MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 789         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE        Marti, 25 noiembrie 2008

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

294. - Lege privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 1/2008 pentru asigurarea continuitătii unor activităti ale Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii

 

1.124. - Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 1/2008 pentru asigurarea continuitătii unor activităti ale Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii

 

295. - Lege privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 16/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitătii ca politie politică

 

1.125. - Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 16/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitătii ca politie politică

 

296. - Lege pentru modificarea si completarea Legii învătământului nr. 84/1995 si completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic

 

1.126. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii învătământului nr. 84/1995 si completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic

 

1.104. - Decret privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor ofiteri din Serviciul de Protectie si Pază

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.095 din 15 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 611 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 1.101 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1396 alin. (2) si art. 1399 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe

 

Decizia nr. 1.105 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 lit. a) si art. 35 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile si indicatiile geografice

 

Decizia nr. 1.106 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinte si spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului i din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat

 

Decizia nr. 1.123 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. 2 si ale art. 26 lit. a) diri Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfăsurarea adunărilor publice

 

Decizia nr. 1.125 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetătenilor români

 

Decizia nr. 1.138 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 din Codul penal

 

Decizia nr. 1.139 din 16 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 1.193 din 11 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) si (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si ale art. II alin. (2) si art. III din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

166. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea art. 16 lit. a) din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995

 

167. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitoare la normarea activitătilor didactice si de cercetare din învătământul universitar de masterat si din învătământul universitar de doctorat

 

1.422. - Hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Complex Sportiv de Natatie” - Otopeni, judetul Ilfov

 

1.442. - Hotărâre pentru completarea anexei nr. 40 la Hotărârea Guvernului nr. 971/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Botosani, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Botosani

 

1.455. - Hotărâre privind plata contributiei României pentru activitătile Centrului Regional de Asistentă pentru Implementarea Controlului Armamentelor

 

1.456. - Hotărâre privind preluarea unui sector de drum national, proprietate publică a statului, din administrarea Consiliului Local al Municipiului Sfântu Gheorghe, judetul Covasna, în administrarea Ministerului Transporturilor, în vederea realizării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a activitătilor de interes national în domeniul administrării drumurilor nationale

 

1.474. - Hotărâre pentru aprobarea redistribuirii sumelor alocate din credite externe, pe anul 2008, între Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul Sănătătii Publice si Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului

 

1.475. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Serviciului de Protectie si Pază din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008

 

1.488. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 451/2008 privind aprobarea subventiei unitare acordate pentru actiuni de ecologizare Societătii Comerciale „Romplumb” - S.A. Baia Mare

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

            236. - Decizie privind unele măsuri pentru organizarea si functionarea Cancelariei Primului-Ministru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.896. - Ordin al presedintelui Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului privind încetarea procedurii de administrare specială la Societatea Comercială Filiala UZINA MECANICA CUGIR - S.A.

 


LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 1/2008 pentru asigurarea continuitătii unor activităti ale Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se respinge Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 1 din 6 februarie 2008 pentru asigurarea continuitătii unor activităti ale Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 14 noiembrie 2008.

Nr. 294.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 1/2008 pentru asigurarea continuitătii unor activităti ale Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 1/2008 pentru asigurarea continuitătii unor activităti ale Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 13 noiembrie 2008.

Nr. 1.124.

 


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 16/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitătii ca politie politică

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se respinge Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 16 din 22 februarie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitătii ca politie politică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 27 februarie 2006.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 14 noiembrie 2008.

Nr. 295.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 16/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitătii ca politie politică

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind respingerea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 16/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitătii ca politie politică si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 13 noiembrie 2008.

Nr. 1.125.

 


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea si completarea Legii învătământului nr. 84/1995 si completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea învătământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Titlul capitolului III al titlului IV se modifică si va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL III

Conducerea institutiilor si a unitătilor de învătământ”

2. După articolul 145 se introduc două noi articole, articolele 1451 si 1452, cu următorul cuprins:

„Art. 1451. - (1) Unitătile particulare de învătământ sunt unităti libere, deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât si economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constitutie.

(2) Structurile si functiile de conducere ale unitătilor de învătământ particular, atributiile, modul de constituire, durata mandatelor si limitele de vârstă ale cadrelor didactice sunt stabilite prin regulamentele de organizare si functionare a acestora, în concordantă cu prevederile legale.

Art. 1452. - (1) Unitatea de învătământ preuniversitar particular este condusă de consiliul de administratie, prezidat de presedinte sau de directorul unitătii de învătământ. Presedintele consiliului de administratie este, de drept, reprezentantul desemnat al persoanei juridice finantatoare.

(2) Directorul unitătii de învătământ particular exercită conducerea executivă, în strictă conformitate cu responsabilitătile si atributiile conferite de lege, cu hotărârile consiliului de administraie al unitătii si cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare si functionare a acesteia.

(3) Consiliul profesoral al unitătii de învătământ particular este format din personalul didactic de predare din unitatea respectivă, reprezentanti ai elevilor si ai părintilor, având rolul s i atributiile specificate în regulamentul de organizare i functionare a unitătii.

(4) Directorii unitătilor din învătământul particular sunt numiti de conducerea persoanei juridice finantatoare, la propunerea consiliului de administratie al unitătii de învătământ. Actul de numire se aduce la cunostintă inspectoratului scolar pe raza căruia îsi desfăsoară activitatea unitatea scolară.

(5) Directorii unitătilor particulare destinate activitătilor extrascolare sunt numiti de persoana juridică finantatoare.”

Art. II. - Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificările si completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 21, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:

„(9) Directorii unitătilor din învătământul particular sunt numiti de conducerea persoanei juridice finantatoare, la propunerea consiliului de administratie al unitătii de învătământ. Actul de numire se aduce la cunostintă inspectoratului scolar pe raza căruia îsi desfăsoară activitatea unitatea scolară.”

2. La articolul 51, după alineatul (61) se introduce un nou alineat, alineatul (62), cu următorul cuprins:

„(62) Veniturile salariale si extrasalariale ale directorilor si directorilor adjuncti, precum si salarizarea personalului didactic din unitătile de învătământ privat se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finantatoare si persoana în cauză, cu avizul consiliului de administraie al unitătii scolare.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 14 noiembrie 2008.

Nr. 296.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii învătământului nr. 84/1995 si completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind modificarea si completarea Legii învătământului nr. 84/1995 si completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 13 noiembrie 2008.

Nr. 1.126.

 


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor ofiteri din Serviciul de Protectie si Pază

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 10 pct. 3 si ale art. 11 pct. IX.3 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere propunerile directorului Serviciului de Protectie si Pază,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Pe data de 1 decembrie 2008 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei, pentru 15 ani de activitate în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul decret.

Art. 2. - Pe data de 1 decembrie 2008 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei, pentru 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul decret.

Art. 3. - Pe data de 1 decembrie 2008 se conferă Semnul onorific În Serviciul patriei, pentru 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, ofiterilor prevăzuti în anexa nr. 3*), care face parte integrantă din prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2008.

Nr. 1.104.


*) Anexele nr. 1-3 se comunică institutiilor interesate.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.095

din 15 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 611 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 611 din Codul de procedură penală, exceptie invocată de Gabriel Iancu, Niculina Tătaru, Ion Istvan, Liliana Carmen Covrescu, Dan Grecu, Viorel Dinescu, Georgeta Tomescu, Dan Pascu, Georgeta Luca, Marian Tudorache, Cristian Valeriu Iliesi, Mircea Mocanu, Viorel Gigi Neagoe, Maricica Ghetu, Marilena Toma, Gelu Ilie, Mariana Tigău, Lucian Zgorcea, Marian Micu, Tudora Pădurean si Mugurel Blendea în Dosarul nr. 6.327/114/2007 al Tribunalului Buzău - Sectia penală.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din data de 9 octombrie 2008, în prezenta autorilor exceptiei si a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp


pentru a delibera, a amânat pronuntarea pentru data de 14 octombrie 2008 si apoi pentru data de 15 octombrie 2008.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Decizia nr. 308 din 24 martie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 203/42/2008, Curtea de Apel Ploiesti - Sectia penală si pentru cauze de familie si cu minori a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 611 din Codul de procedură penală.

Exceptia a fost invocată de Gabriel Iancu, Niculina Tătaru, Ion Istvan, Liliana Carmen Covrescu, Dan Grecu, Viorel Dinescu, Georgeta Tomescu, Dan Pascu, Georgeta Luca, Marian Tudorache, Cristian Valeriu Iliesi, Mircea Mocanu, Viorel Gigi Neagoe, Maricica Ghetu, Marilena Toma, Gelu Ilie, Mariana Tigău, Lucian Zgorcea, Marian Micu, Tudora Pădurean si Mugurel Blendea în Dosarul nr. 6.327/114/2007 al Tribunalului Buzău - Sectia penală.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că textul de lege criticat este neconstitutional, deoarece conduce la încălcarea dreptului la apărare si împiedică accesul egal în fata justitiei, prin crearea în mod inutil a unui alt caz de „strămutare” care scapă cenzurii părtii, lipsind-o de dreptul său de a-si spune părerea asupra argumentelor procurorului. Se încalcă si principiul egalitătii armelor, prin aceea că se dau procurorului mai multe drepturi, iar prin solutionarea cererii procurorului fără citarea părtilor si fără contradictorialitate, în Camera de Consiliu, se aduce atingere dreptului părtilor la un proces echitabil.

Curtea de Apel Ploiesti - Sectia penală si pentru cauze de familie si cu minori apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, achiesând la argumentele autorilor acesteia. În opinia instantei, „neconstitutionalitatea art. 611 din Codul de procedură penală este dată nu de instituirea dreptului procurorului de a solicita desemnarea unei alte instante pentru judecarea unei cauze penale, ci de existenta a două institutii paralele - aceea prevăzută de art. 66 si aceea prevăzută de art. 611 din Codul de procedură penală - ambele având aceeasi finalitate, conditiile ca si titularul diferind însă în mod substantial”.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, deoarece inculpatul sau alte părti pot solicita strămutarea pricinii abia în cursul judecătii, când instanta a fost deja sesizată. Totodată, procurorul are posibilitatea să ceară strămutarea pricinii în aceleasi conditii ca si părtile din dosar, astfel că art. 611 din Codul de procedură penală asigură procurorului un mijloc procedural în plus fată de părtile cauzei. Sub acest aspect, în opinia Avocatului Poporului, prevederile legale indicate contravin dreptului părtilor la un proces echitabil, care presupune echilibru si egalitatea armelor pentru toate actele de procedură. Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, egalitatea armelor presupune ca orice parte din proces să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a-si expune cauza în fata instantei, în conditii în care să nu o dezavantajeze în mod semnificativ în raport cu partea adversă. Mai mult, cererea procurorului se solutionează de Înalta Curte de Casatie si Justitie în camera de consiliu, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Pe cale de consecintă, părtile interesate nu sunt înstiintate despre introducerea cererii de desemnare a altei instante, despre termenul fixat pentru solutionarea acesteia, neavând posibilitatea de a formula apărările pe care le consideră necesare.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorilor exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si ale 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 611 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Desemnarea altei instante pentru judecarea cauzei, care au următorul continut: „Procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate cere Înaltei Curti de Casatie si Justitie să desemneze o instantă egală în grad cu cea căreia i-ar reveni competenta să judece cauza în primă instantă, care să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul.

Dispozitiile art. 55 alin. 1, art. 56 alin. 1 si 2 si art. 61 se aplică în mod corespunzător.

Înalta Curte de Casatie si Justitie solutionează cererea în camera de consiliu, în termen de 15 zile.

Înalta Curte de Casatie si Justitie dispune, prin încheiere motivată, fie respingerea cererii, fie admiterea cererii si desemnarea unei instante egale în grad cu cea căreia i-ar reveni competenta să judece cauza în primă instantă, care să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul.

Încheierea prin care Înalta Curte de Casatie si Justitie solutionează cererea nu este supusă niciunei căi de atac.”

Dispozitiile constitutionale invocate în sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justitie si ale art. 24 - Dreptul la apărare, cu raportare la art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. În plus, cu ocazia dezbaterilor în sedintă publică s-au mai invocat, în sustinerea exceptiei, prevederile constitutionale ale art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică si ale art. 56 - Contributii financiare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii aceluiasi text de lege, criticat în raport cu aceleasi prevederi constitutionale si conventionale si cu argumente similare.


Astfel, prin Decizia nr. 1.163 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, Curtea a retinut că institutia desemnării altei instante, ca si cea a declinării de competentă, nu are caracterul unei judecăti - pentru că în cadrul acestei proceduri nu se solutionează fondul cauzei -, ci al unui incident în administrarea justitiei, inerent bunei functionări a sistemului judiciar. Tinând seama de natura institutiei, ca si de imperativul celeritătii procesului penal, nu se poate retine că textul de lege este de natură să încalce sau să restrângă dreptul la apărare si la un proces echitabil. Atât inculpatul, cât si celelalte părti îsi pot exercita drepturile procesuale în fata instantei competente astfel desemnate, precum si dreptul de a ataca prin mijloacele prevăzute de lege hotărârea prin care se va solutiona cauza, prin aceasta întelegându-se chiar posibilitatea de a formula, în temeiul art. 55 alin. 2 din Codul de procedură penală, o cerere de strămutare. Faptul că numai procurorul are calitatea de subiect de sesizare a instantei supreme competente să hotărască asupra desemnării altei instante în cazul emiterii actului de inculpare îsi găseste justificarea în rolul constitutional al acestuia, asa cum este prevăzut de art. 131 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit căruia „În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societătii si apără ordinea de drept, precum si drepturile si libertătile cetătenilor”, sens în care organul de urmărire penală este obligat să aibă un rol activ pentru aflarea adevărului si lămurirea cauzei sub toate aspectele în vederea unei juste solutionări a cauzei, prin aceasta întelegându-se si înlăturarea temeiurilor care pot constitui motiv de strămutare. De asemenea, faptul că verificările prevăzute de textul de lege criticat se realizează în camera de consiliu, fără citarea părtilor, este în deplină concordantă cu prevederile art. 127 din Legea fundamentală, potrivit cărora „Sedintele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege”, si nu aduce atingere, în niciun mod, dispozitiilor constitutionale invocate. De altfel, si Curtea de la Strasbourg a decis în acelasi sens, statuând că art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale nu se aplică în materie, deoarece procedura de desemnare a unei alte instante vizează doar aspecte de competentă si nu are ca obiect judecarea cererilor cu privire la drepturile si obligatiile cu caracter civil sau legate de o acuzatie penală (Cauza Puelinckx contra Belgiei din 18.09.2001). În ce priveste sustinerea referitoare la încălcarea liberului acces la justitie, Curtea a constatat că nici aceasta nu poate fi primită, deoarece accesul la justitie înseamnă accesul la instantele de judecată - în componenta cărora, potrivit art. 124 alin. (3) din Constitutie, intră numai judecători independenti - înzestrate, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, cu competenta si cu procedurile stabilite prin lege, iar pe de altă parte, este impropriu să se afirme lipsa de acces la justitie chiar în cadrul desfăsurării unui proces judiciar. De altfel, legiuitorul a stabilit procedura desemnării altei instante în faza de urmărire penală, tocmai în virtutea dreptului la un proces echitabil, care presupune, între altele, dreptul la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, cele statuate de Curte prin decizia mai sus mentionată sunt valabile si în prezenta cauză.

Referitor la invocarea, direct în fata Curtii, cu ocazia dezbaterilor în sedintă publică, a unor noi dispozitii constitutionale pentru sustinerea exceptiei, Curtea constată că nu a fost legal sesizată, deoarece nici în cererea prin care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate în fata instantei si nici în încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale nu se regăsesc aceste critici. Or, potrivit art. 146 lit. d) din Legea fundamentală, Curtea se pronuntă numai „asupra exceptiilor de neconstitutionalitate [...] ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial”. De asemenea, conform art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, „Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de către instanta în fata căreia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părtilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi însotită de dovezile depuse de părti [... ]”.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 611 din Codul de procedură penală, exceptie invocată de Gabriel Iancu, Niculina Tătaru, Ion Istvan, Liliana Carmen Covrescu, Dan Grecu, Viorel Dinescu, Georgeta Tomescu, Dan Pascu, Georgeta Luca, Marian Tudorache, Cristian Valeriu Iliesi, Mircea Mocanu, Viorel Gigi Neagoe, Maricica Ghetu, Marilena Toma, Gelu Ilie, Mariana Tigău, Lucian Zgorcea, Marian Micu, Tudora Pădurean si Mugurel Blendea în Dosarul nr. 6.327/114/2007 al Tribunalului Buzău - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.101

din 16 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1396 alin. (2) si art. 1399 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1396 alin. (2) si art. 1399 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Angelica Luminita Sarbolandi, Farzin Sarbolandi si Ciprian Marisescu în Dosarul nr. 7.870/30/2007 al Tribunalului Timis - Sectia penală.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei Farzin Sarbolandi, personal si asistat de avocat, precum si Angelica Luminita Sarbolandi si Ciprian Marisescu, reprezentati prin acelasi avocat, constatându-se lipsa celorlalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii dă cuvântul reprezentantului autorilor exceptiei, care solicită admiterea acesteia, sens în care, în esentă, reiterează motivele formulate în fata instantei de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, întrucât criticile formulate privesc modul de interpretare a dispozitiilor art. 1396 alin. (2) si art. 1399 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 martie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 7.870/30/2007 Tribunalul Timis - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1396 alin. (2) si art. 1399 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificările ulterioare. Exceptia a fost ridicată de Angelica Luminita Sarbolandi, Farzin Sarbolandi si Ciprian Marisescu într-o cauză penală.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prevederile referitoare la „[...] detinerea, depozitarea [...]”din cuprinsul art. 1396 alin. (2), precum si cele referitoare la „[...] instalare, stocare, rulare [...]”din cuprinsul art. 1399 din Legea nr. 8/1996, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 329/2006, încalcă art. 31 alin. (1) si art. 33 alin. (1) si (2) din Constitutie. În acest sens, în esentă, se arată că prevederile criticate nu fac distinctie între „actiunile de piraterie (adică de brizare a codurilor de protectie a anumitor programe, a anumitor producători, unde poti avea acces numai contra cost)” si care „pot fi calificate ca fiind fapte penale asimilabile furtului”, pe de o parte, si dreptul persoanelor fizice de a detine, depozita, instala, stoca sau rula, pentru interes propriu, înregistrări de „informatii si programe culturale dvd si cd, din ceea ce se rulează mondial în mod liber pe internet”, pe de altă parte. În consecintă, se consideră că astfel sunt încălcate atât dispozitiile constitutionale ale art. 31 alin. (1) si ale art. 33 alin. (1) si (2), cât si art. 10 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care consacră principiul liberei circulatii a ideilor si a informatiei.

Se mai arată că, în spetă, a fost trimisă în judecată „o cetăteană pasionată de înregistrări dvd si cd, colectionară”, ale cărei înregistrări „au fost făcute de ea însăsi în modalitătile permisive obisnuite”, „destinate consumului personal de informatie si cultură”, din care „când si când cunoscuti si prieteni mai împrumutau câte ceva.”

Tribunalul Timis - Sectia penală apreciază că exceptia este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale si conventionale invocate.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că art. 1396 alin. (2) si art. 1399 din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare, sunt constitutionale. În acest sens, în esentă, se arată că raportarea criticilor la art. 31 alin. (1) din Constitutie nu poate fi retinută, întrucât incriminarea si sanctionarea faptelor prevăzute de textele de lege vizate prin exceptie „au ca scop protejarea drepturilor de autor si combaterea pirateriei în domeniul audiovizual”, iar legiuitorul este „unica autoritate competentă să stabilească, prin lege organică, faptele care constituie infractiuni”. Cu privire la invocarea încălcării art. 33 alin. (1) si (2) din Constitutie, apreciază că reglementarea faptelor ce constituie infractiuni în materie „nu constituie o restrângere a accesului la cultură, deoarece exercitarea acestui drept este garantată în conditiile specifice fiecărui domeniu, conditii prevăzute de lege”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părtilor prezente si ale reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din


Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 1396 alin. (2) si art. 1399 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor, astfel cum au fost modificate si completate prin articolul unic, punctele 52 si 55 din Legea nr. 329/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 31 iulie 2006. Textele de lege mentionate prevăd:

- Art. 1396 alin. (2): „Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă oferirea, distribuirea, detinerea ori depozitarea sau transportul, în scopul distribuirii de mărfuri-pirat, precum si detinerea acestora în scopul utilizării prin comunicare publică la punctele de lucru ale persoanelor juridice.”;

- Art. 1399: „Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 1 la 4 ani sau cu amendă reproducerea neautorizată pe sisteme de calcul a programelor pentru calculator în oricare dintre următoarele modalităti: instalare, stocare, rulare sau executare, afisare ori transmitere în retea internă.”

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin că prevederile referitoare la „[...] detinerea, depozitarea [...]” din cuprinsul art. 1396 alin. (2), precum si cele referitoare la „[...] instalare, stocare, rulare [...]”din cuprinsul art. 1399 din Legea nr. 8/1996 încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 31 alin. (1) privind „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi îngrădit”, ale art. 33 alin. (1), care stabileste că „Accesul la cultură este garantat, în conditiile legii” si alin. (2) potrivit cărora „Libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la valorile culturii nationale si universale nu poate fi îngrădită”.

Se mai invocă si încălcarea art. 10 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale privind „Libertatea de exprimare”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine următoarele:

În esentă, în opinia autorilor exceptiei, încălcarea prevederilor constitutionale si conventionale mentionate constă în aceea că textele de lege criticate nu fac distinctie între „actiunile de piraterie (adică de brizare a codurilor de protectie a anumitor programe, a anumitor producători, unde poti avea acces numai contra cost)” si care „pot fi calificate ca fiind fapte penale asimilabile furtului”, pe de o parte, si dreptul persoanelor fizice de a detine, depozita, instala, stoca sau rula, pentru interes propriu, înregistrări de „informatii si programe culturale dvd si cd, din ceea ce se rulează mondial în mod liber pe internet”, pe de altă parte.

Sustinerile formulate nu pot fi retinute si urmează a fi respinse pentru următoarele considerente:

Art. 1396 alin. (2) prevede că oferirea, distribuirea, detinerea ori depozitarea sau transportul, în scopul distribuirii de mărfuri-pirat, precum si detinerea acestora în scopul utilizării prin comunicare publică la punctele de lucru ale persoanelor juridice constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare sau amendă. Asadar, în conditiile prevăzute de text, sunt considerate infractiuni fapte de distribuire si utilizare a „mărfurilor-pirat”, ceea ce, în sine, nu contravine prevederilor constitutionale referitoare la informatiile de interes public si accesul la cultură si nici prevederilor din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale privind libertatea de exprimare. În realitate, aspectul criticat de autorii exceptiei priveste aplicarea acestor dispozitii unei persoane care este „pasionată de înregistrări dvd si cd, colectionară”, ale cărei înregistrări „au fost făcute de ea însăsi în modalitătile permisive obisnuite”, „destinate consumului personal de informatie si cultură”, din care „când si când cunoscuti si prieteni mai împrumutau câte ceva”. Or, toate aceste critici privesc modul de aplicare a legii, ceea ce nu este o problemă de constitutionalitate si, în consecintă, Curtea Constitutională nu este competentă să o solutioneze.

Obiect al exceptiei îl constituie si dispozitiile art. 1399 din Legea nr. 8/1996, potrivit cărora reproducerea neautorizată pe sisteme de calcul a programelor pentru calculator prin instalare, stocare, rulare sau executare, afisare ori transmitere în retea internă, constituie infractiune. Asadar, numai reproducerea neautorizată efectuată într-una din modalitătile prevăzute de text constituie infractiune, ceea ce, de asemenea, nu contravine prevederilor constitutionale si conventionale mentionate. De altfel, Curtea constată că, si cu privire la acest text, în realitate, autorii exceptiei îsi exprimă nemultumirea autorilor în legătură cu modul de aplicare a legii, astfel că, pentru considerentele anterior arătate, criticile nu pot fi retinute.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1396 alin. (2) si art. 1399 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Angelica Luminita Sarbolandi, Farzin Sarbolandi si Ciprian Marisescu în Dosarul nr. 7.870/30/2007 al Tribunalului Timis - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.105

din 16 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 lit. a) si art. 35 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile si indicatiile geografice

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 lit. a) si art. 35 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile si indicatiile geografice, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Fotbal Club Politehnica Timisoara” - S.A. în Dosarul nr. 43.123/3/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

La apelul nominal răspunde, pentru Universitatea „Politehnica” din Timisoara, consilier juridic Alina Monica Atanasescu, constatându-se lipsa autorului exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii dă cuvântul reprezentantului părtii prezente, care solicită respingerea exceptiei. Astfel, în legătură cu neconstitutionalitatea art. 35 din Legea nr. 84/1998 invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale, iar în legătură cu prevederile art. 3 lit. a) din aceeasi lege sustine că acestea nu contravin textelor din Constitutie si din documentele internationale la care autorul exceptiei face trimitere.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, întrucât apreciază că sustinerile formulate sunt neîntemeiate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 43.123/3/2006, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 lit. a) si art. 35 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile si indicatiile geografice.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Fotbal Club Politehnica Timisoara” - S.A. într-o cauză civilă.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că aceste prevederi de lege sunt neconstitutionale, „întrucât nu întotdeauna protectia mărcii se face în scop comercial, ci cu alte scopuri necomerciale”, ceea ce încalcă art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1) si (2), art. 45 si art. 53 din Constitutie, precum si art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si art. 2 pct. 1 si art. 7 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului. Astfel, se arată că din dispozitiile art. 3 al legii criticate se „deduce, însă nu reiese clar că marca poate fi protejată în scopuri comerciale, economice”, iar dispozitiile art. 35 dau „posibilitatea persoanei care detine marca să interzică oricărei persoane de a mai folosi aceste însemne fără acordul proprietarului mărcii”.

În continuare este expusă situatia de fapt a Universitătii Politehnică din Timisoara care „a protejat marca «Politehnica Timisoara» pentru activităti de educatie si activităti sportive”, dar „sub umbrela” acestor activităti „s-a urmărit, de fapt, preluarea identitătii” Clubului de Fotbal „Politehnica Timisoara” a cărui denumire datează de peste 80 de ani.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă apreciază că prin art. 3 lit. a) si art. 35 din Legea nr. 84/1998 nu sunt încălcate drepturile prevăzute de textele din Constitutie si din reglementările internationale invocate de autorul exceptiei.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că art. 3 lit. a) si art. 35 din legea criticată sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părtii prezente si ale reprezentantului Ministerului Public, dispoziiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 3 lit. a) si art. 35 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile si indicatiile geografice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23 aprilie 1998. Textele de lege mentionate prevăd:

- Art. 3 lit. a): „În sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) marca este un semn susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apartinând altor persoane; pot constitui mărci distinctive, cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale si, în special, forma produsului sau a ambalajului său, combinatii de culori si orice combinatie a acestor semne; [...]”;

- Art. 35: „Înregistrarea mărcii conferă titularului său un drept exclusiv asupra mărcii.

Titularul mărcii poate cere instantei judecătoresti competente să interzică tertilor să folosească, în activitatea lor comercială, fără consimtământul titularului:

a) un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost înregistrată;

b) un semn care, dată fiind identitatea sau asemănarea cu marca ori dată fiind identitatea sau asemănarea produselor sau serviciilor cărora li se aplică semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată, ar produce în perceptia


publicului un risc de confuzie, incluzând si riscul de asociere a mărcii cu semnul;

c) un semn identic sau asemănător cu marca pentru produse sau pentru servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată, când aceasta din urmă a dobândit un renume în România si dacă, din folosirea semnului, fără motive întemeiate, s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau folosirea semnului ar cauza titularului mărcii un prejudiciu.

În aplicarea alin. 2, titularul mărcii poate cere să fie interzise tertilor, în special, următoarele acte:

a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje;

b) oferirea produselor sau comercializarea ori detinerea lor în acest scop sau, după caz, oferirea sau prestarea serviciilor, sub acest semn;

c) importul sau exportul produselor sub acest semn;

d) utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate.” Autorul exceptiei sustine că textele de lege mentionate contravin prevederilor constitutionale ale: art. 16 alin. (1) - „Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări”, art. 44 alin. (1) si (2) privind „Dreptul de proprietate privată”, art. 45 referitoare la „Libertatea economică”si art. 53 care dispune în legătură cu „Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti”. Se invocă, de asemenea, încălcarea art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale privind „Interzicerea discriminării”, art. 2 pct. 1 si art. 7 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată si urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

În esentă, în opinia autorului exceptiei, textele criticate sunt neconstituionale, „întrucât nu întotdeauna protectia mărcii se face în scop comercial, ci cu alte scopuri necomerciale”, precum si prin aceea că din art. 3 se „deduce, însă nu reiese clar că marca poate fi protejată în scopuri comerciale, economice”, iar art. 35 dă „posibilitatea persoanei care detine marca să interzică oricărei persoane de a mai folosi aceste însemne fără acordul proprietarului mărcii”. Curtea constată că aceste sustineri nu reprezintă, în realitate, critici de neconstitutionalitate, ci aprecieri ale autorului exceptiei cu privire la textele de lege. Asadar, exceptia nu este motivată, iar Curtea nu se poate substitui autorului ei prin formularea unor motive de neconstitutionalitate. În plus, solutia de respingere a exceptiei se impune si deoarece, în legătură cu prevederile art. 3.lit. a), autorul acesteia este nemultumit de modul de redactare a textului, aspect care nu intră în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 lit. a) si art. 35 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile si indicatiile geografice, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Fotbal Club Politehnica Timisoara” - S.A. în Dosarul nr. 43.123/3/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.106

din 16 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinte si spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinte si spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Compania Industrială pentru Transporturi” -S.A. din Craiova în Dosarul nr. 2.803/215/2006 (număr în format vechi 23.585/c/2006) al Judecătoriei Craiova - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.


Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 februarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 2.803/215/2006 (număr în format vechi 23.585/c/2006),

Judecătoria Craiova - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinte s i spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului i din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat. Exceptia de neconstituionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială „Compania Industrială pentru Transporturi” - S.A. din Craiova într-o cauză civilă având ca obiect o obligatie de a face.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate restrâng în mod nejustificat dreptul său de proprietate asupra locuintelor construite din fondurile unitătilor fostei Întreprinderi de Reparatii Auto nr. 8 din Craiova.

În opinia sa, textul de lege ce formează obiect al exceptiei contravine dispozitiilor art. 44 alin. (1) s i (2) teza întâi si alin. (3) din Constitutie privind garantarea si ocrotirea dreptului de proprietate, respectiv exproprierea. Se invocă si încălcarea dispozitiilor art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, prin raportare la dispozitiile art. 20 din Legea fundamentală referitor la tratatele internationale privind drepturile omului. În plus, se sustine că dispozitiile de lege criticate încalcă si prevederile Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană.

Judecătoria Craiova - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinte si spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 15 iulie 1998, care are următorul continut:

- Art. 7 alin. 1: „ Locuintele construite din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, altele decât locuintele de interventie, vor fi vândute titularilor contractelor de închiriere, la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a pretului, în conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 si ale prezentei legi.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 564 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 9 iulie 2007, a mai examinat constitutionalitatea aceluiasi text din Legea nr. 85/1992, prin prisma acelorasi critici de neconstitutionalitate ca si cele formulate în prezenta cauză si prin raportare la aceleasi prevederi constitutionale si din celelalte documente internationale, exceptia fiind ridicată de acelasi autor ca si cel din dosarul de fată. Cu acel prilej, Curtea a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate, pentru motivele acolo retinute. Curtea constată că nu există autoritate de lucru judecat, chiar dacă autorul este acelasi ca în cauza solutionată prin decizia mai sus amintită. Aceasta, deoarece nu este întrunită conditia triplei identităti părti, obiect si cauză.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în această decizie îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinte si spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Compania Industrială pentru Transporturi” - S.A. din Craiova în Dosarul nr. 2.803/215/2006 (număr în format vechi 23.585/c/2006) al Judecătoriei Craiova - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.123

din 16 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. 2 si ale art. 26 lit. a) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfăsurarea adunărilor publice

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin – procuror

Claudia Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. 2 si ale art. 26 lit. a) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfăsurarea adunărilor publice, exceptie ridicată de Sandor Krisztina în Dosarul nr. 3.219/211/2008 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 9 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.219/211/2008, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. 2 si ale art. 26 lit. a) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfăsurarea adunărilor publice.

Exceptia a fost ridicată de Sandor Krisztina într-o cauză având ca obiect solutionarea unei plângeri contraventionale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că dispozitiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 60/1991, care prevăd conditia declarării prealabile si a înregistrării oricărui tip de adunare publică - chiar si spontană - pentru exercitarea libertătii de întrunire si de exprimare, în caz contrar fapta constituind contraventie, sanctionată în temeiul art. 26 lit. a) din aceeasi lege, contravin art. 10 si art. 11 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la libertatea de exprimare si, respectiv, la libertatea de întrunire si de asociere. Se invocă, în acest sens, jurisprudenta în materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu Cauza Butka si altii împotriva Ungariei, 2007, prilej cu care instanta europeana a retinut că o asemenea restrângere este nejustificată sub aspectul protectiei securitătii nationale, sigurantei publice, apărării ordinii si al prevenirii infractiunilor sau al protectiei drepturilor si libertătilor altora, deoarece o întrunire spontană si pasnică, pe lângă faptul că este imposibil (fizic) de a fi înregistrată si declarată, nu este în măsură să aducă vreo atingere valorilor ocrotite prin art. 11 paragraful 2 din Conventie.

Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că textele de lege, prin care este prevăzută autorizarea prealabilă a unei manifestatii publice, nu contin în sine o nesocotire a libertătii de întrunire prevăzute de art. 11 din Conventie. Însă, în măsura în care, fără niciun fel de nuantare în functie de caracterul întrunirii, aceste prevederi impun, sub o sanctiune contraventională, o conditie suplimentară fată de cele prevăzute de art. 39 din Constituie, care garantează libertatea întrunirilor publice dacă se desfăsoară în mod pasnic si fără niciun fel de arme, „acest text poate contine o prevedere cu caracter neconstitutional”.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 1 alin. (2) si ale art. 26 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfăsurarea adunărilor publice, republicată, sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 alin. 2 s i ale art. 26 lit. a) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea i desfăsurarea adunărilor publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din 29 septembrie 2004, cu următorul continut:

- Art. 1 alin. 2: „Adunările publice - mitinguri, demonstratii, manifestatii, competitii sportive, procesiuni si altele asemenea -, ce urmează să se desfăsoare în piete, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber, se pot organiza numai după declararea prealabilă prevăzută de prezenta lege.”;

- Art. 26 lit. a): „Constituie contraventii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, să întrunească elementele constitutive ale unor infractiuni:

a) organizarea si desfăsurarea de adunări publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise; (...).”

Autorul exceptiei consideră că textele de lege mentionate încalcă prevederile constitutionale ale art. 20 alin. (1), referitoare la interpretare si aplicarea dispozitiilor constitutionale privind drepturile si libertătile cetătenilor în concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte, si ale art. 39, care reglementează libertatea întrunirilor. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 10 - Libertatea de exprimare si ale art. 11 - Libertatea de întrunire si de asociere din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională retine că, în esentă, critica de neconstitutionalitate constă în sustinerile potrivit cărora textele de lege criticate conditionează desfăsurarea adunărilor publice de declararea prealabilă a acestora, chiar si a celor spontane, ceea ce este de natură să aducă atingere dreptului la liberă exprimare si libertătii de asociere si de întrunire.

Fată de aceste sustineri, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra conformitătii textelor de lege criticate cu exigenele normelor fundamentale invocate. Astfel, prin Decizia nr. 199 din 23 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 21 februarie 2000, si Decizia nr. 51 din 20 februarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 6 aprilie 2001, Curtea, respingând exceptia de neconstitutionalitate, a arătat, în esentă, că dispozitiile Legii nr. 60/1991, potrivit cărora desfăsurarea adunărilor publice este permisă doar cu conditia declarării lor prealabile, nu contravin libertătii de întrunire, reglementate de Constitutia României si Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. S-a invocat, cu acel prilej, jurisprudenta Curtii

Europene a Drepturilor Omului, de exemplu cauzele Platform „Ärzte für das Leben” contra Austriei, 1985, si Rassemblement jurassien contra Elvetiei, 1979, unde instanta europeană a retinut că art. 11 din Conventie presupune că fiecare stat este în măsură să adopte măsuri rezonabile si adecvate pentru a asigura desfă s urarea pasnică a manifestatiilor licite ale cetătenilor săi i că pentru întrunirile ce au loc pe căile publice nu este exagerată impunerea obligatiei de a se obtine o autorizatie prealabilă, întrucât autorităile au posibilitatea, în aceste conditii, să vegheze asupra respectării ordinii publice si să ia măsurile necesare pentru ca libertatea manifestatiilor să fie pe deplin asigurată.

Întrucât, fată de criticile de neconstitutionalitate examinate de Curtea Constitutională cu prilejul pronuntării deciziilor mai sus amintite, în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice această jurisprudentă, solutia si considerentele ce au stat la baza acestora îsi păstrează valabilitatea si în dosarul de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. 2 si ale art. 26 lit. a) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfăsurarea adunărilor publice, exceptie ridicată de Sandor Krisztina în Dosarul nr. 3.219/211/2008 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.125

din 16 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 alin (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetătenilor români

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin – procuror

Claudia Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 alin (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedina si actele de identitate ale cetătenilor români, exceptie ridicată de

Florica Valentina Strauss în Dosarul nr. 9.158/1/2007 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspunde partea Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor, prin consilier juridic cu delegatie depusă la dosar, lipsind autoarea exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează Curtea asupra faptului că autoarea exceptiei a transmis la dosarul cauzei note scrise prin care solicită si argumentează admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul părtii Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor, care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.


Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 17 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 9.158/1/2007, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetătenilor români.

Exceptia a fost ridicată de Florica Valentina Strauss într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect solutionarea recursului formulat împotriva sentintei prin care a fost respinsă cererea sa de chemare în judecată a Inspectoratului National pentru Evidenta Persoanelor si de obligare a pârâtului la eliberarea actelor de identitate si la plata unor sume de bani cu titlul de daune.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că dispozitiile art. 19 alin. (1) lit. b) din ordonanta de urgentă criticată, prin aceea că prevăd eliberarea cărtii de identitate provizorii pentru cetătenii români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România, instituie o discriminare între cetătenii români, în sensul că cei care au domiciliul în tară au si dreptul la obtinerea unei cărti de identitate, în timp ce aceia care sunt, de asemenea, cetăteni români au dreptul doar la obtinerea unei cărti de identitate provizorii, deoarece au domiciliul în străinătate. Totodată, autoarea exceptiei apreciază că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2005 contravine si art. 115 alin. (4) din Constitutie, întrucât aceasta nu se justifică sub aspectul urgentei si al stării exceptionale, conditii fundamentale pentru adoptarea unei ordonante de urgentă.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal apreciază că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 19 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2005, modificată si completată, sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 19 alin (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetătenilor români, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 20 iulie 2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 290/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 28 octombrie 2005. Textul de lege criticat are următorul continut:

- Art. 19 alin. (1) lit. b): „(1) Cartea de identitate provizorie se eliberează în următoarele cazuri: (...)

b) în cazul cetătenilor români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România.”

Textele constitutionale pretins a fi încălcate sunt cele ale art. 4 alin. (2), invocate sub aspectul egalitătii în drepturi a cetătenilor români, si cele ale art. 115 alin. (4), care reglementează conditiile adoptării ordonantelor de urgentă de către Guvern.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Autoarea exceptiei apreciază că dispozitiile art. 19 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetătenilor români, prin aceea că prevăd dreptul cetătenilor români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România, la eliberarea unei cărti de identitate provizorii, operează o discriminare între această categorie si cea a cetătenilor români cu domiciliul în tară, ultimii beneficiind de dreptul de a obtine o carte de identitate definitivă, si nu doar una provizorie. Consideră, de asemenea, că ordonanta de urgentă criticată nu îndeplineste conditiile de urgentă si stare exceptională pe care, potrivit art. 115 alin. (4) din Constitutie, trebuie să le îndeplinească o ordonantă de urgentă pentru a fi adoptată de Guvern.

Or, Curtea observă că, potrivit art. 4 alin. (2) din Constitutie, domiciliul persoanei nu se regăseste printre criteriile pe baza cărora pot opera diverse diferentieri între persoane aflate în aceeasi situatie juridică, astfel că pretinsa discriminare între cetătenii români pe criteriul domiciliului - în tară sau în străinătate - în ceea ce priveste dreptul de a obtine o carte de identitate - definitivă sau provizorie - nu constituie o adevărată discriminare în sens juridic. Distinctia reglementată de textul de lege atacat nu foloseste decât din punct de vedere administrativ, pentru o mai eficientă evidentă a persoanelor, fără a afecta drepturile specifice persoanei care are calitatea de cetătean al României. De altfel, chiar art. 11 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2005 prevede că prin act de identitate se întelege cartea de identitate, precum si cartea de identitate provizorie si buletinul de identitate, aflat în termen de valabilitate. Prin urmare, nu există nicio diferentă de tratament juridic între categoria cetătenilor români cu domiciliul în tară si a celor care au domiciliul în străinătate si locuiesc temporar în România, de vreme ce atât cartea de identitate, cât si cartea de identitate provizorie le conferă, în egală măsură, aceleasi drepturi si obligatii cetătenesti.

Cât priveste critica de neconstitutionalitate referitoare la încălcarea art. 115 alin. (4) din Constitutie, se constată că nici aceasta nu este întemeiată. În preambulul ordonantei de urgentă criticate se prezintă motivele adoptării de urgentă a acestui act normativ, acestea rezumându-se, în esentă, la necesitatea reorganizării structurilor de stare civilă si a structurilor de evidentă informatizată a persoanelor, având în vedere schimbările legislative si dinamica fortei de muncă si a populatiei, în general.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetătenilor români, exceptie ridicată de Florica Valentina Strauss în Dosarul nr. 9.158/1/2007 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.138

din 16 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 din Codul penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 din Codul penal, exceptie ridicată de Sabin Marius Gentimir în Dosarul nr. 5.482/325/2007 al Tribunalului Brasov - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 30 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 5.482/325/2007, Tribunalul Brasov - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 din Codul penal.

Exceptia a fost ridicată de Sabin Marius Gentimir cu ocazia solutionării recursului referitor la o sentintă penală prin care a fost respinsă plângerea împotriva rezolutiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale pentru săvârsirea infractiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat, infractiune prevăzută de art. 281 din Codul penal, raportat la art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că sintagma „legea specială” din art. 281 al Codului penal este neconstitutională prin raportare la dispozitiile Legii fundamentale, cuprinse în art. 73 alin. (1), privind categoriile de legi, si în art. 115 alin. (1), referitor la delegarea legislativă. Consideră că Parlamentul nu poate adopta „decât o singură lege specială - legea prin care Guvernul este abilitat pentru a emite ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice”. Prin urmare, legea specială la care face trimitere art. 281 din Codul penal nu poate fi Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, întrucât „legea avocaturii este lege organică, nu specială”.

Tribunalul Brasov - Sectia penală apreciază ca fiind neîntemeiată critica de neconstitutionalitate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 281 din Codul penal sunt constitutionale. Arată că textul de lege criticat nu încalcă art. 73 alin. (1) din Legea fundamentală, iar dispozitiile constitutionale ale art. 115 alin. (1) nu sunt incidente în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 281 din Codul penal, având următorul cuprins: „Exercitarea fără drept a unei profesii sau a oricărei alte activităti pentru care legea cere autorizatie, ori exercitarea acestora în alte conditii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârsirea unor astfel de fapte se sanctionează potrivit legii penale, se pedepseste cu închisoare de la o lună la 1 an sau cu amendă.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestui text de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 73 alin. (1) referitoare la categoriile de legi si ale art. 115 alin. (1) privind delegarea legislativă.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că autorul exceptiei nu formulează veritabile critici de neconstitutionalitate cu privire la sintagma „lege specială” din cuprinsul art. 281 al Codului penal, ci este nemultumit, în realitate, de modul de aplicare de către organele de urmărire penală si de către instanta de judecată a textului de lege mentionat. Or, aceste aspecte nu intră sub incidenta controlului de constitutionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenta instantei învestite cu solutionarea litigiului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

            Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 din Codul penal, exceptie ridicată de Sabin Marius Gentimir în Dosarul nr. 5.482/325/2007 al Tribunalului Brasov - Sectia penală.

            Definitivă si general obligatorie.

            Pronuntată în sedinta publică din data de 16 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.139

din 16 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Iacob Schein în Dosarul nr. 4.230.1/30/2008 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia penală si de Ioan Iulian Fălută în Dosarul nr. 4.537/99/2008 al Curtii de Apel Iasi - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc autorii exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 1.570D/2008 si nr. 1.733D/2008 au obiect identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.733D/2008 la Dosarul nr. 1.570D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin Încheierea penală din 12 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.230.1/30/2008, Curtea de Apel Timisoara - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală. Exceptia a fost ridicată de Iacob Schein cu ocazia solutionării recursului împotriva unei sentinte penale prin care a fost respinsă cererea privind încetarea de drept a măsurii arestării preventive.

Prin Încheierea din 21 iulie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.537/99/2008, Curtea de Apel Iasi - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală. Exceptia a fost ridicată de Ioan Iulian Fălută cu ocazia solutionării recursului împotriva unei încheieri de sedintă prin care a fost respinsă cererea de revocare a măsurii arestării preventive.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, deoarece interzic exercitarea oricărei căi de atac împotriva încheierii prin care judecătorul respinge, în timpul urmăririi penale, o cerere de revocare, înlocuire sau încetare de drept a unei măsuri preventive, ceea ce poate avea ca efect mentinerea unei măsuri preventive luate în mod nelegal sau fără temei.

Curtea de Apel Timisoara - Sectia penală apreciază ca fiind neîntemeiată critica de neconstitutionalitate referitoare la prevederile art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală.

Curtea de Apel Iasi - Sectia penală arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, făcând trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală sunt constitutionale, invocând în acest sens deciziile Curtii Constituionale nr. 156/2007, nr. 486/2007 si nr. 672/2008.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins: „[...] Încheierea prin care judecătorul respinge, în timpul urmăririi penale, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive nu este supusă niciunei căi de atac.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestui text de lege, autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil si ale art. 124 alin. (2) referitoare la înfăptuirea justitiei, precum si a dispozitiilor art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constitutionalitate prin raportare la aceleasi texte din Legea fundamentală si din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, invocate si în prezenta cauză, si fată de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 156 din 27 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie 2007, Curtea a respins critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, retinând că, potrivit dispozitiilor art. 126 si ale art. 129 din Constitutie, legiuitorul este unica autoritate competentă să reglementeze căile de atac împotriva hotărârilor judecătoresti în cadrul procedurii de judecată, precum si modul de exercitare a acestora. În virtutea acestei competente, legiuitorul stabileste hotărârile judecătoresti împotriva cărora pot fi exercitate căile de atac si conditiile în care pot fi folosite aceste căi. Faptul că încheierea prin care se respinge cererea de revocare a măsurii arestării preventive nu este supusă niciunei căi de atac se explică prin necesitatea de a evita o prelungire abuzivă a procesului. De altfel, nicio prevedere a Legii fundamentale nu dă o consacrare expresă dreptului la exercitarea căilor de atac în orice cauză, oricând si de către oricine. Dimpotrivă, art. 129 din Constitutie stipulează că părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în conditiile stabilite de lege.

În acelasi sens sunt si Decizia nr. 779 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 16 ianuarie 2007, si Decizia nr. 486 din 29 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 28 iunie 2007, prin care Curtea a constatat că dispozitiile de lege criticate nu îngrădesc accesul la justitie.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si considerentele deciziilor mentionate mai sus îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1403 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Iacob Schein în Dosarul nr. 4.230.1/30/2008 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia penală si de Ioan Iulian Fălută în Dosarul nr. 4.537/99/2008 al Curtii de Apel Iasi - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.193

din 11 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) si (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si ale art. II alin. (2) si art. III din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - judecător

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) si (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si ale art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Fundatia „Ronald’s Lauder România” în Dosarul nr. 8.197/3/CA/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.357D/2008, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II alin. (2) si art. III din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, ridicată de Ministerul Transporturilor în Dosarul nr. 9.054/1/2007 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspunde domnul Sorin Mărculescu, în nume propriu si în calitate de administrator al Societătii Comerciale „Mărculescu” - S.R.L. din Buzău, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Acesta solicită amânarea judecării cauzei, în vederea pregătirii apărării.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că cererea nu este suficient motivată si solicită respingerea acesteia.

Deliberând, Curtea respinge cererea, apreciind că nu se justifică acordarea unui nou termen de judecată.

Curtea dispune a se face apelul si în următoarele dosare: Dosarul nr. 1.366D/2008, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si ale art. III din Legea nr. 262/2007, exceptie ridicată de Alina Maftei si Liviu Maftei în Dosarul nr. 8.611/118/2007 al Tribunalului Constanta - Sectia de contencios administrativ si fiscal; Dosarul nr. 1.384D/2008, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si ale art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007, exceptie ridicată atât de Societatea Comercială „Foricon” - SA. din Deva în Dosarul nr. 349/57/2008 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal, cât si din oficiu de această instantă; Dosarul nr. 1.514D/2008, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) si (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si ale art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007, exceptie ridicată din oficiu de Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal în Dosarul său nr. 1.509/54/2007; Dosarul nr. 1.586D/2008, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. III din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată din oficiu de Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a de contencios administrativ si fiscal în Dosarul său nr. 2.023/3/2008.

La apelul nominal răspunde, în Dosarul nr. 1.366D/2008, domnul Ioan Cuingioglu, personal si asistat de domnul avocat Gabriel Grigore, apărător ales cu delegatie la dosar, membru în Baroul Constanta. De asemenea, în Dosarul nr. 1.514D/2008 se prezintă doamna Venera Kalmutchi si domnul Romeo Popp, personal si asistati de doamna avocat Nicoleta Sofia Berneanu, apărător ales cu delegatie la dosar, membru în Baroul Bucuresti, iar în Dosarul nr. 1.586D/2008 răspunde personal domnul Niculai Ioanesi, iar pentru Inspectoratul de Stat în Constructii răspunde doamna Ada Marinescu, consilier juridic, cu împuternicire depusă la dosarul cauzei.

Se constată lipsa celorlalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Părtile prezente, personal sau prin reprezentanti, precum si procurorul sunt de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 1.357D/2008, 1.366D/2008, 1.384D/2008, 1.514D/2008 si 1.586D/2008 la Dosarul nr. 1.317D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul părtilor. Acestea, personal sau prin reprezentanti, solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată, depunând la dosar concluzii scrise, în sustinerea cererii formulate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, considerând că nu se impune reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale deja existente în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierile pronuntate de Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a de contencios administrativ si fiscal în dosarele nr. 8.197/CA/2008 si nr. 2.023/3/2008, de Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal în dosarele nr. 9.054/1/2007 si nr. 1.509/54/2007, de Tribunalul Constanta - Sectia de contencios administrativ si fiscal în Dosarul nr. 8.611/118/2007 si de Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal în Dosarul nr. 349/57/2008, Curtea Constitutională a fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) s i (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 i ale art. II alin. (2) si art. III din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Exceptia a fost ridicată de Fundatia „Ronald’s Lauder România”, Ministerul Transporturilor, Alina Maftei si Liviu Maftei, Societatea Comercială „Foricon” - SA. din Deva si, din oficiu, de Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sec I ia de contencios administrativ si fiscal, Curtea de Apel Alba ulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal si Tribunalul Bucuresti – Sectia a IX-a de contencios administrativ si fiscal, în litigii având ca obiect solutionarea exceptiilor de nelegalitate a unor acte administrative si a unor cereri de revizuire.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că textele de lege criticate fac posibilă cenzurarea legalităii unui act administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, implicând aplicarea retroactivă a prevederilor acestei legi în cazul unui raport juridic care s-a născut, si-a produs efectele si s-a consumat sub imperiul unei reglementări anterioare. În acest fel, pot solicita instantelor judecătoresti, în mod repetitiv si nelimitat în timp, controlul de legalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter individual atât subiectele de drept cărora li se adresează actul, cât si terte persoane, care însă au manifestat o atitudine pasivă, neexercitând actiunea în anulare în termenul prevăzut de legea în vigoare la acea dată. Arată că în acest fel se încalcă dreptul părtilor la un proces echitabil, statuat de art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care „a fost analizat în practică prin prisma dreptului la justitie si principiului securitătii raporturilor juridice”.

Instantele de judecată care au sesizat Curtea Constitutională consideră că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră, în punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 1.514D/2008, că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, formulate atât oral, cât si în scris, personal ori prin reprezentanti, si concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 4 alin. (1) si (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin art. I pct. 5 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. De asemenea, obiect al exceptiei îl formează si prevederile art. II alin. (2) si ale art. III din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 4 alin. (1) si (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004: „(1) Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea părtii interesate. În acest caz, instanta, constatând că de actul administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanta de contencios administrativ competentă si suspendă cauza. Încheierea de sesizare a instantei de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanta în fata căreia s-a ridicat exceptia de nelegalitate este instanta de contencios administrativ competentă să o solutioneze.

(2) Instanta de contencios administrativ se pronuntă, după procedura de urgentă, în sedintă publică, cu citarea părtilor si a emitentului. În cazul în care exceptia de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozitiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ.”;

- Art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004: „(2) Dispozitiile referitoare la exceptia de nelegalitate si la garantiile procesuale prevăzute de Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, se aplică si cauzelor aflate pe rolul instantelor la data intrării în vigoare a prezentei legi. Exceptia de nelegalitate poate fi invocată si pentru actele administrative unilaterale emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, în forma sa initială, cauzele de nelegalitate urmând a fi analizate prin raportare la dispozitiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ.”;

- Art. III din Legea nr. 262/2007: „Hotărârile judecătoresti pronuntate în baza Legii nr. 554/2004, rămase definitive i irevocabile fără solutionarea pe fond a exceptiei de nelegalitate, care a fost respinsă ca inadmisibilă, pot forma obiectul unei cereri de revizuire, care se poate introduce în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.”

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispozitii din Legea fundamentală: art. 1 alin. (3) privind caracterul de stat de drept, democratic si social al României, art. 11 care reglementează raportul dintre dreptul international si dreptul intern, art. 15 alin. (2) care prevede că legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 care garantează accesul liber la justitie si art. 126 alin. (6) care garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autoritătilor publice pe calea contenciosului administrativ.

De asemenea, au fost invocate prevederile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, sub aspectul principiului securitătii raporturilor juridice si a dreptului la justitie, precum si cele ale art. 6 din Codul bunei administratii, aprobat prin Recomandarea CM/REC din 20 iunie 2007 a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei (si nu al statelor membre ale Uniunii Europene), care prevăd expres că administratiile publice nu pot lua măsuri retroactive, în afara exceptiilor legal justificate, si nu pot aduce atingere drepturilor câstigate si situatiilor juridice legal constituite decât în împrejurări urgente de interes public.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii acelorasi prevederi de lege ce formează obiect al exceptiei de neconstitutionalitate si în prezenta cauză, prin raportare la aceleasi texte din Legea fundamentală si din celelalte documente internationale invocate si prin prisma unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008, si prin deciziile nr. 425 si 426 din 10 aprilie 2008, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 8 mai 2008, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate, pentru motivele acolo retinute. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele deciziilor amintite îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) si (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si ale art. II alin. (2) si art. III din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Fundatia „Ronald’s Lauder România” în Dosarul nr. 8.197/3/CA/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a de contencios administrativ si fiscal, de Ministerul Transporturilor în Dosarul nr. 9.054/1/2007 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal, de Alina Maftei si Liviu Maftei în Dosarul nr. 8.611/118/2007 al Tribunalului Constanta - Sectia de contencios administrativ si fiscal, de Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal în Dosarul său nr. 349/57/2008, precum si de Societatea Comercială „Foricon” - S.A. din Deva, în acelasi dosar al Curtii de Apel Alba Iulia, precum s i, din oficiu, de Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal în Dosarul său nr. 1.509/54/2007 i Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a de contencios administrativ si fiscal în Dosarul său nr. 2.023/3/2008.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea art. 16 lit. a) din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995

 

Având în vedere obligativitatea îndeplinirii imediate si cu bună-credintă a obligatiilor asumate de statul român în calitate de parte la Conventia europeană asupra cetăteniei, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997,

luând în considerare recomandarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminării cu privire la eliminarea tratamentului discriminatoriu determinat de conditia detinerii în exclusivitate a cetăteniei române pentru accesul la profesia de notar public,

văzând si importanta preîntâmpinării unor litigii în această materie,

tinând cont de necesitatea asigurării unui cadru legal conform reglementărilor legale nationale si internationale în materie, necesar organizării concursurilor privind admiterea în profesia de notar,

dat fiind faptul că, prin perpetuarea situatiei reglementate de prevederile art. 16 lit. a) din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, cu modificările si completările ulterioare, statul român riscă să fie sanctionat pentru neîndeplinirea cu rea-credintă a obligatiilor asumate ca parte la Conventia europeană asupra cetăteniei, precum si faptul că legislatia internă trebuie, în mod obligatoriu, corelată cu dispozitiile Legii fundamentale,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La articolul 16, litera a) va avea următorul cuprins:

„a) are cetătenia română si domiciliul în România si are capacitatea de exercitiu al drepturilor civile;”.

Art. II. - Concursul de admitere în profesia de notar aflat în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă rămâne supus dispozitiilor în vigoare la data anuntării acestuia.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Cătălin Marian Predoiu

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 19 noiembrie 2008.

Nr. 166.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitoare la normarea activitătilor didactice si de cercetare din învătământul universitar de masterat si din învătământul universitar de doctorat

 

Normarea activitătii didactice la învătământul universitar s-a făcut si se face potrivit art. 80 alin. (2), (4) si (5) din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare, si anume: „(2) Norma didactică săptămânală în învătământul superior se cuantifică în ore conventionale. [...] (4) Ora conventională este ora didactică de seminar, de laborator, de lucrări practice sau de activităti similare acestora, din învătământul universitar. (5) În învătământul universitar, ora de curs reprezintă 2 ore conventionale.”

Având în vedere că învătământul universitar si învătământul postuniversitar reprezintă două nivele diferite de pregătire si importantă în formarea specialistilor, normarea activitătii didactice la învătământul postuniversitar se realiza, potrivit prevederilor art. 80 alin. (6) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare, diferit fată de normarea la învătământul universitar si anume: „(6) În învătământul postuniversitar, inclusiv în cel de perfectionare a personalului didactic, precum si în învătământul universitar cu predare integrală în limbi de circulatie internatională, ora de curs reprezintă 2,5 ore conventionale, iar ora de seminar sau de activităti similare acesteia reprezintă 1,5 ore conventionale. [...]”

Prin Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările si completările ulterioare, învătământul postuniversitar de masterat si învătământul postuniversitar de doctorat au fost organizate în ciclul al doilea, respectiv ciclul al treilea de studii universitare. În conformitate cu art. 19 din această lege, „Prevederile prezentei legi se aplică învătământului superior public si privat, acreditat si autorizat provizoriu, care functionează în conditiile legii, începând cu anul universitar 2005-2006, pentru studentii admisi în anul I [...]”.

Tinând seama de faptul că promotia 2008 este prima promotie de absolventi ai studiilor universitare de licentă care pot urma studii universitare de masterat începând cu data de 1 octombrie a anului universitar 2008-2009, iar normarea activitătilor didactice la masterat si doctorat ar trebui să se facă nu ca până în prezent, ca învătământ postuniversitar, deci potrivit art. 80 alin. (6), ci ca învătământ universitar, deci potrivit art. 80 alin. (4) si (5) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare, ceea ce ar însemna o depreciere a activitătii la ciclurile 2 si 3 de învătământ universitar, cicluri menite să pregătească specialisti de înaltă valoare, acest fapt ar putea conduce la nemultumiri ale senatelor universitare, consiliilor facultătilor si cadrelor didactice, precum si la mari dificultăti în acoperirea normelor didactice la aceste cicluri superioare de învătământ cu cadre didactice de valoare, asa cum se precizează în lege.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

Articol unic. - Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 80 alineatul (1), literele d) si e) vor avea următorul cuprins:

„d) activităti didactice si de cercetare stiintifică, înscrise în planurile de învătământ, pentru învătământul universitar de doctorat, precum si îndrumarea elaborării tezelor de doctorat;

e) activităti didactice si de cercetare stiintifică, înscrise în planurile de învătământ, pentru învătământul universitar de masterat, precum si îndrumarea elaborării disertatiei de masterat.”

2. La articolul 80, alineatele (4)-(7) vor avea următorul cuprins:

„(4) Ora conventională este ora didactică de seminar, de laborator, de lucrări practice sau de activităti similare acestora, din învătământul universitar de licentă.

(5) În învătământul universitar de licentă, ora de curs reprezintă două ore conventionale.

(6) În învătământul universitar de masterat, în învătământul universitar de doctorat, în învătământul postuniversitar, inclusiv în cel de perfectionare a personalului didactic, precum si în învătământul universitar de licentă cu predare integrală în limbi de circulatie internatională, ora de curs reprezintă 2,5 ore conventionale, iar ora de seminar sau de activităti similare acesteia reprezintă 1,5 ore conventionale. Pentru conducătorii de doctorat se normează 0,5 ore conventionale săptămânal, pentru fiecare doctorand în stagiu.

(7) Pentru cadrele didactice care desfăsoară activităti în departamente sau în sectii cu predare într-o limbă de circulatie internatională, în învătământul universitar de licentă, norma didactică se calculează potrivit alin. (6). Fac exceptie de la această prevedere cadrele didactice care predau o limbă de circulatie internatională, pentru care se aplică prevederile alin. (4) si (5).”

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Anton Anton

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Mariana Câmpeanu

p. Ministrul economiei si finantelor,

Eugen Teodorovici,

secretar de stat

 

Bucuresti, 19 noiembrie 2008.

Nr. 167.


 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Complex Sportiv de Natatie” - Otopeni, judetul Ilfov

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Complex Sportiv de Natatie” - Otopeni, judetul Ilfov, din cadrul Programului „Bazine de înot”, realizat prin Compania Natională de Investitii „C.N.I.” - S.A., prevăzuti în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitii prevăzut la art. 1 se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, din bugetul local, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

László Borbély

p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2008.

Nr. 1.422.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea anexei nr. 40 la Hotărârea Guvernului nr. 971/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Botosani, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Botosani

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La anexa nr. 40 „Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Mihai Eminescu” la Hotărârea Guvernului nr. 971/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Botosani, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Botosani, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 si 692 bis din 20 septembrie 2002, cu modificările si completările ulterioare, după pozitia 343 se introduc 11 noi pozitii, pozitiile 344-354, conform anexei care face parte din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul internelor si reformei administrative,

Liviu Radu,

secretar de stat p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2008.

Nr. 1.442.

 


ANEXĂ

 

Completări la inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Mihai Eminescu, judetul Botosani

 

Nr. crt.

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Elemente de identificare

Anul dobândirii

Valoarea de inventar

Situatia juridică actuală

„344

1.3.7

D.E. 596/31 Ipotesti

L = 500 m l = 4 m

2008

9.678

Domeniul public, conform HCL 34/2008

345

1.3.7

D.E. 607/4 Ipotesti

L = 450 m l = 4 m

2008

9.240

Domeniul public, conform HCL 34/2008

346

1.3.7

D.E. 982/45 Cătămărăsti-Vale

L = 1.200 m l = 4 m

2008

25.340

Domeniul public, conform HCL 34/2008

347

1.3.7

D.E. 991/51 Cătămărăsti-Vale

L = 375 m l = 4 m

2008

6.980

Domeniul public, conform HCL 34/2008

348

1.3.7

D.E. 974/1 Cătămărăsti-Vale

L = 400 m l = 4 m

2008

7.228

Domeniul public, conform HCL 34/2008

349

1.3.7

D.E. 970/1 Cătămărăsti-Vale

L = 1.250 m l = 4 m

2008

27.650

Domeniul public, conform HCL 34/2008

350

1.3.7

D.E. 974/2 Cătămărăsti-Vale

L = 1.175 m l = 4 m

2008

24.268

Domeniul public, conform HCL 34/2008

351

1.3.7

D.E. 972 Cătămăresti-Vale

L = 250 m l = 4 m

1991

8.600

Domeniul public, conform HCL 34/2008

352

1.3.7

D.E. 831 Cătămăresti-Deal

L = 1.800 m l = 4 m

1991

41.600

Domeniul public, conform HCL 34/2008

353

1.3.7

D.E. 839 Cătămăresti-Deal

L = 725 m l = 4 m

1991

10.320

Domeniul public, conform HCL 34/2008

354

1.3.7

D.E. 823 Cătămăresti-Deal

L = 550 m l = 4 m

1991

9.346

Domeniul public, conform HCL 34/2008”

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind plata contributiei României pentru activitătile Centrului Regional de Asistentă pentru Implementarea Controlului Armamentelor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă plata unei contributii financiare pentru sustinerea activitătilor Centrului Regional de Asistentă pentru Implementarea Controlului Armamentelor - RACVIAC Center for Security Cooperation.

Art. 2. - Cuantumul contributiei financiare a României este de 39.480 euro, iar plata se va efectua din bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Externe pentru anul 2008.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat Ministrul apărării,

Teodor Viorel Melescanu

p. Ministrul internelor si reformei administrative,

Liviu Radu,

secretar de stat p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2008.

Nr. 1.455.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind preluarea unui sector de drum national, proprietate publică a statului, din administrarea Consiliului Local al Municipiului Sfântu Gheorghe, judetul Covasna, în administrarea Ministerului Transporturilor, în vederea realizării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a activitătilor de interes national în domeniul administrării drumurilor nationale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, al art. 6 alin. (1) si al art. 221 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, al art. 1 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiintarea Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administratia Natională a Drumurilor din România”, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă preluarea unui sector de drum national, proprietate publică a statului, identificat potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Consiliului Local al Municipiului Sfântu Gheorghe, judetul Covasna, în administrarea Ministerului Transporturilor, în vederea realizării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a activitătilor de interes national în domeniul administrării drumurilor nationale, potrivit legii.

Art. 2. - Predarea-primirea sectorului de drum national prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - Sectorul de drum national preluat conform prevederilor art. 1 îsi păstrează indicativul existent la data preluării, conform anexei.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul internelor si reformei administrative,

Liviu Radu,

secretar de stat Ministrul transporturilor,

Ludovic Orban

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

László Borbély

p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2008.

Nr. 1.456.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale sectorului de drum national, proprietate publică a statului, care se preia din administrarea Consiliului Local al Municipiului Sfântu Gheorghe, judetul Covasna, în administrarea Ministerului Transporturilor, în vederea realizării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a activitătilor de interes national în domeniul administrării drumurilor nationale

 

Denumirea si locul unde este situat sectorul de drum national

Persoana juridică de la care se preia sectorul de drum national

Persoana juridică care preia sectorul de drum national

Lungimea totală a sectorului de drum local si pozitiile kilometrice

Indicativul vechi

Indicativul nou

Sectorul de drum national DN 13E Traversează municipiul Sfântu Gheorghe

Statul român - din administrarea Consiliului Local al Municipiului Sfântu Gheorghe

Statul român - în administrarea Ministerului Transporturilor, pentru Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A.

1,957 28+365 - 30+332

DN 13E

DN 13E

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea redistribuirii sumelor alocate din credite externe, pe anul 2008, între Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul Sănătătii Publice si Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 4 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă diminuarea sumelor alocate din credite externe Ministerului Culturii si Cultelor în bugetul pe anul 2008 cu suma de 24.000 mii lei, precum si diminuarea sumelor alocate din credite externe Ministerului Sănătătii Publice în bugetul pe anul 2008 cu suma de 30.000 mii lei.

Art. 2. - Se aprobă suplimentarea sumelor alocate din credite externe Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului în bugetul pe anul 2008 cu suma de 54.000 mii lei.

Art. 3. - Se autorizează Ministerul Economiei si Finantelor să introducă modificările corespunzătoare în volumul si în structura sumelor alocate din credite externe, pe anul 2008, în bugetele celor 3 ordonatori principali de credite.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Anton Anton

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

p. Ministrul economiei si finantelor,

Eugen Teodorovici,

secretar de stat

 

Bucuresti, 19 noiembrie 2008.

Nr. 1.474.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Serviciului de Protectie si Pază din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Serviciului de Protectie si Pază pe anul 2008 din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008, cu suma de 2.000 mii lei, la capitolul 68.01 „Asigurări si asistentă socială”, subcapitolul 68.01.08 „Ajutoare la trecerea în rezervă, retragere sau pensionare”, pentru asigurarea fondurilor necesare achitării ajutoarelor cuvenite cadrelor militare la trecerea în rezervă.

Art. 2. - Serviciul de Protectie si Pază răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale, a sumelor alocate potrivit prezentei hotărâri.

Art. 3. - Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Serviciului de Protectie si Pază pe anul 2008.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Directorul Serviciului de Protectie si Pază,

Ioan Costea

p. Ministrul economiei si finantelor,

Eugen Teodorovici,

secretar de stat

 

Bucuresti, 19 noiembrie 2008.

Nr. 1.475.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 451/2008 privind aprobarea subventiei unitare acordate pentru actiuni de ecologizare Societătii Comerciale „Romplumb” - S.A. Baia Mare

 

În temeiul art.108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 451/2008 privind aprobarea subventiei unitare acordate pentru actiuni de ecologizare Societătii Comerciale „Romplumb” - S.A. Baia Mare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 23 aprilie 2008, se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Presedintele Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului,

Gyerkó László

p. Ministrul economiei si finantelor,

Eugen Teodorovici,

secretar de stat

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

 

Bucuresti, 19 noiembrie 2008.

Nr. 1.488.

 

ANEXĂ

(Anexă la Hotărârea Guvernului nr. 451/2008)

 

SUBVENTII

pe anul 2008 pentru actiuni de ecologizare la Societatea Comercială „Romplumb” - S.A. Baia Mare

 

Denumirea produsului

U.M.

Cantitatea

Subventii unitare (lei/t)

Subventii totale (mii lei)

Deseuri si subproduse plumboase reciclate

t

37.234,05

470

17.500

TOTAL:

t

37.234,05

470

17.500


 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind unele măsuri pentru organizarea si functionarea Cancelariei Primului-Ministru

 

În temeiul prevederilor art. 19 si ale art. 21 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite următoarea decizie:

 

Art. I. - (1) În structura Cancelariei Primului-Ministru si în directa subordonare a unui consilier de stat se înfiintează Secretariatul permanent pentru urmărirea implementării proiectelor cu finantare europeană, denumit în continuare Secretariatul permanent, prin preluarea atributiilor si personalului Compartimentului dezvoltare regională si urmărire fonduri structurale si unitătii de management al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, care se desfiintează.

(2) Secretariatul permanent raportează periodic stadiul implementării proiectelor cu finantare europeană, are rolul si autoritatea de a monitoriza procesul de derulare a programelor structurale si de a urmări cu prioritate absorbtia acestor resurse financiare.

(3) Personalul Secretariatului permanent care monitorizează, gestionează, implementează programele comunitare si analizează datele si informatiile primite de la Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor si autoritătile de management responsabile, Autoritatea Natională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, privind posibilele blocaje apărute în implementarea programelor cu finantare europeană, în vederea solutionării si asigurării unei implementări corespunzătoare, beneficiază de prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacitătii administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 47/2008.

Art. II. - În structura Cancelariei Primului-Ministru si în directa subordonare a sefului Cancelariei Primului-Ministru se înfiintează Directia generală e-guvernare si proiecte IT, prin preluarea atributiilor si personalului Compartimentului pentru e-guvernare, proiecte IT si comunicatii si ale compartimentului specializat care asigură administrarea sistemului informatic al institutiilor si structurilor care functionează în sediul Guvernului, precum si ale altor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, care se desfiintează.

Art. III. - Decizia primului-ministru nr. 190/2007 privind organizarea si functionarea Cancelariei Primului-Ministru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 3 iulie 2007, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, litera e) se abrogă.

2. La articolul 5 alineatul (1) , după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

„h) actualizează site-ul oficial al Guvernului www.gov.ro”.

3. Articolul 7 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) În subordinea directă a unui consilier de stat functionează Secretariatul permanent pentru urmărirea implementării proiectelor cu finantare europeană, denumit în continuare Secretariat permanent.

(2) Secretariatul permanent este condus de un director general.

(3) Secretariatul permanent are în componentă:

a) Directia pentru monitorizarea programelor din agricultură, pescuit si Fondul Social European;

b) Directia dezvoltare regională, teritorială si urmărirea fondurilor europene.

(4) Secretariatul permanent are următoarele atributii principale:

a) monitorizează procesul de derulare a proiectelor finantate din fonduri europene si urmăreste cu prioritate absorbtia acestor resurse financiare;

b) raportează periodic stadiul implementării proiectelor finantate de fondurile europene către primul-ministru, Comitetul National de Coordonare si alte organisme cu atributii în acest domeniu;

c) solicită date si informatii de la Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, autoritătile de management responsabile, organismele cu atributii în domeniu, Autoritatea Natională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice si Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor;

d) gestionează si analizează datele si informatiile primite privind posibile blocaje apărute în implementarea programelor cu finantare europeană;

e) asigură, împreună cu Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, prin directorii generali, activitatea de secretariat a Comitetului National de Coordonare;

f) elaborează strategii si propuneri legislative pentru perfectionarea cadrului institutional si procedural al gestionării fondurilor europene;

g) monitorizează atragerea de fonduri europene la nivelul administratiei publice centrale si implementarea programelor comunitare;

h) colaborează cu toate institutiile implicate în vederea dezvoltării capacitătii administrative;

i) solicită si primeste date si informatii de la ministere, institutii publice centrale si locale, necesare realizării atributiilor;

j) coordonează întreaga activitate de implementare a fondurilor alocate din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene;

k) îndeplineste orice alte atributii stabilite de către consilierul de stat.


(5) Atributiile personalului din cadrul Secretariatul permanent se stabilesc prin fisele posturilor, aprobate conform legii.”

4. La articolul 8 alineatul (1), literele c) si i) se abrogă.

5. La articolul 8 alineatul (1), după litera k) se introduce o nouă literă, litera l), cu următorul cuprins:

„l) Compartimentul de analiză si planificare politică.”

6. La articolul 9, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 9. - (1) În subordinea directă a sefului Cancelariei Primului-Ministru functionează:

I. Directia generală juridică, formată din Directia contencios si coordonare legislativă si Directia avizare si asistentă juridică;

II. Directia generală economică, formată din Directia financiar-contabilă, Serviciul salarizare si Serviciul bugetare programe;

III. Directia generală e-guvernare si proiecte IT, formată din Directia informatică si Directia e-guvernare si proiecte IT;

IV. Directia resurse umane;

V. Directia administrativă;

VI. Directia audit public intern;

VII. Serviciul informatii clasificate;”.

7. La articolul 10, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) si (22), cu următorul cuprins:

„(21) Directia generală e-guvernare si proiecte IT are următoarele atributii:

a) realizează planul strategic privind tehnologia informatiei la nivelul aparatului de lucru al Guvernului;

b) urmăreste îmbunătătirea calitătii actului de guvernare si a procesului de luare a deciziei prin folosirea resurselor de tehnologia informatiei;

c) asigură dezvoltarea si coordonarea implementării proiectelor de e-guvernare si a proiectelor IT cu finantare europeană;

d) identifică, conduce si dezvoltă proiectele de tehnologia informatiei necesare trecerii la un mediu colaborativ de lucru bazat pe documente exclusiv electronice, în concordantă cu efortul depus în acest sens în cadrul celorlalte ministere pentru asigurarea schimbului facil de documente si informatii;

e) furnizează consiliere si asistentă primului-ministru pentru elaborarea unei conceptii si politici unitare si integrate în domeniul tehnologiei informatiei;

f) administrează domeniul gov. ro si stabileste criteriile si procedurile necesare implementării acestuia;

g) asigură suportul tehnic de specialitate pentru administrarea paginii de internet a Guvernului, precum si a paginilor de internet ale structurilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului;

h) asigură administrarea sistemului informatic la nivelul aparatului de lucru al Guvernului, precum si al institutiilor si structurilor care functionează în sediul Guvernului.

i) defineste necesitătile în ceea ce priveste achizitiile publice de echipamente, servicii si produse informatice si cerintele pentru acestea la nivelul aparatului de lucru al Guvernului;

j) asigură administrarea si dezvoltarea sistemului informatic pentru sedintele Guvernului.

(22) Directia generală e-guvernare si proiecte IT este coordonată de un consilier de stat, numit prin decizie a primului-ministru.”

8. La articolul 16, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Numărul maxim de posturi alocat Cancelariei Primului-Ministru este de 313, inclusiv demnitarii si posturile aferente Cabinetului primului-ministru, Cabinetului sefului Cancelariei Primului-Ministru si Cabinetului secretarului de stat pentru autorităti de reglementare.”

9. Anexa nr. 1 se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. IV. - Decizia primului-ministru nr. 190/2007 privind organizarea si functionarea Cancelariei Primului-Ministru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 3 iulie 2007, cu modificările aduse prin prezenta decizie, se va republica, dându-se articolelor o nouă numerotare.

Art. V. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii se abrogă Decizia primului-ministru nr. 262/2007 privind organizarea, functionarea si stabilirea atributiilor Compartimentului dezvoltare regională si urmărire fonduri structurale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687 din 9 octombrie 2007.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

 

Bucuresti, 20 noiembrie 2008.

Nr. 236.

 


ANEXĂ*)

(Anexa nr. 1 la Decizia primului-ministru nr. 190/2007)

 

STRUCTURA CANCELARIEI PRIMULUI-MINISTRU

 


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI

 

ORDIN

privind încetarea procedurii de administrare specială la Societatea Comercială Filiala UZINA MECANICA CUGIR - S.A.

 

În temeiul prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbtie cu Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, aprobată cu completări prin Legea nr. 360/2004, cu modificările ulterioare, si ale art. 16 alin. (6) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului emite prezentul ordin.

Articol unic. - Procedura de administrare specială la Societatea Comercială Filiala UZINA MECANICA CUGIR - S.A., cu sediul în orasul Cugir, Str. 21 Decembrie 1989 nr. 1, judetul Alba, înmatriculată la oficiul registrului comertului sub nr. J01/40/1999, instituită prin Ordinul ministrului de stat, ministrul economiei si comertului, nr. 741/2004 privind instituirea procedurii de administrare specială si de supraveghere financiară la Societatea Comercială Filiala „Uzina Mecanică Cugir” - S.A., încetează de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Presedintele Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului,

Emil Bentan

 

Bucuresti, 20 noiembrie 2008.

Nr. 1.896.