MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 774         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 18 noiembrie 2008

 

SUMAR

 

DECRETE

 

            1.112. - Decret privind rechemarea unui ambasador

 

            1.113. - Decret privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Ministerul Apărării

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 992 din 7 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale

 

Decizia nr. 997 din 7 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

 

Decizia nr. 1.001 din 7 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale

 

Decizia nr. 1.074 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 si ale art. 34 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.076 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 246 din Codul penal

 

Decizia nr. 1.078 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2811 din Codul penal

 

Decizia nr. 1.079 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5221 alin. 2 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 1.081 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 si ale art. 41 din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995

 

Decizia nr. 1.082 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 974 din Codul civil si ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            5.689. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a centrelor de documentare si informare, a Fisei-cadru a postului de profesor documentarist si a Fisei-cadru de evaluare a profesorului documentarist

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

            1.010. - Decizie privind suspendarea, la cerere, a activitătii Societătii Comerciale „Protruck Asigurări - Broker de Asigurare” - S.R.L.


DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind rechemarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Domnul Petre Alexe Mateescu se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar al României în Uniunea Myanmar si în Regatul Cambodgiei.

Art. 2. - Domnul Petre Alexe Mateescu îsi va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 13 noiembrie 2008.

Nr. 1.112.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Ministerul Apărării

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 24 noiembrie 2008 domnul general de brigadă cu o stea Toader Victor Petru trece în rezervă.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 13 noiembrie 2008.

Nr. 1.113.

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 992

din 7 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Stelion” - S.R.L. în Dosarul nr. 878/104/2008 al Tribunalului Olt - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, deoarece criticile formulate cu privire la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 sunt neîntemeiate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 878/104/2008, Tribunalul Olt - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a Ordonanei de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Stelion” - S.R.L. într-o cauză având ca obiect emiterea, în temeiul actului normativ criticat, a unei ordonante de plată.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 încalcă prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (1) si (3) privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil. În acest sens, se arată că actul normativ criticat, care prevede o procedură „rapidă” si „sumară” pentru emiterea ordonantei de plată, nu asigură debitorului un proces echitabil, deoarece, în cazul respingerii cererii în anulare formulate de acesta, ordonanta de plată devine irevocabilă, constituie titlu executoriu si se bucură de autoritate de lucru judecat. Mai mult, debitorul nu are posibilitatea să îsi dovedească ulterior, pe calea unei actiuni de drept comun, drepturile asupra fondului raporturilor juridice dintre părti.

Tribunalul Olt - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că „mijloacele procedurale speciale prevăzute în ordonantă sunt aplicabile oricărei persoane, fără a fi încălcat principiul fundamental al egalitătii în drepturi”, astfel că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 este constitutională, întrucât măsurile reglementate de aceasta nu înlătură posibilitatea ca persoanele interesate să se adreseze justitiei si de a se prevala, neîngrădit, de toate garantiile pe care le presupune un proces echitabil.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2007, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 118 din 27 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 2 iunie 2008.

Autorul exceptiei sustine că acest act normativ contravine prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (1), potrivit căruia „Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime”, si alin. (3), care prevede că „Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată si urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

În esentă, în opinia autorului exceptiei, ordonanta criticată este neconstitutională, deoarece procedura „rapidă” si „sumară” pentru emiterea ordonantei de plată îngrădeste accesul liber la justitie si nu asigură debitorului un proces echitabil.

O primă constatare rezultă din expunerea de motive a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2007, potrivit căreia adoptarea ei a avut în vedere prevederile art. 249 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, care instituie obligatia României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de a transpune în dreptul intern directivele comunitare, Directiva 2000/35/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind combaterea întârzierii plătilor în tranzactiile comerciale, precum si angajamentele asumate de autoritătile române prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Asadar, în sensul prevederilor art. 148 din Constitutie privind „Integrarea în Uniunea Europeană”, ordonanta criticată a fost adoptată pentru transpunerea în dreptul intern a Directivei 2000/35/CE referitoare la combaterea întârzierii plătilor în tranzactiile comerciale.

Curtea mai constată că, de altfel, în sine, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 nu cuprinde dispozitii contrare accesului liber la justitie si dreptului părtilor la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, instituie toate garantiile procedurale pentru ca atât creditorul, cât si debitorul să beneficieze de acestea. Într-adevăr, ordonanta are în vedere necesitatea solutionării cu operativitate a litigiilor comerciale, si anume ca întreaga procedură referitoare la cererea privind creanta de plată să nu poată depăsi 90 de zile de la data introducerii cererii creditorului. Însă faptul că ordonanta de plată irevocabilă constituie titlu executoriu nu încalcă drepturile debitorului, care a avut posibilitatea să îsi formuleze apărările si să administreze orice probă prin parcurgerea fazelor de judecată reglementate de actul normativ, precum si prin posibilitatea formulării contestatiei la executare, potrivit dreptului comun.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Stelion” - S.R.L. în Dosarul nr. 878/104/2008 al Tribunalului Olt - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 997

din 7 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, exceptie ridicată de Ministerul Justitiei în Dosarul nr. 7.604/99/2007 al Curtii de Apel Iasi - Secia contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că, desi textul criticat nu ar fi susceptibil de interpretări care să producă efecte neconstitutionale, din practica Consiliului National pentru Combaterea Discriminării rezultă că dispozitiile art. 20 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 au fost interpretate si aplicate cu depăsirea competentei atribuite prin lege acestei institutii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 14 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 7.604/99/2007, Curtea de Apel Iasi - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Exceptia a fost ridicată de Ministerul Justitiei cu prilejul solutionării recursului formulat împotriva Sentintei civile nr. 16/CA din 10 ianuarie 2008, pronuntată de Tribunalul Iasi în Dosarul nr. 7.604/99/2007, sentintă prin care Tribunalul Iai, Curtea de Apel Iasi si Ministerul Justitiei au fost obligati să plătească drepturi salariale rezultând din diferentele de salarizare constatate prin Hotărârea nr. 151 din 21 iunie 2007 a Consiliului Na Î ional pentru Combaterea Discriminării.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arată că, din interpretarea textului de lege criticat, rezultă că hotărârile emise de Colegiul director al Consiliului National pentru Combaterea Discriminării sunt pronuntate doar în vederea investigării si sanctionării contraventionale a faptelor sau actelor de discriminare, fapte întelese ca actiuni ori inactiuni ilicite care încalcă normele dreptului obiectiv, cauzând prejudicii unei persoane. Nicio prevedere cuprinsă în Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 nu abilitează Colegiul să emită hotărâri în exercitarea atributiei de armonizare a legislatiei. Această concluzie este impusă de mai multe aspecte, precum necesitatea sesizării Consiliului în termen de un an de la data săvârsirii faptei sau de la data la care putea să ia cunostintă de săvârirea ei, sarcina dovedirii faptei de către cel care se consideră discriminat, posibilitatea de a proba inclusiv prin înregistrări audio sau video, aplicarea sanctiunilor contraventionale, caracterul executoriu al hotărârii Consiliului în ceea ce priveste sanctiunea pecuniară si posibilitatea restabilirii situatiei anterioare. O interpretare contrară, care ar legitima Consiliul National pentru Combaterea Discriminării să aplice sanctiuni contraventionale pentru adoptarea unor acte normative, ar reprezenta un nonsens. De asemenea, restabilirea situatiei anterioare discriminării „create” printr-o dispozitie legală este de altfel imposibilă printr-o hotărâre a Consiliului National pentru Combaterea Discriminării, dispozitiile din legi sau ordonante bucurându-se, până la proba contrară, de prezumtia de constitutionalitate, iar cele cuprinse într-un act administrativ de prezumia de legalitate. În consecintă, consideră că art. 20 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 este neconstitutional în măsura în care este interpretat în sensul în care se dă Consiliului atributia de a retine încălcarea principiului egalitătii în fata legii prin examinarea si cenzurarea solutiilor cuprinse în acte normative si acte administrative cu caracter normativ.

Curtea de Apel Iasi - Sectia contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată. În acest sens, arată că, din coroborarea art. 18 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000, referitor la „armonizarea dispozitiilor din cuprinsul actelor normative si administrative”, cu dispoziiile art. 2 alin. (3) din acelasi act normativ, care includ în sfera discriminării si „prevederile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane”, respectiv cu dispozitiile art. 20 din aceeasi ordonantă, care recunosc Consiliului dreptul de a lua măsuri specifice în cazul „constatării existentei discriminării”, rezultă că pot face obiect al investigatiilor Consiliului, din oficiu sau la cerere, si reglementări cu caracter normativ. Or, transferul, chiar si în mod indirect sau prezumat, al controlului concordantei unor prevederi din acte normative cu art. 16 din Constituie, precum si permisiunea acordată Consiliului de a realiza „armonizarea dispozitiilor din cuprinsul actelor normative si administrative” si „a dispune măsurile specifice constatării existentei discriminării” apar ca o încălcare a principiului separatiei si echilibrului puterilor în stat. De asemenea, arată că, prin neprecizarea limitelor si conditiilor în care Consiliul poate să exercite controlul, se permite acestuia să se substituie instantelor judecătoresti în ceea ce priveste interpretarea si aplicarea legilor, încălcându-se astfel prevederile art. 126 din Constitutie, iar pe de altă parte, să se pronunte, chiar si în mod indirect, asupra constitutionalitătii legilor, prerogativă ce apartine exclusiv Curtii Constitutionale.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 20 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, dispozitii potrivit cărora:

„Art. 20. - (1) Persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul în termen de un an de la data săvârsirii faptei sau de la data la care putea să ia cunostintă de săvârirea ei.

(2) Consiliul solutionează sesizarea prin hotărâre a Colegiului director prevăzut la art. 23 alin. (1).

(3) Prin cererea introdusă potrivit alin. (1), persoana care se consideră discriminată are dreptul să solicite înlăturarea consecintelor faptelor discriminatorii si restabilirea situatiei anterioare discriminării.

(4) Colegiul director al Consiliului dispune măsurile specifice constatării existentei discriminării, cu citarea obligatorie a părtilor. Citarea se poate face prin orice mijloc care asigură confirmarea primirii. Neprezentarea părtilor nu împiedică solutionarea sesizării.

(5) Actiunea de investigare întreprinsă de Colegiul director se desfăsoară la sediul institutiei sau în alt loc stabilit de acesta.

(6) Persoana interesată are obligatia de a dovedi existenta unor fapte care permit a se presupune existenta unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare. În fata Colegiului director se poate invoca orice mijloc de probă, inclusiv înregistrări audio si video sau date statistice.

(7) Hotărârea Colegiului director de solutionare a unei sesizări se adoptă în termen de 90 de zile de la data sesizării si cuprinde: numele membrilor Colegiului director care au emis hotărârea, numele, domiciliul sau resedinta părtilor, obiectul sesizării si sustinerile părtilor, descrierea faptei de discriminare, motivele de fapt si de drept care au stat la baza hotărârii Colegiului director, modalitatea de plată a amenzii, dacă este cazul, calea de atac si termenul în care aceasta se poate exercita.

(8) Hotărârea se comunică părtilor în termen de 15 zile de la adoptare si produce efecte de la data comunicării.

(9) Hotărârea Colegiului director poate fi atacată la instanta de contencios administrativ, potrivit legii.


(10) Hotărârile emise potrivit prevederilor alin. (2) si care nu sunt atacate în termenul de 15 zile constituie de drept titlu executoriu.”

Autorul exceptiei consideră că acest text de lege este contrar prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (4), ce reglementează principiul separatiei puterilor în stat, art. 126 alin. (6), care garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autoritătilor publice pe calea contenciosului administrativ, ale art. 146 lit. a) si d), care stabilesc competenta Curtii Constitutionale de a analiza constitutionalitatea unor prevederi din legi sau ordonante în vigoare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în esentă, critica autorului exceptiei pune în discutie constitutionalitatea atributiilor jurisdictionale ale Consiliului National pentru Combaterea Discriminării, care, potrivit art. 20 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000, poate să dispună „înlăturarea consecintelor faptelor discriminatorii si restabilirea situatiei anterioare discriminării”, în măsura în care situatiile discriminatorii izvorăsc din continutul unor acte normative.

Fată de acestea, Curtea apreciază că o corectă analiză a textului de lege criticat impune interpretarea acestuia în ansamblul reglementării din care face parte, mai precis al sectiunii a VI-a din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000, care reglementează rolul, atribuiile si organizarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminării.

Astfel, Curtea observă că, potrivit dispozitiilor art. 16 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000, Consiliul National pentru Combaterea Discriminării îndeplineste rolul de „garant al respectării si aplicării principiului nediscriminării”, iar potrivit dispozitiilor art. 18 din acelasi act normativ, „este responsabil cu aplicarea si controlul respectării prevederilor prezentei legi în domeniul său de activitate, precum si în ceea ce priveste armonizarea dispozitiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminării”. Mai departe, art. 19 alin. (1) lit. c), precum si art. 20 în ansamblu reglementează rolul jurisdictional al Consiliului, care are ca finalitate, asa cum s-a arătat, „înlăturarea faptelor discriminatorii si restabilirea situatiei anterioare discriminării”. În sfârsit, nu trebuie omis nici faptul că art. 2 alin. (3) din aceeasi ordonantă prevede că sunt discriminatorii „prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane [...]”.

Desi autorul exceptiei apreciază ca fiind un „nonsens” interpretarea dispozitiilor art. 20 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 în sensul aplicabilitătii lor si cu privire la situatiile discriminatorii ce izvorăsc din continutul actelor normative, Curtea observă totusi că dispozitiile de lege mai sus enuntate au constituit în realitate temeiul mai multor hotărâri prin care Consiliul National pentru Combaterea Discriminării a constatat, în cadrul activitătii sale jurisdictionale, caracterul discriminatoriu al unor prevederi legale. Dovadă a acestui fapt stă si introducerea, prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/2008, a alin. (3) la art. 19 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000, prin care s-a scos din competena Consiliului solutionarea sesizărilor având ca obiect măsurile legislative în contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar, măsură legislativă dictată tocmai ca urmare a efectelor generate de hotărârile emise de această institutie.

În această ordine de idei, Curtea constată că, în vederea îndeplinirii rolului său de garant al respectării si aplicării principiului nediscriminării, Consiliul National pentru Combaterea Discriminării este chemat să vegheze, printre altele, inclusiv asupra modului în care este respectat acest principiu în continutul actelor normative. În acest sens, acest organ poate constata existenta unor prevederi de lege discriminatorii si îsi poate exprima opinia în ceea ce priveste armonizarea dispozitiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative cu principiul nediscriminării. Ceea ce aici interesează sunt efectele pe care le produc aceste opinii. Astfel, dacă s-ar admite că, pe calea controlului jurisdictional întemeiat pe art. 20 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000, Consiliul National pentru Combaterea Discriminării poate să constate existenta unor situatii discriminatorii ce îsi au izvorul direct în continutul unor norme legale, hotărârea Consiliului ar putea avea ca efect încetarea aplicabilitătii acestor dispozitii si chiar aplicarea prin analogie a unor alte texte de lege, care nu se referă la persoana sau grupul social discriminate. Într-o atare împrejurare, se pune în discutie legitimitatea acestui organ de a interfera în competentele legislativului, prin înlăturarea aplicabilitătii unor acte normative si instituirea aplicabilitătii altora, dar si în competentele Curtii Constitutionale, care îndeplineste rolul de legislator negativ, atunci când constată lipsa de conformitate dintre prevederile unei legi sau ordonante si dispozitiile constitutionale, sub aspectul art. 16 referitor la principiul nediscriminării.

Desi în lumina dispozitiilor constitutionale o asemenea interpretare nu ar putea fi acceptată, rolul Consiliului National pentru Combaterea Discriminării putând fi rezumat mai degrabă la posibilitatea de a constata existenta unor discriminări în continutul unor acte normative si la formularea de recomandări sau sesizarea autoritătilor competente pentru a modifica respectivele texte de lege, se observă totusi, asa cum s-a retinut si mai sus, că, în practică, art. 20 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 a generat efecte neconstitutionale, prin care s-a încălcat principiul separatiei puterilor în stat, la aceasta contribuind chiar formularea echivocă a dispozitiilor cuprinse în sectiunea a VI-a din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000.

Pentru aceste motive, Curtea constată că prevederile art. 20 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 sunt neconstitutionale în măsura în care sunt interpretate în sensul că acordă Consiliului National pentru Combaterea Discriminării competenta ca, în cadrul activitătii sale jurisdictionale, să anuleze textul unor acte normative cu caracter discriminatoriu si chiar să substituie acest text cu dispozitii cuprinse în alte acte normative.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicată de Ministerul Justitiei în Dosarul nr. 7.604/99/2007 al Curtii de Apel Iasi - Sectia contencios administrativ si fiscal si constată că dispozitiile art. 20 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstitutionale, în măsura în care sunt interpretate în sensul că acordă Consiliului National pentru Combaterea Discriminării competenta ca, în cadrul activitătii sale jurisdictionale, să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, si să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 alin. (1), (2), (4)-(10) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, exceptie ridicată de acelasi autor, în acelasi dosar.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică Guvernului si celor două Camere ale Parlamentului.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.001

din 7 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, exceptie ridicată, din oficiu, de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comercială în Dosarul nr. 10.183/3/2008.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în dosarele nr. 9.308/3/2008 si nr. 15.055/3/2008 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comercială, dosare în care, din oficiu, instanta de judecată a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a acelorasi dispozitii de lege. Cauzele au fost înregistrate la Curtea Constitutională cu nr. 1.381D/2008 si nr. 1.382D/2008.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele mentionate au continut identic, pune în discutie, din oficiu, conexarea acestora.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a dosarelor mentionate, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea

nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.381D/2008 si nr. 1.382D/2008 la Dosarul nr. 1.217D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât apreciază că dispozitiile de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate ca fiind încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierile din 21 aprilie 2008 si 19 mai 2008, pronuntate în dosarele nr. 10.183/3/2008, nr. 9.308/3/2008 si nr. 15.055/3/2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale. Exceptia a fost ridicată din oficiu de instanta de judecată în cauze având ca obiect cereri de emitere a unor ordonante de plată.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că „o justitie impartială si egală pentru toti este acea justitie care, între altele, se realizează prin magistrati fără idei preconcepute despre solutia ce se va da litigiului si prin mecanisme care nu creează dezechilibre de tratament între părti; în realizarea unui act de justitie impartial si egal pentru toti, judecătorul aplică în mod egal prezumtia de bună-credintă a tuturor părtilor în îndeplinirea obligaiilor din raporturile juridice contractuale”. În opinia autorului exceptiei, „abia la finalul procedurii judecătorul constată - dacă este cazul - neîndeplinirea obligatiilor de una sau unele dintre părti, eventuala rea-credintă a vreunei părti sau chiar a ambelor”. De asemenea, se mai arată că „nici chiar măsurile asigurătorii nu sunt o exceptie de la imperativul constitutional si de la regula procedurală a interdictiei antepronuntării judecătorului, ele vizând conservarea unor situatii juridice sau a unor drepturi, iar nu rezolvarea acestora”, precum si că art. 7 alin. (1) din ordonanta de urgentă transformă judecătorul cererii de emitere a ordonantei de plată într-o autoritate „care încearcă să impună unei părti să plătească înainte de a se efectua orice verificare”.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 7 din ordonanta de urgentă sunt constitutionale, arătând că tratamentul juridic diferentiat în raport cu alte categorii de litigii este justificat de specificul solutionării conflictelor legate de întârzierea executării obligatiilor de plată rezultate din contractele comerciale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2007, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 118 din 27 mai 2008, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 2 iunie 2008. Textul de lege criticat prevede: „(1) Pentru solutionarea cererii, judecătorul dispune citarea părtilor, potrivit dispozitiilor Codului de procedură civilă referitoare la pricinile urgente, pentru explicatii si lămuriri, precum si pentru a stărui în efectuarea plătii sumei datorate de debitor ori pentru a se ajunge la o întelegere a părtilor asupra modalitătilor de plată. Citatia va fi înmânată părtii cu 3 zile înaintea termenului de judecată”.

Autorul exceptiei sustine că acest text de lege contravine prevederilor constitutionale ale art. 124 alin. (2), potrivit cărora „Justitia este unică, impartială si egală pentru toti”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată si urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

În esentă, autorul exceptiei critică acea prevedere din cuprinsul art. 7 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 potrivit căreia judecătorul cererii privind emiterea ordonantei de plată trebuie să stăruie pentru efectuarea plătii de către debitor ori pentru ca părtile să ajungă la o întelegere asupra modalitătii de plată. Se consideră că astfel judecătorul este transformat într-o autoritate „care încearcă să impună unei părti să plătească înainte de a se efectua orice verificare”, ceea ce contravine art. 124 alin. (2) din Constitutie.

Analizând această sustinere, Curtea constată că, dimpotrivă, prevederea de lege criticată este chiar în sensul aplicării rolului activ al judecătorului, care, la solutionarea pricinilor în primă instantă, are obligatia de a încerca împăcarea părtilor. Faptul că, potrivit aceluiasi text de lege, judecătorul citează părtile pentru explicatii si lămuriri si stăruie în efectuarea plătii sumei datorate nu înseamnă că acesta se antepronuntă, întrucât hotărârea se va da numai după ce judecătorul va analiza toate probele aflate la dosar, inclusiv cele propuse de debitor. Mai mult, art. 10 din actul normativ criticat dispune că ordonanta de plată se va emite numai în urma verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse, a declaratiilor părtilor, precum si a celorlalte probe administrate, instanta constatând că cererea este întemeiată.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, exceptie ridicată, din oficiu, de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comercială în dosarele nr. 10.183/3/2008, nr. 9.308/3/2008 si nr. 15.055/3/2008.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.074

din 14 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 si ale art. 34 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 si ale art. 34 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Cosette Alina Grecu în Dosarul nr. 40.209/299/2006 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 2 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 40.209/299/2006, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 si ale art. 34 din Codul de procedură civilă. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Cosette Alina Grecu într-o cauză civilă având ca obiect solutionarea unei cereri de recuzare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece procedura instituită în vederea judecării cererii de recuzare îl împiedică pe justitiabil să administreze probe relevante pentru admiterea cererii si nu îi lasă posibilitatea de a ataca hotărârea prin care cererea de recuzare a fost respinsă.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti si-a exprimat opinia în sensul că dispozitiile de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei de neconstitutionalitate.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, deoarece judecarea cererii de recuzare nu vizează fondul cauzei si nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 31 si 34 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins:

- Art. 31: „Instanta decide asupra recuzării, în camera de consiliu, fără prezenta părtilor si ascultând pe judecătorul recuzat.

Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.

În cursul judecării cererii de recuzare nu se va face niciun act de procedură.”;

- Art. 34: „Încheierea prin care s-a încuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a încuviintat recuzarea, nu este supusă la nicio cale de atac.

Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o dată cu fondul.

Când instanta superioară de fond constată că recuzarea a fost pe nedrept respinsă, reface toate actele si dovezile administrate la prima instantă.”

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în fata legii, ale art. 21 privind accesul liber la justitie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, impartialitatea si egalitatea justitiei pentru toti. De asemenea, sunt invocate si prevederile art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil si ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că asupra constitutionalitătii dispozitiilor de lege criticate s-a pronuntat prin Decizia nr. 268/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 20 mai 2008. Cu acel prilej, Curtea a retinut că prevederile criticate din Codul de procedură civilă nu contravin dispozitiilor art. 21 din Constitutie, întrucât judecarea cererii de recuzare nu vizează fondul cauzei si nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin această reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple si operative de solutionare a acestei cereri, încheierea prin care s-a respins recuzarea putându-se ataca o dată cu fondul, instanta superioară de fond urmând a reface toate actele si dovezile administrate la prima instantă, atunci când constată că cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsă.

Pentru aceleasi considerente nu a putut fi retinută nici critica privind încălcarea art. 24 privind dreptul la apărare din Constitutie.


În final, Curtea a retinut că procedura privind judecarea cererii de recuzare este aceeasi, indiferent de calitatea părtilor în proces, astfel încât nu se poate retine nici încălcarea principiului egalitătii în drepturi.

Întrucât criticile de neconstitutionalitate privesc, în esentă, aceleasi aspecte si având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei

Curtii Constitutionale, solutia si considerentele deciziei mentionate îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru aceleasi considerente, Curtea constată că dispozitiile procesual civile criticate nu contravin nici prevederilor art. 124 din Legea fundamentală, potrivit cărora justitia este unică, impartială si egală pentru toti.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 si ale art. 34 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Cosette Alina Grecu în Dosarul nr. 40.209/299/2006 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.076

din 14 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 246 din Codul penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 246 din Codul penal, exceptie ridicată de Petru Anitei în Dosarul nr. 4.538/333/2006 al Judecătoriei Vaslui.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.538/333/2006, Judecătoria Vaslui a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 246 din Codul penal, exceptie ridicată de Petru Anitei în dosarul de mai sus.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale atacate contravin prevederilor art. 11, 20, art. 21 alin. (3), art. 45, 35 si 135 din Constitutia României, deoarece instituie imixtiunea statului în raporturile juridice dintre părti, contrar literei si spiritului Legii fundamentale.

Judecătoria Vaslui opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale atacate nu contravin Constitutiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 246 din Codul penal, cu denumirea marginală Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, dispozitii care au următorul cuprins:

„Fapta functionarului public, care în exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiintă, nu îndeplineste un act ori îl îndeplineste în mod defectuos si prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepseste cu închisoare de 6 luni la 3 ani.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 299 din 29 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 26 aprilie 2007, Curtea Constitutională a constatat că prevederile art. 246 din Codul penal sunt în acord cu Legea fundamentală.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 246 din Codul penal, exceptie ridicată de Petru Anitei în Dosarul nr. 4.538/333/2006 al Judecătoriei Vaslui.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.078

din 14 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2811 din Codul penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2811 din Codul penal, exceptie ridicată de Ion Eana în Dosarul nr. 2.471/216/2007 al Judecătoriei Strehaia.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

La dosar, Ion Eana a depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, deoarece nu se poate prezenta nici personal, nici prin apărătorul ales, care are de sustinut interesele altor justitiabili la alte instante.

Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată.

Curtea, deliberând asupra cererii formulate, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 si al art. 156 din Codul de procedură civilă, dispune respingerea cererii formulate.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 9 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 2.471/216/2007, Judecătoria Strehaia a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2811 din Codul penal, exceptie ridicată de Ion Eana în dosarul de mai sus.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale atacate contravin prevederilor art. 16 din Constitutia României, deoarece aceeasi faptă este caracterizată de legiuitor în mod arbitrar, fie contraventie, fie infractiune.

Judecătoria Strehaia opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale atacate nu contravin Constitutiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,


concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2811 din Codul penal referitoare la Nerespectarea regimului transportului rutier public, asa cum a fost modificat prin art. 1 pct. 1 din Legea nr. 85/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 12 aprilie 2005, dispozitii care au următorul cuprins:

„Efectuarea transportului rutier public fără licentă de transport, fără licentă de executie pentru vehicul sau fără licentă de executie pentru traseu, după caz, ori cu licente cu valabilitatea expirată se pedepseste cu închisoare de la o lună la un an sau amendă.

Persoana care dispune efectuarea transportului rutier public în conditiile prevăzute la alin. 1 sau consimte la efectuarea

acestuia se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani ori amendă.

Eliberarea, cu stiintă, a unei licente de transport rutier public, a unei licente de executie pentru vehicul sau a unei licente de executie pentru traseu, fără respectarea legii, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 898 din 16 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2007, Curtea Constitutională a constatat că prevederile art. 2811 din Codul penal nu contravin Constitutiei.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2811 din Codul penal, exceptie ridicată de Ion Eana în Dosarul nr. 2.471/216/2007 al Judecătoriei Strehaia.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.079

din 14 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5221 alin. 2 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5221 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Adrian Vasile Nedelcu în Dosarul nr. 221/43/2007 al Tribunalului Mures - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Partea Agentia Natională de Administrare Fiscală a depus concluzii scrise.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, deoarece autorul exceptiei doreste suplimentarea textului.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 221/43/2007, Tribunalul Mures - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate


a prevederilor art. 5221 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Adrian Vasile Nedelcu în dosarul de mai sus.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale atacate contravin prevederilor art. 16, 21 si 23 din Constitutia României, deoarece nu lasă instantei posibilitatea de a suspenda executarea hotărârii de condamnare până la rejudecarea cauzei privind pe cei judecati în lipsă.

Tribunalul Mures - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale atacate nu contravin Constitutiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 5221 alin. 2 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Rejudecarea celor judecati în lipsă în caz de extrădare, asa cum au fost modificate prin art. I pct. 221 din Legea nr. 281/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, dispozitii care au următorul cuprins:

„Dispozitiile art. 405-408 se aplică în mod corespunzător.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 99 din 13 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 28 februarie 2008, Curtea Constitutională a respins ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5221 din Codul de procedură penală.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5221 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Adrian Vasile Nedelcu în Dosarul nr. 221/43/2007 al Tribunalului Mures - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.081

din 14 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 si ale art. 41 din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 si 41 din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, exceptie ridicată de Ana Ionită în Dosarul nr. 1.100/32/2007 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal.


La apelul nominal răspunde, pentru Uniunea Natională a Notarilor Publici din România si Camera Notarilor Publici Bacău, consilierul juridic Valentina Carmen Dachin, cu delegatie la dosar, lipsă fiind autorul exceptiei de neconstitutionalitate, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din România si al Camerei Notarilor Publici Bacău solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, considerând că nu există elemente noi, care să justifice schimbarea solutiei Curtii exprimate prin Decizia nr. 650/2008. În acest sens depune si concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, cu referire la Decizia Curtii Constitutionale nr. 650/2008.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 1.100/32/2007, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 si 41 din Legea notarilor publici si a activităii notariale nr. 36/1995. Exceptia de neconstitu ­tionalitate a fost ridicată de Ana Ionită în dosarul cu numărul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cereri de anulare a unei hotărâri a Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici din România.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece instituie, în cazul contestatiilor împotriva hotărârilor Consiliului de disciplină, jurisdictia administrativă obligatorie a Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal si-a exprimat opinia în sensul că dispozitiile de lege criticate sunt costitutionale.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, cu referire la Decizia Curtii Constitutionale nr. 650/2008.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 40 si 41 din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, având următorul continut:

- Art. 40: „Actiunea disciplinară se exercită de Colegiul director si se judecă de Consiliul de disciplină.

Pentru suspendarea din functie sau excluderea din profesie este obligatorie o cercetare prealabilă, care se efectuează de către Colegiul director.

Audierea celui în cauză este obligatorie, acesta fiind îndreptătit să ia cunostintă de continutul dosarului si să-si formuleze apărarea.

Consiliul de disciplină citează părtile si pronuntă o hotărâre motivată, care se comunică acestora.

Împotriva hotărârii părtile pot face contestatie la Consiliul uniunii, în termen de 10 zile de la comunicare.

Hotărârea Consiliului uniunii poate fi atacată la instanta judecătorească competentă, civilă sau de contencios administrativ, după caz.

Hotărârea definitivă se comunică si Ministerului Justitiei. Procedura judecării abaterilor disciplinare se stabileste prin regulament.”;

- Art. 41: „Sanctiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptelor si constau în:

a) observatie scrisă;

b) amendă de la 50.000 lei la 200.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei Notarilor Publici. Neachitarea în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii atrage suspendarea de drept a notarului public până la achitarea sumei.

Hotărârea definitivă constituie titlu executoriu;

c) suspendarea din functie pe o durată de maximum 6 luni;

d) excluderea din profesie.”

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (4) privind jurisdictiile speciale administrative, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, impartialitatea si egalitatea justitiei pentru toti si ale art. 126 alin. (5) si (6) privind interzicerea instantelor extraordinare si controlul judecătoresc al actelor administrative ale autoritătilor publice.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că asupra constitutionalitătii dispozitiilor de lege criticate s-a pronuntat prin Decizia nr. 650/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 24 iulie 2008, statuând că procedura judecării abaterilor disciplinare nu trebuie confundată cu o jurisdictie specială administrativă, care, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Constitutie, este gratuită si facultativă. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările si completările ulterioare, jurisdictia administrativă specială este „activitatea înfăptuită de o autoritate administrativă care are, conform legii organice speciale în materie, competenta de solutionare a unui conflict privind un act administrativ, după o procedură bazată pe principiile contradictorialitătii, asigurării dreptului la apărare si independentei activitătii administrativ-jurisdictionale”, iar actul administrativ este „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă nastere, modifică sau stinge raporturi juridice”. Prin urmare, în cauza de fată ne aflăm în domeniul unei proceduri disciplinare, iar nu al unei proceduri jurisdictionale speciale administrative.

Totodată, cu privire la natura juridică a contestatiilor privitoare la măsurile disciplinare ce pot fi aplicate de către ordinele profesionale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că în numeroase state ale Consiliului Europei abaterile disciplinare sunt de competenta acestor ordine, iar o asemenea atribuire de competentă nu este contrară dispozitiilor Conventiei, care impune totusi unul dintre următoarele sisteme: sau jurisdictiile ordinelor îndeplinesc exigentele art. 6 paragraful 1 din Conventie sau ele nu le îndeplinesc si atunci legea natională permite accesul la o instantă judecătorească care prezintă toate garantiile dreptului la un proces echitabil si la solutionarea cauzei de către un tribunal independent si impartial (cauzele Albert et Le Compte contra Belgiei, 1983, si Bryan contra Marii Britanii, 1995). Astfel, în cauza de fată, părtile pot ataca hotărârea Consiliului uniunii la instantele judecătoresti, potrivit art. 40 alin. (6) din Legea nr. 36/1995.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele deciziei mentionate îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru aceleasi considerente, Curtea constată că dispozitiile de lege criticate nu contravin nici prevederilor art. 124 din Legea fundamentală, potrivit cărora justitia este unică, impartială si egală pentru toti, si nici celor ale art. 126 alin. (5) si (6) din Legea fundamentală, deoarece, pe de-o parte, Consiliul de disciplină nu poate fi considerat instantă extraordinară, iar, pe de altă parte, hotărârile Consiliului uniunii pot fi atacate la instanta judecătorească competentă, civilă sau de contencios administrativ, după caz.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 si 41 din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, exceptie ridicată de Ana Ionită în Dosarul nr. 1.100/32/2007 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.082

din 14 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 974 din Codul civil si ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 974 din Codul civil si ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Makinvest Com” - S.R.L. din Galati în Dosarul nr. 55/121/2004 al Tribunalului Galati - Sectia comercială, maritimă si fluvială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 11 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 55/121/2004, Tribunalul Galati - Sectia comercială, maritimă si fluvială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 974 din Codul civil si ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială „Makinvest Com” - S.R.L. din Galati în dosarul cu numărul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cereri privind rezilierea unui contract.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât norma instituită de Codul civil limitează actiunile pe care le promovează creditorul în virtutea dreptului de gaj general, iar art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 îngrădeste dreptul părtilor de a sesiza Curtea Constitutională, prin posibilitatea acordată instantei de judecată de a respinge cererea ca inadmisibilă.

Tribunalul Galati - Sectia comercială, maritimă si fluvială si de contencios administrativ si-a exprimat opinia în sensul că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 974 din Codul civil si ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, având următorul cuprins:

- Art. 974 din Codul civil: „Creditorii pot exercita toate drepturile si actiunile debitorului lor, afară de acelea care îi sunt exclusiv personale.”;

- Art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992: „Dacă exceptia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanta imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronuntare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.”

Excepia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în fata legii, ale art. 21 privind accesul liber la justitie, ale art. 24 privind dreptul la apărare si ale art. 146 lit. d) privind atributia Curtii Constitutionale de a solutiona exceptii de neconstitutionalitate.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

I. Referitor la dispozitiile art. 974 din Codul civil, Curtea constată că acestea reglementează un mijloc juridic procedural, si anume actiunea oblică (denumită în doctrină si indirectă sau subrogatorie) - acea actiune în justitie pe care creditorul o exercită pentru valorificarea unui drept care apartine debitorului său. Asadar, aceste dispozitii de lege nu contravin accesului liber la justitie, prevăzut de art. 21 din Constitutie, astfel cum în mod eronat sustine autorul exceptiei, ci, dimpotrivă, dau posibilitatea creditorilor să exercite toate actiunile debitorului lor, cu exceptia celor cu caracter exclusiv personal. Această limitare este firească, având în vedere categoriile actiunilor exclusiv personale, si anume cele prin care se apără drepturi personale nepatrimoniale sau drepturi patrimoniale, dar a căror exercitare implică o apreciere subiectivă din partea titularului lor.

De asemenea, Curtea constată că nu poate fi retinută nici critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 16 din Constitutie deoarece textul criticat se aplică în aceeasi măsură tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale, iar referitor la invocarea prevederilor constitutionale ale art. 24 privind dreptul la apărare, Curtea observă că acestea nu au relevantă în cauza de fată.

II. Cu privire la dispozitiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, Curtea s-a pronuntat în numeroase cauze, constatând că acestea sunt constitutionale. De exemplu, prin Decizia nr. 607 din 15 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 25 ianuarie 2006, s-a retinut, în esentă, că aceste prevederi sunt constitutionale, reprezentând norme de procedură pe care instanta care a fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor exceptii care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutională, unica autoritate de jurisdictie constitutională. Această procedură nu face însă posibilă respingerea sau admiterea exceptiei de neconstitutionalitate de către instanta judecătorească, ci doar pronuntarea, în situatiile date, asupra oportunitătii sesizării Curtii Constitutionale, instanta de judecată având rol de filtru al exceptiei de neconstitutionalitate ridicate de părti, cu obligatia de a le respinge ca inadmisibile pe cele care nu îndeplinesc cerintele legii.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele deciziei mentionate îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 974 din Codul civil si ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Makinvest Com” - S.R.L. din Galati în Dosarul nr. 55/121/2004 al Tribunalului Galati - Sectia comercială, maritimă si fluvială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a centrelor de documentare si informare, a Fisei-cadru a postului de profesor documentarist si a Fisei-cadru de evaluare a profesorului documentarist

 

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. e) si ale art. 7 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării si tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a centrelor de documentare si informare, cuprins în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă Fisa-cadru a postului de profesor documentarist, cuprinsă în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Se aprobă Fisa-cadru de evaluare a profesorului documentarist, cuprinsă în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Directia generală managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, inspectoratele scolare judetene/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, casele corpului didactic si unitătile de învătământ în care functionează centre de documentare si informare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Anton Anton

 

Bucuresti, 20 octombrie 2008.

Nr. 5.689.

 

ANEXA Nr. 1

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a centrelor de documentare si informare

 

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Centrele de documentare si informare (CDI) se înfiintează de către directorul casei corpului didactic, la propunerea directorului unitătii de învătământ, cu avizul inspectorului scolar general.

(2) CDI se înfiintează în unitătile de învătământ preuniversitar cu personalitate juridică, pe baza criteriilor de eligibilitate stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului.

Art. 2. - CDI sunt înfiintate, coordonate metodologic si evaluate de casele corpului didactic la nivel judetean, iar la nivel central de către Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, prin Directia generală managementul resurselor umane.

Art. 3. - CDI se organizează unitar pentru întreaga institutie de învătământ căreia îi apartine, prin integrarea fondului documentar, respectiv a bibliotecii scolare.

Art. 4. - CDI este un centru de resurse pluridisciplinare care oferă elevilor, cadrelor didactice si comunitătii locale un spatiu de formare, comunicare si informare, un laborator de

experimentare a noilor tehnologii educationale, un loc de cultură, deschidere, întâlnire si integrare.

Art. 5. - CDI concentrează în acelasi spatiu un fond documentar actual, pluridisciplinar, pe suporturi multiple, adaptat nevoilor utilizatorilor si specificului scolii. El deserveste întreaga comunitate educativă a unitătii de învătământ, punând la dispozitie mijloace de documentare si informare, echipamente si instrumente de exploatare a resurselor, precum si un spatiu adaptat organizării si desfăsurării de activităti scolare si extrascolare.

Art. 6. - Activitătile desfăsurate în CDI sustin implementarea politicilor educationale pe niveluri de studii, profiluri, specializări, promovează inovatia pedagogică si sprijină realizarea obiectivelor prevăzute în procesul de reformă a învătământului românesc, răspunzând nevoilor de informare ale tuturor utilizatorilor.

Art. 7. - CDI contribuie la asigurarea egalitătii de sanse a elevilor proveniti din medii culturale, economice si sociale diferite prin facilitarea accesului la informatie si servicii specifice destinate elevilor, cadrelor didactice si membrilor comunitătii locale.


Art. 8. - Prin crearea CDI se urmăreste dezvoltarea relatiei scoală-comunitate, asigurarea accesului la resursele necesare unei bune informări si documentări, precum si la pregătirea unui personal calificat în domeniul stiintelor documentării si informării.

Art. 9. - CDI are următoarele functii: functia de primire, functia de informare generală, functia pedagogică, functia de orientare scolară si profesională, functia de comunicare cu exteriorul, functia tehnică si functia recreativă.

Art. 10. - (1) Baza materială a CDI este asigurată de comunitatea locală, de Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului si de alte ministere sau organe centrale, prin inspectoratele scolare ori direct prin unitătile de învătământ în cadrul cărora functionează CDI.

(2) CDI poate beneficia de resursele financiare obtinute de unitatea de învătământ din sponsorizări din partea unor organizatii neguvernamentale, asociatii, societăti, fundatii etc, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(3) Nu se admite folosirea în alte scopuri a resurselor bugetare alocate pentru achizitionarea de carte, periodice si alte categorii de suporturi informationale, precum si a celor destinate achizitionării de aparatură, materiale si echipamente necesare bunei desfăsurări a activitătii CDI.

Art. 11. - Conditiile de utilizare a spatiului, fondului documentar si a serviciilor CDI, precum si drepturile si obligatiile utilizatorilor se stabilesc prin regulamentul de ordine interioară al fiecărui CDI, aprobat de conducerea institutiei de învătământ în care functionează.

Art. 12. - Prezentul regulament se aplică si CDI înfiintate în perioada derulării proiectului bilateral româno-francez „Educatie pentru informatie în mediul rural defavorizat”.

 

SECTIUNEA a 2-a

Personalul angajat

 

Art. 13. - (1) În CDI va fi normat un post de profesor documentarist, în conformitate cu prevederile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare, în baza dispozitiilor ulterioare ale Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului.

(2) În unitătile de învătământ cu peste 1.200 de elevi poate fi normat un al doilea post de profesor documentarist.

Art. 14. - Conditiile de încadrare pe functia de profesor documentarist sunt:

• absolvirea cu examen de licentă, examen de diplomă ori examen de absolvire a unei institutii de învătământ superior de lungă sau scurtă durată în profilul postului;

• absolvirea cu diplomă a cursurilor postuniversitare cu durata de cel putin 3 semestre, aprobate în acest scop de Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului,

• studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare în profilul postului, conform art. 7 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare, precum si îndeplinirea conditiei prevăzute la art. 68 din Legea învătământului nr. 84/1995, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 15. - Încadrarea pe functia didactică de profesor documentarist se face conform prevederilor legislatiei în vigoare cu privire la încadrarea personalului didactic.

Art. 16. - Concursul de ocupare a functiei didactice de profesor documentarist se organizează în conformitate cu metodologia de ocupare a posturilor/catedrelor declarate vacante în învătământul preuniversitar, elaborată de Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative din învătământ, aprobată anual prin ordin al ministrului.

Art. 17. - Programa de concurs pentru posturile didactice de profesor documentarist declarate vacante în învătământul preuniversitar este elaborată de Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului si aprobată prin ordin al ministrului.

Art. 18. - Profesorul documentarist are următoarele competente: pedagogică, culturală, de comunicare si de gestionare a CDI în domeniul proiectării, planificării, organizării activitătii CDI, formării elevilor si dezvoltării competentelor specifice, monitorizării si evaluării activitătilor CDI, dezvoltării de parteneriate si dezvoltării profesionale proprii.

Art. 19. - Norma profesorului documentarist este de 40 de ore săptămânal, repartizate după cum urmează:

a) 18 ore/săptămână de activitate în CDI, desfăsurate cu elevii individual sau în parteneriat cu cadrele didactice, care constau în initiere în cercetarea documentară, proiecte didactice, educative si culturale, orientare scolară si profesională, activităti de recuperare a elevilor cu dificultăti de învătare, lectură, animatie culturală;

b) 22 de ore/săptămână pentru desfăsurarea activitătilor de pregătire metodico-stiintifică si complementară, pregătirea si evaluarea materialelor si activitătilor, întocmirea programelor de interventie în scop recuperatoriu, asigurarea accesului liber la fondul documentar si punerea CDI la dispozitia elevilor în cadrul activitătilor libere, gestionarea CDI, culegerea informatiilor în/din interiorul si exteriorul unitătii scolare, activităti pentru părinti si alti membri ai comunitătii locale.

Art. 20. - Profesorul documentarist încadrat în CDI va fi evaluat anual pe baza fisei-cadru a postului si a fisei-cadru de evaluare elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului si particularizate la specificul activitătii din unitatea de învătământ.

Art. 21. - (1) Profesorul documentarist este subordonat directorului scolii.

(2) Proiectul CDI, rapoartele semestriale, anuale si situatiile statistice sunt supuse aprobării consiliului de administratie al scolii.

Art. 22. - Directorul unitătii de învătământ va promova si va sustine activitătile desfăsurate de profesorul documentarist în colaborare cu comunitatea educativă din unitatea de învătământ.

Art. 23. - În situatia în care la nivelul aceleiasi unităti de învătământ sunt încadrati atât un profesor documentarist, cât si un bibliotecar scolar sau documentarist, amenajarea, organizarea si functionarea CDI sunt asigurate în comun de către acestia. Domeniile de competentă din fisa-cadru a postului de profesor documentarist, precum si responsabilitătile mentionate în prezentul regulament vor fi îndeplinite. Repartizarea sarcinilor se realizează prin fisa individuală a postului de către consiliul de administratie, corespunzător nivelului de competentă detinut.

Art. 24. - Personalul didactic încadrat în CDI are toate drepturile si obligatiile care decurg din actele normative în vigoare.

Art. 25. - Constituirea si organizarea activitătii de cerc pedagogic se realizează de casa corpului didactic, care va desemna un responsabil la nivel judetean.

 

SECTIUNEA a 3-a

Amenajarea si organizarea centrelor de documentare si informare

 

Art. 26. - Amenajarea si dotarea CDI trebuie să tină cont de specificul activitătilor derulate în cadrul acestuia, de publicul căruia i se adresează (vârsta elevilor, nivelul de studiu), de particularitătile si specificul unitătii de învătământ în care urmează să se înfiinteze si să funcioneze.


Art. 27. - (1) În alocarea spatiului pentru CDI se recomandă respectarea următoarelor conditii:

a) suprafata afectată să fie de minimum 3 m2 x 10% din numărul total al elevilor din unitatea scolară;

b) capacitatea de primire (numărul de locuri) să fie de minimum 10% din numărul total al elevilor din unitatea scolară.

(2) În CDI spatiul este conceput modular - spatiul de primire, spatiul profesorului documentarist, spatiul informatic, spatiul audiovizualului, spatiul de documentare pedagogică/spatiul pentru profesori, spatiul de orientare scolară si profesională, spatiul lucrărilor documentare (lucrări cu caracter stiintific), spatiul lucrărilor de fictiune (beletristică), spatiul lecturii de destindere („coltul de lectură”), spatiul de lucru în echipă, spatiul de lucru individual, spatiul de afisaj si expozitii. Acesta va fi organizat flexibil, astfel încât să se asigure conditiile necesare derulării tuturor activitătilor si îndeplinirii functiilor CDI.

(3) În functie de specificul scolii, de numărul elevilor si de spatiul disponibil, alte spatii pot fi amenajate în interiorul sau în exteriorul CDI (de exemplu, spatiu de depozitare, stocare, arhivare).

Art. 28. - Mobilierul CDI trebuie să fie modular, solid, modern si practic astfel încât să permită accesul liber la fondul documentar, reorganizarea spatiului în functie de necesităti si de activitătile proiectate si să respecte normele de securitate.

Art. 29. - CDI foloseste sistemul accesului liber la fondul documentar, cu asigurarea conditiilor de spatiu, mobilier si securitate adecvate. Se recomandă ca înăltimea etajerelor să fie adaptată publicului majoritar (1,60 m-1,80 m în CDI din învătământul secundar inferior si secundar superior, 1,50 m pentru CDI din unitătile de învătământ primar si 1,30 pentru CDI din unitătile de învătământ preprimar).

Art. 30. - Procurarea echipamentelor si aparaturii în CDI se va face astfel încât să permită o exploatare eficientă si durabilă a resurselor necesare pentru desfăsurarea activitătilor specifice.

Art. 31. - (1) În spatiul CDI va fi pus la dispozitia utilizatorilor fondul activ de publicatii, restul fondului fiind organizat în spatiul de depozitare al CDI.

(2) Completarea fondului documentar pluridisciplinar si multimedia se realizează periodic, în functie de următoarele criterii:

a) profilul, nivelul de învătământ si specificul unitătii de învătământ în care functionează CDI;

b) cerintele de informare si documentare ale utilizatorilor;

c) recomandările programelor scolare ale disciplinelor studiate în scoală; se va urmări constituirea unui fond documentar echilibrat pentru toate clasele, diviziunile si subdiviziunile CZU (clasificarea zecimală universală);

d) componenta fondului existent în CDI sub aspectul suporturilor, titlurilor si al numărului de exemplare din fiecare titlu;

e) activitătile propuse în proiectul anual al CDI.

Art. 32. - În CDI clasificarea, indexarea si ordonarea documentelor se fac potrivit clasificării zecimale universale. Se vor utiliza în clasificare clasele principale (de la 0 la 9), extinzând clasificarea, în functie de amploarea colectiilor si profilul unitătii de învătământ.

Art. 33. - Toate operatiunile cu privire la gestionarea fondului documentar vor fi efectuate conform reglementărilor biblioteconomice în vigoare.

Art. 34. - (1) Toate categoriile de documente din fondul documentar al CDI se prelucrează în sistem informatizat, dacă sunt îndeplinite conditiile necesare. În caz contrar, se vor prelucra în sistem traditional, până la remedierea situatiei.

(2) Pentru facilitarea accesului la resursele CDI pot fi întocmite catalogul tematic, catalogul documentelor audiovizuale, catalogul lucrărilor de referintă, liste (fisiere) de noutăti etc.

Art. 35. - Exploatarea colectiilor se realizează prin consultarea în CDI si prin împrumutul la domiciliu.

Art. 36. - (1) Utilizarea spatiului, a fondului documentar si a serviciilor CDI se realizează în mod programat, respectiv în regim de acces liber (neprogramat).

(2) Utilizarea programată presupune:

a) activităti de prezentare a CDI si a organizării sale specifice realizate de către profesorul documentarist la începutul anului scolar, pentru toate clasele nou-intrate în unitatea scolară, si în timpul anului scolar, ori de câte ori este nevoie, la solicitarea unui cadru didactic;

b) activităti de initiere în cercetarea documentară, proiecte în colaborare cu cadrele didactice - disciplinare, pluri-/transdisciplinare -, activităti pedagogice, activităti în colaborare privind orientarea scolară si vocatională, recuperarea elevilor cu dificultăti la învătare, animatii lectură, animatii legate de mass-media, de presă, animatii audiovideo, activităti cu caracter cultural si civic organizate de profesorul documentarist si derulate în parteneriat cu echipa pedagogică.

(3) Accesul liber presupune punerea CDI la dispozitia utilizatorilor pentru informare si documentare individuală în interes scolar, profesional sau personal, în prezenta profesorului documentarist, care are rol de îndrumător si veghează la buna desfăsurare a activitătilor si la respectarea regulamentului de ordine interioară.

Art. 37. - CDI functionează pe baza unui orar propus de responsabilul CDI, aprobat de consiliul de administratie al unitătii de învătământ si adus la cunostinta tuturor utilizatorilor.

Art. 38. - (1) CDI asigură accesul utilizatorilor atât în timpul programului scolar al elevilor, cât si în afara acestuia.

(2) Accesul cadrelor didactice împreună cu clasa de elevi se face pe baza unei programări anterioare.

(3) CDI este deschis utilizatorilor în afara activitătilor programate minimum 10 ore pe săptămână.

Art. 39. - Amenajarea/reamenajarea CDI va fi efectuată în baza unui proiect de amenajare realizat de către o echipă de proiect constituită la nivelul unitătii de învătământ, coordonată de directorul unitătii de învătământ.

 

SECTIUNEA a 4-a

Activitatea în centrul de documentare si informare

 

Art. 40. - Tipurile de activităti care pot fi desfăsurate în CDI sunt:

1. pedagogice:

• prezentarea CDI si a organizării sale specifice;

• initierea elevilor în cercetarea documentară;

• proiecte disciplinare si inter-/transdisciplinare, în colaborare cu echipa pedagogică;

• activităti de recuperare a elevilor cu dificultăti de învătare sau esec scolar, împreună cu echipa pedagogică a scolii;

• orientare si consiliere educatională si vocatională, în colaborare cu echipa pedagogică;

• activităti care presupun integrarea noilor tehnologii ale informării si comunicării (TIC) în practicile pedagogice, împreună cu echipa pedagogică;

• parteneriate educative;

• activităti extrascolare;

2. culturale:

• animatii lectură;

• animatii audiovideo;

• animaii legate de mass-media;


• realizarea de expozitii;

• organizarea de vizite si întâlniri tematice;

• activităti prilejuite de diverse evenimente;

• ateliere de creatie;

• activităti de valorizare a patrimoniului si potentialului cultural;

• parteneriate si schimburi culturale;

3. comunicare:

• colectarea, prelucrarea si difuzarea de informatii din interiorul si din exteriorul unitătii de învătământ, necesare utilizatorilor;

• participarea la promovarea imaginii unitătii de învătământ în comunitatea educatională si cea localǎ;

• participarea la promovarea activitătii CDI;

• corespondentă cu caracter profesional;

4. gestionare:

• gestionarea spatiului;

• gestionarea functionării CDI (orar de functionare, planificarea activitătilor);

• gestionarea bunurilor materiale (mobilier, materiale si echipamente);

• gestionarea financiară a functionării CDI în functie de nevoile utilizatorilor si a activitătilor planificate;

• gestionarea fondului documentar pluridisciplinar si multimedia;

• gestionarea formării profesionale.

Art. 41. - Activitatea CDI se desfăsoară pe baza unui plan managerial structurat pe cele 4 domenii de competentă (anual/semestrial), respectiv a proiectelor de activitate. Acesta va cuprinde întreaga activitate a profesorului documentarist, în functie de cele 4 tipuri de activităti: pedagogice, culturale, de comunicare si de gestionare a CDI.

Art. 42. - Activitătile din planul managerial al CDI vor viza îndeplinirea obiectivelor si prioritătilor definite în proiectul scolii, în functie de publicul căruia i se adresează (nivel de pregătire, vârstă, receptivitate, interes), de resursele materiale de care dispune CDI, de resursele umane care pot fi implicate în activitătile CDI, de parteneriatele care pot fi dezvoltate, de oportunitătile existente, de specificul scolii si al comunitătii în care este situată unitatea de învătământ.

Art. 43. - Planul managerial al CDI va cuprinde activităti propuse de profesorul documentarist, de alte cadre didactice, de conducerea unitătii de învătământ sau de alti parteneri, cu conditia respectării criteriilor generale ale definirii activitătilor CDI.

Art. 44. - Planul managerial al CDI poate fi completat si adaptat pe parcursul anului scolar în functie de cererea utilizatorilor sau a partenerilor implicati în desfăsurarea activitătilor, de realitatea scolii, de conditiile umane si materiale disponibile, de noi oportunităti.

Art. 45. - Profesorul documentarist stabileste relatii de colaborare cu parteneri din interiorul sau exteriorul unităii de învătământ. El planifică, organizează si desfăsoară, în colaborare cu acestia, activităti care răspund obiectivelor si prioritătilor stabilite în planul managerial al CDI.

Art. 46. - Colaborarea profesorului documentarist cu cadrele didactice si alti potentiali parteneri are un rol important în organizarea si desfăsurarea sistematică de activităti, care vizează dezvoltarea competentelor specifice si autonomiei elevilor în învătare, dezvoltarea curiozitătii intelectuale si culturale, o mai bună integrare scolară si socială a elevilor, dezvoltarea unei atitudini civice prin: abordarea transdisciplinară a continuturilor învătării, integrarea TIC în practicile pedagogice curente, inovatia pedagogică, respectarea ritmului de învătare al elevilor, prin activităti privind orientarea scolară profesională si vocatională, prin proiecte educative/culturale europene si internationale, prin proiecte pentru educatia pentru democratie, educatia pentru imagine, educatia pentru sănătate, activităti de promovare a pluralitătii culturale, de promovare a imaginii si activitătii scolii si a CDI, precum si prin activităti care să implice comunitatea locală în viata scolii.

Art. 47. - Colaborarea profesor documentarist - echipă pedagogică vizează, de asemenea, exploatarea documentelor multisuport în activitătile scolare. În functie de documentele, materialele si echipamentele de care dispune CDI, profesorul documentarist poate propune cadrelor didactice posibile exploatări ale acestora în activitătile desfăsurate în CDI.

Art. 48. - În calitate de responsabil al CDI, profesorul documentarist asigură, în colaborare cu echipa pedagogică, initierea elevilor în domeniul cercetării documentare si al utilizării TIC. Activitătile organizate în acest sens vizează dobândirea de către elevi a autonomiei în învătare si dezvoltarea spiritului critic, prin dezvoltarea progresivă a capacitătii de a se orienta în CDI, de a-i cunoaste diferitele tipuri de resurse si documente, de a utiliza instrumentele traditionale si informatizate de căutare a informatiei, de a selectiona, întelege, rezuma, organiza si comunica, într-o formă dată, informatiile găsite.

Art. 49. - Activitătile de initiere a elevilor în domeniul cercetării documentare se organizează în cadrul unor cursuri distincte desfăsurate de către profesorul documentarist (cursuri optionale) sau în cadrul unor proiecte (inter/trans) disciplinare desfăsurate în parteneriat de către profesorul documentarist si membrii echipei pedagogice.

Art. 50. - (1) În functie de tipul unitătii de învătământ si de contextul particular în care functionează CDI, vor fi initiate si dezvoltate de către profesorul documentarist, în colaborare cu echipa pedagogică si cu parteneri din exteriorul unitătii de învătământ, o serie de proiecte care să vizeze dezvoltarea gustului pentru lectură prin crearea unor situatii care să îi motiveze pentru lectura de orice tip, precum si formarea unor cititori activi, capabili de discernământ si spirit analitic.

(2) În cadrul animatiilor lectură se recomandă a fi realizate si activităti de lectură a imaginii sau activităti care au ca finalitate realizarea unor documente video/audio. Acestea pot fi organizate în colaborare cu specialisti în domeniul audiovizualului, inclusiv tehnicienii audiovideo din casa corpului didactic.

Art. 51. - CDI reprezintă un element important în prevenirea si combaterea esecului scolar. Pentru elevii în dificultate scolară pot fi organizate la CDI, de către cadrele didactice în colaborare cu profesorul documentarist, actiuni destinate sprijinirii acestora pentru ameliorarea si rezolvarea problemelor identificate de către profesorul de disciplină.

Art. 52. - CDI facilitează accesul la informatia privind orientarea scolară si profesională. Profesorul documentarist initiază sau participă la diverse actiuni menite să contribuie la dezvoltarea armonioasă a personalitătii elevilor, să ofere informatii despre reteaua scolară si profesională, să contribuie la o mai bună cunoastere a dinamicii pietei muncii, să formeze elevii în vederea alegerii carierei.

Art. 53. - Profesorul documentarist contribuie la promovarea imaginii unitătii scolare pe plan local, regional, national, international si la întărirea legăturii scoală- comunitate, alături de membrii echipei pedagogice si de conducerea unitătii de învătământ.

 

SECTIUNEA a 5-a

Dispozitii finale

 

            Art. 54. - În termen de 30 de zile de la data aprobării prezentului regulament, unitătile de învătământ preuniversitar în care functionează CDI au obligatia de a elabora regulamentul intern al CDI.

 


ANEXA Nr. 2

 

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

FISA-CADRU

a postului de profesor documentarist

 

Postul .................................................

Pozitia (numele) .................................................

Cerinte:

Studii superioare .................................................

Specifice postului cunoasterea legislatiei scolare si a celei specifice, a documentelor care descriu si reglementează activitatea profesorului documentarist si a centrului de documentare si informare (CDI)

Dificultătile operatiilor specifice postului:

• manipulare carte

• responsabilitate financiară (gestiune)

• solicitare psihică si fizică

Responsabilitatea implicată de post:

• de gestiune

• morală

• intelectuală

Sfera de relatii (comunicare/relationare):

a) de subordonare: directorul unitătii de învătământ

b) functionale: responsabilii comisiilor metodice

c) de colaborare: cadrele didactice si cadrele didactice auxiliare

• relatii cu cititorii, utilizatorii

• relatii intrainstitutionale

• relatii cu editurile, firmele de presă, cu autorii

• relatii cu profesorii documentaristi, bibliotecarii scolari

Aptitudini:

Comunicare eficientă, lucru în echipă, evaluare/autoevaluare critică, capacitate de analiză si sinteză, tact pedagogic, spirit organizatoric

Abilităti:

Se recomandă a avea cunostinte de operare PC (Windows, MS Office, internet, postă electronică), de limbi străine, de utilizare a programelor de gestionare a resurselor CDI.

Atitudini si comportamente: creativitate, dinamism, adaptabilitate, echilibru, amabilitate, disponibilitate, initiativă, rigoare, perseverentă, confidentialitate, onestitate, corectitudine, punctualitate, interrelationare, loialitate

Domnul/Doamna................................................, posesor/posesoare al/a contractului individual de muncă înregistrat în

registrul de evidentă a contractelor individuale de muncă la nr........................, negociază, în conditiile art..............din contractul

colectiv de muncă, următoarele atributii si sarcini, structurate pe următoarele capitole:

Capitolul I - Sarcinile de serviciu obligatorii în norma de bază, cu salariul de bază în conformitate cu reglementările în vigoare

Obiective generale

1. Educarea si formarea copiilor si tinerilor din învătământul preuniversitar în conformitate cu idealul educational

2. Facilitarea accesului elevilor, cadrelor didactice si membrilor comunitătii locale la informatie si noi tehnologii, în contextul evolutiei societătii

3. Adaptarea practicilor pedagogice la tendintele psihopedagogice si metodice actuale

Obiective specifice

1. Profesorul documentarist formează si dezvoltă elevilor, prin diferite tipuri de activităti - pedagogice, culturale, de comunicare si informare -, competente specifice, necesare învătării de-a lungul întregii vieti.

2. Profesorul documentarist se implică în elaborarea si implementarea politicii documentare la nivelul unitătii de învătământ.

3. Profesorul documentarist gestionează resursele CDI, în vederea facilitării accesului la informatie, asigurării exploatării si valorificării cât mai eficiente a informatiilor si documentelor pluridisciplinare, multimedia si multisuport de către utilizatori, din perspectiva egalizării sanselor elevilor din medii culturale si sociale diferite.

4. Profesorul documentarist initiază si participă la activităti cu caracter cultural, în vederea promovării culturii românesti si internationale, a recunoasterii valorilor europene, a identificării modelelor, a acceptării si valorizării pluralitătii culturale.

5. Profesorul documentarist participă la demersurile de promovare a activitătilor CDI si a imaginii scolii, din perspectiva deschiderii către comunitatea educativă si societate.

Domenii de competentă: competente pedagogice, culturale, de comunicare, de gestionare a CDI

 


Nr. crt.

Unităti de competentă

Atributii

Indicatori de performantă

1.

Proiectarea activitătilor CDI

Identifică si ierahizează nevoile utilizatorilor.

Elaborează strategii în domeniul „educatiei pentru informatie”.

Propune elemente de definire a politicii documentare a unitătii de învătământ.

Defineste prioritătile si obiectivele proiectului CDI.

Proiectează activitatea CDI: pedagogică, culturală, de comunicare si de gestionare.

Proiectează curriculum la decizia scolii privind tehnici de initiere în cercetarea documentară.

Proiectează activităti pedagogice inter/ transdisciplinare, împreună cu echipa pedagogică.

Proiectează activităti de initiere si valorizare a dimensiunii educative a noilor tehnologii ale informării si comunicării (TIC).

Consecventă si ritmicitate în conceperea, adaptarea, aplicarea si analiza instrumentelor de analiză a nevoilor beneficiarilor.

Participă la elaborarea unei politici documentare la nivelul unitătii de învătământ.

Obiectivele sunt stabilite pe termen lung, mediu si scurt, în functie de planul managerial al scolii si de resurse, în raport cu exigentele la nivel national, cu specificul zonei geografice, cu luarea în considerare a dinamicilor de modernizare/schimbare la nivel institutional si zonal si cu respectarea prevederilor legislaiei.

Activitatea CDI este proiectată în conformitate cu obiectivele stabilite pe baza concluziilor diagnozei si a prognozei, răspunde functiilor CDI si misiunilor profesorului documentarist si este adaptată nevoilor utilizatorilor si specificului scolii.

Curriculum la decizia scolii (CDS) privind initierea în tehnici de cercetare documentară este elaborat în functie de particularitătile grupului instruit.

Proiectul CDI este elaborat în relatie cu echipa pedagogică.

Capacitatea de relationare cu echipa pedagogică pentru elaborarea proiectului CDI.

2.

Planificarea activitătilor CDI

Elaborează planul managerial al CDI - anual si semestrial - al activitătilor CDI. Elaborează instrumente de planificare pe tipuri de activităti: pedagogice, culturale, de comunicare si de gestionare a CDI.

În planul managerial al CDI sunt evidentiate clar obiectivele, activitătile planificate, orizontul de timp, partenerii, indicatorii de eficientă ai activitătii, modalităti de corectie/actualizare a obiectivelor, modalităile de monitorizare si evaluare, rezultatele asteptate.

Planificarea si organizarea activitătilor scolare si extrascolare sunt în concordantă cu obiectivele educationale si gradul de interes al elevilor si al comunitătii locale.

3.

Organizarea activitătilor CDI

Organizează activităti pedagogice, culturale, de comunicare si de gestiune conform planului CDI.

Organizează resursele CDI în vederea punerii lor la dispozitia utilizatorilor în cadrul activitătilor CDI.

Organizează activităti de încurajare a lecturii si a dezvoltării gustului pentru lectură în parteneriat cu alte cadre didactice, personalităti din lumea cărtii (autori, ilustratori, traducători, editori etc.) si cu părintii, utilizând metode si mijloace moderne de incitare la lectură.

Organizează sau participă la activităti audiovideo, activităti legate de mass-media, la expozitii, vizite si întâlniri tematice, ateliere de creatie, cercuri tematice, elaborarea de reviste scolare.

Valorizează potentialul cultural al fondului documentar al CDI.

Asigură primirea utilizatorilor la CDI atât în cadrul activitătilor programate, cât si al celor libere.

Asigură accesul la CDI si în afara programului scolar, în vederea prelungirii activitătii elevilor în scoală.

Colaborează cu profesorii de disciplină în vederea identificării obiectivelor documentare din programele scolare.

Flexibilitate, adaptabilitate si creativitate în conceperea activitătilor si a sarcinilor de lucru, astfel încât să fie valorificate diferitele stiluri de învătare, să tină cont de posibilitătile si ritmul de asimilare proprii grupului instruit.

Activitătile organizate pun în practică strategiile elaborate initial si sunt cuprinse în proiectul CDI. Activitătile desfăsurate favorizează exploatarea resurselor CDI.

Varietatea resurselor utilizate în cadrul activitătilor CDI. Modul de organizare a cunostintelor de transmis si forma de transmitere facilitează receptarea. Accesul la noile mijloace de informare si comunicare este facilitat.

Activitătile cu caracter cultural sunt derulatetinând cont de prioritătile scolii, politica unităii de învătământ, fiind în conformitate cu documentele Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului. Prin activitătile organizate se pun în valoare potentialul cultural al fondului documentar, productiile culturale românesti si europene, din perspectiva unei identităti culturale comune.

Posibilele căi si modalităti de cooperare între arii curriculare si discipline sunt identificate si se regăsesc în activitătile desfăsurate în colaborare. Obiectivele documentare din programele scolare sunt identificate în colaborare cu profesorii de disciplină. Identificarea nevoilor temporale ale activitătilor din CDI (timpul petrecut în CDI).


 

 

 

Colaborează cu echipa pedagogică a unitătii de învătământ în planificarea si organizarea de activităti cu caracter educativ (educatie pentru sănătate, educatie rutierǎ, educatie ecologică etc).

Organizează, împreună cu consilierul sau psihologul scolii, activităti de initiere a elevilor în planificarea si orientarea profesională/ vocatională.

Sprijină psihologul/consilierul s colii si echipa pedagogică în organizarea i desfăsurarea activitătilor de motivare spre scoală si recuperare a elevilor cu dificultăti în învătare si

cu comportamente deviante.

Participă si organizează în colaborare cu alte cadre didactice activităti extrascolare, inclusiv din sfera activitătilor culturale.

 

4.

Formarea elevilor si dezvoltarea competentelor specifice

Formează elevii în domeniul cercetării documentare, prin desfăsurarea activitătilor planificate în CDS si alte activităti specifice. Prezintă noilor utilizatori functiile, organizarea CDI, activitătile care pot fi desfăsurate în cadrul CDI, regulamentul de ordine interioară, rolul si misiunile profesorului documentarist. Educă elevii în vederea dezvoltării autonomiei în învătare si a unei atitudini civice. Integrează secvente de cercetare documentară în activităti de învătare disciplinare si inter/transdisciplinare diverse, în parteneriat cu cadrele didactice.

Propune activităti inovatoare care presupun exploatarea resurselor multisuport. Desfăsoară proiecte pedagogice inter/ transdisciplinare, împreună cu echipa pedagogică.

Organizează activităti de initiere a elevilor în utilizarea si valorizarea dimensiunii educative a noilor TIC.

Îndrumă initiativele de lectură ale elevilor. Educă elevii prin diferite tipuri de activităti: pedagogice, culturale si de comunicare, în vederea dezvoltării competentelor specifice. Implică elevii în animarea CDI: mediatizarea activitătilor CDI, participarea la elaborarea propunerilor de achizitii, ordonarea documentelor, organizarea activitătilor etc.

Modalităti variate în care au fost utilizate elemente de initiere în cercetarea documentară Situatiile de învătare alese stimulează gândirea elevului si capacitatea de argumentare, formează deprinderile de muncă si studiu necesare instruirii pe durata întregii vieti.

Gradul de exploatare a noilor TIC în activitătile desfăsurate în CDI

Formele de cercetare documentară sunt diversificate, în concordantă cu cerintele învătării interdisciplinare Gradul de autonomie al elevilor în utilizarea resurselor CDI

Realizarea activitătilor desfăsurate implică exploatarea resurselor multimedia, favorizează inovatia pedagogică si utilizarea metodelor activ-participative.

Parteneriatele educative la nivelul unitătii de învătământ urmăresc atât obiective disciplinare, cât si obiective documentare, de dezvoltare de aptitudini si competente specifice. Temele transdiciplinare răspund nevoilor de formare a elevilor;

Activitătile derulate cresc interesul elevilor pentru studiu;

Activitătile privind animarea CDI implică si participarea elevilor.

5.

Monitorizarea si evaluarea

activitătii

Elaborează si aplică instrumentele de feedback si evaluare a activitătilor desfăsurate.

Evaluează activitatea elevilor desfăsurată în cadrul CDS.

Evaluează activitătile desfăsurate cu elevii.

Valorizează rezultatele activitătilor desfasurate cu elevii.

Monitorizează proiectele si planificarea activitătilor CDI.

Evaluează gradul de atingere a obiectivelor si a rezultatelor activitătilor planificate.

Evaluează gradul de exploatare a resurselor CDI.

Întocmeste periodic rapoarte de monitorizare a activitătii si statistici privind activitatea CDI.

Metodele de monitorizare si evaluare a activitătilor stabilite pentru realizarea obiectivelor sunt adaptate specificului aspectelor vizate si al resurselor disponibile.

Activitătile organizate în CDI sunt diverse si răspund functiilor CDI.

Numărul de participanti la activitătile organizate în CDI

Numărul de utilizatori

Numărul de documente consultate în cadrul CDI

Numărul de volume împrumutate

Diversitatea modalitătilor de evaluare si valorizare a muncii elevilor

Gradul de atingere a obiectivelor si de realizare a activitătilor planificate

Gradul de corectare/actualizare a obiectivelor activitătilor planificate, atunci când este necesar.


 

6.

Dezvoltarea de parteneriate

Se implică în realizarea de parteneriate educative nationale si internationale.

Colaborează cu echipa pedagogică în vederea derulării unor activităti pedagogice, culturale, scolare sau extrascolare.

Colaborează cu institutii de cultură si educatie în realizarea unor proiecte cu caracter cultural si educativ.

Colaborează la organizarea si desfăsurarea de întâlniri cu specialisti din diferite domenii.

Numărul proiectelor desfăsurate în colaborare Varietatea activitătilor desfăsurate în colaborare Numărul partenerilor implicati în desfăsurarea activitătilor propuse

Relevanta parteneriatelor în calitatea desfăsurării si continutului activitătilor.

7.

Comunicare

Prezintă elevilor, comunitătii educative si membrilor comunitătii locale oferta de activitate a CDI.

Participă la facilitarea circulatiei informatiei în institutia de învătământ.

Dezvoltă si exploatează serviciile de comunicare (e-mail, forumuri, videoconferinte).

Colectează informatiile de la organizatiile de profil (centre culturale, muzee, teatre, unităti de învătământ, biblioteci etc).

Realizează puncte de afisaj în spatiul CDI si în afara acestuia.

Participă la promovarea activitătii CDI si a imaginii scolii în comunitatea educatională si cea locală.

Promovează valorile culturale românesti si europene din perspectiva unei identităti culturale comune.

Comunică cu utilizatorii si partenerii.

Promovează fondul documentar si activitătile desfăsurate în CDI în rândul elevilor, comunitătii educative si al comunitătii locale.

Sursele de informare din exteriorul si interiorul unitătii de învătământ sunt identificate si utilizate.

Informaia de interes pentru beneficiari este actualizată periodic.

Mediatizarea rezultatelor obtinute si multiplicarea experientelor obtinute la nivelul întregii unităti de învătământ

Activitătile de promovare a imaginii si activitătii CDI sunt realizate periodic.

Capacitatea de a se implica în activităti organizate si desfăsurate în parteneriat.

8.

Gestionarea CDI

Utilizează spatiul CDI în conformitate cu criteriile de amenajare în vederea organizării optime a activitătii în CDI.

Gestionează resursele (mobilierul, materialele si echipamentele) CDI respectând normele în vigoare.

Organizează resursele CDI în conformitate cu standardele de functionare.

Gestionează fondul documentar pluridisciplinar multisuport în conformitate cu regulile biblioteconomice în vigoare si reglementările specifice, în vederea facilitării accesului liber la infomatie si organizării optime a CDI.

Corelează nevoile utilizatorilor cu un fond documentar pluridisciplinar si multisuport adecvat vârstei elevilor si profilului unitătii scolare.

Aplică dispozitiile si procedurile privind informatia prevăzute în reglementările si conveniile legate de activitatea în domeniul informării si documentării, în special în materie de proprietate intelectuală.

Elaborează, afisează si prezintă utilizatorilor Regulamentul intern al CDI.

Asigură primirea utilizatorilor la CDI, atât la activităti programate, cât si la cele libere.

Asigură deschiderea CDI i în afara programului scolar, în vederea prelungirii activitătii elevului în scoală.

Întocmeste documentatia aferentă derulării proiectelor, valorificând creativ produsele proiectelor la nivelul organizatiei, în vederea dezvoltării acesteia.

Identifică nevoile financiare ale CDI pe baza indicatorilor cantitativi si calitativi specifici scolii.

Elaborează proiectul de buget pentru dotarea si functionarea CDI.

Identifică surse suplimentare de finantare a activitătii CDI.

Organizarea spatiului CDI respectă standardele de amenajare ale unui CDI.

În organizarea spatiului CDI sunt respectate criteriile de amenajare.

Gradul de functionalitate si respectarea parametrilor tehnici ai echipamentelor

Prin organizarea CDI si prin activitătile propuse accesul liber la informatie este facilitat si asigurat.

Gradul de autonomie a utilizatorilor în reperarea resurselor pluridisciplinare si multisuport.

Practicarea unei politici documentare prospective

Realizarea operatiilor biblioteconomice conform normelor în vigoare

Gradul de respectare a sistemului de clasificare a documentelor

Gradul de respectare a criteriilor de selectie a fondului documentar

Capacitatea de aplicare a normelor de achizitii documentare

Corelarea necesarului de fond documentar cu natura activitătii în CDI si cu nevoile utilizatorilor

Stadiul informatizării CDI si de realizare a bazelor de date

Asigurarea unui program flexibil care să permită accesul utilizatorilor în CDI atât în cadrul cursurilor, cât si în afara lor

Adaptarea orarului CDI, a planului managerial al CDI la realitatea unitătii scolare

Regulamentul intern al CDI este propus ca parte integrantă a Regulamentului intern al unitătii scolare.

Utilizatorii si activitătile derulate în CDI sunt înregistrate ritmic pentru evidentierea si valorizarea lor si pentru remedierea disfunctionalitătilor.

Necesarul de achizitii a fost propus.

9.

Dezvoltare profesională

Identifică nevoile proprii de dezvoltare.

Participă la stagii de pregătire în vederea satisfacerii nevoilor personale si ale organizatiei prin raportare la standardele de calitate.

Manifestă interes pentru nou si consecventă în procesul de instruire/autoinstruire, aplicând în activitatea didactică elementele de noutate dobândite în cadrul programelor de formare parcurse sau prin studiu individual.

Participă la întrunirile echipei pedagogice: cercuri metodice sau sedinte de catedră.

Manifestă preocupare pentru activităti de formare complementare celor didactice, prin obtinerea de competente în domeniul social, TIC, comunicare în limbă străină de circulatie internatională si implementarea în activitatea didactică a competentelor dobândite.

Obiectivitate în autoevaluare si identificarea propriilor nevoi de formare, în functie de dinamica informatiei în domeniu

Numărul stagiilor de formare si al schimburilor de experientă la care a participat în vederea satisfacerii nevoilor personale privind perfectionarea si ale organizatiei, prin raportare la standardele de calitate

Gradul de aplicare a cunostintelor si de utilizare a noilor competente dezvoltate în cadrul formărilor în activitătile CDI

Articole, publicatii, participarea la schimburi de bune practici

Participarea la stagii de formare si schimburi de experientă.

 

Director,

......................

Salariat,

......................

 

            Capitolul II - Obligatii/atributii profesionale suplimentare, reprezentând ........................ norma de bază (ore suplimentare), corespunzătoare unui spor de ...................... din salariul de bază, conform reglementărilor în vigoare, stabilite la început de an scolar/universitar ....................................

 

Director,

......................

Salariat,

......................

 

            Capitolul III - Activităti suplimentare neprevăzute în încadrarea pe post, efectuate prin ordin de serviciu etc. si care se vor plăti prin ore suplimentare, premii lunare, zile libere etc.

 

Nr. crt.

Activitatea

Data

Recompensa prin ......................

Director

Observatii

 

 

 

 

 

 

 

Director,

....................................

 

            Capitolul IV - Sanctiuni primite de angajat

 

Nr. crt.

Motivul sanctiunii

Data

Sanctiunea primită

Rector/Director

Observatii

 

 

 

 

 

 

 

Director,

....................................

 

            Capitolele III si IV au fost discutate în consiliul profesoral/consiliul de administratie, la care sunt invitati si cei în cauză.

 

Director,

....................................

Lider de sindicat,

Am luat cunostintă,

....................................

 

            Semnătura                                            Data

 

notă:

De exactitatea datelor trecute în fisa postului răspund directorul institutiei/unitătii de învătământ si salariatul.

 


ANEXA Nr. 3

 

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

UNITATEA DE ÎNVĂTĂMÂNT

.....................................

 

FISA-CADRU

de evaluare a profesorului documentarist

 

NUMĂRUL FISEI POSTULUI....................................

NUMELE Sl PRENUMELE CADRULUI DIDACTIC........................................

PERIOADA EVALUATĂ..........................................

REZULTATUL EVALUĂRII......................................

 

Nr. crt.

Unităti de competentă

Atributii

Indicatori de performantă

Punctaj maxim

Punctaj acordat

auto­evaluare

evaluare

1.

Proiectarea activitătilor Centrului de Documentare si Informare (CDI)

Identifică si ierarhizează nevoile utilizatorilor.

Elaborează strategii în domeniul „educatiei pentru informatie”. Propune elemente de definire a politicii documentare a unitătii de învătământ.

Defineste prioritătile si obiectivele proiectului CDI.

Proiectează activitatea CDI: pedagogică, culturală, de comunicare si de gestionare. Proiectează curriculum la decizia scolii privind tehnici de initiere în cercetare documentară. Proiectează activităti pedagogice inter/transdisciplinare, împreună cu echipa pedagogică. Proiectează activităti de initiere si valorizare a dimensiunii educative a noilor tehnologii ale informării si comunicării (TIC).

Consecventă si ritmicitate în conceperea, adaptarea, aplicarea si analiza instrumentelor de analiză a nevoilor beneficiarilor. Participă la elaborarea unei politici documentare la nivelul unitătii de învătământ.

Obiectivele sunt stabilite pe termen lung, mediu si scurt, în functie de planul managerial al scolii si de resurse, în raport cu exigentele la nivel national, cu specificul zonei geografice, cu luarea în considerare a dinamicilor de modernizare/schimbare la nivel institutional si zonal si cu respectarea prevederilor legislatiei. Activitatea CDI este proiectată în conformitate cu obiectivele stabilite pe baza concluziilor diagnozei si a prognozei, răspunde functiilor CDI si misiunilor profesorului documentarist si este adaptată nevoilor utilizatorilor si specificului scolii.

Curriculum la decizia scolii (CDS) privind initierea în tehnici de cercetare documentară, propuse în cadrul curriculumului la decizia scolii, sunt elaborate în functie de particularitătile grupului instruit. Proiectul CDI este elaborat în relatie cu echipa pedagogică. Capacitatea de relationare cu echipa pedagogică pentru elaborarea proiectului CDI

10

 

 

2.

Planificarea activitătilor CDI

Elaborează planul managerial al CDI - anual si semestrial al activitătilor CDI.

Elaborează instrumente de planificare pe tipuri de activităti: pedagogice, culturale, de comunicare si de gestionare a CDI.

În planul managerial al CDI sunt evidentiate clar obiectivele, activităile planificate, orizontul de timp, partenerii, indicatorii de eficientă ai activitătii, modalitătile de corecţie/actualizare a obiectivelor, modalitătile de monitorizare si evaluare, rezultatele asteptate. Planificarea si organizarea activitătilor scolare si extrascolare sunt în concordantă cu obiectivele educationale si cu gradul de interes al elevilor si al comunitătii locale.

5

 

 

3.

Organizarea activitătilor CDI

Organizează activităti pedagogice, culturale, de comunicare si de gestiune conform planului CDI. Organizează resursele CDI în vederea punerii lor la dispozitia utizatorilor în cadrul activitătilor CDI.

Organizează activităti de încurajare a lecturii si dezvoltarea gustului pentru lectură în parteneriat cu alte cadre didactice, personalităti din lumea cărtii (autori, ilustratori, traducători, editori etc.) si cu părintii, utilizând metode si mijloace moderne de incitare la lectură.

Organizează sau participă la activităti audiovideo, activităti legate de mass-media, la expozitii, vizite si întâlniri tematice, ateliere de creatie, cercuri tematice, elaborarea de reviste scolare.

Valorizează potentialul cultural al fondului documentar al CDI. Asigură primirea utilizatorilor la CDI atât în cadrul activitătilor programate, cât si al celor libere. Asigură accesul la CDI si în afara programului scolar, în vederea prelungirii activitătii elevilor în scoală.

Colaborează cu profesorii de disciplină în vederea identificării obiectivelor documentare din programele scolare. Colaborează cu echipa pedagogicǎ a unitătii de învătământ în planificarea si organizarea de activităti cu caracter educativ (educatie pentru sănătate, educatie rutierǎ, educatie ecologică etc).

Organizează, împreună cu consilierul sau psihologul scolii, activităti de initiere a elevilor în planificarea si orientarea profesională/ vocatională.

Sprijină psihologul/consilierul scolii si echipa pedagogică în organizarea si desfăsurarea activitătilor de motivare spre scoală si recuperare a elevilor cu dificultăti în învătare si cu comportamente deviante. Participă si organizează în colaborare cu alte cadre didactice activităti extrascolare, inclusiv din sfera activitătilor culturale.

Flexibilitate, adaptabilitate si creativitate în conceperea activitătilor si a sarcinilor de lucru, astfel încât să fie valorificate diferitele stiluri de învătare, să tină cont de posibilitătile si ritmul de asimilare proprii grupului instruit. Activitătile organizate pun în practică strategiile initial elaborate si sunt cuprinse în proiectul CDI. Activitătile desfăsurate favorizează exploatarea resurselor CDI. Varietatea resurselor utilizate în cadrul activitătilor CDI. Modul de organizare a cunostintelor de transmis si forma de transmitere facilitează receptarea. Accesul la noile mijloace de informare si comunicare este facilitat.

Activitătile cu caracter cultural sunt derulate tinându-se cont de prioritătile scolii, de politica unitătii de învătământ, fiind în conformitate cu documentele Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului. Prin activitătile organizate se pun în valoare potentialul cultural al fondului documentar, productiile culturale românesti si europene, din perspectiva unei identităti culturale comune.

Posibilele căi si modalităti de cooperare între arii curriculare si discipline sunt identificate si se regăsesc în activitătile desfăsurate în colaborare.

Obiectivele documentare din programele scolare sunt identificate în colaborare cu profesorii de disciplină. Identificarea nevoilor temporale ale activitătilor din CDI (timpul petrecut în CDI)

15

 

 

 

4.

Formarea elevilor si dezvoltarea competentelor specifice

Formează elevii în domeniul cercetării documentare prin desfăsurarea activitătilor planificate în cadrul curriculumului la decizia scolii si alte activităti specifice.

Prezintă noilor utilizatori functiile, organizarea CDI, activitǎtile care pot fi desfǎsurate în cadrul CDI, regulamentul de ordine interioarǎ, rolul si misiunile profesorului documentarist.

Educă elevii în vederea dezvoltării autonomiei în învătare si a unei atitudini civice.

Integrează secvente de cercetare documentară în activităti de învătare disciplinare si inter/ transdisciplinare diverse, în parteneriat cu cadrele didactice.

Propune activităti inovatoare care presupun exploatarea resurselor multisuport.

Desfăsoară proiecte pedagogice inter/transdisciplinare, împreună cu echipa pedagogică.

Organizează activităti de initiere a elevilor în utilizarea si valorizarea dimensiunii educative a noilor TIC.

Îndrumă initiativele de lectură ale elevilor.

Educă elevii prin diferite tipuri de activităti: pedagogice, culturale si de comunicare, în vederea dezvoltării competentelor specifice.

Implică elevii în animarea CDI: mediatizarea activitătilor CDI, participarea la elaborarea propunerilor de achizitii, ordonarea documentelor, organizarea activitătilor

etc.

Modalităti variate în care au fost utilizate elemente de initiere în cercetarea documentară. Situatiile de învătare alese stimulează gândirea elevului si capacitatea de argumentare, formează deprinderile de muncă si studiu necesare instruirii pe durata întregii vieti.

Gradul de exploatare a noilor TIC în activitătile desfăsurate în CDI. Formele de cercetare documentară sunt diversificate, în concordantǎ cu cerintele învătării interdisciplinare.

Gradul de autonomie al elevilor în utilizarea resuselor CDI. Realizarea activitătilor defăsurate implică exploatarea resurselor multimedia, favorizează inovatia pedagogică si utilizarea metodelor activ-partcipative. Parteneriatele educative la nivelul unitătii de învătământ urmăresc atât obiective disciplinare, cât si obiective documentare, de dezvoltare de aptitudini si competente specifice. Temele transdiciplinare răspund nevoilor de formare a elevilor. Activitătile derulate cresc interesul elevilor pentru studiu. Activitătile privind animarea CDI implică si participarea elevilor.

20

 

 

5.

Monitorizarea si evaluarea

activitătii

Elaborează si aplică instrumentele de feedback si evaluare a activitătilor desfăsurate. Evaluează activitatea elevilor desfăsurată în cadrul CDS; Evaluează activitătile desfăsurate cu elevii.

Valorizează rezultatele activitătilor desfăsurate cu elevii. Monitorizează proiectele si planificarea activitătilor CDI. Evaluează gradul de atingere a obiectivelor si a rezultatelor activitătilor planificate. Evaluează gradul de exploatare a resurselor CDI.

Întocmeste periodic rapoarte de monitorizare a activitătii si statistici privind activitatea CDI.

Metodele de monitorizare si evaluare a activitătilor stabilite pentru realizarea obiectivelor sunt

adaptate specificului aspectelor vizate si al resurselor disponibile.

Activitătile organizate în CDI sunt diverse si răspund functiilor CDI.

Numărul de participanti la activitătile organizate în CDI

Numărul de utilizatori

Numărul de documente consultate în cadrul CDI

Numărul de volume împrumutate

Diversitatea modalitătilor de evaluare si valorizare a muncii elevilor

Gradul de atingere a obiectivelor si de realizare a activitătilor planificate

Gradul de corectare/actualizare a obiectivelor activitătilor planificate, atunci când este necesar

10

 

 

 

6.

Dezvoltarea de parteneriate

Se implică în realizarea de parteneriate educative nationale si internationale.

Colaborează cu echipa pedagogică în vederea derulării unor activităti pedagogice,

culturale, scolare sau extrascolare.

Colaborează cu institutii de cultură si educatie în realizarea unor proiecte cu caracter cultural si educativ.

Colaborează la organizarea si desfăsurarea de întâlniri cu specialisti din diferite domenii.

Numărul proiectelor desfăsurate în colaborare

Varietatea activitătilor desfăsurate în colaborare

Numărul partenerilor implicati în desfăsurarea activitătilor propuse

Relevanta parteneriatelor în calitatea desfăsurării si continutului activitătilor

10

 

 

7.

Comunicarea

Prezintă elevilor, comunitătii educative si membrilor comunitătii locale oferta de activitate a CDI.

Participă la facilitarea circulatiei informatiei în institutia de învătământ.

Dezvoltă si exploatează serviciile de comunicare (e-mail, forumuri, videoconferinte).

Colectează informatiile de la organizatiile de profil (centre culturale, muzee, teatre, unităti de învătământ, biblioteci etc).

Realizează puncte de afisaj în spatiul CDI si în afara acestuia.

Participă la promovarea activitătii CDI si a imaginii scolii în comunitatea educatională si cea locală.

Promovează valorile culturale românesti si europene din perspectiva unei identităti

culturale comune.

Comunică cu utilizatorii si partenerii.

Promovează fondul documentar si activitătile desfăsurate în CDI în rândul elevilor, comunitătii educative si în comunitătii locale.

Sursele de informare din exteriorul si interiorul unitătii de învătământ sunt identificate si utilizate.

Informatia de interes pentru beneficiari este actualizată periodic.

Mediatizarea rezultatelor obtinute si multiplicarea experienţelor obtinute la nivelul întregii unităti de învătământ

Activitătile de promovare a imaginii si activitătii CDI sunt realizate periodic.

Capacitatea de a se implica în activităti organizate si desfăsurate în parteneriat

5

 

 

8.

Gestionarea CDI

Utilizează spatiul CDI în conformitate cu criteriile de amenajare în vederea organizării optime a activitătii în CDI. Gestionează resursele (mobilierul, materialele si echipamentele) CDI respectând normele în vigoare. Organizează resursele CDI în conformitate cu standardele de functionare.

Gestionează fondul documentar pluridisciplinar multisuport în conformitate cu regulile biblioteconomice în vigoare si cu reglementările specifice, în vederea facilitării accesului liber la informatie si organizării optime a CDI.

Organizarea spatiului CDI respectă standardele de amenajare ale unui CDI. În organizarea spatiului CDI sunt respectate criteriile de amenajare. Gradul de functionalitate si respectarea parametrilor tehnici ai echipamentelor

Prin organizarea CDI si prin activitătile propuse accesul liber la informatie este facilitat si asigurat. Gradul de autonomie al utilizatorilor în reperarea resurselor pluridisciplinare si multisuport

Practicarea unei politici documentare prospective Realizarea operatiilor biblioteconomice conform normelor în vigoare

20

 

 

 

 

Corelează nevoile utilizatorilor cu un fond documentar pluridisciplinar si multisuport

adecvat vârstei elevilor si profilului unitătii scolare.

Aplică dispoziiile si procedurile privind informatia prevăzute în reglementările si conventiile legate de activitatea în domeniul informării si documentării în special în materie de proprietate intelectuală.

Elaborează, afisează si prezintă utilizatorilor Regulamentul intern al CDI.

Asigură primirea utilizatorilor la CDI atât la activităti programate, cât si la cele libere;

Asigură deschiderea CDI si în afara programului scolar, în vederea prelungirii activitătii elevului în scoală.

Întocmeste documentatia aferentă derulării proiectelor, valorificând creativ produsele

proiectelor la nivelul organizatiei, în vederea dezvoltării acesteia.

Identifică nevoile financiare ale CDI pe baza indicatorilor cantitativi si calitativi specifici scolii.

Elaborează proiectul de buget pentru dotarea si functionarea CDI.

Identifică surse suplimentare de finantare a activitătii CDI.

Gradul de respectare a sistemului de clasificare a documentelor Gradul de respectare a criteriilor de selectie a fondului documentar Capacitatea de aplicare a normelor de achizitii documentare Corelarea necesarului de fond documentar cu natura activitătii în CDI si cu nevoile utilizatorilor Stadiul informatizării CDI si de realizare a bazelor de date Asigurarea unui program flexibil care să permită accesul utilizatorilor în CDI atât în cadrul cursurilor, cât si în afara lor Adaptarea orarului CDI, a planului managerial al CDI la realitatea unitătii scolare

Regulamentul intern al CDI este propus ca parte integrantă a Regulamentului intern al unitătii scolare

Utilizatorii si activitătile derulate în CDI sunt înregistrate ritmic pentru evidentierea si valorizarea lor si pentru remedierea disfunctionalitătilor. Necesarul de achiziii a fost propus.

20

 

 

9.

Dezvoltarea profesională

Identifică nevoile proprii de dezvoltare.

Participă la stagii de pregătire în vederea satisfacerii nevoilor personale si ale organizatiei prin raportare la standardele de calitate.

Manifestă interes pentru nou si consecventă în procesul de instruire/autoinstruire, aplicând în activitatea didactică elementele de noutate dobândite în cadrul programelor de formare parcurse sau prin studiu individual. Participă la întrunirile echipei pedagogice: cercuri metodice sau sedinte de catedră. Manifestă preocupare pentru activităti de formare complementare celor didactice, prin obtinerea de competente în domeniul social, IT, comunicare în limbă străină de circulatie internatională si implementarea în activitatea didactică a competentelor dobândite.

Obiectivitate în autoevaluare si identificarea propriilor nevoi de formare, în functie de dinamica informatiei în domeniu Numărul stagiilor de formare si al schimburilor de experientă la care a participat în vederea satisfacerii nevoilor personale privind perfectionarea si ale organizatiei, prin raportare la standardele de calitate

Gradul de aplicare a cunostintelor si de utilizare a noilor competente dezvoltate în cadrul formărilor în activitătile CDI

Articole, publicatii, participarea la schimburi de bune practici Participarea la stagii de formare si schimburi de experientă

5

 

 

 

Semnătura cadrului didactic evaluat

.........................................................

Data autoevaluării .....................

Semnătura evaluatorului

.......................................................

Data evaluării...........................

PUNCTAJUL

CALIFICATIVUL

81 p - 100 p

FOARTE BINE

71 p - 80 p

BINE

61 p - 70 p

SATISFĂCĂTOR

Sub 60 p

NESATISFĂCĂTOR

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

DECIZIE

privind suspendarea, la cerere, a activitătii Societătii Comerciale „Protruck Asigurări - Broker de Asigurare” - S.R.L.

 

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sectorul 1, cod de înregistrare fiscală 14045240/1.07.2001, reprezentată legal de presedinte, în temeiul art. 4 alin. (19), precum si al art. 39 alin. (5) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare,

în conformitate cu atributiile prevăzute de Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, în urma controlului efectuat de organele de specialitate ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în baza Deciziei nr. 877 din 23 septembrie 2008, la Societatea Comercială „Protruck Asigurări - Broker de Asigurare” - S.R.L., cu sediul în satul Manolache, Str. Caminului nr. 54, Glina, judetul Ilfov, înregistrată la oficiul registrului comertului cu nr. J23/160/6.02.2004, cod unic de înregistrare 16118410, înscrisă în Registrul brokerilor cu nr. RBK-204 din 9 aprilie 2004, reprezentantă în timpul controlului de doamna Rodica Dobrescu si de domnul Laurentiu Tiberiu Costinceanu - persoane semnificative,

în baza Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, consemnată în Extrasul din procesul-verbal al sedintei Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 21 octombrie 2008, conform art. 4 alin. (22)-(241) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, în cadrul căreia a fost analizată documentatia aferentă Notei nr. IX.442 din 9 octombrie 2008 privind controlul efectuat la Societatea Comercială „Protruck Asigurări - Broker de Asigurare” - S.R.L.,

au rezultat următoarele:

Obiectul controlului a constat în verificarea situatiei financiare a societătii în vederea aprobării retragerii autorizatiei de functionare, la cerere, conform prevederilor art. 5 lit. g) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, si ale normelor emise în aplicarea acesteia.

Controlul a avut la bază documentele si situatiile prezentate si întocmite sub responsabilitatea conducerii societătii, precum si documentele preluate de la directiile de specialitate din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Constatările echipei de control au fost înscrise în Procesul-verbal, semnat fără obiectiuni, înregistrat la Societatea Comercială „Protruck Asigurări - Broker de Asigurare” - S.R.L. cu nr. 304 din 6 octombrie 2008 si la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu nr. 25.251 din 10 octombrie 2008.

Prin Adresa nr. 308 din 13 octombrie 2008, înregistrată la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu nr. 25.426 din 14 octombrie 2008, Societatea Comercială „Protruck Asigurări - Broker de Asigurare” - S.R.L. a solicitat avizul prealabil în vederea suspendării activitătii pe o perioadă de 2 ani, începând cu data de 1 noiembrie 2008, precum si în vederea înregistrării acestei mentiuni în Registrul comertului.

Fată de motivele arătate, în scopul apărării drepturilor asiguratilor si al promovării stabilitătii activitătii de asigurare în România, în sedinta din data de 21 octombrie 2008, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a hotărât suspendarea, la cerere, a activitătii Societătii Comerciale „Protruck Asigurări - Broker de Asigurare” - S.R.L., începând cu data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit dispozitiilor art. 5 lit. g) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare,

drept care se decide:

Art. 1. - Se suspendă, la cerere, activitatea Societătii Comerciale „Protruck Asigurări - Broker de Asigurare” - S.R.L., cu sediul în satul Manolache, Str. Caminului nr. 54, Glina, judetul Ilfov, înregistrată la oficiul registrului comertului cu nr. J23/160/6.02.2004, cod unic de înregistrare 16118410, înscrisă în Registrul brokerilor RBK-204 din 9 aprilie 2004, reprezentantă în timpul controlului de doamna Rodica Dobrescu si de domnul Laurentiu Tiberiu Costinceanu - persoane semnificative, începând cu data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 2. - Pe toată perioada de suspendare a activitătii de broker de asigurare prevăzută la art. 1, societătii comerciale i se interzic desfăsurarea activitătii de intermediere în asigurări, precum si desfăsurarea oricăror altor operatiuni specifice brokerilor de asigurare, conform prevederilor Legii nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale normelor emise în aplicarea acesteia.

Art. 3. - Societatea comercială are obligatia să îsi notifice clientii, în termen de 3 zile de la data primirii prezentei decizii, în vederea efectuării plătii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurători, rămânând direct răspunzătoare pentru îndeplinirea obligatiilor asumate prin contractele în vigoare, până la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - (1) Societatea Comercială „Protruck Asigurări - Broker de Asigurare” - S.R.L. are obligatia să rezilieze contractele de intermediere încheiate cu societătile de asigurare si/sau reasigurare, precum si contractele încheiate cu asistentii în brokeraj, persoane fizice si juridice.

(2) În termen de 60 de zile de la data comunicării prezentei decizii, societatea comercială va transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor dovada rezilierii contractelor de intermediere si a contractelor de asistentă în brokeraj.

Art. 5. - Cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea duratei de suspendare, Societatea Comercială „Protruck Asigurări - Broker de Asigurare” - S.R.L. este obligată să comunice Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor reluarea activitătii de asigurare, prelungirea duratei de suspendare ori încetarea activitătii de broker de asigurare, după caz.

Art. 6. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 7 noiembrie 2008.

Nr. 1.010.