MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 176 (XX) - Nr. 786            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Marti, 25 noiembrie 2008

 

SUMAR

 

DECRETE

 

1.102. - Decret privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor ofiteri din Serviciul de Informatii Externe

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 918 din 16 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 94 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Decizia nr. 919 din 16 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 364 si art. 366 alin. 2 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.083 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.084 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.085 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 146, art. 246, art. 2481, toate din Codul penal, art. I pct. 51 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi si art. 3 din Legea nr. 31/1968 pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală al Republicii Socialiste România din 12 noiembrie 1968

 

Decizia nr. 1.086 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 288 alin. 1 si art. 289 alin. 1 din Codul penal

 

Decizia nr. 1.087 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (4) din Legea recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fată de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

 

Decizia nr. 1.088 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 lit. c), art. 261, art. 263, art. 264 si ale art. 265 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Decizia nr. 1.089 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 lit. j) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism

 

Decizia nr. 1.090 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 132 alin. 2 din Codul penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.087. - Hotărâre privind reorganizarea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Oradea prin preluarea prin absorbtie de către Universitatea din Oradea

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

695. - Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale privind stabilirea Conditiilor de aprobare a cumpărătorilor de lapte de vacă si a formularului de cerere pentru aprobarea si înscrierea acestora în Registrul cumpărătorilor

 


DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei

unor ofiteri din Serviciul de Informatii Externe

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 10 pct. 3 si ale art. 11 pct. IX.3 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere propunerile directorului Serviciului de Informatii Externe,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Pe data de 1 decembrie 2008 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei, pentru 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul decret.

Art. 2. - Pe data de 1 decembrie 2008 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei, pentru 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul decret.

Art. 3. - Pe data de 1 decembrie 2008 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei, pentru 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 3*), care face parte integrantă din prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2008.

Nr. 1.102.


*) Anexele nr. 1-3 se comunică institutiilor interesate.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 918

din 16 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 94 alin. (4) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolventei

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 94 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Stoian Ignat” - S.R.L. din Jidvei în Dosarul nr. 518/107/2006 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se prezintă avocatul autorului exceptiei, Vasile Ghere, si consilierul juridic, Mircea Ungurean, pentru partea Societatea Comercială „Jidvei” - S.R.L. - Filiala Alba, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Avocatul autorului exceptiei sustine că Legea nr. 85/2006 nu mai prevede posibilitatea administratorului special al societătii debitoare de a promova un plan de reorganizare a acesteia, posibilitate reglementată anterior de legea veche. Or, în conditiile în care legea nouă, care restrânge sfera persoanelor îndreptătite să promoveze un astfel de plan, se aplică si cererilor introduse anterior, apare ca evidentă retroactivitatea ei. Mai mult, dispozitia criticată este de natură a crea discriminări între părtile implicate în proces, cu consecinta împiedicării unora dintre ele să acceadă la justitie în vederea valorificării drepturilor consacrate constitutional.


Reprezentantul părtii prezente sustine netemeinicia exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că formularea criticii, pe de o parte, are ca scop ultraactivarea legii vechi si, pe de altă parte, pleacă de la o premisă gresită, si anume că legiuitorul nu ar avea dreptul să limiteze activitatea unei persoane cu antecedente penale care desfăsoară activităti comerciale sub aspectul actelor pe care aceasta poate să le întocmească. În acest sens, sunt invocate dispozitiile art. 53 din Constitutie, referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, critica vizând, în principal, aspecte de interpretare si aplicare în timp a legii de către instantele de judecată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 20 februarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 518/107/2006, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 94 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Stoian Ignat” - S.R.L. din Jidvei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arată că textul de lege criticat încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie referitoare la neretroactivitatea legii, întrucât, la data la care a fost depusă la tribunal cererea de deschidere a procedurii insolventei, erau în vigoare dispozitiile Legii nr. 64/1995, respectiv art. 91 alin. (1) lit. c), potrivit căruia „vor putea propune un plan de reorganizare [...] reprezentantul membrilor sau, după caz, al asociatilor/actionarilor”. Această prevedere legală nu se mai regăseste în actuala reglementare - Legea nr. 85/2006, care a abrogat dispozitiile Legii nr. 64/1995. Desi societatea a formulat intentia de reorganizare în termenul prevăzut de Legea nr. 64/1995, planul de reorganizare i-a fost respins de judecătorul-sindic, pe motiv că, potrivit prevederilor art. 94 din noua reglementare, persoana care a propus planul de reorganizare nu mai are calitatea de a propune un astfel de plan. Prin urmare, dispozitiile criticate sunt neconstitutionale în măsura în care sunt aplicabile si cererilor de deschidere a procedurii insolventei înregistrate la tribunal anterior intrării lor în vigoare.

Autorul exceptiei consideră că textul de lege criticat este contrar si prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece creează discriminări între asociatul - persoană fizică al unei societăti comerciale aflate în procedura insolventei si societatea comercială debitoare - persoană juridică, sub aspectul interdictiilor rezultate din comiterea faptelor penale, care în primul caz priveste o sferă mult mai largă de infractiuni.

De asemenea, se mai sustine că norma criticată este neconstitutională si pentru faptul că îngrădeste accesul liber al persoanei la o activitate economică, planul de reorganizare reprezentând un prim pas spre redresarea si continuarea activitătii comerciale de către debitor.

În opinia autorului exceptiei, dispozitiile art. 94 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 încalcă si prevederile art. 44 alin. (2) din Constitutie, întrucât bunurile aflate în patrimoniul societătii sunt, în realitate, proprietatea asociatului unic, iar prin planul de reorganizare acesta nu doreste decât să-si apere acest drept consacrat constitutional.

Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal apreciază exceptia ca fiind întemeiată. Conform art. 94 din Legea nr. 85/2006, toti asociatii sunt inclusi în rândul persoanelor cărora urmează a li se aplica măsura gravă a lichidării judiciare prin decăderea din dreptul de a propune un plan de redresare financiară, desi doar unele persoane membre ale organelor de conducere au suferit condamnări penale pentru infractiunile descrise expres. Restrictionând dreptul asociatilor de a-si proteja investitia privată, statul a depăsit limitele puterii sale si a obstaculat dreptul acestora de a actiona în justitie în scopul evitării pierderii drepturilor de proprietate. O astfel de măsură reflectă violarea Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si a altor principii ale dreptului pozitiv, consecintele produse de aplicarea dispozitiilor art. 94 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 consacrând „suprematia legii împotriva suprematiei dreptului”.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 94 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, prin raportare la art. 16 si art. 45 din Constitutie, ca fiind întemeiată. Condamnarea penală a unui asociat, administrator sau director al societătii afectează dreptul societătii debitoare de a propune un plan de reorganizare, astfel că, prin aplicarea textului de lege criticat, se extind nejustificat consecintele răspunderii penale personale în domeniul activitătilor comerciale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 94 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, text de lege care are următorul continut: „Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, într-un interval de 5 ani anteriori formulării cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite în baza prezentei legi si nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru infractiuni prevăzute în Legea nr. 21/1996 sau ai cărui administratori, directori si/sau asociati au fost condamnati definitiv pentru: bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înselăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, infractiuni de fals ori infractiuni prevăzute în Legea nr. 21/1996, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 15 alin. (2), care consacră principiul neretroactivitătii legii, art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi a cetătenilor, art. 44 alin. (2) cu privire la dreptul de proprietate privată si art. 45, privitoare la libertatea economică.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate referitoare la pretinsa încălcare a art. 15 alin. (2) din Constitutie, Curtea constată că formula redactională a textului legal dedus controlului nu oferă temei unei atari critici, întrucât nu contine în sine nicio dispozitie cu caracter retroactiv, textul urmând a-si găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare a noii legi. Cât priveste determinarea situatiilor juridice care rămân supuse vechii reglementări, precum si a celor care vor fi guvernate de noua reglementare, aceasta nu constituie o problemă de constitutionalitate, ci de aplicare a legii în timp, de competenta exclusivă a instantelor judecătoresti.

În ceea ce priveste critica întemeiată pe prevederile art. 45 din Constitutie, Curtea retine că, potrivit acestor dispozitii, coroborate cu cele ale art. 135 din Constitutie, economia tării este economie de piată, bazată pe libera initiativă si concurentă între agentii comerciali. În aceste conditii de organizare, statul este obligat să asigure accesul liber al persoanei la o activitate economică, precum si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. Accesul liber la profesiunile comerciale cunoaste anumite limite, stabilite prin lege, care au un fundament diferit. Astfel, legea stabileste conditiile speciale privind capacitatea persoanei fizice de a desfăsura o activitate economică, instituind anumite incapacităti menite să protejeze mediul economic, punându-l la adăpost de consecintele grave care ar putea rezulta în lipsa lor. De asemenea, legea instituie incompatibilităti, decăderi si interdictii din dreptul de a face comert, precum si anumite autorizatii pentru a putea desfăsura anumite activităti comerciale. Prin urmare, dacă alegerea profesiei este liberă, nu înseamnă că orice persoană are libertatea deplină de a exercita o profesie comercială, în functie de interesele proprii, legea circumscriind într-un cadru strict posibilitatea de a initia si desfăsura o activitate economică. Restrângerea exercitiului acestei libertăti si crearea cadrului amintit sunt impuse de protejarea interesului general, respectarea ordinii publice si a bunelor moravuri.

Având în vedere aceste consideratii principiale, Curtea constată că dispozitiile art. 94 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 stabilesc decăderea debitorului subiect al procedurii insolventei din dreptul de a propune un plan de reorganizare al cărui scop este redresarea financiară a societătii si acoperirea pasivului patrimonial al acesteia. În esentă, planul de reorganizare este un document financiar-contabil, prin care se atestă posibilitătile materiale ale societătii debitoare, dar si moralitatea si conduita - buna-credintă - ale celor care se angajează să îl aplice. Asa fiind, legea a instituit 3 conditii în care debitorul nu poate să promoveze un astfel de plan, si anume: a mai fost supus procedurii insolventei, într-un interval de 5 ani, anteriori formulării cererilor introductive, a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru infractiuni prevăzute în Legea nr. 21/1996, respectiv administratorii, directorii si/sau asociatii debitorului au fost condamnati definitiv pentru anumite infractiuni, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii.

Or, în contextul în care debitorul se află deja într-o situatie specială - insuficienta fondurilor bănesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile —, îndeplinirea oricăreia dintre cele 3 conditii pune la îndoială moralitatea lui si ridică serioase suspiciuni cu privire la capacitatea acestuia de a realiza planul de reorganizare.

Pe de altă parte, Curtea observă că două dintre conditiile care atrag decăderea din dreptul de a propune un plan de reorganizare nu operează sine die, legiuitorul limitând în timp - ultimii 5 ani - perioada în care condamnarea definitivă a administratorilor, directorilor si/sau asociatilor debitorului, respectiv supunerea acestuia unei proceduri a insolventei poate produce efecte negative sub aspectul actelor pe care debitorul le poate promova.

Prin urmare, Curtea constată că dispozitiile criticate respectă exigentele constitutionale impuse de art. 53 alin. (2) referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, si anume măsura este proportională cu situatia care a determinat-o, este aplicabilă nediscriminatoriu tuturor persoanelor care se află în ipoteza normei si nu aduce atingere existentei dreptului sau libertătii.

Cu privire la pretinsa încălcare a dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 44, Curtea retine că societatea comercială reprezintă un subiect de drept de sinestătător, cu personalitate juridică, titular de drepturi si obligatii, cu patrimoniu propriu, care nu se confundă cu cel al asociatilor săi. Prin urmare, sustinerea autorului exceptiei de neconstitutionalitate, potrivit căreia persoana care are calitatea de asociat al unei societăti comerciale poate dispune de capitalul acesteia în virtutea dreptului său de proprietate asupra părtilor sociale sau a actiunilor, după caz, apare ca neîntemeiată, dispozitiile art. 44 din Constitutie nefiind aplicabile în cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 94 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Stoian Ignat” - S.R.L. din Jidvei în Dosarul nr. 518/107/2006 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 919

din 16 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 364 si art. 366 alin. 2

din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 364 si art. 366 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Vitol” - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 3.487/2/2007 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială.

La apelul nominal se prezintă avocatul părtii Faber Invest&Trade Inc. Bucuresti, Teodor Cuzino, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Avocatul prezent solicită Curtii respingerea exceptiei, arătând că scopul în care a fost ridicată aceasta îl reprezintă exclusiv tergiversarea solutionării procesului aflat pe rolul instantei de fond, împrejurare ce dovedeste reaua-credintă a autorului în exercitarea drepturilor procesuale. În acest sens, în temeiul art. 1081 din Codul de procedură civilă, solicită aplicarea unei amenzi judiciare.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 16 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.487/2/2007, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 364 si art. 366 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Vitol” - S.A. din Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arată că limitarea motivelor pentru care poate fi cenzurată o hotărâre arbitrală, pronuntată în afara cadrului justitiei, reprezintă o îngrădire a atributiei constitutionale a instantelor judecătoresti de „a înfăptui justitia”, respectiv de a analiza în mod complet motivele de fapt si de drept pentru care este criticată o hotărâre arbitrală. Astfel, desi este admisibil ca un litigiu să fie solutionat pe calea arbitrajului, această metodă alternativă de solutionarea a disputelor nu poate îngrădi posibilitatea instantelor judecătoresti de a se pronunta în mod exhaustiv asupra tuturor aspectelor legate de litigiu. Cu alte cuvinte, pentru a fi conformă cu Constitutia, calea de atac a actiunii în anularea hotărârii arbitrale trebuie să aibă un caracter pe deplin devolutiv, în sensul de a permite desfiintarea sentintei arbitrale pentru orice motiv de nelegalitate sau de netemeinicie.

Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal consideră exceptia ca fiind întemeiată, în măsura în care practica judiciară nu a reusit să clarifice, până în prezent, regimul juridic al actiunii în anularea hotărârilor arbitrale. Instanta apreciază că actiunea în anulare ar trebui să fie asimilată apelului si judecată în complet de doi judecători, în conditiile în care există o judecată pe fond a cererii de chemare în judecată de către o primă instantă, respectiv tribunalul arbitral, a cărui sentintă formează obiectul acestei căi de atac.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional si nu contine prevederi contrare dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 364 si art. 366 alin. (2) din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul continut:

- Art. 364: „Hotărârea arbitrală poate fi desfiintată numai prin actiune în anulare pentru unul din următoarele motive:

a) litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului;

b) tribunalul arbitral a solutionat litigiul fără să existe o conventie arbitrală sau în temeiul unei conventii nule sau inoperante;

c) tribunalul arbitral nu a fost constituit în conformitate cu conventia arbitrală;

d) partea a lipsit la termenul când au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a fost legal îndeplinită;

e) hotărârea a fost pronuntată după expirarea termenului arbitrajului prevăzut de art. 3533;

f) tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;

g) hotărârea arbitrală nu cuprinde dispozitivul si motivele, nu arată data si locul pronuntării, nu este semnată de arbitri;

h) dispozitivul hotărârii arbitrale cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la îndeplinire;


i) hotărârea arbitrală încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispozitii imperative ale legii.”;

- Art. 366 alin. (2): „Hotărârea instantei judecătoresti cu privire la actiunea în anulare poate fi atacată numai cu recurs.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 21 alin. (1), (2) si (3), care garantează liberul acces la justitie si dreptul cetătenilor la un proces echitabil, si art. 24 alin. (1), referitoare la dreptul la apărare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că a analizat în mai multe rânduri constitutionalitatea prevederilor din Codul de procedură civilă referitoare la actiunea în anulare a hotărârii arbitrale, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale ca si în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 8/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 31 ianuarie 2007, Curtea a retinut că „arbitrajul constituie o exceptie de la principiul potrivit căruia înfăptuirea justitiei se realizează prin instantele judecătoresti si reprezintă acel mecanism juridic eficient, menit să asigure o judecată impartială, mai rapidă si mai putin formală, confidentială, finalizată prin hotărâri susceptibile de executare silită.

Arbitrajul se organizează si se desfăsoară potrivit conventiei arbitrale încheiate între părti, cu respectarea principiului libertătii de vointă a acestora, sub rezerva respectării ordinii publice, a bunelor moravuri, precum si a dispozitiilor imperative ale legii, asa cum prevede art. 341 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, părtile pot stabili, prin conventia arbitrală sau printr-un act aditional încheiat ulterior, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea si înlocuirea arbitrilor, termenul si locul arbitrajului, normele de procedură pe care tribunalul arbitral trebuie să le urmeze în judecarea litigiului si, în general, orice alte norme privind buna desfăsurare a arbitrajului. În cazul în care părtile nu au convenit asupra unor asemenea norme, tribunalul arbitral va putea reglementa procedura ce urmează să fie aplicată.

Asa fiind, Curtea observă că incidenta dispozitiilor legale criticate este subsecventă acordului de vointă intervenit între părtile care au încheiat conventia arbitrală si care au optat pentru solutionarea litigiului de către un tribunal arbitral. Împrejurarea că autorul exceptiei a achiesat la solutionarea litigiului pe această cale, desi cunostea sau ar fi trebuit să cunoască dispozitiile legale referitoare la judecarea litigiului de o asemenea institutie, precum si consecintele juridice ale aplicării lor, nu îl îndreptăteste să se prevaleze de necunoasterea legii si deci lipseste de temei critica reglementării în cauză.”

În ceea ce priveste critica referitoare la caracterul devolutiv pe care ar trebui să îl aibă actiunea în anulare a hotărârii arbitrale, Curtea retine că specificul domeniului supus reglementării a impus adoptarea unor solutii diferite fată de cele din dreptul comun. Împrejurarea că legiuitorul a instituit o cale de atac cu o fizionomie juridică diferită de aceea a căilor de atac de drept comun, inclusiv sub aspectul admisibilitătii acesteia, nu relevă niciun aspect de neconstitutionalitate, fiind în deplină concordantă cu prevederile art. 129 din Constitutie. Într-adevăr, în măsura în care textul constitutional de referintă foloseste termenul generic de „căi de atac”, fără a le identifica si caracteriza, respectiv fără a se referi in terminis la apel si recurs, ipoteză în care respectarea acestor date de identificare ar fi fost convertită într-un criteriu de constitutionalitate, legiuitorul ordinar este deplin îndreptătit ca, în considerarea anumitor particularităti, să opteze pentru o cale de atac cu o identitate proprie, alta decât a celei de drept comun. De altfel, Curtea constată că, în conformitate cu dispozitiile art. 366 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în cazul în care a admis actiunea în anulare, instanta se va pronunta pe fondul litigiului, în limitele conventiei arbitrale.

Referitor la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 366 alin. 2 din Codul de procedură civilă, Curtea retine că, potrivit Deciziei nr. 66/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 4 aprilie 2001, „stabilirea unei singure căi ordinare de atac împotriva sentintelor pronuntate în cauzele ce au ca obiect actiuni în anulare nu contravine prevederilor art. 21 din Constitutie. În conformitate cu prevederile constitutionale ale art. 126 si 129, stabilirea competentei instantelor judecătoresti, a procedurii de judecată, precum si a conditiilor de exercitare a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoresti intră în competenta exclusivă a legiuitorului. Totodată, accesul liber la justitie, prevăzut la art. 21 din Constitutie, nu poate avea semnificatia că acesta trebuie asigurat la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac.”

Considerentele pe care s-au bazat solutiile anterioare ale Curtii Constitutionale, pronuntate în cauze similare, sunt valabile si în prezenta cauză, neexistând niciun motiv pentru reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 364 si art. 366 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Vitol” - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 3.487/2/2007 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.083

din 14 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 324 alin. 1 pct. 1

din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Veta Secure în Dosarul nr. 278/45/2008 al Curtii de Apel Iasi - Sectia litigii de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 278/45/2008, Curtea de Apel Iasi - Sectia litigii de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Veta Secure într-o cauză civilă având ca obiect solutionarea unei cereri de revizuire.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât nu asigură intimatului posibilitatea de a cunoaste solutia pronuntată în recurs si motivarea acesteia, pentru a fi în măsură să formuleze cererea de revizuire.

Curtea de Apel Iasi - Sectia litigii de muncă si asigurări sociale si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins: „Termenul de revizuire este de o lună si se va socoti: 1. În cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 si 7 alin. 1, de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instante de recurs după evocarea fondului, de la pronuntare; pentru hotărârile prevăzute la pct. 7 alin. 2 de la pronuntarea ultimei hotărâri.”

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil si la cele ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că asupra constitutionalitătii dispozitiilor de lege criticate s-a pronuntat prin Decizia nr. 214/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 2 mai 2008. Cu acel prilej, Curtea a retinut că hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu este criticată în raport cu materialul dosarului existent la data pronuntării acelei hotărâri, ci numai pe baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanta de judecată la data pronuntării. De aceea, formularea si motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoasterea argumentării instantei care a stat la baza pronuntării hotărârii atacate.

Totodată, Curtea a statuat că obligatia părtilor de a-si exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil si într-un termen rezonabil.

Întrucât criticile de neconstitutionalitate privesc, în esentă, aceleasi aspecte si având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele deciziei mentionate îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1—3, al art.11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Veta Secure în Dosarul nr. 278/45/2008 al Curtii de Apel Iasi - Sectia litigii de muncă si asigurări sociale. Definitivă si general obligatorie. Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.084

din 14 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Frederick Furs” - S.R.L. din Suceava în Dosarul nr. 1.208/86/2008 al Tribunalului Suceava - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 1.208/86/2008, Tribunalul Suceava - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială „Frederick Furs” - S.R.L. din Suceava într-o cauză civilă având ca obiect solutionarea unei cereri de revizuire.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate, în forma anterioară Legii nr. 219/2005, sunt neconstitutionale, întrucât numai printr-o sentintă penală se poate stabili un fals, în conditiile în care penalul are autoritate de lucru judecat fată de civil.

Tribunalul Suceava - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal nu si-a exprimat opinia, „pentru a nu se antepronunta”.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă, modificate prin art. I pct. 55 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, cu următorul cuprins: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotărâri dată de o instantă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: [...] dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecătii ori dacă un magistrat a fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea-credintă sau gravă neglijentă în acea cauză;”.

Prin Decizia nr. 66/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 25 februarie 2008, Curtea Constitutională a constatat că dispozitiile art. I pct. 55 din Legea nr. 219/2005, prin care s-a eliminat din cuprinsul art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă textul în conformitate cu care „[...] în cazul în care, în ambele situatii, constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanta de revizuire se va pronunta mai întâi, pe cale incidentală, asupra existentei sau inexistentei infractiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat si cel învinuit de săvârsirea infractiunii”, sunt neconstitutionale.

Cu privire la obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constată că autorul acesteia critică textul art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă în forma avută înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2005, formă care - în ceea ce priveste teza a doua - coincide cu cea din momentul de fată, ca urmare a publicării Deciziei Curtii Constitutionale nr. 66/2008 si ca urmare a faptului că dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale si-au încetat efectele juridice la 45 zile de la publicarea acestei decizii, potrivit art. 147 alin. (1) din Constitutie.

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în fata legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 42 alin. (2) privind interzicerea muncii fortate si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, precum si la cele ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Asa cum a retinut Curtea prin Decizia nr. 66/2008, atât în doctrină, cât si în practica instantelor s-a pus întrebarea ce se poate face în situatiile în care intervine un impediment legal care face imposibilă pronuntarea unei hotărâri penale pentru stabilirea acestor infractiuni. Solutia, preconizată de literatura juridică si însusită în jurisprudentă, era ca stabilirea săvârsirii infractiunilor să se facă de către însăsi instanta de revizuire, prin aplicarea sistemului probator de drept comun în materie, care se va administra în cursul revizuirii.

Curtea retine că ipoteza la care se referă textul de lege criticat este aceea în care nu se mai poate pronunta o hotărâre penală pentru stabilirea infractiunii de fals. Ca atare, sustinerile autorului exceptiei, potrivit cărora stabilirea infractiunilor respective ar trebui să se facă numai de către o instantă penală, altfel încălcându-se dreptul la un proces echitabil, sunt neîntemeiate.

Dispozitiile art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă constituie norme de procedură care dau expresie prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora legiuitorul este liber să stabilească competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată, evident cu respectarea celorlalte prevederi si principii constitutionale.

Referitor la critica de neconstitutionalitate privind încălcarea art. 16 din Constitutie, Curtea constată că si aceasta este neîntemeiată, deoarece textul de procedură criticat se aplică, în egală măsură, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale, iar cu privire la dispozitiile art. 42 alin. (2) din Constitutie, Curtea observă că acestea instituie interzicerea muncii fortate si nu au legătură cu cauza de fată.

De asemenea, Curtea constată că nici prevederile art. 53 din Legea fundamentală nu sunt încălcate prin dispozitiile de lege criticate, deoarece nu s-a retinut restrângerea exercitiului vreunui drept sau al vreunei libertăti fundamentale si, prin urmare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constitutională pretins a fi încălcată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Frederick Furs” - S.R.L. din Suceava în Dosarul nr. 1.208/86/2008 al Tribunalului Suceava - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.085

din 14 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 146, art. 246, art. 2481,

toate din Codul penal, art. I pct. 51 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea si completarea

Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi si art. 3 din Legea nr. 31/1968

pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală al Republicii Socialiste România

din 12 noiembrie 1968

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 146, art. 246, art. 2481, toate din Codul penal, art. I pct. 51 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi si art. 3 din Legea nr. 31/1968 pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală al Republicii Socialiste România din 12 noiembrie 1968, exceptie ridicată de Doina Uscoi si Cornel Uscoi în Dosarul nr. 11/62/2005 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorii exceptiei au depus la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.

Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată.

Curtea, deliberând asupra cererii formulate, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 si al art. 156 din Codul de procedură civilă, dispune respingerea cererii, deoarece de la data sesizării instantei de contencios constitutional, respectiv 19 iunie 2008, si până în prezent autorii exceptiei au avut la dispozitie un interval de timp suficient care să le permită angajarea unui avocat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 11/62/2005, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 146, art. 246, art. 2481, toate din Codul penal, art. I pct. 51 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi si art. 3 din Legea nr. 31/1968 pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală al Republicii Socialiste România din 12 noiembrie 1968, exceptie ridicată de Doina Uscoi si Cornel Uscoi în dosarul de mai sus.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile legale atacate contravin prevederilor art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) si art. 21 alin. (3) din Constitutia României, deoarece instituie definirea formelor infractiunii de abuz în serviciu - simplă si calificată - în raport cu valoarea prejudiciului cauzat, stabilită în mod arbitrar, fără luarea în considerare a conditiilor concrete care determină cursul monedei nationale.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 146, art. 246, art. 2481, toate din Codul penal, si ale art. I pct. 51 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi nu contravin Legii fundamentale, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Cât priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 31/1968, Avocatul Poporului arată că si aceasta este neîntemeiată, deoarece prevederile contestate nu contin norme de natură să încalce criteriile egalitătii în drepturi ori dreptul părtilor la un proces echitabil.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 146, art. 246, art. 2481, toate din Codul penal, art. I pct. 51 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006, si art. 3 din Legea nr. 31/1968 pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală al Republicii Socialiste România din 12 noiembrie 1968, publicată în Buletinul Oficial nr. 147 din 13 noiembrie 1968, dispozitii care au următorul cuprins:

- Art. 146 din Codul penal - Consecinte deosebit de grave: „Prin consecinte deosebit de grave se întelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activitătii, cauzată unei autorităti publice sau oricăreia dintre unitătile la care se referă art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.”

- Art. 246 din Codul penal - Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor:

„Fapta functionarului public, care, în exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiintă, nu îndeplineste un act ori îl îndeplineste în mod defectuos si prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”;

- Art. 2481 din Codul penal - Abuzul în serviciu în forma calificată:

„Dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 si 248 au avut consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.”

- Art. I pct. 51 din Legea nr. 278/2006:

„Codul penal al României, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează: [...]

51. Articolul 146 va avea următorul cuprins:

«Consecinte deosebit de grave

Art. 146. - Prin consecinte deosebit de grave se întelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activitătii, cauzată unei autorităti publice sau oricăreia dintre unitătile la care se referă art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.»”;

- Art. 3 din Legea nr. 31/1968: „Regulile de competentă din noul cod de procedură penală se aplică si cauzelor în care procesul penal a fost pornit înainte de intrarea în vigoare a acestui cod, afară de cazul când a intervenit o hotărâre în primă instantă.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional, prin raportare la critici similare. Astfel, Curtea Constitutională s-a pronuntat asupra dispozitiilor art. 2481 si art. 146 din Codul penal prin Decizia nr. 343 din 18 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 14 aprilie 2008, statuând că nu contravin Constitutiei.

De asemenea, prin Decizia nr. 299 din 29 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 26 aprilie 2007, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 246 din Codul penal, constatând că nu contravin prevederilor constitutionale invocate.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziilor mai sus amintite îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză, inclusiv pentru exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 51 din Legea nr. 278/2006.

Curtea mai constată că nu poate fi primită critica referitoare la neconstitutionalitatea art. 3 din Legea nr. 31/1968, deoarece prin norma tranzitorie criticată nu este afectat principiul egalitătii în drepturi consacrat de art. 4 alin. (2) si art. 16 din Legea fundamentală, ea aplicându-se fără nicio deosebire tuturor persoanelor aflate în ipoteza sa. Mai mult, în acord cu celelalte exigente fundamentale si potrivit dispozitiilor constitutionale ale art. 126 alin. (2), legiuitorul are deplina libertate de a stabili procedura de judecată.

Nu poate fi primită nici critica din perspectiva văduvirii destinatarilor săi de caracterul previzibil, deoarece Legea nr. 31/1968 a fost publicată în Buletinul Oficial nr. 147 la data de 13 noiembrie 1968. Asa fiind, nu se poate spune că din acel an si până în prezent autorii exceptiei au fost luati prin surprindere de vreo derogare intempestivă si nejustificată de la regula general acceptată a aplicării imediate a normelor de procedură.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 146, art. 246, art. 2481, toate din Codul penal, art. I pct. 51 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi si art. 3 din Legea nr. 31/1968 pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală al Republicii Socialiste România din 12 noiembrie 1968, exceptie ridicată de Doina Uscoi si Cornel Uscoi în Dosarul nr. 11/62/2005 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.086

din 14 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 288 alin. 1 si art. 289 alin. 1

din Codul penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 288 alin. 1 si art. 289 alin.1 din Codul penal, exceptie ridicată de Claudiu Danciu în Dosarul nr. 376/333/2005 al Curtii de Apel Iasi - Sectia penală.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 376/333/2005, Curtea de Apel Iasi - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 288 alin. 1 si art. 289 alin. 1 din Codul penal. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Claudiu Danciu într-o cauză penală.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât instituie privilegii în favoarea functionarilor publici fată de cetătenii de rând. Totodată, sustine că a fost în imposibilitate de a dovedi latura subiectivă a infractiunii.

Curtea de Apel Iasi - Sectia penală si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 288 alin. 1 si art. 289 alin. 1 din Codul penal, cu următorul cuprins:

- Art. 288 alin. 1 (Falsul material în înscrisuri oficiale): „Falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecinte juridice, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.”;

- Art. 289 alin. 1 (Falsul intelectual): „Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un functionar aflat în exercitiul atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu stiintă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.”

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) referitoare la egalitatea cetătenilor în fata legii, ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, ale art. 10 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului si ale art. 14 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Cu privire la critica de neconstitutionalitate referitoare la încălcarea art. 16 din Constitutie, privind egalitatea cetătenilor în fata legii, Curtea retine că aceasta nu poate fi primită câtă vreme prevederile criticate din Codul penal nu instituie privilegii sau discriminări, fiind aplicabile în mod egal oricărei persoane care are calitatea de functionar public sau functionar.

Totodată, pe de-o parte, Curtea retine că stabilirea unor infractiuni, precum si a calitătii subiectului activ al acestora intră în competenta exclusivă a legiuitorului, iar pe de altă parte, observă că autorul exceptiei critică în realitate solutia instantei de fond care a dispus condamnarea sa pentru săvârsirea infractiunilor prevăzute de textele criticate din Codul penal, „în mod gresit”, ceea ce excedează controlului de constitutionalitate.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 288 alin. 1 si art. 289 alin. 1 din Codul penal, exceptie ridicată de Claudiu Danciu în Dosarul nr. 376/333/2005 al Curtii de Apel Iasi - Sectia penală. Definitivă si general obligatorie. Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.087

din 14 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (4) din Legea recunostintei

fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989,

precum si fată de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei

muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (4) din Legea recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fată de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, exceptie ridicată de Remus Terec în Dosarul nr. 1.906/117/2008 al Tribunalului Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei Remus Terec, lipsă fiind cealaltă parte, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, Remus Terec solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, considerând că textul de lege criticat creează inegalităti, deoarece nu există un cuantum fată de care să se stabilească indemnizatia reparatorie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind că dispozitiile de lege criticate nu contravin principiului egalitătii cetătenilor în fata legii, iar diferentele între indemnizatii sunt justificate de criterii obiective si rezonabile.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 iulie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 1.906/117/2008, Tribunalul Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (4) din Legea recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fată de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Remus Terec în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect cererea de recalculare a pensiei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât creează o inegalitate între persoanele la care se referă, în functie de veniturile pe care le obtin.

Tribunalul Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, aplicându-se în mod egal tuturor celor aflati în situatia prevăzută de ipoteza normei legale, fără discriminări.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 4 alin. (4) din Legea recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fată de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Titlul legii a fost modificat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 6/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 15 februarie 2008, iar dispozitiile art. 4 alin. (4) au fost modificate prin Legea nr. 347/2006, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 650 din 27 iulie 2006.

Ca urmare a acestor modificări, dispozitiile de lege criticate au următorul cuprins: „De o indemnizatie lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază si persoanele care au obtinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleasi drepturi si în aceleasi conditii beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrati în nicio formă de învătământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că autorul acesteia consideră că dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetătenilor în fata legii.

Curtea observă că, prin dispozitiile art. 4 din Legea nr. 341/2004, legiuitorul a prevăzut modul de calcul al indemnizatiei lunare reparatorii pentru persoanele care au obtinut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite. Asadar, fiind vorba despre indemnizatii cu caracter reparatoriu, legiuitorul are deplina competentă de a stabili conditiile si criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală.

Astfel cum a statuat în mod constant Curtea Constitutională în jurisprudenta sa, în deplin acord si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, principiul egalitătii presupune aplicarea unui tratament juridic identic numai în situatii egale. Or, este evident că persoanele care au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat sunt într-o situatie juridică diferită fată de cele care au un venit mai mare decât acest plafon.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (4) din Legea recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fată de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, exceptie ridicată de Remus Terec în Dosarul nr. 1.906/117/2008 al Tribunalului Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.088

din 14 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 lit. c), art. 261, art. 263, art. 264 si ale art. 265 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 lit. c), art. 261, art. 263, art. 264 si ale art. 265 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicată de Nica Leon în Dosarul nr. 13.125/300/2007 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 13.125/300/2007, Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 lit. c), art. 261, art. 263, art. 264 si ale art. 265 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Nica Leon în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei contestatii la titlu executoriu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât stabilesc taxe si impozite prin care se încalcă grav drepturile cetătenilor consacrate prin Legea fundamentală.

Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 248 lit. c), art. 261, art. 263, art. 264 si ale art. 265 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările si completările ulterioare.

Dispozitiile art. 248 lit. c) au următorul cuprins: „Impozitele si taxele locale sunt după cum urmează: [...] taxa asupra mijloacelor de transport.”

Dispozitiile art. 261 - „Reguli generale”, art. 263 - „Calculul taxei” , art. 264 - „Dobândiri si transferuri ale mijloacelor de transport” şi art. 265 - „Plata taxei” fac parte din titlul IX „Impozite si taxe locale”, capitolul IV „Taxa asupra mijloacelor de transport”.

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) si (2), art. 20, art. 44, art. 47 alin. (1), art. 52, art. 53, art. 54, art. 57, art. 135 alin. (2) lit. f), art. 136 alin. (1) si (2), art. 139 alin. (1) si (2), art. 148 alin. (2) si (4) si art. 154 alin. (1).

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că s-a pronuntat asupra constitutionalitătii dispozitiilor de lege criticate prin Decizia nr. 249/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 7 aprilie 2008, exceptia fiind ridicată de acelasi autor si raportată la aceleasi texte constitutionale ca si cele invocate în cauza de fată.

Cu acel prilej, Curtea a statuat - în ceea ce priveste sustinerea potrivit căreia asezarea unui impozit asupra mijloacelor de transport ar constitui o restrângere a dreptului de proprietate - că dreptul de proprietate nu este un drept absolut. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 44 alin. (1) din Constitutie, legiuitorul este în drept să stabilească continutul si limitele dreptului de proprietate. Datoria fiecărui cetătean de a contribui prin taxe si impozite la cheltuielile publice nu poate fi privită ca o expropriere, asa cum sustine autorul exceptiei, ci ca una ce derivă din prevederile art. 56 alin. (1) din Constitutie. În acest sens, trebuie avut în vedere că încasarea impozitelor si taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, venituri prin care statul va fi în măsură să-si îndeplinească îndatoririle constitutionale fată de cetăteni, inclusiv pe acelea de a asigura un nivel de trai decent ori de a crea conditiile necesare cresterii calitătii vietii, la care face trimitere autorul exceptiei.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele deciziei mentionate îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

În sfârsit, în ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportată la celelalte prevederi din Constitutie, Curtea observă că aceste texte constitutionale nu au incidentă în cauză.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 lit. c), art. 261, art. 263, art. 264 si ale art. 265 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicată de Nica Leon în Dosarul nr. 13.125/300/2007 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.089

din 14 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 lit. j) din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri

de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 lit. j) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, exceptie ridicată de Fundatia Bibliotecară Heltai Gaspar în Dosarul nr. 10.374/211/2007 al Tribunalului Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 27 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 10.374/211/2007, Tribunalul Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 lit. j1) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Fundatia Bibliotecară Heltai Gaspar în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei plângeri împotriva unui proces-verbal de constatare si sanctionare a unei contraventii. În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât instituie în sarcina fundatiei obligatii si răspunderi incompatibile cu natura juridică a acesteia.

Tribunalul Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozi t iile art. 8 lit. j1) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sancionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 12 decembrie 2002, dispozitii devenite art. 8 lit. j) ca urmare a modificării prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 53/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 30 aprilie 2008.

Dispozitiile de lege criticate au, în prezent, următorul cuprins: „Intră sub incidenta prezentei legi următoarele persoane fizice sau juridice: [...] j) asociatiile si fundatiile.”

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că instituirea unei obligatii de natura celei prevăzute de art. 8 din Legea nr. 656/2002 nu aduce atingere dreptului de asociere - drept fundamental, social-politic -, ce constă în posibilitatea tuturor cetătenilor de a se asocia, în mod liber, în partide politice, în sindicate, în patronate sau în alte forme de asociere.

Scopul Legii nr. 656/2002 este acela de a institui măsuri de prevenire si combatere a spălării banilor, precum si unele măsuri privind prevenirea si combaterea finantării actelor de terorism. În vederea realizării acestui scop, legiuitorul a stabilit unele obligatii în sarcina asociatiilor si fundatiilor, ceea ce nu constituie o încălcare a dispozitiilor constitutionale invocate, ci are ca finalitate protejarea unui interes general. Astfel, nu se poate sustine că obligatia de a desemna una sau mai multe persoane care au responsabilităti în aplicarea legii, ale căror nume vor fi comunicate Oficiului, cu precizarea naturii si limitelor responsabilitătilor încredintate, si obligatia de a stabili politici si proceduri adecvate în materie de cunoastere a clientelei, de raportare, de păstrare a evidentelor secundare sau operative, de control intern, evaluare si gestionare a riscurilor, managementul de conformitate si comunicare, pentru a preveni si a împiedica operatiunile suspecte de spălarea banilor sau finantarea terorismului, asigurând instruirea corespunzătoare a angajatilor, ar fi incompatibilă cu scopurile si obiectivele unei fundatii, persoană juridică fără scop patrimonial.

Prin urmare, nici prevederile art. 53 din Legea fundamentală nu sunt încălcate prin dispozitiile de lege criticate, deoarece nu s-a retinut restrângerea exercitiului vreunui drept sau al vreunei libertăti fundamentale si, prin urmare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constitutională pretins a fi încălcată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 lit. j) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, exceptie ridicată de Fundatia Bibliotecară Heltai Gaspar în Dosarul nr. 10.374/211/2007 al Tribunalului Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.090

din 14 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 132 alin. 2 din Codul penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 132 alin. 2 din Codul penal, exceptie ridicată de Vasile Leucă în Dosarul nr. 715/88/2008 al Tribunalului Tulcea - Sectia penală.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către Spitalul Judetean de Urgentă Tulcea, prin care acesta se constituie parte civilă.

Reprezentantul Ministerului Public arată că nu se poate primi o astfel de cerere în fata Curtii Constitutionale.


Curtea, deliberând, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, respinge cererea Spitalului Judetean de Urgentă Tulcea.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 715/88/2008, Tribunalul Tulcea - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 132 alin. 2 din Codul penal. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Vasile Leucă în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei contestatii în anulare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece limitează posibilitatea părtii vătămate de a solicita încetarea actiunii penale.

Tribunalul Tulcea - Sectia penală si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât în absenta termenului prevăzut de art. 132 din Codul penal s-ar crea posibilitatea părtilor de a reactiva procedurile judiciare oricând, aducându-se atingere autoritătii lucrului judecat si stabilitătii raporturilor juridice.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, deoarece fiind o creatie a legiuitorului, din ratiuni de politică penală, este firesc ca acesta să determine si termenul până la care poate interveni împăcarea părtilor.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 132 alin. 2 din Codul penal, cu următorul cuprins: „Împăcarea este personală si produce efecte numai dacă intervine până la rămânerea definitivă a hotărârii.”

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil si la cele ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoarea la dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Împăcarea părtilor, potrivit Codului penal român, este o cauză generală de înlăturare a răspunderii penale si reprezintă întelegerea dintre infractor si victima infractiunii prin care se pune capăt conflictului născut din săvârsirea infractiunii. Potrivit dispozitiilor de lege criticate, împăcarea părtilor poate interveni oricând, dar nu mai târziu de momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătoresti.

Curtea constată că dispozitiile art. 132 alin. 2 din Codul penal nu contravin dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constitutie si de art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Solutia legislativă potrivit căreia împăcarea părtilor poate interveni numai până la momentul rămânerii definitive a hotărârii nu este de natură să conducă la încălcarea dreptului la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil, de către o instantă independentă si impartială, ci, dimpotrivă, este o solutie legislativă firească, care dă expresie acestui principiu constitutional. Astfel, nu se poate sustine că părtile ar trebui să aibă posibilitatea de a se împăca si după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoresti, întrucât împăcarea părtilor este o cauză care înlătură efectul săvârsirii unei infractiuni, si, în consecintă, este firesc ca aceasta să poată interveni numai între momentul săvârsirii infractiunii si momentul stabilirii răspunderii penale prin hotărârea judecătorească rămasă definitivă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 132 alin. 2 din Codul penal, exceptie ridicată de Vasile Leucă în Dosarul nr. 715/88/2008 al Tribunalului Tulcea - Sectia penală. Definitivă si general obligatorie. Pronuntată în sedinta publică din data de 14 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind reorganizarea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Oradea prin preluarea

prin absorbtie de către Universitatea din Oradea

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 7 alin. (1) din Legea nr. 290/2002 privind organizarea si functionarea unitătilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti”, cu modificările si completările ulterioare, al art. 8, art. 10 alin. (2) si art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 41 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se reorganizează, prin preluare prin absorbtie, Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Oradea, cu sediul în municipiul Oradea, judetul Bihor, unitate de cercetare-dezvoltare aflată în subordinea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti”, de către Universitatea din Oradea, cu sediul în municipiul Oradea, Str. Armatei Române nr. 5, institutie aflată în subordinea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului.

Art. 2. - Patrimoniul Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Oradea, institutie cu personalitate juridică, constituit din bunuri proprietate publică a statului, bunuri proprietate privată a statului si bunuri proprii, după caz, potrivit situatiei financiare la data de 30 iunie 2008, prevăzut în anexele nr. 1a), 1b) si 1c), se preia de Universitatea din Oradea, pe bază de protocol de predare-preluare, de la statiunea de cercetare-dezvoltare care se desfiintează, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - (1) Se aprobă trecerea unor suprafete de teren, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Agentiei Domeniilor Statului si din exploatarea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Oradea în administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului - Universitatea din Oradea.

(2) Predarea-preluarea suprafetelor de teren prevăzute la alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - (1) Se aprobă trecerea în domeniul privat al statului a unor suprafete de teren aflate în domeniul public al statului si în administrarea Agentiei Domeniilor Statului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3, care se transmit, la cererea comisiei judetene, comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor pentru persoanele fizice îndreptătite.

(2) Predarea-preluarea bunurilor imobile prevăzute la alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între Agentia Domeniilor Statului si comisiile locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) În cazul în care pe suprafata de teren care se transmite comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor pentru persoanele fizice îndreptătite, potrivit alin. (1), se află investitii functionale, Universitatea din Oradea recuperează contravaloarea acestora rămasă neamortizată, dacă aceasta reprezintă mai mult de 30% din valoarea totală a investitiei, de la noii proprietari, în termen de 10 ani.

Art. 5. - Activitatea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Oradea, preluată de Universitatea din Oradea, va fi finantată din venituri proprii si din alte surse legal constituite si va functiona ca subunitate de cercetare-dezvoltare fără personalitate juridică, în subordinea Universitătii din Oradea.

Art. 6. - Universitatea din Oradea preia toate drepturile si obligatiile Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Oradea, care se reorganizează.

Art. 7. - (1) Personalul existent al Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Oradea se preia de Universitatea din Oradea.

(2) Salarizarea personalului se face în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

Art. 8. - Anexele nr. 1a), 1b), 1c), 2 si 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Gheorghe Albu,

secretar de stat Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Cristian Mihai Adomnitei

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

p. Ministrul economiei si finantelor,

Eugen Teodorovici,

secretar de stat

 

Bucuresti, 10 septembrie 2008.

Nr. 1.087.

 


ANEXA Nr. 1a)

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor-constructii, aflate în proprietatea publică a statului, care se transmit din administrarea

Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Oradea în administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului —

Universitatea din Oradea

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr. crt.

Locul unde

este situat

imobilul

Persoana

juridică

de la care

se transmite

imobilul

Persoana

juridică

la care se

transmite

imobilul

Pozitia din inventarul bunurilor apartinând domeniului public al

statului, conform

Hotărârii Guvernului

nr. 45/2003

Caracteristicile tehnice ale imobilelor care se transmit

1

Municipiul

Oradea,

judetul

Bihor

Ministerul

Agriculturii si

Dezvoltării

Rurale,

Academia de

Stiinte Agricole

si Silvice

„Gheorghe

Ionescu-

Sisesti”,

Statiunea de

Cercetare-

Dezvoltare

Pomicolă

Oradea

Ministerul

Educatiei,

Cercetării si

Tineretului,

pentru

Universitatea

din Oradea

nr. M.F. 116355

Sopron, 800 m2

nr. M.F. 116364

Magazie, 500 m2

nr. M.F. 116369

Sopron, utilaje, beton armat, stâlpi metal, 100 m2

nr. M.F. 116375

Atelier mecanic, pereti BCA, structură beton

nr. M.F. 116380

Sopron depozit, pereti BCA, beton armat

nr. M.F. 116385

Drumuri si platforme betonate, 1.000 m2

nr. M.F. 116390

Centru productie fermă, fundatie beton, zid cărămidă, 60 m2

nr. M.F. 116395

Atelier mecanic, cărămidă, acoperis tiglă, 250 m2

nr. M.F. 116407

Filtru sanitar, cărămidă, 18 m2

nr. M.F. 116411

Baraj cumulare, arocamente, 20 m

nr. M.F. 116415

Sopron, schelet beton, zidărie BCA, 1.000 m2

nr. M.F. 116422

Sopron îngrăsăminte, schelet beton, zid BCA, 2.000 m2

nr. M.F. 116425

Statie pompare, cărămidă, 20 m2

nr. M.F. 116434

Adăpost vaci, zid cărămidă, planseu beton, 25 cap.

nr. M.F. 116453

Clădire fermă - sediu, 150 m2

nr. M.F. 116456

Pavilion central fermă, pereti zidărie, 120 m2

nr. M.F. 116460

Platformă de înrădăcinare a butasilor, 200m2, încălzire în substrat apă termală

nr. M.F. 116462

Seră, fundatie beton, rame metalice si sticlă, 65 m2

nr. M.F. 116468

Clădire administrativă, cărămidă, pereti sarpantă, 100 m2

nr. M.F. 116473

Sopron depozitare, pereti BCA, acoperis plăci, 800 m2

nr. M.F. 116477

Sopron depozitare, 700 m2

nr. M.F. 116482

Statie preparare solutie, 25 m2

nr. M.F. 116487

Atelier ferărie, din cărămidă, sarpante lemn

nr. M.F. 116496

Sopron utilaje, 70 m2

nr. M.F. 116501

Spatii cazare, clădire dormitor, 50 paturi

nr. M.F. 116503

Instalatii irigare, prin picurare

nr. M.F. 116508

Pavilion central si laboratoare, 2 nivele, zid cărămidă, 1.580m2

 

Index de termeni: nr.M.F.: număr Ministerul de Finante.

 


ANEXA Nr. 1b)

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor-constructii, aflate în proprietatea privată a statului, care se transmit din administrarea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Oradea în administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului - Universitatea Oradea

 

Nr. crt.

Locul unde

este situat

imobilul

Persoana

juridică

de la care

se transmite

imobilul

Persoana juridică la

care se transmite

imobilul

Pozitia din inventarul bunurilor apartinând domeniului

privat al statului

Caracteristici tehnice ale imobilelor care se transmit

0

1

2

3

4

5

1.

Municipiul

Oradea,

judetul

Bihor

 

 

 

 

 

 

 

 

Ministerul

Agriculturii si

Dezvoltării

Rurale,

Academia de

Stiinte Agricole

 si

Silvice

„Gheorghe

Ionescu

Sisesti”,

Ministerul

Educatiei,

Cercetării si

Tineretului,

pentru

Universitatea

din Oradea

Statiunea de

Cercetare-

Dezvoltare

Pomicolă

Oradea

10047

Grajd pentru animale, zidărie, cărămidă, sarpantă lemn

2.

10049

Locuintă individuală, zidărie, cărămidă, sarpantă lemn

3.

10050

Clădire loc individuală, zidărie, cărămidă, sarpantă lemn

4.

10051

Locuintă individuală, zidărie, cărămidă, sarpantă lemn

5.

10052

Locuintă individuală, zidărie, cărămidă, sarpantă lemn

6.

10053

Dormitor comun, zidărie, cărămidă, sarpantă lemn

7.

10054

Hală sortare fructe, structură beton, zidărie BCA, ECP-uri

8.

10055

Dormitor comun, zidărie, cărămidă, sarpantă lemn

9.

10056

Depozit pesticide, zidărie BCA - acoperit fâsii cu goluri

10.

10057

Atelier mecanic, zidărie BCA, sarpantă metal, plăci azbociment

11.

10058

Clădire carburanti, zidărie cărămidă, planseu beton

12.

10059

Magazie scule, zidărie din cărămidă

13.

10061

Bordei insecto-fungicide, zidărie BCA, acoperit fâsii cu goluri

14.

10062

Sopron ingr. ch. zidărie cărămidă acoperit cu ECP-uri

15.

10063

Statie sulfo-calcică, zidărie BCA, sarpantă metal

16.

10064

Atelier mecanic, zidărie cărămidă, sarpantă lemn

17.

10065

Baracă metalică

18.

10066

Grajd animale, zidărie cărămidă, sarpantă lemn

19.

10067

Hală sortare, structură beton, zidărie BCA, acoperit cu ECP

20.

10068

Spatiu depozitare, zidărie, sarpantă lemn

21.

10069

Adăpost animale, zidărie BCA, sarpantă lemn

22.

10070

Chiosc alimentar, constructie din lemn

 

ANEXA Nr. 1c)

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor-constructii, bunuri proprii, care trec din administrarea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare

Pomicolă Oradea în administrarea Universitătii Oradea

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr. crt.

Locul unde

este situat

imobilul

Persoana

juridică

de la care

se transmite

imobilul

Persoana

juridică

la care

se transmite

imobilul

Pozitia din inventarul bunurilor apartinând domeniului

privat al statului

Caracteristici tehnice ale imobilelor care se transmit

0

1

2

3

4

5

1.

Municipiul

Oradea,

judetul

Bihor

 

 

 

Ministerul

Agriculturii si

Dezvoltării

Rurale

Ministerul

Educatiei,

Cercetării si

Tineretului,

pentru

Universitatea

din Oradea

10080

Atelier mecanic, zidărie cărămidă, acoperis planseu

2.

10081

Hală sortare, structură beton, zidărie BCA, ECP-uri

3.

10083

Baracă metalică

4.

10084

Baracă metalică

5.

10085

Baracă metalică

6.

10086

Baracă metalică

7.

 

Academia de Stiinte

Agricole „Gh. Ionescu-

Sisesti”,

Statiunea de

Cercetare-

Dezvoltare

Pomicolă

Oradea

 

10087

Baracă metalică

8.

10088

Baracă metalică

9.

20011

Tractor hidraulic

10.

20012

Tractor S-651

11.

20013

Tractor U-650

12.

20014

Tractor TIH-445

13.

20015

Tractor U-445 DTC

14.

20016

Tractor U-650

15.

2017

Tractor U-650

16.

2018

Tractor HC446

17.

2019

Tractor U-650

18.

20020

Tractor U-650 M

19.

20021

Tractor U-445 DT

20.

20022

Tractor U-445 DT

21.

20023

Tractor U-445

22.

20024

Tractor U-445 DTC

23.

20025

Tractor U-445

24.

20026

Autoturism Dacia 1300

25.

20027

Autoturism Dacia 1307

26.

20028

Statie pompare

27.

20029

Alimentare apă potabilă

28.

20030

Alimentare energie electrică

29.

20031

Canalizare

30.

20032

Rezervor cilindric

31.

20033

Rezervor cilindric

32.

20034

Remorcă-cisternă

33.

20035

Remorcă basculabilă RM2

34.

20036/A

Remorcă basculabilă RM2

35.

20037

Remorcă RTP

36.

20038

Remorcă basculabilă

37.

20039

Remorcă basculabilă

38.

20040

Plug PP-70

39.

20041

Plug PP-40

40.

20042

Plug dezaxat

41.

20043

Plug PP4-30

42.

20044

Sectie disc

43.

20045

Grapă disc GD – 3,2

44.

20046

Grapă disc GD – 3,2

45.

20047

Pod bascul 30t

46.

20048

Pod bascul

47.

20049

Stivuitor balkankar

48.

20050

Remorca RTP –28M

49.

20051

Remorcă basculabilă

50.

20052

Remorcă basculabilă

51.

20053

Remorcă basculabilă

52.

20054

Remorcă basculabilă

53.

20055

Remorcă viticolă RPV - 2,5

54.

20056

Remorcă viticolă RPV - 2,5

55.

20057

Remorcă-cisternă 3,6 t

56.

20058

Remorcă-cisternă 3,6 t

57.

20060

Plantatie piersic 1,4 ha


ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale suprafetelor de teren din domeniul public al statului, aflate în administrarea Agentiei Domeniilor Statului,

care trec în administrarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului - Universitatea din Oradea

 

Tarla

Parcelă

Total ha

Arabil

Fn.Ps.

Pepin.Lv.

Total agr. ha

Dr.

Cc.

Ape HCN

Czi.

Total

neagr.

ha

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

F. 1

 

11,58

 

 

9,98

9,98

0,37

1,23

 

 

1,60

536

8202

0,33

 

 

0,33

0,33

 

 

 

 

 

536

8203

0,05

 

 

 

 

 

0,05

 

 

0,05

536

8204

1,26

 

 

1,26

1,26

 

 

 

 

 

538

8228

0,10

 

 

 

 

 

0,10

 

 

0,10

539+611

8233

2,84

 

 

2,39

2,39

 

0,45

 

 

0,45

539

8234

0,03

 

 

 

 

0,03

 

 

 

0,03

539

8240

0,34

 

 

 

 

0,34

 

 

 

0,34

540

8241

2,00

 

 

2,00

2,00

 

 

 

 

 

540

8247

0,10

 

 

 

 

 

0,10

 

 

0,10

542

8260

1,00

 

 

1,00

1,00

 

 

 

 

 

543

8264

3,00

 

 

3,00

3,00

 

 

 

 

 

609

8266

0,03

 

 

 

 

 

0,03

 

 

0,03

610

 

0,30

 

 

 

 

 

0,30

 

 

0,30

612

 

0,08

 

 

 

 

 

0,08

 

 

0,08

613

 

0,05

 

 

 

 

 

0,05

 

 

0,05

609

 

0,07

 

 

 

 

 

0,07

 

 

0,07

F. 6

 

3,33

 

 

 

 

 

0,76

2,57

 

3,33

617

 

0,76

 

 

 

 

 

0,76

 

 

0,76

11 6

1637/1

2,57

 

 

 

 

 

 

2,57

 

2,57

F.10

 

0,33

 

 

 

 

 

0,33

 

 

0,33

108

1380

0,33

 

 

 

 

 

0,33

 

 

0,33

F. 11

 

1,07

 

 

 

 

 

1,07

 

 

1,07

35/1

446

1,07

 

 

 

 

 

1,07

 

 

1,07

TOTAL SCDP BIHOR MUNICIPIUL ORADEA

 

 

16,31

 

 

9,98

9,98

0,37

3,39

2,57

 

6,33

F. 4

 

3,00

 

0,47

 

0,47

 

2,53

 

 

2,53

262

3449

0,49

 

 

 

 

 

0,49

 

 

0,49

262

3450

0,81

 

 

 

 

 

0,81

 

 

0,81

262

3451

0,38

 

 

 

 

 

0,38

 

 

0,38

262

3460

0,85

 

 

 

 

 

0,85

 

 

0,85

264

3458

0,33

 

0,33

 

0,33

 

 

 

 

 

264

3459

0,14

 

0,14

 

0,14

 

 

 

 

 

F. 9

 

5,79

 

 

 

 

 

1,20

4,59

 

5,79

265

3478

1,20

 

 

 

 

 

1,20

 

 

1,20

265

3474

4,59

 

 

 

 

 

 

4,59

 

4,59

F.10

 

0,90

 

 

 

 

 

0,90

 

 

0,90

284

3640

0,90

 

 

 

 

 

0,90

 

 

0,90

TOTAL SCDP COMUNA PALEU

9,69 0,47 0,47 4,63 4,59 9,22

TOTAL GENERAL SCDP BIHOR

*) 26,00 0,47 10,45 10,45 0,37 8,02 7,16 15,55


*) Suprafată înregistrată la Ministerul Economiei si Finantelor cu nr. MF 116509.

 

Index de termeni, cuprinzând simbolurile categoriilor si subcategoriilor de folosintă:

Fn.Ps. - fânete, păsuni;

Pepin.Lv. - pepinieră pomicolă, livadă;

Total agr. - total agricol;

Dr. - drumuri de exploatare;

Cc. - clădiri, constructii si curti;

Ape HCN- ape si stuf, canale;

Czi. - constructii, zone de întoarcere;

Total neagr. - total neagricol.

 


ANEXA Nr. 3

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale suprafetelor de teren din domeniul public al statului, aflate în administrarea Agentiei Domeniilor Statului,

care trec în domeniul privat al statului si care se transmit comisiilor locale pentru stabilirea dreptului

de proprietate privată asupra terenurilor al persoanelor îndreptătite

 

Tarla

Parcelă

Total ha

Arabil

Fn.Ps.

Pepin.Lv.

Total agr. ha

Dr.

Cc.

Ape HCN

Czi.

Total

neagr.

ha

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

F. 8

 

52,12

18,24

 

31,95

50,19

0,40

0,66

0,87

 

1,93

536

2770

0,30

 

 

 

 

 

0,30

 

 

0,30

198

2757/2

1,25

 

 

1,25

1,25

 

 

 

 

 

199

2759

11,19

 

 

11,19

11,19

 

 

 

 

 

200

2767

0,10

 

 

 

 

 

0,10

 

 

0,10

200

2768

1,76

 

 

1,76

1,76

 

 

 

 

 

200

2769

8,33

4,36

 

3,97

8,33

 

 

 

 

 

200

2771

0,15

 

 

 

 

0,15

 

 

 

0,15

201

2772

8,95

8,95

 

 

8,95

 

 

 

 

 

201

2773

0,40

 

 

 

 

 

 

0,40

 

0,40

202

2779

3,56

3,56

 

 

3,56

 

 

 

 

 

203

2794

2,62

 

 

2,62

2,62

 

 

 

 

 

207

2829

1,37

1,37

 

 

1,37

 

 

 

 

 

207

2830

0,07

 

 

 

 

 

0,07

 

 

0,07

207

2824

0,96

 

 

0,96

0,96

 

 

 

 

 

207

2825

0,14

 

 

 

 

0,14

 

 

 

0,14

207

2828

0,03

 

 

 

 

0,03

 

 

 

0,03

207

2832

0,08

 

 

 

 

0,08

 

 

 

0,08

207

2834

6,97

 

 

6,97

6,97

 

 

 

 

 

207

2836

0,39

 

 

 

 

 

 

0,39

 

0,39

207

2833

0,19

 

 

 

 

 

0,19

 

 

0,19

208

2841

3,23

 

 

3,23

3,23

 

 

 

 

 

208

2842

0,08

 

 

 

 

 

 

0,08

 

0,08

F. 11

 

51,40

0,15

43,92

44,07

2,62

3,93

0,78

7,33

23/1

257

3,94

 

 

3,94

3,94

 

 

 

 

 

23/1

258

0,73

 

 

0,73

0,73

 

 

 

 

 

23/1

259

0,40

 

 

 

 

0,40

 

 

 

0,40

27/3

355

0,31

 

 

 

 

0,31

 

 

 

0,31

33

410/1

2,89

 

 

2,89

2,89

 

 

 

 

 

33

411

0,03

 

 

 

 

 

 

0,03

 

0,03

33

412

0,14

 

 

0,14

0,14

 

 

 

 

 

33

413

1,01

 

 

1,01

1,01

 

 

 

 

 

33

414

0,07

 

 

 

 

0,07

 

 

 

0,07

33

415

1,52

 

 

1,52

1,52

 

 

 

 

 

33

417

0,83

 

 

0,83

0,83

 

 

 

 

 

33

418

0,78

 

 

0,78

0,78

 

 

 

 

 

33

419

0,32

 

 

 

 

 

 

 

0,32

0,32

33

416

0,26

 

 

 

 

 

 

0,26

 

0,26

33

420

0,22

 

 

 

 

0,22

 

 

 

0,22

34

421

0,79

 

 

0,79

0,79

 

 

 

 

 

34

422

0,04

 

 

 

 

0,04

 

 

 

0,04


0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

34

423

2,53

 

 

2,53

2,53

 

 

 

 

 

34

424

0,08

 

 

 

 

0,08

 

 

 

0,08

34

425

2,59

 

 

2,59

2,59

 

 

 

 

 

34

426

0,10

 

 

 

 

 

 

0,10

 

0,10

34

427

0,37

 

 

0,37

0,37

 

 

 

 

 

34

428

0,08

 

 

 

 

0,08

 

 

 

0,08

34

429

0,96

 

 

 

 

 

 

0,96

 

0,96

34

430

0,96

 

 

 

 

 

 

0,96

 

0,96

32

431

0,97

 

 

0,97

0,97

 

 

 

 

 

32

432

1,05

 

 

1,05

1,05

 

 

 

 

 

32

433

2,48

 

 

2,48

2,48

 

 

 

 

 

32

434

0,37

 

 

0,37

0,37

 

 

 

 

 

32

435

1,39

 

 

1,39

1,39

 

 

 

 

 

32

436

0,78

 

 

0,78

0,78

 

 

 

 

 

32

437

0,45

 

 

 

 

 

 

0,45

 

0,45

32

438

2,04

 

 

2,04

2,04

 

 

 

 

 

32

439

0,05

 

 

 

 

0,05

 

 

 

0,05

32

440

0,06

 

 

 

 

0,06

 

 

 

0,06

35/1

441

1,31

 

 

1,31

1,31

 

 

 

 

 

35/1

442

2,52

 

 

2,52

2,52

 

 

 

 

 

35/1

443

0,05

 

 

 

 

0,05

 

 

 

0,05

35/1

445

2,94

 

 

2,94

2,94

 

 

 

 

 

35/1

462

0,60

 

 

 

 

0,60

 

 

 

0,60

35/1

463

0,14

 

 

 

 

0,14

 

 

 

0,14

36

470

0,36

 

 

 

 

 

 

0,36

 

0,36

37

472

0,05

 

 

 

 

 

 

 

0,05

0,05

37

473

1,55

 

 

1,55

1,55

 

 

 

 

 

37

474

0,43

 

 

 

 

 

 

0,43

 

0,43

37

475

0,08

 

 

0,08

0,08

 

 

 

 

 

37

476

0,25

 

 

 

 

0,25

 

 

 

0,25

38/1

477

0,24

 

 

 

 

 

 

 

0,24

0,24

38/1

478

0,04

 

 

 

 

 

 

0,04

 

0,04

38/1

479

6,08

 

 

6,08

6,08

 

 

 

 

 

38/1

480

0,17

 

 

 

 

 

 

 

0,17

0,17

38/1

481

0,06

 

 

 

 

 

 

0,06

 

0,06

38/1

482

0,04

 

 

 

 

0,04

 

 

 

0,04

38/1

483

0,62

 

 

0,62

0,62

 

 

 

 

 

38/1

484

0,62

 

 

0,62

0,62

 

 

 

 

 

38/1

485

0,15

 

0,15

 

0,15

 

 

 

 

 

38/1

486

0,28

 

 

 

 

 

 

0,28

 

0,28

38//1

487

0,23

 

 

 

 

0,23

 

 

 

0,23

23/1

260

1,00

 

 

1,00

1,00

 

 

 

 

 

F. 1

 

74,94

1,02

64,38

65,40

6,58

0,81

0,45

1,70

9,54

536

8200

0,07

 

 

 

 

 

0,07

 

 

0,07

536

8201

0,12

 

 

 

 

0,12

 

 

 

0,12

537

8205

0,04

 

 

 

 

0,04

 

 

 

0,04

537

8204

0,27

 

 

0,27

0,27

 

 

 

 

 


0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

537

8206

0,12

 

 

 

 

 

0,12

 

 

0,12

537

8207

0,29

 

 

0,29

0,29

 

 

 

 

 

537

8209

0,06

 

 

 

 

0,06

 

 

 

0,06

537

8210

0,83

 

 

0,83

0,83

 

 

 

 

 

536

8211

0,02

 

 

 

 

0,02

 

 

 

0,02

536

8215

0,14