11 decembrie 2007, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 alin. 1 din Codul penal.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 alin. 1 din Codul penal, exceptie ridicată de Pavel Gheorghe în Dosarul nr. 1.104/222/2007 al Curtii de Apel Suceava - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.063

din 14 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. 6 si art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. 6 si art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marius Ionut Mazuru în Dosarul nr. 541/44/2008 al Curtii de Apel Galati - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 251/R din 30 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 541/44/2008, Curtea de Apel Galati - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 52 alin. 6 si art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marius Ionut Mazuru în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16, 21, 24, 53, 124 si 129, precum si ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil, prin faptul că împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de recuzare a judecătorului învestit cu solutionarea cauzei penale legea nu prevede o cale de atac si astfel i se îngrădeste liberul acces la justitie si dreptul la un proces echitabil.

Curtea de Apel Galati - Sectia penală nu si-a exprimat opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

axaminând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 52 alin. 6, cu denumirea marginală Procedura de solutionare în cursul judecătii, si art. 3851 alin. 2, cu denumirea marginală Hotărârile supuse recursului, ambele din Codul de procedură penală, care au următorul continut:

- Art. 52 alin. 6: „Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a admis recuzarea, nu sunt supuse niciunei căi de atac.”;

- Art. 3851 alin. 2: „Încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinta sau decizia recurată, cu exceptia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 285 din 11 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală. De asemenea, prin Decizia nr. 302 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 30 august 2005, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziilor mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. 6 si art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marius Ionut Mazuru în Dosarul nr. 541/44/2008 al Curtii de Apel Galati - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Amendamentului convenit între Guvernul României si Banca Japoneză pentru Cooperare Internatională prin scrisoarea semnată la Tokyo la 11 august 2008 si la Bucuresti la 14 august 2008 la Acordul de împrumut dintre Banca Japoneză pentru Cooperare Internatională si România privind Proiectul de reabilitare a căii ferate Bucuresti-Constanta, semnat la Bucuresti la 30 martie 2001

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 5 din Legea nr. 528/2001 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Banca Japoneză pentru Cooperare Internatională si România privind Proiectul de reabilitare a căii ferate Bucuresti-Constanta, semnat la Bucuresti la 30 martie 2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Amendamentul convenit între Guvernul României, reprezentat prin Ministerul Economiei si Finantelor, si Banca Japoneză pentru Cooperare Internatională prin scrisoarea*) semnată la Tokyo la 11 august 2008 si la Bucuresti la 14 august 2008 la Acordul de împrumut dintre Banca Japoneză pentru Cooperare Internatională si România privind Proiectul de reabilitare a căii ferate Bucuresti-Constanta, semnat la Bucuresti la 30 martie 2001, ratificat prin Legea nr. 528/2001.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

p. Ministrul transporturilor,

Septimiu Buzasu,

secretar de stat Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucuresti, 14 octombrie 2008.

Nr. 1.322.


*) Cuprinsul scrisorii reprezintă traducere oficială din limba engleză.

 

BANCA JAPONEZĂ PENTRU COOPERARE INTERNATIONALĂ

 

Data: 11 august 2008

Ref.: DA (4)/2008-42

 

Către: Ministerul Economiei si Finantelor, România

În atentia: domnului Stefan Nanu,

director general,

Directia generală trezorerie si datorie publică

 

            Stimate domnule Nanu,

 

NOTIFICARE PRIVIND REALOCAREA ÎMPRUMUTULUI

Ref.: Solicitarea dumneavoastră de realocare din data de 31 iulie 2008, în cadrul Proiectului de reabilitare a căii ferate Bucuresti-Constanta

 

Referitor la subiectul mai sus mentionat, dorim să vă informăm că suma echivalentă comisionului de servicii aferent tragerilor din categoria „Constructii si instalatii”, în cuantum de 22.922.921 yeni japonezi, trebuie păstrată în categoria „Cheltuieli neprevăzute”.

Asadar, am dori să vă sugerăm un plan alternativ de realocare, după cum urmează:

1. Tabelul din sectiunea 1 „Alocare” din anexa 2 „Alocarea sumelor din împrumut” la acordul de împrumut mentionat va fi modificat după cum urmează:

 

Categoria

Suma alocată din împrumut

Suma alocării din împrumut solicitate

Majorare/Diminuare

(A) Constructii si instalatii

21.104.000.000

22.922.921.079

+1.818.921.079

(B) Servicii de consultantă

2.689.156.000

2.689.156.000

0

(C) Cheltuieli neprevăzute

1.841.844.000

22.922.921

-1.818.921.079

TOTAL:

25.635.000.000

25.635.000.000

0

 

2. Amendamentul va intra în vigoare la data semnării de către dumneavoastră.

3. Prezenta scrisoare nu va fi interpretată ca autorizare a oricărui alt amendament în afara celui de mai sus.

Vă rugăm să confirmati acordul dumneavoastră fată de cele de mai sus prin semnarea a două exemplare ale prezentei scrisori, păstrând un exemplar pentru evidentele dumneavoastră si returnându-ne nouă celălalt exemplar.

 

Cu stimă,

pentru Banca Japoneză pentru Cooperare Internatională,

Shinya Ejima,

director general, Departamentul asistentă pentru dezvoltare IV

 

Confirmat în data de 14 august 2008.

 

Pentru Ministerul Economiei si Finantelor, România,

Stefan Nanu,

director general,

Directia generală trezorerie si datorie publică

 

Copii pentru:

- domnul Dumitrescu, director general, Directia generală infrastructură si transport feroviar, Ministerul Transporturilor, România;

- domnul Tiberiu Angelescu, director general adjunct, Directia proiecte cu finantare externă, Compania Natională de Căi Ferate „CFR” - S.A.;

- domnul Douglas L. Dunbar, manager de proiect, PCI, România;

- Reprezentanta JBIC din Paris.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind scoaterea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unor imobile aflate în administrarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, ca urmare a retrocedării acestora către fostii proprietari

 

Având în vedere prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă scoaterea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a imobilelor înregistrate la pozitiile cu nr. M.E.F. 101.125 si 101.489, aflate în administrarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, ca urmare a retrocedării acestora către persoanele îndreptătite, în conditiile legii.

Art. 2. - Ministerul Internelor si Reformei Administrative îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică si, împreună cu Ministerul Economiei si Finantelor, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările si completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul internelor si reformei administrative,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 28 octombrie 2008.

Nr. 1.378.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor care se scot din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a retrocedării acestora către fostii proprietari, în conditiile legii

 

Nr. crt.

Locul unde este situat imobilul

Persoana juridică de la care se scoate imobilul

Caracteristicile imobilului

Numărul de identificare atribuit de către

M.E.F.

1.

Municipiul Constanta,

Str. Cibinului nr. 10,

judetul Constanta

Ministerul Internelor

si Reformei Administrative

Suprafată teren = 1.775,67 m2

Nr. constructii = 3

Suprafa t a totală construită = 639,00 m2

Suprafaa totală desfăsurată = 639,00 m2

101.125

2.

Municipiul Rosiori de Vede,

str. Sf. Teodor nr. 7,

judetul Teleorman

Ministerul Internelor

si Reformei Administrative

Suprafată teren = 2.676,35 m2

Nr. constructii = 4

Suprafa t a totală construită = 989,03 m2

Suprafaa totală desfăsurată = 989,03 m2

101.489

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexelor nr. 1 si 2 la Hotărârea Guvernului nr. 617/2008 privind aprobarea programelor de interes national în domeniul protectiei drepturilor copilului pentru perioada 2008-2009

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexele nr. 1 si 2 la Hotărârea Guvernului nr. 617/2008 privind aprobarea programelor de interes national în domeniul protectiei drepturilor copilului pentru perioada 2008-2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 12 iunie 2008, se modifică după cum urmează:

1. În anexa nr. 1, la punctul 2 „Programul «Dezvoltarea retelei serviciilor sociale comunitare pentru copil si familie»” se abrogă următorul paragraf:

,,Autoritătile locale au obligatia de a prelua si a asigura plata acestor persoane în ultimele 4 luni de derulare a proiectului. În situatia în care nu se contractează integral bugetul total alocat programului după selectia de proiecte organizată în anul 2008, procedura de selectie va fi reluată în anul 2009. Proiectele aprobate pentru finantare în cadrul acestei proceduri de selectie vor avea o durată de maximum 9 luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2009.”

2. În anexa nr. 1, la punctul 4 „Programul «Perfectionarea personalului care lucrează în serviciile de protectie a copilului»” se abrogă următorul paragraf:

„În situatia în care nu se contractează integral bugetul total alocat programului după selectia de proiecte organizată în anul 2008, procedura de selectie va fi reluată în anul 2009. Proiectele aprobate pentru finantare în cadrul acestei proceduri de selectie vor avea o durată de maximum 9 luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2009.”

3. În anexa nr. 2, la articolul 2, alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Dacă în urma selectiei de proiecte organizate în anul 2008 nu se atribuie integral bugetul alocat programelor de interes national, autoritatea finantatoare poate relua procedura de selectie până la contractarea în totalitate a întregului buget alocat.”

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Mariana Câmpeanu

p. Autoritatea Natională pentru Protectia Drepturilor Copilului,

Gabriela Tonk

p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 28 octombrie 2008.

Nr. 1.382.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea doamnei Daniela Tenescu în functia de consilier de solutionare a contestatiilor în domeniul achizitiilor publice în cadrul Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor

 

În temeiul dispozitiilor:

- art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare;

- art. 261 alin. (1) din Ordonan t a de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările si completările ulterioare;

- art. 18 alin. (1) din Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 782/2006, cu modificările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Daniela Tenescu se numeste în functia de consilier de solutionare a contestatiilor în domeniul achizitiilor publice în cadrul Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

 

Bucuresti, 3 noiembrie 2008.

Nr. 215.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea doamnei Florentina-Mirabela Drăgan în functia de consilier de solutionare a contestatiilorîn domeniul achizitiilor publice în cadrul Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor

 

În temeiul dispozitiilor:

- art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare;

- art. 261 alin. (1) din Ordonan t a de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările si completările ulterioare;

- art. 18 alin. (1) din Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 782/2006, cu modificările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Florentina-Mirabela Drăgan se numeste în functia de consilier de solutionare a contestatiilor în domeniul achizitiilor publice în cadrul Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

 

Bucuresti, 3 noiembrie 2008.

Nr. 216.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea doamnei Maria-Liliana Băzăr în functia de consilier de solutionare a contestatiilor în domeniul achizitiilor publice în cadrul Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor

 

În temeiul dispozitiilor:

- art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare;

- art. 261 alin. (1) din Ordonan t a de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările si completările ulterioare;

- art. 18 alin. (1) din Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 782/2006, cu modificările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Maria-Liliana Băzăr se numeste în functia de consilier de solutionare a contestatiilor în domeniul achizitiilor publice în cadrul Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

 

Bucuresti, 3 noiembrie 2008.

Nr. 217.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind constituirea Comitetului de monitorizare a Strategiei nationale anticoruptie privind sectoarele vulnerabile si administratia publică locală pe perioada 2008-2010

 

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, s i al cap. XII din Strategia natională anticoruptie privind sectoarele vulnerabile i administratia publică locală pe perioada 2008-2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 609/2008,

 

primul-ministru emite următoarea decizie:

 

Articol unic. - Se constituie Comitetul de monitorizare a Strategiei nationale anticoruptie privind sectoarele vulnerabile si administratia publică locală pe perioada 2008-2010, în componenta prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2008.

Nr. 218.

 

ANEXĂ

 

COMPONENTA

Comitetului de monitorizare a Strategiei nationale anticoruptie privind sectoarele vulnerabile si administratia publică locală pe perioada 2008-2010

 

1.Cristian David, ministrul internelor si reformei administrative - presedinte;

2. Liviu Radu, secretar de stat pentru reforma în administratia publică - vicepresedinte;

3. Daniel Iliescu, reprezentantul Cancelariei Primului-Ministru - membru;

4. Victor Giosan, reprezentantul Secretariatului General al Guvernului - membru;

5. Ionut Vasilca, reprezentantul Unitătii Centrale pentru Reforma Administratiei Publice - membru;

6. Irinel Păun, reprezentantul Directiei Generale Anticoruptie - membru;

7. Mihai-Sorin Stănescu, reprezentantul Ministerului Justitiei - membru;

8. Mircea Manuc, reprezentantul Ministerului Sănătătii Publice - membru;

9. Zvetlana Preoteasa, reprezentantul Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului - membru;

10. Cătălin Ioan Doica, reprezentantul Ministerului Economiei si Finantelor - membru;

11. Adrian Miroiu, reprezentantul Federatiei Autoritătilor Locale din România - membru.

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

 

HOTĂRÂREA

din 7 februarie 2008

în Cauza Episcopia Română Unită cu Roma Oradea împotriva României

 

(Cererea nr. 26.879/02)

 

În Cauza Episcopia Română Unită cu Roma Oradea împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: Boštjan M. Zupančič, presedinte, Corneliu Bîrsan, Elisabet Fura-Sandström, Egbert Myjer, David Thór Björgvinsson, Ineta Ziemele, Isabelle Berro-Lefčvre, judecători,si Santiago Quesada, grefier de sectie, după ce a deliberat în camera de consiliu la data de 17 ianuarie 2008,

pronuntă următoarea hotărâre, adoptată la această dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 26.879/02) îndreptată împotriva României, prin care o episcopie greco-catolică cu sediul în acest stat, Episcopia Greco-Catolică din Oradea (reclamanta), a sesizat Curtea la data de 13 noiembrie 2000, în temeiul art. 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (Conventia).

2. Reclamanta este reprezentată de domnul Teodor Cadar, avocat în Beius. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul său, domnul Răzvan-Horatiu Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe.

3. La data de 17 mai 2006, Curtea a decis să comunice cererea Guvernului. Invocând prevederile art. 29 § 3 din Conventie, aceasta a decis să se analizeze în acelasi timp admisibilitatea si temeinicia cauzei.

ÎN FAPT

I. Circumstantele Cauzei

4. Reclamanta, Episcopia Greco-Catolică din Oradea, are sediul în Str. Romană nr. 2, municipiul Beius (judetul Bihor).

5. La data de 18 august 1967, statul si-a însusit mai multe bunuri imobile ce apartineau Fundatiei Greco-Catolice de Ajutor Demetriu Radu, căreia reclamanta i-a succedat. Printre alte

bunuri se afla apartamentul nr. 1 (compus dintr-o cameră si dependinte) în suprafată de 53,04 m2, situat în str. Horea nr. 30, Beius.

6. La data de 18 noiembrie 1997, în urma unei actiuni în revendicare imobiliară, reclamanta a obtinut o hotărâre definitivă ce constata nelegalitatea transferului de proprietate în beneficiul statului si dispunea inter alia rectificarea cărtii funciare în sensul înscrierii dreptului său de proprietate asupra apartamentului mentionat mai sus, în calitate de succesor.

7. În ciuda recunoasterii printr-o hotărâre judecătorească definitivă a dreptului său de proprietate, reclamanta s-a aflat în imposibilitatea de a-si recupera bunul, deoarece, în temeiul Legii nr. 112/1995, statul vânduse acest bun la data de 30 septembrie 1996 chiriasilor care îl ocupau.

8. La data de 23 iunie 1998, reclamanta a solicitat instantelor judecătoresti să constate nulitatea vânzării bunului. Aceasta a precizat că statul îsi însusise apartamentul în mod abuziv si fără temei legal si că nu putea fi proprietarul legitim al bunului, drept care el nu îl putea vinde în mod legal.

9. La finalizarea procedurii, prin Decizia din data de 30 iunie 2000, Curtea de Apel Oradea, recunoscând dreptul de proprietate al reclamantei, i-a respins actiunea, întrucât chiriasii erau cumpărători de bună-credintă. Curtea de Apel nu i-a acordat reclamantei nicio despăgubire.

10. În anul 2000, la o dată neprecizată, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justitie a respins cererea reclamantei de a se formula un recurs în anulare.

11. La data de 3 martie 2003, pe baza Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 94/2000, reclamanta a depus la Comisia specială de retrocedare instituită de această lege o cerere de retrocedare a apartamentului în litigiu. Până în momentul de fată nu a fost dată o decizie.

11. Dreptul intern pertinent

12. Prevederile pertinente ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 501/2002 si prin Legea nr. 247/2005 si republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, sunt următoarele:

ARTICOLUL 1

„1. Imobilele care au apartinut cultelor religioase din România si au fost preluate în mod abuziv (...) de statul român (...) în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, altele decât lăcasele de cult, [...] se retrocedează fostilor proprietari, în conditiile prezentei ordonante de urgentă.

(...)

9. În toate cazurile, cererile de retrocedare a imobilelor prevăzute la alin. 1 se depun la secretariatul Comisiei speciale de retrocedare, prevăzută de prezenta ordonantă de urgentă, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a acesteia.”

ARTICOLUL 2

„1. Imobilele - terenuri si constructii - preluate în mod abuziv (...) vor fi restituite solicitantului, în natură, prin decizia organelor de conducere ale unitătii detinătoare.

2. Comisia specială de retrocedare va transmite cererea de retrocedare unitătii detinătoare, care are obligatia de a o solutiona în termen de 60 de zile de la data completării dosarului.

(...)

4. Pentru situatiile în care nu se poate dispune retrocedarea în natură, se vor acorda măsurile reparatorii în echivalent prevăzute de legea specială. Se poate dispune, cu acordul celui interesat, si compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către unitatea detinătoare prevăzută la alin. (1)

(...)

6. Decizia prevăzută la alin. (1) poate fi atacată la sectia civilă a tribunalului în a cărui circumscriptie teritorială se află sediul unitătii detinătoare, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora.”

ARTICOLUL 3 § 7

„Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestatie la instanta de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronuntată de instanta de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.”

ARTICOLUL 4 § 1

„Cererile de retrocedare se depun, prin centrul eparhial sau, după caz, centrul de cult, la Comisia specială de retrocedare.”

ARTICOLUL 5

„1. Dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se redobândeste pe baza deciziei Comisiei speciale de retrocedare (...)

5. Măsurile reparatorii în echivalent se vor acorda potrivit legii speciale care va reglementa tipul si procedura de acordare a despăgubirilor.”

ARTICOLUL 6

„1. În cazul în care imobilele ce fac obiectul prezentei ordonante de urgentă au fost înstrăinate legal după data de 22 decembrie 1989, titularii cererilor de retrocedare pot opta pentru acordarea măsurilor reparatorii în echivalent potrivit art. 5 alin. (5).

2. Actele juridice de înstrăinare a imobilelor care fac obiectul prezentei ordonante de urgentă sunt lovite de nulitate absolută dacă au fost încheiate cu încălcarea dispozitiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării.”

13. Legea nr. 247/2005 precizează în plus, în titlul VII, modul în care sunt stabilite si plătite despăgubirile pentru bunurile trecute în mod abuziv în patrimoniul statului. Prevederile relevante ale acestui titlu din lege sunt următoarele:

ARTICOLUL 2

„Pentru asigurarea resurselor financiare necesare acordării de despăgubiri în conformitate cu prevederile prezentei legi se înfiintează organismul de plasament colectiv în valori mobiliare denumit Fondul Proprietatea, conform prevederilor capitolului II.”

ARTICOLUL 13

„1. Pentru analizarea si stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi, se constituie în subordinea Cancelariei Primului-Ministru Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, denumită în continuare Comisia Centrală (...).”

ARTICOLUL 16

„1. Deciziile/dispozitiile emise de entitătile învestite cu solutionarea notificărilor, a cererilor de retrocedare (...) se predau (...) Secretariatului Comisiei Centrale, (...) dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

2. Notificările formulate potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001 (...) care nu au fost solutionate (...) până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se predau (...) Secretariatului Comisiei Centrale (...) în termen de 10 zile de la data adoptării deciziilor/dispozitiilor sau, după caz, a ordinelor.

(...)

5. Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) si (2), în care, (...) cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise societătii de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare.

6. (...) Societatea de evaluatori desemnată va efectua procedura de specialitate si va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisiei Centrale. Acest raport va contine cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire.

7. În baza raportului de evaluare, Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.”

14. Functionarea Societătii pe Actiuni „Proprietatea” este descrisă în Cauza Radu împotriva României (nr. 13.309/03, §§ 18-20, 20 iulie 2006).

15. Legea nr. 247/2005 a fost modificată ultima oară prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 29 iunie 2007, pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv de stat.

Conform art. 181 din titlul I din ordonantă, atunci când Comisia Centrală a decis acordarea de despăgubiri a căror valoare nu depăseste 500.000 lei românesti noi (RON), beneficiarii pot opta între actiunile la Fondul „Proprietatea” si acordarea unor despăgubiri pecuniare. Pentru sumele mai mari de 500.000 lei, părtile interesate pot solicita despăgubiri pecuniare în valoare de 500.000 lei, acordându-li-se actiuni la Fondul „Proprietatea” pentru diferentă.

Conform art. 7 din titlul II din ordonantă, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonantei, Guvernul va trebui să stabilească regulile de desemnare a societătii de administrare a Fondului „Proprietatea”.

ÎN DREPT

I. Asupra pretinsei încălcări a art. 1 din Protocolul nr. 1

16. Reclamanta pretinde că imposibilitatea de a-si recăpăta proprietatea asupra bunului său i-a încălcat dreptul la respectarea bunului său, astfel cum este acesta recunoscut prin art. 1 din Protocolul nr. 1, care prevede următoarele:

„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică si în conditiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor.”

A. Asupra admisibilitătii

17. Guvernul arată că acest capăt de cerere trebuie respins din cauza nerespectării termenului de 6 luni, în măsura în care cererea a fost introdusă la data de 23 martie 2001, data primirii de către Curte a formularului de cerere, în timp ce ultima hotărâre internă definitivă în sensul art. 35 § 1 din Conventie a fost pronuntată la data de 30 iunie 2000 de către Curtea de Apel Oradea.

18. Reclamanta contestă acest argument si subliniază că, la data de 13 noiembrie 2000, ea a trimis o primă scrisoare Curtii, în care îsi expunea cererile. Or, calculat de la această dată, termenul de 6 luni nu a fost încălcat.

19. Curtea reaminteste că, în conformitate cu art. 35 § 1 din Conventie, ea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de atac interne si într-un termen de 6 luni de la data hotărârii interne definitive. Când încălcarea pretinsă constă într-o situatie continuă, termenul de 6 luni nu începe să curgă decât din momentul în care această situatie continuă ia sfârsit [vezi, mutatis mutandis, Hornsby împotriva Greciei, Hotărârea din 19 martie 1997, Culegere de hotărâri si decizii 1997-II, p. 508, § 35, si Marinakos împotriva Greciei, (dec.) nr. 49.282/99, 29 martie 2000].

20. Curtea apreciază că imposibilitatea pretinsă de reclamantă de a se bucura timp de mai multi ani de dreptul său de proprietate recunoscut printr-o hotărâre definitivă si irevocabilă reprezintă o situatie continuă. Simplul fapt că a încercat - fără succes - să pună capăt acestei situatii, solicitând, prin intermediul unei actiuni în justitie, anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat de stat cu chiriasii, nu poate schimba această constatare faptică. Nici până în ziua de astăzi reclamantei nu i s-a restituit bunul în litigiu si nici nu a primit o despăgubire egală cu valoarea de piată a acestuia. Termenul de 6 luni prevăzut la art. 35 § 1 din Conventie nu a început asadar să curgă în spetă (vezi Todicescu împotriva României, nr. 18.419/02, § 16, 24 mai 2007, si Horia Jean Ionescu împotriva României, nr. 11.116/02, § 24, 31 mai 2007).

21. În plus, presupunând că nu este vorba de o situatie continuă si că decizia internă definitivă în spetă este cea din data de 30 iunie 2000 a Curtii de Apel Oradea, Curtea observă că prima comunicare a reclamantei, în care si-a expus cererile,

datează din 13 noiembrie 2000, astfel încât, chiar si în acest caz, termenul de 6 luni nu a fost încălcat [vezi Baumann împotriva Austriei (dec), nr. 39.917/98, 4 septembrie 2001].

22. Prin urmare, exceptia Guvernului nu poate fi admisă. De asemenea, Curtea constată că acest capăt de cerere nu este vădit neîntemeiat în sensul art. 35 § 3 din Conventie. Pe de altă parte, ea constată că acesta nu este lovit de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie declarat admisibil.

B. Asupra fondului

23. Guvernul nu contestă existenta unei ingerinte în dreptul reclamantei la respectarea bunurilor sale.

24. El arată că reclamanta s-a adresat autoritătilor competente pentru a solicita o despăgubire în temeiul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 94/2000. El consideră că, în situatii complexe cum este cea de fată, în care prevederile legislative au un impact economic asupra întregii tări, autoritătile nationale trebuie să beneficieze de o putere discretionară nu numai pentru a alege măsurile menite să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale, ci si pentru a le pune în practică. El arată că ultima reformă în materie, si anume Legea nr. 247/2005, stabileste principiul acordării de despăgubiri echitabile si neplafonate, fixate printr-o decizie a comisiei administrative centrale pe baza unei expertize, si accelerează procedura de retrocedare sau de acordare de despăgubiri. Această lege prevede că, în cazul în care retrocedarea imobilului nu este posibilă, despăgubirea se face prin emisiune de titluri de participare la un organism colectiv de valori mobiliare (Proprietatea), la nivelul valorii bunului stabilite prin expertiză. În opinia Guvernului, noul mecanism instituit prin Legea nr. 247/2005 asigură o despăgubire efectivă, conformă cerintelor Conventiei.

25. Guvernul consideră că, în orice caz, o eventuală întârziere în acordarea unei despăgubiri, în contextul unei despăgubiri neplafonate, nu afectează justul echilibru ce trebuie păstrat între protectia proprietătii indivizilor si cerintele interesului general si nu obligă reclamanta să suporte o sarcină excesivă.

26. Reclamanta contestă argumentele Guvernului. Ea arată că autoritătile au vândut bunul său, pe care statul si-l însusise în mod abuziv, în ciuda demersurilor sale pentru retrocedarea acestuia. Ea consideră că despăgubirea pe care Guvernul o lasă să se întrevadă nu constituie o reparatie efectivă, având în vedere în special lipsa oricărei precizări în ceea ce priveste termenul în care ea ar putea interveni. Pe de altă parte, reclamanta argumentează că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 nu îi este aplicabilă, deoarece este ulterioară procedurii prin care i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra apartamentului în litigiu.

27. Curtea observă că reclamanta detine o hotărâre definitivă si irevocabilă care dispune ca autoritătile să îi retrocedeze bunul în litigiu. Astfel cum a constatat deja Curtea (vezi cauza Strain, citată anterior, § 38), existenta dreptului său de proprietate în temeiul hotărârii definitive sus-mentionate nu era conditionată de alte formalităti.

28 Curtea reaminteste că a statuat deja că vânzarea de către stat a bunului altuia către terti de bună-credintă, chiar dacă a fost anterioară confirmării definitive în justitie a dreptului de proprietate al altcuiva, reprezintă o privare de proprietate. O astfel de privare, combinată cu lipsa totală de despăgubire, este contrară art. 1 din Protocolul nr. 1 (Străin si altii, citată anterior, §§ 39, 43 si 59).

29. În plus, în cauza Păduraru, citată anterior, Curtea a constatat că statul si-a încălcat obligatia pozitivă de a reactiona în timp util si cu coerentă în fata chestiunii de interes general pe care o constituie retrocedarea sau vânzarea unor imobile intrate în posesia sa în mod abuziv. De asemenea, ea a considerat că incertitudinea generală astfel creată s-a repercutat asupra reclamantei, care s-a văzut în imposibilitatea de a-si recupera bunul în integralitatea lui, desi dispunea de o decizie definitivă care condamna statul să i-l retrocedeze (Păduraru, citată anterior, § 112).

30. În spetă, Curtea nu distinge niciun motiv de a se abate de la cauzele mentionate mai sus, situatia de fapt fiind aproximativ aceeasi. Ea observă că vânzarea de către stat a bunului reclamantei în temeiul Legii nr. 112/1995, care nu permitea totusi vânzarea bunurilor preluate ilegal, împiedică partea interesată - inclusiv în prezent - să îsi exercite dreptul de proprietate recunoscut printr-o hotărâre definitivă si irevocabilă.

31. În măsura în care Guvernul arată că reclamanta are dreptul să obtină titluri de participare la un organism colectiv de valori mobiliare (Proprietatea) în baza Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 94/2000, la valoarea bunului stabilită prin expertiză, Curtea observă că autoritătile competente nu au solutionat încă cererea reclamantei depusă în temeiul acestei ordonante. Pe deasupra, nici ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000, nici Legea nr. 247/2005 care o modifică nu ia în considerare prejudiciul suferit din cauza unei lipse îndelungate a despăgubirii de către persoanele care, la fel ca reclamanta, s-au văzut în imposibilitatea de a se folosi de bunurile lor restituite în baza unei sentinte definitive (vezi, mutatis mutandis, Porteanu, citată anterior, § 34).

32. Prin urmare, Curtea consideră că zădărnicirea dreptului de proprietate al reclamantei asupra apartamentului său, vândut de stat tertilor care îl ocupau în calitate de chiriasi, combinată cu lipsa totală de despăgubire timp de circa 10 ani, a făcut-o să suporte o sarcină disproportionată si excesivă, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor sale, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1.

33. În consecintă, a avut loc încălcarea acestei prevederi.

II. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 din Conventie

34. Reclamanta denuntă caracterul inechitabil al procedurii care s-a încheiat cu Decizia Curtii de Apel Oradea din data de 30 iunie 2000 si lipsa de acces la o instantă ca urmare a refuzului procurorului general de a exercita un recurs în anulare împotriva deciziei mentionate mai sus. Ea invocă art. 6 § 1 din Conventie, ale cărui prevederi relevante dispun următoarele:

„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil (...) a cauzei sale, de către o instantă independentă si impartială, instituită de lege, care va hotărî (...) asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil (...).”

35. Tinând cont de ansamblul elementelor aflate în posesia sa si în măsura în care este competentă să analizeze afirmatiile formulate, Curtea nu a constatat nicio aparentă de încălcare a drepturilor si libertătilor garantate prin Conventie sau protocoalele la aceasta.

36. Rezultă că această parte a cererii este vădit neîntemeiată si trebuie respinsă în temeiul art. 35 §§ 3 si 4 din Conventie.

III. Asupra aplicării art. 41 din Conventie

37. Conform art. 41 din Conventie,

„Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si dacă dreptul intern al Înaltei Părti contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecintelor acestei încălcări, Curtea acordă părtii lezate, dacă este cazul, o reparatie echitabilă”.

A. Prejudiciu

38. În formularul de cerere, reclamanta solicită, cu titlu de daune materiale, retrocedarea apartamentului al cărui proprietar a fost recunoscută prin Hotărârea din 18 noiembrie 1997.

În scrisoarea sa din data de 7 noiembrie 2006 ea estimează valoarea de piată a apartamentului la 18.000 euro. Reclamanta mai solicită valoarea chiriilor neîncasate, pe care o evaluează la 400 euro pe lună, începând cu data de 30 septembrie 1996, respectiv suma totală de 48.000 euro.

39. În sfârsit, reclamanta solicită 75.000 euro cu titlu de daune morale pentru suferintele cauzate prin încălcarea de către stat a dreptului său de proprietate.

40. Guvernul nu a formulat observatii în ceea ce priveste valoarea de piată a bunului în litigiu. În ceea ce priveste cererea având ca obiect lipsa de folosintă, acesta solicită respingerea sa, făcând trimitere la jurisprudenta Curtii în care s-a statuat că nu se poate specula asupra valorii chiriilor neîncasate [Buzatu împotriva României (reparatie echitabilă), nr. 34.642/97, 27 ianuarie 2005]. În ceea ce priveste daunele morale, Guvernul apreciază că ele ar fi suficient compensate printr-o constatare a încălcării. În subsidiar, Guvernul consideră că pretentiile reclamantei sunt excesive.

41. Curtea reaminteste că a constatat încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie din cauza imposibilitătii reclamantei de a se folosi de bunul său, ca urmare a vânzării sale de către stat, combinată cu lipsa de despăgubire.

42. Curtea apreciază că, în circumstantele spetei, retrocedarea bunului în litigiu, astfel cum a fost dispusă prin Hotărârea definitivă din 18 noiembrie 1997, ar repune-o pe reclamantă pe cât posibil într-o situatie echivalentă cu cea în care s-ar fi aflat dacă cerintele art. 1 din Protocolul nr. 1 nu ar fi fost încălcate.

43. În cazul în care statul pârât nu procedează la această retrocedare, Curtea decide ca acesta să îi plătească reclamantei, în acelasi termen, cu titlu de daune materiale, o sumă care să corespundă cu valoarea actuală a bunului. În acest sens, Curtea constată că Guvernul nu contestă valoarea de circulatie a apartamentului, precizată de reclamantă. Având în vedere aspectele de mai sus si informatiile de care dispune cu privire la preturile de pe piata imobiliară locală, Curtea estimează valoarea de piată actuală a bunului la 18.000 euro.

44. În ceea ce priveste sumele solicitate pentru lipsa de folosintă a bunului, calculate în functie de pretul de închiriere al acestui bun, Curtea nu poate aloca nicio sumă cu acest titlu, având în vedere, pe de o parte, faptul că a dispus restituirea bunului ca reparatie în temeiul art. 41 din Conventie si, pe de altă parte, faptul că acordarea unei sume cu acest titlu ar avea, în spetă, un caracter speculativ, posibilitatea si randamentul unei închirieri depinzând de mai multe variabile. Totusi, ea va tine cont de privarea de proprietate suferită de reclamantă începând cu anul 1997, cu ocazia acordării reparatiei pentru prejudiciul moral (vezi, mutatis mutandis, Androne împotriva României, nr. 54.062/00, § 70, 22 decembrie 2004, si Buzatu, citată anterior, § 18).

45. Curtea consideră că evenimentele în cauză au putut să îi provoace reclamantei o stare de incertitudine care nu poate fi compensată prin constatarea încălcării. Ea apreciază că suma de 2.000 euro reprezintă o reparatie echitabilă a prejudiciului moral suferit de reclamantă.

B. Cheltuieli de judecată

46. Reclamanta solicită, de asemenea, restituirea cheltuielilor de judecată efectuate în fata instantelor interne si în fata Curtii. Ea prezintă o singură factură pentru suma de 1.100.000 ROL.

47. Guvernul nu se opune restituirii cheltuielilor angajate, cu conditia ca acestea să fie dovedite, necesare si rezonabile.

48. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine restituirea cheltuielilor sale de judecată decât în măsura în care li s-a stabilit realitatea, necesitatea si caracterul

rezonabil. În spetă, tinând cont de elementele aflate în posesia sa si de criteriile mentionate mai sus, Curtea consideră rezonabilă suma de 50 euro cu titlu de cheltuieli de judecată pentru procedura natională, pe care o acordă reclamantei.

C. Dobânzi moratorii

49. Curtea consideră potrivit ca rata dobânzii moratorii să se bazeze pe rata dobânzii facilitătii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

CURTEA

ÎN UNANIMITATE,

1. declară cererea admisibilă în ceea ce priveste capătul de cerere întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1 si inadmisibilă în rest;

2. hotărăste că a avut loc încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie;

3. hotărăste ca:

a) statul pârât să îi restituie reclamantei apartamentul nr. 1 (compus dintr-o cameră si dependinte) în suprafată de 53,04 m2, situat în str. Horea nr. 30, Beius, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 44 § 2 din Conventie;

b) în lipsa acestei restituiri, statul pârât să îi plătească reclamantei, în acelasi termen de 3 luni, 18.000 euro (optsprezece mii euro) cu titlu de daune materiale;

c) în orice caz, statul pârât să îi plătească reclamantei suma de 2.000 euro (două mii euro) cu titlu de daune morale si 50 euro (cincizeci euro) cu titlu de cheltuieli de judecată;

d) la sumele mentionate mai sus să se adauge orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit si sumele respective să fie convertite în moneda statului pârât, la cursul de schimb valabil la data plătii;

e) începând de la expirarea termenului mentionat mai sus si până la efectuarea plătii, aceste sume să se majoreze cu o dobândă simplă având o rată egală cu cea a facilitătii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene valabilă în această perioadă, majorată cu 3 puncte procentuale;

4. respinge cererea de reparatie echitabilă pentru rest.

Întocmită în limba franceză, apoi comunicată în scris la data de 7 februarie 2008, în temeiul art. 77 §§ 2 si 3 din Regulament.

 

Boštjan M. Zupančič,

presedinte

 

 

Santiago Quesada,

grefier