MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 787         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE        Marti, 25 noiembrie 2008

 

SUMAR

 

DECRETE

 

            1.103. - Decret privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei pentru maistri militari si subofiteri din Serviciul de Informatii Externe

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

            Decizia nr. 1.188 din 6 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) si (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

 

            Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) si (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor i a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            149. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile si a contributiei nationale în bugetul institutiilor implicate în gestionarea si utilizarea acestora, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”

 

            154. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice si a Legii vânătorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006

 

            169. - Ordonantă de urgentă privind majorarea contributiei României la realizarea investitiilor finantate prin împrumutul extern acordat de Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare, prin Acordul de împrumut pentru finantarea „Proiectului de modernizare a retelei energetice feroviare”

 

            172. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea si completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007

 

            1.240. - Hotărâre privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor a unor suprafete de teren trecute în domeniul public al statului, în vederea finalizării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a obiectivului de investitii „Fluidizarea traficului rutier pe DN 1 între km 8+100 si km 17+100 si centura rutieră în zona de nord a municipiului Bucuresti, obiect 1 C, pasaj inferior pe DN 1 la intersectia cu Bd. Aerogării si bd. Ion Ionescu de la Brad”

 

            1.419. - Hotărâre privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.114/2003 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon. Tronsonul Drumul Taberei-Universitate”

 

            1.420. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Cancelariei Primului-Ministru din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008, pentru Agentia Natională pentru Sport

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.638. - Ordin al ministrului sănătătii publice privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2008 al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie „Cantacuzino”

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

            1.154. - Hotărâre pentru completarea anexei la Regulamentul de ordine interioară al instantelor judecătoresti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005

 

ACTE ALE COMITETULUI INTERMINISTERIAL DE FINANTĂRI, GARANTII SI ASIGURĂRI

 

            365. - Hotărâre pentru aprobarea Normei privind derularea activitătii de emitere în numele si în contul statului a garantiei pentru companii (cod ISO: NI-GAR-08-I/0)

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

            Hotărârea din 29 aprilie 2008 în Cauza Stancu împotriva României


 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei

pentru maistri militari si subofiteri din Serviciul de Informatii Externe

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 10 pct. 4 si ale art. 11 pct. IX.4 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere propunerile directorului Serviciului de Informatii Externe,

Presedintele României decretează:

Art. 1. - Pe data de 1 decembrie 2008 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei, pentru 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, maistrilor militari si subofiterilor prevăzuti în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul decret.

Art. 2. - Pe data de 1 decembrie 2008 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei, pentru 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, maistrilor militari si subofiterilor prevăzuti în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul decret.

Art. 3. - Pe data de 1 decembrie 2008 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei, pentru 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, maistrilor militari si subofiterilor prevăzuti în anexa nr. 3*), care face parte integrantă din prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2008.

Nr. 1.103.


*) Anexele nr. 1-3 se comunică institutiilor interesate.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.188

din 6 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) si (3) din Legeanr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei

publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) si (3) din Legea nr. 35/2008 pentru

alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, exceptie ridicată de Uniunea Democrată Tătară si Naim Belgin în Dosarul unic nr. 12/C/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 2.069D/2008 al Curtii Constitutionale.

La apelul nominal răspunde, pentru Uniunea Democrată Tătară, avocat Eugen Tintă-Vass, cu împuternicire avocatială depusă la dosar, lipsind celălalt autor al exceptiei, domnul Naim Belgin, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.


Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 2.082D/2008, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, exceptie ridicată de Asociatia Etnicilor Turci si Denis Sabit în Dosarul nr. 11/C/2008 al Tribunalului Bucureti - Sectia a III-a civilă.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul exceptiei Asociatia Etnicilor Turci, acelasi avocat prezent si în cauza mai sus strigată, lipsind celălalt autor al exceptiei, domnul Denis Sabit, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Văzând identitatea partială de obiect al celor două cauze, Curtea, din oficiu, pune în discutie problema conexării.

Atât reprezentantul conventional al autorilor exceptiilor, cât si reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a cauzelor.

Curtea, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 2.082D/2008 la Dosarul nr. 2.069D/2008, care a fost primul înregistrat la Curtea Constitutională.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul părtii prezente, în vederea sustinerii exceptiei de neconstitutionalitate invocate. În esentă, acesta a afirmat că dispozitiile art. 9 alin. (2) si (3) din Legea nr. 35/2008 creează un cadru discriminatoriu între organizatiile minoritătilor nationale, datorită tratamentului favorabil de care se bucură organizatiile minoritătilor nationale reprezentate în Parlament în legislatura 2004—2008, care nu au de îndeplinit nicio o altă conditie pentru depunerea candidaturii la viitoarele alegeri, în detrimentul acelor organizatii ale minoritătilor nationale care nu au avut o astfel de reprezentare în aceeasi legislatură si care, pentru a-si depune candidatura pentru un mandat de parlamentar, trebuie să îndeplinească cele două conditii prevăzute de textele criticate, referitoare la caracterul de utilitate publică al respectivei organizatii si la depunerea în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor a unei liste de membri care să contină un număr de cel putin 15% din numărul total al cetătenilor declarati ca apartinând acelei minorităti după ultimul recensământ. În opinia autorilor exceptiei, prima conditie mentionată este, practic, imposibil de realizat, având în vedere că, la data adoptării Legii nr. 35/2008, nicio organizatie apartinând minoritătilor nationale nu era declarată ca atare. În concluzie, textele de lege criticate contravin prevederilor art. 4, art. 37, art. 6 alin. (1) si art. 62 alin. (2) din Constitutie, motiv pentru care se solicită admiterea exceptiei. Avocatul autorilor exceptiei depune în fiecare dintre cele două dosare note scrise având un continut identic.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece textele de lege criticate nu încalcă normele fundamentale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierile din 20 octombrie 2008, pronuntate în Dosarulunic nr. 12/C/2008, respectiv în Dosarul nr. 11/C/2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilă, respectiv Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă au sesizat Curtea Constitutională cu excepia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (2) si (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, respectiv a dispozitiilor art. 9 alin. (3) din aceeasi lege.

Exceptiile au fost ridicate de Uniunea Democrată Tătară si Naim Belgin, pe de o parte, si de Asociatia Etnicilor Turci i Denis Sabit, pe de altă parte, în cauze având ca obiect solutionarea unor contestatii formulate împotriva unor decizii ale Biroului Electoral Central prin care au fost respinse candidaturile la alegerile parlamentare din anul 2008 ale celor două organizatii ale minoritătilor nationale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, având un continut asemănător, autorii acesteia arată că dispozitiile art. 9 alin. (2) si (3) din Legea nr. 35/2008, modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2008, încalcă dreptul minoritătilor de a fi reprezentate în Parlamentul României de către organizatia dorită. Astfel, în timp ce pentru organizatiile reprezentate în Parlament nu există nicio conditie de fond necesară depunerii candidaturilor, în cazul organizatiilor nereprezentate în Parlament sunt impuse două conditii: utilitatea publică si depunerea în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor a unei liste de membri care să contină un număr de cel putin 15% din numărul total al cetătenilor declarati ca apartinând acelei minorităti după ultimul recensământ. Prin urmare, se creează o situatie discriminatorie în favoarea organizatiilor minoritătilor reprezentate în Parlament la ultimele alegeri, chiar dacă este posibil ca acestea să nu mai reflecte, în prezent, vointa majoritară a cetătenilor apartinând acelei minorităti, în timp ce acele organizatii care au capacitatea reală de a reprezenta interesul general al membrilor săi sunt împiedicate, datorită celor două conditii prevăzute de art. 9 alin. (2) si (3) din lege, să candideze pentru alegerile parlamentare.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilă, ca si Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă, apreciază că textele de lege criticate nu pot fi considerate discriminatorii, exceptia de neconstitutionalitate fiind, prin urmare, neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 9 alin. (2) si (3) din Legea nr. 35/2008, cu modificările si completările ulterioare, nu încalcă dispozitiile art. 4, art. 6 alin. (1), art. 16, art. 37 alin. (1) si ale art. 62 alin. (2) din Legea fundamentală, textele criticate fiind, asadar, constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 9 alin. (2) si (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008. Alin.(3) al art. 9 din lege a fost modificat prin art. I pct. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea si completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 29 august 2008. Prin urmare, în prezent, textele de lege criticate au următorul continut:

- Art. 9 alin. (2) si (3): „(2) Pot depune candidaturi organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale reprezentate în Parlament.

(3) Pot depune candidaturi si alte organizatii ale cetătenilor apartinând minoritătilor nationale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care sunt de utilitate publică si care prezintă Biroului Electoral Central, în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor, o listă de membri cuprinzând un număr de cel putin 15% din numărul total al cetătenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca apartinând minoritătii respective.”

- Art. 2 pct. 29, la care se face trimitere în alin. (3), are următoarea redactare: „minoritate natională - acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minoritătilor Nationale;”.

Autorii exceptiei consideră că textele de lege mentionate încalcă, în ordinea invocării lor, prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1), raportat la art. 4, referitoare la interzicerea discriminării pe criterii de origine etnică, art. 37 alin. (1) privind dreptul de a fi ales, art. 6 alin. (1) privind dreptul la identitate si ale art. 62 alin. (2) referitoare la dreptul organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale de a fi reprezentate în Parlament.

Examinând criticile de neconstitutionalitate formulate, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse, pentru cele ce se vor arăta în continuare.

În esentă, autorii exceptiei consideră că cerintele prevăzute de art. 9 alin. (2) si (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali împiedică participarea în cursa alegerilor parlamentare a acelor organizatii ale cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care la alegerile anterioare nu au fost reprezentate în Parlament. Textele de lege criticate impun în sarcina acestora îndeplinirea a două conditii: caracterul de utilitate publică al acelei organizatii si depunerea în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor a unei liste de membri care să contină un număr de cel putin 15% din numărul total al cetătenilor declarati ca apartinând acelei minorităti după ultimul recensământ, conditii ce nu sunt prevăzute, în schimb, si pentru organizatiile minoritătilor reprezentate în Parlament la ultimele alegeri, acestea având dreptul neîngrădit de a participa la scrutinul electoral.

Curtea constată că întreaga argumentatie a exceptiei de neconstitutionalitate, întemeiată pe dispozitiile art. 4, art. 6 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 37 alin. (1) si art. 62 alin. (2) din Constitutie, nu poate fi retinută.

Dispozitiile de lege criticate contin norme care sunt în spiritul, si nu împotriva, atât al prevederilor constitutionale ale art. 6 alin. (1), care recunosc si garantează dreptul la identitate al minoritătilor nationale, cât i ale art. 62 alin. (2), care legitimează participarea organizatiilor cetătenilor care apartin minoritătilor nationale la alegerile parlamentare, în conditiile legii electorale. Or, atât conditia recunoasterii caracterului de utilitate publică al organizatiei respective, cât si cea a depunerii unor liste de membri însumând un număr de cel putin 15 % din numărul total al cetătenilor declarati ca apartinând acelei minorităti după ultimul recensământ sunt astfel de cerinte, reglementate prin legea organică în materie electorală. Stabilirea, prin lege, a conditiilor mentionate nu contravine textelor constitutionale invocate ca fiind încălcate, legiuitorul având competenta exclusivă de a institui modalitătile si conditiile de functionare a sistemului electoral, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constitutie.

Textele criticate creează un regim special pentru organizatiile minoritătilor nationale, în măsură să justifice, prin conditiile impuse, reprezentarea reală a membrilor acestora în Parlament. Fixarea unui termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor în vederea prezentării la Biroul Electoral Central a unei liste de membri se justifică prin necesitatea ocrotirii interesului general al societătii, referitor la organizarea si desfăsurarea cu celeritate a procedurilor electorale.

Totodată, Curtea constată că textele legale supuse controlului de constitutionalitate nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1), raportat la art. 4 din Legea fundamentală, si, ca atare, nu pot fi considerate discriminatorii, câtă vreme legiuitorul a urmărit prin aceste reglementări să acorde si organizatiilor minoritătilor nereprezentate în Parlament posibilitatea să participe la alegeri, nu numai celor care, în baza voturilor obtinute în alegeri, sunt deja reprezentate în Parlament.

Cât priveste afirmatiile autorilor exceptiei, potrivit cărora este inechitabil ca organizaiile minoritătilor nationale reprezentate în Parlament să poată candida si pe viitor făfă îndeplinirea niciunei alte conditii, deoarece acestea, în realitate, si-ar fi putut pierde, între timp, reprezentativitatea în rândul minoritătii respective, Curtea consideră că nici aceste sustineri nu pot fi retinute ca fiind întemeiate. Astfel, cum a statuat în jurisprudena sa în materie, de exemplu prin Decizia nr. 146 din 15 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 11 aprilie 2005, „organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale reprezentate în Parlament nu sunt privilegiate (.'..), întrucât acestea au îndeplinit conditii mult mai severe pentru a accede în Parlament”. Totodată, dacă criteriile pe baza cărora acele organizatii au obtinut la ultimele alegeri un loc în Parlament nu sunt îndeplinite si la actualele alegeri, acest lucru va rezulta din votul alegătorilor.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (2) si (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul ale s ilor locali, exceptie ridicată de Uniunea Democrată Tătară si Naim Belgin în Dosarul unic nr. 12/C/2008 al Tribunalului Bucureti - Sectia a V-a civilă si de Asociatia Etnicilor Turci si Denis Sabit în Dosarul nr. 11/C/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.189

din 6 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) si (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror Claudia-Margareta

Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor „art. I pct. 45 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea si completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali”, exceptie ridicată de Asociatia „Adevăr si Dreptate” în Dosarul nr. 6.463/2/2008 (2.406/2008) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, Asociatia „Adevăr si Dreptate”, prin presedintele său, domnul Ene Viorel, asistat de avocat Dumitru Niturad, cu împuternicire avocatială depusă la dosarul cauzei. Lipseste partea Dan Voiculescu, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 2.108D/2008, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicată de acelasi autor în Dosarul nr. 6.464/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, prin presedintele său si asistat de acelasi avocat ca si în cauza anterior strigată. Lipseste partea Nicolae Dabija, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Văzând identitatea de obiect al celor două cauze, Curtea, din oficiu, pune în discutie problema conexării cauzelor.

Părtile prezente si reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a celor două cauze.

Curtea, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 2.108D/2008 la Dosarul nr. 2.105D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului autorului exceptiei, care reiterează, pe scurt, argumentele expuse în motivarea scrisă a exceptiei, solicitând, în final, admiterea acesteia, în temeiul prevederilor art. 115 alin. (1), (2), (5) si (6) din Constitutie, invocate ca fiind încălcate.

Reprezentantul Ministerului Public, fiind solicitat să-si exprime punctul de vedere asupra exceptiei, pune concluzii de respingere a acesteia ca neîntemeiată. Aceasta deoarece dispozitiile art. I pct. 45 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2008, prin aceea că reglementează asupra termenului de

depunere a contestatiei împotriva deciziei de acceptare a unei candidaturi, nu afectează drepturile electorale în sensul prevăzut de art. 115 alin. (6) din Constitutie. În plus, actul normativ criticat îndeplineste si conditiile cuprinse la art. 115 alin. (5) din Legea fundamentală, referitoare la intrarea în vigoare a ordonantei de urgentă numai după depunerea ei, spre dezbatere în procedura de urgentă, la Camera competentă si publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin încheierile din 26 octombrie 2008, pronuntate în dosarele nr. 6.463/2/2008 (2406/2008), respectiv nr. 6.464/2/2008, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie, respectiv Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor „art. I pct. 45 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea si completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali”.

Exceptia a fost ridicată de Asociatia „Adevăr si Dreptate” în cauze privind solutionarea unor recursuri formulate împotriva unor sentinte civile prin care au fost solutionate două contestatii împotriva unor decizii ale biroului electoral de circumscriptie, prin care au fost acceptate două candidaturi la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate având un continut identic se sustine că prevederile art. I pct. 45 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2008, prin care „s-au modificat drepturile contestatarilor prevăzute la art. 35 (1) din Legea organică electorală a votului uninominal nr. 35/2008”, contravin art. 115 alin. (1), (2), (5) si (6) din Constitutie, deoarece:

- potrivit art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, ordonantele de urgentă nu pot fi adoptate în domeniul drepturilor electorale, ceea ce se întâmplă însă prin prevederile de lege criticate, acestea modificând termenul în care părtile interesate au dreptul de a depune contestatie împotriva unei decizii de acceptare a unei candidaturi;

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2008 reglementează în materie electorală, domeniu care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constitutie, apartine legilor organice, astfel că actul normativ criticat încalcă si prevederile art. 115 alin. (1) din aceasta, de vreme ce „în domeniul legii organice nu se pot emite ordonante de urgentă”;

- ordonanta de urgentă criticată a fost emisă în afara unei legi de abilitare, astfel cum impune art. 115 alin. (2) din Constitutie;


- mai mult, actul normativ atacat nu a fost depus spre dezbatere la Camera Deputatilor, astfel că, neîndeplinind conditiile prevăzute de art. 115 alin. (5) din Constitutie, autorul excepiei apreciază că acest act normativ nu poate fi considerat ca fiind în vigoare.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie, exprimându-si opinia în Dosarul nr. 2.105D/2008 al Curtii Constitutionale, apreciază că dispozitiile art. I pct. 45 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2008 sunt neconstitutionale, în sensul încălcării art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, „întrucât acestea nu au fost adoptate prin lege organică si aduc o restrângere a duratei în care poate fi exercitată contestatia reglementată la art. 32 alin. (1) din Legea nr. 35/2008”. De asemenea, instanta arată că „în domeniul exercitării drepturilor electorale, domeniu care intră în sfera de reglementare a legii organice, Guvernul nu este abilitat să emită ordonantă de urgentă”, astfel că, în lipsa unei legi speciale de abilitare a Guvernului, rezultă o încălcare si a art. 115 alin. (1) din Constitutie.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă, exprimându-si opinia în Dosarul nr. 2.108D/2008 al Curtii Constitutionale, apreciază că, sub aspectul criticii de neconstitutionalitate fundamentate pe art. 73 alin. (3) lit. a) si art. 115 alin. (1) si (2) din Constitutie, exceptia este neîntemeiată. Cât priveste raportarea criticii la prevederile art. 115 alin. (5) din Legea fundamentală, instanta de judecată mentionează că nu îsi poate exprima punctul de vedere, Guvernul urmând să aducă precizări cu privire la procedura depunerii ordonantei de urgentă criticate, spre dezbatere, la Camera competentă.

În schimb, instanta de judecată apreciază că dispozitiile de lege atacate sunt neconstitutionale prin raportare la prevederile art. 115 alin. (6) din Constitutie, deoarece acestea fac referire la un drept electoral, asupra căruia, potrivit normei fundamentale încălcate, nu se poate reglementa prin ordonantă de urgentă. Se sustine, în acest sens, că sfera drepturilor electorale nu se rezumă doar la drepturile electorale privite ca drepturi fundamentale si recunoscute de art. 36, 37 si 38 din Constitutie, ci include i alte drepturi electorale, reglementate prin lege, cum este cel în spetă, dreptul de a contesta decizia biroului electoral de circumscriptie prin care a fost acceptată o candidatură, drept ale cărui conditii de exercitare au fost modificate prin ordonanta de urgentă criticată. Concluzia aceasta se desprinde, în opinia instantei, din însăsi redactarea art. 115 alin. (6) din Constitutie, care consacră domeniile sustrase reglementării prin ordonantă de urgentă, enumerând distinct, în cadrul acestei categorii, „drepturile, libertătile si îndatoririle prevăzute de Constitutie”, de „drepturile electorale”.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că „dispozitiile art. I pct. 45 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2008, care modifică termenul de depunere a contestatiei împotriva acceptării de către biroul electoral de circumscriptie a unei candidaturi, instituit de Legea nr. 35/2008, aduc o restrângere a duratei în care poate fi exercitată contestatia reglementată la art. 32 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 si afectează dreptul fundamental de a fi ales.” În consecintă, dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, fiind contrare prevederilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală. Celelalte dispozitii constitutionale invocate nu au incidentă în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat în încheierile de sesizare si în motivările autorului, îl reprezintă prevederile „art. I pct. 45 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea si completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali”. Dispozitiile de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. I pct. 45: „Titlul I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează: [...]

45. La articolul 32, alineatele (1) si (2) se modifică si vor avea următorul cuprins:

«Art. 32. - (1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscriptie a unei candidaturi se face, în termen de 24 de ore de la depunere, prin decizie si poate fi contestată de către cetătenii cu drept de vot, partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, în termen de cel mult 48 de ore de la afisarea deciziei de acceptare.

(2) Respingerea de către biroul electoral de circumscriptie a unei candidaturi se face, în termen de 24 de ore de la depunere, prin decizie si poate fi contestată de către candidat sau de către competitorii electorali care au propus candidatura respectivă, în termen de 48 de ore de la afisarea deciziei de respingere.»”

În ceea ce priveste raportul dintre actul de bază - Legea nr. 35/2008 - si actul modificator - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2008 —, trebuie retinut că, potrivit normelor de tehnică legislativă, dispozitiile de modificare si completare sunt încorporate, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Ca atare, Curtea retine că obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, în realitate, dispozitiile art. 32 alin. (1) si (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, astfel cum acest text de lege a fost modificat prin art. I pct. 45 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea si completarea titlului I al Legii nr. 35/2008, ordonantă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 29 august 2008.

În redactarea initială, art. 32 alin. (1) si (2) avea următorul continut:

„(1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscriptie a unei candidaturi poate fi contestată de către cetătenii cu drept de vot, partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale în termen de 72 de ore de la expirarea termenului de depunere a candidaturii.

(2) Respingerea de către biroul electoral de circumscriptie a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat sau de către competitorii electorali care au propus candidatura respectivă, în termen de 3 zile de la respingere.”

Autorul exceptiei consideră că textele de lege, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2008, încalcă prevederile constitutionale ale art. 73 alin. (3) lit. a), potrivit cărora sistemul electoral se reglementează prin lege organică, si ale art. 115 alin. (1), (2), (5) si (6), referitoare la delegarea legislativă.

Examinând criticile de neconstitutionalitate formulate, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse, pentru cele ce se vor arăta în continuare.

1. O primă critică constă în aceea că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2008 reglementează în materie electorală, domeniu ce, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constitutie, apartine legilor organice, astfel că actul normativ criticat încalcă si prevederile art. 115 alin. (1) din aceasta, de vreme ce „în domeniul legii organice nu se pot emite ordonante de urgentă”, iar aceasta a fost emisă în afara unei legi de abilitare.

Asupra acestor critici, Curtea tine să învedereze că, în sistemul constitutional românesc, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tării, rol ce îi este conferit de art. 61 alin. (1) din Constitutie. Pe de altă parte, ca o exceptie de la monopolul Parlamentului în materie de legiferare, Constitutia a prevăzut în art. 108 alin. (3) si art. 115 institutia delegării legislative, care oferă Guvernului posibilitatea de a adopta ordonante - simple sau de urgentă —, acte normative cu putere de lege. Ca forme ale delegării legislative sunt de mentionat:

a) delegarea legislativă către Guvern prin intermediul unei legi speciale de abilitare, cu respectarea cerintelor prevăzute de art. 115 alin. (1)-(3) din Constitutie, în baza căreia pot fi emise ordonante (simple) în domenii care nu fac obiectul legilor organice;

b) delegarea legislativă constitutională - permisă direct de Constitutie -, în baza căreia Guvernul poate recurge, în situatii extraordinare, la reglementarea primară a unor relatii sociale, pe calea ordonantelor de urgentă, în conditiile prevăzute de art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Este de observat că ordonantele de urgentă pot fi adoptate de Guvern numai în situatii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligatia de a motiva urgenta în cuprinsul acestora. Ordonanta de urgentă care cuprinde norme de natura legii organice se aprobă, conform art. 115 alin. (5) teza finală din Constitutie, cu majoritatea prevăzută la art. 76 alin. (1). Din prevederile constitutionale enuntate se constată că ordonantele de urgentă pot interveni atât în domeniul legilor ordinare, cât si în domeniul rezervat legilor organice.

În doctrină s-a subliniat că, „spre deosebire de ordonantele guvernamentale emise pe baza unei legi de abilitare în absenta unei stări exceptionale, ordonantele de urgentă se caracterizează prin faptul că sunt adoptate în temeiul unei autorităti proprii, conferite de Constitutie Guvernului, fără să fie nevoie în acest scop de o autorizare prealabilă concretizată într-o lege specială, dar cu conditia ca măsurile luate să fie impuse de o situatie exceptională”.

Fată de cele mentionate, Curtea constată că Ordonanta de urgenă nr. 97/2008, criticată pentru neconstitutionalitate, a fost emisă de Guvern cu respectarea tuturor cerintelor constitutionale prevăzute la art. 115 alin. (4).

2. În ce priveste sustinerea că actul normativ atacat nu a fost depus spre dezbatere la Camera Deputatilor, neîndeplinind conditiile prevăzute la art. 115 alin. (5) din Constitutie, si, în consecintă, actul nu poate fi considerat ca fiind în vigoare, Curtea consideră că această critică este neîntemeiată.

Potrivit art. 115 alin. (5) teza întâi din Constitutie, ordonanta de urgentă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgentă la Camera competentă să fie sesizată si după publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Din examinarea fisei privind derularea procedurii legislative rezultă că proiectul de lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 97/2008 a fost înregistrat la Senat, în temeiul art. 75 alin. (1) din Constitutie, ca primă Cameră sesizată, la 29 august 2008, pentru dezbatere în procedură de urgentă, iar ordonanta a fost publicată, la aceeasi dată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630/2008.

3. O altă sustinere a autorului exceptiei constă în faptul că prin această ordonantă de urgentă se contravine art. 115 alin. (6) din Constitutie, care nu îngăduie să fie adoptate ordonante de urgenă prin care sunt afectate drepturile electorale. Or, prin prevederile legale criticate au fost modificate termenul în care părtile interesate au dreptul de a depune contestatii împotriva unei decizii de acceptare a unei candidaturi si momentul de la care acesta începe să curgă.

Articolul 115 alin. (6) din Constitutie prevede că „Ordonantele de urgentă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertătile si îndatoririle prevăzute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”. Din interpretarea textului constitutional se poate deduce că interdictia adoptării de ordonante de urgentă este totală si neconditionată atunci când mentionează că „nu pot fi adoptate în domeniul legilor constitutionale” si că „nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”. În celelalte domenii prevăzute de text, ordonantele de urgentă nu pot fi adoptate dacă „afectează”, dacă au consecinte negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le contin, au consecinte pozitive în domeniile în care intervin.

Potrivit art. 115 alin. (6) din Constitutie, „Ordonantele de urgentă [...] nu pot afecta [...] drepturile electorale [...]”.

Pentru Curtea Constitutională, interpretarea si aplicarea acestei dispozitii constituionale impune, pentru început, clarificarea a două probleme.

O primă problemă ridicată de interpretarea textului constitutional constă în lămurirea notiunii „de a afecta”, cu referire la drepturile electorale.

Verbul „a afecta” este susceptibil de interpretări diferite, asa cum rezultă din unele dictionare. Din punctul de vedere al Curtii, aceasta urmează să retină numai sensul juridic al notiunii, sub diferite nuante, cum ar fi: „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vătăma”, „a leza”, „a antrena consecinte negative”, cu privire la categoria drepturilor electorale ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate.

O a doua problemă care trebuie clarificată este de a stabili continutul notiunii de „drepturi electorale”.

Drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile si libertătile cetătenilor. Desi drepturile electorale sunt cuprinse în sfera drepturilor si libertătilor prevăzute de Constitutie, legiuitorul constituant a inserat distinct, alături de acestea, în cuprinsul alin. (6) al art. 115 din Legea fundamentală, categoria drepturilor electorale, pentru a sublinia că acestea se referă si la drepturile electorale mentionate de legislatia infraconstitutională.

Rezultă, asadar, că sfera drepturilor electorale este mai largă decât cea rezultată din Constitutie, unde sunt reglementate doar drepturile electorale fundamentale ale cetătenilor, în timp ce celelalte drepturi electorale sunt prevăzute de lege.


Drepturile electorale privite din punct de vedere constitutional ca drepturi fundamentale se regăsesc în art. 16 alin. (4), art. 36, 37, 38, art. 62 alin. (1) si (2) si art. 81 alin. (1) din Constitutie.

Alături de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constitutie se regăsesc si alte drepturi electorale reglementate prin lege (dreptul alegătorilor de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrisurilor gresite sau a oricăror erori din Registrul electoral; dreptul alegătorilor de a verifica înscrierea în listele electorale, de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor gresite si a oricăror erori; dreptul alegătorilor de a face contestatie cu privire la listele electorale; dreptul alegătorilor de a obtine cartea de alegător; dreptul de contestare a candidaturilor; dreptul candidatilor de a contesta operatiunile electorale; dreptul candidatilor de a avea acces la mijloacele de informare în masă). Aceste drepturi sunt drepturi electorale procedurale, ce tin de exercitarea drepturilor electorale fundamentale ale cetătenilor (dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a alege).

În conformitate cu dispozitiile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constitutie, sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Asa cum s-a arătat, prin ordonante de urgentă se poate reglementa si în domenii rezervate legilor organice.

În domeniul drepturilor electorale „afectarea acestora” pe calea ordonantelor de urgentă, în sensul art. 115 alin. (6) din Constitutie, trebuie examinată cu anumite nuantări, în special în ceea ce priveste acele drepturi care sunt legate de organizarea si desfăsurarea procesului electoral, tinând seama si de anumite realităti practice.

Curtea consideră că în cadrul duratei procesului electoral, cuprinzând diverse faze, se impune o corelare a termenelor, în succesiunea lor, la care operatiunile electorale să se desfă s oare.

Asa cum s-a arătat, dreptul de contestare a unei candidaturi este un drept electoral, dar fără a fi un drept electoral fundamental. Faptul că pe calea unei ordonante de urgentă au fost aduse modificări atât asupra termenului de depunere a contestatiei împotriva deciziilor de acceptare de către biroul electoral de circumscriptie a unei candidaturi, cât si asupra momentului de la care acest termen procedural începe să curgă nu poate afecta dreptul de vot al contestatorului si nici pe cel de a face contestatie, în sensul în care Curtea a precizat continutul notiunii „a afecta” („a leza”, „a prejudicia”, „a aduce atingere”).

Dreptul electoral referitor la dreptul de contestare a candidaturilor nu este, prin urmare, prejudiciat sau lezat sub aspectul existentei dreptului subiectiv. Ordonanta de urgentă criticată cuprinde norme care reglementează doar modalitătile si conditiile de exercitare a acestui drept, ceea ce nu contravine prevederilor art. 115 alin. (6) din Constitutie.

Prin limitarea în timp a exercitării dreptului de a contesta o candidatură, legiuitorul a avut în vedere necesitatea de corelare a acestuia cu alte drepturi ce tin de operatiunile electorale, supuse, la rândul lor, unor termene.

De altfel, această concluzie se reflectă si în jurisprudenta Curtii, care, de exemplu, prin Decizia sa nr. 150 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 28 aprilie 2005, si Decizia nr. 146 din 15 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 11 aprilie 2005, a retinut, cu titlu de principiu, că asigurarea celeritătii în procesul electoral constituie un considerent major care justifică instituirea de către legiuitor a unor reguli speciale de procedură în materie electorală, concretizate, de pildă, în termene scurte de exercitare si solutionare a căilor de atac.

Fată de cele arătate, Curtea apreciază că pe calea ordonantelor de urgentă se poate interveni asupra drepturilor electorale procedurale prevăzute în legislatia infraconstitutională, în măsura în care nu se aduce atingere existentei dreptului, nu se „afectează” substanta dreptului ca atare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (1) si (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, exceptie ridicată de Asociatia „Adevăr si Dreptate” în Dosarul nr. 6.463/2/2008 (2.406/2008) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie si în Dosarul nr. 6.464/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 


ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile si a contributiei nationale în bugetul institutiilor implicate în gestionarea si utilizarea acestora, pentru obiectivul

„Cooperare teritorială europeană”

 

Având în vedere faptul că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, este beneficiar de fonduri externe nerambursabile în cadrul obiectivului „Convergentă” si al obiectivului „Cooperare teritorială europeană”,

având în vedere faptul că Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor gestionează fondurile externe nerambursabile aferente programelor obiectivului „Cooperare teritorială europeană” în calitate de Autoritate de management/Autoritate comună de management/Autoritate natională pentru 11 programe finantate din Fondul European de Dezvoltare Regională, precum si din fondurile aferente Instrumentului de Asistentă pentru Preaderare si Instrumentului European de Vecinătate si Parteneriat,

tinând cont de faptul că 9 dintre cele 11 programe au primit decizia de aprobare din partea Comisiei Europene, iar celelalte două urmează să o primească până la sfârsitul anului curent,

având în vedere urgenta privind crearea cadrului legal de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.083/2006 din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispozitii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European si Fondul de coeziune si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999, Regulamentului (CE) nr. 1.080/2006 din 5 iulie 2006 al Parlamentului European si al Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.783/1999, Regulamentului (CE) nr. 1.828/2006 din 8 decembrie 2006 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.083/2006 de stabilire a unor dispozitii generale privind la Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European si Fondul de coeziune si Regulamentului (CE) nr. 1.080/2006 al Parlamentului European si al Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Regulamentului (CE) nr. 1.638/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a dispozitiilor generale privind instituirea unui instrument european de vecinătate si parteneriat, Regulamentului (CE) nr. 951/2007 al Comisiei din 9 august 2007 de stabilire a normelor de punere în aplicare a programelor de cooperare transfrontalieră finantate în cadrul Regulamentului (CE) nr. 1.638/2006 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a dispozitiilor generale privind instituirea unui instrument european de vecinătate si parteneriat, Regulamentului (CE) nr. 1.085/2006 al Consiliului din 17 iulie 2006 de instituire a unui instrument de asistentă pentru preaderare (IPA) si Regulamentului (CE) nr. 718/2007 al Comisiei din 12 iunie 2007 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.085/2006 al Consiliului de instituire a unui instrument de asistentă pentru preaderare (IPA),

în scopul asigurării coerentei fluxurilor financiare aferente implementării programelor obiectivului „Cooperare teritorială europeană” atât intern, cât si în relatia cu statele partenere în programe,

apreciind că neadoptarea prezentei ordonante de urgentă ar conduce la aparitia unor grave disfunctionalităti în implementarea programelor obiectivului „Cooperare teritorială europeană” din punctul de vedere al asigurării unei gestiuni financiare corecte si echitabile pentru toate statele partenere în programe,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Ordonanta Guvernului nr. 46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile si a contributiei nationale în bugetul institutiilor implicate în gestionarea si utilizarea acestora, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 31 august 2007, aprobată prin Legea nr. 379/2007, se modifică si se completează, după cum urmează:

1. În tot cuprinsul ordonantei, următoarele sintagme se înlocuiesc după cum urmează:

a) sintagma „contributie natională” se înlocuieste cu sintagma „contributie publică natională”;

b) sintagma „cheltuieli neeligibile” se înlocuieste cu sintagma „alte cheltuieli decât cele eligibile”;

c) sintagmele „liderul de proiect/beneficiar”, respectiv „liderului de proiect/beneficiarului” se înlocuiesc cu sintagmele „liderii de proiect/beneficiarii”, respectiv „liderilor de proiect/beneficiarilor”.

2. La articolul 1 alineatul (2), literele m), r), t) si u) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„m) unitate de plată - structura din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor, în situatia în care acesta îndeplineste rol de Autoritate de management/Autoritate comună de management/Autoritate natională pentru un program de cooperare teritorială europeană, care are responsabilitatea transferării către liderii de proiect/beneficiari/parteneri a sumelor aferente plătilor în avans, a cofinantării de la bugetul de stat si a sumelor din asistenta financiară nerambursabilă de la Uniunea Europeană, aferente cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finantate din fonduri externe nerambursabile în cadrul programelor obiectivului «Cooperare teritorială europeană», precum si către contractori a sumelor aferente finantării proiectelor de asistentă tehnică, după caz;

......................................................................................

r) plată în avans - sumele transferate către liderii de proiect/beneficiari/parteneri pentru a asigura resursele financiare necesare începerii derulării proiectelor si către Birourile Regionale pentru Cooperare Transfrontalieră în vederea îndeplinirii atributiilor delegate de către Autoritatea de management/Autoritatea comună de management/Autoritatea natională pentru implementarea programelor;

......................................................................................

t) cheltuieli eligibile - cheltuielile realizate de către liderii de proiect/beneficiari/parteneri, aferente proiectelor finantate în cadrul programelor aferente obiectivului «Cooperare teritorială europeană», care pot fi finantate atât din asistenta financiară nerambursabilă, cât si din bugetul de stat si/sau contributia proprie a liderilor de proiect/beneficiari/parteneri, conform reglementărilor legale comunitare si na .. ionale în vigoare;

u) contributia natională - totalul fondurilor publice cheltuite în cadrul implementării programelor aferente obiectivului «Cooperare teritorială europeană», format din cofinantarea publică si cheltuieli publice, altele decât cele eligibile;”.

3. La articolul 1 alineatul (2), litera t) se abrogă.

4. La articolul 3, alineatele (1) si (2) se modifică si vor avea următorul cuprins:

Art. 3. - (1) FEDR finantează următoarele programe:

a) Programul de cooperare transfrontalieră România- Bulgaria 2007—2013;

b) Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria- România 2007—2013;

c) Programul de cooperare transnatională «Sud-Estul Europei», denumit în continuare SEE;

d) Programul de cooperare interregională INTERREG IVC, denumit în continuare INTERREG IVC;

e) Programul pentru Reteaua de dezvoltare urbană URBACT II, denumit în continuare URBACT II;

f) Programul de cooperare interregională INTERACT 2007- 2013, denumit în continuare INTERACT 2007—2013;

g) Programul ESPON 2013 - Reteaua europeană de observare a dezvoltării si coeziunii teritoriale, denumit în continuare ESPON 2013.

(2) Sumele aferente FEDR stabilite pentru Programul operational de cooperare transfrontalieră România—Bulgaria 2007—2013, pentru care Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor îndeplineste atributii de Autoritate de management, au caracter previzional si se reflectă în anexa la bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor, în anexa la bugetul unitătilor administrativ-teritoriale, al organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publică de interes local sau judetean din România în calitate de lider de proiect/beneficiar/ partener, respectiv în bugetul Ministerului Economiei si Finantelor în calitate de Autoritate de certificare si plată.”

5. La articolul 4, alineatele (1) si (2) se modifică si vor avea următorul cuprins:

Art. 4. - (1) IPA finantează Programul IPA de cooperare transfrontalieră România-Serbia.

(2) Sumele aferente IPA, stabilite pentru Programul IPA de cooperare transfrontalieră România - Serbia, pentru care Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor îndeplineste atributii de Autoritate de management, au caracter previzional si se reflectă în anexa la bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor, în anexa la bugetul unitătilor administrativ-teritoriale, al organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publică de interes local sau judetean din România în calitate de lider de proiect/ beneficiar/partener, respectiv în bugetul Ministerului Economiei si Finantelor în calitate de Autoritate de certificare si plată.”

6. La articolul 5, alineatele (1) si (5) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) ENPI finantează următoarele programe operationale comune:

a) Programul operational comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013;

b) Programul operational comun de cooperare în bazinul Mării Negre 2007-2013;

c) Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2007-2013.

......................................................................................

(5) Pentru programul de cooperare transfrontalieră prevăzut la alin. (1) lit. c), pentru care Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor îndeplineste atributii de Autoritate natională, sumele provenite din ENPI sunt transferate beneficiarului din România de către Autoritatea comună de management din cadrul statului partener, conform procedurilor de implementare agreate la nivelul programului.”

7. La articolul 6 punctul 2, literele c), d), e) si f) se modifică si vor avea vor avea următorul cuprins:

„c) sumele necesare cofinantării axelor prioritare/prioritătilor din cadrul tuturor programelor, cu exceptia axelor prioritare de asistentă tehnică, atunci când Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor , în calitate de AM, este beneficiar al asistentei tehnice;

d) sumele necesare finantării cheltuielilor eligibile si a altor cheltuieli decât cele eligibile, în cazul în care Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor are calitatea de beneficiar de asistentă tehnică;

e) sumele necesare finantării cheltuielilor eligibile efectuate de către alti beneficiari din Romania ai axelor prioritare/ componentelor de asistentă tehnică în cadrul programelor obiectivului «Cooperare teritorială europeană» care nu sunt ordonatori principali/secundari de credite;

f) sumele necesare plătii creantelor bugetare ale bugetului Uniunii Europene si/sau bugetului general consolidat ca urmare a unor nereguli definite conform Ordonantei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzător, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările si completările ulterioare, inclusiv a majorărilor de întârziere ca urmare a nerecuperării la timp de la liderii de proiect/beneficiari/parteneri.”

8. La articolul 6 punctul 2, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

„g) sumele necesare acoperirii diferentelor de curs valutar pentru operatiunile efectuate de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor în cadrul programelor aferente obiectivului «Cooperare teritorială europeană»”.

9. La articolul 6, după punctul 3 se introduce un nou punct, punctul 4, cu următorul cuprins:

„4. Pentru sumele prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor, cu rol de Autoritate de management, reprezentând finantarea proiectelor aprobate în cadrul programelor operationale, institutiile publice cu rol de beneficiari ai axelor de asistentă tehnică pot avea calitatea de ordonator tertiar de credite.”

10. La articolul 7, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) În mod exceptional, până la adoptarea măsurilor necesare pentru acceptarea contributiei private drept cheltuială eligibilă, în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 si a SEE, sumele alocate de la bugetul de stat, reprezentând cofinantarea, se acordă pentru proiectele la care liderii de proiect/partenerii sunt organizatii neguvernamentale - persoane juridice de drept privat din România, în procent de maximum 15% din cheltuielile eligibile ale acestora, stabilite în contractul de finantare încheiat cu Autoritatea de management.”

11. La articolul 7, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) Sumele alocate de la bugetul de stat, prevăzute la alin. (1), sunt acordate conform regulilor specifice fiecărui program.”

12. Articolul 8 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - Sumele aferente cofinantării se transferă de către unitatea de plată din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor către liderii de proiect/beneficiari/ parteneri/birourile regionale pentru cooperare transfrontalieră din România prin plăti în lei sau euro, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonante.”

13. Articolul 10 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - Pentru programele obiectivului «Cooperare teritorială europeană», pentru care Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor îndeplineste rol de Autoritate de management, statele partenere pot transfera cofinantarea publică pentru axa prioritară de asistentă tehnică într-un cont în euro al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor.”

14. Articolul 11 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - Alocarea în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor a sumelor prevăzute la art. 6 pct. 2 lit. f), pentru plata creantelor bugetare ale bugetului Uniunii Europene si/sau bugetului general consolidat ca urmare a unor nereguli definite conform Ordonantei Guvernului nr.79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările si completările ulterioare, inclusiv a majorărilor de întârziere ca urmare a nerecuperării la timp de la liderii de proiect/beneficiari/parteneri, se realizează potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare. Sumele alocate în acest scop nu pot fi realocate pentru alte destinatii.”

15. Articolul 12 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - Propunerile de credite bugetare necesare asigurării sumelor prevăzute la art. 6 pct. 3 se stabilesc pe baza proiectelor aprobate si/sau a estimării cuantumului proiectelor ce urmează a se aproba pentru finantare în cadrul programelor aferente obiectivului «Cooperare teritorială europeană».”

16. Articolul 13 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) În cazul programelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) si art. 4 alin. (1), pentru care Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor este Autoritate de management, plata în avans se acordă din cofinantare numai liderilor de proiect/partenerilor/birourilor regionale pentru cooperare transfrontalieră din România.

(2) În cazul programelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b)-g), pentru care Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor este Autoritate natională, se acordă plăti în avans din cofinantare numai birourilor regionale pentru cooperare transfrontalieră din România.

(3) În cazul programelor prevăzute la art. 5 alin. (1), pentru care Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor este Autoritate comună de management, se acordă plăti în avans, din fondurile externe nerambursabile, către beneficiarii din statele partenere si către birourile regionale pentru cooperare transfrontalieră.

(4) Modalitatea de acordare a plătilor în avans se detaliază în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonante.”

17. Articolul 14 se abrogă.

18. La articolul 15, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 15. - (1) Sumele reprezentând plăti în avans acordate unui lider de proiect/beneficiar/partener si/sau birourilor regionale pentru cooperare transfrontalieră se vor deduce din cererile ulterioare de rambursare/plată până la finalizarea proiectului si din sursa din care au fost acordate.”

19. La articolul 15, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Scopul acordării plătilor în avans este acela de a asigura resursele financiare necesare începerii derulării contractelor; din aceste sume se pot plăti inclusiv facturile de avans, conform prevederilor legale.”

20. La articolul 18, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 18. - (1) Autoritatea de management/Autoritatea comună de management este responsabilă de recuperarea sumelor plătite necuvenit ca urmare a unor nereguli sau neutilizării conform destinatiei stabilite prin contract a fondurilor externe nerambursabile, a plătii în avans si a cofinantării alocate de la bugetul de stat proiectelor finantate în cadrul obiectivului «Cooperare teritorială europeană» de la liderii de proiect/beneficiarii/partenerii din România.”

21. La articolul 18, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (3)—(5), cu următorul cuprins:

„(3) Autoritatea de certificare si plată din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor este responsabilă de recuperarea sumelor pe care Comisia Europeană le-a diminuat din plătile din fonduri externe nerambursabile aferente programelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) si art. 4 alin. (1), efectuate către Autoritatea de certificare si plată, ca urmare a compensării acestora cu sumele necesare plătii creantelor bugetare ale bugetului Uniunii Europene de către autoritătile române.

(4) Autoritatea de certificare si plată recuperează sumele compensate de Comisia Europeană de la autoritătile cu competente în gestionarea fondurilor comunitare, asa cum sunt definite în Ordonanta Guvernului nr.79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările si completările ulterioare.

(5) Proiectele derulate în cadrul programelor obiectivului «Cooperare teritorială europeană» finantate din fonduri externe nerambursabile sunt considerate actiuni multianuale.”

22. Articolul 19 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 19. - Creditele bugetare aprobate potrivit art.12 si neutilizate ca urmare a neaprobării proiectelor se redistribuie, la propunerea ordonatorilor de credite ai bugetului de stat, ai bugetului asigurărilor sociale de stat si ai bugetului asigurărilor pentru somaj, primarilor si conducătorilor organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publică de interes local sau judetean, după caz, formulată în conditiile legii, pe bază de justificări temeinic fundamentate.”

Art. II. - În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor si al ministrului economiei si finantelor se aprobă normele metodologice de aplicare actualizate ale Ordonantei Guvernului nr. 46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile si a contributiei nationale în bugetul institutiilor implicate în gestionarea si utilizarea acestora, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”.

Art. III. - După aprobarea prin lege a prezentei ordonante de urgentă, Ordonanta Guvernului nr. 46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile si a contributiei nationale în bugetul institutiilor implicate în gestionarea si utilizarea acestora, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 31 august 2007, cu modificările si completările aduse prin prezenta ordonantă de urgentă, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

László Borbély

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2008.

Nr. 149

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice si a Legii vânătorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006

 

Având în vedere că, în conformitate cu art. 226 din Tratatul de instituire a Comunitătilor Europene, Comisia Europeană a declansat împotriva României o actiune în constatarea neîndeplinirii obligatiei de transpunere a Directivei 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie privind conservarea păsărilor sălbatice, cu modificările si completările ulterioare, si a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de faună si floră sălbatică, cu modificările si completările ulterioare, si

tinând seama de faptul că România s-a angajat să solutioneze problemele evidentiate de Comisia Europeană până în luna decembrie a anului 2008, iar, în lipsa unor actiuni adecvate, institutia comunitară poate continua actiunea declansată, adresându-se chiar Curtii de Justitie a Comunitătilor Europene,

luând în considerare faptul că aceste elemente vizează interesul public si constituie situatii de urgentă si extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2007, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 27 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 27. - (1) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes national/international, cu exceptia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securitătii nationale, asigurarea securitătii, sănătătii oamenilor si animalelor sau pentru obiectivele destinate cercetării stiintifice si bunei administrări a ariei naturale protejate.

(2) Pentru orice plan sau proiect care necesită scoaterea definitivă ori temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes comunitar, care nu se suprapune cu alte categorii de arii naturale protejate, aceasta se face cu respectarea prevederilor art. 28.

(3) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, conform alin. (1), se face de autoritatea publică centrală care răspunde de agricultură si silvicultură, în baza actelor de reglementare emise de autoritătile competente pentru protectia mediului.

(4) Pentru protectia patrimoniului natural si a peisajului, autoritătile administratiei publice centrale cu responsabilităti în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, mediului si dezvoltării durabile elaborează un regulament cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei «Delta Dunării», care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”

2. Articolul 28 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 28. - (1) Sunt interzise activitătile din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum si perturbări ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective, atunci când aceste activităti au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protectie si conservare a speciilor si habitatelor. Pentru protejarea si conservarea păsărilor sălbatice, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise activitătile din afara ariilor naturale protejate care ar produce poluarea sau deteriorarea habitatelor.

(2) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinatie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potentiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare a acesteia.

(3) Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, precum si competentele de emitere a avizului Natura 2000 se aprobă prin ordin al conducătorului autoritătii publice centrale pentru protectia mediului.

(4) În cazul planurilor sau proiectelor care se supun evaluării de mediu ori evaluării impactului asupra mediului, evaluarea adecvată a efectelor potentiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar este parte integrantă din acestea.

(5) În urma evaluării adecvate, autoritatea competentă pentru protectia mediului emite avizul Natura 2000 sau decizia de respingere a proiectului ori planului. În situatiile prevăzute la alin. (4), autoritatea competentă pentru protectia mediului emite avizul de mediu sau decizia de respingere a solicitării de aviz de mediu ori, după caz, acordul de mediu sau decizia de respingere a solicitării de acord de mediu, aceste documente incluzând concluziile evaluării adecvate.

(6) Acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000, după caz, pentru proiectele si/sau planurile prevăzute la alin. (2) se emite numai dacă proiectul sau planul nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective si după consultarea publicului, în conformitate cu legislatia în domeniu.

(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), în cazul în care evaluarea adecvată relevă efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate si, în lipsa unor solutii alternative, planul sau proiectul trebuie totusi realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic, autoritatea competentă pentru protectia mediului emite acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000, după caz, numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenta globală a retelei «Natura 2000».

(8) În situatiile prevăzute la alin. (7), autoritatea publică centrală pentru protectia mediului informează Comisia Europeană despre măsurile compensatorii adoptate.

(9) În situatia în care siturile incluse în reteaua «Natura 2000», identificate conform legislatiei în vigoare, adăpostesc un


tip de habitat natural prioritar si/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate pentru emiterea acordului de mediu, avizului de mediu sau avizului Natura 2000, după caz, sunt cele privind:

a) sănătatea sau siguranta publică;

b) anumite consecinte benefice de importantă majoră pentru mediu;

c) alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obtinut punctul de vedere al Comisiei Europene.

(10) În procedura de emitere a actelor de reglementare pentru planuri, proiecte si/sau activităti care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar, autoritătile competente pentru protectia mediului solicită si tin seama de avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor protejate.”

3. La articolul 31, alineatele (2) si (3) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(2) În vederea protectiei si conservării speciilor de păsări sălbatice prevăzute în anexa nr. 3, precum si a celor migratoare care apar în mod regulat si nu sunt prevăzute în această anexă, se declară arii de protectie specială avifaunistică, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b).

(3) Protectia si conservarea habitatelor naturale terestre si acvatice de interes national, precum si a speciilor protejate de plante si animale sălbatice se fac prin declararea de arii naturale protejate de interes national sau prin aplicarea de măsuri de protectie în afara ariilor naturale protejate.”

4. La articolul 33 alineatul (2), partea introductivă si litera d) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(2) Fără a se aduce atingere art. 33 alin (3) si (4) si art. 38 din prezenta ordonantă de urgentă, precum si art. 17, art. 19 alin. (5), art. 20, 22, 24 si art. 26 alin. (1) si (2) din Legea vânătorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările si completările ulterioare, în vederea protejării tuturor speciilor de păsări, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise:

..................................................................................................

d) perturbarea intentionată, în special în cursul perioadei de reproducere sau de maturizare, dacă o astfel de perturbare este relevantă în contextul obiectivelor prezentei ordonante de urgentă.”

5. La articolul 36, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 36. - (1) Autoritatea competentă pentru protectia mediului organizează sistemul de monitorizare a capturilor si uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum si ale speciilor prevăzute în anexele nr. 4A si 4B.”

6. La articolul 36, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Pe baza informatiilor obtinute prin sistemul de monitorizare prevăzut la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protectia mediului ia măsuri suplimentare de cercetare sau de conservare, pentru a se asigura că uciderile sau capturile accidentale nu au un impact negativ foarte puternic asupra speciilor respective.”

7. La articolul 37, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D si 5 E, precum si în cazul aplicării derogărilor prevăzute la art. 38, este interzisă folosirea oricăror mijloace, sisteme sau metode pentru capturarea ori omorârea pe scară largă sau neselectivă sau care pot conduce la disparitia pe plan local ori la perturbarea gravă a unei specii.”

8. La articolul 37, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Mijloacele, sistemele sau metodele de tipul celor avute în vedere la alin. (2) sunt prevăzute în anexa nr. 6.”

9. La articolul 38 alineatul (1), partea introductivă si literele b), c) si e) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 38. - (1) Prin exceptie de la prevederile art. 33 si 37, se stabilesc derogări, cu conditia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul mentinerii populatiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural, numai în următoarele situatii:

.................................................................................................

b) pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor si apelor, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât păsările, si pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri;

c) în interesul sănătătii si securitătii publice, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât păsările, si pentru alte ratiuni de interes public major, inclusiv de natură socială sau economică, si pentru consecinte benefice de importantă majoră pentru mediu;

..................................................................................................

e) pentru a permite, în conditii strict controlate, într-o manieră selectivă si într-o măsură limitată, prinderea sau detinerea unui număr limitat si specificat de exemplare din anumite specii de păsări sau din speciile prevăzute în anexele nr. 4A si 4B.”

10. La articolul 38 alineatul (1), după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

„f) în interesul sigurantei aeriene, pentru toate speciile de păsări, inclusiv cele migratoare.”

11. La articolul 38, alineatele (2) si (3) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(2) Derogările se stabilesc prin ordin al conducătorului autoritătii publice centrale pentru protectia mediului, cu avizul Academiei Române.

(3) Autoritatea competentă pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind derogările aplicate, după cum urmează:

a) anual, pentru derogările aplicate speciilor de păsări sălbatice;

b) la fiecare 2 ani, pentru derogările aplicate speciilor sălbatice prevăzute în anexa nr. 4A.”

12. La articolul 38, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (21), (22) si (23), cu următorul cuprins:

„(21) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), pentru stabilirea derogărilor care privesc toate speciile de păsări, precum si speciile de mamifere prevăzute în anexele nr. 4A si 4B, este necesar si avizul conform al autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(22) Procedura de stabilire a derogărilor se aprobă prin ordin comun al autoritătii publice centrale pentru protectia mediului si al autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(23) Derogările specifică următoarele:

a) speciile care fac obiectul derogărilor;

b) mijloacele, sistemele sau metodele autorizate pentru capturare sau sacrificare;

c) conditiile de risc si circumstantele de timp si spatiu sub rezerva cărora pot fi acordate astfel de derogări;

d) autoritatea împuternicită să declare că sunt îndeplinite conditiile impuse si să decidă mijloacele, sistemele sau metodele care pot fi utilizate, în ce limite si de către cine;

e) controalele care trebuie efectuate.”


13. La articolul 50 alineatul (1), litera e) se modifică si va avea următorul cuprins:

„e) autoritătii publice centrale care răspunde de silvicultură, structurilor teritoriale ale acesteia si gestionarilor fondurilor de vânătoare, pe domeniul lor de competentă.”

14. La articolul 52 alineatul (1), litera c) se modifică si va avea următorul cuprins:

„c) nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (1);”.

15. La articolul 52 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:

„i) amplasarea de constructii, investitii în afara zonelor de dezvoltare durabilă din ariile naturale protejate, cu exceptia celor destinate administrării ariei naturale protejate, a celor destinate prevenirii unor calamităti naturale, si a celor realizate în scopul asigurării securitătii nationale.”

16. La anexa nr. 1, litera i) se modifică si va avea următorul cuprins:

„i) Arii speciale de conservare

Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate de interes comunitar ale căror scopuri sunt conservarea, mentinerea si, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale si/sau a populatiilor speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale si a habitatelor speciilor prevăzute în anexele nr. 2 si 3.

Managementul ariilor speciale de conservare necesită planuri de management adecvate, specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management, si măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale si a habitatelor speciilor, precum si a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul ariei speciale de conservare, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinatie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potentiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare a acesteia, conform prevederilor art. 28 din prezenta ordonantă de urgentă.

Ariile speciale de conservare se desemnează prin hotărâre a Guvernului, după recunoasterea statutului lor de către Comisia Europeană, si vor face parte din reteaua europeană «Natura 2000»”.

17. În anexa nr. 3, la denumirea următoarelor specii considerate prioritare la nivelul Uniunii Europene, se introduce un asterisc (*):

a) *Canis lupus (lup)

b) *Callimorpha quatripunctaria (Euplagia, Panaxia)

c) *Nymphalis vaualbum

d) *Pulsatilla pratensis ssp. Hungarica (Deditei)

e) *Ferula sadleriana (Aerel)

f) *Phryganophilus ruficollis

*) Specii considerate prioritare la nivelul Uniunii Europene.

18. În anexa nr. 3, la denumirea următoarelor specii se elimină asteriscul (*) pentru speciile:

a) Lutra lutra (Vidra, Lutra)

b) Leptidea morsei

c) Gladiolus palustris (Gladiola)

19. La anexa nr. 4A litera a) „Animale vertebrate”, pozitia „Pesti”, se modifică si va avea următorul cuprins:

„PESTI

PERCIFORMES

Percidae

- Zingel zingel (Pietrar)

- Gymnocephalus baloni (Ghibort de râu) ACIPENSERIFORMES Acipenseridae

- Acipenser sturio (sip)”

20. Titlul anexei nr. 5B se modifică si va avea următorul cuprins:

„SPECII DE ANIMALE DE INTERES NATIONAL

ale căror prelevare din natură si exploatare fac obiectul măsurilor de management”

21. La anexa nr. 6, litera b) se completează după cum urmează:

„Autoritatea publică centrală pentru protectia mediului informează Comisia Europeană cu privire la toate autorizatiile acordate.”

Art. II. - Legea vânătorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 19, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Speciile de mamifere si păsări, inclusiv cele migratoare, la care vânarea este interzisă, se supun derogărilor stabilite potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările si completările ulterioare.”.

2. La articolul 23 alineatul (1), litera x) se abrogă.

3. La articolul 23, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Prevederile art. 33 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările si completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.”

4. Articolul 34 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 34. - Pe suprafetele din intravilan, în zona strict protejată si în zona tampon din cuprinsul Rezervatiei Biosferei «Delta Dunării», recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică si a câinilor fără stăpân se realizează, în conditiile legii, de gestionarul din zona respectivă pe baza unui contract de prestări de servicii, la solicitarea consiliului local sau a administratiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului stiintific al acesteia, după caz.”

5. La articolul 35, alineatele (2) si (3) se abrogă.

6. Articolul 36 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 36. - Exemplarele din speciile de mamifere admise la vânătoare, care produc pagube culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice, pot fi vânate si în afara perioadei legale de vânătoare, în conditiile aprobării administratorului.”

7. Articolul 37 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 37. - Pentru actiunile care se desfăsoară în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2) se eliberează autorizatii de capturare, emise de administrator în conditiile legii.”

8. La articolul 39, partea dispozitivă si literele g) si u) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 39. - Fără a se aduce atingere prevederilor art. 37 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările si completările ulterioare, sunt interzise si următoarele:

..................................................................................................

g) accesul cu arma de vânătoare, altfel decât purtată în toc, în parcuri nationale, în rezervatii stiintifice, în zonele cu protectie strictă sau în zonele de protectie integrală din ariile naturale protejate cuprinse în fonduri cinegetice;

...............................................................................

u) vânătoarea în parcuri nationale, în rezervatii stiintifice, în zonele cu protectie strictă sau în zonele de protectie integrală din ariile naturale protejate cuprinse în fonduri cinegetice, precum si vânătoarea în crescătorii de vânat;”.

9. La articolul 39, după litera z2) se introduc două noi litere, literele z3) si z4), cu următorul cuprins:

„z3) accesul cu arma de vânătoare în zona strict protejată si în zona-tampon din cuprinsul Rezervatiei Biosferei «Delta Dunării»;


z4) vânătoarea pe suprafetele din intravilan, în zona strict protejată si în zona-tampon din cuprinsul Rezervatiei Biosferei «Delta Dunării».”

10. La articolul 391, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 391. - (1) Prin exceptie de la prevederile art. 39 lit. g), u), w), în interesul protejării faunei si florei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea producerii unor daune importante, în interesul sănătătii si securitătii publice sau pentru alte ratiuni de interes public major în parcuri nationale, în rezervatii stiintifice, în zonele cu protectie strictă sau în zonele de protectie integrală din ariile naturale protejate cuprinse în fonduri cinegetice, recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică admise la vânătoare si a câinilor fără stăpân se realizează, în conditiile legii, de gestionarul fondului cinegetic respectiv, cu acordul administratorului, la solicitarea administratiei ariei naturale protejate, avizată de consiliul stiintific al acesteia.”

11. La articolul 42 alineatul (1), litera g) se modifică si va avea următorul cuprins:

„g) vânătoarea păsărilor migratoare de apă în ariile de protectie specială avifaunistică si a speciilor care fac obiectul protectiei în ariile speciale de conservare, precum si vânătoarea în suprafetele celorlalte arii naturale protejate, cuprinse în fondurile cinegetice, fără respectarea prevederilor referitoare la vânătoare, din planurile de management cinegetic, din planurile de management ale ariilor naturale protejate;”.

12. La articolul 42 alineatul (2), litera c) se modifică si va avea următorul cuprins:

„c) recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică strict protejate de pe suprafetele din intravilan, din zona strict protejată si din zona-tampon din cuprinsul Rezervatiei Biosferei «Delta Dunării», altfel decât în conditiile derogărilor stabilite conform legii;”

13. Articolul 43 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 43. - (1) Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea prevederilor art. 39 lit g) si z3).

(2) Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei nerespectarea prevederilor art. 39 lit. u) si z4).”

14. Articolul 45 se abrogă.

15. La anexa nr. 1 litera B „Păsări”, pozitia 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

„1. Becatina comună (Gallinago gallinago)

1 septembrie- 28 februarie

10

55

135”

16. La anexa nr. 1 litera B „Păsări”, se abrogă pozitia 7.

Art. III. - Prevederile art. 28 alin. (2)—(10) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările si completările aduse prin prezenta ordonantă de urgentă, intră în vigoare odată cu intrarea în vigoare a metodologiei de aplicare a evaluării impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, adoptată prin ordin comun al ministrului mediului si dezvoltării durabile, al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor, al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale i al ministrului internelor si reformei administrative.

Art. IV. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgentă se emite ordinul conducătorului autoritătii publice centrale pentru protectia mediului prin care se aprobă Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, precum si competentele de emitere a avizului Natura 2000.

Art. V. - În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgentă se emite ordinul comun al autoritătii publice centrale pentru protectia mediului si al autorităii publice centrale care răspunde de silvicultură, prin care se aprobă procedura de stabilire a derogărilor prevăzute de art. 38 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările si completările aduse prin prezenta ordonantă de urgentă.

Art. VI. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2007 si Legea vânătorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu modificările si completările aduse prin prezenta ordonantă de urgentă, se vor republica în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul mediului si dezvoltării durabile,

Attila Korodi

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Dacian Ciolos

Departamentul pentru Afaceri Europene,

Aurel Ciobanu-Dordea,

secretar de stat

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2008.

Nr. 154.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind majorarea contributiei României la realizarea investitiilor finantate prin împrumutul extern acordat de Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare, prin Acordul de împrumut pentru finantarea „Proiectului de modernizare a retelei energetice feroviare”

 

Având în vedere urgenta continuării procesului de modernizare a retelei energetice feroviare si a parcului de utilaje existent, care să permită reducerea cheltuielilor de mentenantă, asigurarea conditiilor de interoperabilitate, alinierea la standardele europene privind disponibilitatea infrastructurii feroviare, cresterii calitătii în transportul feroviar, nevoia imperioasă de crestere a productivitătii muncii, precum si oportunitatea achizitionării unor utilaje performante la preturi competitive,

tinând seama de faptul că mentinerea în exploatare la un nivel minim al conditiilor tehnice a acestor instalatii de electrificare învechite, cu ciclu de functionare mult depăsit, duce la cresterea semnificativă a costurilor putând afecta sigurantei circulatiei, crescând astfel riscurile unor eventuale accidente sau evenimente feroviare,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată, si al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 211/2006 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru finantarea Proiectului de modernizare a retelei energetice feroviare, semnat la Bucuresti la 19 decembrie 2005,

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

Art. 1. - Se aprobă majorarea contributiei României la realizarea investitiilor finantate prin împrumutul extern acordat de Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare, prin Acordul de împrumut pentru finantarea „Proiectului de modernizare a retelei energetice feroviare”, cu suma de 10.850.000 euro, astfel:

a) furnizarea si instalarea de bunuri pentru Partea A a proiectului cu suma de 8.000.000 euro;

b) furnizarea de bunuri pentru Partea B a proiectului cu suma de 2.850.000 euro.

Art. 2. - Sumele prevăzute la art. 1 se vor asigura de la bugetul de stat pentru perioada 2008—2010, prin bugetul Ministerului Transporturilor, cu încadrarea în limita sumelor prevăzute anual cu această destinatie.

Art. 3. - Societatea Comercială „Electrificare C.F.R.” - S.A. si Ministerul Transporturilor răspund de utilizarea sumei prevăzute la art. 1, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

Ministrul transporturilor,

Ludovic Orban

 

Bucuresti, 19 noiembrie 2008.

Nr. 169.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007

 

Având în vedere declansarea procedurii de infringement împotriva României pentru necomunicarea măsurilor nationale de transpunere a Directivei 2005/89/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 18 ianuarie 2006 privind măsurile menite să garanteze siguranta aprovizionării cu energie electrică si investitiile în infrastructuri,

tinând cont de faptul că neadoptarea în regim de urgentă în legislatia natională a prevederilor directivei poate aduce România în fata Curtii Europene de Justitie, fapt ce constituie o situatie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, după litera g) se introduce o nouă literă, litera g1), cu următorul cuprins:

„g1) îmbunătătirea competitivitătii pietei interne de energie electrică si participarea activă la formarea atât a pietei regionale, cât si a pietei interne de energie a Uniunii Europene si la dezvoltarea schimburilor transfrontaliere;”.

2. La articolul 3, după punctul 21 se introduce un nou punct, punctul 211, cu următorul cuprins:

„211. echilibru între productie si consum - acoperirea cererii previzibile de energie electrică, fără a fi necesară reducerea consumului.”

3. La articolul 3, după punctul 59 se introduc două noi puncte, punctele 591 si 592, cu următorul cuprins:

„591. siguranta alimentării cu energie electrică - capacitatea sistemului energetic national de a asigura alimentarea cu energie electrică a clientilor finali, cu respectarea legislatiei în vigoare;


592. siguranta în functionare a retelei - functionarea continuă a retelei de transport si, după caz, a reelei de distributie în circumstante previzibile.”

4. La articolul 11 alineatul (2), literele h) si u) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„h) aprobă reglementări tehnice si comerciale pentru operatorii economici din sector. Reglementările tehnice care stabilesc cerintele tehnice minime de proiectare si functionare pentru racordarea la reteaua de transport a instalatiilor de producere, a retelelor de distributie, a echipamentelor consumatorilor conectate direct, a circuitelor interne si a liniilor directe se notifică Comisiei Europene în conformitate cu prevederile Directivei 98/34/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informatii în domeniul standardelor si reglementărilor tehnice;

..................................................................................................

u) monitorizează piata de energie electrică în vederea evaluării nivelului de eficientă, transparentă si concurentă al acesteia, a continuitătii în alimentare, pe bază de reglementări proprii, si prezintă rapoarte anuale primului-ministru si ministerului de resort privind problemele sesizate si solutiile aplicate.”

5. După articolul 11 se introduc două noi articole, articolele 111 si 112, cu următorul cuprins:

„Art. 111 - (1) Raportul prevăzut la art. 11 alin. (2) lit. u) cuprinde, în special, informatii privind:

a) siguranta în functionare a retelelor electrice;

b) prognoza balantei dintre resursele si consumul de energie electrică pentru următorii 5 ani;

c) noi capacităti de productie planificate sau în curs de realizare;

d) calitatea si nivelul de întretinere al retelelor electrice;

e) măsurile întreprinse pentru acoperirea vârfului de consum si pentru acoperirea deficitelor de energie;

f) estimarea evolutiei sigurantei alimentării cu energie electrică pentru o perioadă curpinsă între 5 si 15 ani de la data întocmirii raportului;

g) proiectele sau intentiile de investitii, pe cel putin 5 ani calendaristici, ale operatorului de transport si de sistem si cele ale oricăror altor operatori, despre care au cunostintă, privind punerea în functiune a unei capacităti de interconexiune transfrontalieră.

(2) La elaborarea sectiunii din raport referitoare la proiectele de investitii în interconexiuni prevăzute la alin. (1) lit. g) se iau în considerare următoarele elemente:

a) principiile managementului congestiilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1.228/2003 al Parlamentului European si al Consiliului din 26 iunie 2003 privind conditiile de acces la retea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică;

b) capacitătile de transport al energiei electrice, existente si planificate;

c) prognoza productiei pe tipuri de resurse, a furnizării, a schimburilor transfrontaliere si a consumului intern de energie electrică cu luarea în considerare a măsurilor de gestionare a cererii; si

d) obiectivele regionale, nationale si europene de dezvoltare durabilă.

(3) ANRE, pe baza reglementărilor proprii, elaborează raportul prevăzut la art. 11 alin. (2) lit. u) în strânsă colaborare cu operatorul de transport si de sistem, care se consultă, dacă este cazul, cu operatorii de transport si de sistem din tările vecine.

(4) Primele două rapoarte prevăzute la art. 11 alin. (2) lit. u) se publică pe site-ul ANRE până la data de 30 iunie 2009, respectiv 31 iulie 2010, iar ministerul de resort le transmite Comisiei Europene.

(5) După anul 2010, raportul prevăzut la art. 11 alin. (2) lit. u) se publică la fiecare 2 ani, până la data de 31 iulie, iar ministerul de resort îl transmite Comisiei Europene.”

Art. 112. - (1) Pentru informarea Comisiei Europene, ANRE elaborează si transmite primului-ministru si ministerului de resort un raport cu privire la măsurile adoptate pentru îndeplinirea obligatiilor de serviciu universal si serviciu public, inclusiv cele privind protectia consumatorului i protectia mediului si efectul posibil al acestora asupra concurentei la nivel national si international, indiferent dacă acestea necesită sau nu o derogare de la prevederile Directivei 2003/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piata internă de energie electrică si de abrogare a Directivei 96/92/CE.

(2) La fiecare 2 ani de la elaborarea primului raport, acesta se reactualizează având în vedere schimbările aferente măsurilor prevăzute la alin. (1), indiferent dacă acestea necesită sau nu o derogare de la prevederile Directivei 2003/54/CE.”

6. La articolul 15, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) si (5), cu următorul cuprins:

„(4) Autorizarea capacitătilor de interconexiune care se realizează prin investitii comerciale private se face fără a aduce atingere prevederilor Regulamentului CE nr. 1.228/2003 privind conditiile de acces la retea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică.

(5) Deciziile privind investitiile aferente capacitătilor de interconexiune se iau în urma unei analize comune efectuate de către operatorii de transport si de sistem în cauză.”

7. După articolul 29 se introduc două noi articole, articolele 291 si 292, cu următorul cuprins:

„Art. 291. - În urma consultării cu ANRE, Consiliul Concurentei elaborează si transmite factorilor responsabili un raport privind pozitia dominantă pe piată si comportamentul de speculă si anticoncurential. De asemenea, raportul cuprinde o analiză a schimbărilor de proprietate si a măsurilor practice adoptate la nivel national pentru a asigura un număr suficient al actorilor pe piată sau măsurilor practice destinate cresterii interconectării si concurentei. Raportul se transmite ministerului de resort, care îl transmite Comisiei Europene până în anul 2010, până la data de 31 iulie a fiecărui an. Începând din anul 2010, raportul se transmite Comisiei Europene la fiecare doi ani.

Art. 292. - (1) În cazul unor situatii neasteptate de criză pe piata de energie si în cazul în care este amenintată siguranta fizică sau securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalatiilor ori integritatea sistemului, operatorul de transport si de sistem propune ministerului de resort adoptarea unor măsuri de sigurantă.

(2) Măsurile mentionate la alin.(1) trebuie să afecteze cât mai putin buna functionare a pietei interne europene si să se rezume strict la remedierea situatiei de criză care le-a generat.

(3) Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se face prin hotărâre a Guvernului initiată de ministerul de resort.

(4) Ministerul de resort notifică, în regim de urgentă, celorlalte state membre ale Uniunii Europene, precum si Comisiei Europene măsurile de sigurantă adoptate în fiecare caz.”

8. La articolul 37, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:

„(51) Restrictiile în aprovizionarea cu energie electrică în situatii de urgentă trebuie să respecte criterii predefinite în ceea ce priveste gestionarea dezechilibrelor de către operatorul de transport si de sistem. Orice măsură de sigurantă trebuie luată în strânsă colaborare si cu consultarea altor operatori ai retelelor de transport implicati, cu respectarea contractelor bilaterale aplicabile, inclusiv a acordurilor privind schimbul de informatii.”

9. După articolul 38 se introduce un nou articol, articolul 381, cu următorul cuprins:

„Art. 381. - Operatorul de transport si de sistem este obligat, conform reglementărilor ANRE, să întocmească din 3 în 3 luni un raport cu privire la fluxurile fizice de energie electrică care s-au derulat în cadrul importurilor de energie electrică din tări terte Uniunii Europene în cursul ultimelor 3 luni anterioare datei raportării, care se transmite ANRE si ministerului de resort în vederea informării Comisiei Europene.”

10. Mentiunea privind transpunerea normelor comunitare se modifică si va avea următorul cuprins:

„Prezenta lege transpune Directiva 2003/54/CE privind normele comune pentru piata internă de energie electrică si de abrogare a Directivei 96/92/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 176 din 15 iulie 2004, Directiva 2005/89/CE privind măsurile menite să garanteze siguranta aprovizionării cu energie electrică si investitiile în infrastructuri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. 33 din 4 februarie 2006, si prevederile art. 4 paragraful 3 din Directiva 2004/8/CE privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piata internă a energiei si de modificare a Directivei 92/42/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 52 din 21 februarie 2004”.

Art. II. - Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta ordonantă de urgentă, se va republica, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei si finantelor,

Eugen Teodorovici,

secretar de stat

 

Bucuresti, 19 noiembrie 2008.

Nr. 172.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor a unor suprafete de teren trecute în domeniul public al statului, în vederea finalizării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a obiectivului de investitii „Fluidizarea traficului rutier pe DN 1 între km 8+100 si km 17+100 si centura rutieră în zona de nord a municipiului Bucuresti, obiect 1 C, pasaj inferior pe DN 1 la intersectia cu Bd. Aerogării si bd. Ion Ionescu de la Brad”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 1 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiintarea Companiei Nationale de Autostrăzi i Drumuri Nationale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administratia Natională a Drumurilor din România”, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă darea în administrarea Ministerului Transporturilor a unor suprafete de teren, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, trecute în domeniul public al statului prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 311/2008, în vederea finalizării de către Compania de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a obiectivului de investitii „Fluidizarea traficului rutier pe DN 1 între km 8+100 si km 17+100 si centura rutieră în zona de nord a municipiului Bucuresti, obiect 1 C, pasaj inferior pe DN 1 la intersectia cu Bd. Aerogării si bd. Ion Ionescu de la Brad”.

(2) Suprafetele de teren transmise potrivit alin. (1) nu pot primi altă destinatie.

Art. 2. - Predarea-preluarea suprafetelor de teren prevăzute la art. 1 alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Ludovic Orban

p. Ministrul internelor si reformei administrative,

Liviu Radu,

secretar de stat

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 1 octombrie 2008.

Nr. 1.240.

 


ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale unor suprafete de teren trecute în domeniul public al statului, care se dau în administrarea Ministerului Transporturilor, în vederea finalizării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a obiectivului de investitii „Fluidizarea traficului rutier pe DN 1 între km 8+100 si km 17+100 si centura rutieră în zona de nord a municipiului Bucuresti, obiect 1 C, pasaj inferior pe DN 1 la intersectia cu Bd. Aerogării si bd. Ion Ionescu de la Brad”

 

Nr. crt.

Locul unde este situat

terenul care se dă

în administrare

Persoana juridică

de la care se dă

în administrare terenul

Persoana juridică

la care se dă

în administrare terenul

Suprafata

terenului

(m2)

Pozitia kilometrică

1.

Bucuresti

Consiliul General al Municipiului Bucuresti

Ministerul Transporturilor

3.541

partea dreaptă DN 1 km 7+300—km 7+750

2.

Bucuresti

Consiliul General al Municipiului Bucuresti

Ministerul Transporturilor

88

partea stângă DN 1 km 7+700—km 7+475

3.

Bucuresti

Consiliul General al Municipiului Bucuresti

Ministerul Transporturilor

2.073

partea stângă DN 1 km 7+475—km 7+675

 

 

 

Suprafata totală = 50.702 m2

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.114/2003 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii ,,Magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon. Tronsonul Drumul Taberei-Universitate”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 42 alin.(1) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.114/2003 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon. Tronsonul Drumul Taberei-Universitate”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 29 septembrie 2003, se modifică si se înlocuieste cu anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Finantarea obiectivului de investitii se va face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor prevăzute anual cu această destinatie, si din alte surse, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează: p. Ministrul transporturilor,

Barna Tánczos,

secretar de stat Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2008.

Nr. 1.419.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Cancelariei Primului-Ministru din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008, pentru Agentia Natională pentru Sport

 

În temeiul art.108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin.(2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Cancelariei Primului-Ministru, pentru Agentia Natională pentru Sport, cu suma de 6.500 mii lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008, la capitolul 67.01 „Cultură, recreere si religie”, din care 6.000 mii lei la titlul 51 „Transferuri între unităti ale administratiei publice”, în vederea finantării cheltuielilor de investitii la patinoarul artificial din Târgu Mures, si 500 mii lei la titlul 59 „Alte cheltuieli”, pentru finantarea partială a lucrărilor de reparatii capitale la sala de jocuri aflată în folosinta gratuită a Federatiei Române de Baschet.

Art. 2. - Ministerul Economiei si Finantelor este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Cancelariei Primului-Ministru pe anul 2008.

Art. 3. - Cu sumele rămase neutilizate până la data de 10 decembrie 2008, la propunerea ordonatorului principal de credite, se reîntregeste Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008.

Art. 4. - Cancelaria Primului-Ministru, prin Agentia Natională pentru Sport, răspunde de modul de utilizare a sumei alocate potrivit prezentei hotărâri, în conformitate cu prevederile legale.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

Presedintele Agentiei Nationale pentru Sport,

Octavian Ioan Atanase Bellu

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

László Borbély

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2008.

Nr. 1.420.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2008 al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie „Cantacuzino”

 

Având în vedere prevederile art. 15 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 2 alin (3) din Legea nr. 292/2002 privind stabilirea modalitătii de aprobare a bugetelor de venituri si cheltuieli ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare si ale art. 24 alin (2) din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările si completările ulterioare;

văzând Referatul de aprobare al Directiei generale buget si credite externe nr. E.N. 10.087 din 26 septembrie 2008;

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice, cu modificările ulterioare,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2008 al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie „Cantacuzino”, unitate aflată în coordonarea Ministerului Sănătătii Publice, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri si cheltuieli al institutului prevăzut la art. 1 reprezintă limită maximă si nu poate fi depăsit decât în cazuri justificate si numai cu aprobarea Ministerului Sănătătii Publice si cu avizul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse si al Ministerului Economiei si Finantelor.

(2) În cazul în care în executie se înregistrează depăsiri sau nerealizări ale veniturilor aprobate, institutul nominalizat la art. 1 va putea efectua cheltuieli în functie de realizarea veniturilor, cu încadrarea în indicatorii de eficientă aprobati.

Art. 3. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage răspunderea contraventională în conditiile legii.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 26 septembrie 2008.

Nr. 1.638.

 

ANEXĂ

 


MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI RECTIFICAT PE ANUL 2008

al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie „Cantacuzino”

 

INDICATORI

Nr. Rând

BVC

aprobat

2008

Influente

BVC

rectificat

2008

%

A

0

3

2

3

4

1. VENITURI TOTALE.din care:

1

55.622

1.200

56.822

102

1. VENITURI DIN EXPLOATARE, din care:

02

55.472

0

55.472

100

a) venituri din activitatea de baza*)

03

12.610

0

12.610

100

b) Venituri din alte activităti conexe activitătii de ceceta re -dezvolta re

04

42.862

0

42.862

100

2. VENITURI FINANCIARE

05

150

0

150

100

3. VENITURI EXTRAORDINARE

06

0

1.200

1.200

120

II. CHELTUIELI TOTALE, total, din care

07

51.334

1.200

52.534

102

1,Cheltuieli de exploatare, total, din care :

08

51.040

0

51.040

100

a)bunuri si servicii

09

24.235

0

24.235

100

b) cheltuieli de personal, din care

10

22.524

0

22.524

100

cheltuieli cu salariile

11

16.198

0

16.198

100

contributii pentru asigurări sociale de stat

12

3.138

0

3.138

100

contributii pentru asigurările de şomaj

13

155

0

155

100

contributii pentru asigurări sănătate

14

887

0

887

100

contributii pentru asigurările de accidentr de munca si boli profesionale

15

109

0

109

100

-contributie pentru concedii si indemnizatii

16

138

0

138

100

-contributii la Fondul de garantare a creantelor salariale

17

40

0

40

100

-contributii la fondul de pensii facultative

18

0

0

0

0

alte cheltuieli de personal, din care :

19

1.859

0

1.859

100

tichete de masa

20

1.400

0

1.400

100

deplasări, detaşări

21

459

0

459

100

c) Cheltuieli de exploatare privind amortizarea si provizioanele

22

3.884

0

3.884

100

d) Cheltuieli de protocol

23

29

0

29

100

e) cheltuieli de reclama si publicitate

24

1

0

1

100

f)Cheltuieli cu sponsorizarea

25

30

0

30

0


g) cheltuieli prevăzute de art.21 (3-litera c) dinLegea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, din care :

26

200

0

200

100

-tichete de crese

27

0

0

0

0

-tichete cadou

28

200

0

200

100

IJAIte cheltuieli

29

137

0

137

100

 

 

 

0

0

0

2. Cheltuieli financiare, din care :

30

294

0

294

100

- cheltuieli cu dobinzile

31

1

0

1

100

- alte cheltuieli financiare

32

293

0

293

100

 

 

 

0

0

0

3. Cheltuieli extraordinare

33

0

1.200

1.200

120

 

 

 

0

0

0

III. REZULTATUL BRUT(profitVpierdere)

34

4.288

0

4.288

100

 

 

 

0

0

0

IV IMPOZIT PE PROFIT

35

686

0

686

100

VI REZULTATUL NET (profit/pierdere)

36

3.602

0

3.602

100

 

 

 

0

0

0

VI ACOPERIREA PIERDERILOR CONTABILE DIN ANII PRECEDENTI

37

0

0

0

0

VII. PROFITUL DE REPARTIZAT RĂMAS DUPĂ ACOPERIREA PIERDERILOR CONTABILE DIN ANII PRECEDENTItpotrivit O.G. nr. 57/2002 aprobata prin Legea nr.324/2003), din care :

38

3.602

0

3.602

100

a) pentru cointeresarea personalului

39

720

0

720

100

bt pentru finantarea dezvoltării institutului, in conformitate cu planul de investitii si dotări ale acestuia, aprobat de organul administratiei centrale coordonator

40

2.161

0

2.161

100

c) pentru desfăşurarea activitătii curente, inclusuv pentru cofinantarea proiectelor

41

720

0

720

100

IX. SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care :

42

9.198

1.200

10.398

113

1. Surse proprii

43

9.198

0

9.198

100

2. Alocatii de la bugetul de stat pentru investitii

44

0

1.200

1.200

120

3. Credite bancare pentru investitii

45

0

 

0

0

interne

46

0

 

0

0

externe

47

0

 

0

0

4. ALTE SURSE

48

0

 

0

0

X. UTILIZAREA RESURSELOR PENTRU INVESTITII, din care :

49

9.198

1.200

10.398

113


1. Ivestitii, inclusiv investitii in curs la finele anului

50

9.198

1.200

10.398

120

2. Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii

51

0

0

0

0

interne

52

0

0

0

0

externe

53

0

0

0

0

X DATE DE FUNDAMENTARE

 

 

 

0

0

1. Venituri totalefrd.01)

54

55.622

1.200

56.822

102

2. Cheltuieli aferente veniturilor totale

55

51.334

1.200

52.534

102

3. Rezultate (+/-)(rd.54-rd.55)

56

4.288

0

4.288

100

4. Număr mediu de personal, total institut, din care :

57

816

0

816

100

număr mediu personal de cercetare-dezvoltare

58

275

0

275

100

5. Câştigul mediu lunar pe salariat, total institut**) lei

59

1.635

0

1.635

100

6. Câştigul mediu lunar pe personal de cercetare-dezvoltare /lei

60

2.375

0

2.375

100

7. Rentabilitatea (rd.56/rd.55*100)

61

8,35

0,00

8,35

100

8.Productivitatea muncii pe total personal mii lei/pers.(rd.02/rd.57)

62

67,98

0,00

67,98

100

9. Rata rentabilitătii financiare rd.34*100/capital propriu

63

109,42

0,00

109,42

100

10.Platii restante

64

6.665,40

0,00

6.665,40

100

11. Creante de încasat

65

4.820,00

0,00

4.820,00

100


*) Veniturile realizate din contractele de cercetare încheiate cu Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, Autoritatea Natională pentru Cercetarea Stiintifică, inclusiv programe-nucleu, subventia pentru Animaleria Băneasa, sunt în sumă de 12.610 mii lei, la data de 1 ianuarie 2008, iar cele realizate din contracte încheiate cu ordonatorii principali de credite care finantează programe si proiecte din planurile sectoriale sunt în sumă de 0 mii lei.

**) Câstigul mediu lunar pe salariat este calculat fără a influenta sumele prevăzute pentru plata indemnizatiilor Consiliului de administratie si a directorului general.

 

NOTĂ:

În cheltuielile cu salariile pentru anul 2008 s-au cuprins si:

- suma de 108.000 lei reprezentând indemnizatiile membrilor consiliului de administratie;

- suma de 99.000 lei reprezentând salariul directorului general.

 


ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea anexei la Regulamentul de ordine interioară al instantelor judecătoresti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005

 

Având în vedere dispozitiile art. 139 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.134/2008, prin care a fost emis avizul conform pentru punerea în functiune a Judecătoriei Jibou, cu sediul în localitatea Jibou, judetul Sălaj,

în temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) si (7) din Constitutia României, republicată, ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii h otă r ă ste:

Art. I. - Anexa la Regulamentul de ordine interioară al instantelor judecătoresti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 octombrie 2005, cu modificările si completările ulterioare, se completează cu o nouă pozitie privind stabilirea numărului de identificare ECRIS pentru Judecătoria Jibou, după cum urmează:

„1.752 Judecătoria Jibou”.

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Lidia Bărbulescu

 

Bucuresti, 30 octombrie 2008.

Nr. 1.154.

 

ACTE ALE COMITETULUI INTERMINISTERIAL DE FINANTĂRI, GARANTII SI ASIGURĂRI

 

COMITETUL INTERMINISTERIAL DE FINANTĂRI, GARANTII SI ASIGURĂRI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normei privind derularea activitătii de emitere în numele si în contul statului a garantiei pentru companii (cod ISO: NI-GAR-08-I/0)

 

În baza Hotărârii Guvernului nr. 534/2007 privind înfiintarea, atributiile, competentele si modul de functionare ale Comitetului Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări si reglementarea operatiunilor de finantare, garantare si asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. în numele si în contul statului, cu modificările si completările ulterioare, analizând propunerea referitoare la Norma privind derularea activitătii de emitere în numele si în contul statului a garantiei pentru companii (cod ISO: NI-GAR-08-I/0) si tinând seama de:

- Legea nr. 96/2000 privind organizarea si functionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A., republicată;

- Nota de aprobare nr. 808 din 11 noiembrie 2008 întocmită de Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A.;

- discutiile si propunerile formulate în sedinta din data de 13 noiembrie 2008 de către membrii Comitetului Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări,

Comitetul Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări, întrunit în plenul sedintei din ziua de 13 noiembrie 2008, hotărăte:

Articol unic. - Se aprobă Norma privind derularea activitătii de emitere în numele si în contul statului a garantiei pentru companii (cod ISO: NI-GAR-08-I/0), conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

Presedintele Comitetului Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări,

Eugen Teodorovici

 

Bucuresti, 13 noiembrie 2008.

Nr. 365.

 


ANEXĂ

 

NORMĂ

privind derularea activitătii de emitere în numele si în contul statului a garantiei pentru companii

(cod ISO: NI-GAR-08-I/0)

 

Prezenta normă a fost elaborată în conformitate cu Legea nr. 96/2000 privind organizarea si functionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A., republicată, si cu Hotărârea Guvernului nr. 534/2007 privind înfiintarea, atributiile, competentele si modul de functionare ale Comitetului Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări si reglementarea operatiunilor de finantare, garantare si asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. în numele si în contul statului, cu modificările si completările lor ulterioare.

 

CAPITOLUL I

Obiectul garantării

 

Art. 1. - Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A., denumită în continuare EximBank, garantează, în numele si în contul statului, creditele sau scrisorile de garantie bancară acordate/emise la solicitarea companiilor, în scopul derulării tranzactiilor comerciale cu partenerii.

Art. 2. - (1) Sursa de realizare a acestor operatiuni în numele si în contul statului este, potrivit art. 10 lit. a) din Legea nr. 96/2000 privind organizarea si functionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A., republicată, Fondul pentru garantii de export, pentru garantarea creditelor pentru bunuri si servicii destinate exportului, a creditelor cumpărător si a investitiilor românesti în străinătate, precum si a activitătilor de dezvoltare a infrastructurii, a utilitătilor de interes public, dezvoltare regională, sustinere a activitătii de cercetare-dezvoltare, protectia mediului înconjurător, ocupare si formare a personalului, susinere si dezvoltare a întreprinderilor mici si mijlocii si a tranzactiilor internationale.

(2) Fondul menionat la alin. (1) va putea fi angajat în limita maximă de expunere stabilită de Comitetul Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări, denumit în continuare C.I.F.G.A.

Art. 3. - Garantia pentru companii, denumită în continuare garantia, nu constituie ajutor de stat, fiind elaborată cu respectarea îndrumărilor Comisiei Europene privind ajutorul de stat sub forma garantiilor (Commission Notice on the application of Articles 87 and 88 of the EC Treaty to State aid in the form of guarantees), publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 155 din 20 iunie 2008.

 

CAPITOLUL II

Definitii

 

Art. 4. - În sensul prezentei norme se definesc următorii termeni:

a) beneficiarul garantiei - banca finantatoare, care acordă ordonatorului creditul pentru realizarea tranzactiilor comerciale cu partenerii;

b) conventie de garantare - contractul în baza căruia se emite scrisoarea de garantie, în care sunt mentionate părtile implicate, conditiile de garantare specifice etc;

c) credit - creditul acordat (altul decât cel sub forma creditului de investitii) sau scrisoarea de garantie bancară emisă de către beneficiarul garantiei în favoarea ordonatorului;

d) garantia - angajamentul asumat de EximBank, în calitate de garant în numele si în contul statului, materializat într-o scrisoare de garantie, conform căruia EximBank se obligă să plătească beneficiarului garantiei, potrivit prevederilor conventiei de garantare, o parte din pierderea suportată de acesta ca urmare a producerii riscului de credit;

e) ordonator - companii care desfăsoară activitatea de productie si/sau de prestare de servicii, altele decât întreprinderile mici si mijlocii, cu care beneficiarul garantiei încheie un contract pentru finantarea/garantarea realizării tranzactiilor comerciale cu partenerii;

f) procent garantat- partea din credit (principal)/scrisoarea de garantie bancară care este acoperită de garantie, exprimat în valoare procentuală. Procentul garantat poate fi de maximum 80%;

g) riscul de credit- neplata, partială sau integrală, de către ordonator a creditului (principalului) sau executarea de către beneficiarul garantiei a scrisorii de garantie bancară;

h) valoarea garantiei - valoarea mentionată în scrisoarea de garantie, al cărei nivel poate fi de maximum 80% din valoarea creditului (principal)/valoarea scrisorii de garantie bancară. Dobânzile, comisioanele si spezele bancare aferente contractului de credit/scrisorii de garantie bancară, precum si costurile aferente emiterii garantiei nu sunt incluse în valoarea garantiei;

i) valoarea de executare a garantiei - suma ce urmează a fi plătită de EximBank beneficiarului garantiei ca urmare a producerii riscului de credit, până la concurenta valorii rezultate din aplicarea procentului garantat la valoarea soldului nerambursat al principalului creditului garantat/scrisorii de garantie bancară executate. Valoarea de executare a garantiei se determină în moneda creditului.

 

CAPITOLUL III

Descrierea garantiei

 

Art. 5. - Garantia respectă prevederile legislatiei comunitare privind conditiile care exclud existenta ajutorului de stat, respectiv:

a) ordonatorul nu se află în dificultate financiară, în conformitate cu prevederile Instructiunilor privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor în dificultate1);

b) ordonatorul este, în principiu, capabil să obtină un credit/o garantie în conditii de piată de pe piete financiare, fără interventia statului;

c) acordarea garantiei se realizează pe baza evaluării riscurilor generate de operatiune, astfel încât comisioanele plătite de ordonator să asigure autofinantarea schemei de garantii;

d) comisioanele plătite de ordonator acoperă atât riscurile obisnuite asociate cu acordarea garantiilor, cât si costurile administrative ale schemei si permit obtinerea unui randament normal al capitalului initial, furnizat de stat, la demararea schemei;

e) schema de acordare a garantiei va fi analizată cel putin o dată pe an.

Art. 6. - Garantia se acordă numai în completarea garantiilor reale/personale constituite de ordonator/fidejusorul ordonatorului la creditul/scrisoarea de garantie bancară oferită de beneficiarul garantiei.

Art. 7. - Scrisoarea de garantie emisă de EximBank, în numele si în contul statului, are următoarele caracteristici principale:

a) este irevocabilă si neconditionată;

b) este directă si expresă;c) este plătibilă la prima cerere scrisă a beneficiarului garantiei;

d) are valoare determinată;

e) valoarea se reduce pro-rata pe măsura îndeplinirii obligatiilor de către ordonator.

Art. 8. - Perioada de valabilitate a garantiei se corelează cu conditiile creditului si poate fi de maximum durata creditului plus o perioadă de până la 30 de zile calendaristice.

Art. 9. - (1) Răspunderea EximBank începe la data intrării în vigoare a scrisorii de garantie.

(2) Răspunderea EximBank încetează astfel:

a) în ziua rambursării integrale a creditului sau la expirarea valabilitătii scrisorii de garantie bancară;

b) la data denuntării/încetării prin acordul părtilor/rezilierii contractului de credit/conventiei de garantare dintre beneficiarul garantiei si ordonator, fără acordul prealabil al EximBank;

c) în cazul producerii riscului de credit, la data când EximBank plăteste valoarea de executare a garantiei;

d) prin restituirea originalului scrisorii de garantie de către beneficiarul garantiei, înainte de încheierea perioadei de valabilitate, împreună cu declaratia acestuia că aceasta a rămas fără obiect;

e) automat la expirarea perioadei de valabilitate a garantiei, indiferent dacă originalul scrisorii de garantie emise în numele si în contul statului este returnat sau nu.

Art. 10. - Garantia se acordă în moneda creditului.

 

CAPITOLUL IV

Criterii de eligibilitate

 

Art. 11. - Pentru acordarea garantiei, ordonatorul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate, la data depunerii cererii de garantare:

a) nu se află în dificultate financiară, în conformitate cu prevederile Instructiunilor privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor în dificultate2);

b) nu figurează cu credite restante în baza de date a Centralei Riscurilor Bancare3) si nu figurează cu incidente majore cu cecuri si bilete la ordin în ultimele 12 luni în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăti4);

c) nu înregistrează datorii restante către bugetul general consolidat al statului;

d) nu s-a instituit procedura judiciară a insolventei, conform legislatiei în vigoare;

e) prezintă băncilor garantii colaterale pentru cel putin 20% din valoarea creditului;

f) la momentul solicitării de emitere a garantiei în numele si în contul statului nu se află în litigiu, în calitate de pârât, cu Ministerul Economiei si Finantelor, inclusiv Agentia Natională de Administrare Fiscală, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului si cu EximBank.

Art. 12. - Sunt excluse de la garantare următoarele:

a) activitătile definite ca fiind ilegale sau dăunătoare mediului ecologic, conform legislatiei în vigoare;

b) activitătile de natura jocurilor de noroc;

c) activităile de productie, comert si servicii în domeniul armamentului;

d) productia si comertul produselor din alcool si tutun;

e) exportul de mărfuri cuprinse în lista de mărfuri de export care nu beneficiază de instrumente de sustinere a comertului exterior derulate de EximBank, stabilită periodic5) prin hotărâre a Guvernului si publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I;

f) tranzactii imobiliare (cumpărarea/construirea de imobile în scopul vânzării/închirierii).

 

CAPITOLUL V

Documentatia, analiza si aprobarea garantării

 

Art. 13. - Companiile depun la EximBank cererea de garantare completată de beneficiarul garantiei, împreună cu ordonatorul, însotită de documentele necesare analizei solicitării de garantare.

Art. 14. - La cererea ordonatorului, pe baza analizei situatiei economico-financiare a acestuia, EximBank poate emite o scrisoare de intentie.

Art. 15. - (1) EximBank analizează solicitarea de garantare, potrivit reglementărilor proprii, pe baza următoarelor coordonate:

a) situatia economico-financiară a companiei;

b) prevederile contractului de credit/proiectului contractului de credit/conventiei de garantare;

c) riscurile asociate;

d) alte elemente relevante pentru acordarea garantiei.

(2) EximBank are dreptul să solicite companiei/beneficiarului garantiei informatii suplimentare, în situatia în care elementele cuprinse în cererea de garantare si în documentatia furnizată nu sunt suficiente pentru evaluarea riscurilor sau pentru stabilirea conditiilor specifice ale operatiunii de garantare.

Art. 16. - În functie de clauzele contractului de credit/conventiei de garantare si în urma analizei riscurilor asociate tranzactiei, EximBank stabileste conditiile de acordare a garantiei, referitor la obiect, valoare, procent garantat, perioada de valabilitate, comisioane, alte conditii specifice de garantare.

Art. 17. - Acordarea garantiei se realizează pe baza aprobărilor CI.F.G.A.

Art. 18. - EximBank monitorizează garantiile emise, prin actiuni si operatiuni specifice, pe întreaga perioadă de valabilitate a acestora.

 

CAPITOLUL VI

Executarea garantiei

 

Art. 19. - Beneficiarul garantiei este îndreptătit la executarea garantiei numai dacă s-a produs riscul de credit. Cererea de executare trebuie transmisă la EximBank în cadrul perioadei de valabilitate a garantiei.

Art. 20. - Beneficiarul garantiei are dreptul la plata valorii de executare a garantiei o singură dată de la producerea riscului de credit, în termenii si conditiile prevăzute în conventia de garantare.

Art. 21. - (1) După executarea garantiei, EximBank va lua toate măsurile necesare pentru recuperarea sumelor plătite din fondurile statului, atât împotriva ordonatorului, cât si împotriva oricărei alte persoane asupra căreia ordonatorul si-a transferat obligatiile.

(2) Recuperarea prin executare silită se efectuează prin corpul executorilor fiscali al EximBank, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

 

            Art. 22. - În scopul aplicării prezentei norme, EximBank emite proceduri care se supun aprobării CI.F.G.A.


1) Publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 244/1.10.2004, seria C.

2) Publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 244/1.10.2004, seria C.

3) În cazul în care, din verificarea Centralei Riscurilor Bancare, rezultă existenta unui credit restant, iar solicitantul garantiei prezintă documente din care să reiasă că a achitat restanta, se consideră criteriul îndeplinit.

4) În cazul în care solicitantul figurează cu incidente de plată accidentale, care nu denotă un comportament financiar defectuos, se poate accepta la garantare, cu justificarea corespunzătoare.

5) Lista mărfurilor de export care nu pot beneficia de instrumente de sustinere a comertului exterior derulate prin EximBank în vigoare la data aprobării prezentei norme a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 2.298/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.279 din 30 decembrie 2004.

 


ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

 

HOTĂRÂREA

din 29 aprilie 2008

în Cauza Stancu împotriva României

 

(Cererea nr. 30.390/02)

În Cauza Stancu împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia a III-a), statuând în cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, presedinte, Elisabet Fura-Sandström, Corneliu Bîrsan, Boštjan M. Zupančič, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Luis López Guerra, judecători, si Santiago Quesada, grefier de sectie,

după ce a deliberat în camera de consiliu la data de 1 aprilie 2008,

pronuntă următoarea hotărâre, adoptată la această dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 30.390/02) îndreptată împotriva României, prin care 2 cetăteni ai acestui stat, domnii Dumitru Stancu si Ion Dănut Stancu (reclamantii) au sesizat Curtea la data de 17 mai 2001, în temeiul art. 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (Conventia).

2. Reclamantii sunt reprezentati de domnii E. Crângariu si D. Drăgoi, avocati în Bucuresti. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul său, domnul R.-H. Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe.

3. La data de 18 mai 2007 Curtea a decis să comunice Guvernului cererea. Invocând prevederile art. 29 § 3 din Conventie, ea a decis analizarea în acelasi timp a admisibilitătii si a temeiniciei cauzei.

ÎN FAPTI.

Circumstantele cauzei

4. Reclamantii s-au născut în anul 1946 si, respectiv, 1958 si locuiesc în Bucuresti si, respectiv, în satul Ulmi (Dâmbovita).

A. Reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991

5. S.I. si S.M., bunicii reclamantilor, erau proprietarii unui teren în suprafată de 5 ha, situat pe malul lacului Mamaia, în apropierea Mării Negre. La data de 14 februarie 1953, ei au donat terenul statului.

6. La data de 11 martie 1991, în calitate de mostenitoare a lui S.I., S.M. a solicitat comisiei locale pentru aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (Legea nr. 18/1991 si comisia locală) să îi reconstituie dreptul de proprietate asupra terenului în suprafată de 5 ha, mentionat mai sus, pe amplasamentul pe care îl detinuse în momentul donatiei din anul 1953. S.M. a precizat că avea 3 mostenitoare, dintre care una era mama reclamantilor. Conform sustinerilor reclamantilor, în aceeasi zi si sub acelasi număr de înregistrare, ei însisi formulaseră o cerere în nume propriu pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în discutie. Din dosar reiese că reclamantii au depus o astfel de cerere la data de 29 august 1991 la Primăria Constanta, în temeiul Legii nr. 18/1991.

7. Întemeindu-se pe o propunere a comisiei locale, pe care reclamantii au contestat-o la data de 6 septembrie 1991, sustinându-si dreptul în temeiul Legii nr. 18/1991, si pe Decizia din 24 martie 1992 a Comisiei Judetene Constanta pentru aplicarea aceleiasi legi, Prefectura Constanta (prefectura) a emis la data de 25 februarie 1993 un titlu de proprietate în favoarea lui S.M., reconstituindu-i dreptul de proprietate asupra unei suprafete de 5 ha de teren. Reconstituirea s-a făcut pentru 4,50 ha, prin echivalent în actiuni la o societate agricolă, iar pentru restul de 0,50 ha, prin acordarea unui teren situat în extravilanul orasului Constanta, pe un alt amplasament decât cel detinut de S.M. si S.I. înainte de anul 1953.

B. Actiunea având ca obiect anularea titlului de proprietate si restituirea terenului pe vechiul amplasament

8. La data de 9 aprilie 1993, reclamantii, precum si ceilalti mostenitori ai lui S.I., inclusiv S.M., au sesizat Tribunalul Judetean Constanta cu o actiune în contencios administrativ, îndreptată împotriva prefecturii si având ca obiect anularea titlului de proprietate emis la data de 25 februarie 1993. Întemeindu-se pe art. 12 si 37 din Legea nr. 18/1991, ei au sustinut ilegalitatea titlului de proprietate motivat prin aceea că restituirea terenului în suprafată de 0,50 ha nu fusese făcută pe vechiul amplasament, care era liber de orice constructie, si că în virtutea calitătii lor de mostenitori ai lui S.I. trebuia să fie în egală măsură si titularii titlului de proprietate eliberat lui S.M.

9. După ce a retinut că S.M. si-a modificat cererea astfel încât să i se restituie terenul în suprafată de 5 ha, prin Sentinta din data de 9 iunie 1993, Tribunalul Judetean Constanta si-a declinat competenta de solutionare în favoarea Sectiei civile a Judecătoriei Constanta, cu motivarea că titlul de proprietate contestat intrase în circuitul civil.

10. La termenul de judecată din 19 aprilie 1994, la cererea instantei, reclamantii au precizat că obiectul principal al actiunii era anularea titlului de proprietate din 25 februarie 1993 si au solicitat administrarea unei expertize tehnice pentru a se identifica vechiul amplasament al terenului în suprafată de 0,50 ha. După ce a amânat judecarea cauzei pentru a dispune efectuarea a două expertize topografice si pentru a audia martori, stabilind termenele la intervale de aproximativ două luni, si după ce a renuntat la administrarea unei probe cu interogatoriul luat lui S.M., din cauza vârstei sale foarte înaintate, prin Sentinta din data de 12 septembrie 1995, judecătoria, în complet de 2 judecători din care făcea parte M.P., a respins actiunea ca inadmisibilă, retinând lipsa de calitate procesuală activă. În ceea ce îi priveste pe reclamanti, instanta a precizat că acestia au depus tardiv la comisia locală, la data de 6 septembrie 1991, cererea de reconstituire a dreptului lor de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991. În ceea ce îi priveste pe ceilalti mostenitori ai lui S.I., inclusiv S.M., instanta a precizat că acestia nu au semnat cererea introductivă de instantă.

11. Reclamantii au formulat apel împotriva sentinei mai sus mentionate în fata Tribunalului Judetean Constanta. Conform afirmatiilor reclamantilor, judecătoarea M.P. a făcut parte din completul de judecată la mai multe termene, înainte să se abtină, cererea lor de recuzare fiind respinsă. Instanta a stabilit un prim termen de judecată pentru data de 20 mai 1996 si a amânat procesul în mai multe rânduri, în special din cauza unor nereguli privind procedura de citare a părtilor.

12. Statuând într-un nou complet de judecată, Tribunalul Judetean Constanta a audiat părtile pe fondul cauzei si, prin Decizia din data de 26 martie 1997, a admis apelul reclamantilor si a trimis cauza spre rejudecare în fata judecătoriei. Acesta a statuat că reclamantii aveau calitate procesuală activă deoarece cererea lui S.M. din data de 11 martie 1991 fusese făcută si în numele lor, în termenul impus de Legea nr. 18/1991. Pe de altă parte, tribunalul a observat că S.M. decisese să se alăture actiunii formulate prin cererea introductivă de instantă a reclamantilor.

13. În luna iulie 1997, S.M. a decedat, procedura fiind continuată de mostenitorii săi, printre care se numără si cei 2 reclamanti.

14. După ce a tinut o primă sedintă de judecată la data de 3 septembrie 1997, prin Sentinta din 17 septembrie 1997 Judecătoria Constanta a respins actiunea reclamantilor. Pe de o parte, aceasta a arătat că titlul de proprietate din 25 februarie 1993 fusese legal emis numai în favoarea lui S.M., deoarece celelalte persoane îndreptătite, printre care si reclamantii, nu dovediseră că au solicitat, în calitate de mostenitori ai lui S.I., reconstituirea dreptului de proprietate în termenul de 30 de zile prevăzut de Legea nr. 18/1991. Pe de altă parte, instanta a hotărât că celălalt capăt de cerere, referitor la amplasamentul terenului în suprafată de 0,50 ha, trebuia respins deoarece, în temeiul art. 11 alin. (8) din Legea nr. 18/1991, instantele nationale erau competente doar să controleze existenta dreptului de proprietate invocat si suprafata de teren la care aveau dreptul părtile interesate.

15. Reclamantii au formulat apel împotriva sentintei de mai sus, primul termen de judecată fiind stabilit de Tribunalul Judetean Constanta pentru data de 6 mai 1998. După ce a amânat procesul în mai multe rânduri, în special din cauza unor nereguli privind procedura de citare a părtilor, si după ce a suspendat procesul timp de două luni din cauza lipsei părtilor citate legal, prin Decizia din data de 28 noiembrie 1999 Tribunalul Judetean Constanta a respins apelul reclamantilor ca nefondat. Printre altele, el a precizat că cererea din data de 11 martie 1991 nu putea fi luată în considerare de instantă, în măsura în care reclamantii au recunoscut că ea fusese făcută de S.M.

16. Reclamantii au formulat recurs împotriva Deciziei din data de 28 noiembrie 1999, care a fost înregistrat la data de 27 martie 2000 la Curtea de Apel Constanta, primul termen de judecată fiind stabilit pentru data de 3 octombrie 2000. Ei au arătat, printre altele, că vechiul amplasament pe care îl revendicau era situat în anul 1990 în intravilanul agricol al orasului Constanta, astfel încât punerea în posesie a lui S.M. ar fi trebuit să se facă pe vechiul amplasament.

17. Prin Decizia definitivă din data de 9 ianuarie 2001 curtea de apel a respins recursul si a confirmat respingerea actiunii, statuând că din dosar nu reiesea că reclamantii ar mai fi făcut încă o cerere, în afară de cea din 11 martie 1991 a lui S.M., pentru a li se reconstitui dreptul de proprietate conform Legii nr. 18/1991. Pe de altă parte, curtea de apel a constatat că, în orice caz, în urma decesului lui S.M., mostenitorii acesteia puteau beneficia de titlul de proprietate litigios. Curtea de apel a precizat că, în ciuda atitudinii inconstante a lui S.M. de-a lungul procedurii, trebuia confirmat, în ceea ce priveste cererea legată de amplasamentul terenului în suprafată de 0,50 ha din intravilanul sau extravilanul unei localităti, că instantele nationale nu erau competente în materie, conform art. 11 alin. (8) din Legea nr. 18/1991. Făcând trimitere la art. 36 din regulamentul de aplicare a legii mentionate mai sus, curtea de apel a statuat că numai autoritătile administrative locale erau competente în ceea ce priveste amplasamentul terenurilor restituite în temeiul Legii nr. 18/1991.

C. Procedura întemeiată pe Legea nr. 10/2001

18. Prin Sentinta din data de 2 octombrie 2007 Tribunalul Constanta a admis actiunea introdusă de reclamanti în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor nationalizate în mod abuziv si, constatând că Primăria Constanta nu a răspuns la notificarea făcută de părtile interesate în anul 2002, referitoare la retrocedarea unui teren în suprafată de 3 ha ce făcea parte din terenul de 5 ha mentionat mai sus, el a obligat primăria să adopte o decizie motivată în legătură cu această cerere. Sentinta mentionată mai sus a rămas definitivă prin neapelare.

II. Dreptul si practica internă pertinente

19. În ceea ce priveste competenta instantelor în analiza deciziilor comisiilor administrative cu atributii privind aplicarea Legii nr. 18/1991, aspectele esentiale ale reglementării interne relevante, si anume fragmentele din Legea nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 20 februarie 1991 si republicată la data de 5 ianuarie 1998, după modificările ce i-au fost aduse prin Legea nr. 169/1997, sunt descrise în Hotărârea Glod împotriva României (nr. 41.134/98, §§ 22—24, 16 septembrie 2003).

20. Jurisprudenta internă divergentă referitoare la competenta instantelor de a analiza legalitatea modului în care comisiile administrative stabileau amplasamentul terenurilor ce trebuiau restituite în temeiul Legii nr. 18/1991 a fost rezumată în Hotărârea Hauler împotriva României (nr. 67.703/01, §§ 19—21, 12 iulie 2007). După modificarea Legii nr. 18/1991 prin Legea nr. 169/1997 si Legea nr. 1/2000, în sensul întinderii, de acum înainte, nelimitate a competentei instantelor chemate să statueze asupra legalitătii deciziilor administrative ale comisiilor, marea majoritate a instantelor interne au statuat că instantele aveau competenta să analizeze legalitatea modului în care comisiile au stabilit amplasamentul terenurilor ce trebuiau atribuite reclamantilor (deciziile din 6 februarie 2002, 13 mai 2003 si 27 iunie 2005 ale curtilor de apel Timisoara, Târgu Mure s i, respectiv, Bacău; a contrario, deciziile din 5 aprilie 2000 i 3 iunie 2005 ale curtilor de apel Oradea si, respectiv, Craiova).

21.Art. 13 din Legea nr. 18/1991 prevedea că în regiunile de câmpie punerea în posesie a persoanelor îndreptătite asupra unor terenuri situate în afara zonei construibile a unei localităti (extravilan) este realizată de comisia administrativă, nu neapărat pe vechiul amplasament detinut de părtile interesate. După modificarea acestei legi prin Legea nr. 1/2000, art. 2 prevede că punerea în posesie se face în mod normal pe vechiul amplasament, cu conditia ca acelasi teren să nu le fi fost atribuit unor terti conform Legii nr. 18/1991. În ceea ce priveste terenurile situate în intravilanul unei localităti, Legea nr. 18/1991, interpretată prin jurisprudenta în materie, prevedea principiul atribuirii de terenuri pe vechiul amplasament, în special dacă terenul nu le fusese atribuit unor terti, înainte de intrarea în vigoare a legii, pentru a-si construi case (deciziile din 29 martie si 4 iulie 1997 ale Curtii Supreme de Justitie si Decizia nr. 1.970 din 12 octombrie 2000 a Curtii de Apel Bacău). În mai multe cauze, instantele interne au statuat pe fond că, în temeiul art. 13 din Legea nr. 18/1991, fiind vorba chiar de terenurile situate în regiunile de câmpie, refuzul comisiilor administrative de a pune persoanele îndreptătite în posesie pe vechiul amplasament nu trebuie să fie arbitrar, ci justificat (deciziile nr. 449/1994, 9/1995 si 228/1996 ale Curtii de Apel Galati si nr. 944 din 15 mai 1996 a Curtii Supreme de Justitie; a contrario, Decizia din 25 aprilie 1995 a Curtii de Apel Galai).

ÎN DREPT

I. Asupra pretinselor încălcări ale art. 6 § 1 si art. 13 din Conventie

22. Reclamantii sustin că nu au beneficiat de dreptul de acces la o instantă în ceea ce priveste cererea lor referitoare la amplasamentul terenului restituit în baza Legii nr. 18/1991 si se plâng de durata excesivă si de inechitatea procedurii respective. Ei invocă art. 6 § 1 din Conventie si, în ceea ce priveste primul si al treilea capăt de cerere mentionate mai sus, ei invocă si art. 13 din Conventie, care prevăd următoarele în părtile lor relevante:

ARTICOLUL 6 § 1

„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil (...) si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instantă independentă si impartială (...) care va hotărî (...) asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil (...).”

ARTICOLUL 13

„Orice persoană, ale cărei drepturi si libertăti recunoscute de prezenta conventie au fost încălcate, are dreptul să se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au actionat în exercitarea atributiilor lor oficiale.”

A. Asupra refuzului instantelor interne de a analiza problema reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantilor asupra terenului în cauză pe vechiul amplasament

1. Asupra admisibilitătii

23. În primul rând, Curtea reaminteste că, atunci când dreptul revendicat este, ca în cazul de fată, un drept cu caracter civil, art. 6 § 1 constituie o lex specialis comparativ cu art. 13, ale cărui garantii sunt absorbite de aceasta [vezi hotărârile Brualla Gómez de la Torre împotriva Spaniei, Hotărârea din 19 decembrie 1997, Culegere de hotărâri si decizii 1997-VIII, § 41 si Cordova (nr. 2) împotriva Italiei nr. 45.649/99, § 71, CEDO 2003)]. Prin urmare, nu se va statua asupra capătului de cerere întemeiat pe încălcarea art. 13 din Conventie, iar Curtea va analiza acest capăt de cerere numai din perspectiva art. 6 § 1 din Conventie (Ong împotriva Frantei, nr. 348/03, § 31, 14 noiembrie 2006).

Curtea constată că acest capăt de cerere nu este vădit neîntemeiat în sensul art. 35 § 3 din Conventie. Mai mult, ea constată că acesta nu este lovit de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie declarat admisibil.

2. Asupra fondului

24. Reclamantii se plâng de faptul că deciziile luate de comisiile locală si judeteană si de prefectură asupra amplasamentului terenului în suprafată de 0,50 ha, astfel cum figura el în titlul de proprietate din 25 februarie 1993, nu au fost supuse controlului ulterior al unui organ judiciar cu competentă deplină. Ei observă că modificările legislative aduse în această privintă de Legea nr. 169/1997, după pronuntarea Sentintei din data de 17 septembrie 1997, nu au fost luate în considerare de instantele care au analizat cauza în apel si în ultimă instantă.

25.Tinând cont de jurisprudenta Curtii în materie, Guvernul invită Curtea să ia în considerare modificările legislative adoptate prin Legea nr. 169/1997 în materie de competentă a instantelor în ceea ce priveste litigiile legate de Legea nr. 18/1991.

26. Curtea a analizat deja problema dreptului de acces la o instantă în cazul reclamantilor care, sesizând instantele interne cu o actiune ce urmărea controlul deciziilor luate de autoritătile locale pentru a stabili amplasamentul terenurilor atribuite în temeiul Legii nr. 18/1991, si-au văzut actiunea respinsă, fără a fi analizat fondul, din cauza competentei exclusive a comisiilor administrative în materie; aceasta a constatat încălcarea art. 6 § 1 din Conventie (Glod, citată anterior, §§ 35—40, si Hauler împotriva României, nr. 67.703/01, §§ 32—37, 12 iulie 2007).

27. Curtea consideră că Guvernul nu a furnizat niciun fapt sau argument convingător care să poată duce la o concluzie diferită în spetă. În mod special, aceasta observă că, la fel ca si în Cauza Hauler, citată anterior, reclamantii au sesizat instantele cu o actiune referitoare, printre altele, la analiza dreptului lor, ca persoane îndreptătite ale lui S.M., de a li se reconstitui dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafată de 0,50 ha pe vechiul amplasament, si nu pe un alt amplasament ce fusese stabilit de autoritătile administrative locale si pe care îl considerau mai putin avantajos. Desi, în Cauza Glod, citată anterior, Curtea a luat act cu interes de modificarea legislativă adusă prin Legea nr. 169/1997, referitoare la competenta, de atunci nelimitată, a instantelor chemate să statueze asupra legalitătii deciziilor administrative ale comisiei (Cauza Glod, citată anterior, § 38), ea observă că, în spetă, Curtea de Apel Constanta s-a declarat necompetentă, în Decizia din data de 9 ianuarie 2001, să analizeze dacă reclamantii aveau dreptul legal de a li se reconstitui dreptul de proprietate asupra terenului în suprafată de 0,50 ha pe vechiul amplasament, având în vedere competenta exclusivă a comisiilor locale în materie. Or, art. 6 § 1 din Conventie prevede ca deciziile luate de autoritătile administrative care nu respectă ele însele cerintele acestei prevederi, cum este cazul de fată, să fie supuse controlului ulterior al unui organ judiciar cu competentă deplină (vezi, mutatis mutandis, Glod, citată anterior, §§ 35—36).

28. În lumina celor de mai sus, Curtea apreciază că refuzul instantelor interne de a analiza problema dreptului reclamantilor, în temeiul Legii nr. 18/1991, de a li se reconstitui dreptul de proprietate asupra terenului în cauză pe vechiul amplasament, problemă lăsată la discretia autoritătilor administrative, a adus atingere esentei însesi a dreptului lor de acces la o instantă (vezi, mutatis mutandis, Hauler, citată anterior, § 36, si Terra Woningen împotriva Olandei, Hotărârea din 17 decembrie 1996, Culegere 1996-VI; pp. 2122—2123, §§ 52—55).

29. Aceste elemente îi sunt suficiente Curtii pentru a constata că a avut loc încălcarea art. 6 § 1 din Conventie.

B. Asupra duratei procedurii

30. Procedura în discutie a început la data de 9 aprilie 1993, însă perioada ce trebuie luată în calcul a început abia la data intrării în vigoare a Conventiei în privinta României, adică 20 iunie 1994. Totusi, pentru a aprecia caracterul rezonabil al perioadei scurse de la această dată, trebuie tinut cont de stadiul în care se afla cauza la momentul respectiv, si anume în primă instantă, după mai mult de un an si două luni de procedură. Perioada în discutie s-a încheiat la data de 9 ianuarie 2001. Prin urmare, perioada ce trebuie luată în considerare este de aproximativ 6 ani si 6 luni pentru 3 grade de competentă si 5 instante.

1. Asupra admisibilitătii

31. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este vădit neîntemeiat în sensul art. 35 § 3 din Conventie. Mai mult, Curtea constată că acesta nu este lovit de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie declarat admisibil.

2. Asupra fondului

32. Reclamantii se plâng de durata excesivă a procedurii privind anularea titlului de proprietate si restituirea terenului pe vechiul amplasament, considerând că această cauză nu era complexă si că autoritătile sunt răspunzătoare de viciile procedurii de citare a părtilor care au prelungit procedura.

33. Guvernul consideră că durata procedurii nu a fost nerezonabilă, având în vedere complexitatea cauzei, numărul părtilor la procedură si faptul că nu au existat perioade de inactivitate imputabile autoritătilor.

34. Curtea reaminteste faptul că rezonabilitatea duratei unei proceduri se apreciază în functie de circumstantele cauzei si, tinând cont de criteriile consacrate de jurisprudenta sa, în special de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantilor si de cel al autoritătilor competente, precum si de miza litigiului pentru părtile interesate [vezi, printre multe altele, Frydlender împotriva Frantei (MC), nr. 30.979/96, § 43, CEDO 2000-VII].

35. Curtea a analizat în mai multe rânduri cauze ce ridicau probleme similare cu cele ale cazului de fată si a constatat încălcarea art. 6 § 1 din Conventie (vezi Frydlender, citată anterior).

36. După ce a analizat toate elementele ce i-au fost supuse analizei, Curtea consideră că Guvernul nu a expus niciun fapt sau argument care să poată duce la o altă concluzie în cazul de fată. În primul rând, contrar argumentului Guvernului, din dosar nu reiese că această cauză era complexă, având în vedere faptul că actiunea a fost în final respinsă pe motivul că părtile interesate nu au putut dovedi că au depus o cerere de restituire a terenului în termenul prevăzut de Legea nr. 18/1991 si că instantele nu erau competente să analizeze problema amplasamentului terenului atribuit de autoritătile administrative. În acest sens, ea observă că sentinta din primă instantă, confirmată în căile de atac, a fost pronuntată după două săptămâni de la data primei sedinte de judecată (vezi paragraful 14 de mai sus). Pe de altă parte, Curtea observă că desfăsurarea procedurii a fost marcată în special de casarea cu trimitere spre rejudecare a primei sentinte pronuntate în primă instantă, ca urmare a analizei diferite de către instante a Scrisorii din data de 11 martie 1991, de amânarea repetată a cauzei pentru noi termene de judecată din cauza unor vicii ale procedurii de citare, precum si prin lungi întârzieri de circa 6 luni până când noul grad de jurisdictie sesizat cu dosarul a stabilit primul termen de judecată. Întârzierile ce rezultă din aceste amânări sunt imputabile autoritătilor. În ceea ce priveste comportamentul reclamantilor, dacă necesitatea de a preciza obiectul actiunii si suspendarea procedurii pentru două luni, în apel, au putut contribui, într-o anumită măsură, la prelungirea duratei procedurii, Curtea reiterează faptul că acestora nu li se poate reprosa că au folosit diferitele căi de atac interne pentru a-si apăra drepturile (Simon împotriva Frantei, nr. 66.053/01, § 31, 8 iunie 2004).

37. Prin urmare, Curtea apreciază că nici comportamentul reclamantilor, nici gradul de complexitate al cauzei nu explică durata procedurii, privită în ansamblul său.

38. Tinând cont de cele de mai sus si de jurisprudenta sa în materie, Curtea apreciază că, în spetă, durata procedurii litigioase nu respectă cerinta „termenului rezonabil”.

39. Prin urmare, a avut loc încălcarea art. 6 § 1.

C. Asupra echitătii procedurii

40. Reclamantii se plâng de solutia si de inechitatea procedurii mentionate mai sus, în special de faptul că instantele nu au analizat probele administrate la dosar în sprijinul cererii de anulare a titlului de proprietate din anul 1993, ceea ce a determinat si încălcarea dreptului lor la un recurs efectiv, garantat de art. 13 din Conventie, si de faptul că judecătoarea M.P a participat în cadrul mai multor s edinte de judecată de la Tribunalul Judetean Constanta, dei ea făcuse parte si din completul de judecată care pronuntase Sentinta din data de 12 septembrie 1995.

41. Curtea reaminteste că, în general, ea nu are competenta să analizeze pretinsele erori de fapt sau de drept comise de o instantă internă [Garcίa Ruiz împotriva Spaniei (MC), nr. 30.544/96, § 28, CEDO 1999-I], interpretarea elementelor de probă si a legislatiei interne revenind în primul rând autoritătilor nationale si, în special, curtilor si tribunalelor (Brualla Gómez de la Torre împotriva Spaniei din 19 decembrie 1997, Culegere 1997—VIII, p. 2955, § 31). Rolul Curtii se limitează la a verifica compatibilitatea cu Conventia a efectelor unei astfel de interpretări. În mod special, în ceea ce priveste cererea de anulare a titlului de proprietate, Curtea observă că reclamantii au beneficiat de o procedură contradictorie, având posibilitatea să îsi expună argumentele, si că instantele au procedat la analiza efectivă a cererii lor, fără să existe vreo urmă de arbitrar în hotărârea de respingere a cererii. În ceea ce o priveste pe judecătoarea M.P, Curtea constată că ea nu a făcut parte din completul de judecată care a analizat fondul cauzei în fata Tribunalului Judetean Constanta, în apel (vezi paragrafele 11 - 12 de mai sus), si observă, în orice caz, că, după casarea cu trimitere spre rejudecare pronuntată de această instantă, cauza a fost analizată în 3 grade de jurisdictie într-un ciclu procedural complet.

42. Rezultă că această parte a cererii este vădit neîntemeiată si trebuie respinsă în temeiul art. 35 §§ 3 si 4 din Conventie.

II. Asupra pretinsei încălcări a art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie

43. Reclamantii sustin o încălcare a dreptului lor la respectarea bunurilor din cauza refuzului instantelor interne de a analiza si de a le admite cererea privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului lor situat pe vechiul amplasament detinut înainte de anul 1953. Ei invocă art. 1 din Protocolul nr. 1, care prevede următoarele:

ARTICOLUL 1 DIN PROTOCOLUL NR. 1

„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică si în conditiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor.”

A. Asupra admisibilitătii

44. În ceea ce priveste restituirea către reclamanti a terenului în discutie pe vechiul amplasament, Guvernul consideră că, tinând cont de prevederile legale relevante si de lipsa unei sentinte definitive favorabile, ei nu beneficiază de un „bun” sau cel putin de o „sperantă legitimă” în privinta amplasamentului în litigiu.

45. Întemeindu-se pe deciziile administrative care le recunosc dreptul de a li se reconstitui dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafată de 5 ha (vezi paragraful 7 de mai sus), pe prevederile Legii nr. 18/1991 si pe expertizele realizate în procedurile interne, reclamantii consideră că aveau cel putin o „sperantă legitimă” de a li se reconstitui dreptul de proprietate asupra terenului pe vechiul amplasament.

46. Curtea consideră că argumentul Guvernului ridică o exceptie de inadmisibilitate pentru incompatibilitate ratione materiae cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 si, având în vedere natura cererii si elementele aflate la dosar, apreciază că această exceptie trebuie unită cu fondul.

47. Pe de altă parte, constatând că acest capăt de cerere nu este lovit de niciun alt motiv de inadmisibilitate si având în vedere legătura strânsă dintre acest capăt de cerere si cel întemeiat pe art. 6 § 1 din Conventie referitor la lipsa de acces la o instantă, Curtea îl declară admisibil.

B. Asupra fondului

48. Având în vedere constatarea privind dreptul de acces la o instantă, prevăzut de art. 6 § 1 (paragrafele 26—29 de mai sus), Curtea apreciază că nu se impune să analizeze separat dacă în spetă a avut loc încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 (Glod, citată anterior, § 46, Hauler, citată anterior, § 41, si Crisan împotriva României, nr. 42.930/98, § 32, 27 mai 2003). Pe de altă parte, această concluzie scuteste Curtea să se mai pronunte asupra exceptiei ridicate de Guvern (Moschopoulos-Veďnoglou si altii împotriva Greciei, nr. 32.636/05, § 35, 18 octombrie 2007).

III. Asupra aplicării art. 41 din Conventie

49. Conform art. 41 din Conventie,

„Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si dacă dreptul intern al înaltei părti contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecintelor acestei încălcări, Curtea acordă părtii lezate, dacă este cazul, o reparatie echitabilă.”

A. Prejudiciu

50. Reclamantii solicită suma de 5.100.000 euro (EUR) cu titlu de prejudiciu material, sumă ce reprezintă diferenta de valoare dintre terenul atribuit în anul 1993 si terenul situat pe vechiul amplasament, si suma de 30.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral pe care l-ar fi suferit din cauza frustrării si neplăcerilor cauzate de încălcarea, în procedurile interne, a drepturilor lor garantate de Conventie si din cauza tratamentului suferit de primul reclamant în anii ʼ80 si ʼ90.

51. Guvernul face trimitere la observatiile sale privind art. 1 din Protocolul nr. 1 si consideră că nu trebuie să fie reparat prejudiciul material pretins de reclamanti. În ceea ce priveste cererea de daune morale, el apreciază că reclamantii nu au dovedit nicio legătură de cauzalitate între prejudiciul invocat si pretinsele încălcări ale Conventiei si, în subsidiar, că o eventuală hotărâre a Curtii de condamnare ar putea constitui, în sine, o reparatie satisfăcătoare în acest sens. Pe de altă parte, el


consideră că suma solicitată este excesivă, având în vedere jurisprudenta Curtii.

52. Curtea constată că, în ceea ce priveste cererea privind nerestituirea terenului pe vechiul amplasament, singura bază ce trebuie retinută pentru acordarea unei reparatii echitabile constă, în spetă, în faptul că reclamantii nu au beneficiat de dreptul de acces la o instantă pentru a se analiza chestiunea dreptului lor de a li se restitui terenul în cauză, chestiune lăsată la discretia autoritătilor administrative. Desigur, Curtea nu poate specula asupra solutiei pe care ar fi avut-o procesul în caz contrar, însă nu apreciază drept nerezonabil să considere că reclamantii au suferit o pierdere de sansă reală (vezi, mutatis mutandis, Glod, citată anterior, § 50, si Hauler, citată anterior, § 45). Pe de altă parte, Curtea admite că reclamantii au suferit un anumit prejudiciu moral din cauza frustrării provocate de încălcarea dreptului lor de acces la o instantă si a duratei excesive a procedurii civile si că acest prejudiciu nu este suficient compensat de constatările de încălcare a Conventiei în cauză. Statuând cu echitate, conform art. 41, Curtea le alocă împreună suma de 10.000 EUR pentru repararea tuturor prejudiciilor.

B. Cheltuieli de judecată

53. Reclamantii mai solicită suma de 4.200 EUR cu titlu de cheltuielile de judecată angajate în fata instantelor interne si în fata Curtii, pe care le detaliază astfel:

a) 500 EUR pentru onorariile avocatilor si 1.800 EUR pentru cheltuieli de transport suportate în procedurile interne;

b) 1.100 EUR pentru onorariile expertilor pentru cele 4 expertize realizate în procedura internă si pentru a sustine cererea conform art. 41 din Conventie;

c) 500 EUR pentru onorariile avocatilor si 300 EUR pentru taxele postale si de traducere suportate în procedura în fata Curtii.

Ei prezintă documente justificative pentru unele dintre aceste cheltuieli, în special pentru o parte din onorariile expertilor si pentru taxele postale, precum si pentru onorariile avocatilor în procedura în fata Curtii.

54. Guvernul observă că reclamantii nu au adus documente justificative pentru o parte din cheltuielile pe care pretind că le-au suportat, în special pentru realizarea unei expertize si pentru onorariile avocatiale din procedura în fata Curtii, si observă că ei nu au trimis tarifarul si decontul orar pentru munca depusă de avocatii lor.

55. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor sale de judecată decât în măsura în care li s-au stabilit realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil. Pe de altă parte, cheltuielile angajate în fata instantelor interne pot fi rambursate numai dacă au fost făcute pentru ca acestea să prevină sau să corecteze încălcările constatate de Curte [Bouilly împotriva Frantei (nr. 2), nr. 57.115/00, § 29, 24 iunie 2003]. În spetă, presupunând chiar că cheltuielile angajate în procedurile interne si, în special, onorariile avocatilor si ale expertilor pot fi considerate a fi fost angajate pentru a preveni încălcarea dreptului de acces la o instantă, Curtea observă că reclamantii nu au dovedit realitatea majoritătii acestor cheltuieli, spre deosebire de cazul cheltuielilor expuse în procedura în fata Curtii. Tinând cont de elementele aflate în posesia sa si de criteriile mentionate mai sus, Curtea consideră rezonabilă suma de 1.000 EUR pentru acoperirea tuturor cheltuielilor si le-o acordă reclamantilor.

C. Dobânzi moratorii

56. Curtea consideră potrivit ca rata dobânzii moratorii să se bazeze pe rata dobânzii facilitătii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, majorată cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA

1. declară cererea admisibilă în ceea ce priveste capetele de cerere întemeiate pe art. 6 § 1 din Conventie, referitoare la dreptul de acces al reclamantilor la o instantă si la durata procedurii, precum si pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie si inadmisibilă în rest;

2. hotărăste că a avut loc încălcarea art. 6 § 1 din Conventie în ceea ce priveste dreptul de acces la o instantă;

3. hotărăste că a avut loc încălcarea art. 6 § 1 din Conventie în ceea ce priveste durata procedurii;

4. hotărăste că nu se impune analiza temeiniciei capătului de cerere întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie;

5. hotărăste:

a) că statul pârât trebuie să le plătească împreună reclamantilor, în 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 44 § 2 din Conventie, sumele de mai jos, ce vor fi convertite în moneda statului pârât la cursul de schimb valabil la data plătii:

(i) 10.000 EUR (zece mii euro), plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit, pentru acoperirea tuturor prejudiciilor;

(ii) 1.000 EUR (una mie euro), plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit de către reclamanti, cu titlu de cheltuieli de judecată;

b) ca, începând de la expirarea termenului mentionat mai sus si până la efectuarea plătii, aceste sume să se majoreze cu o dobândă simplă având o rată egală cu cea a facilitătii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, valabilă în această perioadă, majorată cu 3 puncte procentuale;

6. respinge cererea de reparatie echitabilă pentru rest. Întocmită în limba franceză, apoi comunicată în scris la data de 29 aprilie 2008, în temeiul art.77 §§ 2 si 3 din Regulament.

 

Josep Casadevall,

Santiago Quesada,

presedinte

grefier