MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 778         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 20 noiembrie 2008

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

284. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 52/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale si pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului

 

1.114. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 52/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale si pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului

 

285. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 80/2008 pentru modificarea art. 23 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr. 388/2007

 

1.115. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 80/2008 pentru modificarea art. 23 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr. 388/2007

 

286. - Lege pentru ratificarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene 2007/436/CE, Euratom, privind sistemul de resurse proprii ale Comunitătilor Europene

 

Decizia Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al Comunitătilor Europene (2007/436/CE, Euratom)

 

1.116. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene 2007/436/CE, Euratom, privind sistemul de resurse proprii ale Comunitătilor Europene

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.102 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Decizia nr. 1.103 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 8 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 1.104 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora

 

Decizia nr. 1.126 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în conditii speciale si ale art. 2 alin. (2) si art. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat

 

Decizia nr. 1.127 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Decizia nr. 1.146 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor alin. (1) al articolului unic din Legea nr. 455/2006 pentru stabilirea unor măsuri privind actiunile si cererile în justitie formulate de cultele religioase recunoscute din România

 

Decizia nr. 1.147 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 131 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

Decizia nr. 1.148 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 1.149 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

155. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului

 

156. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea si completarea Legii învătământului nr. 84/1995

 

1.435. - Hotărâre privind aprobarea încadrării în categoria functională a drumurilor comunale a unui drum judetean situat în comuna Arieseni, judetul Alba

 

1.437. - Hotărâre pentru aprobarea Listei cuprinzând statele terte care impun cerinte similare cu cele prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism

 

1.464. - Hotărâre privind transmiterea unei părti dintr-un imobil din domeniul public al statului si din administrarea Serviciului Român de Informatii în domeniul privat al statului si în administrarea Episcopiei Ortodoxe Române a Maramuresului si Sătmarului, în scopul realizării unui centru social-filantropic, cultural, spiritual si educational

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.844. - Ordin al ministrului sănătătii publice privind modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătătii publice nr. 1.297/2008 pentru aprobarea Listei si preturilor de decontare ale materialelor sanitare care se acordă bolnavilor în cadrul programelor nationale de sănătate nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2008 pentruaprobarea programelor nationale de sănătate în anul 2008

 

1.907. - Ordin al ministrului sănătătii publice privind instituirea procedurii de administrare specială la Societatea Comercială SANEVIT 2003 - S.A. Arad

 

3.344. - Ordin al ministrului economiei si finantelor pentru modificarea Ordinului ministrului economiei si finantelor nr. 3.254/2008 privind prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont si ale obligatiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii noiembrie 2008

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

            37. - Circulară privind punerea în circulatie a unei noi bancnote cu valoarea nominală de 10 lei, reproiectată

 

ACTE ALE BIROULUI ELECTORAL CENTRAL

 

            11. - Hotărâre privind interpretarea art. 39 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

 


LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 52/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale si pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 52 din 21 aprilie 2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale si pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 30 aprilie 2008, cu următoarele completări:

- La articolul I, după punctul 3 se introduc două noi puncte, punctele 31 si 32, cu următorul cuprins:

„31. La articolul 208, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

«(4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plăti în beneficiul actionarilor până când creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau până la data la care instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibilă ori, apreciind că societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau că, luându-se în considerare activul societătii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neîntemeiată, iar hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.»

32. La articolul 208, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

«(5) La cererea creditorilor societătii, ale căror creante sunt anterioare publicării hotărârii, instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate dacă, în mod rezonabil, se poate aprecia că reducerea capitalului social afectează sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3).»”

*

Prezenta lege transpune Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2006/68/CE din 6 septembrie 2006 de modificare a Directivei 77/91/CEE a Consiliului în ceea ce priveste constituirea societătilor comerciale pe actiuni si mentinerea si modificarea capitalului acestora, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 264 din 25 septembrie 2006.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

ILIE SÂRBU

 

Bucuresti, 14 noiembrie 2008.

Nr. 284.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 52/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale si pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 52/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societă t ile comerciale si pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerului si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 13 noiembrie 2008.

Nr. 1.114.

 


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 80/2008 pentru modificarea art. 23 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr. 388/2007

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80 din 18 iunie 2008 pentru modificarea art. 23 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr. 388/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 24 iunie 2008.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

ILIE SÂRBU

 

Bucuresti, 14 noiembrie 2008.

Nr. 285.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 80/2008 pentru modificarea art. 23 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr. 388/2007

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 80/2008 pentru modificarea art. 23 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr. 388/2007 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 13 noiembrie 2008.

Nr. 1.115.

 


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene 2007/436/CE, Euratom, privind sistemul de resurse proprii ale Comunitătilor Europene

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Decizia Consiliului Uniunii Europene 2007/436/CE, Euratom, privind sistemul de resurse proprii ale Comunitătilor Europene, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 163 din 23 iunie 2007.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) si ale art. 148 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

ILIE SÂRBU

 

 

Bucuresti, 14 noiembrie 2008.

Nr. 286.

 

DECIZIA CONSILIULUI

din 7 iunie 2007

privind sistemul de resurse proprii al Comunitătilor Europene (2007/436/CE, Euratom)

 

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

 

având în vedere Tratatul de instituire a Comunitătii Europene, în special articolul 269,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunitătii Europene a Energiei Atomice, în special articolul 173,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European1,

având în vedere avizul Curtii de Conturi2,

având în vedere avizul Comitetului Economic si Social European3,

întrucât:

(1) Reuniunea Consiliului European de la Bruxelles din 15 si 16 decembrie 2005 a conchis, inter alia, că normele privind resursele proprii ar trebui să stea sub semnul obiectivului general al echitătii. Aceste norme ar trebui, prin urmare, să ofere asigurări, în corelare cu concluziile relevante ale Consiliului European de la Fontainebleau din 1984, că niciunul dintre statele membre nu suportă o sarcină bugetară excesivă în raport cu nivelul său relativ de prosperitate. Este adecvat, prin urmare, să se introducă dispozitii privitoare la anumite state membre.

(2) Sistemul de resurse proprii al Comunitătilor trebuie să asigure resurse adecvate pentru dezvoltarea ordonată a politicilor Comunitătilor, fiind supus unei discipline bugetare stricte.

(3) În sensul prezentei decizii, venitul national brut (VNB) ar trebui definit ca fiind VNB anual la pretul pietei, astfel cum este furnizat de Comisie în procesul de aplicare a Sistemului european de conturi nationale si regionale din Comunitate (denumite în continuare SEC 95), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2.223/96 al Consiliului4.

(4) În vederea tranzitiei, din motive bugetare si de resurse proprii, de la SEC 79 la SEC 95 si în scopul de a păstra neschimbată contravaloarea resurselor financiare puse la dispozitia Comunitătii, Comisia a recalculat, în conformitate cu articolul 3 alineatele (1) si (2) din Decizia 2000/597/CE, Euratom, a Consiliului din 29 septembrie 2000 privind sistemul de resurse proprii al Comunitătilor Europene5, plafonul resurselor proprii si plafonul creditelor pentru angajamente, exprimate cu două zecimale, pe baza formulei cuprinse în articolul respectiv. La 28 decembrie 2001, Comisia a comunicat noile plafoane Consiliului si Parlamentului European. Plafonul resurselor proprii a fost stabilit la 1,24% din totalul VNB-urilor statelor membre la pretul pietei, iar un plafon de 1,31% din totalul VNB-urilor statelor membre a fost stabilit pentru creditele pentru angajamente. Consiliul European din 15 si 16 decembrie 2005 a ajuns la concluzia că aceste plafoane ar trebui păstrate la nivelurile lor actuale.

 

 

 


(5) În scopul de a păstra neschimbată contravaloarea resurselor financiare puse la dispozitia Comunitătilor, este adecvat să se adapteze aceste plafoane exprimate în procent din VNB în cazul modificărilor SEC 95 care presupun o schimbare importantă a nivelului de VNB.

(6) În urma punerii în aplicare în legislatia Uniunii Europene a acordurilor încheiate în timpul rundei Uruguay a negocierilor comerciale multilaterale, nu mai există nicio diferentă substantială între taxele agricole si taxele vamale. Este adecvat, prin urmare, să se elimine aceste distinctii din domeniul bugetului general al Uniunii Europene.

(7) În interesul transparentei si al simplitătii, Consiliul European din 15 si 16 decembrie 2005 a conchis că cota uniformă exigibilă a resursei Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) ar trebui fixată la 0,30%.

(8) Consiliul European din 15 si 16 decembrie 2005 a conchis că Austria, Germania, Tările de Jos si Suedia beneficiază de cote reduse ale TVA exigibile pe perioada 2007-2013 si că, în aceeasi perioadă, Tările de Jos si Suedia beneficiază de reduceri brute ale contributiilor lor anuale bazate pe VNB.

(9) Consiliul European din 15 si 16 decembrie 2005 a conchis că mecanismul de corectare în favoarea Regatului Unit este mentinut, alături de finantarea redusă a corectării de care beneficiază Germania, Austria, Suedia si Tările de Jos. Cu toate acestea, după o perioadă de adaptare între 2009 si 2011, Regatul Unit participă pe deplin la finantarea costurilor extinderii, cu exceptia plătilor agricole directe si a cheltuielilor legate de piată si a acelei părti a cheltuielilor cu dezvoltarea rurală care derivă din „Sectiunea Garantare” a Fondului European pentru Orientare si Garantare Agricolă (FEOGA). Prin urmare, calculul corectării operate în favoarea Regatului Unit este ajustat prin excluderea progresivă a cheltuielilor alocate statelor membre care au aderat la UE după 30 aprilie 2004, cu exceptia cheltuielilor agricole si a celor cu dezvoltarea rurală, mentionate mai sus. Contributia suplimentară a Regatului Unit, care rezultă din reducerea cheltuielilor alocate, nu depăseste, în perioada 2007-2013, suma de 10,5 miliarde EUR, exprimată în termenii preturilor din 2004. În eventualitatea unei noi extinderi înainte de 2013, cu exceptia aderării Bulgariei si a României, suma va fi ajustată în consecintă.

(10) Consiliul European din 15 si 16 decembrie 2005 a conchis că articolul 4 paragraful al doilea litera (f) din Decizia 2000/597/CE, Euratom, privind excluderea, în tările aderente, a cheltuielilor anuale de preaderare din calculul corectării operate în favoarea Regatului Unit nu se mai aplică la sfârsitul lui 2013.

(11) Consiliul European din 15 si 16 decembrie 2005 a invitat Comisia să întreprindă o analiză completă, de largă acoperire, care să trateze toate aspectele privind cheltuielile UE, inclusiv Politica Agricolă Comună (PAC), precum si toate aspectele privind resursele, inclusiv compensatiile Regatului Unit, si să înainteze un raport în 2008/2009.

(12) Ar trebui adoptate dispozitii care să reglementeze trecerea de la sistemul stabilit prin Decizia 2000/597/CE, Euratom, la sistemul introdus prin prezenta decizie.

(13) Consiliul European din 15 si 16 decembrie 2005 a conchis că prezenta decizie intră în vigoare la 1 ianuarie 2007, STABILESTE PREZENTELE DISPOZITII, PE CARE LE RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE SPRE ADOPTARE:

 

ARTICOLUL 1

 

Comunitătilor li se alocă resurse proprii pentru a asigura, în conformitate cu articolul 269 din Tratatul de instituire a Comunitătii Europene (denumit în continuare Tratatul CE) si cu articolul 173 din Tratatul de instituire a Comunitătii Europene a Energiei Atomice (denumit în continuare Tratatul Euratom), finantarea bugetului general al Uniunii Europene.

Bugetul general al Uniunii Europene este, fără a aduce atingere altor venituri, finantat în totalitate din resursele proprii ale Comunitătilor.

 

ARTICOLUL 2

 

(1) Constituie resurse proprii înscrise în bugetul general al Uniunii Europene veniturile din:

(a) taxe, prime, sume aditionale sau compensatorii, sume sau factori aditionali, taxe din Tariful Vamal Comun si alte taxe stabilite sau care urmează a fi stabilite de către institutiile Comunitătilor în legătură cu comertul cu tările terte, taxe vamale la produsele care intră sub incidenta Tratatului de instituire a Comunitătii Europene a Cărbunelui si Otelului, expirat între timp, precum si contributii si alte taxe prevăzute în cadrul organizării comune a pietelor de zahăr;

(b) fără a aduce atingere celui de-al doilea paragraf al alineatului (4), aplicarea unei cote uniforme, valabile pentru toate statele membre, a bazelor armonizate de evaluare a TVA, stabilite în conformitate cu normele comunitare. Baza de evaluare care urmează să fie luată în calcul în acest scop nu depăseste 50% din VNB al fiecărui stat membru, astfel cum este definit la alineatul (7);

(c) fără a aduce atingere celui de-al doilea paragraf al alineatului (5), aplicarea unei cote uniforme - care urmează a fi stabilită în conformitate cu procedura bugetară în lumina sumei totale a tuturor celorlalte venituri - aplicate sumei tuturor VNB-urilor statelor membre.

(2) De asemenea, constituie resurse proprii înscrise în bugetul general al Uniunii Europene veniturile rezultate din toate taxele noi instituite în cadrul unei politici comune, în conformitate cu Tratatul CE sau Tratatul Euratom, cu conditia ca procedura de la articolul 269 din Tratatul CE sau de la articolul 173 din Tratatul Euratom să fie respectată.

(3) Statele membre retin 25% din sumele mentionate la alineatul (1) litera (a) sub formă de costuri de colectare.

(4) Cota uniformă mentionată la alineatul (1) litera (b) este fixată la 0,30%.

Exclusiv pentru perioada 2007-2013, cota resursei TVA exigibile se stabileste la 0,225% în cazul Austriei, la 0,15% în cazul Germaniei si la 0,10% în cazul Tărilor de Jos si al Suediei.

(5) Cota uniformă prevăzută la alineatul (1) litera (c) se aplică VNB-ului fiecărui stat membru.

Exclusiv pentru perioada 2007-2013, Tările de Jos beneficiază de o reducere brută a contributiei lor anuale la VNB de 605 milioane EUR, iar Suedia de o reducere brută a contributiei sale anuale la VNB de 150 milioane EUR, exprimate în preturile anului 2004. Aceste sume se adaptează la preturile curente prin aplicarea celui mai recent coeficient de deflatie PIB pentru UE exprimat în euro, astfel cum este furnizat de Comisie, care este disponibil la întocmirea proiectului preliminar de buget. Aceste reduceri brute se acordă după calcularea corectării în favoarea Regatului Unit si a finantării sale mentionate la articolele 4 si 5 din prezenta decizie si nu au niciun efect asupra acesteia.

(6) În cazul în care nu este încă adoptat bugetul la începutul exercitiului financiar, cotele de TVA si VNB exigibile existente rămân aplicabile până la intrarea în vigoare a noilor cote.

(7) În sensul prezentei decizii, VNB este definit ca VNB pentru anul respectiv la preturile de piată, astfel cum sunt furnizate de Comisie cu ocazia aplicării SEC 95 conform Regulamentului (CE) nr. 2.223/96.

Dacă modificările SEC 95 determină schimbări semnificative ale VNB astfel cum a fost furnizat de Comisie, Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei si după consultarea Parlamentului European, decide dacă aceste modificări se aplică în sensul prezentei decizii.

 


ARTICOLUL 3

 

(1) Suma totală a resurselor proprii alocate Comunitătilor pentru a acoperi creditele anuale pentru plăti nu depăseste 1,24% din totalul VNB-urilor statelor membre.

(2) Suma anuală totală a creditelor pentru angajamente înscrisă în bugetul general al Uniunii Europene nu depăseste 1,31% din totalul VNB-urilor statelor membre.

Se mentine un raport sistematic între creditele pentru angajamente si creditele pentru plăti, pentru a garanta compatibilitatea dintre acestea si pentru a permite respectarea în anii următori a plafonului de la alineatul (1).

(3) Dacă modificările SEC 95 determină schimbări semnificative ale VNB care se aplică în sensul prezentei decizii, plafoanele pentru plăti si angajamente, astfel cum au fost stabilite la alineatele (1) si (2), sunt recalculate de către Comisie folosind următoarea formulă:

VNBt–2 + VNBt–1 + VNBt SEC actual 1,24% (1,31%) x ,

VNBt–2 + VNBt–1 + VNBt SEC modificat

unde t reprezintă cel mai recent an întreg pentru care sunt disponibile date conform Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.287/2003 al Consiliului din 15 iulie 2003 privind armonizarea venitului national brut la preturile pietei (Regulamentul VNB)6.

 

ARTICOLUL 4

 

(1) Regatului Unit i se acordă o corectare a dezechilibrelor bugetare.

Corectarea se stabileste prin:

(a) calcularea diferentei, în anul financiar precedent, dintre:

- partea procentuală a Regatului Unit în totalul bazelor de evaluare a TVA nereduse; si

- partea procentuală a Regatului Unit în totalul cheltuielilor alocate;

(b) înmultirea diferentei astfel obtinute cu totalul cheltuielilor alocate;

(c) înmultirea rezultatului de la litera (b) cu 0,66;

(d) scăderea din rezultatul de la litera (c) a efectelor care rezultă pentru Regatul Unit în urma trecerii de la TVA redusă si a plătilor mentionate la articolul 2 alineatul (1) litera (c), adică diferenta dintre:

- ceea ce ar fi trebuit Regatul Unit să plătească pentru sumele finantate din resursele mentionate la articolul 2 alineatul (1) literele (b) si (c), în cazul în care cota uniformă a TVA s-ar fi aplicat la bazele nereduse; si

- plătile Regatului Unit în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) literele (b) si (c);

(e) scăderea din rezultatul obtinut la litera (d) a câstigurilor nete ale Regatului Unit rezultate din cresterea procentului resurselor mentionate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) retinute de statele membre pentru a acoperi costurile de colectare si cele conexe;

(f) calcularea, la momentul fiecărei extinderi a UE, a unei ajustări a rezultatului de la litera (e) pentru a reduce compensarea, asigurând astfel faptul că cheltuielile nereduse înainte de extindere rămân nereduse după extindere. Ajustarea se efectuează prin reducerea sumei totale a cheltuielilor alocate cu o sumă echivalentă cu cheltuielile anuale de preaderare din tările aderente. Toate sumele calculate astfel sunt reportate în anii financiari ulteriori si se ajustează anual prin aplicarea celui mai recent coeficient de deflatie PNB disponibil pentru UE, exprimat în euro, astfel cum a fost furnizat de către Comisie. Acest punct încetează să se aplice de la data la care corectarea urmează să fie bugetată pentru prima dată în 2014;

(g) ajustarea calculului prin scăderea din suma totală a cheltuielilor alocate a sumei totale a cheltuielilor alocate în

statele membre care au aderat la UE după 30 aprilie 2004, cu exceptia plătilor agricole directe si a plătilor legate de piată, precum si a acelei părti a cheltuielilor cu dezvoltarea rurală care derivă din FEOGA, „Sectiunea Garantare”.

Această reducere se introduce progresiv, conform calendarului de mai jos:

 

Corectarea Regatului Unit, care urmează să fie bugetată pentru prima dată în anul respectiv:

Procent din cheltuielile legate de extindere (astfel cum sunt definite mai sus), care urmează să fie exclus din calculul corectării operate în favoarea Regatului Unit

2009

20

2010

70

2011

100

 

(2) În perioada 2007-2013, contributia suplimentară a Regatului Unit, care rezultă din reducerea cheltuielilor alocate mentionate la alineatul (1) litera (g), nu depăseste 10,5 miliarde EUR, exprimată în preturile anului 2004. În fiecare an, serviciile Comisiei verifică dacă ajustarea cumulată a corectării depăseste această sumă. În scopul acestui calcul, sumele exprimate în preturi curente sunt convertite în preturile anului 2004 prin aplicarea celui mai recent coeficient PIB de deflatie disponibil pentru UE, exprimat în euro, astfel cum a fost furnizat de către Comisie. În cazul în care se depăseste plafonul de 10,5 miliarde EUR, contributia Regatului Unit se reduce în mod corespunzător.

În eventualitatea unei noi extinderi înainte de anul 2013, plafonul de 10,5 miliarde EUR se ajustează prin majorare în mod corespunzător.

 

ARTICOLUL 5

 

(1) Costul corectării este suportat de către celelalte state membre în conformitate cu următoarele norme:

(a) repartizarea costului se calculează mai întâi raportându-se la partea fiecărui stat membru din plătile mentionate la articolul 2 alineatul (1) litera (c), Regatul Unit fiind exclus si fără a tine seama de reducerile brute din contributiile bazate pe VNB ale Tărilor de Jos si ale Suediei, care sunt mentionate la articolul 2 alineatul (5);

(b) aceasta se ajustează apoi în asa fel încât să limiteze contributia financiară a Austriei, a Germaniei, a Tărilor de Jos si a Suediei la o pătrime din contributia normală a acestora, rezultată din acest calcul.

(2) Corectarea se acordă Regatului Unit printr-o reducere a plătilor sale, rezultate din aplicarea articolului 2 alineatul (1) litera (c). Costurile suportate de celelalte state membre se adaugă plătilor acestora rezultate din aplicarea pentru fiecare stat membru a articolului 2 alineatul (1) litera (c).

(3) Comisia efectuează calculele necesare pentru aplicarea articolului 2 alineatul (5), a articolului 4 si a prezentului articol.

(4) În cazul în care la începutul anului financiar bugetul nu a fost încă adoptat, corectarea acordată Regatului Unit si costurile suportate de celelalte state membre, înscrise în ultimul buget adoptat, rămân aplicabile.

 

ARTICOLUL 6

 

            Veniturile mentionate la articolul 2 se folosesc fără distinctie pentru a finanta toate cheltuielile înscrise în bugetul general al Uniunii Europene.

 

ARTICOLUL 7

 

            Orice excedent de venit al Comunitătilor din totalul cheltuielilor efective din cursul anului financiar se reportează pentru anul financiar următor.

 

ARTICOLUL 8

 

(1) Resursele proprii ale Comunitătilor, mentionate la articolul 2 alineatul (1) litera (a), sunt colectate de către statele membre în conformitate cu dispozitiile de drept intern impuse prin acte cu putere de lege si norme administrative, care, după caz, sunt adaptate pentru a îndeplini cerintele normelor comunitare.

Comisia examinează la intervale regulate dispozitiile de drept intern pe care i le comunică statele membre, notifică tuturor statelor membre ajustările pe care le consideră necesare pentru a asigura conformitatea acestora cu normele comunitare si raportează la autoritatea bugetară.

Statele membre pun la dispozitia Comisiei resursele prevăzute la articolul 2 alineatul (1) literele (a), (b) si (c).

(2) În conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 279 alineatul (2) din Tratatul CE si la articolul 183 din Tratatul Euratom, Consiliul adoptă dispozitiile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei decizii si pentru a face posibile controlul colectării, punerea la dispozitia Comisiei si plata veniturilor prevăzute la articolele 2 si 5.

 

ARTICOLUL 9

 

            În cadrul reexaminării complete, de largă acoperire, care tratează toate aspectele cheltuielilor, inclusiv PAC, precum si ale resurselor Uniunii Europene, inclusiv compensatiile Regatului Unit, cu privire la care înaintează un raport în 2008/2009, Comisia efectuează o reexaminare generală a sistemului de resurse proprii.

 

ARTICOLUL 10

 

(1) Fără a aduce atingere alineatului (2), Decizia 2000/597/CE, Euratom, se abrogă de la 1 ianuarie 2007. Orice trimitere la Decizia 70/243/CECO, CEE, Euratom, a Consiliului din 21 aprilie 1970 cu privire la înlocuirea contributiilor financiare ale statelor membre cu resursele proprii ale Comunitătilor7, la Decizia 85/257/CEE, Euratom, a Consiliului din 7 mai 1985 cu privire la sistemul de resurse proprii ale Comunitătilor8, la Decizia 88/376/CEE, Euratom, a Consiliului din 24 iunie 1988 privind sistemul de resurse proprii al Comunitătilor9, la Decizia 94/728/CE, Euratom, a Consiliului din 31 octombrie 1994 privind sistemul de resurse proprii al Comunitătilor Europene10 sau la Decizia 2000/597/CE, Euratom, se întelege ca trimitere la prezenta decizie.

(2) Articolele 2, 4 si 5 din deciziile 88/376/CEE, Euratom, 94/728/CE, Euratom, si 2000/597/CE, Euratom, se aplică în continuare la calcularea si ajustarea veniturilor care provin din aplicarea unei cote uniforme, valabile pentru toate statele membre, la baza de evaluare a TVA determinată uniform si limitată la 50% si 55% din PNB sau VNB al fiecărui stat membru, în functie de anul financiar respectiv, si la calculul corectării dezechilibrelor bugetare acordate Regatului Unit pentru anii 1988-2006.

(3) Statele membre retin în continuare, prin costuri de colectare, 10% din sumele mentionate la articolul 2 alineatul (1) litera (a), care ar fi trebuit să fie puse la dispozitie de către statele membre înainte de 28 februarie 2001 în conformitate cu normele comunitare aplicabile.

 

ARTICOLUL 11

 

Secretarul general al Consiliului notifică statele membre cu privire la prezenta decizie.

Statele membre notifică fără întârziere secretarul general al Consiliului cu privire la îndeplinirea procedurilor de adoptare a prezentei decizii în conformitate cu normele lor constitutionale.

Prezenta decizie intră în vigoare în prima zi a lunii următoare primirii ultimei notificări mentionate la al doilea paragraf.

Intră în vigoare la 1 ianuarie 2007.

 

ARTICOLUL 12

 

            Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

            Adoptată la Luxemburg la 7 iunie 2007.

 

Pentru Consiliu, Presedintele,

M. Glos

 


1 Aviz emis la 4 iulie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

2 JO C 203, 25.08.2006, p. 50.

3 JO C 309, 16.12.2006, p. 103.

4 JO L 310, 30.11.1996, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1.267/2003 al Parlamentului European si al Consiliului (JO L 180, 18.07.2003, p. 1).

5 JO L 253, 7.10.2000, p. 42.

6 JO L 181, 19.07.2003, p. 1.


7 JO L 94, 28.04.1970, p. 19.

8 JO L 128, 14.05.1985, p. 15.

9 JO L 185, 15.07.1988, p. 24.

10 JO L 293, 12.11.1994, p. 9.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene 2007/436/CE, Euratom, privind sistemul de resurse proprii ale Comunitătilor Europene

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene 2007/436/CE, Euratom, privind sistemul de resurse proprii ale Comunitătilor Europene si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 13 noiembrie 2008.

Nr. 1.116.

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.102

din 16 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie ridicată de Nistor Isai Faur în Dosarul nr. 5.450/190/2007 al Judecătoriei Arad - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 18 martie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 5.450/190/2007, Judecătoria Arad - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Exceptia a fost ridicată de Nistor Isai Faur cu ocazia solutionării contestatiei împotriva unei încheieri a judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că sintagma „prevăzute în prezentul capitol”, cuprinsă în textul art. 38 alin. (2) din Legea nr. 275/2006, reprezintă un impediment pentru un proces echitabil si împiedică accesul liber la justitie, întrucât restrânge sfera drepturilor în legătură cu a căror exercitare persoana condamnată poate face plângere la judecătorul delegat, limitându-le la drepturile prevăzute în capitolul IV din Legea nr. 275/2006. Consideră că, în acest mod, aplicarea celorlalte prevederi ale legii este sustrasă supravegherii, controlului si autoritătii judecătorului delegat.

Judecătoria Arad - Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 38 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si ale 29 din Legea nr. 47/1992, să solu t ioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 38 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, care au următorul cuprins: „Împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute în prezentul capitol, luate de către administratia penitenciarului, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în termen de 10 zile de la data când au luat cunostintă de măsura luată.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestui text de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), ale art. 11, art. 16, art. 20, art. 21, art. 22, art. 24 si ale art. 148, a prevederilor art. 1, art. 5, art. 6, art. 13, art. 14, art. 17 si ale art. 18 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, a Protocolului nr. 12 la această conventie, precum si a dispozitiilor art. 1, art. 20, art. 21, art. 41, art. 47, art. 48, art. 49, art. 51, art. 52, art. 53 si ale art. 54 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 38 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 prevăd posibilitatea persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate de a formula plângere la judecătorul delegat împotriva măsurilor luate de către administratia penitenciarului cu privire la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate prevăzute în capitolul IV din Legea nr. 275/2006, capitol intitulat „Drepturile si obligatiile persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate”. Prevederile de lege criticate reprezintă optiunea legiuitorului care a urmărit protejarea anumitor drepturi ale persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, fără, însă, ca prin această reglementare să se înfrângă dispozitiile constitutionale privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil si nici celelalte prevederi din Constitutie si din actele normative internationale invocate de autorul exceptiei. Într-adevăr, respectarea drepturilor prevăzute de lege pentru persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate este asigurată de judecătorul delegat, având în vedere că, în temeiul art. 6 alin. (1) din Legea nr. 275/2006, executarea pedepselor se desfăsoară sub supravegherea, controlul si autoritatea acestuia din urmă. În acest sens, potrivit art. 74 alin. (1) din aceeasi lege, judecătorul delegat este acela care solutionează si plângerile împotriva hotărârilor comisiei de disciplină prin care sunt aplicate sanctiuni disciplinare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie ridicată de Nistor Isai Faur în Dosarul nr. 5.450/190/2007 al Judecătoriei Arad - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.103

din 16 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 8 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 8 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Societatea Comercială D&S - S.R.L. Timisoara în Dosarul nr. 10.915/1/2007 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penală si de Viorica Luca în Dosarul nr. 1.400/35/P/2007 al Curtii de Apel Oradea - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorii exceptiei, apărătorul ales Ionel Iordache, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 952D/2008 si nr. 1.908D/2008 au obiect identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Apărătorul ales al autorilor exceptiei este de acord cu propunerea de conexare a dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.908D/2008 la Dosarul nr. 952D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Apărătorul autorilor exceptiei solicită admiterea acesteia, pentru argumentele invocate în fata Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penală si a Curtii de Apel Oradea - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin Încheierea din 3 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 10.915/1/2007, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 8 din Codul de procedură penală. Exceptia a fost invocată de Societatea Comercială D&S - S.R.L. Timisoara cu ocazia solutionării plângerii împotriva unei rezolutii de neîncepere a urmăririi penale.

Prin Încheierea din 13 februarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 1.400/35/P/2007, Curtea de Apel Oradea - Sectia penală si pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 8 din Codul de procedură penală. Exceptia a fost ridicată de Viorica Luca cu ocazia solutionării plângerii împotriva unei rezolutii de neîncepere a urmăririi penale.


În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că dispozitiile art. 2781 alin. 8 din Codul de procedură penală încalcă accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, întrucât nu reglementează posibilitatea ca judecătorul să modifice temeiul de drept al solu t iei de netrimitere în judecată date de procuror, mentinând soluia din rezolutia sau ordonanta atacată. De asemenea, consideră că se impune reglementarea solutiilor pe care instantele le pot pronunta în apelul sau în recursul declarat împotriva hotărârilor date în cauzele retinute spre judecare potrivit art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penală apreciază ca neîntemeiată critica de neconstitutionalitate, întrucât aceasta tinde a adăuga la lege.

Curtea de Apel Oradea - Sectia penală si pentru cauze cu minori consideră că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată. Arată că plângerea formulată în temeiul art. 2781 alin. 8 din Codul de procedură penală învesteste instanta cu controlul temeiniciei si legalitătii rezolutiei sau ordonantei procurorului de netrimitere în judecată, în raport cu actele premergătoare sau, după caz, actele de urmărire penală efectuate, persoanele interesate având posibilitatea să demonstreze atât caracterul incomplet al urmăririi penale, cât si aprecierea eronată a probelor pe care s-a întemeiat solutia emisă de procuror.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 2781 alin. 8 din Codul de procedură penală sunt constitutionale. Arată că autorul exceptiei urmăreste, în realitate, completarea textului de lege criticat, ceea ce excedează competentei Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile autorilor exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2781 alin. 8 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, care au următorul cuprins: „Judecătorul pronuntă una dintre următoarele solutii:

a) respinge plângerea, prin sentintă, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, mentinând rezolutia sau ordonanta atacată;

b) admite plângerea, prin sentintă, desfiintează rezolutia sau ordonanta atacată si trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele si împrejurările ce urmează a fi constatate si prin care anume mijloace de probă;

c) admite plângerea, prin încheiere, desfiintează rezolutia sau ordonanta atacată si, când probele existente la dosar sunt suficiente, retine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispozitiile privind judecata în primă instantă si căile de atac aplicându-se în mod corespunzător.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestui text de lege, autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (1), (2) si (3) privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, ale art. 126 alin. (2) si (5) teza întâi referitoare la instantele judecătoresti si ale art. 148 alin. (2) si (4) privind integrarea în Uniunea Europeană.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în realitate, autorii acesteia solicită completarea textului de lege criticat, în sensul reglementării posibilitătii ca judecătorul să modifice temeiul de drept al solutiei de netrimitere în judecată date de procuror, mentinând solutia din rezolutia sau ordonanta atacată, precum si în sensul reglementării solutiilor pe care instanta le poate pronunta în apelul sau în recursul formulat împotriva unei hotărâri date într-o cauză retinută spre judecare în baza prevederilor art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, care, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 8 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Societatea Comercială D&S - S.R.L. Timisoara în Dosarul nr. 10.915/1/2007 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penală si de Viorica Luca în Dosarul nr. 1.400/35/P/2007 al Curtii de Apel Oradea - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.104

din 16 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale  conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Emy 95” - S.R.L. în Dosarul nr. 876/312/2008 al Judecătoriei Slobozia.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca neîntemeiată, considerând că textele legale criticate nu încalcă niciunul din textele constitutionale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 2 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 876/312/2008, Judecătoria Slobozia a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Emy 95” - S.R.L. în cauza ce are ca obiect judecarea plângerii contraventionale formulate de autorul exceptiei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul de lege criticat contravine dispozitiilor constitutionale cuprinse la art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepselor si la art. 45 referitoare la libertatea economică. Se apreciază că, prin aplicarea unei sanctiuni societătii comerciale care nu are calitatea de contravenient, se afectează, în mod nelegal, desfăsurarea în conditii normale a activitătii persoanei juridice, cu efecte directe asupra patrimoniului acesteia. De asemenea, autorul exceptiei invocă si dispozitiile art. 8 alin. (1) si art. 10 din Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene (CE) nr. 561/2006 privind armonizarea anumitor dispozitii ale legislatiei sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3.821/85 si (CE) nr. 2.135/98 ale Consiliului si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3.820/85 al Consiliului. Critica formulată are la bază faptul că textul legal sanctionează societătile comerciale, desi nu au calitate de contravenient.

Judecătoria Slobozia apreciază că excep t ia este neîntemeiată. Se invocă în acest sens jurisprudena Curtii Constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. Se arată că textul de lege este conform regulilor constitutionale care stabilesc legalitatea pedepselor si libertatea economică.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 16 august 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 371/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 28 decembrie 2007.

Textul de lege criticat stabileste sanctiunile aplicabile în cazul săvârsirii contraventiilor constând în încălcarea regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora.

Autorul exceptiei sustine că prevederile legale criticate sunt neconstitutionale în raport cu dispozitiile constitutionale ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepselor si art. 45 referitoare la libertatea economică.

De asemenea, autorul exceptiei invocă si dispozitiile art. 8 alin. (1) si art. 10 din Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene (CE) nr. 561/2006 privind armonizarea anumitor dispozitii ale legislatiei sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3.821/85 si (CE) nr. 2.135/98 ale Consiliului si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3.820/85 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene, L 102 11/04/2008 P 0001-0014. Art. 8 alin. (1) din actul mentionat prevede următoarele: „Conducătorul respectă perioadele de repaus zilnic si săptămânal”, art. 10 din acelasi act cuprinde reguli referitoare la răspunderea întreprinderii de transport.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Prin Decizia nr. 547 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 9 iunie 2008, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007, prin prisma acelorasi critici de neconstitutionalitate ca si cele formulate în prezentul dosar si prin raportare la aceleasi texte din Constitutie si din prevederile internationale. Curtea a constat că este neîntemeiată critica de neconstitutionalitate privind încălcarea prevederilor art. 45 din Constitutie, potrivit cărora accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera initiativă si exercitarea acestora sunt garantate, în conditiile legii. Întreprinderea sau operatorul de transport rutier în activitatea căruia s-a constatat săvârsirea unei contraventii nu poate invoca principiul libertătii economice, câtă vreme acesta nu a respectat prevederile legale.

În fine, Curtea a mai constatat că textele criticate nu contravin nici Regulamentului nr. 561/2008 al Parlamentului

European si al Consiliului Uniunii Europene, invocat de autorii exceptiei. Dimpotrivă, textele legale îi dau substantă, concretizând, în spiritul vointei legiuitorului comunitar, prevederile mai generale cuprinse în acest regulament. Asadar, nimic nu împiedică statul să sanctioneze întreprinderea pentru conduita necorespunzătoare a angajatului său, aceasta păstrându-si dreptul de regres împotriva celui care, în mod direct si nemijlocit, este răspunzător.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în această decizie îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Cu privire la pretinsa încălcare a dispozitiilor constitutionale ale art. 23 alin. (12), Curtea constată că această critică este neîntemeiată. Textul Legii fundamentale instituie principiul legalitătii pedepsei, făcând referire, în principal, la sanctiunile penale. Art. 23 alin. (12) trebuie privit în contextul reglementării sale, în care art. 23 vizează o serie de garantii a căror aplicabilitate este rezervată domeniului dreptului penal.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Emy 95” - S.R.L. în Dosarul nr. 876/312/2008 al Judecătoriei Slobozia.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.126

din 16 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în conditii speciale si ale art. 2 alin. (2) si art. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în conditii speciale si ale art. 2 alin. (2) si art. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, exceptie ridicată de Florea Bulmac în Dosarul nr. 28.334/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă si asigurări sociale.


La apelul nominal răspunde personal autorul exceptiei, lipsind cealaltă parte, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Autorul exceptiei solicită admiterea acesteia, pentru argumentele invocate în fata Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă si asigurări sociale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care face trimitere la jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 12 februarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 28.334/3/2007, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în conditii speciale si ale art. 2 alin. (2) si art. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat. Exceptia a fost ridicată de Florea Bulmac cu prilejul solutionării unei cauze civile având ca obiect cererea de recalculare a pensiei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că art. 5 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 creează o discriminare între persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în conditii speciale de cel putin 25 de ani, în cazul cărora punctajul mediu anual se determină prin împărtirea la 25, în timp ce pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare mai mic de 25 de ani, „legea nu mai acordă o reducere proportională a vârstei standard de pensionare pentru calculul punctajului mediu anual”. În ceea ce priveste art. 2 alin. (2) si art. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005, arată că recalcularea pensiilor în functie de data intrării în vigoare a acestei ordonante, iar nu de la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, încalcă universalitatea drepturilor, libertătilor si a obligatiilor consacrate prin Constitutie si prin alte legi, precum si egalitatea în drepturi a cetătenilor.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă si asigurări sociale consideră că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată. Astfel, referindu-se la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 226/2006, arată că acest text de lege nu creează discriminări între categoriile de pensionari amintite de autorul exceptiei, întrucât acestia se află în situatii diferite, în functie de stagiul realizat în conditii speciale, care implică o măsură diferită de expunere la factorii de risc. În ceea ce priveste art. 2 alin. (2) si art. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005, arată că prin stabilirea unor date diferite de recalculare a pensiilor provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat în raport cu data deschiderii dreptului beneficiarului la pensie si de la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 nu se încalcă principiul egalitătii în drepturi, având în vedere că, potrivit art. 47 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul are dreptul de a modifica si completa legislatia în materie de asigurări sociale si, implicit, de a stabili data de la care acordă anumite drepturi de asigurări sociale, cu respectarea principiului neretroactivitătii legii civile. Pe de altă parte, observă că pentru categoria de pensionari din care face parte reclamantul este stabilită aceeasi dată de recalculare, astfel că legea urmează a se aplica la fel.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 si ale art. 2 alin. (2) si art. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 sunt constitutionale, întrucât nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate de autorul exceptiei. Face trimitere, în acest sens, la Decizia Curtii Constitutionale nr. 57/2006.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în conditii speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006, precum si prevederile art. 2 alin. (2) si art. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005 si aprobată prin Legea nr. 78/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 11 aprilie 2005. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 5 alin. (2) din Legea nr. 226/2006: „În situatia asiguratilor prevăzuti la art. 4, la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexele nr. 4 si 5 la Legea nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare.”;

- Art. 2 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005: „Procedura de recalculare se desfăsoară începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonante de urgentă până la data de 1 ianuarie 2006.”;

- Art. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005: „(1) Plata sumelor rezultate în urma recalculării pensiilor se face esalonat, în etape.

(2) Prima etapă de plată a drepturilor de pensii recalculate se stabileste pentru luna martie 2005, în cazul persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis până în anul 1980 inclusiv.

(3) Celelalte etape de plată a drepturilor de pensie recalculate se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 15 alin. (1) referitoare la universalitatea drepturilor, libertătilor si obligatiilor cetătenilor consacrate prin Constitutie si prin alte legi si ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetătenilor.


Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în ceea ce priveste critica dispozitiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 226/2006, aceasta are în vedere, în esentă, diferenta de tratament juridic existentă între diferite categorii de asigurati în functie de mărimea stagiului de cotizare realizat în conditii speciale. Legea instituie, într-adevăr, un tratament distinct al drepturilor asiguratilor care au realizat un stagiu de cotizare în conditii speciale mai mare de 25 de ani în raport cu cei care au realizat un stagiu de cotizare în aceste conditii pentru o perioadă mai mică decât cea mentionată. Astfel, prima categorie beneficiază atât de o reducere a vârstei de pensionare, cât si a stagiului de cotizare ce trebuie realizat în vederea deschiderii dreptului la pensie pentru limită de vârstă, în timp ce asiguratii cu un stagiu de cotizare în conditii speciale mai mic de 25 de ani beneficiază doar de reducerea vârstei de pensionare în functie de perioada lucrată în astfel de conditii.

Acest tratament diferentiat este, însă, justificat de situatiile diferite avute în vedere de legiuitor, astfel că nu are semnificatia unei încălcări a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie. În acest sens, trebuie observat că art. 47 alin. (2) din Constitutie prevede că „Cetătenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistentă medicală în unitătile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege”, ceea ce înseamnă că legiuitorul este liber să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, conditiile si criteriile de acordare a acestora, modul de calcul si cuantumul lor valoric, putând să instituie, în acelasi timp, tratamente juridice diferentiate în cazul unor situatii obiectiv diferite avute în vedere.

Referitor la textul de lege criticat, situatia obiectiv diferită care diferentiază tratamentul juridic aplicabil asiguratilor constă în perioada cât acestia au cotizat lucrând în conditii speciale, expunându-se prin urmare unor conditii suplimentare de risc si solicitare. Asadar, o perioadă considerabil mai lungă de muncă în aceste conditii justifică un tratament juridic mai favorabil, sub aspectul acordării dreptului la pensie, al celor care au contribuit în aceste conditii, în raport cu cei care au lucrat astfel pentru perioade mai scurte si care beneficiază totusi de o reducere a vârstelor de pensionare.

Prin urmare, Curtea apreciază că această critică de neconstitutionalitate nu poate fi retinută.

În ceea ce priveste controlul constitutionalitătii dispozitiilor art. 2 alin. (2) si art. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005, argumente asemănătoare au mai fost analizate si prin Decizia nr. 57 din 26 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 21 februarie 2006. Cu acel prilej, referindu-se la modificările ce au avut loc în materia recalculării pensiilor de-a lungul timpului, Curtea a statuat că, potrivit art. 47 alin. (2) din Constitutie, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau de a completa legislatia în materie si de a stabili data de la care operează recalcularea, însă orice prevedere nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare, pentru a respecta principiul neretroactivitătii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie.

Totodată, Curtea a retinut că modificările succesive ale legislatiei fac ca beneficiarii drepturilor de asigurări sociale să obtină valori diferite, în raport cu legislatia care a fost în vigoare la data stabilirii drepturilor lor. Astfel, data diferită a înscrierii la pensie plasează pensionarii în situatii deosebite, tratamentul juridic diferentiat fiind justificat de situatia diferită a beneficiarilor dreptului la pensie, determinată de data nasterii dreptului, ceea ce nu constituie privilegii sau discriminări. Recalcularea si recorelarea pensiilor anterior stabilite sunt prevăzute de lege pentru eliminarea inechitătilor reprezentate de diferentele existente în cuantumul pensiilor acordate pentru stagii de cotizare identice, iar diferentele mentinute până la finalizarea operatiunilor de recalculare si de recorelare nu contravin principiului universalitătii drepturilor si obligatiilor, consacrat constitutional prin art. 15 alin. (1), întrucât toti cetătenii beneficiază de drepturile prevăzute de legile în vigoare la data acordării drepturilor respective.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, atât considerentele, cât si solutia deciziei amintite îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în conditii speciale si ale art. 2 alin. (2) si art. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, exceptie ridicată de Florea Bulmac în Dosarul nr. 28.334/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.127

din 16 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Steyner Auto” - S.R.L. din Bârlad în Dosarul nr. 487/89/2008 al Tribunalului Vaslui.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul exceptiei, consilierul juridic Gabriel Onel, lipsind cealaltă parte, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul autorului exceptiei solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 14 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 487/89/2008, Tribunalul Vaslui a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Steyner Auto” - S.R.L. din Bârlad în cadrul procedurii insolventei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textul de lege criticat este retroactiv, întrucât se aplică unor societăti comerciale dizolvate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 85/2006.

Tribunalul Vaslui consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 1 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 sunt constitutionale. În acest sens, arată că, prin caracterul lor special si prin scopul urmărit, aceste prevederi de lege nu fac altceva decât să răspundă caracterului specific al procedurii insolventei, care presupune o celeritate sporită în vederea reîntregirii activului debitorului si satisfacerii creantelor creditorilor. În plus, consideră că, în realitate, critica de neconstitutionalitate vizează aspecte legate de aplicarea legii în timp, ceea ce excedează competentei instantei de contencios constitutional. În ceea ce priveste dispozitiile art. 78 din Constitutie, arată că acestea nu au incidentă în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, având următorul cuprins: „Procedura simplificată prevăzută de prezenta lege se aplică debitorilor aflati în stare de insolventă, care se încadrează în una dintre următoarele categorii: [...]

e) societăti comerciale dizolvate anterior formulării cererii introductive.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestui text de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii civile si ale art. 78 cu privire la intrarea în vigoare a legii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. 1 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 nu retroactivează, întrucât textul de lege criticat prevede aplicarea procedurii simplificate unei anumite categorii de comercianti, si anume acelor societăti comerciale care au fost dizolvate anterior formulării cererii introductive, aplicare ce se face însă începând cu momentul intrării în vigoare a Legii nr. 85/2006.

Prin urmare, sustinerile autorului exceptiei privind neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 1 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 sunt neîntemeiate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Steyne t Auto” - S.R.L. din Bârlad în Dosarul nr. 487/89/2008 al Tribunalului Vaslui.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.146

din 16 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor alin. (1) al articolului unic din Legea nr. 455/2006 pentru stabilirea unor măsuri privind actiunile si cererile în justitie formulate de cultele religioase recunoscute din România

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor articolului unic din Legea nr. 455/2006 pentru stabilirea unor măsuri privind actiunile si cererile în justitie formulate de cultele religioase recunoscute din România, exceptie ridicată de Viorica Albu în Dosarul nr. 4.552/301/2008 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti - Sectia civilă.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, lipsă fiind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei si, în acest sens, arată că, la dosar, au fost comunicate concluzii scrise de către Federatia Comunitătilor Evreiesti din România prin care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Cauza este în stare de judecată.

Autorul exceptiei, având cuvântul, solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate invocând aspecte privind situatia de fapt în dosarul instantei de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens, arată că dispozitiile art. 16 din Constitutie nu sunt incidente în prezenta cauză.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.552/301/2008, Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor articolului unic din Legea nr. 455/2006 pentru stabilirea unor măsuri privind actiunile si cererile în justitie formulate de cultele religioase recunoscute din România. Exceptia a fost ridicată de Viorica Albu într-o cauză civilă având ca obiect o actiune în revendicare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile criticate, prin scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru pentru cererile formulate în justitie, creează un privilegiu cultelor religioase recunoscute din România fată de ceilalti cetăteni ai României care trebuie să timbreze, la valoare, actiunile pe care le promovează în justitie.

Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale. În acest sens, retine ceea ce a statuat Curtea în jurisprudenta sa, si anume faptul că instituirea unor exceptii de la regula generală a plătii taxelor judiciare de timbru nu constituie o discriminare sau o atingere adusă principiului constitutional al egalitătii în drepturi.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezultă din notele scrise ale autorului, îl constituie prevederile alin. (1) al articolului unic din Legea nr. 455/2006 pentru stabilirea unor măsuri privind actiunile si cererile în justitie formulate de cultele religioase recunoscute din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 995 din 13 decembrie 2006, având următorul continut: „Actiunile si cererile în justitie formulate de cultele religioase recunoscute din România pentru constatarea, în conditiile legii, a dobândirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate, cele de revendicare care privesc constructii si terenuri aferente sau terenuri libere situate în intravilanul localitătilor, precum si cele pentru constatarea existentei dreptului de proprietate asupra unor asemenea bunuri sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru si de timbru judiciar.”

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetătenilor.

Examinând exceptia, Curtea observă că textul de lege criticat reglementează scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru si de timbru judiciar a cultelor religioase recunoscute în România pentru actiunile si cererile formulate în justitie, în conditiile Legii nr. 455/2006.

Analizând motivarea autorului exceptiei, Curtea constată că dispozitiile constitutionale ale art. 16 nu sunt incidente în cauză, atâta vreme cât acestea consacră egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice. Astfel, principiul egalitătii prevăzut de Constitutie pentru cetăteni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificatia unei egalităti între cetăteni si cultele religioase recunoscute din România.

De altfel, potrivit art. 139 alin. (1) din Constitutie, „Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”, fiind asadar la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe sau impozite având în vedere situatii diferite, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalitătii în drepturi.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art.29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor alin. (1) al articolului unic din Legea nr. 455/2006 pentru stabilirea unor măsuri privind actiunile si cererile în justitie formulate de cultele religioase recunoscute din România, exceptie ridicată de Viorica Albu în Dosarul nr. 4.552/301/2008 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.147

din 16 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 131 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 131 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală raportat la art. 6 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctivă, exceptie ridicată de Sorin Gratianu în Dosarul nr. 6.403/301/2008 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei. În acest sens, arată că autorul a depus la dosar precizări prin care solicită amânarea solutionării exceptiei de neconstitutionalitate pentru ca Guvernul să comunice punctul său de vedere. Totodată, sustine că instanta de judecată a sesizat în mod gresit Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 131 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală raportat la art. 6 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctivă, în realitate obiectul exceptiei de neconstitutionalitate fiind art. 128, art. 131 alin. (1) si (2) si art.132 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 raportat la art. 6, 7 si 8 din Decretul nr. 167/1958. În fine, solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Cu privire la cererea de amânare a solutionării exceptiei de neconstitutionalitate, cât si cu privire la precizările referitoare la obiectul exceptiei de neconstiutionalitate, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere. În acest sens, arată că necomunicarea punctelor de vedere de către autorităti nu impietează asupra solutionării exceptiei de neconstitu -tionalitate de către Curte, iar cu privire la precizarea obiectului exceptiei sustine că autorul avea posibilitatea să formuleze recurs împotriva încheierii instantei de judecată prin care a fost sesizată Curtii Constitutionale.

Deliberând, Curtea respinge atât cererea de amânare a solutionării exceptiei, cât si cererea de extindere a obiectului acesteia.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 iulie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 6.403/301/2008, Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 131 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală raportat la art. 6 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctivă. Exceptia a fost ridicată de Sorin Gratianu într-o cauză civilă având ca obiect solutionarea unei contestatii la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile criticate conferă în mod abuziv


si discriminatoriu organelor fiscale dreptul de a recupera obligatii fiscale în termen de 5 ani de la crearea acestora si nu în termenul general de prescriptie de 3 ani.

Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că stabilirea unui termen pentru dreptul de a cere executarea silită nu reprezintă o discriminare, întrucât are în vedere specificul raporturilor de drept fiscal, precum si faptul că unul dintre subiectele acestui raport este statul, care participă la aceste raporturi de pe o pozitie de autoritate fată de celălalt subiect, fiind vorba de un raport de subordonare.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale. În acest sens, face referire la Decizia Curtii Constitutionale nr. 238/2008.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Desi, prin încheiere, instanta de judecată a sesizat Curtea cu exceptia de neconstitutionalitate având ca obiect prevederile art. 131 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală raportat la art. 6 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctivă, din notele scrise ale autorului rezultă că aceasta priveste doar prevederile art. 131 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Asadar, obiect al exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 131 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, care au următorul continut: „Dreptul de a cere executarea silită a creantelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat nastere acest drept.”

Acest text de lege este raportat atât la prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice si art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, cât si la prevederile art. 14 privind interzicerea discriminării si art. 17 relativ la interzicerea abuzului de drept din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Totodată, sunt invocate si dispozitiile art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) si art. 3 lit. g) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.

Examinând exceptia, Curtea observă că problema tratamentului diferentiat de care beneficiază statul în raport cu contribuabilii în ceea ce priveste realizarea creantelor a fost analizată si în alte cazuri. Astfel, prin Decizia nr. 513 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 26 iunie 2008, pronuntându-se asupra constitutionalitătii prevederilor art. 131 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, Curtea a statuat că, în cadrul raporturilor juridice dintre stat, în calitate de creditor, si contribuabil, în calitate de debitor al obligatiei fiscale, cele două părti nu se situează pe pozitii de egalitate, între ele existând o legătură de subordonare în favoarea statului, pe baza unui regim de drept public, si, prin urmare, nu poate fi vorba de încălcarea principiului egalitătii în fata legilor prevăzut de art. 16 din Constitutie. Textul de lege criticat, ce stabileste un termen de prescriptie a dreptului de a cere executarea silită a crean t elor fiscale diferit de cel general, nu aduce nicio atingere dispoziiilor constitutionale si celor din conventiile la care România este parte, relative la interzicerea discriminării si abuzului de drept, invocate de autorul exceptiei. Solutia adoptată de legiuitor este determinată de natura juridică a creantelor fiscale, ce reprezintă surse ale bugetului de stat, ceea ce constituie o justificare întemeiată pentru diferenta de tratament juridic în ceea ce priveste termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silită. De altfel, si în alte domenii sunt stabilite termene speciale de prescriptie.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudentei în materie, considerentele deciziei amintite îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

De asemenea, în legătură cu sustinerile de neconstitutionalitate ce vizează necorelarea dintre prevederile de lege criticate si unele prevederi ale Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, Curtea constată că nici acestea nu pot fi primite. Astfel, în temeiul art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, examinarea constitutionalită t ii unui text de lege are în vedere compatibilitatea lui cu dispoziiile sau principiile Constitutiei pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 131 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, în Dosarul nr. 6.403/301/2008 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.148

din 16 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Adriana Bulearcă în Dosarul nr. 717/99/2008 al Tribunalului Iasi - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 21 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 717/99/2008, Tribunalul Iasi - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Exceptia a fost ridicată de Adriana Bulearcă într-o cauză civilă având ca obiect anularea dispozitiei emise de primarul Municipiului Iasi si restituirea imobilului revendicat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arată că în practica instantelor de judecată, interpretându-se art. 23 din Legea nr. 10/2001, s-a hotărât, pe de o parte, că nu este admisibilă administrarea altor probe decât înscrisurile pentru dovedirea dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul unei cereri de restituire, iar pe de altă parte, s-a hotărât că nu poate fi decăzută din dreptul de a obtine restituirea persoana care nu a prezentat dovada proprietătii „până la data notificării”. Totodată, arată că există situatii în care dovada proprietătii nu mai poate fi făcută cu înscrisuri, o asemenea situatie fiind cea în care titlul de proprietate a pierit într-o împrejurare de fortă majoră, precum distrugerea în bombardament a imobilului în care era depozitat. Consideră că, pentru persoanele care nu mai pot dovedi dreptul de proprietate cu înscrisuri, din astfel de motive, este „vădit inechitabil procesul în care este considerată inadmisibilă proba cu martori pentru a dovedi existenta dreptului de proprietate”. Sustine că legea specială este mai restrictivă decât dreptul comun, unde pierderea titlului „dintr-o cauză de fortă majoră neprevăzută” face admisibilă administrarea probei testimoniale pentru dovedirea actului juridic al cărui obiect are o valoare de peste 250 lei.

Tribunalul Iasi - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În cest sens, mentionează că reglementarea sistemului probator, inclusiv ierarhizarea probelor si a raporturilor dintre ele, este atributul exclusiv al legiuitorului.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin.(2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solu t ioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, în urma adoptării Legii nr. 247/2005, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, având următorul continut: „Actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, după caz, ale calitătii de asociat sau actionar al persoanei juridice, precum si, în cazul mostenitorilor, cele care atestă această calitate s i, după caz, înscrisurile care descriu constructia demolată i orice alte înscrisuri necesare evaluării pretentiilor de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse până la data solutionării notificării.”

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părtilor la un proces echitabil si ale art. 44 alin. (1) si (2) teza întâi referitoare la dreptul de proprietate privată. Totodată, invocă contrarietatea textului de lege criticat raportat la prevederile art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia, Curtea observă că reglementarea administrării doar a probei cu înscrisuri în procedura de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, ca o exceptie de la regula administrării probelor în procesul civil, reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constitutie, avându-se în vedere si obiectul restituirii, respectiv bunurile imobile, neîncălcându-se, astfel, drepturile fundamentale ale justitiabililor. De altfel, instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în ceea ce priveste administrarea probelor, nu este contrară dreptului la un proces echitabil, atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetătenilor în utilizarea lor. Atât în sistemul nostru procesual, cât si în alte tări, legea poate limita posibilitatea folosirii anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna părtilor, cum sunt probele, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1- 3, al art. 11 alin.(1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Adriana Bulearcă în Dosarul nr. 717/99/2008 al Tribunalului Iasi - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.149

din 16 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, exceptie ridicată de Sorin Visinovschi în Dosarul nr. 5.578/55/2008 al Judecătoriei Arad.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei si arată că, la dosar, partea Comisia locală Vladimirescu pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a comunicat concluzii scrise prin care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 august 2008, pronuntată în Dosarul nr. 5.578/55/2008, Judecătoria Arad a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997.

Exceptia a fost ridicată de Sorin Visinovschi într-o cauză civilă având ca obiect plângerea formulată de autor în contradictoriu cu Comisia locală de fond funciar Vladimirescu si Comisia judeteană Arad, prin care a solicitat anularea hotărârilor emise de acestea si reconstituirea dreptului de proprietate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arată că art. II din Legea nr. 193/2007 se referă numai la persoanele de la art. I pct. 1 din lege, nu si la persoanele de la art. I pct. 2 (printre acestea numărându-se si autorul exceptiei), astfel încât sunt încălcate dispozitiile constitutionale invocate, întrucât se face deosebire între persoanele fizice cu avere (respectiv cei cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 50 ha păsuni si fânete, acordându-li-se acestora un drept suplimentar de a mai solicita, în termen de 60 de zile de la aparitia Legii nr. 193/2007, reconstituirea dreptului de proprietate până la 100 ha) si persoanele fizice cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, precum si persoanele îndreptătite la împroprietărire, deci persoanele fizice fără avere.

Judecătoria Arad consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece diferenta de tratament rezultă în urma modificării legii si nu reprezintă o problemă de constitutionalitate, ci una de succesiune în timp a legii.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl constituie prevederile art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 25 iunie 2007, având următorul continut: „Persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (21) din Legea nr. 1/2000, cu modificările si completările ulterioare si cu cele aduse prin prezenta lege, pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferentele de suprafată ce pot fi restituite, conform prezentei legi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.”

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispoziţiilor constitutionale ale art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetăteni, ale art. 15 alin. (1) relative la universalitate, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi si ale art. 46 privind dreptul la mostenire. Totodată, consideră că textul de lege criticat contravine atât dispozitiilor art. 14 referitoare la interzicerea discriminării din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, cât si dispozitiilor art.1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că textul de lege criticat reglementează posibilitatea proprietarilor deposedati, persoane fizice, pe ale căror terenuri se află păsuni si fânete, la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor aduse în cooperativa agricolă de productie ori preluate prin legi speciale sau în orice alt mod, în limita a 100 ha de proprietar deposedat, prin formularea unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferentele de suprafată ce pot fi restituite, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Curtea constată că această solutie a legiuitorului nu contravine principiului egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, dat fiind că reglementarea criticată se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de norma legală, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. Curtea Constitutională a stabilit în jurisprudenta sa, în acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Marckx împotriva Belgiei, 1979), că violarea principiului egalitătii si nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferentiat unor situatii care, în functie de scopul urmărit, nu sunt diferite, fără să existe o motivare obiectivă si rezonabilă. Astfel, în spetă, în absenta retinerii oricărui criteriu cu valente discriminatorii, reglementarea criticată nu contravine dispozitiilor constitutionale si din conventiile internationale invocate relative la nediscriminare.

Totodată, Curtea a statuat în mod constant că este dreptul suveran al legiuitorului de a aprecia întinderea si amploarea măsurilor pe care le stabileste prin legile speciale reparatorii.

În ceea ce priveste invocarea prevederilor art. 15 alin. (1) si art. 46 din Constitutie, Curtea constată că acestea se referă, pe de o parte, la universalitate, iar, pe de altă parte, la dreptul la mostenire. În aceste conditii, Curtea constată că aceste dispozitii constitutionale nu sunt incidente în cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, exceptie ridicată de Sorin Visinovschi în Dosarul nr. 5.578/55/2008 al Judecătoriei Arad.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu


 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului

 

Luând în considerare prevederile constitutionale potrivit cărora cultele se bucură de sprijinul statului,

având în vedere necesitatea acoperirii treptate a discrepantelor existente între nivelul sprijinului statului la salarizarea clerului si nivelul salariilor personalului din sectorul bugetar,

tinând seama de rolul spiritual, educational, social si cultural pe care în mod traditional preotul îl are în comunitate, întrucât lipsa mijloacelor materiale face dificilă functionarea unui număr însemnat de unităti de cult si în mod implicit asigurarea salariilor pentru personalul clerical,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public si constituie situatii de urgentă si extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Legea nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 29 iulie 1999, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1), literele b) si c) vor avea următorul cuprins:

„b) personalul din conducerea cultelor, altul decât cel prevăzut la lit. a), beneficiază de sprijin lunar la salarizare, potrivit functiilor pe care le ocupă, la nivelul salariilor de bază stabilite conform legii pentru cadrele didactice din învătământul preuniversitar de stat, conform asimilărilor prevăzute în anexa nr. 2;

c) personalul clerical care îsi desfăsoară activitatea în unitătile de cult beneficiază de sprijin lunar la salarizare în cuantum de 65% din salariile de bază stabilite conform legii pentru cadrele didactice din învătământul preuniversitar de stat, potrivit nivelului de studii, gradului profesional obtinut si vechimii în activitatea clericală detinută în cadrul cultelor din România, conform asimilărilor prevăzute în anexa nr. 3.”

2. La articolul 2, alineatul (3) se abrogă.

3. La articolul 21, alineatele (1), (5) si (6) vor avea următorul cuprins:

„Art. 21. - (1) Prin exceptie de la prevederile art. 2 alin. (1) lit. c), personalul clerical care îsi desfăsoară activitatea în unitătile de cult cu venituri reduse poate beneficia de un sprijin lunar la salarizare în cuantum de 80% din salariile de bază stabilite conform legii pentru cadrele didactice din învătământul preuniversitar de stat, potrivit nivelului de studii, gradului profesional obtinut si vechimii în activitatea clericală detinută în cadrul cultelor din România, conform asimilărilor prevăzute în anexa nr. 3.

...............................................................................................

(5) Unitătile centrale de cult, în baza numărului de posturi comunicat anual, transmit Ministerului Culturii si Cultelor propuneri motivate cuprinzând nominalizarea unitătilor de cult pentru al căror personal clerical se doreste acordarea sprijinului lunar prevăzut la alin. (1) si care întrunesc conditiile si criteriile prevăzute la alin. (1) si (2).

(6) Listele unitătilor de cult al căror personal clerical beneficiază de sprijin lunar în conditiile alin. (1), precum si modificarea acestora se stabilesc la propunerea unitătilor centrale de cult si se aprobă anual prin ordin al ministrului culturii si cultelor.”

4. Anexele nr. 2 si 3 se modifică si se înlocuiesc cu anexele nr. 1 si 2 la prezenta ordonantă de urgentă.

Art. II. - Prezenta ordonantă de urgentă intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2009.

Art. III. - Legea nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 29 iulie 1999, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu modificările aduse prin prezenta ordonantă de urgentă, se va republica după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Mariana Câmpeanu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2008.

Nr. 155.

 


ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 2 la Legea nr. 142/1999)

 

Personalul din conducerea cultelor si a unitătilor de cult, altul decât cel asimilat functiilor de demnitate publică

 

Nr. crt.

Functia clericală

Numărul de posturi pentru care se asigură sprijin lunar la salarizare

Functia didactică cu care se asimilează

1.

Vicepresedinte uniune, vicar administrativ patriarhal, vicar general, secretar general, consilier patriarhal, prim-rabin

46

Profesor cu studii superioare, cu grad didactic I si vechime în învătământ peste 40 ani

2.

Secretar patriarhal, inspector general bisericesc, vicar administrativ eparhial, vicar episcopal

41

Profesor cu studii superioare, cu grad didactic I si vechime în învătământ între 22 si 25 ani

3.

Secretar Cancelaria patriarhală, consilier eparhial, secretar eparhial, inspector eparhial, exarh, protopop

715

Profesor cu studii superioare, cu grad didactic II si vechime în învătământ între 10 si 14 ani

4.

Staret, superioară, egumen

466

Profesor cu studii superioare, cu grad didactic II si vechime în învătământ între 2 si 6 ani

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 3 la Legea nr. 142/1999)

 

Personal clerical angajat în unitătile cultelor recunoscute din România

 

Nr. crt.

Functia clericală

Numărul de posturi pentru care se asigură sprijin lunar la salarizare

Functia didactică cu care se asimilează

 

Preot, diacon, pastor, vestitor, imam, rabin, cantor, oficiant de cult

15.237

 

1.

Cu studii superioare:

10.957

Profesor cu studii superioare

1.1.

gradul I

3.018

gradul didactic I

1.2.

gradul II

3.238

gradul didactic II

1.3.

definitiv

2.440

definitiv

1.4.

debutant

2.261

debutant

2.

Cu studii medii:

4.280

Învătător, educatoare, educator, maistru-instructor cu studii medii

2.1.

gradul I

663

gradul didactic I

2.2.

gradul II

783

gradul didactic II

2.3.

definitiv

1.690

definitiv

2.4.

debutant

1.144

debutant

 

            NOTĂ:

            Sprijinul lunar la salarizarea personalului clerical se determină, în conditiile prezentei legi, pe transe de vechime în activitatea clericală, în mod corespunzător cu salariile de bază ale cadrelor didactice astfel cum sunt stabilite prin lege, pe transe de vechime.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea Legii învătământului nr. 84/1995

 

Având în vedere urgenta evitării deprecierii calitătilor arhitecturale deosebite ale imobilului în care îsi desfăsoară activitatea Palatul National al Copiilor prin alocarea de fonduri pentru întretinerea, renovarea si conservarea imobilului,

luând în considerare arhitectura deosebită a imobilului care necesită efectuarea unor investitii de amploare,

tinând cont de faptul că Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului nu detine fonduri suficiente pentru alocare în vederea efectuării lucrărilor de renovare a clădirii în care trebuie să se desfăsoare în cele mai bune conditii activitatea educativă extrascolară, cultural-artistică, stiintifică, turistică, sportivă, ecologică si umanitară,

având în vedere faptul că, pentru derularea proiectului de reabilitare a Palatului National al Copiilor, Consiliul General al Municipiului Bucuresti poate să aloce fondurile necesare lucrărilor, neaprobarea în regim de urgentă a proiectului de act normativ poate conduce la deprecierea constructiei în care îsi desfăsoară activitatea Palatul National al Copiilor.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Legea învătământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 166, după alineatul (44) se introduce un nou alineat, alineatul (45), cu următorul cuprins:

„(45) Prin exceptie de la prevederile alin. (44), terenul si clădirea în care îsi desfăsoară activitatea Palatul National al Copiilor, aflate în domeniul public al statului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, se trec, cu sarcinile de care sunt grevate, inclusiv notificările formulate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările si completările ulterioare, din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cu mentinerea destinatiei privind activitatea educativă extrascolară pentru copii si tineri. Predarea-preluarea terenului si a clădirii se face pe bază de protocol.”

2. La articolul 167, după alineatul (18) se introduce un nou alineat, alineatul (181) cu următorul cuprins:

„(181) Prin exceptie de la alin. (18), finantarea tuturor cheltuielilor privind Palatul National al Copiilor, inclusiv

cheltuielile de personal, se asigură din bugetul Consiliului General al Municipiului Bucuresti.”

3. După articolul 190 se introduce o anexă, al cărei continut este prevăzut în anexa care face parte intregrantă din prezenta ordonantă de urgentă.

Art. II. - Personalul Palatului National al Copiilor va fi preluat, în conditiile legii, de către noul titular al dreptului de administrare si îsi păstrează toate drepturile si obligatiile rezultate din raporturile de muncă sau de serviciu, după caz, obtinute până la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.

Art. III. - În situatia în care finantarea cheltuielilor privind Palatul National al Copiilor nu mai poate fi sustinută din bugetul Consiliului General al Municipiului Bucuresti, acesta revine în administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, în conditiile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare.

Art. IV. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă se abrogă numărul curent VIII din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 277 din 25 aprilie 2007, cu modificările si completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Anton Anton

p. Ministrul internelor si reformei administrative,

Liviu Radu,

secretar de stat

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2008.

Nr. 156.

 


ANEXĂ

(Anexă la Legea nr. 84/1995)

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului aflat în domeniul public al statului ce face obiectul trecerii din administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti

 

Denumirea si locul unde este situat imobilul

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Municipiul Bucuresti,

Bd. Tineretului

nr. 8-10, sectorul 4

Domeniul public al statului si administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului

Domeniul public al statului si administrarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti

Imobil: clădire + instalatii + teren:

constructie din beton S + 4E,

valoarea de inventar: 502,053 lei,

Nr. M.F. 34.399;

Imobil: statie pompare utilaje + accesorii:

put utilaje si instalatii anexe,

valoarea de inventar: 568 lei

Nr. M.F. 34.400;

Imobil: curte - suprafata terenului = 7.450,58 m2,

valoarea de inventar: 1 leu

Nr. M.F. 104.931.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea încadrării în categoria functională a drumurilor comunale a unui drum judetean situat în comuna Arieseni, judetul Alba

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 si 13 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă încadrarea în categoria functională a drumurilor comunale a unui drum judetean situat în comuna Arieseni, judetul Alba, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Anexele nr. 2 si 3 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii functionale a drumurilor publice si a drumurilor de utilitate privată deschise circulatiei publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 si nr. 338 bis din 20 iulie 2000, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul internelor si reformei administrative,

Liviu Radu,

secretar de stat Ministrul transporturilor,

Ludovic Orban

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2008.

Nr. 1.435.

 

ANEXĂ

 

ÎNCADRAREA

în categoria functională a drumurilor comunale a unui drum judetean situat în comuna Arieseni, judetul Alba

 

Indicativul drumului propus

Traseul drumului propus

Pozitii kilometrice (origine - destinatie)

Lungimea (km)

Provenienta

DC 226

Arieseni (DN 75) - Stei - Arieseni - Bucinis - DN 75

0+000 - 12+900

12,900 km

Drum judetean DJ 750 D


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Listei cuprinzând statele terte care impun cerinte similare cu cele prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Lista cuprinzând statele terte care impun cerinte similare cu cele prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, cu modificările si completările ulterioare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

Presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor,

Adriana Luminita Popa

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2008.

Nr. 1.437.

 

ANEXĂ

 

LISTA

cuprinzând statele terte1 care impun cerinte similare cu cele prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism

 

Tinând cont de rapoartele de evaluare publice adoptate de Grupul de actiune financiară, denumit în continuare FATF (Financial Action Task Force), organisme regionale de tip FATF (FATF Style regional bodies - FSRB), Fondul Monetar International (FMI) sau Banca Mondială, în conformitate cu recomandările si Metodologia FATF ce au fost modificate în anul 2003, următoarele tări sunt considerate ca având sisteme echivalente celor din Uniunea Europeană de combatere a spălării banilor si finantării terorismului:

- Africa de Sud

- Argentina

- Australia

- Brazilia

- Canada

- Elvetia

- Federatia Rusă

- Hong Kong

- Japonia

- Mexic

- Noua Zeelandă

- Singapore

- Statele Unite ale Americii

- teritoriile de peste mări ale Frantei (Mayotte, Noua Caledonie, Polinezia Franceză, Saint Pierre si Miquelon si Wallis si Futuna)

- teritoriile de peste mări ale Olandei (Antilele Olandeze si Aruba)

- dependentele Coroanei Marii Britanii (Jersey, Guernsey, Insula Man)


1 Lista nu se aplică statelor membre ale Uniunii Europene/Spatiului Economic European care beneficiază de jure de recunoastere mutuală prin implementarea Directivei 2005/60/CE.


 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unei părti dintr-un imobil din domeniul public al statului si din administrarea Serviciului Român de Informatii în domeniul privat al statului si în administrarea Episcopiei Ortodoxe Române a Maramuresului si Sătmarului, în scopul realizării unui centru social-filantropic, cultural, spiritual si educational

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 5 alin. (2) si al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea din domeniul public al statului si din administrarea Serviciului Român de Informatii în domeniul privat al statului si în administrarea Episcopiei Ortodoxe Române a Maramuresului si Sătmarului a unei părti dintr-un imobil, constituită din teren si constructie, aflată în stadiul fizic de structură din beton armat executată în totalitate, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Transmiterea părtii din imobil prevăzute la art. 1 se efectuează în scopul realizării unui centru social-filantropic, cultural, spiritual si educational.

(2) Finantarea realizării centrului social-filantropic, cultural, spiritual si educational se asigură de Episcopia Ortodoxă Română a Maramuresului si Sătmarului.

Art. 3. - Predarea-preluarea părtii din imobil prevăzute la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - (1) Patrimoniul Serviciului Român de Informatii se diminuează în mod corespunzător cu valoarea de inventar a părtii din imobil prevăzute la art. 1.

(2) Valoarea imobilului înregistrat la pozitia nr. M.E.F. 105.661 din anexa nr. 43 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se diminuează ca urmare a punerii în aplicare a art. 1 cu valoarea de inventar a părtii din imobil prevăzute la art. 1.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Directorul Serviciului Român de Informatii,

George-Viorel Voinescu

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 19 noiembrie 2008.

Nr. 1.464.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale părtii din imobil care se transmite din domeniul public al statului si din administrarea Serviciului Român de Informatii în domeniul privat al statului si în administrarea Episcopiei Ortodoxe Române a Maramuresului si Sătmarului

 

Locul unde este situată partea din imobil

Persoana juridică de la care se transmite partea din imobil

Persoana juridică la care se transmite partea din imobil

Numărul de identificare atribuit de Ministerul Economiei si Finantelor

Caracteristicile tehnice ale părtii din imobil

Municipiul Baia Mare,

Bd. Republicii nr. 55,

judetul Maramures

Statul român,

Serviciul Român

de Informatii

Statul român,

Episcopia Ortodoxă Română a Maramuresului si Sătmarului

105.661 (partial)

Imobil compus din teren si constructie (corp A):

- suprafa t a construită = 1.494 m2

- suprafa t a desfăsurată = 4.569 m2

- suprafaa terenului = 3.104 m2

- executat: stadiul fizic de structură din beton armat, executată în totalitate

- valoarea de inventar = 752.992,14 lei

- nr. cadastral 10.273, cartea funciară nr. 22.486 - Baia Mare


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătătii publice nr. 1.297/2008 pentru aprobarea Listei si preturilor de decontare ale materialelor sanitare care se acordă bolnavilor în cadrul programelor nationale de sănătate nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2008 pentru aprobarea programelor nationale de sănătate în anul 2008

 

Văzând Referatul comun al Directiei generale politici, strategii si managementul calitătii în sănătate si al Agentiei Nationale pentru Programe de Sănătate nr. E.N. 11.626/2008,

având în vedere prevederile art. 48 alin. (5) si (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 357/2008 pentru aprobarea programelor nationale de sănătate în anul 2008, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 210 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 95/2006, cu modificările si completările ulterioare, si al Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului sănătătii publice nr. 1.297/2008 pentru aprobarea Listei si preturilor de decontare ale materialelor sanitare care se acordă bolnavilor în cadrul programelor nationale de sănătate nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2008 pentru aprobarea programelor nationale de sănătate în anul 2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 15 iulie 2008, se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 6 noiembrie 2008.

Nr. 1.844.

 

ANEXĂ

 

LISTA SI PRETURILE DE DECONTARE

ale materialelor sanitare care se acordă bolnavilor în cadrul programelor nationale de sănătate nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2008 pentru aprobarea programelor nationale de sănătate în anul 2008

 

Nr. crt.

Denumirea produsului

Pretul cu amănuntul

maximal/bucată=pretul

de decontare/bucată

1.

Teste de automonitorizare a glicemiei pentru bolnavii cu diabet zaharat

1,2 lei/bucată*)

2.

Rezervor pentru pompa cu insulină

30 lei/bucată**)

 

*) Pretul de decontare include si pretul acelor.

**) Pretul de decontare include si pretul cateterului.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

privind instituirea procedurii de administrare specială la Societatea Comercială SANEVIT 2003 - S.A. Arad

 

Având în vedere prevederile art. 16 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare al Directiei audit nr. 11.953 din 17 noiembrie 2008,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se instituie procedura de administrare specială în perioada de privatizare la Societatea Comercială SANEVIT 2003 - S.A. Arad, denumită în continuare societate comercială, cu sediul în municipiul Arad, str. Petru

Rares nr. 129, judetul Arad, înmatriculată la oficiul registrului comertului sub nr. J02/1635/2003, începând cu data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Art. 2. - (1) Pe durata administrării speciale în perioada privatizării administratorul special are atributiile stabilite prin mandatul special acordat de ministrul sănătătii publice.

(2) Continutul mandatului prevăzut la alin. (1) va cuprinde în principal, dar fără a se limita la acestea, următoarele atributii:

a) luarea unor măsuri de administrare, gestionare si supraveghere financiară a societătii comerciale, cu accent pe:

- situatia îndeplinirii principalilor indicatori economico-financiari si de performantă;

- identificarea unor active neutilizate care pot fi transferate/vândute;

- inventarierea datoriilor societătii comerciale, precum si a plătilor restante, în structura lor;

- inventarierea creantelor pe care societatea comercială le are de recuperat;

- cunoasterea situatiei litigiilor care grevează asupra societătii comerciale;

- inventarierea activelor posibil a fi revendicate;

b) respectarea disciplinei economico-financiare prin luarea unor măsuri pentru întărirea acesteia;

c) notificarea tuturor creditorilor bugetari în sensul aducerii la cunostintă a instituirii procedurii de administrare specială în

perioada de privatizare, pentru conservarea integritătii patrimoniului în această perioadă;

d) întocmirea unui program de restructurare care să cuprindă în perioada premergătoare anuntului de ofertă măsuri privind divizări, fuziuni, vânzări de active pentru plata datoriilor societătii comerciale, disponibilizări de personal, estimarea necesarului de investitii tehnologice si de mediu care urmează a fi negociat în procesul de privatizare cu cumpărătorul;

e) depunerea documentatiei la directia de specialitate a Ministerului Sănătătii Publice, pentru notificare la Consiliul Concurentei.

Art. 3. - La data instituirii procedurii de administrare specială se instituie si procedura de supraveghere financiară a Societătii Comerciale SANEVIT 2003 -S.A. Arad, în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 4. - Procedura de administrare specială în perioada de privatizare încetează, de regulă, la data transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor, în situatia privatizării societătii comerciale, sau, pe cale de exceptie, la o dată stabilită prin ordin al ministrului sănătătii publice.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 18 noiembrie 2008.

Nr. 1.907.

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului economiei si finantelor nr. 3.254/2008 privind prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont si ale obligatiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii noiembrie 2008

 

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul economiei si finantelor emite următorul ordin:

Art. I. - Articolul 1 din anexa nr. 1 „Prospect de emisiune al certificatelor de trezorerie cu discont lansate în luna noiembrie 2008” la Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 3.254/2008 privind prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont si ale obligatiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii noiembrie 2008, publicat în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 6 noiembrie 2008, se modifică si va avea următorul cuprins:

Art. 1. - În vederea finantării si refinantării datoriei publice în luna noiembrie 2008, Ministerul Economiei si Finantelor anuntă lansarea de emisiuni de certificate de trezorerie cu discont, astfel:

 

Cod ISIN

Data licitatiei

Data emisiunii

Data scadentei

Nr. de zile

Valoarea emisiunii

- lei -

RO0809CTN0L6

12.11.2008

14.11.2008

15.05.2009

182

800.000.000

RO0809CTN0N2

19.11.2008

21.11.2008

20.02.2009

91

700.000.000

RO0809CTN0M4

26.11.2008

28.11.2008

27.11.2009

364

800.000.000”

 

Art. II. - Licitatia din data de 20.11.2008 pentru redeschiderea emisiunilor de obligatiuni de stat de tip benchmark seria RO0811DBN013, anuntată la art. 1 din anexa nr. 2 „Prospect de emisiune al obligatiunilor de stat de tip benchmark lansate în luna noiembrie 2008” la Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 3.254/2008, se anulează.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul economiei si finantelor,

Eugen Teodorovici,

secretar de stat

 

Bucuresti, 13 noiembrie 2008.

Nr. 3.344.

 


BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind punerea în circulatie a unei noi bancnote cu valoarea nominală de 10 lei, reproiectată

 

Art. 1. - Potrivit prevederilor art. 14 si 17 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, Banca Natională a României va pune în circulatie, începând cu data de 1 decembrie 2008, o nouă bancnotă cu valoarea nominală de 10 lei, reproiectată.

Art. 2. - Noua bancnotă cu valoarea nominală de 10 lei, reproiectată, are următoarele caracteristici:

- dimensiuni: 133 x 72 mm, cu o tolerantă de ± 1 mm;

- culoare predominantă: roz;

- imprimată pe suport de polimer, în tehnică plană.

Pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: portretul pictorului Nicolae Grigorescu (1838-1907), o floare de nalbă (Althea officinalis), pensula si paleta artistului. Tot pe avers mai sunt imprimate: valoarea nominală în cifre si litere, semnăturile guvernatorului si casierului central, stema României, denumirea băncii centrale de emisiune „BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI”, un medalion cu sigla „BNR” si data punerii în circulatie „1 decembrie 2008”.

Pe reversul bancnotei compozitia grafică include o casă tărănească din Oltenia si un fragment din tabloul lui Nicolae Grigorescu „Rodica”. Totodată, reversul bancnotei mai cuprinde: valoarea nominală în cifre si litere, denumirea băncii centrale de emisiune „BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI”, sigla „BNR”, pozitionată în colturile din dreapta sus si stânga jos, textul „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSESTE CONFORM LEGILOR”, seria si numărul bancnotei, tipărite cu cerneală neagră si caractere de aceeasi înăltime, în partea stângă, pe verticală, si cu cerneală rosie si caractere de înăltime crescătoare, în partea dreaptă, pe orizontală.

Art. 3. - În scopul protejării împotriva contrafacerilor, noua bancnotă, reproiectată, include următoarele elemente de sigurantă destinate expres publicului:

a) fereastra transparentă, zona clară sub formă de paletă pentru pictură, situată în stânga aversului bancnotei, în interiorul căreia sunt imprimate o pensulă albă si două pensule aurii;

b) filigranul, redând portretul pictorului Nicolae Grigorescu si sigla „BNR” (vizibil atunci când bancnota este luminată din partea opusă privitorului), situat pe revers, în partea stângă;

c) elementul de suprapunere avers-revers, având forma paletei pentru pictură înscrisă într-un pătrat, situat deasupra florii, pe avers, si deasupra casei, pe revers. Suprapunerea perfectă se face când bancnota este luminată din partea opusă privitorului;

d) elementul auriu, reprezentând paleta pictorului, amplasat pe avers, în partea dreaptă;

e) fir de sigurantă, vizibil în partea centrală, când bancnota este luminată din partea opusă privitorului;

f) bandă iridescentă, bandă verticală de culoare transparent-aurie, încorporând valoarea nominală „10’’, pe reversul bancnotei.

Art. 4. - Pe lângă elementele de sigurantă destinate expres publicului, bancnota de 10 lei, reproiectată, prezintă, suplimentar, elemente de sigurantă detectabile cu aparatură specială, destinate lucrătorilor din sistemul bancar, respectiv:

a) liniatură specială antiscaner si anticopiere, pe ambele fete ale bancnotei, vizibilă folosind lupa;

b) microtexte, imprimate continuu, vizibile folosind lupa:

- pe aversul bancnotei: „BANCANATIONALAAROMANIEI”, deasupra textului cu denumirea băncii centrale de emisiune; „BNR10”, în zona centrală; „BNR”, în interiorul cifrelor reprezentând valoarea nominală, amplasate în partea stângă;

- pe reversul bancnotei: „BNR” în dreptunghiul ce include sigla băncii, amplasat în partea stângă a bancnotei si în cifrele reprezentând valoarea nominală, din dreapta;

c) imprimare fluorescentă pe reversul bancnotei:

• imagine gen timbru, cu valoarea nominală a bancnotei „10”, vizibilă numai în lumină UV;

• seria si numărul bancnotei, o dată pe orizontală în culoare rosie în lumină normală, dar orange în lumină UV, si o dată pe verticală în culoare neagră, care prezintă fluorescentă galben-verzuie în UV;

d) magnetismul firului de sigurantă.

Art. 5. - Noua bancnotă de 10 lei, reproiectată, emisiunea 2008, va circula în paralel cu bancnota de 10 lei, emisiunea 2005, existentă în prezent în circulatie.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 14 noiembrie 2008.

Nr. 37.

 


ACTE ALE BIROULUI ELECTORAL CENTRAL

 

BIROUL ELECTORAL CENTRAL

 

HOTĂRÂRE

privind interpretarea art. 39 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

 

Având în vedere dispozitiile art. 39 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, cu modificările si completările ulterioare, privind unele obligatii ale primarilor legate de afisajul electoral,

retinând că prin norma legală mentionată se instituie obligatia primarilor de a stabili si asigura prin dispozitie locuri speciale pentru afisajul electoral tinând seama de numărul competitorilor electorali care participă la alegeri,

retinând, totodată, că potrivit art. 39 alin. (6) din Legea nr. 35/2008, cu modificările si completările ulterioare, afisajul electoral se realizează inclusiv pe panouri electorale,

constatând că din interpretarea sistematică a celor două alineate mentionate rezultă că primarul are obligatia nu numai de a stabili prin act administrativ locurile speciale pentru afisajul electoral, ci si de a lua măsurile necesare ca în aceste locuri pentru afisaj să fie amplasate panouri destinate acestui scop,

în temeiul art. 15 alin. (4) din Legea nr. 35/2008, cu modificările si completările ulterioare,

Biroul Electoral Central hotărăste:

Art. 1. - În interpretarea art. 39 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, cu modificările si completările

ulterioare, primarilor le revine obligatia atât de a stabili prin act administrativ locurile speciale pentru afisajul electoral, cât si de a lua măsurile necesare pentru amplasarea panourilor destinate acestui scop în locurile respective.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Biroului Electoral Central,

judecător Stefan Ciontu

 

Bucuresti, 17 noiembrie 2008.

Nr. 11.