MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 696         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 13 octombrie 2008

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

165. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier international de mărfuri, semnat la Bucuresti la 22 noiembrie 2007

 

Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier international de mărfuri

 

894. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier international de mărfuri, semnat la Bucuresti la 22 noiembrie 2007

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

 

            34. - Hotărâre cu privire la validarea unui mandat de deputat

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 941 din 23 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 alin. 2 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 944 din 23 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 862 alin. 6 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 954 din 25 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală si art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi

 

Decizia nr. 955 din 25 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 alin. 2 si art. 214 alin. 1 si 5 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 958 din 25 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri

 

Decizia nr. 960 din 25 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 963 din 25 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.224. - Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfăsurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor aflate în administrarea serviciului de Telecomunicatii Speciale

 

1.228. - Hotărâre privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar comunitar producătorilor din sectorul vitivinicol

 

1.251. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Internelor si Reformei Administrative din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008, pentru aniversarea la data de 1 decembrie 2008 a Zilei Nationale a României si a 90 de ani de la Marea Unire

 

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

            202. - Decizie privind numirea domnului Bunoaica Adrian în functia de secretar general al Consiliului National pentru Combaterea Discriminării

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.345. - Ordin al ministrului pentru întreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale privind implementarea Programului pentru organizarea Târgului National Cooperatist TINCOOP 2008

 

1.346. - Ordin al ministrului pentru întreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale privind implementarea Programului pentru organizarea Târgului întreprinderilor Mici si Mijlocii -TIMM 2008

 

2.980. - Ordin al ministrului economiei si finantelor pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1/2006 privind nivelul comisioanelor percepute de către Trezoreria Statului pentru serviciile prestate clientilor

 

5.414. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului privind acreditarea unitătii de învătământ preuniversitar particular Scoala Postliceală Teologico-Sanitară „Sfântul Iosif” din Craiova

 

5.415. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului privind acreditarea unitătii de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Lyra" din Galati

 

5.416. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului privind acreditarea unitătii de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Sf. Paul" din Onesti

 

5.417. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului privind acreditarea unitătii de învătământ preuniversitar particular Scoala Sanitară Postliceală „Carol Davila" din Petrosani

 

5.418. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului privind acreditarea unitătii de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Euroed" din Iasi

 

5.419. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului privind acreditarea unitătii de învătământ preuniversitar particular Scoala „Euroed" din Iasi

 

5.420. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului privind acreditarea unitătii de învătământ preuniversitar de stat Grupul Scolar ndustrial Energetic din Câmpina

 

5.421. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului privind acreditarea unitătii de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Sf. Francisc" din Târgoviste

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

            Decizia nr. LXXXVII (87) din 10 decembrie 2007

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier international de mărfuri, semnat la Bucuresti la 22 noiembrie 2007

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier international de mărfuri, semnat la Bucuresti la 22 noiembrie 2007.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 1 octombrie 2008.

Nr. 165.

 

ACORD

între Guvernul României si Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier international de mărfuri

 

            Guvernul României si Guvernul Republicii Kazahstan, denumite în continuare părti, dorind să contribuie la dezvoltarea comertului si a relatiilor economice dintre statele lor, hotărâte să promoveze colaborarea în domeniul transportului rutier în cadrul economiei de piată, preocupate de sănătatea si bunăstarea persoanelor, de protectia mediului, de siguranta rutieră si de îmbunătătirea conditiilor de muncă ale conducătorilor auto,

recunoscând avantajele si interesul reciproc care decurg din Acordul privind transporturile rutiere, au convenit următoarele:

 

I. DOMENIU DE APLICARE SI DEFINITII

 

ARTICOLUL 1

Domeniu de aplicare

 

1. Prevederile prezentului acord se aplică transporturilor rutiere internationale de mărfuri între teritoriile statelor părtilor si în tranzit pe teritoriile lor, precum si către/sau dinspre o tertă tară, efectuate cu vehicule rutiere înmatriculate în statul uneia dintre părti.

2. Prezentul acord nu aduce atingere drepturilor si obligatiilor părtilor, care rezultă din alte acorduri internationale la care statele părtilor sunt părti, inclusiv drepturile si obligatiile României care decurg din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

 

ARTICOLUL 2

Definitii

 

În sensul prezentului acord:

1. operator de transport înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul statului uneia dintre părti si autorizată să efectueze transport international de mărfuri în conformitate cu legislatia natională a statului său;

2. vehicul rutier înseamnă orice autovehicul sau o combinatie de vehicule, din care cel putin autovehiculul este înmatriculat pe teritoriul statului uneia dintre părti si care este destinat si echipat exclusiv pentru transportul de mărfuri;

3. Înmatriculare înseamnă atribuirea de către autoritătile competente ale statelor părtilor a unui număr de identificare pentru un vehicul rutier. În cazul unei combinatii de vehicule, autovehiculul este factorul determinant pentru emiterea autorizatiei sau exceptarea de autorizatie, chiar dacă celălalt vehicul din combinatia de vehicule nu este înmatriculat la acelasi operator de transport sau este înregistrat ori aprobat pentru operare într-o altă tară;

4. transport înseamnă deplasarea unui vehicul rutier, încărcat sau fără încărcătură, chiar dacă vehiculul rutier, remorca sau semiremorca este transportat/transportată pe cale ferată sau pe cale navigabilă pe o portiune a călătoriei;

5. teritoriul statului unei părtiînseamnă teritoriul României si, respectiv, teritoriul Republicii Kazahstan;

6. tară de resedintă înseamnă teritoriul statului fiecărei părti în limitele căruia este înregistat operatorul de transport si înmatriculat vehiculul rutier;

7. tară gazdă înseamnă teritoriul statului uneia dintre părti pe care operatorul de transport efectuează transportul, fără a fi stabilit pe acest teritoriu si fără ca vehiculul rutier al acestuia să fie înmatriculat pe acest teritoriu;

8. autorizatie specială înseamnă un document eliberat de autoritatea competentă a statului unei părti, care dă posibilitatea efectuării transportului mărfurilor indivizibile, voluminoase si grele sau mărfurilor periculoase pe teritoriul statului acestei părti cu vehicule rutiere înmatriculate pe teritoriul statului celeilalte părti.

 

II. TRANSPORTUL DE MĂRFURI

 

ARTICOLUL 3

Sistemul de autorizatii

 

1. Transportul de mărfuri efectuat cu vehicule rutiere între teritoriile statelor părtilor sau în tranzit pe teritoriile lor este scutit de autorizatii.

2. Operatorul de transport înmatriculat pe teritoriul statului uneia dintre părti poate efectua transporturi de mărfuri dinspre teritoriul statului celeilalte părti către o tertă tară si dinspre o tertă tară către teritoriul statului celeilalte părti pe baza autorizatiei primite de la autoritatea competentă a statului celeilalte părti.

3. Operatorului de transport înmatriculat pe teritoriul statului uneia dintre părti îi este interzis să efectueze transporturi de mărfuri între două puncte situate pe teritoriul statului celeilalte părti.

 

ARTICOLUL 4

Conditii de acordare si utilizare a autorizatiilor

 

1. Autoritătile competente ale statelor celor două părti schimbă anual un număr convenit de formulare de autorizatii. Operatorii de transport nationali obtin autorizatiile de la autoritatea competentă sau de la o institutie desemnată în acest scop de către această autoritate.

2. Autorizatiile sunt nominale si nu sunt transmisibile unor terte părti.

3. Nu este permisă folosirea unei autorizatii simultan de mai multe vehicule rutiere. În cazul unor combinatii de vehicule rutiere, autovehiculul este factorul determinant pentru eliberarea autorizatiei sau pentru exceptarea de la autorizare.

4. Comisia mixtă, constituită în conformitate cu paragraful 2 al art. 10, va stabili contigentul de autorizatii, categoriile, pe călătorie sau de timp, precum si orice alte conditii suplimentare privind acordarea si utilizarea autorizatiilor. Aceasta se va face pe principiul avantajului reciproc.

 

III. PREVEDERI GENERALE

 

ARTICOLUL 5

Prevederi fiscale

 

1. Pe durata efectuării transporturilor cuprinse în prezentul acord, următoarele articole aduse pe teritoriul statului celeilalte părti vor fi admise fără plata drepturilor vamale si a taxelor cu efect echivalent prevăzute la importul de mărfuri:

a) combustibilul continut în rezervoarele-standard montate de către constructor pe fiecare vehicul rutier, care sunt conectate

tehnologic si constructiv la sistemul de alimentare a motorului, precum si combustibilul continut în rezervoarele montate de către constructor pe remorci si semiremorci si destinate functionării instalatiilor de încălzire sau de răcire ale acestor vehicule;

b) lubrifiantii aflati în vehicul, care sunt necesari pentru functionarea normală a vehiculului în timpul transportului;

c) piesele de schimb si uneltele necesare reparării vehiculului care efectuează un transport international, inclusiv a aceluia care s-a defectat în timpul transportului.

2. Piesele de schimb si uneltele neutilizate mentionate în paragraful 1 vor fi reexportate. Piesele de schimb înlocuite vor fi reexportate sau distruse în conformitate cu procedura stabilită de legislatia statului părtii pe al cărui teritoriu are loc modificarea regimului vamal, aplicabilă acestor piese de schimb.

3. Operatorii de transport ai statelor părtilor, care efectuează transporturi de mărfuri în conformitate cu prezentul acord, sunt scutiti de taxele si impozitele legate de proprietatea ori utilizarea vehiculelor rutiere. În plus, plata pentru utilizarea retelei rutiere si a autostrăzilor, a podurilor si tunelurilor, acolo unde aceasta este impusă, se percepe fără discriminare pentru vehiculele rutiere înmatriculate pe teritoriul statului oricăreia dintre părti.

 

ARTICOLUL 6

Mase totale si dimensiuni

 

1. Masa totală maximă autorizată, sarcina pe osie si dimensiunile vehiculelor rutiere nu trebuie să le depăsească pe cele înscrise în documentele de înmatriculare si nici limitele maxime admise în tara gazdă.

2. Utilizarea în tara gazdă a vehiculelor rutiere a căror masă maximă, sarcină pe osie sau dimensiuni depăsesc limitele maxime admise este permisă numai în baza autorizatiilor speciale. Dacă o astfel de autorizatie se referă la un anumit traseu care să fie urmat de un vehicul rutier, transportul se va efectua urmând numai acest traseu.

3. Detinerea unor autorizatii speciale nu scuteste de la obligatia de obtinere a autorizatiilor prevăzute la paragraful 2 al art. 3.

 

ARTICOLUL 7

Echipamente si alte caracteristici

 

1. Vehiculele rutiere care transportă mărfuri periculoase sau perisabile pe teritoriile statelor părtilor trebuie să fie echipate, inscriptionate si construite în conformitate cu prevederile Acordului european referitor la transportul rutier international al mărfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, precum si cu Acordul cu privire la transporturile internationale de produse perisabile si cu privire la mijloacele de transport speciale care trebuie folosite pentru aceste transporturi (ATP), încheiat la Geneva la 1 septembrie 1970.

2. Echipamentele destinate monitorizării timpilor de conducere si de odihnă ai conducătorilor auto trebuie să fie în conformitate cu prevederile Acordului european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internationale (AETR), încheiat la Geneva la 1 iulie 1970.

3. În cadrul prezentului acord, părtile promovează utilizarea vehiculelor rutiere care îndeplinesc cerintele minime de mediu stabilite de Comisia mixtă constituită în conformitate cu paragraful 2 al art. 10.

 

ARTICOLUL 8

Controlul documentelor

 

            Autorizatiile, documentele de control si alte documente cerute de prezentul acord, precum si scrisoarea de transport international, certificatele de asigurare, certificatele de atestare si toate celelalte documente cerute prin acordurile internationale la care statele părtilor sunt părti si/sau de legislatiile nationale ale părtilor trebuie să se afle la bordul vehiculelor rutiere si să fie prezentate la cererea inspectorilor autoritătilor de control ale statelor părtilor.

 

ARTICOLUL 9

Obligatiile operatorilor de transport si sanctiuni

 

1. Operatorii de transport ai statului unei părti au datoria să respecte pe teritoriul statului celeilalte părti obligatiile ce decurg din acordurile internationale multilaterale aplicabile ambelor părti din prezentul acord, precum si din alte acorduri bilaterale si din legislatia natională, în special în ceea ce priveste reglementările de trafic si administrative, reglementările vamale si orice conditii pentru utilizarea autorizatiilor sau eventuale restrictii.

2. Fără a aduce atingere procedurilor legale, autoritătile competente din tările de resedintă pot, în cazul unor încălcări grave sau repetate comise pe teritoriul tării gazdă si la cererea acesteia din urmă, să ia următoarele măsuri administrative:

- să emită un avertisment;

- să interzică temporar sau definitiv operatorului de transport dreptul de a efectua transporturi pe teritoriul statului acelei părti unde s-a produs încălcarea.

În cazul unor încălcări grave, autoritătile competente ale tării gazdă pot interzice temporar accesul pe teritoriul statului acestei părti până la luarea unei decizii de către autoritătile din tara de resedintă.

Autoritătile competente ale statelor părtilor se vor informa reciproc asupra deciziilor luate.

3. Prevederile prezentului articol nu exclud sanctiunile legale care pot fi impuse de tribunale sau de autoritătile administrative ale tării unde s-a produs încălcarea.

4. În cazul în care se produc accidente rutiere, operatorii de transport sunt obligati, în conformitate cu legislatia natională a statelor părtilor, să furnizeze, la cererea autoritătilor responsabile, orice informatii necesare.

 

ARTICOLUL 10

Colaborarea în cadrul Comisiei mixte

 

1. Autoritătile competente ale statelor părtilor vor întreprinde măsurile necesare pentru implementarea prezentului acord si îsi vor transmite reciproc orice informatie utilă. De asemenea, autoritătile competente ale statelor părtilor se vor informa reciproc asupra oricăror schimbări din legislatia natională care afectează aplicarea prevederilor prezentului acord.

Autoritătile competente ale statelor părtilor îsi vor acorda asistentă în scopul aplicării prezentului acord. Datele

confidentiale transmise în cadrul cooperării dintre părti vor fi protejate prin garantarea confidentialitătii si nu trebuie folosite în niciun alt scop.

2. În scopul implementării prevederilor prezentului acord si discutării aspectelor legate de acesta, părtile constituie o comisie mixtă compusă din reprezentanti ai autoritătilor competente ale statelor părtilor.

 

ARTICOLUL 11

Autoritătile competente

 

În scopul implementării prezentului acord autoritătile competente ale statelor părtilor sunt:

- pentru partea română - Ministerul Transporturilor;

- pentru partea kazahstaneză - Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor.

În cazul schimbării denumirilor oficiale ale autoritătilor competente ale statelor părtilor, părtile se vor informa imediat pe canale diplomatice asupra modificărilor.

 

ARTICOLUL 12

Rezolvarea diferendelor

 

            În cazul unor diferende apărute în interpretarea sau aplicarea prevederilor prezentului acord, părtile le vor solutiona prin negocieri si consultări.

            Aspectele care nu sunt reglementate de prezentul acord, precum si de acordurile internationale semnate de părti se decid în conformitate cu legislatia natională a statelor părtilor.

 

IV. PREVEDERI FINALE

 

ARTICOLUL 13

Amendamente

 

            Prezentul acord poate fi modificat, cu acordul scris al părtilor, prin protocoale care vor face parte integrantă din acesta si care vor intra în vigoare în conformitate cu prevederile paragrafului 1 alart. 14.

 

ARTICOLUL 14

Intrarea în vigoare, valabilitate si denuntare

 

1. Prezentul acord va intra în vigoare de la data primirii ultimei notificări scrise prin care părtile se informează reciproc cu privire la îndeplinirea procedurilor interne necesare pentru intrarea sa în vigoare.

2. Prezentul acord este încheiat pe o perioadă nedeterminată si va rămâne în vigoare cu conditia ca niciuna dintre părti să nu o informeze, în scris, pe cealaltă parte cu privire la intentia sa de a-l denunta. Acordul va iesi din vigoare la 6 luni de la primirea notificării privind denuntarea.

Drept care subsemnatii, deplin împuterniciti de către guvernele lor respective, am semnat prezentul acord.

Semnat la Bucuresti la 22 noiembrie 2007 în două exemplare originale, în limbile română, kazahă, rusă si engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergentă în interpretarea prevederilor prezentului acord, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru

Guvernul României,

Adrian Mihai Cioroianu

Pentru

Guvernul Republicii Kazahstan

Marat Muhanlutuly Tazhin

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier international de mărfuri, semnat la Bucuresti la 22 noiembrie 2007

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier international de mărfuri, semnat la Bucuresti la 22 noiembrie 2007, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 30 septembrie 2008.

Nr. 894.

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 

HOTĂRÂRE

cu privire la validarea unui mandat de deputat

 

În temeiul prevederilor art. 70 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificările si completările ulterioare, ale Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 2 si art. 4 alin. (1) si (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 10 si art. 201 din Regulamentul Camerei Deputatilor, republicat, cu modificările ulterioare, si având în vedere Raportul Comisiei de validare,

 

Camera Deputatilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se validează mandatul de deputat al domnului Olosz Gergely, declarat supleant la alegerile din 28 noiembrie 2004, în Circumscriptia electorală nr. 15 Covasna, pe lista Uniunii Democrate Maghiare din România, mandat devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Antal Arpad Andras.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din data de 8 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

 

Bucuresti, 8 octombrie 2008.

Nr. 34.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 941

din 23 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 alin. 2 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu -judecător

Acsinte Gaspar -judecător

Petre Lăzăroiu -judecător

Ion Predescu -judecător

Puskás Valentin Zoltán -judecător

Tudorel Toader -judecător

Augustin Zegrean -judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru -magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Silvia Clopotar, Andrei Becherliu, Rozalia Becherliu, Ileana Romanta Clopotar, Constanta Clopotar, Caslaro Bucuresteanu, Teofil Clopotar si Sevastian Caldarâm în Dosarul nr. 329/1.372/2006 al Tribunalului pentru minori si familie Brasov.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 9 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 329/1.372/2006, Tribunalul pentru minori si familie Brasov a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 140 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Silvia Clopotar, Andrei Becherliu, Rozalia Becherliu, Ileana Romanta Clopotar, Constanta Clopotar, Caslaro Bucuresteanu, Teofil Clopotar si Sevastian Caldararu în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 23 alin. (1), (5) si (11), deoarece, dacă în cursul urmăririi penale măsura arestării preventive nu poate depăsi termenul rezonabil de 180 de zile, în cursul judecătii este posibil ca măsura privativă de libertate să se întindă pe o perioadă foarte mare; în spetă, autorii exceptiei au fost arestati de aproximativ 600 de zile, respectiv din data de 4 septembrie 2006. Asa fiind, se instituie un tratament inegal între durata arestării preventive din prima fază a procesului penal comparativ cu faza de judecată. De asemenea, prin stabilirea unor tratamente diferentiate în materia încetării de drept a măsurii arestării preventive, în cele două faze ale procesului se aduce atingere principiului libertătii individuale consacrat de art. 23 alin. (1) din Constitutie. În sfârsit, prin mentinerea măsurii arestării preventive pe perioade extrem de îndelungate, care depăsesc cu mult termenul de 180 de zile, este afectat si principiul prezumtiei de nevinovătie, măsura pierzându-si caracterul preventiv si transformându-se efectiv în pedeapsă înainte de pronuntarea unei hotărâri judecătoresti.

Tribunalul pentru minori si familie Brasov opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece măsurile preventive reprezintă institutii de drept procesual cu caracter de constrângere, având drept scop asigurarea unei bune desfăsurări a procesului penal. Ele vizează starea de libertate a învinuitului sau a inculpatului si au drept efect fie privarea de libertate, fie restrângerea libertătii de miscare, reglementarea lor reflectând principiile înscrise în art. 23 din Constitutie. Instituirea unor limite diferite în raport cu fazele procesului penal, respectiv urmărire penală sau curs de judecată, la care arestarea preventivă încetează de drept, nu reprezintă o încălcare a principiului libertătii individuale, ci, dimpotrivă, acestea sunt stabilite pentru îndeplinirea scopului măsurilor preventive prevăzute în art. 136 alin. 1 din Codul de procedură penală. Caracterul rezonabil al măsurii arestării preventive este apreciat prin raportare la gravitatea infractiunii săvârsite, complexitatea si specificul cauzei, astfel încât prin durata sa să permită realizarea scopului pentru care a fost instituită.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 140 alin. 2 din Codul de procedură penală cu denumirea marginală încetarea de drept a măsurilor preventive, care au următorul continut: „Măsura arestării preventive încetează de drept si atunci când, înainte de pronuntarea unei hotărâri de condamnare în primă instantă, durata arestării a atins jumătatea maximului pedepsi prevăzute de lege pentru infractiunea care face obiectul învinuirii, fără a se putea depăsi, în cursul urmăririi penale, maximele prevăzute în art. 159 alin. 13, precum si în alte cazuri anume prevăzute de lege."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 531 din 13 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 21 octombrie 2005, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Silvia Clopotar, Andrei Becherliu, Rozalia Becherliu, Ileana Romanta Clopotar, Constanta Clopotar, Caslaro Bucuresteanu, Teofil Clopotar si Sevastian Caldararu în Dosarul nr. 329/1.372/2006 al Tribunalului pentru minori si familie Brasov.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 23 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 944

din 23 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 862 alin. 6 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu -judecător

Acsinte Gaspar -judecător

Petre Lăzăroiu -judecător

Ion Predescu -judecător

Puskás Valentin Zoltán -judecător

Tudorel Toader -judecător

Augustin Zegrean -judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 862 alin. 6 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Constantin Stanca în Dosarul nr. 4.337/85/2006 al Curtii de Apel Alba lulia - Sectia pentru cauze cu minori si de familie.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 1 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.337/85/2006, Curtea de Apel Alba lulia - Sectia pentru cauze cu minori si de familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 862 alin. 6 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Constantin Stanca în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unui apel în materie penală.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile art. 862 alin. 6 din Codul de procedură penală încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 24 referitoare la Dreptul la apărare si ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil, deoarece se permite procurorului, care nu este membru al completului de judecată, să semneze o declaratie de martor alături de presedintele de instantă. Asa fiind, se încalcă principiul egalitătii armelor între apărare si acuzare, nesocotindu-se garantiile de care trebuie să beneficieze părtile în cadrul unui proces echitabil.

Curtea de Apel Alba lulia - Sectia pentru cauze cu minori si de familie opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dreptul la un proces echitabil implică si respectarea principiului egalitătii armelor, adică obligatia legiuitorului de a oferi părtilor un tratament egal pe toată durata desfăsurării procedurii în fata unei instante judecătoresti, fără ca una dintre ele să fie dezavantajată în raport cu cealaltă sau celelalte părti din proces, în acest sens, Avocatul Poporului observă că exigenta este respectată atât timp cât, potrivit art. 861 alin. 31 din Codul de procedură penală, părtile si apărătorii acestora pot adresa întrebări în mod nemijlocit martorului.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 862 alin. 6 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Modalităti speciale de ascultare a martorului, care au următorul continut: „în cursul judecătii, declaratia martorului va fi semnată de procurorul care a fost prezent la ascultarea martorului si de presedintele completului de judecată. Declaratia martorului, transcrisă, va fi semnată si de martor, fiind păstrată în dosarul depus la instantă, în conditiile prevăzute în alin. 5."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 709 din 17 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 29 iulie 2008, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 862 alin. 6 din Codul de procedură penală.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 862 alin. 6 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Constantin Stanca în Dosarul nr. 4.337/85/2006 al Curtii de Apel Alba lulia - Sectia pentru cauze cu minori si de familie.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 23 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 954

din 25 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală si art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu -judecător

Petre Lăzăroiu -judecător

Ion Predescu -judecător

Puskás Valentin Zoltán -judecător

Tudorel Toader -judecător

Augustin Zegrean -judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală si art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi, exceptie ridicată de Stefania Camelia Grosu si lonut Serban Constantin în Dosarul nr. 3.784/105/2007 al Tribunalului Prahova - Sectia penală si de Claudiu Iftene în Dosarul nr. 5.922/121/2006 al Curtii de Apel Galati - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 433D/2008 si nr. 1.069D/2008 au continut identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozitiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.069D/2008 la Dosarul nr. 433D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

După încheierea dezbaterilor s-au prezentat personal autorul exceptiei Stefania Camelia Grosu si apărătorul ales Ion Gheorghisan din cadrul Baroului Bucuresti, cu delegatie la dosar.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 12 februarie 2008 si 9 aprilie 2008, pronuntate în dosarele nr. 3.784/105/2007 si nr. 5.922/121/2006, Tribunalul Prahova - Sectia penală si Curtea de Apel Galati - Sectia penală au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală si art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi.

Exceptia a fost ridicată în dosarele de mai sus de Stefania Camelia Grosu, lonut Constantin si Iftene Claudiu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin.(3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 referitoare la Dreptul la apărare, precum si ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la Dreptul la un proces echitabil, deoarece nu există egalitate de tratament, inculpatul neavând posibilitatea audierii nemijlocite a martorilor, inclusiv a celor cu identitate protejată. De asemenea, prin abrogarea art. 333 din Codul de procedură penală se îngrădeste liberul acces la justitie, dar si independenta judecătorilor, care se văd obligati să pronunte hotărâri de condamnare chiar si atunci când nu sunt suficiente probe de vinovătie.

Tribunalul Prahova - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Curtea de Apel Galati - Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul României consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, precum si la cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile legale potrivit cărora, dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanta dispune citirea depozitiei date de acesta în cursul urmăririi penale si va tine seama de ea la judecarea cauzei nu pot afecta dreptul la un proces echitabil si dreptul la apărare al inculpatului, deoarece acesta a avut posibilitatea să cunoască această declaratie în cursul urmăririi penale, iar dacă se consideră prejudiciat, poate folosi împotriva hotărârii judecătoresti căile de atac prevăzute de lege.

De asemenea, textul prin care a fost abrogat art. 333 din Codul de procedură penală nu încalcă accesul la justitie, dispozitiile legale criticate fiind adoptate în temeiul art. 126 alin.(2) din Constitutie, care conferă legiuitorului competenta exclusivă de a stabili procedura de judecată si îl îndrituiesc pe acesta ca, în considerarea unor situatii deosebite, să stabilească reguli speciale de procedură, precum si modalităti de exercitare a drepturilor procesuale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Ascultarea martorului, expertului sau interpretului si art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, care au următorul continut:

- Art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală: „Dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanta dispune citirea depozitiei date de acesta în cursul urmăririi penale si va tine seama de ea la judecarea cauzei.";

- Art. l pct. 158 din Legea nr. 356/2006: „Codul de procedură penală, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

Articolul 333 se abrogă."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 704 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 octombrie 2007, si a Deciziei nr. 344 din 3 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 4 mai 2007, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală si art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudentei, considerentele deciziilor mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

în numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală si art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi, exceptie ridicată de Stefania Camelia Grosu si lonut Serban Constantin în Dosarul nr. 3.784/105/2007 al Tribunalului Prahova - Sectia penală si de Claudiu Iftene în Dosarul nr. 5.922/121/2006 al Curtii de Apel Galati - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 septembrie 2008.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 955

din 25 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 alin. 2 si art. 214 alin. 1 si 5 din Codul de procedură penală

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu -judecător

Petre Lăzăroiu -judecător

Ion Predescu -judecător

Puskás Valentin Zoltán -judecător

Tudorel Toader -judecător

Augustin Zegrean -judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 alin. 2 si art. 214 alin. 1 si 5 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Ovidiu Lucian Nicula în Dosarul nr. 8.370/211/2006 al Judecătoriei Cluj-Napoca si de Eugen Octav Hutu în Dosarul nr. 1.033/111/2006 al Curtii de Apel Oradea - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Partea Agentia Natională de Administrare Fiscală a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 525D/2008 sinr. 552D/2008 au continut identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozitiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 552D/2008 la Dosarul nr. 525D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 5 februarie 2008 si 28 februarie 2008, pronuntate în dosarele nr. 8.370/211/2006 si nr. 1.033/111/2006, Judecătoria Cluj-Napoca si Curtea de Apel Oradea - Sectia penală si pentru cauze cu minori au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 90 alin. 2 si art. 214 alin. 1 si 5 din Codul de procedură penală.

Exceptia a fost ridicată în dosarele de mai sus de Ovidiu Lucian Nicula si Eugen Octav Hutu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 20 referitoare la Tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 11 referitoare la Dreptul international si dreptul intern, ale art. 124 alin. (2) si (3) referitoare la independenta judecătorilor si la unicitatea, egalitatea si impartialitatea justitiei, precum si ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la Dreptul la un proces echitabil, deoarece utilizarea mijloacelor de probă obtinute prin constrângere în cadrul procedurilor administrative de control aduce atingere caracterului echitabil al procedurii penale ulterioare, prin încălcarea dreptului de a nu contribui la propria incriminare si delimitează obtinerea mijloacelor de probă în procedurile administrative de folosirea lor ulterioară în procedurile penale.

Judecătoria Cluj-Napoca opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Curtea de Apel Oradea - Sectia penală si pentru cauze cu minori opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece faptul că, în conditiile legii, procesele-verbale încheiate de alte organe decât cele de urmărire penală sau instanta de judecată pot constitui mijloace de probă nu este de natură să aducă atingere dreptului părtilor la un proces echitabil, câtă vreme în vederea aflării adevărului aceste acte pot fi combătute cu orice alte probe propuse de părti, în conditiile art. 67 alin. 1 din Codul de procedură penală. În plus, art. 66 alin. 2 din acelasi cod reglementează în mod expres dreptul învinuitului sau inculpatului ca atunci când există probe de vinovătie să probeze lipsa de temeinicie a acestora.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconsti­tutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 90 alin. 2 cu denumirea marginală Procesul-verbal ca mijloc de probă si art. 214 alin. 1 si 5 cu denumirea marginală Actele încheiate de unele organe de constatare, ambele din Codul de procedură penală, care au următorul continut:

- Art. 90 alin. 2: „De asemenea, sunt mijloace de probă procesele-verbale si actele de constatare, încheiate de alte organe, dacă legea prevede aceasta.";

- Art. 214 alin. 1 si alin. 5: „Sunt obligate să procedeze la luarea de declaratii de la făptuitor si de la martorii care au fost de fată la săvârsirea unei infractiuni si să întocmească proces-verbal despre împrejurările concrete ale săvârsirii acesteia:

a) organele inspectiilor de stat, alte organe de stat, precum si ale unitătilor la care se referă art. 145 din Codul penal, pentru

infractiunile care constituie încălcări ale dispozitiilor si obligatiilor a căror respectare o controlează potrivit legii;

b) organele de control si cele de conducere ale administratiei publice, ale altor unităti la care se referă art. 145 din Codul penal, pentru infractiunile săvârsite în legătură cu serviciul de cei aflati în subordine ori sub controlul lor;

c) ofiterii si subofiterii din cadrul Jandarmeriei Române pentru infractiunile constatate pe timpul executării misiunilor specifice.

Procesele-verbale încheiate de aceste organe constituie mijloace de probă."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 524 din 27 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006, Deciziei nr. 850 din 9 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 15 noiembrie 2007 si Deciziei nr. 331 din 28 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 28 iulie 2005, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 alin. 2 si art. 214 alin. 1 lit. a) si alin. 5 din Codul de procedură penală.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziilor mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 alin. 2 si art. 214 alin. 1 si 5 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Ovidiu Lucian Nicula în Dosarul nr. 8.370/211/2006 al Judecătoriei Cluj-Napoca si de Eugen Octav Hutu în Dosarul nr. 1.033/111/2006 al Curtii de Apel Oradea - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 septembrie 2008.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 958

din 25 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu -judecător

Petre Lăzăroiu -judecător

Ion Predescu -judecător

Puskás Valentin Zoltán -judecător

Tudorel Toader -judecător

Augustin Zegrean -judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, exceptie ridicată de Bogdan Micu în Dosarul nr. 3.248/102/2007 (nr. vechi 4.970/2007) al Tribunalului Mures - Sectia penală.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 26 martie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.248/102/2007 (nr. vechi 4.970/2007),Tribunalul Mures - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, exceptie ridicată de Bogdan Micu în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21, 24, 26, 53, precum si ale art. 6 si 8 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si ale art. 14 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, deoarece prin folosirea unor notiuni largi, fără stabilirea unor dimensiuni juridice riguroase, este afectat dreptul la viată intimă care oferă libertatea oricărei persoane de a dispune de ea însăsi. De altfel, viata privată, nesusceptibilă de o definire exhaustivă, acoperă integritatea fizică si morală a individului si poate îngloba uneori aspecte de identitate fizică si socială. Asa fiind, notiunea de autonomie personală implică posibilitatea fiecăruia de a-si duce viata asa cum întelege, putând, de asemenea, să includă posibilitatea persoanei de a desfăsura activităti percepute ca fiind de natură fizică sau morală vătămătoare sau periculoase pentru persoana sa. Trebuie deci să existe niste circumstante extrem de importante pentru a justifica, în întelesul art. 8 paragraful 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, o asemenea ingerintă din partea autoritătilor publice.

De asemenea, prevederile legale criticate contravin dreptului la un proces echitabil si dreptului la apărare, întrucât apărarea în cauză s-ar putea realiza numai prin invocarea unor aspecte care tin de viata intimă a acuzatului.

În sfârsit, în opinia autorului dispozitiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 depăsesc conditiile impuse de art. 53 din Constitutie referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Tribunalul Mures - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dreptul la ocrotirea vietii intime, familiale si private, nefiind un drept absolut, este protejat numai în conditiile în care se manifestă în cadrul ordinii juridice, cu respectarea drepturilor altor persoane, a ordinii publice si a bunelor moravuri, iar nu în afara acestora. Asa fiind, dreptul consacrat de art. 26 din Constitutie poate face obiectul unor restrictii dacă sunt prevăzute de lege si dacă constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru apărarea securitătii nationale, siguranta publică, bunăstarea economică a tării, apărarea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sănătătii sau a moralei ori protejarea drepturilor si libertătilor altora.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconsti­tutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 3 august 2000, modificată si completată prin Legea nr. 522/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.155 din 7 decembrie 2004, care au următorul continut: „Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau detinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 334 din 28 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 22 iulie 2005, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, exceptie ridicată de Bogdan Micu în Dosarul nr. 3.248/102/2007 (nr. vechi 4.970/2007) al Tribunalului Mures - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 septembrie 2008.

 

PRESEDINTE,

ACSINT E GASPAR

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 960

din 25 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu -judecător

Petre Lăzăroiu -judecător

Ion Predescu -judecător

Puskás Valentin Zoltán -judecător

Tudorel Toader -judecător

Augustin Zegrean -judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de procuror în Dosarul nr. 20.091/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal se prezintă personal părtile Petre Stanciu si Marinela Simota, precum si consilierul juridic Ana-Cristina Geană, cu delegatie la dosar, pentru partea Institutul National de Hidrologie si Gospodărire a Apelor Bucuresti. Se constată lipsa celorlalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul părtii Petre Stanciu, care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

Partea Marinela Simota pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

Reprezentantul părtii Institutul National de Hidrologie si Gospodărire a Apelor Bucuresti arată că, în opinia, sa exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondată, deoarece criticile formulate nu sunt pertinente în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 9 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 20.091/299/2007, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de procuror în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 131 alin. (1) referitoare la rolul Ministerului Public în activitatea judiciară si ale art. 132 alin. (1) referitoare la principiile care guvernează activitatea procurorilor, deoarece restrânge rolul procurorului, limitându-i posibilitatea exercitării din oficiu a actiunii civile numai la cele două situatii prevăzute de art. 17 alin. 1 din Codul de procedură penală. Astfel, legiuitorul constituant a înteles să confere Ministerului Public rolul de reprezentant al interesului social, general si public, care să vegheze la aplicarea legii, una dintre formele concrete de realizare a acestui rol fiind aceea de a instrumenta, în faza de urmărire penală, cauzele penale sub toate aspectele (atât latura penală, cât si latura civilă), precum si de a participa la judecarea proceselor, de a-si manifesta rolul activ si de a pune concluzii în acord cu obiectivele stabilite de Constitutie. În timp ce textul constitutional se referă la apărarea ordinii de drept, textul criticat împiedică procurorul să răspundă acestui deziderat constitutional, fiind evidentă împrejurarea că la solutionarea laturii civile în cadrul procesului penal există si interese generale, cu implicatii inclusiv asupra ordinii de drept, în situatia în care partea vătămată este una dintre institutiile publice la care se referă art. 145 din Codul penal. De altfel, necesitatea invocării acestei exceptii de neconstitutionalitate izvorăste din speta dedusă judecătii, potrivit căreia, desi inculpatii au cauzat o pagubă de peste 5,5 miliarde lei unei unităti dintre cele la care se referă art. 145 din Codul penal, aceasta din urmă a emis oficial adrese, semnate de un inculpat în calitate de director, că nu a suferit nicio vătămare. Or, este evident că textul legal criticat îl împiedică pe procuror într-o astfel de situatie să exercite din oficiu actiunea civilă, răspunzând astfel rolului său constitutional de a veghea la respectarea legii si la apărarea ordinii de drept.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti nu si-a exprimat opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate invocată, limitându-se doar la a sesiza instanta de contencios constitutional.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece faptul că procurorul poate numai în anumite limite să exercite actiunea civilă în procesul penal nu este de natură să contravină rolului Ministrului Public în activitatea judiciară. Sesizarea legală pentru exercitarea actiunii civile poate fi făcută numai de către persoana îndreptătită să pretindă despăgubiri pentru paguba suferită, singura exceptie putând viza doar persoana lipsită de capacitate de exercitiu si de reprezentant legal.

Avocatul Poporului mai arată că, în realitate, autorul exceptiei vizează extinderea dispozitiei legale si la alte situatii neprevăzute de text. Or, Curtea Constitutională nu poate modifica sau completa un text legal, transformându-se în legislator pozitiv.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului si dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 17 alin. 1 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Exercitarea din oficiu a actiunii civile, care au următorul continut: „Actiunea civilă se porneste si se exercită si din oficiu, când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsă." Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că autorul exceptiei este nemultumit nu de continutul reglementării, ci de ceea ce nu prevede. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta „se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului."

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de procuror în Dosarul nr. 20.091/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 septembrie 2008.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 963

din 25 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu -judecător

Petre Lăzăroiu -judecător

Ion Predescu -judecător

Puskás Valentin Zoltán -judecător

Tudorel Toader -judecător

Augustin Zegrean -judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicată de Florin Ghiocel Asimionesei si Alin Tocan în Dosarul nr. 5.015/211/2005 (nr. vechi 10.406/2005) al Judecătoriei Cluj-Napoca.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca

neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 3 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 5.015/211/2005 (nr. vechi 10.406/2005)! Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 131 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicată de Florin Ghiocel Asiminonesei si Alin Tocan în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (3) si ale art. 124 alin. (2), deoarece faptele, actiunile care definesc elementul material al laturii obiective a santajului nu au nicio legătură cu îndatoririle de serviciu ale subiectului activ, astfel încât asimilarea acestuia cu infractiunile de coruptie numai pentru calitatea specială a subiectului activ - rezultând astfel incriminarea art. 131 din sectiunea infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din Legea nr. 78/2000 - este neconstitutională. Astfel, prin textul legal criticat se creează confuzie între subiectii infractiunii, de natură a crea elemente de discriminare a cetătenilor chemati în justitie, întrucât implicarea în infractiunea de santaj a unei persoane dintre cele prevăzute de art. 1 din Legea nr. 78/2000 nu schimbă obiectul juridic special al acesteia atât timp cât prin actiunile sale făptuitorul lezează relatiile sociale referitoare la libertatea de a voi si a dispune ale persoanei, si nu pe cele privind prestigiul, autoritatea, credibilitatea organismelor în care acesta îsi desfăsoară activitatea si pe cele referitoare la cinstea, corectitudinea în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.

Judecătoria Cluj-Napoca opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece principiul constitutional al egalitătii nu are semnificatia uniformitătii, existând posibilitatea instituirii unor reglementări juridice diferite pentru situatii care sunt diferite, în cazul în care aceasta se justifică în mod rational si obiectiv. Or, Legea nr. 78/2000 constituie o reglementarea specială, derogatorie de la dreptul comun, care instituie măsuri de prevenire, descoperire si sanctionare a faptelor de coruptie si se aplică unei categorii de persoane clar circumstantiate de legiuitor.

De asemenea, textul de lege criticat, instituind pentru infractiunea de santaj o pedeapsă mai severă decât cea prevăzută de art. 194 din Codul penal, asigură posibilitatea neîngrădită a celor interesati de a se adresa justitiei, însă în formele si modalitătile instituite prin lege.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 131 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, modificată si completată prin Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, care au următorul continut: „Infractiunea de santaj, prevăzută la art. 194 din Codul penal, în care este implicată o persoană dintre cele prevăzute la art. 1, se pedepseste cu închisoare de la 7la 12 ani."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 695 din 17 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 7 noiembrie 2006, si Deciziei nr. 253 din 6 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 28 martie 2008, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din Legea nr. 78/2000.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziilor mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicată de Florin Ghiocel Asimionesei si Alin Tocan în Dosarul nr. 5.015/211/2005 (nr. vechi 10.406/2005) al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 septembrie 2008.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfăsurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor aflate în administrarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 1 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/1999 cu privire la valorificarea bunurilor scoase din functiune, aflate în administrarea institutiilor publice de apărare, ordine publică si sigurantă natională, aprobată cu modificări prin Legea nr. 28/2001, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind organizarea si desfăsurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor aflate în administrarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 981/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind valorificarea prin licitatie a bunurilor aflate în administrarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 19 octombrie 2001.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale,

Marcel Opris

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 1 octombrie 2008.

Nr. 1.224.

 

ANEXA

 

REGULAMENT

privind organizarea si desfăsurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor aflate în administrarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Bunurile aflate în administrarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale, scoase din functiune potrivit reglementărilor în vigoare, se valorifică în starea fizică în care se află sau ca materiale si piese rezultate în urma dezmembrării lor.

Art. 2. - Valorificarea bunurilor aflate în administrarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale se efectuează la propunerile unitătilor militare detinătoare si se aprobă de organele competente, potrivit legii.

Art. 3. - în sensul prezentului regulament, prin notiunea bunuri se întelege produsele, echipamentele si orice ale obiecte, de orice fel si cu orice fel de descriere, cu exceptia celor care apartin domeniului public al statului, precum si cu exceptia clădirilor si terenurilor.

Art. 4. - (1) Fac obiectul valorificării:

a) activele fixe scoase din functiune, materialele de natura obiectelor de inventar si materialele declasate, precum si materialele si piesele rezultate în urma casării sau demolării;

b) bunurile care nu au putut fi împrospătate, a căror păstrare în depozite ar duce la deprecieri ori stări periculoase de orice fel, stabilite prin analize si încercări în laboratoare si poligoane specializate, potrivit normelor de specialitate în vigoare;

c) tehnica, utilajele, loturile de piese de schimb, scule si accesorii, piesele de schimb, agregatele, ansamblele, subansamblele si materialele de orice fel, precum si echipamentele si utilajele achizitionate aferente obiectivelor de investitii nefinalizate din unitătile militare, în starea în care se află si dacă îndeplinesc cel putin una dintre următoarele conditii:

(i) nu mai sunt necesare;

(ii) au devenit excedentare;

(iii) nu mai sunt prevăzute în normele de înzestrare ale Serviciului de Telecomunicatii Speciale;

(iv) nu se mai fabrică;

(v) nu mai corespund destinatiei sau fac obiectul înlocuirii cu altele performante de acelasi tip, datorită uzurii morale ori fizice avansate;

d) alte bunuri aflate în administrare, indiferent de starea acestora, în scopul rezolvării unor nevoi ale Serviciului de Telecomunicatii Speciale.

(2) Bunurile care pot fi folosite în mod curent în alte sectoare de activitate se valorifică la persoane fizice si/sau juridice, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

(3) Bunurile care implică apărarea tării, ordinea publică si siguranta natională, definite conform prevederilor legale în vigoare, se valorifică către:

a) operatorii economici producători de astfel de bunuri, în starea în care se află ori demilitarizate;

b) operatorii economici specializati si autorizati în comercializarea acestora ori care au în obiectul de activitate valorificarea deseurilor de acest tip, dar numai după scoaterea din functiune.

(4) Bunurile prevăzute la alin. (3) se valorifică, cu aprobarea ordonatorului principal de credite, numai după scoaterea din functiune si efectuarea operatiunilor de demilitarizare si către persoane juridice care au prevăzută în obiectul de activitate realizarea de productii cinematografice, la cererea expresă a acestora.

(5) Operatiunile de demilitarizare a bunurilor prevăzute la alin. (4) se execută de unităti specializate din sistemul de apărare, ordine publică si securitate natională sau acreditate să execute astfel de operatiuni, după achitarea contravalorii totale a contractului de vânzare-cumpărare, iar costurile aferente acestora se suportă de către beneficiar.

(6) Bunurile valorificate către persoane juridice care au ca obiect de activitate realizarea de productii cinematografice se vor utiliza exclusiv pentru realizarea scopului pentru care au fost cerute.

Art. 5. - (1) Nu fac obiectul valorificării:

a) aparatura de comunicatii si tehnologia informatiei, aparatura de secretizare, mediile de stocare sau componentele speciale care, prin procedura de valorificare, ar conduce la transmiterea de informatii si date cu caracter clasificat. Acestea se scot din functiune sau se declasează, după caz, si se casează potrivit normelor în vigoare;

b) tehnica militară de transmisiuni, precum si ansamblele, subansamblele si piesele de schimb specifice acesteia;

c) bunurile materiale de resortul sanitar care sunt atipice, interzise la comercializare si/sau utilizare de către organele acreditate în acest sens din România sau care prezintă uzură fizică avansată ce periclitează viata bolnavilor ori a utilizatorilor;

d) deseurile nerefolosibile care se distrug.

(2) Nu se valorifică către persoanele fizice si operatorii economici neautorizati bunurile care, prin utilizarea ulterioară, pot afecta securitatea natională si individuală sau colectivă.

Art. 6. - Bunurile se valorifică în starea tehnică în care se găsesc la data transmiterii documentelor pentru aprobarea valorificării, după parcurgerea operatiunilor de scoatere din functiune.

Art. 7. - (1) Pentru bunurile aprobate la valorificare se interzice efectuarea oricăror lucrări care necesită manoperă si materiale din fondurile Serviciului de Telecomunicatii Speciale pentru schimbarea stării tehnice, cu exceptia situatiilor stabilite prin instructiunile de aplicare a prezentului regulament, aprobate prin ordin al directorului Serviciului de Telecomunicatii Speciale, denumite în continuare instructiuni.

(2) Bunurile aprobate la valorificare se păstrează în starea tehnică si de completare în administrarea unitătilor gestionare, potrivit documentelor de evaluare, până la finalizarea procedurii de valorificare si predare la cumpărător.

Art. 8. - Competentele de stabilire a bunurilor supuse valorificării se reglementează prin instructiuni.

Art. 9. - (1) Bunurile aflate în administrarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale se valorifică prin:

a) licitatie;

b) selectie de oferte de pret sau negociere directă;

c) valorificare directă fără organizare de licitatie;

d) transmitere fără plată la alte institutii publice, în conditiile prezentului regulament.

(2) Prin procedura prevăzută la alin. (1) lit. a) se valorifică:

a) tehnica de luptă care devine comună cu cea din alte sectoare de activitate, după dezafectarea de dotarea specific militară, precum si bunurile, inclusiv cele demilitarizate, care pot fi folosite în mod curent în alte sectoare de activitate, în starea în care se află ori în stare dezmembrată/partial dezmembrată, cât si busolele, lunetele, binoclurile, precum si deseurile feroase, neferoase, de metale pretioase si de aliaje ale acestora. La licitatie pot participa atât persoane fizice, cât si juridice;

b) armamentul si tehnica de luptă demilitarizate. La licitatie pot participa numai operatori economici specializati si autorizati care au în domeniul de activitate fabricarea, modernizarea, repararea si/sau comercializarea bunurilor identice ori de acelasi gen si/sau valorificarea deseurilor feroase si neferoase;

c) armamentul si tehnica de luptă demilitarizate, prevăzute la lit. b), care au rămas neadjudecate, inclusiv bunurile cu uzură morală si fizică avansată, la preturi de deseuri în stare nedezmembrată. La licitatie pot participa numai operatori economici specializati si autorizati, care au în domeniul de activitate fabricarea, modernizarea, repararea bunurilor identice sau de acelasi gen si/sau valorificarea deseurilor feroase si neferoase si care se obligă să le dezmembreze la sediul unitătilor militare centrale, ca si organe de înzestrare.

(3) Prin procedura prevăzută la alin. (1) lit. b) se valorifică:

a) bunurile care implică apărarea tării, ordinea publică si siguranta natională, de natura armamentului, munitiei, tehnicii de luptă, mijloacelor si instalatiilor speciale, în starea în care se află. La procedură pot participa numai operatori economici de profil din industria de apărare;

b) materialele de resortul hrănirii si cele de constructii si cazare, echipamentul, animalele, ambalajele si deseurile de sticlă, cauciuc, textile, lemn, hârtie, carton, plastic, feroase si neferoase;

c) armamentul usor de infanterie, care nu a fost adjudecat prin procedura de licitatie prevăzută la alin. (2), precum si munitia care trebuie delaborată. La procedura de valorificare pot participa numai operatori economici de profil din industria de apărare.

(4) Prin procedura prevăzută la alin. (1) lit. c) se valorifică bunuri, în cazul în care producătorul sau alt ofertant acceptă schimbarea bunurilor cu alte bunuri noi, similare, având cel putin aceiasi parametri, necesare Serviciului de Telecomunicatii Speciale, inclusiv bunuri contra servicii oferite de operatorii economici de profil din industria de apărare, ori în cazul vânzării cu amănuntul a obiectelor de inventar, a materialelor de constructii-cazare sau de resortul hrănirii, a echipamentului si a ambalajelor, potrivit metodologiei stabilite prin instructiuni, sau în alte situatii aprobate de ordonatorul principal de credite, la propunerea transmisă pe cale ierarhică de unitatea centrală, organ de înzestrare. Modalitatea de compensare valorică se stabileste prin instructiuni, plecând de la preturile reciproc convenite în cazul schimbării bunurilor cu alte bunuri, respectiv pe baza preturilor de productie si/sau servicii practicate de operatorii economici, la data acceptării, în situatia schimbării bunurilor contra servicii.

(5) Prin procedura prevăzută la alin. (1) lit. d) se valorifică bunurile care au parcurs procedurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) si care nu s-au valorificat prin aceste proceduri, dar numai după scoaterea din functiune si demilitarizare, după caz.

 

CAPITOLUL II

Evaluarea bunurilor

 

Art. 10. - (1) Estimarea valorii bunurilor propuse pentru valorificare se face de către comisia ordonatorului de credite în a cărui administrare nemijlocită se află acestea, potrivit metodologiei stabilite prin instructiuni. În documentele de valorificare unitătile militare gestionare vor preciza bunurile cu uzură morală si fizică avansată care se valorifică, prin licitatie, în starea în care se află, la preturi de deseuri nedezmembrate. În documentele de valorificare se vor mentiona conditiile care au generat asemenea situatie si se vor anexa copii ale actelor din care rezultă că bunurile se pot valorifica în acest mod.

(2) Stabilirea preturilor initiale de vânzare se face de către unitătile centrale, organe de înzestrare, potrivit metodologiei stabilite prin instructiuni, printr-o comisie de evaluare numită prin ordin al sefului unitătii centrale, formată din 3-9 membri. Pentru identificarea stării tehnice si de completare a bunurilor din unităti, comisia, prin cel putin 2 membri, va face evaluarea la fata locului, prilej cu care se vor stabili si bunurile cu uzura morală si fizică avansată care se valorifică, prin licitatie, în starea în care se află, la preturi de deseuri în stare nedezmembrată.

(3) Preturile initiale de vânzare pentru tehnica de luptă dezafectată din dotarea specific militară si bunurile comune cu alte sectoare de activitate, care au o uzură morală si fizică avansată si care se valorifică, prin licitatie, în starea în care se află, la preturi de deseuri în stare nedezmembrată, nu vor fi mai mici decât contravaloarea deseurilor ce ar rezulta în urma casării acestora.

Art. 11. - (1) Comisia întocmeste un raport de evaluare a bunurilor care urmează să fie valorificate. Pretul initial de vânzare, structura acestuia si, după caz, pretul diminuat se aprobă conform competentelor stabilite prin instructiuni.

(2) La evaluarea bunurilor se vor avea în vedere procedurile si criteriile stabilite prin instructiuni, precum si pretul pietei la bunuri de acelasi fel.

 

CAPITOLULUI

Valorificarea bunurilor

 

SECTIUNEA 1

Organizarea si desfăsurarea procedurii de valorificare a bunurilor prin licitatie

 

Art. 12. - Licitatia se organizează de către unitătile centrale, organe de înzestrare, pentru bunurile de resortul lor aprobate să fie valorificate prin vânzare.

Art. 13. - La licitatii pot participa persoanele fizice si/sau juridice prevăzute la art. 9 alin. (2), care prezintă până la data tinerii sedintei de licitatie următoarele:

a) documentul din care să rezulte constituirea garantiei de participare;

b) copie de pe certificatul unic de înregistrare, pentru persoanele juridice, sau copie de pe actul de identitate, pentru persoanele fizice;

c) chitanta de achitare a contravalorii caietului de sarcini si a taxei de participare, eliberată de casieria organizatorului licitatiei, sau ordinul de plată emis de institutiile abilitate;

d) declaratia de acceptare a proiectului de contract de vânzare-cumpărare prevăzut în caietul de sarcini;

e) alte documente prevăzute de legislatia în vigoare si solicitate de organizatorul licitatiei.

Art. 14. - (1) Seful unitătii organizatoare numeste, cu cel putin 30 de zile înainte de data tinerii licitatiei, comisia de licitatie, formată din 3-9 membri, în următoarea componentă:

a) presedinte, din partea organizatorului licitatiei;

b) secretar al comisiei de licitatie, din partea unitătii detinătoare a bunului;

c) membri, specialisti (experti) cu experientă profesională în domeniu din cadrul unor compartimente din unitatea organizatoare sau din alte unităti ale Serviciului de Telecomunicatii Speciale.

(2) Nu pot face parte din comisia de licitatie membrii comisiilor de evaluare.

Art. 15. - (1) Nu pot participa la licitatie în calitate de cumpărători membrii comisiilor de evaluare si ai celor de licitatie si nici sotul/sotia sau rudele ori afinii până la gradul al patrulea inclusiv.

(2) Membrii comisiilor de licitatie au obligatia de a semna pe propria răspundere o declaratie de confidentialitate si impartialitate, după modelul stabilit prin instructiuni.

Art. 16. - (1) Garantia de participare la licitatie reprezintă 10% din valoarea pretului initial de vânzare stabilit în caietul de sarcini pentru bunurile care se valorifică. Depunerea garantiei se face în contul unitătii organizatoare a licitatiei până la termenul-limită prevăzut în caietul de sarcini.

(2) Garantia de participare la licitatie se va returna, începând cu cea de-a treia zi lucrătoare de la data închiderii licitatiei, celor declarati necâstigători, respectiv celor declarati câstigători, după achitarea si ridicarea integrală a bunurilor adjudecate, prin ordin de plată sau în numerar.

Art. 17. - Organizatorul licitatiei întocmeste următoarele documente:

a) caietul de sarcini;

b) anuntul publicitar;

c) tabelul cuprinzând persoanele care participă la licitatie. Art. 18. - (1) Caietul de sarcini se întocmeste în baza informatiilor transmise de unitătile militare detinătoare ale bunurilor si cuprinde cel putin următoarele elemente:

a) obiectul licitatiei;

b) cantitatea de bunuri oferită si locul de depozitare sau de păstrare;

c) pretul de începere a licitatiei, precum si valoarea salturilor de supralicitare;

d) modalitătile de plată;

e) termenul-limită de prezentare a documentelor de către licitator;

f) data si locul de desfăsurare a licitatiei;

g) modul de desfăsurare a licitatiei;

h) valoarea taxei de participare, cuantumul si modul de constituire a garantiei care trebuie să fie depusă de către solicitanti pentru a fi admisi la licitatie, locul si data depunerii;

i) proiectul de contract de vânzare-cumpărare;

j) modelul declaratiei licitatorului de acceptare a proiectului de contract de vânzare-cumpărare;

k) clauzele asigurătorii privind pierderea garantiei de participare la licitatie, în cazul în care câstigătorul licitatiei renuntă la cumpărarea bunului si refuză semnarea contractului de vânzare-cumpărare, precum si în situatia în care la licitatie fiind acceptati minimum 2 participanti acestia nu oferă preturile de pornire a licitatiei;

l) precizarea de neadmitere la licitatie a persoanelor care nu prezintă toate documentele sau care prezintă documente incomplete ori incorect întocmite;

m) alte conditii si precizări pe care comisia de licitatie le consideră necesare.

(2) Caietul de sarcini se aprobă de seful unitătii militare organizatoare.

Art. 19. - (1) Caietul de sarcini se pune la dispozitia solicitantilor cu cel putin 10 zile lucrătoare înainte de data desfăsurării licitatiei si se poate analiza, respectiv achizitiona de la sediul unitătii militare organizatoare.

(2) Pretul caietului de sarcini nu va depăsi contravaloarea întocmirii, redactării si multiplicării acestuia.

(3) Fisele tehnice se pun la dispozitia solicitantilor numai pentru analiză si numai la sediul unitătii militare organizatoare.

Art. 20. - (1) Anuntul publicitar se face într-o publicatie cu circulatie la nivel national. În scopul asigurării unei transparente maxime, anuntul publicitar se face si pe pagina de internet a Serviciului de Telecomunicatii Speciale (www. stsnet. ro) sau prin alte mijloace de informare, cu cel putin 15 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru licitatie.

(2) Anuntul privind vânzarea prin licitatie contine următoarele informatii:

a) denumirea si adresa organizatorului licitatiei;

b) obiectul licitatiei;

c) locul, data si ora începerii licitatiei;

d) locul si data la care se poate obtine caietul de sarcini;

e) numărul de fax sau adresa de e-mail la care se pot obtine informatii suplimentare;

f) pretul de pornire al licitatiei.

Art. 21. - (1) Persoana care a achizitionat caietul de sarcini are dreptul să examineze conditiile, formularele, termenii si specificatiile din documentele licitatiei, iar în cazul în care are nevoie de informatii suplimentare în legătură cu acestea, le solicită în scris organizatorului licitatiei.

(2) Organizatorul licitatiei răspunde în scris la toate solicitările primite, înainte de termenul-limită de depunere a documentelor de către licitatori.

Art. 22. - (1) Organizatorul licitatiei poate modifica documentele licitatiei din proprie initiativă sau ca urmare a solicitării licitatorilor.

(2) Modificările aduse documentelor licitatiei se notifică tuturor licitatorilor în scris, prin fax, prin posta electronică, cu cel putin 3 zile lucrătoare înainte de termenul-limită de depunere a ofertei. În situatia în care se descoperă vicii de formă si erori aritmetice ale unor documente ale licitatiei, care ar putea prejudicia patrimoniul unitătii detinătoare a bunului, modificările vor fi aduse la cunostinta tuturor licitatorilor, la începerea sedintei de licitatie, pe baza documentului oficial si a procesului-verbal întocmit de unitatea militară organizatoare si semnat de toti licitatorii acceptati.

(3) Omiterea vreunei informatii în documentele de participare la licitatie sau prezentarea unor documente necorespunzătoare fată de cele stabilite prin caietul de sarcini determină descalificarea licitatorului respectiv.

(4) Organizatorul licitatiei va anula procedura de licitatie în situatia în care constată existenta unor omisiuni sau erori în documentatia de licitatie, de natură să prejudicieze drepturile licitatorilor. In acest caz, garantiile de participare la licitatie se restituie licitatorilor.

Art. 23. - (1) Taxa de participare la licitatie se determină în functie de cheltuielile de organizare si desfăsurare a licitatiei si se achită la termenul prevăzut în caietul de sarcini.

(2) Contravaloarea caietului de sarcini, a taxei de participare, respectiv a garantiei de participare la licitatie se poate achita atât la sediul unitătii militare organizatoare, cât si prin ordin de plată în contul de virament al acesteia, care este prevăzut în caietul de sarcini.

(3) Licitatorilor care nu participă la licitatie li se va restitui, la cerere, taxa de participare.

Art. 24. - (1) Solicitantilor care prezintă unitătilor militare chitanta sau ordinul de plată privind achitarea contravalorii taxei de participare la licitatie li se pun la dispozitie, pentru consultare si luare la cunostintă sub semnătură, fisele tehnice si inventarele bunurilor si li se permite examinarea acestora la locul în care se află depozitate ori păstrate, fără punerea în functiune si fără efectuarea altor probe.

(2) Renuntarea participantilor la licitatie la dreptul de a inspecta bunurile licitate nu constituie temei pentru nulitatea totală sau partială a contractului de vânzare-cumpărare.

Art. 25. - (1) Comisia de licitatie analizează documentele prezentate de licitatori cu cel putin două zile lucrătoare înainte de începerea licitatiei si întocmeste lista cuprinzând ofertantii acceptati, excluzându-i de la participare pe cei care nu au îndeplinit conditiile sau care nu au prezentat, în totalitate si la termenul stabilit, documentele cerute prin caietul de sarcini.

(2) Cu această ocazie, comisia de licitatie verifică:

a) dosarul cu documentele de organizare a licitatiei;

b) dacă publicitatea s-a făcut conform prevederilor prezentului regulament;

c) documentele privind calificarea participantilor la licitatie.

Art. 26. - (1) Licitatia se desfăsoară în prezenta tuturor membrilor comisiei de licitatie, iar sedinta este condusă de către presedintele comisiei.

(2) La data si ora stabilite pentru începerea licitatiei, în cazul în care sunt cel putin 2 participanti, presedintele comisiei de licitatie anuntă obiectul licitatiei, face prezenta participantilor si constată dacă sunt îndeplinite conditiile legale pentru desfăsurarea acesteia.

(3) Desfăsurarea în continuare a licitatiei se face astfel:

a) presedintele anuntă pretul initial de vânzare de la care se porneste, cu precizarea salturilor de supralicitare stabilite;

b) participantii la licitatie prezintă oferta de pret. Oferta trebuie să respecte conditiile de salt precizate la deschiderea licitatiei;

c) presedintele comisiei de licitatie anuntă cu glas tare si clar suma oferită de licitator;

d) dacă la a treia ofertare nu se oferă o sumă mai mare, presedintele comisiei de licitatie anuntă adjudecarea licitatiei în favoarea participantului care a oferit ultima sumă;

e) licitatia se declară închisă după anuntarea verbală a câstigătorului de către presedintele comisiei de licitatie si după întocmirea procesului-verbal care se semnează de către membrii comisiei de licitatie si de către participantii la licitatie.

(4) Procesul-verbal al procedurii de valorificare împreună cu documentele privind organizarea si desfăsurarea acesteia se arhivează la sediul organizatorului licitatiei si constituie baza legală a încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

Art. 27. - (1) Pentru bunurile care fac obiectul valorificării în conditiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 95/1999 cu privire la valorificarea bunurilor scoase din functiune, aflate în administrarea institutiilor publice de apărare, ordine publică si sigurantă natională, aprobată cu modificări prin Legea nr. 28/2001, cu modificările si completările ulterioare, în situatia în care se prezintă un singur participant, comisia de licitatie negociază pretul de vânzare pornind de la pretul initial al licitatiei.

(2) Rezultatul negocierii se înscrie într-un proces-verbal de negociere semnat de ambele părti, care constituie temei legal pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare.

(3) Pretul rezultat din negociere nu poate fi mai mic decât cel stabilit ca pret de pornire la procedura prin licitatie.

Art. 28. - (1) Participantii la licitatie pot formula contestatii în cazul în care consideră că nu s-au respectat dispozitiile legale si precizările din caietul de sarcini referitoare la organizarea si desfăsurarea licitatiei.

(2) Contestatiile se depun la sediul organizatorului licitatiei în termen de 24 de ore de la încheierea acesteia.

Art. 29. - Organizatorul licitatiei este obligat să solutioneze contestatia si să comunice rezultatul în scris tuturor participantilor, în termen de 5 zile lucrătoare de la depunerea acesteia. În acest sens va fi numită o comisie formată din 3-5 membri, altii decât cei care au făcut parte din comisia de licitatie.

Art. 30. - (1) În termen de 10 zile lucrătoare de la termenul-limită prevăzut în caietul de sarcini pentru semnarea contractului de vânzare-cumpărare, persoana căreia i s-a adjudecat bunul este obligată să ia, pe bază de semnătură, de la unitatea centrală, organ de înzestrare, exemplarul nr. 1 al facturii si numai în baza ei să achite contravaloarea totală a acestora. Cumpărătorul va intra în posesia bunurilor în momentul achitării integrale a contravalorii bunurilor adjudecate si a taxei pe valoarea adăugată.

(2) Dacă persoana care si-a adjudecat bunul renuntă la cumpărarea acestuia sau nu îndeplineste conditiile prevăzute la alin. (1), pierde garantia depusă.

(3) Pentru bunul adjudecat la care persoana câstigătoare renuntă la cumpărare, se va relua procedura de valorificare prin licitatie.

(4) Bunurile adjudecate si achitate integral vor putea fi ridicate de cumpărător în termenul si în conditiile prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare.

(5) Pentru bunurile adjudecate si achitate integral, care nu se preiau de către cumpărător în maximum 60 de zile de la data achitării lor, cumpărătorul este obligat să plătească penalitătile percepute conform contractului de vânzare-cumpărare.

Art. 31. - (1) Organizatorul licitatiei va anula licitatia până la închiderea acesteia în una dintre situatiile următoare:

a) nu a fost asigurat un nivel corespunzător al concurentei la licitatiile organizate pentru bunurile prevăzute la art. 27 alin. (1);

b) niciunul dintre ofertanti nu a îndeplinit conditiile de calificare;

c) au fost prezentate numai oferte necorespunzătoare.

(2) Decizia de anulare a licitatiei creează pentru organizatorul acesteia obligatia de a comunica în scris tuturor participantilor la licitatie atât încetarea obligatiilor pe care acestia si le-au asumat prin depunerea de oferte, cât si motivul anulării, precum si obligatia de a returna garantia de participare.

Art. 32. - În situatia în care bunul nu a fost adjudecat sau nu s-a prezentat niciun participant, organizatorul licitatiei informează în scris unitatea centrală, organ de înzestrare, pentru ca aceasta să dispună măsuri de valorificare prin celelalte proceduri prevăzute la art. 9 ori casarea, după caz.

 

SECTIUNEA a 2-a

Organizarea si desfăsurarea procedurii de valorificare a bunurilor prin selectie de oferte de pret sau negociere directă

 

Art. 33. - (1) Valorificarea bunurilor care se găsesc în situatia prevăzută la art. 32 se face prin organizarea selectiei de oferte de pret/negocierii directe, pe baza preturilor care pot fi majorate, mentinute sau diminuate în functie de modul de desfăsurare a licitatiei si care se aprobă conform competentelor stabilite prin instructiuni.

(2) Dacă bunurile nominalizate în instructiuni, care pot intra în competenta de valorificare a unitătilor militare gestionare, potrivit prevederilor art. 2, nu se valorifică după desfăsurarea procedurii de valorificare prin selectie de oferte de pret/negociere directă, în termen de 45 de zile de la data desfăsurării procedurii de valorificare prin licitatie, acestea se vând, în starea în care se află, numai operatorilor specializati si autorizati în valorificarea deseurilor sau, după caz, se casează si se valorifică deseurile rezultate.

Art. 34. - Numirea comisiei unitătii militare organizatoare se face conform regulilor stabilite la art. 14.

Art. 35. - (1) Selectia de oferte de pret/negocierea directă pentru bunurile care se găsesc în situatia prevăzută la art. 32 se face pe baza anuntului publicitar care se dă cu ocazia organizării licitatiei si a extrasului din caietul de sarcini de la licitatie, în care se includ bunurile neadjudecate la licitatie, la noile preturi de valorificare, precum si precizările strict necesare, inclusiv proiectul contractului de vânzare-cumpărare.

(2) După depunerea cererilor de cumpărare si a garantiei de participare în cuantum de 10% din valoarea pretului initial de valorificare, solicitantilor li se trimit invitatii de participare, în care li se precizează si alte detalii legate de desfăsurarea selectiei de oferte de pret/negocierii directe.

(3) Fiecare ofertant are voie să facă o singură ofertă de pret pe care nu o poate schimba.

(4) Ofertele de pret se depun sau se transmit la sediul organizatorului procedurii de valorificare, în plic închis si sigilat, până la data si ora precizate în extrasul din caietul de sarcini de la licitatie, semnate de ofertantul interesat. Ofertele sunt analizate în prezenta membrilor comisiei. Rezultatul analizei ofertelor de pret se consemnează într-un proces-verbal.

(5) Contractul de vânzare-cumpărare se încheie cu persoana care a oferit pretul cel mai mare.

(6) Dacă un singur ofertant a răspuns la solicitare, bunurile se valorifică către acesta prin negociere directă.

(7) Procedurile de valorificare pentru bunurile si deseurile prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. b) se efectuează potrivit metodologiei stabilite prin instructiuni.

Art. 36. - (1) Procedura de valorificare a bunurilor prin negociere directă presupune negocierea, cu un singur cumpărător, a clauzelor contractuale, inclusiv pretul de valorificare.

(2) Rezultatele negocierii se consemnează într-un proces-verbal semnat de ambele părti, care constituie baza legală a contractului de vânzare-cumpărare.

Art. 37. - Pretul minim de valorificare al bunurilor prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. b) si c) acoperă contravaloarea deseurilor ce ar rezulta în urma dezmembrării acestora, precum si contravaloarea operatiunilor de demilitarizare ce se efectuează prin grija unor unităti specializate.

 

SECTIUNEA a 3-a

Organizarea si desfăsurarea procedurii de valorificare a bunurilor prin transmiterea fără plată

 

Art. 38. - (1) Bunurile materiale scoase din functiune se pot transmite fără plată către alte institutii publice după desfăsurarea procedurilor prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a)-c).

(2) Bunurile materiale, aflate în stare de functionare, indiferent de durata de folosintă, dacă nu mai sunt necesare Serviciului de Telecomunicatii Speciale, pot fi transmise fără plată către alte institutii publice fără parcurgerea procedurilor prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a)-c).

Art. 39. - (1) Listele cu bunurile ce urmează să fie valorificate prin transmitere fără plată se comunică de către unitătile militare detinătoare institutiilor publice interesate.

(2) Cererile privind transmiterea fără plată a bunurilor se adresează unitătilor militare detinătoare.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 40. - Organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv, precum si înregistrările contabile si documentele justificative ale modificărilor de patrimoniu determinate de procesul valorificării bunurilor se efectuează potrivit legii.

Art. 41. - Sumele încasate din valorificarea bunurilor constituie venituri bugetare si se virează la bugetul de stat în termen de 3 zile lucrătoare de la încasare.

Art. 42. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament se aprobă, prin ordin al directorului Serviciului de Telecomunicatii Speciale, instructiuni de aplicare a acestuia, precum si reguli privind comportamentul personalului participant la procedurile de valorificare, care să conducă la fluidizarea procesului de valorificare a bunurilor si la prevenirea actelor de coruptie.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar comunitar producătorilor din sectorul vitivinicol

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, având în vedere:

- Regulamentul (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pietei vitivinicole, respectiv art. 10, 11, 14, 15 si 19;

- Regulamentul (CE) nr. 555/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pietei vitivinicole în ceea ce priveste programele de sprijin, comertul cu tările terte, potentialul de productie si privind controalele în sectorul vitivinicol;

- Hotărârea Guvernului nr. 293/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finantării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum si a fondurilor de cofinantare si prefinantare alocate de la bugetul de stat, cu modificările si completările ulterioare;

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finantării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum si a fondurilor de cofinantare si prefinantare alocate de la bugetul de stat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 492/2006, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă măsurile de sprijin financiar în conformitate cu Regulamentul (CE) al Consiliului nr. 479/2008 privind organizarea comună a pietei vitivinicole.

(2) Beneficiarii sprijinului financiar sunt producătorii din sectorul vitivinicol, persoane fizice sau juridice ori organizatii ale acestora.

(3) Sprijinul aferent măsurilor prevăzute la art. 2 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, de la pozitia „Finantare F.E.G.A.", si reprezintă prefinantarea cheltuielilor implicate de Fondul European de Garantare Agricolă, denumit în continuare F.E.G.A. Plata aferentă acestor măsuri se efectuează începând cu data de 1 ianuarie 2009.

(4) În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (4) din Regulamentul (CE) al Consiliului nr. 479/2008, pentru măsura de promovare pe pietele tărilor terte se acordă ajutor financiar de la bugetul de stat sub formă de cofinantare în valoare de 30% din valoarea cheltuielilor eligibile.

(5) Pentru măsura de restructurare/reconversie a plantatiilor viticole, sprijinul financiar aferent planurilor aflate în derulare si aprobate de Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.493/1999 privind organizarea comună a pietei vitivinicole, se plăteste în anul 2008 si se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, de la pozitia „Finantare F.E.G.A.", reprezentând prefinantarea cheltuielilor implicate de F.E.G.A.

Art. 2. - Măsurile pentru care se acordă sprijin financiar comunitar producătorilor din sectorul vitivinicol sunt:

a) promovarea pe pietele tărilor terte a vinurilor cu denumire de origine protejată, indicatie geografică protejată sau a vinurilor pentru care se indică soiul;

b) restructurarea si reconversia podgoriilor de vită-de-vie cu soiuri nobile pentru struguri de vin;

c) asigurarea recoltei de struguri de către producătorii din sectorul vitivinicol;

d) folosirea mustului de struguri concentrat pentru ridicarea tăriei alcoolice a produselor vitivinicole;

e) investitii pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol;

f) prima de defrisare acordată producătorilor care defrisează plantatii viticole în campaniile 2008-2009, 2009-2010 si 2010-2011.

Art. 3. - (1) Cuantumul anual al sprijinului financiar comunitar pentru măsurile prevăzute la art. 2 lit. a)-e) este de 42,1 milioane euro, în conformitate cu programul-suport aprobat de Comisia Europeană, conform prevederilor art. 5 din Regulamentul (CE) al Consiliului nr. 479/2008.

(2) Cuantumul sprijinului financiar comunitar pentru măsura prevăzută la art. 2 lit. f) se stabileste în conformitate cu prevederile art. 101 din Regulamentul (CE) al Consiliului nr. 479/2008.

Art. 4. - Normele metodologice de aplicare a sprijinului financiar acordat producătorilor din sectorul vitivinicol, conditiile de acordare a sprijinului pentru fiecare măsură, cheltuielile eligibile, precum si modalitătile de verificare si control vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale.

Art. 5. -Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură este responsabilă pentru gestionarea plătilor si recuperarea plătilor necuvenite, în conformitate cu Regulamentul (CE) al Consiliului nr. 479/2008 si cu Regulamentul (CE) nr. 555/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) al Consiliului nr. 479/2008 privind organizarea comună a pietei vitivinicole în ceea ce priveste programele de sprijin, comertul cu tările terte, potentialul de productie si privind controalele în sectorul vitivinicol.

- Prezenta hotărâre creează cadrul legal pentru implementarea dispozitiilor Regulamentului (CE) al Consiliului nr. 479/2008 privind organizarea comună a pietei vitivinicole, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 148 din data de 6 iunie 2008, si ale Regulamentului (CE) al Comisiei nr. 555/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) al Consiliului nr. 479/2008 privind organizarea comună a pietei vitivinicole în ceea ce priveste programele de sprijin, comertul cu tările terte, potentialul de productie si privind controalele în sectorul vitivinicol, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 170 din 30 iunie 2008.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Gheorghe Albu,

secretar de stat

Departamentul pentru Afaceri Europene,

Aurel Ciobanu-Dordea,

secretar de stat

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 1 octombrie 2008.

Nr. 1.228.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Internelor si Reformei Administrative din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008, pentru aniversarea la data de 1 decembrie 2008 a Zilei Nationale a României si a 90 de ani de la Marea Unire

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - be aproba suplimentarea bugetului Ministerului Internelor si Reformei Administrative pe anul 2008 din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008, cu suma de 2.200 mii lei, la capitolul 51.01 „Autorităti publice si actiuni externe", titlul 20 „Bunuri si servicii", pentru Institutia Prefectului Judetului Alba, în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de aniversarea la data de 1 decembrie 2008, la Alba lulia, a Zilei Nationale a României si a împlinirii a 90 de ani de la Marea Unire.

Art. 2. - Actiunile ce urmează a fi realizate pentru această aniversare se stabilesc si se aprobă de Institutia Prefectului Judetului Alba, care va controla modul de utilizare a sumei alocate potrivit art. 1, în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, precum si cu celelalte dispozitii legale.

Art. 3. - Ministerul Economiei si Finantelor este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Ministerului Internelor si Reformei Administrative pe anul 2008.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica, secretar de stat

 

Bucuresti, 8 octombrie 2008.

Nr. 1.251.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea domnului Bunoaica Adrian în functia de secretar general al Consiliului National pentru Combaterea Discriminării

Având în vedere Adresa nr. 77 din 2 octombrie 2008 a Comisiei de concurs pentru recrutarea înaltilor functionari publici, prin care a fost comunicat Procesul-verbal încheiat în data de 2 octombrie 2008, în urma desfăsurării concursului organizat pentru ocuparea functiei publice vacante de secretar general din cadrul Consiliului National pentru Combaterea Discriminării,

în temeiul art. 15 lit. e) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, al art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.194/2001 privind organizarea si functionarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminării, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 12 lit. b) coroborat cu art. 19 alin. (1) lit. b) si art. 62 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată,

primul-ministru emite prezenta decizie.

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Bunoaica Adrian se numeste în functia de secretar general al Consiliului National pentru Combaterea Discriminării.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

 

Bucuresti, 8 octombrie 2008.

Nr. 202.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL PENTRU ÎNTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII, COMERT, TURISM SI PROFESII LIBERALE

 

ORDIN

privind implementarea Programului pentru organizarea Târgului National Cooperatist TINCOOP 2008

 

Având în vedere:

- prevederile Hotărârii Guvernului nr. 387/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului pentru întreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale, cu modificările ulterioare;

- Ordinul ministrului pentru întreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale nr. 723/2008 pentru aprobarea Procedurii de implementare a Programului pentru organizarea Târgului National Cooperatist - TINCOOP 2008;

- Ordinul ministrului pentru întreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale nr. 20/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a oficiilor teritoriale pentru întreprinderi mici si mijlocii si cooperatie, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 5 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 387/2007, cu modificările ulterioare,

ministrul pentru întreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se stabilesc locatiile de desfăsurare a editiilor Târgului National Cooperatist - TINCOOP 2008 în orasele Cluj-Napoca, Sovata si Tulcea.

Art. 2. - Pentru organizarea editiilor regionale mentionate la art. 1 se alocă din bugetul prevăzut la pct. 3.1 din Procedura de implementare a Programului pentru organizarea Târgului National Cooperatist - TINCOOP 2008, aprobată prin Ordinul ministrului pentru întreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale nr. 723/2008, suma de 50.000 lei pentru fiecare locatie.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi dus la îndeplinire de către oficiile teritoriale pentru întreprinderi mici si mijlocii si cooperatie.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul pentru întreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale,

Ovidiu loan Silaghi

 

Bucuresti, 7 octombrie 2008.

Nr. 1.345.

 

MINISTERUL PENTRU ÎNTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII, COMERT, TURISM SI PROFESII LIBERALE

 

ORDIN

privind implementarea Programului pentru organizarea Târgului întreprinderilor Mici si Mijlocii - TIMM 2008

 

Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 387/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului pentru întreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale, cu modificările ulterioare, ale Ordinului ministrului pentru întreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale nr. 721/2008 pentru aprobarea Procedurii de implementare a Programului pentru organizarea Târgului întreprinderilor Mici si Mijlocii - TIMM 2008 si ale Ordinului ministrului pentru întreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale nr. 20/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a oficiilor teritoriale pentru întreprinderi mici si mijlocii si cooperatie, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 5 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 387/2007, cu modificările ulterioare,

ministrul pentru întreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se stabilesc locatiile de desfăsurare a editiilor Târgului întreprinderilor Mici si Mijlocii - TIMM 2008 în orasele Satu Mare, Bacău si Timisoara.

Art. 2. - Pentru organizarea editiilor regionale mentionate la art. 1 se alocă din bugetul prevăzut la pct. 3.1 din Procedura de implementare a Programului pentru organizarea Târgului întreprinderilor Mici si Mijlocii - TIMM 2008, aprobată prin Ordinul ministrului pentru întreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale nr. 721/2008, suma de 50.000 lei pentru fiecare locatie.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi dus la îndeplinire de oficiile teritoriale pentru întreprinderi mici si mijlocii si cooperatie.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul pentru întreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale,

Ovidiu loan Silaghi

 

Bucuresti, 7 octombrie 2004.

Nr. 1.346.

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

 

ORDIN

pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1/2006 privind nivelul comisioanelor percepute de către Trezoreria Statului pentru serviciile prestate clientilor

 

Având în vedere prevederile art. 10 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 201/2003, republicată,

în temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul economiei si finantelor emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1/2006 privind nivelul comisioanelor percepute de către Trezoreria Statului pentru serviciile prestate clientilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Directia generală de trezorerie si contabilitate publică, Directia generală de trezorerie si datorie publică, Directia generală a tehnologiei informatiei si directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prezentul ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la data publicării.

 

p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 9 octombrie 2008.

Nr. 2.980.

 

ANEXA

(Anexă la Ordinul nr. 1/2006)

 

LISTA

comisioanelor practicate de Trezoreria Statului pentru operatiunile de plăti dispuse din conturile purtătoare de dobândă deschise la Trezoreria Statului pe numele operatorilor economici si al institutiilor publice finantate integral din venituri proprii

 

Produse si servicii Comisioane

I. Către clienti ai Trezoreriei Statului, pentru operatiunile dispuse în cadrul sistemului de decontare propriu (inter/intratrezorerii)

1.1. Încasări 0,00

1.2. Plăti

1. Comision pentru instructiune de plată/bucată de mică valoare, client plătitor 0,00

2. Comision pentru instructiune de plată/bucată de mare valoare/urgentă1), 0,00 client plătitor

3. Comision pentru eliberarea extraselor de cont pentru fiecare titular de cont, 0,00 mentionat la art. 1 din Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1/2006

II. Către clienti ai Trezoreriei Statului, pentru operatiunile dispuse în cadrul sistemelor de decontare a plătilor de mică si mare valoare în relatia cu institutiile de credit

11.1. Încasări 0,00

11.2. Plăti

1. Comision pentru instructiune de plată/bucată de mică valoare, client plătitor 0,58 lei

2. Comision pentru instructiune de plată/bucată de mare valoare/urgentă1), 7,23 lei client plătitor

3. Comision pentru eliberarea extraselor de cont pentru fiecare titular de cont, 5,00 lei/lună mentionat la art. 1 din Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1/2006


1) Prin plată urgentă se întelege plata neplanificată pentru ziua de operare în curs.

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

ORDIN

privind acreditarea unitătii de învătământ preuniversitar particular Scoala Postliceală Teologico-Sanitară „Sfântul losif" din Craiova

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare,

tinând cont de dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare institutională în vederea autorizării, acreditării si evaluării periodice a organizatiilor furnizoare de educatie,

având în vederea prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de învătământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar nr. 11/2008 privind propunerea de acordare a autorizatiei de functionare provizorie, respectiv a acreditării pentru unitătile de învătământ preuniversitar particular evaluate în perioada mai-august 2008,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării si tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acreditează unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala Postliceală Teologico-Sanitară „Sfântul losif" din Craiova, pentru nivelul de învătământ „postliceal", domeniul „sănătate si asistentă pedagogică", calificarea profesională „asistent medical generalist", cu sediul în str. Mihai Viteazul nr. 10, municipiul Craiova, judetul Dolj.

Art. 2. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala Postliceală Teologico-Sanitară „Sfântul losif din Craiova, acreditată potrivit dispozitiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat si de interes public, parte a sistemului national de învătământ, si beneficiază de toate drepturile si obligatiile prevăzute de lege, începând cu anul scolar 2008-2009.

Art. 3. - (1) Unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala Postliceală Teologico-Sanitară „Sfântul losif din Craiova dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat si va fi utilizat numai în interesul învătământului.

(2) În cazul desfiintării unitătii de învătământ preuniversitar particular Scoala Postliceală Teologico-Sanitară „Sfântul losif din Craiova, destinatia patrimoniului acesteia se stabileste conform legii.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar si personalul nedidactic din unitatea de învătământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Scoala Postliceală Teologico-Sanitară „Sfântul losif" din Craiova.

Art. 5. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala Postliceală Teologico-Sanitară „Sfântul losif din Craiova are dreptul de a organiza examene de absolvire si poate gestiona si elibera acte de studii, recunoscute de Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului.

Art. 6. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala Postliceală Teologico-Sanitară „Sfântul losif din Craiova este monitorizată si controlată periodic de Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Scolar al Judetului Dolj, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 7. - Filiala Medicilor Catolici din Craiova, unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Scoala Postliceală Teologico-Sanitară „Sfântul losif" din Craiova, Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Scolar al Judetului Dolj vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 8. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Cristian Mihai Adomnitei

 

Bucuresti, 23 septembrie 2008.

Nr. 5.414.

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

ORDIN

privind acreditarea unitătii de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Lyra" din Galati

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare,

tinând cont de dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare institutională în vederea autorizării, acreditării si evaluării periodice a organizatiilor furnizoare de educatie,

având în vederea prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de învătământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar nr. 11/2008 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unitătile de învătământ preuniversitar particular evaluate în perioada mai-august 2008,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării si tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acreditează unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Lyra" din Galati, pentru nivelul de învătământ prescolar, cu sediul în str. Mihai Bravu nr. 23, municipiul Galati, judetul Galati.

Art. 2. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Lyra" din Galati, acreditată potrivit dispozitiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat si de interes public, parte a sistemului national de învătământ, si beneficiază de toate drepturile si obligatiile prevăzute de lege, începând cu anul scolar 2008-2009.

Art. 3. - (1) Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Lyra" din Galati dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat si va fi utilizat numai în interesul învătământului.

(2) În cazul desfiintării unitătii de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Lyra" din Galati, destinatia patrimoniului acesteia se stabileste conform legii.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar si personalul nedidactic din unitatea de învătământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Grădinita „Lyra" din Galati.

Art. 5. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Lyra" din Galati este monitorizată si controlată periodic de Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Scolar al Judetului Galati, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Fundatia nonprofit „Lyra" din Galati, unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Grădinita „Lyra" din Galati, Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Scolar al Judetului Galati vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Cristian Mihai Adomnitei

 

Bucuresti, 23 septembrie 2008.

Nr. 5.415.

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

ORDIN

privind acreditarea unitătii de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Sf. Paul" din Onesti

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare,

tinând cont de dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare institutională în vederea autorizării, acreditării si evaluării periodice a organizatiilor furnizoare de educatie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de învătământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar nr. 11/2008 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unitătile de învătământ preuniversitar particular evaluate în perioada mai-august 2008,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării si tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acreditează unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Sf. Paul" din Onesti, pentru nivelul de învătământ prescolar, cu sediul în str. Pr. Eduard Sechel nr. 5, localitatea Onesti, judetul Bacău.

Art. 2. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Sf. Paul" din Onesti, acreditată potrivit dispozitiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat si de interes public, parte a sistemului national de învătământ, si beneficiază de toate drepturile si obligatiile prevăzute de lege, începând cu anul scolar 2008-2009.

Art. 3. - (1) Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Sf. Paul" din Onesti dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat si va fi utilizat numai în interesul învătământului.

(2) În cazul desfiintării unitătii de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Sf. Paul" din Onesti, destinatia patrimoniului acesteia se stabileste conform legii.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar si personalul nedidactic din unitatea de învătământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Grădinita „Sf. Paul" din Onesti.

Art. 5. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Sf. Paul" din Onesti este monitorizată si controlată periodic de Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Scolar al Judetului Bacău, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Asociatia „Inimă Deschisă", unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Grădinita „Sf. Paul" din Onesti, Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Scolar al Judetului Bacău vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Cristian Mihai Adomnitei

 

Bucuresti, 23 septembrie 2008.

Nr. 5.416.

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

ORDIN

privind acreditarea unitătii de învătământ preuniversitar particular Scoală Sanitară Postliceală „Carol Davila" din Petrosani

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare,

tinând cont de dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare institutională în vederea autorizării, acreditării si evaluării periodice a organizatiilor furnizoare de educatie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de învătământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar nr. 9/2008 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unitătile de învătământ preuniversitar particular evaluate în perioada mai-iulie 2008,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării si tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acreditează unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala Sanitară Postliceală „Carol Davila" din Petrosani, pentru nivelul de învătământ „postliceal", domeniul „sănătate si asistentă pedagogică", calificările profesionale „asistent medical generalist", respectiv „asistent medical de farmacie", cu sediul în str. SIătinioara nr. 10, municipiul Petrosani, judetul Hunedoara.

Art. 2. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala Sanitară Postliceală „Carol Davila" din Petrosani, acreditată potrivit dispozitiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat si de interes public, parte a sistemului national de învătământ, si beneficiază de toate drepturile si obligatiile prevăzute de lege, începând cu anul scolar 2008-2009.

Art. 3. - (1) Unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala Sanitară Postliceală „Carol Davila" din Petrosani dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat si va fi utilizat numai în interesul învătământului.

(2) În cazul desfiintării unitătii de învătământ preuniversitar particular Scoala Sanitară Postliceală „Carol Davila" din Petrosani, destinatia patrimoniului acesteia se stabileste conform legii.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar si personalul nedidactic din unitatea de învătământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Scoala Sanitară Postliceală „Carol Davila" din Petrosani.

Art. 5. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala Sanitară Postliceală „Carol Davila" din Petrosani are dreptul de a organiza examene de absolvire si poate gestiona si elibera acte de studii, recunoscute de Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului.

Art. 6. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala Sanitară Postliceală „Carol Davila" din Petrosani este monitorizată si controlată periodic de Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Scolar al Judetului Hunedoara, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 7. - Societatea Doamnelor de Hunedoara din Petrosani, unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Scoala Sanitară Postliceală „Carol Davila" din Petrosani, Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Scolar al Judetului Hunedoara vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 8. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Cristian Mihai Adomnitei

 

Bucuresti, 23 septembrie 2008.

Nr. 5.417.

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

ORDIN

privind acreditarea unitătii de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Euroed" din Iasi

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare,

tinând cont de dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare institutională în vederea autorizării, acreditării si evaluării periodice a organizatiilor furnizoare de educatie,

având în vederea prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de învătământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar nr. 9/2008 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unitătile de învătământ preuniversitar particular evaluate în perioada mai-iulie 2008,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării si tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acreditează unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Euroed" din Iasi, pentru nivelul de învătământ prescolar, cu sediul în Str. Florilor nr. 1C, municipiul Iasi, judetul Iasi.

Art. 2. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Euroed" din Iasi, acreditată potrivit dispozitiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat si de interes public, parte a sistemului national de învătământ, si beneficiază de toate drepturile si obligatiile prevăzute de lege, începând cu anul scolar 2008-2009.

Art. 3. - (1) Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Euroed" din Iasi dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat si va fi utilizat numai în interesul învătământului.

(2) În cazul desfiintării unitătii de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Euroed" din Iasi, destinatia patrimoniului acesteia se stabileste conform legii.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar si personalul nedidactic din unitatea de învătământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Grădinita „Euroed" din Iasi.

Art. 5. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Euroed" din Iasi este monitorizată si controlată periodic de Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Scolar al Judetului Iasi, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Fundatia „Euroed" din Iasi, unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Grădinita „Euroed" din Iasi, Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Scolar al Judetului Iasi vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Cristian Mihai Adomnitei

 

Bucuresti, 23 septembrie 2008.

Nr. 5.418.

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

ORDIN

privind acreditarea unitătii de învătământ preuniversitar particular Scoala „Euroed" din Iasi

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare,

tinând cont de dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare institutională în vederea autorizării, acreditării si evaluării periodice a organizatiilor furnizoare de educatie,

având în vederea prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de învătământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar nr. 9/2008 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unitătile de învătământ preuniversitar particular evaluate în perioada mai-iulie 2008,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării si tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acreditează unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala „Euroed" din Iasi, pentru nivelul de învătământ primar, cu sediul în Str. Florilor nr. 1C, municipiul Iasi, judetul Iasi.

Art. 2. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala „Euroed" din Iasi, acreditată potrivit dispozitiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat si de interes public, parte a sistemului national de învătământ, si beneficiază de toate drepturile si obligatiile prevăzute de lege, începând cu anul scolar 2008-2009.

Art. 3. - (1) Unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala „Euroed" din Iasi dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat si va fi utilizat numai în interesul învătământului.

(2) În cazul desfiintării unitătii de învătământ preuniversitar particular Scoala „Euroed" din Iasi, destinatia patrimoniului acesteia se stabileste conform legii.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar si personalul nedidactic din unitatea de învătământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Scoala „Euroed" din Iasi.

Art. 5. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala „Euroed" din Iasi este monitorizată si controlată periodic de Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Scolar al Judetului Iasi, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Fundatia Euroed din Iasi, unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Scoala „Euroed" din Iasi, Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Scolar al Judetului Iasi vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Cristian Mihai Adomnitei

 

Bucuresti, 23 septembrie 2008.

Nr. 5.419.

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

ORDIN

privind acreditarea unitătii de învătământ preuniversitar de stat Grupul Scolar Industrial Energetic din Câmpina

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare,

tinând cont de dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare institutională în vederea autorizării, acreditării si evaluării periodice a organizatiilor furnizoare de educatie,

având în vederea prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de învătământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar nr. 8/2008 privind propunerea de acordare/neacordare a autorizatiei de functionare provizorie, respectiv de acreditare, precum si ridicarea autorizatiei de functionare provizorie pentru unitătile de învătământ preuniversitar de stat si particular evaluate în perioada mai-iulie 2008,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării si tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acreditează unitatea de învătământ preuniversitar de stat Grupul Scolar Industrial Energetic din Câmpina pentru nivelul de învătământ „an de completare", domeniul „electromecanică si automatizări", calificarea profesională „electronist aparate si echipamente de automatizare/electronist" din cadrul unitătii de învătământ preuniversitar de stat Grupul Scolar Industrial Energetic din Câmpina, cu sediul în Str. Grivitei nr. 1, municipiul Câmpina, judetul Prahova.

Art. 2. - Unitatea de învătământ preuniversitar de stat Grup Scolar Industrial Energetic din Câmpina este persoană juridică, parte a sistemului national de învătământ, si beneficiază de toate drepturile si obligatiile prevăzute de lege, începând cu anul scolar 2008-2009, pentru calificarea profesională mentionată la art. 1.

Art. 3. - (1) Unitatea de învătământ preuniversitar de stat Grup Scolar Industrial Energetic din Câmpina dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat si va fi utilizat numai în interesul învătământului.

(2) În cazul desfiintării unitătii de învătământ preuniversitar de stat Grup Scolar Industrial Energetic din Câmpina, destinatia patrimoniului acesteia se stabileste conform legii.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar si personalul nedidactic din unitatea de învătământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învătământ preuniversitar de stat acreditată Grup Scolar Industrial Energetic din Câmpina.

Art. 5. - Unitatea de învătământ preuniversitar de stat Grup Scolar Industrial Energetic din Câmpina are dreptul de a organiza examene de absolvire si poate gestiona si elibera acte de studii, recunoscute de Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului.

Art. 6. - Unitatea de învătământ preuniversitar de stat Grup Scolar Industrial Energetic din Câmpina este monitorizată si controlată periodic de Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Scolar al Judetului Prahova, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 7. - Unitatea de învătământ preuniversitar de stat acreditată Grup Scolar Industrial Energetic din Câmpina, Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Scolar al Judetului Prahova vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 8. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Cristian Mihai Adomnitei

 

Bucuresti, 23 septembrie 2008.

Nr. 5.420.

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

ORDIN

privind acreditarea unitătii de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Sf. Francisc" din Târgoviste

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare,

tinând cont de dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare institutională în vederea autorizării, acreditării si evaluării periodice a organizatiilor furnizoare de educatie,

având în vederea prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de învătământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar nr. 11/2008 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unitătile de învătământ preuniversitar particular evaluate în perioada mai-august 2008,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării si tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acreditează unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Sf. Francisc" din Târgoviste, pentru nivelul de învătământ prescolar, cu sediul în str. Radu Greceanu nr. 2A, municipiul Târgoviste, judetul Dâmbovita.

Art. 2. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Sf. Francisc" din Târgoviste, acreditată potrivit dispozitiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat si de interes public, parte a sistemului national de învătământ, si beneficiază de toate drepturile si obligatiile prevăzute de lege, începând cu anul scolar 2008-2009.

Art. 3. - (1) Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Sf. Francisc" din Târgoviste dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat si va fi utilizat numai în interesul învătământului.

(2) În cazul desfiintării unitătii de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Sf. Francisc" din Târgoviste, destinatia patrimoniului acesteia se stabileste conform legii.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar si personalul nedidactic din unitatea de învătământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Grădinita „Sf. Francisc" din Târgoviste.

Art. 5. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita „Sf. Francisc" din Târgoviste este monitorizată si controlată periodic de Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Scolar al Judetului Dâmbovita, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. -Asociatia „Inimă deschisă", unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Grădinita „Sf. Francisc" din Târgoviste, Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Scolar al Judetului Dâmbovita vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Cristian Mihai Adomnitei

 

Bucuresti, 23 septembrie 2008.

Nr. 5.421.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- SECTIILE UNITE -

 

DECIZIA Nr. LXXXVII (87)

din 10 decembrie 2007

 

Dosar nr. 27/2007

Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie,

Sectiile Unite ale înaltei Curti de Casatie si Justitie, în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit la data de 24 septembrie 2007, în vederea examinării recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 100 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească si ale art. 78 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, referitor la dreptul magistratilor la decontarea primelor de asigurare pentru viată, sănătate si bunuri.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 88 de judecători din totalul de 115 aflati în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, solicitând admiterea acestuia si pronuntarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea si aplicarea unitară a dispozitiilor art. 100 din Legea nr. 92/1992 si ale art. 78 din Legea nr. 303/2004, republicată, în sensul că magistratii beneficiază de decontarea primelor de asigurare pentru viată, sănătate si bunuri, numai dacă sunt afectate în exercitarea atributiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

În vederea deliberării, s-a amânat pronuntarea pentru astăzi, 10 decembrie 2007, când

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În practica instantelor judecătoresti s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar în legătură cu aplicarea dispozitiilor art. 100 din Legea nr. 92/1992 si ale art. 78 din Legea nr. 303/2004, referitoare la asigurarea pentru risc profesional de care beneficiază.

Astfel, unele instante au decis că magistratii sunt îndreptătiti să beneficieze de asigurare realizată din fondurile bugetare, pentru viată, sănătate si bunuri, potrivit dispozitiilor art. 100 din Legea nr. 92/1992.

În motivarea acestui punct de vedere s-a relevat că modificările aduse art. 77 (devenit art. 78) din Legea nr. 303/2004 prin Legea nr. 247/2005, în sensul că judecătorii si procurorii beneficiază de asigurare pentru risc profesional, pentru viată, sănătate si bunuri, dacă sunt afectate în exercitarea atributiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, au devenit fără relevantă juridică atât timp cât acele modificări legislative au intervenit după încheierea contractelor de asigurare si efectuarea plătii primelor de asigurare.

S-a considerat că o astfel de solutie se impune si în cazul în care evenimentul asigurat nu s-a produs anterior modificării aduse Legii nr. 303/2004 prin Legea nr. 247/2005, întrucât nici art. 100 din Legea nr. 92/1992 si nici textul anterior al art. 77 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu făceau vreo distinctie în această privintă.

Alte instante, dimpotrivă, au considerat că dispozitiile art. 100 din Legea nr. 92/1992 îsi puteau produce efectele numai în situatii de risc, concretizat în aparitia evenimentului ce dă drept magistratului să obtină plata asigurării, care, potrivit Instructiunilor Ministerului Justitiei nr. 761/1999, date în aplicarea acelei legi, trebuia să aibă legătură cu exercitarea functiei de magistrat.

În justificarea acestui punct de vedere s-a făcut referire si la actualele dispozitii ale art. 78 din Legea nr. 303/2004, subliniindu-se că din continutul lor rezultă fără echivoc vointa legiuitorului de a limita beneficiul asigurării pentru risc profesional numai la cazurile când viata, sănătatea sau bunurile magistratilor au fost afectate în exercitarea atributiilor lor de serviciu sau în legătură cu ele.

Aceste din urmă instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.

Într-adevăr, prin art. 100 alin. (1) din Legea nr. 92/1992, republicată la 30 septembrie 1997, se prevedea că „magistratii beneficiază de asigurare realizată din fonduri bugetare, pentru viată, sănătate si bunuri, în limita veniturilor pentru 15 ani de activitate".

Prin Instructiunile nr. 761 din 22 aprilie 1999, emise de Ministerul Justitiei în vederea aplicării textului de lege mentionat, s-a precizat că ordonatorii de credite vor plăti direct despăgubirea prevăzută de norma legală, numai în situatia în care se produce un eveniment care să dea dreptul magistratului la plata asigurării.

Prin aceleasi instructiuni s-a mai stabilit că acordarea de despăgubiri magistratilor în temeiul art. 100 alin. (1) din Legea nr. 92/1992, republicată, poate avea loc numai pentru evenimente determinate de exercitarea profesiei de magistrat, care să fie constatate de institutiile publice competente potrivit legii: politie, parchet, unităti sanitare, după caz, urmând ca plata despăgubirii să fie efectuată după solutionarea definitivă a cauzei de către instanta de judecată.

Ca urmare, efectele la care se referă art. 100 din Legea nr. 92/1992, republicată, se produc numai în situatii de risc, prin aparitia unui eveniment cauzator de daune, determinat de exercitarea functiei de magistrat sau având legătură cu aceasta.

De altfel, în actuala reglementare a art. 78 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, se prevede, fără echivoc, că „judecătorii si procurorii beneficiază de asigurare pentru risc profesional, realizată din fondurile bugetare ale înaltei Curti de Casatie si Justitie, ale Ministerului Justitiei, Ministerului Public sau, în cazul judecătorilor si procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării Nationale, pentru viată, sănătate si bunuri, dacă sunt afectate în exercitarea atributiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrati în aceste functii, dar nu mai mult de 15 ani de activitate", prevăzându-se, în cadrul alin. 3 al aceluiasi articol, că „asigurarea prevăzută la alin. (1) se realizează în conditiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii".

Or, în aceste conditii, este evident că, în raport cu reglementarea legală existentă, magistratii nu pot beneficia de asigurare pentru risc profesional, realizată din fondurile bugetare, decât în măsura în care viata, sănătatea si bunurile lor sunt afectate în exercitarea atributiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004, cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se stabili că dispozitiile art. 100 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, se interpretează în sensul că magistratii beneficiază de decontarea primelor de asigurare pentru viată, sănătate si bunuri, numai în măsura în care cazul asigurat s-a produs în exercitarea atributiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie. Dispozitiile art. 100 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească se interpretează în sensul că: Magistratii beneficiază de decontarea primelor de asigurare pentru viată, sănătate si bunuri, numai în măsura în care cazul asigurat s-a produs în exercitarea atributiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Pronuntată în sedintă publică, astăzi, 10 decembrie 2007.

 

PRESEDINTELELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Victoria Maftei