MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 777         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 20 noiembrie 2008

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

            265. - Lege privind auditul de sigurantă rutieră

 

            1.077. - Decret pentru promulgarea Legii privind auditul de sigurantă rutieră

 

            291. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si Organizatia Internatională pentru Migratie privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protectie internatională si relocarea ulterioară a acestora, semnat la Bucuresti la 8 mai 2008, si pentru reglementarea unor aspecte procedurale de implementare a acestuia

 

            Acord între Guvernul României si Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si Organizatia Internatională pentru Migratie privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protectie internatională si relocarea ulterioară a acestora

 

            1.121. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si Organizatia Internatională pentru Migratie privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protectie internatională si relocarea ulterioară a acestora, semnat la Bucuresti la 8 mai 2008 si pentru reglementarea unor aspecte procedurale de implementare a acestuia

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 925 din 16 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131-137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, precum si a legii, în ansamblul ei

 

Decizia nr. 1.007 din 7 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 67/2007 si ale art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

Decizia nr. 1.008 din 7 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 25 si art. 27 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.009 din 7 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. b) si art. 1085 alin. 1 si 3 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.075 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 si art. 6 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

 

Decizia nr. 1.080 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

- Opinie separată

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.416. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Modernizare DN 71 Bâldana-Târgoviste-Sinaia, km 0+000-44+130, km 51+041-109+905”

 

1.417. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Variantă de ocolire Timisoara-Sud”

 

1.418. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Autostrada Sibiu-Pitesti”

 

1.431. - Hotărâre privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli rectificate pe anul 2008 ale Societătii Nationale a Lignitului Oltenia - S.A. si Companiei Naionale a Uraniului - S.A., aflate sub autoritatea Ministerului Economiei si Finantelor

 

1.465. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse din Fondul de rezervă bugetară la dispoziia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008

 

1.469. - Hotărâre privind acordarea unui ajutor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.129. - Decizie a presedintelui Autoritătii Nationale pentru Comunicatii privind modificarea alin. (1) al art. 11 din Decizia presedintelui Autoritătii Nationale pentru Reglementare în Comunicatii si Tehnologia Informatiei nr. 732/2008 privind procedura de acordare a licentelor de utilizare a frecventelor radio în benzile de frecvente 3600-3657 MHz si 3700-3757 MHz si stabilirea cuantumului taxei de licentă pentru acordarea dreptului de utilizare a frecvenelor radio în benzile de frecvente 3657-3685 MHz si 3757-3785 MHz


 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind auditul de sigurantă rutieră

 

            Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta lege constituie cadrul juridic pentru organizarea activitătii de audit de sigurantă rutieră si reglementarea exercitării independente a profesiei de auditor de sigurantă rutieră de către persoanele care dobândesc această calitate în conditiile prezentei legi.

(2) Auditul de sigurantă rutieră este parte integrantă a managementului sigurantei rutiere, prin care se realizează evaluarea implicatiilor asupra sigurantei rutiere ale diferitelor alternative ale proiectelor de constructie a drumurilor publice, ale proiectelor de reabilitare si/sau de modernizare a drumurilor publice existente, ale proiectelor de mică anvergură, precum si ale proiectelor privind inspectia de sigurantă rutieră, în vederea identificării detaliate a riscurilor care pot contribui la producerea accidentelor rutiere, în scopul cresterii sigurantei infrastructurii rutiere.

(3) Auditul de sigurantă rutieră se realizează pentru infrastructura rutieră aflată în proiectare, constructie, reabilitare si/sau modernizare ori exploatare.

(4) Infrastructura rutieră care face obiectul prezentei legi cuprinde:

a) autostrăzi;

b) drumuri expres;

c) drumuri nationale;

d) drumuri judetene;

e) drumuri comunale amenajate;

f) străzi urbane amenajate.

(5) Auditul de sigurantă rutieră realizează o analiză detaliată, sistematică si tehnică privind interactiunea dintre elementele constructive ale drumului, infrastructura de reglementare a circulatiei, caracteristicile vehiculelor si comportamentul participantilor la trafic, implicarea acestora asupra sigurantei rutiere, precum si formularea recomandărilor privind diminuarea sau eliminarea riscurilor semnalate.

(6) Auditul de sigurantă rutieră se realizează pe baza prevederilor Manualului de audit pentru sigurantă rutieră, care contine metodologia de realizare a auditului de sigurantă rutieră.

Art. 2. - (1) Scopul auditului de sigurantă rutieră constă în asigurarea si cresterea gradului de sigurantă a circulatiei pe drumurile publice, prevenirea pierderii de vieti, a vătămării integritătii corporale a persoanelor si a pagubelor materiale produse în urma accidentelor de circulatie.

(2) Auditul de sigurantă rutieră se realizează cu respectarea următoarelor cerinte:

a) asigurarea independentei auditorului de sigurantă rutieră fată de beneficiarul auditului, proiectantul si/sau executantul proiectului supus auditării;

b) păstrarea de către auditorul de sigurantă rutieră a confidentialitătii cu privire la datele si informatiile la care a avut acces în cursul realizării auditului;

c) auditorul nu trebuie să participe, în perioada realizării auditului, la proiectarea si executia proiectului auditat.

Art. 3. - În sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au următoarea semnificatie:

a) auditor de sigurantă rutieră - persoana fizică atestată potrivit prezentei legi să efectueze activităti de audit de sigurantă rutieră pentru proiectele prevăzute la art. 1 alin. (2);

b) Institutul de Sigurantă Rutieră, denumit în continuare ISR - institutia desemnată prin prezenta lege cu competente în domeniul organizării efectuării auditului de sigurantă rutieră si a formării, atestării, perfectionării si instruirii auditorilor de sigurantă rutieră;

c) proiecte de mică anvergură - proiecte de eliminare a punctelor negre, de amenajare de intersectii, de reamenajare a curbelor periculoase prin modificarea elementelor geometrice, proiecte de semaforizare, proiecte de reglementare a circulatiei prin indicatoare, marcaje rutiere si mijloace de calmare a traficului, proiecte de dirijare, control si monitorizare a traficului, proiecte de reabilitare si/sau de modernizare a străzilor urbane amenajate;

d) punct negru - segment de drum public care, pe anumite tronsoane, prezintă o rată mai mare de accidente rutiere decât rata medie a accidentelor înregistrate pe unitatea de distantă a drumului respectiv, la nivel national sau local, după caz, raportat la aceeasi perioadă de timp din anii anteriori si la volumul de trafic înregistrat;

e) inspectie de sigurantă rutieră - parte integrantă a managementului sigurantei rutiere, cu caracter preventiv, prin care se realizează, după vizionarea drumului auditat, o evaluare sistematică a îndeplinirii cerintelor standardelor de sigurantă rutieră de către un drum public, aflat în faza de dare în folosintă sau de exploatare efectivă, precum si evidentierea riscurilor, formulându-se propuneri de eliminare a acestora;

f) echipă multidisciplinară - echipă formată din cel putin 3 auditori independenti sau asociati, dintre care unul este specializat în constructia si proiectarea drumurilor, unul specializat în ingineria transporturilor rutiere si unul specializat în comportamentul participantilor la trafic;

g) utilizator vulnerabil- categorie de participanti la traficul rutier, care este expusă riscului de accidentare, soldată cu morti si/sau vătămare corporală gravă, într-un grad mai mare decât restul participantilor;

h) drum public - drum deschis circulatiei publice, ale cărui elemente constructive sunt cele definite de Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

i) beneficiarul auditului de sigurantă rutieră, denumit în continuare beneficiarul auditului - administratorul drumului public, în cazul realizării auditului pentru proiectele de reabilitare/modernizare, de inspectie de sigurantă rutieră si pentru proiectele de mică anvergură, cu exceptia proiectelor de constructie de drumuri si străzi urbane, sau investitorul, în cazul realizării auditului pentru proiecte de constructii de drumuri si străzi.

 

CAPITOLUL II

Dobândirea si încetarea calitătii de auditor de sigurantă rutieră

 

Art. 4. - Poate fi auditor de sigurantă rutieră persoana fizică dacă îndeplineste cumulativ următoarele conditii:

a) are capacitate deplină de exercitiu;

b) are studii superioare de lungă durată în unul dintre următoarele domenii: constructia si proiectarea drumurilor, ingineria transporturilor rutiere si a constructiei de autovehicule, specialist în comportamentul participantilor la traficul rutier, dovedite cu diplome recunoscute în conditiile legii;

c) are o experientă profesională în unul dintre domeniile prevăzute la lit. b) de cel putin 5 ani;

d) a frecventat cursurile pentru formarea auditorilor de sigurantă rutieră si a promovat examenul de atestare a calitătii de auditor de sigurantă rutieră, în conditiile prezentei legi;

e) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea acestei activităti;

f) nu i s-a interzis exercitarea profesiei, în domeniul specialitătii sale, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă;

g) are permis de conducere valabil, care să ateste o vechime de minimum 3 ani în categoria B sau în altă categorie superioară acesteia.

Art. 5. - (1) Formarea, instruirea si perfectionarea profesională a auditorilor de sigurantă rutieră se asigură prin organizarea cursurilor de specialitate de către ISR.

(2) Formarea, instruirea sau perfectionarea profesională prevăzute la alin. (1) se realizează în colaborare cu institutii de învătământ superior acreditate si/sau cu furnizorii de formare profesională autorizati potrivit legislatiei privind formarea profesională a adultilor si ale căror programe de formare, instruire si perfectionare profesională în domeniul auditului de sigurantă rutieră sunt aprobate prin ordin al ministrului transporturilor, la propunerea ISR.

(3) Lista institutiilor/furnizorilor prevăzute/prevăzuti la alin. (2) se pune la dispozitia publicului pe pagina de internet a ISR, pentru a putea fi consultată de orice persoană interesată.

(4) Auditorii de sigurantă rutieră sunt obligati să participe anual la cursurile de instruire periodică organizate de ISR, precum si, o dată la 3 ani, la cursurile de perfectionare profesională organizate.

Art. 6. - (1) Se înfiintează Comisia de atestare, disciplină si solutionare a contestatiilor, denumită în continuare Comisia, a cărei componentă se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.

(2) Comisia are în componentă un număr de 9 membri, după cum urmează: 2 reprezentanti ai Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri din România - S.A. si 2 reprezentanti ai Autoritătii Rutiere Române - A.R.R., propusi de ministrul transporturilor, 2 reprezentanti ai Inspectoratului General al Politiei Române, propusi de ministrul internelor si reformei administrative, si 3 reprezentanti ai mediului academic, specializati în domeniile prevăzute la art. 4 lit. b), propusi de Academia Română, si îsi desfăsoară activitatea sub coordonarea ISR.

(3) Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei se propune de către ISR si se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi.

(4) Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei va stabili si modalitatea de remunerare a activitătii membrilor acesteia si a personalului care o deserveste.

Art. 7. - (1) Atestarea calitătii de auditor de sigurantă rutieră se realizează conform prevederilor prezentei legi.

(2) Examinarea si evaluarea candidatilor în vederea atestării se efectuează de comisia prevăzută la art. 6 alin. (1).

(3) Pentru sustinerea examenului de atestare a calitătii de auditor de sigurantă rutieră si pentru eliberarea atestatului respectiv, fiecare candidat achită câte o taxă, după caz, stabilită prin Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei, care se fac venit la ISR.

(4) Comisia comunică conducerii ISR numele si datele de identificare ale persoanelor care au obtinut atestatul de auditor de sigurantă rutieră, în vederea înscrierii acestora în Registrul auditorilor de sigurantă rutieră. Lista auditorilor de sigurantă rutieră, actualizată, va fi făcută publică pe pagina de internet a ISR.

(5) Pentru cetăteanul unui stat membru al Uniunii Europene sau al unui stat apartinând Spatiului Economic European, care a dobândit calitatea de auditor de sigurantă rutieră în unul dintre aceste state, Comisia va recunoaste automat documentul emis de autoritatea competentă din statul de origine, în baza căruia cetăteanul exercită legal profesia. Dacă cetăteanul doreste să îsi desfăsoare activitatea de audit de sigurantă rutieră în România, se înscrie într-o sectiune specială a Registrului auditorilor de sigurantă rutieră prevăzut la alin. (4), cu conditia prezentării documentelor care atestă dobândirea calitătii de auditor de sigurantă rutieră.

(6) Persoanele care au dobândit calitatea de auditor de sigurantă rutieră pot fi atestate de către Comisie ca instructori pentru formarea, instruirea si perfectionarea profesională în domeniul auditului de sigurantă rutieră, în urma sustinerii unui interviu, dacă au participat la realizarea a cel putin 3 audituri de sigurantă rutieră.

Art. 8. - (1) Calitatea de auditor de sigurantă rutieră încetează:

a) la cerere, prin renuntare făcută în scris de către auditorul de sigurantă rutieră;

b) în cazul în care persoana nu mai îndeplineste una dintre conditiile prevăzute la art. 4 lit. a), e) si f);

c) prin retragerea calitătii, potrivit dispozitiilor art. 22 alin. (1) lit. c).

(2) Încetarea calitătii de auditor de sigurantă rutieră se dispune de Comisie, prin rezolutia de retragere a atestatului, în una dintre situatiile prevăzute la alin.(1).

(3) În caz de încetare a calitătii de auditor de sigurantă rutieră, numele acestuia se radiază din Registrul auditorilor de sigurantă rutieră.

 

CAPITOLUL III

Domeniul de aplicare si exercitarea auditului de sigurantă rutieră

 

Art. 9. - (1) Auditul de sigurantă rutieră este parte componentă a unui proiect prevăzut la art. 1 alin. (2) si se execută obligatoriu pentru fiecare dintre următoarele stadii:

a) studiul de fezabilitate;

b) proiectul preliminar;


c) proiectele detaliate;

d) anterior dării în exploatare a drumului;

e) imediat după darea în exploatare a drumului public, în trafic;

f) realizarea inspectiei de sigurantă rutieră periodică;

g) realizarea fiecărui proiect de mică anvergură.

(2) Auditul de sigurantă rutieră în cazul alin. (1) lit. f) se realizează o dată la 2 ani, alternativ în perioadele iarnă si vară.

(3) Auditul de sigurantă rutieră se execută de către o echipă multidisciplinară, cu exceptia cazului prevăzut la alin. (1) lit. f) si g), când se poate executa de un singur auditor de sigurantă rutieră.

(4) În cazul unui accident de circulatie înregistrat pe o autostradă, un drum expres, national sau judetean, soldat cu victime omenesti, administratorul drumului va solicita, obligatoriu, executarea unui audit vizând o inspectie de sigurantă suplimentară sau care să identifice riscurile care au favorizat producerea accidentului respectiv si să facă recomandările necesare.

Art. 10. - (1) Stadiile prevăzute la art. 9 alin. (1) se supun auditării în vederea identificării oricăror deficiente care pot constitui riscuri pentru siguranta circulatiei pe drumurile publice si pentru elaborarea recomandărilor privind corectarea acestor deficiente.

(2) După finalizarea executiei proiectelor prevăzute la art. 9 alin. (1), auditorul sau echipa de auditori de sigurantă rutieră care a efectuat auditul participă, împreună cu comisia de receptie, la predarea lucrării, pentru a prezenta beneficiarului auditului observatiile sale, incluse în raportul de audit.

(3) Beneficiarul auditului proiectelor prevăzute la art. 9 alin. (1) va lua în calcul perioada de timp necesară efectuării auditului de sigurantă rutieră, ca făcând parte integrantă din perioada de realizare a proiectului. Termenul de predare a raportului de audit va fi stabilit, de comun acord, în contractul prevăzut la art. 11 alin. (1).

Art. 11. - (1) În vederea realizării auditului de sigurantă rutieră, se încheie un contract între beneficiarul auditului, pe de o parte, si ISR, pe de altă parte, pe baza unui contract-cadru.

(2) Auditul de sigurantă rutieră se realizează de un auditor sau de o echipă multidisciplinară de auditori de sigurantă rutieră, desemnati de către ISR din rândul auditorilor înscrisi în registrul prevăzut la art. 7 alin. (4).

(3) La desemnarea auditorului sau a echipei multidisciplinare de auditori de sigurantă rutieră sunt respectate următoarele criterii:

a) criteriul zonal geografic, care asigură prioritatea la desemnare auditorilor domiciliati în zona sau cel mai aproape de zona în care se află sectorul de drum public/proiectul auditat;

b) criteriul desemnării echitabile a auditorilor, asigurându-se un grad nediscriminatoriu de încărcare a acestora;

c) criteriul neangajării unui auditor în executarea a două sau mai multe auditări simultan.

(4) În cazul în care, într-o procedură de desemnare, nu există auditori disponibili, care să îndeplinească criteriile prevăzute la alin. (3), ISR poate desemna, în mod justificat, auditori cu derogare de la unele dintre aceste criterii.

(5) ISR desemnează auditorii de sigurantă rutieră si conducătorul echipei multidisciplinare în termen de 5 zile lucrătoare de la data semnării contractului prevăzut la alin. (1) si notifică în acest sens auditorilor desemnati si beneficiarului auditului, publicând pe pagina proprie de internet numele auditorilor, proiectul repartizat si termenul de predare a raportului de audit.

(6) Nu poate conduce o echipă multidisciplinară auditorul de sigurantă rutieră care nu a participat la cel putin un audit de sigurantă rutieră privind constructia unui drum.

(7) Auditorii de sigurantă rutieră nu pot refuza desemnarea decât din motive obiective sau în una dintre situatiile prevăzute la alin. (8) si (9).

(8) Auditorul de sigurantă rutieră are obligatia de a aduce la cunostinta ISR orice împrejurare de natură a aduce atingere principiului independentei auditorului de sigurantă rutieră fată de beneficiarul auditului, proiectantul si/sau executantul implicati în proiectul supus auditării, imediat ce a luat cunostintă de aceasta.

(9) Independenta auditorului de sigurantă rutieră fată de beneficiarul auditului, proiectant si/sau executant este atinsă în următoarele cazuri:

a) auditorul sau un membru al familiei sale are relatii contractuale ori este angajat al uneia dintre părti;

b) auditorul sau un membru al familiei sale este actionar ori detine părti sociale la una dintre părti;

c) auditorul sau o rudă până la gradul al IV-lea este membru în organele de conducere ale uneia dintre părti;

d) auditorul este salariat al unei autorităti sau al administratorului drumului, care are calitatea de beneficiar al auditului, de proiectant si/sau de executant al proiectului;

e) sunt îndeplinite alte conditii privind conflictul de interese sau incompatibilitatea.

(10) Pentru încălcarea criteriilor mentionate la alin. (3), în procedura de desemnare, orice auditor îndreptătit are dreptul de a înainta ISR o contestatie motivată, în termen de 5 zile de la publicarea pe pagina de internet prevăzută la alin. (5). Dacă motivarea contestatiei este corectă, ISR are obligatia de a remedia situatia creată. Decizia ISR poate fi atacată printr-o contestatie adresată ministrului transporturilor, a cărui decizie, comunicată în termen de 15 zile, este definitivă.

Art. 12. - (1) Beneficiarul auditului este obligat să depună la ISR documentatia proiectului supus auditării în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data semnării contractului prevăzut la art. 11 alin. (1).

(2) Beneficiarul auditului, proiectantul sau executantul este obligat să pună la dispozitia auditorului/auditorilor de sigurantă rutieră, la cerere, după caz, documentatia privind:

a) studiul de fezabilitate;

b) proiectul tehnic;

c) detaliile de executie;

d) planurile generale ale traseului;

e) planurile de situatie si profilurile transversale si longitudinale ale traseului;

f) planurile terenurilor pe care este proiectat traseul;

g) planurile de semnalizare si marcaj rutier de pe traseu, precum si echipamentele rutiere din dotare;

h) analize de trafic, existent si prognozat;

i) date si informatii privind accidentele rutiere înregistrate pe drumuri auditate;

j) alte informatii necesare efectuării auditului de sigurantă rutieră.

(3) La cererea auditorilor de sigurantă rutieră, Inspectoratul General al Politiei Române, prin Politia Rutieră, precum si alte autorităti cu atributii în siguranta rutieră pun la dispozitia acestora, în scris, informatiile necesare realizării auditului, cu exceptia cazurilor prevăzute de lege.

Art. 13. - (1) Auditul de sigurantă rutieră se realizează la cererea expresă a beneficiarului auditului, adresată ISR, si se concretizează într-un raport scris, depus de auditorii desemnati,


cu respectarea termenelor prevăzute în contract si a metodologiei de realizare a auditului de sigurantă rutieră.

(2) Raportul de audit se depune, în termen, de către auditor, la beneficiarul auditului, care eliberează o confirmare de primire auditorului sau echipei multidisciplinare, după caz. O copie de pe raport, împreună cu confirmarea de primire, se depune la ISR de către auditorii respectivi.

Art. 14. - (1) Concluziile si recomandările privind eliminarea riscurilor continute în raportul de audit de sigurantă rutieră au caracter obligatoriu pentru beneficiarul auditului.

(2) Beneficiarul auditului are obligatia de a întreprinde demersurile necesare, în relatie cu proiectantul si/sau executantul, pentru a asigura, pe cât posibil, respectarea recomandărilor continute în raportul de audit de sigurantă rutieră, înainte de finalizarea stadiului supus auditării.

(3) În termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii raportului de audit, beneficiarul auditului poate contesta motivat, în tot sau în parte, concluziile si recomandările, solicitând ISR realizarea unui audit de sigurantă rutieră suplimentar vizând problemele contestate.

(4) ISR va desemna, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării contestatiei, un alt auditor de sigurantă rutieră sau o altă echipă multidisciplinară, în vederea realizării auditului suplimentar solicitat.

(5) Auditorii de sigurantă rutieră al căror raport de audit de sigurantă rutieră a fost contestat potrivit alin. (3) nu pot fi desemnati pentru realizarea auditului suplimentar solicitat.

(6) În măsura în care între auditul initial si auditul suplimentar există diferente de fond cu privire la problemele contestate conform prevederilor alin. (3), beneficiarul auditului poate solicita ISR restituirea corespunzătoare a tarifului perceput pentru auditul suplimentar.

(7) În cazul în care ISR refuză restituirea totală sau partială a tarifului respectiv, beneficiarul auditului poate depune o contestatie la ministrul transporturilor în termen de 15 zile de la notificarea refuzului.

(8) Decizia ministrului transporturilor poate fi atacată pe calea contenciosului administrativ.

(9) Tariful restituit de ISR conform prevederilor alin. (6) se retine corespunzător din onorariile auditorilor care au realizat auditul initial.

(10) Dispozitia de retinere, prevăzută la alin. (9), poate fi contestată de auditorii respectivi, în termen de 15 zile, la Comisie. Decizia Comisiei este definitivă.

Art. 15. - (1) În cazul în care beneficiarul auditului nu contestă raportul de audit de sigurantă rutieră sau îl contestă în afara termenului prevăzut la art. 14 alin. (3) ori nu precizează motivele care au stat la baza contestatiei, concluziile si recomandările formulate în raportul de audit respectiv se consideră însusite în întregime.

(2) Dacă beneficiarul auditului adoptă decizia să nu respecte, în tot sau în parte, obligatia prevăzută la art. 14 alin. (2), acesta îsi asumă întreaga responsabilitate în cazul producerii unor accidente de circulatie soldate cu victime omenesti din cauza neeliminării riscurilor identificate în raportul de audit respectiv.

(3) Copii de pe decizia beneficiarului auditului, prevăzută la alin. (2), la care se anexează si motivatiile corespunzătoare, se transmit obligatoriu auditorilor respectivi si ISR.

(4) Rapoartele de audit de sigurantă rutieră, si, după caz, actele de contestare si deciziile motivate depuse de beneficiarul auditului, hotărârile Comisiei si hotărârile instantelor judecătoresti, după caz, se anexează la documentatia proiectului auditat.

Art. 16. - (1) Până la finalizarea auditului de sigurantă rutieră la unul dintre proiectele prevăzute la art. 9 alin. (1) si (4), ISR percepe anticipat un tarif stabilit în raport de valoarea totală a investitiei la proiectele de constructie de drumuri publice, la proiectele de reabilitare si/sau de modernizare a drumurilor publice existente.

(2) Până la finalizarea auditului de sigurantă rutieră la proiectele de mică anvergură, ISR percepe anticipat un tarif stabilit în raport de valoarea totală a investitiei, dar nu mai putin decât echivalentul în lei a 500 euro.

(3) Tarifele pentru realizarea auditului de sigurantă rutieră, exclusiv al celui efectuat potrivit art. 9 alin. (4), intră în costul investitiei.

(4) Termenele si modalitatea de plată a tarifelor de către beneficiarul auditului se stabilesc prin contractul încheiat între acesta si ISR.

(5) Tarifele prevăzute la alin. (1) si (2) sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 21 alin. (4) lit. f).

Art. 17. - Sumele încasate potrivit prevederilor art. 16 alin. (1)-(4) se utilizează de către ISR numai în vederea asigurării onorariilor auditorilor de sigurantă rutieră pentru activitătile desfăsurate, precum si a finantării activitătilor proprii ale ISR în domeniul sigurantei rutiere.

Art. 18. - (1) Raporturile dintre ISR si auditori se stabilesc prin contract de prestări de servicii, semnat de ambele părti, care prevede drepturile si obligatiile părtilor, termenele pentru finalizarea auditului de sigurantă rutieră, cuantumul onorariului auditorilor, termenele si modul de plată a acestuia.

(2) Pentru activitatea depusă în realizarea raportului de audit în baza contractului prevăzut la alin. (1), auditorul de sigurantă rutieră are dreptul la un onorariu al cărui cuantum rezultă din aplicarea tarifelor unitare aplicate la volumul de activitate depusă, astfel cum reiese din decontul aprobat de ISR, anexat la raport. Tarifele unitare, respectiv tariful pe ora de activitate prestată, tariful pe kilometru de drum auditat, tariful pe proiect auditat, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în functie de natura si de complexitatea lucrării, precum si de specialitatea auditorului.

(3) Pentru desemnarea unei lucrări de audit de sigurantă rutieră, auditorul poate primi, la cerere, un avans de 30% din onorariul estimat.

(4) Contractul prevăzut la alin. (1) se realizează în conformitate cu prevederile unui contract-cadru.

 

CAPITOLUL IV

Cadrul institutional în domeniul auditului de sigurantă rutieră

 

Art. 19. - Ministerul Transporturilor este autoritatea competentă de reglementare în domeniul sigurantei rutiere, care asigură aplicarea prevederilor prezentei legi prin Institutul pentru Sigurantă Rutieră din cadrul Autoritătii Rutiere Române - A.R.R.

Art. 20. - (1) Se înfiintează Institutul pentru Sigurantă Rutieră, institutie publică cu personalitate juridică, în subordinea Autoritătii Rutiere Române - A.R.R. din cadrul Ministerului Transporturilor, finantat integral din venituri proprii.

(2) Institutul pentru Sigurantă Rutieră îsi exercită atributiile si responsabilitătile în domeniile cu impact asupra sigurantei rutiere, respectiv:

a) infrastructura rutieră;

b) vehiculele rutiere;

c) comportamentul uman pe drumurile publice.


(3) ISR functionează teritorial prin intermediul fiecărei agentii teritoriale a Autoritătii Rutiere Române - A.R.R., prin reprezentanti care coordonează activitatea auditorilor de sigurantă rutieră, care domiciliază în judetul respectiv.

Art. 21. - (1) ISR este singura institutie competentă să organizeze realizarea auditului de sigurantă rutieră, precum si activitătile de formare, atestare, instruire si perfectionare profesională a auditorilor de sigurantă rutieră.

(2) În domeniul auditului de sigurantă rutieră ISR îndeplineste următoarele atributii principale:

a) desemnează auditorii de sigurantă rutieră în vederea efectuării auditului pentru proiectele ce fac obiectul prezentei legi;

b) elaborează si propune norme de aplicare a prevederilor prezentei legi, care se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor;

c) reglementează aspectele de ordin contractual cu beneficiarii auditului si cu auditorii de sigurantă rutieră pentru realizarea auditului de sigurantă rutieră, reglementează circuitul documentelor si informatiilor între părtile implicate în procesul de audit de sigurantă rutieră;

d) asigură organizarea cursurilor de formare profesională, în scopul atestării auditorilor de sigurantă rutieră, precum si organizarea cursurilor de instruire si perfectionare pentru auditorii de sigurantă rutieră atestati;

e) asigură examinarea si atestarea auditorilor de sigurantă rutieră, emite si retrage aceste atestate, prin comisia prevăzută la art. 6;

f) organizează periodic informări si dezbateri ale auditorilor de sigurantă rutieră pe teme legate de rezultatele cercetării si practicii în domeniu;

g) fundamentează si elaborează proiecte privind norme, standarde si ghiduri tehnice în materia auditului de sigurantă rutieră, precum si Manualul de audit pentru sigurantă rutieră, în concordantă cu evolutia reglementărilor la nivel european si international, si înaintează aceste proiecte spre aprobare prin ordin al ministrului transporturilor;

h) participă pe plan national si international la activităti specifice domeniului de audit de sigurantă rutieră;

i) contribuie la elaborarea strategiilor privind gestiunea sigurantei infrastructurii rutiere;

j) colectează si arhivează toate rapoartele de audit de sigurantă rutieră;

k) propune spre aprobare prin ordin al ministrului transporturilor metodologia de atestare, metodologia de organizare a cursurilor de formare, instruire si perfectionare profesională a auditorilor de sigurantă rutieră, programele tematice ale acestor cursuri, precum si metodologia de desemnare a auditorilor în vederea realizării auditurilor de sigurantă rutieră;

l) tine Registrul auditorilor de sigurantă rutieră, pe specialităti, si operează modificările care se impun, pe baza deciziilor Comisiei;

m) realizează documentatii si publicatii de specialitate pentru auditorii de sigurantă rutieră;

n) distribuie auditorilor documentatiile si publicatiile prevăzute la lit. g), j) si l), precum si alte reglementări elaborate.

(3) ISR îndeplineste si alte atributii prevăzute de legislatia în vigoare si de prevederile prezentei legi.

(4) În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin hotărâre a Guvernului se aprobă următoarele:

a) atributiile si responsabilitătile ISR;

b) Regulamentul de organizare si functionare a ISR;

c) raporturile care se stabilesc între ISR si auditori, ISR si beneficiarii auditului, proiectantii si executantii proiectelor;

d) contractele-cadru prevăzute la art. 11 alin. (1) si art. 18 alin. (4);

e) cuantumul indemnizatiilor membrilor Comisiei;

f) cuantumul tarifelor prevăzute la art. 16 si al tarifelor unitare prevăzute la art. 18 alin. (2);

g) procentul maximal din tariful perceput pentru realizarea unui audit pe care ISR îl poate retine pentru finantarea activitătii proprii, conform art. 17.

 

CAPITOLUL V

Răspunderile si sanctiunile auditorului de sigurantă rutieră

 

Art. 22. - (1) Sanctiunile disciplinare se dispun si se aplică de către ISR în raport cu gravitatea abaterii si constau în:

a) suspendarea pentru o etapă a desemnării auditorului pentru a realiza un audit, conform metodologiei de desemnare, în cazul nedepunerii în termen, fără justificare temeinică, a ultimului raport de audit contractat;

b) suspendarea calitătii de auditor de sigurantă rutieră, pe o durată de la o lună la 6 luni:

- pentru încetarea îndeplinirii uneia dintre conditiile de obtinere a autorizatiei de auditor, prevăzute la art. 4, până la îndeplinirea integrală a conditiilor respective. Dacă după 6 luni conditiile respective nu sunt îndeplinite integral, suspendarea se prelungeste corespunzător;

- pentru depăsirea nejustificată, cu cel putin un an, a obligatiilor prevăzute la art. 5 alin. (4);

c) retragerea calitătii de auditor de sigurantă rutieră, pentru cazul în care acesta este obligat să restituie onorariul primit în conditiile art. 14 alin. (9) pentru mai mult de jumătate dintre recomandările elaborate care au fost contestate în cel putin 3 rapoarte, întocmite într-o perioadă de 5 ani consecutivi.

(2) Procedura de cercetare a abaterilor disciplinare se realizează potrivit legii.

Art. 23. - (1) Decizia ISR de aplicare a unei sanctiuni prevăzute la art. 22 alin. (1) poate fi atacată la instanta de contencios administrativ în termen de 15 zile de la comunicare.

(2) Actiunea exercitată potrivit alin. (1) suspendă executarea deciziei atacate.

Art. 24. - Următoarele fapte constituie contraventii si se sanctionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, aplicată salariatului ISR responsabil, pentru încălcarea prevederilor art. 11 alin. (3)-(6);

b) cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, aplicată auditorului, pentru nerespectarea prevederilor art. 2 alin. (2) lit. b) si c), art. 11 alin. (7) si (8), pentru nerespectarea metodologiei privind realizarea auditului de sigurantă rutieră, precum si pentru depunerea raportului de audit la beneficiar cu depăsirea nejustificată a termenului contractat de depunere;

c) cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, aplicată beneficiarului auditului, pentru nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (3);

d) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, aplicată beneficiarului auditului, pentru nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2) si (4) si art. 12 alin. (1) si (2);

e) cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei, aplicată beneficiarului auditului, pentru nerespectarea, fără justificări, a prevederilor art. 14 alin. (2);


f) cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, aplicată beneficiarului auditului, pentru nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (1).

Art. 25. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 24 se fac de către personalul împuternicit în acest sens din cadrul Ministerului Transporturilor, Inspectoratului de Stat în Constructii si/sau din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, în limita competentelor acestora.

(2) Contraventiilor prevăzute la art. 24 le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 24, agentul constatator făcând mentiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 26. - (1) Persoanele, altele decât cele prevăzute la art. 7 alin. (5), care până la data intrării în vigoare a prezentei legi au obtinut certificate de absolvire a unor cursuri de formare a auditorilor de sigurantă rutieră cu o durată de cel putin 6 luni si care îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 4 pot obtine atestatul de auditor de sigurantă rutieră.

(2) Solicitarea împreună cu documentele care atestă îndeplinirea conditiilor prevăzute se depun în scris la secretariatul Comisiei, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordinului prevăzut la art. 6 alin. (3).

(3) Comisia verifică îndeplinirea conditiilor prevăzute si atestă calitatea de auditor de sigurantă rutieră în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, dispunând înscrierea în Registrul auditorilor de sigurantă rutieră, potrivit prezentei legi.

Art. 27. - Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia prevederilor art. 9, care intră în vigoare la 12 luni de la data intrării în vigoare a legii.

Art. 28. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, în anexa nr. 2 la Legea nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 3 iunie 2004, cu modificările si completările ulterioare, litera h) a literei A se modifică si va avea următorul cuprins:

„h) profesii în domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale si rutiere: comandant, ofiter punte secund, ofiter punte, sef mecanic, ofiter mecanic secund, ofiter mecanic, sef electrician maritim, ofiter electrician maritim, pilot de mare largă, pilot maritim, pilot maritim aspirant, meteorolog, meteorolog aeronautic, prognozist, personal aeronautic pentru protectia navigatiei aeriene si telecomunicatiei (PNA-TC), inginer de receptie si control aeronave, inginer de receptie si mijloace PNA-TC, profesor de legislatie rutieră, inspector ITP, lector pentru pregătirea si perfectionarea profesională a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, auditor de sigurantă rutieră;”.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 7 noiembrie 2008.

Nr. 265.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind auditul de sigurantă rutieră

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind auditul de sigurantă rutieră si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 6 noiembrie 2008.

Nr. 1.077.

 


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si Organizatia Internatională pentru Migratie privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protectie internatională si relocarea ulterioară a acestora, semnat la Bucuresti la 8 mai 2008, si pentru reglementarea unor aspecte procedurale de implementare a acestuia

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României si Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si Organizatia Internatională pentru Migratie privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protectie internatională si relocarea ulterioară a acestora, semnat la Bucuresti la 8 mai 2008, denumit în continuare Acordul.

Art. 2. - (1) Pentru intrarea pe teritoriul României, persoanele care fac obiectul Acordului sunt exceptate de la regimul obligativitătii vizelor.

(2) Persoanelor care fac obiectul Acordului li se permite intrarea pe teritoriul României, în conditiile art. 3 alin. (3) lit. d) din acesta.

(3) În sensul prevederilor art. 3 alin. (3) lit. d) din Acord, prin documente de călătorie puse la dispozitie de ICNUR se întelege orice document de călătorie valabil si recunoscut de autoritătile române potrivit legislatiei în vigoare, inclusiv Certificatul de refugiat emis de Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati.

Art. 3. - (1) Acordarea dreptului de sedere temporară persoanelor care fac obiectul Acordului se face de către Ministerul Internelor si Reformei Administrative, prin structura desemnată, în conditiile legii, pentru implementarea Acordului.

(2) Structura desemnată pentru implementarea Acordului eliberează persoanelor prevăzute la alin. (1) documente care să ateste dreptul de sedere pe teritoriul României, potrivit art. 2 alin. (3) din Acord, cu posibilitatea prelungirii valabilitătii acestora.

(3) Prelungirea dreptului de sedere se face, în conditiile prevăzute la art. 2 alin. (4) din Acord, de către structura desemnată pentru implementarea Acordului. Ministrul internelor si reformei administrative poate delega, în conditiile legii, atributia referitoare la prelungirea dreptului de sedere, prevăzută la art. 2 alin. (4) din Acord.

(4) Forma si continutul documentelor care se eliberează persoanelor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative.

Art. 4. - (1) Persoanele care fac obiectul Acordului si care au împlinit vârsta de 14 ani au obligatia de a se supune amprentării.

(2) Datele obtinute potrivit alin. (1) sunt stocate pe suport hârtie în cartoteca structurii desemnate pentru implementarea Acordului si sunt transmise în format electronic în baza de date natională AFIS - Sistemul automatizat de comparare a amprentelor.

Art. 5. - În aplicarea dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Acord, desemnarea spatiilor Centrului de tranzit în regim de urgentă se face prin dispozitie a directorului general al Oficiului Român pentru Imigrări.

Art. 6. - Cheltuielile necesare functionării Centrului de tranzit în regim de urgentă, constând în principal în costul utilitătilor, al întretinerii si dotării spatiilor puse la dispozitia Înaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati, a partenerilor acestuia si a Organizatiei Internationale pentru Migratie, se suportă de către Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si, respectiv, de Organizatia Internatională pentru Migratie, conform bazei de calcul cuprinse în cadrul Aranjamentelor de lucru aditionale care se încheie potrivit art. 13 din Acord.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 14 noiembrie 2008.

Nr. 291.

 


ACORD

între Guvernul României si Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si Organizatia Internatională pentru Migratie privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protectie internatională si relocarea ulterioară a acestora

 

Guvernul României si Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati, denumit în continuare ICNUR, si Organizatia Internatională pentru Migratie, denumită în continuare OIM, denumite în continuare părti,

în conformitate cu prevederile art. III alin. (1) si (3) din Acordul dintre Guvernul României si Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati, semnat la Geneva la 12 august 1992, si cu prevederile art. 5 alin. (2) din Acordul dintre Guvernul României si Organizatia Internatională pentru Migratie referitor la statutul juridic, privilegiile si imunitătile acestei organizatii în România, semnat la Bucuresti la 15 iulie 1992,

tinând cont de prevederile Memorandumului de întelegere dintre Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati (ICNUR) si Organizatia Internatională pentru Migratie (OIM), încheiat la 15 mai 1997,

recunoscând că există persoane în nevoie urgentă de protectie internatională în tara lor de azil, aflate sub amenintarea violării grave a drepturilor omului,

în scopul sprijinirii eforturilor comunitătii internationale în vederea asigurării accesului la solutii durabile pentru persoanele aflate în nevoie de protectie internatională,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

Obiect si definitii

 

(1) Prezentul acord are ca obiect stabilirea termenilor si conditiilor pentru primirea si acordarea permisiunii de sedere temporară pe teritoriul României unui grup selectat de persoane aflate în nevoie urgentă de protectie internatională, definirea drepturilor si obligatiilor părtilor si reglementarea cooperării dintre acestea, în ceea ce priveste aspectele juridice, administrative, financiare si practice, pentru a asigura procesarea rapidă în vederea relocării ulterioare a acestor persoane în tări terte.

(2) În sensul prezentului acord, sintagma persoană aflată în nevoie urgentă de protectie internatională se referă la refugiatii recunoscuti în baza Conventiei din anul 1951 si a Protocolului său aditional din anul 1967 privind statutul refugiatilor si la alte persoane aflate sub mandat ICNUR, care se află în nevoie de evacuare urgentă din tara de prim azil si care urmează să fie admisi temporar pe teritoriul României în vederea relocării lor ulterioare în tări terte.

 

ARTICOLUL 2

Prevederi generale

 

(1) Numărul total de persoane aflate în nevoie urgentă de protectie internatională care vor fi primite temporar pe teritoriul României în conditiile prezentului acord nu va depăsi, în niciun moment, 200 de persoane.

(2) Persoanele care fac obiectul prezentului acord vor fi cazate în spatiile Centrului de tranzit în regim de urgentă desemnate de Guvernul României. Persoanele care fac obiectul prezentului acord vor solicita aprobarea prealabilă a autoritătilor române responsabile cu implementarea acestuia în cazul în care doresc să călătorească pe teritoriul României. Drepturile si obligatiile acestor persoane sunt stabilite prin legislatia română.

(3) Perioada de sedere temporară pe teritoriul României acordată persoanelor care fac obiectul prezentului acord este de 6 luni de la data intrării acestora pe teritoriul României.

(4) În situatii exceptionale, dreptul de sedere prevăzut la alin. (3) poate fi prelungit succesiv de către ministrul internelor si reformei administrative din România, pentru cazuri individuale, pentru perioade de 6 luni, până în momentul în care persoanele care fac obiectul prezentului acord sunt relocate într-o tară tertă.

(5) Ca urmare a prelungirii dreptului de sedere pentru o persoană care face obiectul prezentului acord, părtile vor întreprinde toate demersurile necesare, potrivit obligatiilor ce le revin în temeiul prezentului acord, pentru a urgenta relocarea acestora într-o tară tertă.

(6) Toate cheltuielile implicate de aceste operatiuni vor fi suportate de către părti, în conformitate cu responsabilitătile lor specifice prevăzute la art. 3, 4, 5 si 13.

(7) Părtile se angajează să respecte principiul confidentialitătii si al protectiei datelor în gestionarea datelor personale ale persoanelor care fac obiectul prezentului acord. Procesarea datelor personale se va face în conformitate cu instrumentele internationale si regionale relevante, cu regulile si regulamentele europene la care România este parte.

 

ARTICOLUL 3

Responsabilitătile Guvernului României

 

(1) Guvernul României desemnează Ministerul Internelor si Reformei Administrative, denumit în continuare MIRA, drept autoritate competentă pentru implementarea prezentului acord, în numele său.

(2) MIRA va desemna structurile sale cu responsabilităti în implementarea prezentului acord si le va comunica celorlalte părti.

(3) a) MIRA va procesa lista persoanelor aflate în nevoie urgentă de protectie internatională propuse de ICNUR pentru a fi evacuate în regim de tranzit în România, în vederea relocării ulterioare în state terte. În realizarea acestui scop, MIRA poate solicita informatii suplimentare.

b) MIRA va comunica ICNUR numele persoanelor admise pe teritoriul României, în termen de 7 zile lucrătoare de la data primirii informatiilor solicitate. În cazuri individuale exceptionale, la solicitarea oricărei părti, acest termen poate fi prelungit.

c) Decizia de a acorda sau a respinge accesul pe teritoriul României persoanelor care fac obiectul prezentului acord este în întregime la discretia MIRA, care nu este obligat să comunice motivele ce au stat la baza acestei decizii.


d) Accesul pe teritoriul României al persoanelor care fac obiectul prezentului acord va fi acordat pe baza documentelor de călătorie puse la dispozitie de ICNUR si a scrisorii MIRA prin care se comunică lista persoanelor la care se face referire la lit. b).

(4) Dacă, ulterior intrării unei persoane pe teritoriul României, se identifică motive care ar fi determinat respingerea accesului acesteia pe teritoriul României, MIRA va notifica celelalte părti, în cel mai scurt timp, si va solicita urgentarea măsurilor pentru relocarea ulterioară imediată a acesteia. Până la îndeplinirea etapelor necesare în acest sens, MIRA va lua orice alte măsuri necesare pentru a gestiona corespunzător situatia, în conformitate cu prevederile legislatiei române, cu respectarea principiului nereturnării.

(5) MIRA va elibera documente temporare de identitate persoanelor care fac obiectul prezentului acord pe timpul sederii legale a acestora pe teritoriul României si va mentine ordinea publică în spatiile puse la dispozitie pentru cazarea acestor persoane si, în cazul în care va fi necesar, în alte locuri unde aceste persoane vor fi prezente, după cum va fi convenit de către părti.

(6) MIRA va pune la dispozitia ICNUR, cu titlu gratuit, spatiile necesare cazării persoanelor care fac obiectul prezentului acord si spatiile de lucru pentru ICNUR, partenerii săi si OIM, în scopul implementării prezentului acord si în conditiile prevăzute de acesta si de Aranjamentele de lucru aditionale, ce vor fi încheiate între MIRA si celelalte părti, potrivit prevederilor art. 13 alin. (2). MIRA se va asigura că persoanele care fac obiectul prezentului acord au acces la serviciile de asistentă generală furnizate de către celelalte părti la standardele ICNUR si OIM.

(7) În scopul implementării prezentului acord, spatiile mentionate la alin. (6), pe întreaga perioadă în care acestea se vor afla la dispozitia ICNUR, a partenerilor acestuia si OIM, vor reprezenta Centrul de tranzit în regim de urgentă, denumit în continuare CTU. La solicitare, spatii suplimentare pot fi puse la dispozitie pentru acelasi scop. Fără a prejudicia operatiunile CTU, MIRA îsi rezervă dreptul de a desfăsura operatiuni zilnice folosind restul spatiilor disponibile în aceeasi locatie.

(8) MIRA va asigura sprijinul si asistenta necesare pentru a urgenta sosirea, precum si plecarea persoanelor care fac obiectul prezentului acord, în vederea relocării ulterioare.

 

ARTICOLUL 4

Responsabilitătile ICNUR

 

(1) În baza prezentului acord, ICNUR va avea următoarele responsabilităti:

a) va transmite MIRA lista persoanelor aflate în nevoie urgentă de protectie internatională propuse pentru a fi evacuate în regim de tranzit în România, în vederea relocării ulterioare, o prezentare a situatiei si a motivelor pentru care se consideră că este necesară evacuarea urgentă, precum si orice alte informatii suplimentare disponibile care ar putea fi solicitate de MIRA în scopul acordării accesului acestor persoane pe teritoriul României. Astfel de informatii vor include, în mod obligatoriu, criteriile folosite pentru selectia persoanelor aflate în nevoie urgentă de protectie internatională, orice angajamente sau garantii care să ateste că tările de relocare vor considera aceste persoane ca fiind cazuri prioritare, precum si confirmarea disponibilitătii fondurilor necesare pentru desfăsurarea operatiunii până la plecarea persoanelor în cauză din România;

b) va elibera certificate de refugiat ICNUR si va încerca să obtină documente de călătorie, precum Documentul de călătorie ICRC, pentru persoanele aflate în nevoie urgentă de protectie internatională înaintea evacuării acestora în CTU;

c) va acoperi toate cheltuielile ocazionate de prezenta pe teritoriul României, respectiv în CTU, a persoanelor care fac obiectul prezentului acord, în limita fondurilor disponibile puse la dispozitia ICNUR. Această prevedere nu va include compensatii ale costurilor operationale si de administrare curente ce decurg din întretinerea spatiilor aferente CTU si a solicitantilor de azil cazati în acest loc;

d) va depune toate eforturile pentru a urgenta transferul persoanelor care fac obiectul prezentului acord în statele de relocare în intervalul de timp mentionat la art. 2 alin. (3), (4) si (5);

e) va depune toate eforturile necesare pentru a urgenta transferul, în afara teritoriului României, al oricărei persoane din grup care nu a fost relocată în termenul prevăzut la art. 2 alin. (3) sau care intră sub incidenta prevederilor art. 3 alin. (4). Cheltuielile ocazionate de rămânerea în continuare a acestor persoane pe teritoriul României până la momentul transferului într-un stat tert vor fi suportate de ICNUR;

f) semestrial, va prezenta Comitetului de coordonare prevăzut la art. 7 rapoarte actualizate asupra progreselor înregistrate.

(2) ICNUR va comunica MIRA, în cel mai scurt timp, numele organizatiilor cărora ICNUR le va delega executarea activitătilor legate de implementarea prezentului acord, asa cum este stabilit în Aranjamentele de lucru prevăzute la art. 13. Această prevedere nu va fi interpretată ca o declinare a responsabilitătilor asumate de ICNUR prin semnarea prezentului acord.

 

ARTICOLUL 5

Responsabilitătile OIM

 

(1) În executarea prezentului acord, OIM îsi asumă următoarele responsabilităti:

a) va organiza transportul international către România al persoanelor care fac obiectul prezentului acord. Solicitarea de a transporta persoanele aflate în nevoie urgentă de protectie internatională din tara gazdă către CTU va fi realizată de către ICNUR în baza Fondului de reactie rapidă pentru transport (RRTF).;

b) va efectua evaluări ale stării de sănătate pentru toate persoanele aflate în nevoie urgentă de protectie internatională în momentul sosirii acestora în România si înaintea plecării lor în vederea relocării;

c) va organiza transportul local pe teritoriul României al persoanelor care fac obiectul prezentului acord, cu consultarea MIRA, în scopul implementării prevederilor lit. b) si d) din prezentul articol;

d) în conformitate cu solicitările tării de relocare, va oferi programe de orientare culturală persoanelor care fac obiectul prezentului acord;

e) va organiza transportul persoanelor care fac obiectul prezentului acord din CTU din România către tările de relocare, potrivit prevederilor prezentului acord, în baza acordurilor semnate între OIM si tările de relocare si/sau a Memorandumului de întelegere încheiat în anul 1997 între OIM si ICNUR;


f) la solicitarea Comitetului de coordonare mentionat la art. 7, va organiza transportul către un stat tert al oricărei persoane din grup care, după terminarea operatiunilor de relocare, nu a fost relocată.

(2) OIM va suporta cheltuielile ce decurg din activitătile specificate la alin. (1), în măsura disponibilitătii fondurilor aflate la dispozitia sa.

 

ARTICOLUL 6

Coordonarea si schimbul de informatii dintre părti

 

            Activitătile în domeniul informării si relatiilor publice privind prezenta pe teritoriul României a persoanelor care fac obiectul prezentului acord vor fi organizate în comun de către părti. În cazul în care este necesară publicarea de către oricare dintre părti a unor informatii legate de implementarea prezentului acord, continutul unor astfel de informatii va fi comunicat si convenit în avans cu toate părtile.

 

ARTICOLUL 7

Comitetul de coordonare

 

(1) În scopul coordonării implementării prezentului acord, se înfiintează Comitetul de coordonare alcătuit din reprezentanti ai MIRA, ICNUR si OIM în România.

(2) Comitetul de coordonare se întâlneste trimestrial si ori de câte ori este nevoie pentru solutionarea oricăror probleme care survin în urma implementării prezentului acord.

(3) Presedintia Comitetului de coordonare este asigurată de reprezentantul MIRA.

(4) La reuniunile Comitetului de coordonare pot fi invitati să participe, cu statut de observator, reprezentanti ai organizatiilor mentionate la art. 4 alin. (2), precum si reprezentanti ai autoritătilor din tările de relocare.

 

ARTICOLUL 8

Responsabilitatea pentru prejudicii

 

(1) Fiecare parte va fi responsabilă pentru orice prejudiciu legat de moartea sau rănirea personalului, functionarilor, agentilor sau angajatilor săi, inclusiv pentru pierderile si pagubele materiale care decurg din sau au legătură cu implementarea prezentului acord.

(2) În cazul în care un membru al echipei uneia dintre părti, în timpul executării sarcinilor care rezultă din aplicarea prezentului acord, produce o pagubă unei terte persoane, compensatia va fi suportată de către acea parte.

(3) Comitetul de coordonare va stabili circumstantele în care s-a produs paguba si va facilita stabilirea compensatiei.

 

ARTICOLUL 9

Solutionarea litigiilor

 

            Orice litigiu ce rezultă din implementarea prezentului acord va fi discutat în cadrul Comitetului de coordonare pentru solutionare pe cale amiabilă între acestea, fie prin negociere, fie prin orice alte mijloace nejudiciare, inclusiv arbitraj, după cum convin părtile.

 

ARTICOLUL 10

Privilegii si imunităti

 

            Nimic din sau referitor la prezentul acord nu poate fi considerat o renuntare - expresă sau implicită - la oricare dintre privilegiile ori imunitătile de care se bucură părtile pe teritoriul României.

 

ARTICOLUL 11

Suspendarea aplicării Acordului

 

(1) Implementarea prezentului acord este suspendată în următoarele situatii:

a) dacă spatiile MIRA destinate cazării persoanelor care fac obiectul prezentului acord devin indisponibile din cauza:

(i) necesitătii asigurării cazării pentru solicitantii de azil si pentru persoanele care se bucură de o formă de protectie în România, potrivit legislatiei române privind azilul;

(ii) unor situatii exceptionale care necesită utilizarea capacitătii de cazare a spatiilor în care se află CTU pentru cazarea urgentă a persoanelor afectate;

(iii) activării neprevăzute a unor obligatii asumate de către România în baza dreptului international sau a legislatiei Uniunii Europene;

b) dacă oricare dintre părti nu respectă obligatia de relocare a persoanelor care fac obiectul prezentului acord la momentul expirării termenului-limită prevăzut la art. 2 alin. (3), în cazul în care acesta nu este prelungit.

(2) Acordul va fi suspendat automat în situatiile în care, din motive imputabile oricărei părti, numărul cazurilor prevăzute la art. 2 alin. (5) depăseste 20.

(3) În cazul situatiei prevăzute la art. 3 alin. (4), Acordul se suspendă până la clarificarea situatiei persoanei sau persoanelor în cauză.

(4) Suspendarea prezentului acord nu va produce niciun efect asupra obligatiilor părtilor cu privire la persoanele care fac obiectul prezentului acord, aflate deja pe teritoriul României.

(5) Decizia de suspendare, respectiv aceea de încetare a suspendării este comunicată, în scris, celorlalte părti si intră în vigoare la data mentionată în notificare.

 

ARTICOLUL 12

Încetarea valabilitătii Acordului

 

(1) Prezentul acord va înceta dacă:

a) oricare dintre părti se află în imposibilitatea de a-si îndeplini obligatiile prevăzute în prezentul acord, din cauza unor circumstante mai presus de vointa acestora, survenite în timpul implementării Acordului;

b) o parte decide, după consultarea cu celelalte părti, că o altă parte/celelalte părti nu îsi îndeplineste/nu îsi îndeplinesc obligatiile asumate în baza prezentului acord;

c) se convine de comun acord încetarea prezentului acord.

(2) Încetarea valabilitătii prezentului acord produce efecte după două luni de la data mentionată în notificarea încetării sau de la data adoptării unei decizii comune.

(3) Prevederile prezentului acord vor continua să fie aplicate persoanelor aflate în procedură la această dată în CTU, până la relocarea lor ulterioară în tări terte.

(4) Încetarea valabilitătii Acordului nu va stinge obligatiile părtilor cu privire la persoanele care fac obiectul prezentului acord, aflate deja pe teritoriul României, pe durata sederii lor.

 

ARTICOLUL 13

Implementarea Acordului

 

            (1) Părtile vor depune toate eforturile în vederea îndeplinirii obligatiilor asumate pentru asigurarea functionării CTU si pentru oferirea de asistentă generală, aceasta incluzând, dar fără a fi limitată la asigurarea, pentru persoanele care fac obiectul


prezentului acord, pe durata rămânerii acestora în CTU, a unui nivel de subzistentă si asistentă medicală la standardele ICNUR. (2) Aranjamente de lucru separate vor fi încheiate între MIRA si celelalte părti, precum si între părti si organizatiile desemnate să îndeplinească anumite activităti legate de implementarea prezentului acord pentru a stabili în detaliu angajamentele financiare si activitătile specifice ce vor fi desfăsurate în perioada de implementare a prezentului acord.

 

ARTICOLUL 14

Dispozitii finale

 

(1) Prezentul acord va fi valabil pentru o perioadă de un an si va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părtile se informează reciproc asupra îndeplinirii procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare a acestuia. Prezentul acord se va reînnoi automat pentru noi perioade de câte un an,

cu conditia ca niciuna dintre părti să nu notifice celorlalte părti intentia sa de a denunta Acordul.

(2) Prevederile prezentului acord pot fi completate si/sau modificate prin acordul părtilor. Oricare parte care intentionează să propună completarea si/sau modificarea prevederilor Acordului va notifica, în scris, celorlalte părti intentia sa si continutul propunerii sale. O astfel de completare si/sau modificare a prevederilor prezentului acord va intra în vigoare potrivit procedurii prevăzute la alin. (1).

(3) Prezentul acord nu va prima si nu va aduce atingere în niciun fel obligatiilor internationale ale României, inclusiv celor ce decurg din Conventia privind statutul refugiatilor din anul 1951 si a Protocolului său aditional din anul 1967.

(4) După intrarea în vigoare a prezentului acord, MIRA va comunica celorlalte părti structurile responsabile cu implementarea prezentului acord, desemnate potrivit art. 3 alin. (2).

Semnat la Bucuresti la 8 mai 2008, în 3 exemplare originale, fiecare în limbile română si engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergente în interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Guvernul României,

Cristian David,

ministrul internelor si reformei

Pentru Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati,

Vincent Cochetel,

administrative director adjunct al Departamentului

de servicii de productie internatională

Pentru Organizatia Internatională pentru Migratie, Cristina Gheorghe Trâncă,

sef al Misiunii Organizatiei Internationale pentru Migratie în România

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si Organizatia Internatională pentru Migratie privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protectie internatională si relocarea ulterioară a acestora, semnat la Bucuresti la 8 mai 2008, si pentru reglementarea unor aspecte procedurale de implementare a acestuia

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si Organizatia Internatională pentru Migratie privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protectie internatională si relocarea ulterioară a acestora, semnat la Bucuresti la 8 mai 2008, si pentru reglementarea unor aspecte procedurale de implementare a acestuia si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 13 noiembrie 2008.

Nr. 1.121

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 925

din 16 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131-137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, precum si a legii, în ansamblul ei

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu – procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131-137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, precum si a legii, în ansamblul ei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Dunăreana” - SA. din Giurgiu în Dosarul nr. 2.403/2/2007 al Tribunalului Giurgiu - Judecătorul-sindic.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, critica autorului vizând completarea dispozitiilor criticate cu o nouă ipoteză de închidere a procedurii insolventei declansate împotriva unui debitor.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 15 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 2.403/2/2007, Tribunalul Giurgiu - Judecătorul-sindic a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131-137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, precum si a legii, în ansamblul ei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Dunăreana” - S.A. din Giurgiu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia consideră că dispozitiile Legii nr. 85/2006, în ansamblul ei, si, în special, prevederile art. 131-137 încalcă dispozi t iile constitutionale din două perspective: pe de o parte, dispoziiile legale atacate nu permit închiderea procedurii sau, după caz, suspendarea acesteia în situatia în care debitorul achită integral creanta pentru care s-a cerut deschiderea procedurii insolventei si, pe de altă parte, aceleasi dispozitii nu permit blocarea/nedeschiderea procedurii insolventei, în aceeasi situatie cu cea descrisă mai sus.

De asemenea, nici în situatia achitării unei creante bugetare prin procedura de dare în plată, prevăzută de Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 486/2007, dispozitiile legale atacate nu permit închiderea sau, după caz, nedeschiderea procedurii insolventei.

Tribunalul Giurgiu - Judecătorul-sindic apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, în ansamblul ei, si, în special, a dispozitiilor art. 131-137 este neîntemeiată. Potrivit prevederilor legii insolventei, debitorul a cărei contestatie împotriva stării de insolventă a fost respinsă are la dispozitie o serie de drepturi s i garantii procedurale menite să îi asigure accesul la justitie i desfăsurarea unui proces echitabil.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional si nu contine prevederi contrare dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 131-137, respectiv sectiunea a VIII-a - „Închiderea procedurii” a capitolului III - „Procedura”din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, precum si a legii, în ansamblul ei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 1 alin. (3) care garantează drepturile si libertătile cetătenilor, art. 16 cu privire la egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la accesul liber la justitie, art. 45 privitoare la libertatea economică, art. 57 cu privire la exercitarea drepturilor si libertătilor si în art. 135 alin. (2) care garantează libertatea comertului.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională retine că, în esentă, critica autorului vizează faptul că reglementările deduse controlului împiedică debitorul care si-a achitat creantele către creditori, prin una dintre modalitătile prevăzute de lege, de a solicita judecătorului-sindic închiderea procedurii insolventei declansate împotriva lui. Din această perspectivă, autorul solicită modificarea dispozitiilor Legii nr. 85/2006, în sensul completării acestora cu noi conditii de închidere a procedurii reglementate.

Însă o atare operatie excedează competentei Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. Astfel, Curtea nu este competentă să complinească pretinse lacune ale textelor de lege prin efectuarea controlului de constitutionalitate, critica cu un atare obiect fiind inadmisibilă.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131-137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, precum si a legii, în ansamblul ei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Dunăreana” - S.A. din Giurgiu în Dosarul nr. 2.403/2/2007 al Tribunalului Giurgiu - Judecătorul-sindic.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.007

din 7 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 67/2007 si ale art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii

si alte drepturi de asigurări sociale

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 67/2007 si ale art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată, din oficiu, în Dosarul nr. 3.524/102/2007 al Tribunalului Mures - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 18 martie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.524/102/2007, Tribunalul Mures - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 67/2007 si ale art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată, din oficiu, de instanta de judecată.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Tribunalul Mures - Sectia civilă arată că reglementarea art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 care stabileste o vârstă standard de pensionare pentru femei diferită de cea a bărbatilor reprezintă o măsură legală de protectie a unui grup defavorizat, femeile. Această măsură este aplicată în mod generic si nediferentiat, în mod imperativ si inflexibil si, tot mai des, în situatii în care starea de defavorizare nu mai există, contrar prevederilor art. 6 alin. (1) si (2) din Legea nr. 24/2000. În acest sens, arată că în societatea contemporană a crescut rolul social al femeilor pe fondul îmbunătătirii stării de sănătate a populatiei si al cresterii sperantei de viată, iar o serie foarte largă de profesii si meserii permit exercitarea acestora până la vârste înaintate. Astfel, aplicarea acestei măsuri pentru întreaga categorie de femei are ca efect încălcarea dreptului constitutional la muncă al acestora, deoarece măsura se aplică chiar în conditiile în care obiectivul urmărit nu mai există, împotriva vointei celor care ar trebui să beneficieze de tratamentul de protectie. În plus, diferenta de tratament juridic între femei si bărbati este discriminatorie, contravenind art. 16 din Constitutie.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 2 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 67/2007 arată că acestea sunt, de asemenea, discriminatorii, întrucât se referă doar la sistemele de securitate socială care suplimentează sau înlocuiesc sistemul general public de securitate socială. Această limitare este inadmisibilă si nerezonabilă într-o societate democratică.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că art. 2 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 67/2007 este constitutional, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în situatia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. În ceea ce priveste însă art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, arată că acesta este neconstitutional. Astfel, stabilirea unei vârste de pensionare diferentiate între femei si bărbati nu are o justificare obiectivă si ratională. Aplicarea criteriului bazat pe diferenta de sex la stabilirea vârstei de pensionare încalcă principiul egalitătii cetătenilor în drepturi.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalitătii de tratament între bărbati si femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 29 iunie 2007, si aprobată prin Legea nr. 44/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 25 martie 2008, dispozitii potrivit cărora, „În sensul prezentei ordonante de urgentă, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a) scheme profesionale de securitate socială - schemele al căror scop este de a furniza salariatilor sau persoanelor care desfăsoară activităti independente dintr-o întreprindere ori grup de întreprinderi, un domeniu de activitate economică, sector profesional sau grup de sectoare prestatii menite să suplimenteze ori să înlocuiască prestatiile prevăzute de sistemul general public de securitate socială, indiferent dacă apartenenta la aceste scheme este obligatorie sau facultativă.”

De asemenea, obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie si prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispozitii potrivit cărora „Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru bărbati. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin cresterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei si de la 62 de ani pentru bărbati, conform esalonării prevăzute în anexa nr. 3”.

Tribunalul Mures - Sectia civilă consideră că aceste texte de lege sunt contrare art. 16 alin. (1) si art. 41 alin. (1) din Constitutie, care consacră principiul egalitătii în drepturi a cetătenilor si dreptul la muncă.

Problema constitutionalitătii prevederilor de lege care instituie o diferentă de tratament juridic între femei si bărbati sub aspectul vârstei standard de pensionare a fost examinată în numeroase rânduri de Curtea Constitutională. Prin cea mai recentă decizie a sa în această materie, Decizia nr. 191 din 28 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 2 aprilie 2008, Curtea, analizând art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 în raport cu principiul egalitătii în drepturi, dar si cu prevederile Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si ale Directivei Consiliului 79/7/CEE privind aplicarea treptată a principiului egalitătii de tratament între bărbati si femei în domeniul securitătii sociale, precum si în raport cu jurisprudenta Curtii

Europene a Drepturilor Omului, a apreciat că, raportat la contextul social actual din România, nu se poate vorbi încă de o schimbare radicală a conditiilor care au fost avute în vedere de instanta de contencios constitutional atunci când, prin jurisprudenta sa anterioară, a decis că art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 nu contravine principiului constitutional al egalitătii în drepturi si, în consecintă, se impune păstrarea aceleiasi solutii.

În plus, Curtea retine faptul că legea nu interzice persoanei care a împlinit conditiile pentru a obtine pensia pentru limită de vârstă să continue activitatea sa, impunând însă conditii suplimentare ce tin de vointa angajatorului.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 67/2007, Curtea constată că aceasta vizează sfera de aplicare a acestor norme, autorul considerând că această sferă este restrictivă, întrucât nu se referă si la sistemul public de asigurări sociale.

Fată de aceste critici, se observă că principiul egalitătii de tratament nu presupune omogenitate, astfel că, în functie de situatiile avute în vedere, legiuitorul poate să instituie reglementări separate. Astfel a înteles să facă si atunci când a reglementat separat aplicabilitatea principiului egalitătii de tratament în cadrul schemelor profesionale de securitate socială fată de sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, având în vedere tocmai domeniile diferite de reglementare. De altfel, această reglementare separată corespunde si legislatiei comunitare. În acest sens, prin Decizia nr. 191 din 28 februarie 2008, Curtea arăta că, potrivit art. 1 din Directiva 2006/54/CE, acest act normativ „contine dispozitii destinate punerii în aplicare a principiului egalitătii de tratament în ceea ce priveste: a) accesul la muncă, inclusiv promovare, si la formarea profesională; b) conditiile de muncă, inclusiv remuneratia; c) sistemele profesionale de securitate socială”. Asadar, dispozitiile acestei directive se aplică doar sistemelor profesionale de securitate socială, care, potrivit art. 2 lit. f) din aceeasi directivă, „au ca obiect furnizarea către lucrători, salariati sau lucrătorii care desfăsoară activităti independente, grupati în cadrul unei întreprinderi sau al unui grup de întreprinderi, al unei ramuri economice sau sector profesional sau interprofesional, prestatii destinate să completeze prestatiile sistemelor de securitate socială prevăzute de lege sau să se substituie acestora, indiferent dacă afilierea la aceste sisteme este obligatorie sau facultativă”. Sunt excluse, prin urmare, sistemele de securitate socială prevăzute de lege, asa cum este si Legea nr. 19/2000, care rămân supuse dispozitiilor Directivei Consiliului 79/7/CEE privind aplicarea treptată a principiului egalitătii de tratament între bărbati si femei în domeniul securitătii sociale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 6 din 10 ianuarie 1979. Potrivit art. 7 paragraful 1 lit. a) din directivă, acest act normativ nu aduce atingere dreptului statelor membre de a exclude din domeniul său de aplicare stabilirea vârstei de pensionare în scopul acordării pensiei pentru limită de vârstă si posibilele consecinte ale acesteia pentru alte prestatii. Astfel, statele au încă libertatea de a dispune asupra acestui aspect, prin exceptie de la stricta aplicare a principiului egalitătii de tratament între bărbati si femei în domeniul securitătii sociale.»

Asa fiind, Curtea retine că reglementarea separată a aplicabilitătii principiului egalitătii de tratament între bărbati si femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială fată de sistemul public de pensii nu poate fi privită ca fiind contrară art. 16 alin. (1) din Constitutie.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 67/2007 si ale art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată, din oficiu, în Dosarul nr. 3.524/102/2007 al Tribunalului Mures - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.008

din 7 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 25 si art. 27 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 25 si art. 27 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ana Cristina Nitescu în Dosarul nr. 12.726/299/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează asupra cererii de amânare a judecătii formulate de partea Maria Igiescu, întrucât, fiind bolnavă, nu se poate prezenta la acest termen. Nu depune certificat medical în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată, deoarece nu sunt îndeplinite prevederile art. 156 din Codul de procedură civilă.

Curtea, deliberând, respinge cererea formulată de partea Maria Igiescu, nefiind întrunite conditiile cerute de art. 156 din Codul de procedură civilă.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 11 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 12.726/299/2005, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 25 si art. 27 din Codul de procedură civilă,exceptie ridicată de Ana Cristina Nitescu într-o cauză având ca obiect recuzarea completului de judecată.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile art. 25 si art. 27 din Codul de procedură civilă, care nu prevăd pentru judecători nicio sanctiune „în cazul neîndeplinirii obligatiei prevăzute de lege”, contravin art. 16 si 21 din Constitutie, art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si art. 10 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului. Se încalcă astfel dreptul părtilor la un proces echitabil, precum si „dreptul la tratament egal în procesele civile.”

Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă consideră că art. 25 si art. 27 din Codul de procedură civilă nu încalcă textele constitutionale si conventionale mentionate.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, sens în care invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.


Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 25 si art. 27 din Codul de procedură civilă. Art. 25 din acest cod prevede că „Judecătorul care stie că există un motiv de recuzare în privinta sa este dator să înstiinteze pe seful lui si să se abtină de la judecarea pricinii”, iar art. 27 din acesta stabileste cazurile în care judecătorul poate fi recuzat.

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 care consacră „Egalitatea în drepturi” si ale art. 21 cu privire la „Accesul liber la justitie”. Se invocă si art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si art. 10 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată si urmează a fi respinsă.

În esentă, în opinia autorului exceptiei, art. 25 si art. 27 din Codul de procedură civilă sunt neconstitutionale, întrucât nu stabilesc pentru judecători „nicio sanctiune în cazul neîndeplinirii obligatiei prevăzute de lege”. Or, lipsa de reglementare nu intră în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, ale cărei atributii sunt stabilite prin Constitutie si legea sa de organizare si functionare.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 25 si art. 27 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ana Cristina Nitescu în Dosarul nr. 12.726/299/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.009

din 7 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. b) si art. 1085 alin. 1 si 3 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. b) si art. 1085 alin. 1 si 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ene Nicanor

George în Dosarul nr. 39.384/299/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează asupra cererii de amânare a judecătii formulate de autorul exceptiei, întrucât la acest termen mai este citat si în Dosarul nr. 29.632/3/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată, deoarece nu sunt îndeplinite prevederile art. 156 din Codul de procedură civilă.

Curtea, deliberând, respinge cererea formulată de autorul exceptiei Ene Nicanor George, nefiind întrunite conditiile cerute de art. 156 din Codul de procedură civilă.


Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, întrucât criticile formulate nu privesc constitutionalitatea art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. b) si art. 1085 alin. 1 si 3 din Codul de procedură civilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 39.384/299/2006, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. b) si art. 1085 alin. 1 si 3 din Codul de procedură civilă,

exceptie ridicată de Ene Nicanor George într-o cauză având ca obiect recuzarea completului de judecată.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia reproduce pasaje din presă si opinii exprimate de diversi oameni politici în legătură cu diferite probleme care preocupă societatea românească în tranzitie, fără, însă, să formuleze vreo critică de neconstitutionalitate referitoare la art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. b) si la art. 1085 alin. 1 si 3 din Codul de procedură civilă.

Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din

Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. b) si art. 1085 alin. 1 si 3 din Codul de procedură civilă, care prevăd:

- Art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. b): „Dacă legea nu prevede altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului capitol, va sanctiona următoarele fapte săvârsite în legătură cu procesul, astfel: 1. cu amendă judiciară de la 50 la 700 lei: [...] b) formularea cu rea-credintă, a unei cereri de recuzare sau de strămutare;”

-Art. 1085 alin. 1 si 3: „Împotriva încheierii prevăzute la art. 1084 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.[...]

Cererea se solutionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanta de judecată ori de presedintele instantei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea.”

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (3), (4) si (5), art. 2 alin. (2), art. 4 alin. (2), art. 8, art. 11 alin. (1) si (2), art. 15, 21, 30, 36, 38, 44, art. 52 alin. (2), art. 54 alin. (2), art. 69 alin. (2), art. 82 alin. (2), art. 89 alin. (2), art. 125, art. 126 alin. (1) si (2), art. 127, art. 134 alin. (1) si (2), art. 136, art. 142 si art. 146 lit. b), precum si art. 6, 10, 13, 14, 17, 18 si 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si art. 148 din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, fără a arăta, însă, în ce constă această încălcare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă si urmează a fi respinsă. Aceasta, deoarece, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sunt neconstitutionale numai acele prevederi legale care încalcă dispozitiile sau principiile Constitutiei, iar potrivit art. 10 alin. (2) din aceeasi lege orice sesizare trebuie motivată. Asa fiind, nemotivarea exceptiei de neconstitutionalitate constituie un motiv de respingere, întrucât altminteri ar însemna ca jurisdictia constitutională să se substituie părtii în ceea ce priveste invocarea motivului de neconstitutionalitate, exercitând astfel un control din oficiu, ceea ce este inadmisibil.

Or, în cauză, autorul exceptiei enumeră fragmente din articole din presă si din discursurile diferitilor oameni politici, precum si numeroase articole din Constitutie si din documente internationale, aspecte ce nu reprezintă probleme de constitutionalitate asupra cărora Curtea să se poată pronunta.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. b) si art. 1085 alin. 1 si 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ene Nicanor George în Dosarul nr. 39.384/299/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.075

din 14 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 si art. 6 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 si art. 6 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, exceptie ridicată de Ministerul Justitiei în Dosarul nr. 2.503/88/2007 al Curtii de Apel Constanta - Sectia civilă, minori si familie, litigii de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorul exceptiei a depus la dosar concluzii scrise.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 2.503/88/2007, Curtea de Apel Constanta - Sectia civilă, minori si familie, litigii de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 si art. 6 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, exceptie ridicată de Ministerul Justitiei în dosarul de mai sus.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (4) si art. 61.

Curtea de Apel Constanta - Sectia civilă, minori si familie, litigii de muncă si asigurări sociale opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă pentru art. 2 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 si neîntemeiată pentru celelalte prevederi.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2 si art. 6 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, cu modificările si completările ulterioare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 819 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstitutionale, în măsura în care din acestea se desprinde întelesul că instantele judecătoresti au competenta să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, si să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Asa fiind, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 a devenit inadmisibilă.

Totodată, prin aceeasi decizie, ale cărei argumente îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză, s-a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicată.


Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 si art. 6 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, exceptie ridicată de Ministerul Justitiei în Dosarul nr. 2.503/88/2007 al Curtii de Apel Constanta - Sectia civilă, minori si familie, litigii de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.080

din 14 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Vasile Giosanu în Dosarul nr. 2.232/86/2008 al Tribunalului Suceava - Sectia civilă.

La apelul nominal, răspunde autorul exceptiei, personal si asistat de avocatul Verginia Vedinas, cu delegatie depusă la dosar. Lipseste partea Casa Judeteană de Pensii din Suceava, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul avocatului autorului exceptiei, care solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Astfel, arată că în România sistemul public de pensii determină un mod injust de calcul al pensiilor, în care cuantumul unor pensii este de zeci de mii de lei, iar al altor pensii este de câtiva lei, până la 700-500 lei, care este pensia medie pe economie. De aceea, Legea nr. 19/2000, în integralitatea sa, este neconstitutională sub aspectul în care permite ca prin legi speciale să se reglementeze sisteme de pensionare distincte pentru diferite categorii profesionale sau pentru demnitarii statului. Raportul dintre această lege si legile speciale privind pensionarea ar trebui să fie un raport de la legea generală la legea specială sau de la regulă la exceptie.

În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, consideră că acesta contravine prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), art. 47, art. 56 alin. (2) si art. 57, în măsura în care determină calcularea punctajului anual de pensie cu ignorarea art. 8 din aceeasi lege.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, considerând că neconstitutionalitatea nu poate fi dedusă din compararea dispozitiilor de lege criticate cu alte acte normative.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 22 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 2.232/86/2008, Tribunalul Suceava - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale. Exceptia a fost ridicată de Vasile Giosanu într-o cauză având ca obiect drepturi de asigurări sociale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul exceptiei sustine, în esentă, că textul de lege criticat este contrar art. 16 alin. (1), art. 47, art. 56 alin. (2) si art. 57 din Constitutie. În acest sens, arată că art.78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 este discriminatoriu, întrucât nu toate categoriile socio-profesionale beneficiază de acelasi mod de calcul al pensiei. De asemenea, arată că unele categorii de pensionari sunt tratate „ca mase de fiinte condamnate prin lege să-si ducă ultimii ani de viată la marginea societătii”. În sfârsit, arată că nu este respectat nici principiul asezării juste a sarcinilor fiscale, „deoarece numai pentru unii cetăteni care au slujit în instrumente ale statului sunt respectate cu adevărat drepturile constitutionale”.

Tribunalul Suceava - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată, prevederile de lege criticate nefiind contrare dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2008, asa cum a fost modificată prin art. I pct. 84 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 49/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001.

Textul de lege criticat are următoarea redactare:

- Art. 78 alin. (1): „Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărtirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul National de Statistică si Studii Economice.”

Autorul exceptiei consideră că acest text de lege este contrar următoarelor texte din Constitutie: art. 16 alin. (1), care consacră egalitatea în drepturi a cetătenilor, art. 47 privind nivelul de trai, art. 56 alin. (2), care prevede asezarea justă a sarcinilor fiscale, si art. 57 privind exercitarea drepturilor si a libertătilor.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că, în esentă, critica art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 are în vedere că sistemul de calcul al pensiei reglementat de acest text de lege este diferit de cel instituit prin alte sisteme de asigurări sociale, supuse unor legi speciale. Or, după cum a statuat în mod constant Curtea Constitutională în jurisprudenta sa, principiul egalitătii în drepturi nu înseamnă omogenitate, astfel că situatii obiectiv diferite pot justifica instituirea unor tratamente juridice diferite. Situatia diferită în care se găsesc diversele categorii socio-profesionale justifică aplicarea unor tratamente juridice diferentiate, fără ca aceasta să aibă semnificatia încălcării art. 16 alin. (1) din Constitutie ori a obligatiei statului de a asigura un nivel de trai decent.

În ceea ce priveste critica referitoare la încălcarea dreptului la pensie, trebuie observat că art. 47 alin. (2) din Constitutie consacră „dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistentă medicală în unitătile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege”, astfel că legiuitorul este liber să stabilească întinderea, continutul si conditiile de acordare a acestor drepturi. Prin urmare, textul art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 nu face decât să dea expresie acestor prevederi constitutionale.

În sfârsit, având în vedere, pe de o parte, continutul dispozitiilor de lege criticate, care stabilesc modalitatea de calcul al pensiilor, si al prevederilor constitutionale ale art. 57 si art. 56 alin. (2), care se referă la exercitarea cu bună-credintă a drepturilor si libertătilor fundamentale, respectiv la asezarea justă a sarcinilor fiscale, pe de altă parte, Curtea observă că aceste texte constitutionale nu au incidentă în cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Vasile Giosanu în Dosarul nr. 2.232/86/2008 al Tribunalului Suceava - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 


OPINIE SEPARATĂ

 

Socotim că prevederile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale contravin, în principal, dispozitiilor art. 16 alin. (1) si art. 47 din Constitutie, în măsura în care punctajul de pensie se stabileste având în vedere criterii diferite de calcul.

Modul de calcul al pensiei, asa cum este instituit prin lege, determină grave inechităti sociale, pornindu-se de la faptul că acest punctaj pentru ultimul an de cotizare se împarte la 12, indiferent câte luni s-a lucrat în perioada avută în vedere si cu cât s-a contribuit la fondul de pensii. Dacă avem în vedere că exact din continutul legii [art. 12 lit. b)] rezultă că se asigură tuturor participantilor la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevăzute de lege, cuantumurile pensiei nu reflectă, în punctaj, contributia reală a celor asigurati, cuantumuri disproportionate pentru aceeasi categorie de contribuabili, fără însă ca prin aceasta să se ajungă la egalitarism. Pensionarii care au desfăsurat ca salariati acelasi gen de activitate si si-au plătit contributia la sistemul public de pensii încasează pensii complet diferite având în vedere criterii diferite de calcul. În aceste conditii se încalcă art. 16 alin. (1), care prevede că cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.

Se încalcă si art. 47 alin. (1) din Constitutie, care prevede că statul este obligat să ia măsuri de protectie socială, de natură să asigure cetăteanului un trai decent, ce se realizează si prin exercitarea dreptului la pensie [alin. (2)].

În ceea ce îi priveste pe pensionari, obligatia constitutională de asigurare a unui nivel de trai decent nu este respectată prin această lege întrucât nu prevede, ca în cazul salariatilor (salariul minim), o pensie minimă garantată.

De aceea, considerăm că prevederile art. 78 alin. (1) si altele din Legea nr. 19/2000 sunt neconstitutionale, în măsura în care prin modul de calcul al pensiei nu se asigură protectia si garantia contribuabilului la o pensie din sistemul public, necesară unui trai decent.

 

JUDECĂTOR,

prof. univ. dr. Aspazia Cojocaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Modernizare DN 71 Bâldana-Târgoviste-Sinaia, km 0+000-44+130, km 51+041-109+905”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 11 lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiintarea Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administratia Natională a Drumurilor din România”, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Modernizare DN 71 Bâldana- Târgoviste-Sinaia, km 0+000-44+130, km 51+041-109+905”, judetele Dâmbovita si Prahova, prevăzuti în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitii se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. - Ministerul Transporturilor răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor,

Barna Tánczos,

secretar de stat Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2008.

Nr. 1.416.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Variantă de ocolire Timisoara-Sud”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 11 lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiintarea Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administratia Natională a Drumurilor din România”, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Variantă de ocolire Timisoara-Sud”, judetul Timis, prevăzuti în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitii se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. - Ministerul Transporturilor răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor,

Barna Tánczos,

secretar de stat Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2008.

Nr. 1.417.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Autostrada Sibiu-Pitesti”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 11 lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiintarea Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administratia Natională a Drumurilor din România”, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Autostrada Sibiu-Pitesti”, judetele Arges, Vâlcea si Sibiu, prevăzuti în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitii se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. - Ministerul Transporturilor răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor,

Barna Tánczos,

secretar de stat Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2008.

Nr. 1.418.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli rectificate pe anul 2008 ale Societătii Nationale a Lignitului Oltenia - S.A. si Companiei Nationale a Uraniului - S.A., aflate sub autoritatea Ministerului Economiei si Finantelor

 

Având în vedere prevederile art. 15 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, cu modificările si completările ulterioare, si ale Legii bugetului de stat pe anul 2008 nr. 388/2007, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetele de venituri si cheltuieli rectificate pe anul 2008 ale Societătii Nationale a Lignitului Oltenia - S.A. si Companiei Nationale a Uraniului - SA, aflate sub autoritatea Ministerului Economiei si Finantelor, prevăzute în anexele nr. 1 si 2*), care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Defalcarea pe trimestre a indicatorilor prevăzuti în anexe se aprobă de Ministerul Economiei si Finantelor.

Art. 2. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetele de venituri si cheltuieli ale Societătii Nationale a Lignitului Oltenia - S.A. si Companiei Nationale a Uraniului - S.A. reprezintă limite maxime si nu pot fi depăsite decât în cazuri justificate, cu aprobarea Guvernului, la propunerea Ministerului Economiei si Finantelor, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse.

(2) În cazul în care în executie se înregistrează depăsiri sau nerealizări ale veniturilor aprobate, operatorii economici pot efectua cheltuieli în functie de realizarea veniturilor, cu încadrare în indicatorii de eficientă aprobati.

(3) Cheltuielile cu salariile brute se vor efectua numai cu respectarea corelatiei dintre cresterea câstigului mediu lunar brut si cea a productivitătii muncii, în conditiile legii.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Mariana Câmpeanu

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2008.

Nr. 1.431.


*) Anexele nr. 1 si 2 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

 


MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

Societatea Natională a Lignitului Oltenia - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI RECTIFICAT PE ANUL 2008

 

 

 

 

 

mii lei

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

Propunere rectificare

 

 

0

1

2

3

4

I.

 

VENITURI TOTALE (rd.02 + rd.10 + rd.15)

1

1.164.802

 

1.

Venituri din exploatare-total, din care:

2

1.164.432

 

 

a) productia vândută

3

1.071.736

 

 

b) venituri din vânzarea mărfurilor

4

34 704

 

 

c) venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete. din care:

5

 

 

 

- subventii, cf. preved. legaie în vigoare

6

 

 

 

- transferuri, cf. Preved. legale în vigoare

7

 

 

 

d) productia imobilizată

8

10.581

 

 

e) alte venituri din exploatare, din care:

9

47 411

 

2.

Venituri financiare-total, din care:

10

370

 

 

a) venituri din interese de participare

11

 

 

 

b) venituri din alte investitii financiare si împrumuturi care fac parte din activele

12

 

 

 

c) venituri din dobânzi

13

 

 

 

d) alte venituri financiare

14

370

 

3.

Venituri extraordinare

15

 

II.

 

CHELTUIELI TOTALE (rd.17 + rd. 46 + rd.49)

16

1.152.225

 

1.

Cheltuieli de exploatare-total, din care:

17

1.150.725

 

 

a)cheltuieli materiale

18

139.275

 

 

b) alte cheltuieli externe (cu energie si apă)

19

160 801

 

 

c) cheituieii privind mărfurile

20

33.663

 

 

d) cheltuieli cu personalul, din care:

21

427.557

 

 

- salarii

22

296.858

 

 

- contracte de mandat/contracte de performantă

23

452

 

 

-cheltuieli cu asigurările si protectia socială, din care:

24

91.340

 

 

- cheltuieli privind contribuita la asigurări soc/a/e

25

72.213

 

 

- cheltuieli privind contributia de asigurări pt. somaj

26

2.876

 

 

- cheltuieli privind contributia la asigurări sociale de sănătate

27

16251

 

 

-alte cheltuieli cu personalul, din care:

28

38.907

 

 

- cheltuieli sociale prevăzute cte art.21, alin. 3, lit.c) din legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, din care:

29

30.776

 

 

- tichete de cresă (cf.art.3 din Legea nr.193/2006)

30

 

 

 

- tichete cadou (cf.art.2din Legea nr 193/2006}

31

10.680

 

 

-fonduri speciale aferente fondului de salarii

32

8.131

 

 

- tichete de masă

33

 

 

 

e) ajustări de valori privind imobilizările corporale si necorporale

34

71.414

 

 

f) alte cheltuieli de exploatare, din care:

35

318.014

 

 

- cheltuieli privind prestatiile externe, din care:

36

222.350

 

 

- cheltuieli de protocol, din care:

37

150

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli de protocol (cf.art.2 din Legea nr. 193/2006)

38

 

 

 

- cheltuieli de reclamă si publicitate

39

350

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli de reclamă si publicitate (cf.art.2 din Legea nr. 193/2006)

40

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli pentru campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi (cf.art.2 din Legea nr193/2006)

41

 

 

 

- cheltuieli cu sponsorizarea

42

 


0

1

2

3

4

 

 

-alte cheltuieli, din care:

43

95.664

 

 

-taxa pt. activitatatea de exploatare a resurselor minerale

44

2.381

 

 

-redeventa din concesionarea bunurilor publice

45

39.539

 

2.

Cheltuieli financiare-total, din care:

46

1.500

 

 

-cheltuieli privind dobânzile

47

1.500

 

 

-alte cheltuieli financiare

48

 

 

3.

Cheltuieli extraordinare

49

 

III.

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

50

12.577

IV.

 

IMPOZIT PE PROFIT

51

5.841

V.

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

52

6.736

 

1.

Rezerve legale

53

629

 

2.

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

54

 

 

3.

Alte rezerve reprezentând facilitati fiscale prevăzute de lege

55

 

 

4.

Constituirea surselor proprii de finantare pt. Proiecte cofinantate din împrumuturi externe, precum si pt. constitui rea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plătii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

56

 

 

5.

Alte repartizări prevăzute de tege

57

 

 

6.

Participarea salariatilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul agentului economic în exercitiului financiar de referintă

58

611

 

7.

Minim 50% vârsâminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societătilor nationale, companiilor nationale si societătilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat

59

3.054

 

8.

Profitul nerepartizat pe destinatiile prevăzute ta pct.1-7 se repartizează la alte rezerve si constituie sursă proprie de finantare

60

2.443

VI.

 

SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care:

61

108.357

 

1.

Surse proprii

62

79.391

 

2.

Alocatii de la buget

63

18.250

 

3.

Credite bancare

64

10.716

 

 

- interne

65

10.716

 

 

- externe

66

 

 

4.

Alte surse

67

 

VII.

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTITII, din care:

68

108.357

 

1.

Cheltuieli aferente Investitiilor, inclusiv cele aferente investitiilor în curs la finele anului

69

108.357

 

2.

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii

70

 

 

 

- interne

71

 

 

 

- externe

72

 

VIII.

 

REZERVE, din care:

73

629

 

1.

Rezerve legale

74

629

 

2

Rezerve statutare

75

 

 

3.

Alte rezerve

76

 


0

1

2

3

4

IX.

 

DATE DE FUNDAMENTARE

77

 

 

1.

Venituri totale

78

1.164.802

 

2

Cheltuieli aferente veniturilor totale

79

1.152.225

 

3.

Număr prognozat de personal la finele anului

80

8.900

 

4.

Număr mediu de salariati total

81

8.900

 

5.

Fond de salarii, din care:

82

296.858

 

 

a) fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă cu durată nelimitată de timp

83

296.577

 

 

b) alte cheltuieli cu personalul

84

281

 

6.

Câstigul mediu lunar pe salariat(lei/pers.)

85

2.777

 

7.

Productivitatea muncii pe total personal mediu { lei/pers.){rd.78/rd.81) - in preturi curente

86

131

 

8.

Productivitatea muncii pe total personal mediu (lei/pers.)(rd.78/rd.81) -in preturi comparabile

87

 

 

9.

Productivitatea muncii în unităti fizice pe total personal mediu (to/persoanăfzi)

88

6,98

 

10.

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale { cheltuieli totale/ venituri totalexl 000) (rd.77/rd.76)

89

989

 

11.

Plăti restante -total

90

24.291

 

 

- preturi curente

91

24.291

 

 

- preturi comparabile(rd 91x indicele de crestere a preturilor prognozate)

92

 

 

12.

Creante restante -total

93

128.598

 

 

-preturi curente

94

128.598

 

 

- preturi comparabile(rd 94x indicele de crestere a preturilor prognozate)

95

 

 

ANEXA Nr. 2

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

Compania Natională a Uraniului - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI RECTIFICAT PE ANUL 2008

 

 

 

 

 

mii lei

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

Propunere

rectificat 2008

 

 

0

1

2

3

4

 

 

VENITURI TOTALE (rd.02 + rd.10 + rd.15)

1

134.761

 

1.

Venituri din exploatare-total, din care:

2

134.661

 

 

a) productia vândută

3

91.470

 

 

b) venituri din vânzarea mărfurilor

4

 

 

 

c) venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete. din care:

5

32.050

 

 

- subventii, cfpreved.legale în vigoare

6

29.200

 

 

- transferuri, cf.preved legale în vigoare

7

2.850

 

 

d) productia imobilizată

8

1.300

 

 

e)alte venituri din exploatare, din care;

9

9.841

 

 

- depozitare, gestionare stoc uraniu

9a

100

 

 

- sume pentru conservare si inchidere mine

9b

9.741

 

2.

Venituri financiare-total, din care:

10

100

 

 

a)venituri din interese de participare

11

 

 

 

b) venituri din alte investitii financiare si împrumuturi care fac parte din activele

12

 

 

 

c) venituri din dobânzi

13

100

 

 

d)alte venituri financiare

14

 


0

1

2

3

4

 

3.

Venituri extraordinare

15

 

II.

 

CHELTUIELI TOTALE (rd.17 + rd. 46 + rd.49)

16

133.261

 

1.

Cheltuieli de exploata re-total, din care:

17

133.161

 

 

a)cheltuieli materiale

18

25.849

 

 

b)alte cheltuieli externe (cu energie si apă)

19

8.134

 

 

c)cheltuieli privind mărfurile

20

 

 

 

d)cheltuieli cu personalul, din care:

21

76.278

 

 

-salarii

22

50.878

 

 

- contracte de mandat/contracte de performantă

23

239

 

 

-cheltuieli cu asigurările si protectia socială, din care;

24

16.988

 

 

- cheltuieli privind contributia la asigurări sociale

25

13.670

 

 

- cheltuieli privind contributia de asigurări pt. somaj

26

506

 

 

- cheltuieli privind contributia la asigurări sociale de sănătate

27

2.812

 

 

-alte cheltuieli cu personalul, din care:

28

8.173

 

 

- cheltuieli sociale prevăzute de art.21. alin.3, lit.c) din legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, din care:

29

4.586

 

 

- tichete de cresă(cf.art.3 din Legea nr193/2006)

30

 

 

 

- tichete cadou (cf.art2 din Legea nr. 193/2006)

31

629

 

 

-fonduri speciale aferente fondului de salarii

32

1.163

 

 

-tichetede masă

33

2.424

 

 

e)ajustări de valori privind imobilizările corporale si necorporale

34

6.650

 

 

f)alte cheltuieli de exploatare, din care:

35

16.250

 

 

- cheltuieli privind prestatiile externe, din care;

36

12.728

 

 

-cheltuieli de protocol, din care:

37

87

 

 

tichete cadou pentru cheltuieli de protocol (cf.art.2 din Legea nr. 193/2006)

38

 

 

 

-cheltuieli de reclamă si publicitate

39

53

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli de reclamă si publicitate (cf.art.2 din Legea nr. 193/2006)

40

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli pentru campanii de marketing., studiul pietei, promovarea pe piefe existente sau noi (cf.art2 din Legea nr.193/20061

41

 

 

 

-cheltuieli cu sponsorizarea

42

 

 

 

-alte cheltuieli, din care:

43

3522

 

 

-faxa pt.activttatea de exploatare a resurselor minerale

44

442

 

 

-redeventa din concesionarea bunurilor publice

45

1 240

 

2.

Cheltuieli fina ne ia re-total, din care:

46

100

 

 

-cheltuieli privind dobânzile

47

100

 

 

-alte cheltuieli financiare

48

 

 

3.

Cheltuieli extraordinare

49

 

III.

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

50

1.500

VI.

 

IMPOZIT PE PROFIT

51

463

VII.

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

52

1-037

 

1.

Rezerve legale

53

 

 

2.

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

54

1.037

 

3.

Alte rezerve reprezentând facilitati fiscale prevăzute de lege

55

 

 

4.

Constituirea surselor proprii de finantare pt. Proiecte cofinantate din împrumuturi externe, precum si pt.constitui rea surselor necesare rambursării ratelor de capital, piâtii dobânzilor, comisioanelor st altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

56

 


0

1

2

3

4

 

5.

Alte repartizări prevăzute de lege

57

 

 

6.

Participarea salariatilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul agentului economic in exercitiului financiar de referintă

58

 

 

7.

Minim 50% vârsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societătilor nationale, companiilor nationale si societătilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat

59

 

 

8.

Profitul nerepartizat pe destinatiile prevăzute ta pct.1-7 se repartizează la alte rezerve si constituie sursă proprie de finantare

60

 

VIII.

 

SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care:

61

34.249

 

1.

Surse proprii

62

11.650

 

2

Alocatii de la buget

63

22.599

 

3.

Credite bancare

64

 

 

 

- interne

65

 

 

 

- externe

66

 

 

4.

Alte surse

67

 

IX.

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTITII, din care:

68

34.249

 

1.

Cheltuieli aferente Investitiilor, inclusiv cele aferente investitiilor în curs la finele anului

69

34.249

 

2.

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii

70

 

 

 

- interne

71

 

 

 

- externe

72

 

 

 

Alocatie stoc uraniu

72a

32.000

X.

 

REZERVE, din care:

73

0

 

1

Rezerve legale

74

0

 

2.

Rezerve statutare

75

 

 

3.

Alte rezerve

76

 

XI.

 

DATE DE FUNDAMENTARE

77

 

 

1

Venituri totale

78

1.14 7B1

 

2.

Cheltuieli aferente veniturilor totale

79

133.261

 

3.

Număr prognozat de personal la finele anului

80

1.914

 

4

Număr mediu de salariati total

81

1.844

 

5.

Fond de salarii, din care:

82

50.878

 

 

a) fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă cu durată nelimitată de timp

83

50.385

 

 

b) alte cheltuieli cu personalul

84

493

 

6.

Câstigul mediu lunar pe salariat(lei/pers.)

85

2.277

 

7.

Productivitatea muncii pe total personal mediu ( lei/pers.)(rd.78/rd.81) - in preturi curente

86

73

 

8.

Productivitatea muncii pe total personal mediu (leiJpers.)(rd.78/rd.81) - in preturi comparabile

87

 

 

9.

Productivitatea muncii în unităti fizice pe total personal mediu (U3O8/persoană)

88

169

 

10

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale ( cheltuieli totale/ venituri totale x 1000) (rd.77/rd.76)

89

989

 

11

Plăti restante -total

90

19

 

 

- preturi curente

91

19

 

 

- preturi comparabile(rd.91x indicele de crestere a preturilor prognozate)

92

 

 

12

Creante restante - total

93

371

 

 

- preturi curente

94

371

 

 

- preturi comparabile(rd.94x indicele de crestere a preturilor prognozate)

95

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - (1) Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse pe anul 2008 din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008, cu suma de 265 milioane lei, la capitolul 68.01 „Asigurări si asistentă socială”, titlul 57 „Asistentă socială”, pentru asigurarea plătii drepturilor sociale cuvenite diferitelor categorii beneficiare, aferente lunii noiembrie 2008.

(2) Pentru asigurarea plătii drepturilor prevăzute la alin. (1) se majorează limita de cheltuieli aprobată Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse pe luna noiembrie 2008 cu suma de 377 milioane lei.

Art. 2. - Până la completarea în totalitate a fondurilor necesare, Ministerul Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse este autorizat să efectueze virări de credite bugetare de la alte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, în conditiile legii.

Art. 3. - Ministerul Economiei si Finantelor, la propunerea ordonatorului principal de credite, va introduce modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse aprobat pe anul 2008.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Mariana Câmpeanu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 19 noiembrie 2008.

Nr. 1.465.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind acordarea unui ajutor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 28/2003 privind trimiterea bolnavilor pentru tratament în străinătate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 119/2003, al art. 5 alin (1) lit. h) si alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiintarea si utilizarea Fondului national de solidaritate, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 366/2001, cu modificările ulterioare, si al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 374/2001, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă acordarea unui ajutor în sumă de 120.000 euro pentru efectuarea tratamentului medical în străinătate, pacientului Petrilă Dan, în vârstă de 54 ani, din municipiul Arad, Str. Simfoniei nr. 10, bl. 195, ap. 5, judetul Arad.

(2) Suma prevăzută la alin. (1) se suportă din bugetul de stat după cum urmează:

- Ministerul Sănătătii Publice va aloca suma de 60.000 euro;

- Ministerul Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse va aloca suma de 60.000 euro.

(3) Ajutorul se acordă în lei si se suportă atât din bugetul Ministerului Sănătătii Publice, prin Autoritatea de Sănătate Publică a Judetului Arad, cât si din bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse, prin Directia de Muncă si Incluziune Socială Arad, la cursul de schimb valutar al Băncii Nationale a României din ziua lucrătoare precedentă efectuării deschiderii de credite bugetare.

(4) Suma aprobată din bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse pentru efectuarea tratamentului medical în străinătate va fi transferată de către Directia de Muncă si Incluziune Socială Arad către Autoritatea de Sănătate Publică a judetului Arad, la solicitarea acesteia.


Art. 2. - Fundamentarea sumei solicitate si justificarea celei utilizate pentru efectuarea tratamentului medical în străinătate revin Ministerului Sănătătii Publice, prin Autoritatea de Sănătate Publică a Judetului Arad, care va efectua plata si va certifica documentele financiar-contabile prezentate de furnizorul de servicii medicale din străinătate.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Mariana Câmpeanu

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

p. Ministrul economiei si finantelor,

Eugen Teodorovici,

secretar de stat

 

Bucuresti, 19 noiembrie 2008.

Nr. 1.469.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU COMUNICATII

 

DECIZIE

privind modificarea alin. (1) al art. 11 din Decizia presedintelui Autoritătii Nationale pentru Reglementare în Comunicatii si Tehnologia Informatiei nr. 732/2008 privind procedura de acordare a licentelor de utilizare a frecventelor radio în benzile de frecvente 3600-3657 MHz si 3700-3757 MHz si stabilirea cuantumului taxei de licentă pentru acordarea dreptului de utilizare a frecventelor radio în benzile de frecvente 3657-3685 MHz si 3757-3785 MHz

 

În temeiul prevederilor art. 8 alin. (1), (3) si (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 106/2008 privind înfiintarea Autoritătii Nationale pentru Comunicatii, precum si ale art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 638/2008 privind stabilirea cuantumului taxei de licentă pentru acordarea dreptului de utilizare a frecventelor radio în benzile de frecvente 3600-3657 MHz si 3700-3757 MHz,

având în vedere prevederile art. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 106/2008,

presedintele Autoritătii Nationale pentru Comunicatii emite prezenta decizie.

Art. I. - Alineatul (1) al articolului 11 din Decizia presedintelui Autoritătii Nationale pentru Reglementare în Comunicatii si Tehnologia Informatiei nr. 732/2008 privind procedura de acordare a licentelor de utilizare a frecventelor radio în benzile de frecvente 3600-3657 MHz si 3700-3757 MHz si stabilirea cuantumului taxei de licentă pentru acordarea dreptului de utilizare a frecventelor radio în benzile de frecvente 3657-3685 MHz si 3757-3785 MHz, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 22 august 2008, se modifică după cum urmează:

„Art. 11. - (1) Societatea Natională de Radiocomunicatii - S.A. beneficiază de dreptul de a furniza retele publice de comunicatii electronice si servicii de comunicatii electronice destinate publicului prin intermediul sistemelor BWA, indiferent de tehnologie, pe baza licentei de utilizare a frecventelor radio acordate acestei societăti în benzile de frecvente 3657-3685 MHz si 3757-3785 MHz, în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 18/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea utilizării spectrului radio în banda de frecvente 3600-3800 MHz, aprobată cu modificări prin Legea nr. 259/2008, începând cu data de 24 noiembrie 2008 si până la data de 23 iulie 2011.”

Art. II. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale pentru Comunicatii,

Dorin-Liviu Nistoran

 

Bucuresti, 19 noiembrie 2008.

Nr. 1.129.