MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 715         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 21 octombrie 2008

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

173. - Lege privind interventiile active în atmosferă

 

906. - Decret pentru promulgarea Legii privind interventiile active în atmosferă

 

174. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 97/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii

 

907. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 97/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

51. - Hotărâre privind demisia unui senator

 

52. - Hotărâre privind demisia unui senator

 

53. - Hotărâre privind demisia unui senator

 

54. - Hotărâre privind demisia unui senator

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 979 din 30 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente

 

Decizia nr. 983 din 30 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 59 alin. 1 si art. 61 din Codul familiei

 

Decizia nr. 984 din 30 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

 

Decizia nr. 985 din 30 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1), art. 13 si art. 15 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea si utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, si pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat"

 

Decizia nr. 986 din 30 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II raportat la art. I punctul 1 din Legea nr. 193/2007 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, raportat la art. 3 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997

 

Decizia nr. 1.026 din 7 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 58 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.281. - Hotărâre privind recunoasterea asociatiei „Uniunea Croatilor din România" ca fiind de utilitate publică

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.209. - Ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor privind aprobarea rectificării bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2008 al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor - ÎNCERC Bucuresti

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind interventiile active în atmosferă

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Interventiile active în atmosferă reprezintă ansamblul activitătilor de modificare artificială a vremii prin mijloace specifice.

(2) Activitătile de interventii active în atmosferă, denumite în continuare activităti, sunt de interes public national si se desfăsoară potrivit dispozitiilor prezentei legi si în concordantă cu recomandările Organizatiei Meteorologice Mondiale, respectiv cu conventiile internationale în domeniu la care România este parte.

(3) Activitătile sunt complexe, având caracter de cercetare si de protectie operatională la dezastrele provocate de fenomenele meteorologice periculoase sau dăunătoare, în contextul modificărilor climatice mondiale.

Art. 2. - Obiectivul activitătilor îl constituie:

a) reducerea riscurilor fată de fenomenele meteorologice periculoase pentru populatie, pentru zonele economice si culturi agricole (grindină, ceată densă, tornade locale);

b) cresterea precipitatiilor în zonele de interes ale tării (ploaie, zăpadă);

c) participarea activă la programele regionale si internationale din domeniu.

Art. 3. - Activitătile cuprind actiuni de:

a) suprimare a grindinei;

b) crestere locală sau extinsă a precipitatiilor, precum si uniformizarea acestora;

c) disipare a cetii dense si a chiciurii;

d) atenuare a fenomenelor meteorologice violente, precum tornade locale, fulgere intense etc;

e) modificare locală a vremii;

f) alte activităti de modificare a vremii.

Art. 4. - Activitătile se desfăsoară pentru:

a) prevenirea, diminuarea si/sau eliminarea pagubelor produse de fenomenele meteorologice periculoase, în mod unitar si calificat;

b) satisfacerea nevoilor de apă pentru agricultură, complementar irigatiilor;

c) cresterea rezervelor de apă pentru nevoile economiei si populatiei;

d) cresterea protectiei unor activităti economice si sociale la actiunea unor fenomene meteorologice periculoase: grindină, ceată densă, chiciură, avalanse, tornade locale etc;

e) îmbunătătirea conditiilor meteorologice pentru manifestări festive si sportive nationale;

f) satisfacerea nevoilor de cercetare în domeniu, inclusiv ca urmare a participării la programe internationale specifice;

g) întocmirea de studii de specialitate în domeniul de competentă;

h) îmbunătătirea microclimatului pe zone locale sau extinse în folosul cresterii calitătii vietii populatiei;

i) integrarea României în programele regionale, europene si internationale în domeniu.

Art. 5. - (1) Principiile care stau la baza activitătii sunt:

a) desfăsurarea activitătii în mod coerent, unitar, în deplină sigurantă, sub controlul unei autorităti publice centrale;

b) desfăsurarea activitătii operationale si/sau de cercetare prin operatori de sistem, persoane fizice sau juridice, autorizati conform prezentei legi, pe bază de licentă de operare;

c) participarea statului la activităti prin investitii, administrare, monitorizare, inspectii si asigurarea colaborării internationale în domeniu;

d) instituirea unui regim de colaborare cu celelalte componente ale supravegherii meteorologice, hidrologice si de mediu ale statului si alte organisme din domeniu;

e) supravegherea de către beneficiari si organizatii neguvernamentale a acestei activităti si implicarea acestora în luarea deciziilor în domeniu.

(2) Scopurile principale ale legii sunt:

a) reglementarea domeniului de activitate a interventiilor active în atmosferă;

b) reglementarea administrării, finantării si inspectiei activitătilor;

c) stabilirea regimului juridic al dreptului de proprietate si folosintă asupra infrastructurii create si asupra terenurilor utilizate pentru desfăsurarea acestor activităti;

d) reglementarea modalitătilor de participare a beneficiarilor la aceste activităti;

e) reglementarea atributiilor autoritătilor publice centrale si locale în desfăsurarea actiunilor de interventii active în atmosferă;

f) stabilirea sanctiunilor, aplicabile în cazul încălcării dispozitiilor legii, si modul de aplicare a acestora;

g) reglementarea modalitătilor de participare a organismelor specializate ale societătii civile la supravegherea si monitorizarea activitătilor de interventii active în atmosferă;

h) reglementarea relatiilor si colaborărilor cu organismele internationale în domeniu.

Art. 6. - Termenii utilizati si abrevierile din prezenta lege se definesc în anexa nr. 1.

 

CAPITOLUL II

Organizarea activitătilor de interventii active în atmosferă

 

SECTIUNEA 1

Sistemul national antigrindină si de crestere a precipitatiilor

 

Art. 7. - (1) Activitatea de interventii active în atmosferă se desfăsoară prin implementarea si exploatarea operatională si/sau de cercetare a Sistemului national antigrindină si de crestere a precipitatiilor, denumit în continuare sistem.

(2) Sistemul reprezintă o conceptie unitară de organizare, monitorizare si gestionare a activitătii, care are ca rezultat realizarea în România a unor structuri operationale si/sau de cercetare, coerente, unitare, sigure si eficiente în domeniu.

(3) Implementarea sistemului se face esalonat, pe baza unui program de realizare a Sistemului national antigrindină si de crestere a precipitatiilor, denumit în continuare program.

(4) Activitătile de cercetare, dezvoltare tehnologică si alte actiuni conexe acestora privind sistemul revin gestionarului activitătii, în colaborare cu proiectantul general al acestuia.

(5) Programul este national, strategic, pe termen lung, interdisciplinar, cu caracter bivalent: de cercetare si operational.

Art. 8. - (1) Programul se elaborează de Administratia Sistemului national antigrindină si de crestere a precipitatiilor, denumită în continuare administratie, si se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale.

(2) Etapele anuale ale programului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, prin care se aprobă obiectivele si se alocă fondurile necesare acestora, aprobate prin legea bugetului de stat, având ca ordonator principal de credite si initiator autoritatea coordonatoare a activitătii.

(3) Activitătile principale prevăzute în etapele anuale au caracter de cercetare-dezvoitare tehnologică, de proiectare, instruire, atestare si reatestare, investitii, precum si activităti de servicii de protectie în folosul populatiei si al operatorilor economici, după caz, si mentionate ca atare.

Art. 9. - Programul se realizează de către administratie, cu participarea proiectantului general si a beneficiarilor interni ai acestor activităti, precum si prin colaborare internatională, transfrontalieră, regională, europeană si mondială.

Art. 10. - Proiectantul general al sistemului, definit în anexa nr. 1 pct. 18, elaborează, împreună cu administratia, conceptia de realizare a acestuia si avizează documentele, conform prezentei legi.

Art. 11. - (1) Structura sistemului cuprinde:

a) o structură proprie, formată din: centre zonale de coordonare, unităti operationale si/sau de cercetare pentru desfăsurarea activitătii, zone de comparatie pentru monitorizarea obiectivă a activitătii si puncte de combatere a grindinei, precum si din orice alte structuri care desfăsoară activităti de modificare artificială a vremii, cu infrastructura informatică, de comunicatii si logistică aferentă;

b) unităti colaboratoare din domeniul meteorologiei, navigatiei aeriene si cercetării stiintifice.

(2) Structura sistemului se dezvoltă treptat, conform prevederilor cuprinse în program si în concordantă cu evolutia tehnico-stiintifică mondială si cu legislatia în domeniu.

(3) În structura sistemului se includ componentele realizate prin investitii de stat si private, pentru asigurarea unei functionări coerente a acestuia.

(4) Activitatea se desfăsoară în exclusivitate în cadrul structurii sistemului, indiferent de forma de proprietate sau de operare a mijloacelor tehnice utilizate sau de organizare existente în România si sub controlul autoritătii de coordonare a acesteia.

(5) Structura sistemului, prevăzută prin program, este prezentată în anexa nr. 2.

Art. 12. - Componenta economică a programului reprezintă valoarea procentuală a protectiei la fenomenele meteorologice periculoase sau dăunătoare, asigurată prin exploatarea sistemului, în beneficiul direct al exploatatiilor agricole. Metodologia de calcul al acesteia se stabileste prin procedurile elaborate de administratie si se aprobă odată cu normele de aplicare a legii.

Art. 13. - Componenta socială a programului o reprezintă protectia generală a populatiei la actiunea fenomenelor meteorologice periculoase sau dăunătoare. Metodologia de calcul al valorii procentuale a protectiei populatiei se stabileste prin procedurile elaborate de administratie si se aprobă odată cu normele de aplicare a prezentei legi.

Art. 14. - (1) Finantarea programului se asigură de la bugetul de stat, prin credite externe cu garantie guvernamentală, din surse interne de la societătile de exploatatii agricole si/sau societătile de asigurări si alte surse atrase, astfel:

1. de la bugetul de stat, prin bugetul de venituri si cheltuieli al administratiei, aprobat conform legilor în vigoare, pentru:

a) cheltuieli de investitii, ocazionate de implementarea si dezvoltarea sistemului, inclusiv pentru cele efectuate în acest scop la alte institutii decât administratia (societăti comerciale executante ale obiectivelor din program);

b) cheltuieli de functionare a sistemului;

c) cheltuieli proprii administratiei sistemului si unitătilor din structura sa (de personal, autorizări, atestări si reatestări, materiale de întretinere ocazionate de inspectii, monitorizare si relatii internationale);

d) cheltuieli de cercetare-dezvoitare tehnologică, pentru mijloacele tehnice si tehnologiile utilizate, realizate în România;

e) cheltuieli de functionare a institutiilor de monitorizare a activitătii din zona de comparatie si zona protejată;

f) cheltuieli pentru organismele consultative;

2. din credite externe, cu sau fără garantie guvernamentală, pentru investitiile ocazionate de implementarea sistemului;

3. de la societătile de asigurări, exploatatiile agricole si/sau de la alti beneficiari, pentru mijloacele tehnice consumate de către operatorii sistemului la exploatarea acestuia;

4. de la exploatatiile agricole, cărora le este asigurată protectia împotriva grindinei, pentru cheltuielile de functionare a grupurilor de combatere a grindinei, care au mijloace tehnice de combatere în proprietate sau primite prin concesionare de la administratie.

(2) Cheltuielile prevăzute la alin. (1) pct. 1 lit. b) se asigură integral pentru fiecare unitate timp de 5 ani de la omologarea si punerea în functiune a acesteia.

(3) Nivelul fondurilor destinate obiectivelor din program se solicită de către administratie, prin Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, anual, prin hotărâre a Guvernului, fiind mentionat pentru fiecare obiectiv, si se aprobă prin legea bugetului de stat.

Art. 15. - (1) Exploatarea sistemului se realizează prin operatori de sistem selectati de administratie, care stabileste caietele de sarcini privind exploatarea acestuia, pentru fiecare unitate componentă.

(2) Operatorii sistemului sunt, de regulă, societăti comerciale cu regim special de functionare, care corespund criteriilor de selectie, licentiere, monitorizare, atestare, garantii si patrimoniu si care prestează servicii de inteventii active în atmosferă.

(3) Activitatea operatorilor sistemului pentru exploatarea unitătilor din structura sistemului se desfăsoară pe bază de contract cu centrele zonale de coordonare, aprobat de administratia sistemului, în conditiile prezentei legi.

(4) Activitatea operatorilor sistemului se evidentiază prin documente operationale, care constituie acte de certificare a serviciilor prestate.

(5) Eficienta fizică a actiunii de combatere a grindinei, efectuată de operatorii sistemului, este constatată de administratie si/sau de centrele zonale. Rapoartele institutiilor de monitorizare constituie acte opozabile în actiunile juridice ocazionate de neasigurarea protectiei la căderile de grindină.

(6) Eficienta fizică a celorlalte operatiuni specifice domeniului se determină de către administratie si de către institutia de monitorizare, precum si de către beneficiar, după caz.

(7) Operatorii sistemului primesc si predau patrimoniul unitătilor din sistem pe bază de proces-verbal, al cărui model este prevăzut în procedurile administratiei, aprobat prin normele de aplicare a prezentei legi, si asigură utilizarea acestuia exclusiv în scopul actiunii de interventie.

(8) Distrugerile, defectiunile tehnice ori disparitia mijloacelor tehnice si/sau a utilitătilor se constată în comun de reprezentantii administratiei si ai operatorului sistemului, actionând potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 16. - (1) Omologarea si punerea în functiune a fiecărei unităti din structura sistemului se prevăd în program.

(2) Omologarea si punerea în functiune a unitătii se execută în conformitate cu un program de omologare, elaborat de administratie în colaborare cu proiectantul general al sistemului si/sau cu partenerul extern, si se avizează de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile, Ministerul Economiei si Finantelor, Ministerul Transporturilor si Ministerul Internelor si Reformei Administrative, precum si de proiectantul general al sistemului.

(3) Omologarea si punerea în functiune sunt activităti de cercetare stiintifică care includ verificări, teste, simulări si elaborarea tehnologiei si care sunt specifice fiecărei unităti.

(4) Activitătile privind omologarea si punerea în functiune se realizează de către o comisie de omologare numită de administratie, din care fac parte reprezentantii institutiilor prevăzute la alin. (2), la nivel de secretar de stat.

(5) Comisia încheie un act de omologare, pe baza dosarului de omologare, care constituie document justificativ pentru începerea perioadei de 5 ani de exploatare pentru cercetare si/sau de activitate operatională, în care finantarea se asigură de la bugetul de stat.

(6) Modelul programului de omologare, al actului de omologare si cuprinsul dosarului de omologare sunt prevăzute în procedurile administratiei si aprobate odată cu normele de aplicare a prezentei legi.

Art. 17. - (1) Managementul programului se realizează de către administratie, care colaborează în acest scop cu institutiile implicate.

(2) Elaborarea programului se realizează de către administratie, se avizează de Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile, Ministerul Economiei si Finantelor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Internelor si Reformei Administrative, de proiectantul general al sistemului si de consiliul consultativ si se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale.

(3) Programul se elaborează pe o perioadă de minimum 15 ani, se corectează si se precizează prin obiective stabilite pentru fiecare etapă anuală de dezvoltare.

Art. 18. - (1) Monitorizarea activitătii se realizează de către organizatii neguvernamentale, care operează în zona de comparatie si în zona protejată (tintă), organizată pe lângă fiecare unitate.

(2) Organizarea, dotarea si exploatarea zonelor de comparatie fac parte integrantă din activitatea de implementare a sistemului si se prevăd în program prin grija administratiei.

(3) Selectia organizatiei care monitorizează activitatea se execută de către administratie, pe bază de criterii de selectie aprobate odată cu normele de aplicare a prezentei legi.

(4) Documentele monitorizării sunt opozabile tertilor.

(5) Mijloacele si echipamentele necesare activitătii organizatiilor neguvernamentale de monitorizare se predau si se primesc de către administratie.

(6) Pentru activitatea de monitorizare, administratia alocă fonduri si mijloace în limita obiectivelor prevăzute în program si care se includ în obiectivele etapelor anuale.

(7) Persoanele fizice si juridice sunt obligate să asigure accesul în zona protejată si în zona de comparatie al personalului si inspectorilor implicati în actiuni de monitorizare, pe baza unei împuterniciri eliberate de administratie, al cărei model se prezintă în normele de aplicare a prezentei legi.

 

SECTIUNEA a 2-a

Asigurarea functionării sistemului

 

Art. 19. - (1) Administratia Natională de Meteorologie furnizează produsele meteorologice specializate necesare activitătii, în mod obligatoriu, unitătilor din sistem, prin Centrul National de Prognoză si/sau prin centrele meteorologice regionale.

(2) Furnizarea produselor meteorologice specializate se realizează, în mod obligatoriu, pe bază de protocoale de colaborare încheiate între Administratia Natională de Meteorologie si administratie, pentru fiecare unitate din structura sistemului, aprobate de secretarul de stat coordonator al domeniului din Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile. Protocoalele se actualizează anual pe baza rapoartelor de eficientă economică, a celor de evaluare a impactului asupra fenomenelor meteorologice si a dezvoltării tehnologiei din domeniu.

(3) Cheltuielile ocazionate de transmiterea produselor meteorologice specializate către unitătile din structura sistemului se suportă din bugetul administratiei.

(4) Cheltuielile cu echipamentele de comunicatie: achizitie, instalare, exploatare si reparatii necesare transmiterii produselor meteorologice specializate către unitătile din structura sistemului se suportă din bugetul administratiei.

(5) Produsele meteorologice specializate transmise se arhivează în banca de date a administratiei si a furnizorului si constituie documente opozabile în actiunile judiciare vizând activitatea.

(6) Cheltuielile necesare realizării radiosondajelor aerologice realizate la cererea administratiei se suportă din bugetul administratiei.

(7) Administratia Natională de Meteorologie nu poate desfiinta, dezafecta sau conserva instalatiile si echipamentele din reteaua S.I.M.I.N., utilizate la elaborarea si furnizarea produselor meteorologice specializate, fără avizul administratiei.

(8) Administratia Natională de Meteorologie prevede în bugetul propriu de venituri si cheltuieli fondurile necesare pentru cheltuielile de personal si pentru materiale, ocazionate de furnizarea produselor meteorologice specializate si pentru elaborarea rapoartelor de evaluare a impactului activitătii asupra fenomenelor meteorologice, pe care ie supune spre avizare administratiei.

Art. 20. - (1) Siguranta spatiului aerian pe timpul actiunilor de interventie activă în atmosferă se asigură prin respectarea strictă, de către toate părtile implicate, a protocoalelor privind interventiile active în atmosferă, încheiate între administratie si institutiile responsabile cu siguranta spatiului aerian.

(2) Protocoalele prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale si al conducătorilor institutiilor implicate în domeniul sigurantei spatiului aerian.

(3) Protocoalele prevăzute la alin. (1) se completează si se modifică cu acordul tuturor părtilor implicate, pe măsura dezvoltării sistemului si a modificării legilor si acordurilor în domeniu.

Art. 21. - (1) Transportul si depozitarea rachetelor antigrindină si a altor mijloace pirotehnice utilizate în interventiile active în atmosferă, de la furnizor sau depozite, se asigură cu mijloacele de transport special amenajate si echipate, conform legilor în vigoare, apartinând unitătilor din structura administratiei si altor institutii, de către operatorii atestati ai sistemului, pentru fiecare unitate.

(2) Proiectele de amenajare specială a mijloacelor de transport destinate acestui scop se elaborează si se efectuează de către proiectantul mijloacelor tehnice pirotehnice si/sau rachetelor antigrindină utilizate la activităti si avizate de administratie.

(3) Atestarea si reatestarea amenajărilor prevăzute la alin. (2) revin proiectantului mijloacelor tehnice sau furnizorului acestora, după caz, ca activitate de asistentă tehnică la exploatarea sistemului, contractată cu administratia.

(4) Predarea-preluarea mijloacelor pirotehnice si/sau a rachetelor antigrindină din depozite se face cu respectarea procedurilor stabilite de administratie, pe bază de proces-verbal, în forma stabilită prin normele de aplicare a prezentei legi, încheiat între administratie si depozitar.

(5) Efectuarea manipulării, transportului si depozitării rachetelor antigrindină si/sau mijloacelor pirotehnice revine reprezentantului numit de operatorul sistemului, iar monitorizarea acestor activităti se execută de către reprezentantii desemnati ai unitătii administratiei implicate.

(6) Însotirea transporturilor de rachete antigrindină si/sau de mijloace pirotehnice se execută de militari din unitătile zonale ale jandarmeriei, în mod gratuit, la solicitarea administratiei si/sau a centrelor zonale de coordonare implicate.

(7) Conditiile de depozitare în depozitele proprii sau ale unitătilor din cadrul Ministerului Apărării ori ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative, precum si obtinerea avizului de functionare pentru depozitele proprii se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi.

Art. 22. - (1) Asigurarea comunicatiilor, atât cu unitătile proprii, cât si cu institutiile implicate în siguranta spatiului aerian pe timpul interventiilor active se asigură de către administratie.

(2) Atât echipamentul de receptie, cât si buna lui stare tehnică se asigură de către fiecare institutie implicată în siguranta spatiului aerian.

(3) Cheltuielile ocazionate de transmiterea informatiilor privind siguranta spatiului aerian se suportă din bugetul administratiei.

(4) Institutiile care posedă, administrează si/sau coordonează canale de comunicatii sunt obligate să asigure canalele de comunicatii necesare functionării sistemului, contra cost, potrivit cerintelor tehnice stabilite de proiectantul general al sistemului si potrivit legii.

Art. 23. - (1) Atestarea si reatestarea personalului angrenat în manipularea rachetelor antigrindină si/sau a mijloacelor pirotehnice utilizate în interventiile active se asigură de către proiectantul general al sistemului si/sau de fabricantul acestor mijloace, potrivit procedurii stabilite de proiectantul general si avizate de administratie.

(2) Atestarea si reatestarea personalului operatorilor sistemului se asigură de către o comisie numită de administratie, având în componentă si reprezentanti ai proiectantului general al sistemului, si se execută cu cel putin o lună înainte de intrarea în activitate a acestuia.

Art. 24. - (1) Administratia are dreptul de a emite atestate profesionale pentru personalul de specialitate al operatorilor sistemului, potrivit legii.

(2) Administratia are dreptul de a propune includerea de noi profesii din domeniul interventiilor active în atmosferă, iar institutiile abilitate au obligatia de a le include în Codul ocupatiilor din România si în Clasificarea activitătilor din economia natională - CAEN, potrivit legii.

Art. 25. - Asigurarea pazei obiectivelor din componenta sistemului se execută astfel:

a) depozitele de rachete antigrindină sau de mijloace pirotehnice utilizate la interventii active, de către fabricant ori de către unitatea militară din subordinea Ministerului Apărării sau a Ministerului Internelor si Reformei Administrative, pe teritoriul căreia acestea se construiesc sau care sunt situate în localitatea de resedintă a acestei unităti, după caz, în mod gratuit, pe bază de protocol încheiat între părti;

b) cu personal propriu atestat al operatorului sistemului, cu firme de pază sau cu politia comunitară, pe bază de protocol si/sau de contract, încheiat între părti, contra cost din bugetul administratiei, pentru celelalte obiective;

c) politia locală este obligată să se implice în asigurarea măsurilor specifice protectiei acestor obiective, la solicitarea administratiei sau a unitătilor din structură.

Art. 26. - (1) Baza de date constituită la exploatarea sistemului constituie proprietatea administratiei si se clasifică potrivit legii.

(2) Protectia datelor se asigură cu mijloace proprii. Datele se pot comunica institutiilor române si străine implicate în domeniu de către conducerea administratiei si potrivit legii.

Art. 27. - (1) Avizul de mediu pentru exploatarea sistemului se acordă pentru fiecare unitate, la cererea administratiei, potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Avizul de mediu se acordă de autoritatea competentă, pe baza documentelor care atestă lipsa nocivitătii materialelor folosite si/sau rezultate la actiunea mijloacelor pirotehnice si/sau rachetelor antigrindină sau a altor materiale utilizate la interventiile active.

(3) Documentele de atestare se pun la dispozitia administratiei de către proiectantul si/sau fabricantul rachetelor antigrindină sau al mijloacelor pirotehnice utilizate la interventii active ori al altor materiale si tehnologii folosite.

(4) Refuzul avizului de mediu este acceptat numai pe bază de documente emise de laboratoare autorizate recunoscute international. Procedura refuzului este valabilă numai pentru rachetele antigrindină si mijloacele pirotehnice de tip nou, precum si pentru tehnologii neutilizate pe plan international, la data avizului.

Art. 28. - (1) Protectia muncii pentru activitătile desfăsurate se asigură potrivit legii, astfel:

a) de către administratie, pentru personalul propriu si al unitătilor din structură;

b) de către institutia operatorului sistemului, pentru personalul acesteia, pe timpul exploatării sistemului.

(2) Cheltuielile necesare asigurării protectiei muncii se asigură de către administratie si de către unitătile din structură, în limita normelor si potrivit prevederilor referitoare la dotarea acestora.

 

SECTIUNEA a 3-a

Controlul, inspectia, licentierea si interzicerea activitătilor

 

Art. 29. - (1) Controlul activitătii de interventii active în atmosferă se exercită de către administratie si de către unitătile din structură, după caz.

(2) Controlul se exercită asupra tuturor activitătilor legate de exploatarea sistemului si asupra integritătii patrimoniului administratiei.

(3) Activitatea de interventie activă se apreciază după eficienta fizică a interventiei sau atingerea obiectivelor de cercetare si se evidentiază în documentele operationale ale fiecărei unităti.

(4) Documentele operationale ale fiecărei unităti se stabilesc de proiectantul general al sistemului, împreună cu administratia, se elaborează, se înregistrează, se evidentiază, se păstrează si se arhivează de către administratie si de către unitătile din structură, după caz.

(5) Documentele operationale constituie baza documentelor pentru receptia serviciului operational si pentru plată către operatorii sistemului, alături de celelalte documente de plată, întocmite potrivit legii.

(6) Documentele operationale constituie documente juridice opozabile în actiunile ce privesc interventia activă efectuată, alături de documentele constatatoare elaborate de organizatiile ce monitorizează exploatarea sistemului.

Art. 30. - (1) Inspectia se exercită de către administratie, în principal, pentru:

a) constatarea integritătii patrimoniului dat în folosintă operatorilor sistemului;

b) participarea în comisii de cercetare-constatare a unor evenimente ivite în timpul interventiilor active, inclusiv al dezastrelor naturale meteorologice de proportii, cauzate de interventiile active;

c) constatarea nerespectării normelor de protectia muncii;

d) participarea la constatarea eficientei fizice si economice a activitătii;

e) controlul activitătii operationale desfăsurate de operatorii din sistem;

f) participarea la receptii de lucrări, atestări de tehnică si persoane;

g) activităti de arbitraj.

(2) Documentele încheiate în urma inspectiilor devin acte juridice opozabile în actiunile ce privesc domeniul interventiilor active.

(3) Atributiile si activitatea inspectorilor se detaliază în regulamentul de organizare si functionare a administratiei.

Art. 31. - (1) Licentierea are drept scop autorizarea operatorului sistemului de a exploata operational sistemul sau unităti din structura acestuia.

(2) Licentierea se efectuează prin acordarea licentei de operare, document juridic oficial, modelul fiind prezentat în normele de aplicare a prezentei legi.

(3) Dreptul de a acorda licenta de operare îl are în exclusivitate administratia.

(4) Documentele necesare acordării licentei de operare sunt cele prezentate în normele de aplicare a prezentei legi.

(5) Dreptul de a primi licenta de operare îl au operatorii de sistem români sau străini, potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 32. - (1) Administratia acordă licente de operare operatorilor sistemului, selectati potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Valabilitatea licentei de operare este de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia pe intervale de 5 ani.

(3) Licenta se avizează anual, avizul acordându-se după finalizarea reatestării personalului operational.

(4) Licenta de operare are modelul prezentat în normele de aplicare a prezentei legi si se semnează de conducerea administratiei.

(5) Licenta de operare este document juridic în toate actiunile ce privesc operarea sistemului.

(6) Licenta de operare constituie conditia obligatorie pentru contractarea activitătii de operare a sistemului.

Art. 33. - Ridicarea sau suspendarea licentei de operare are loc în conditiile prevăzute de procedurile administratiei, stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi.

 

SECTIUNEA a 4-a

Activităti experimentale si de evaluare a efectelor si riscurilor în domeniu

 

Art. 34. - Activitătile experimentale în domeniul activitătii sunt activităti de cercetare stiintifică si dezvoltare tehnologică.

Art. 35. - Activitătile experimentale ale administratiei se desfăsoară în mod obligatoriu pe bază de programe de experimentare, pe baza unor teme de cercetare stiintifică elaborate de administratie, în colaborare cu institutii române sau străine din domeniu, în scopul dezvoltării tehnologiilor, perfectionării metodologiilorde evaluare a efectelor si a riscurilor activitătii, precum si ca activitate preliminară de exploatare.

Art. 36. - Activitătile experimentale de tipul celor mentionate la art. 35 se prevăd în mod obligatoriu în program.

Art. 37. - Introducerea în dotare a mijloacelor tehnice pentru interventii active, achizitionate din productia internă sau din străinătate, parcurge în mod obligatoriu etapa de activitate experimentală pentru confirmarea calitătii acestora si evaluarea efectelor si a riscurilor lor de utilizare.

Art. 38. - Achizitionarea mijloacelor tehnice este conditionată în mod obligatoriu de furnizarea documentatiilor de utilizare, cu descrierea tehnologiei de interventii active în atmosferă si cu aprecieri privind riscurile utilizării acestora.

Art. 39. - (1) Utilizarea agentilor activi de tip nou în domeniu este permisă numai prin prezentarea buletinelor de analize, care să confirme conformitatea cu normele ecologice si compatibilitatea acestora, cu respectarea prevederilor legale în domeniu.

(2) Buletinele de analiză se emit de laboratoare autorizate international sau de laboratoare nationale acreditate metrologic pentru aceste tipuri de agenti.

Art. 40. - (1) Activitătile experimentale trebuie să fie desfăsurate, în mod obligatoriu, cu amploare graduală în cadrul experimentelor stiintifice, parcurgând etapele: simulare în laborator, experiment local de mică amploare si experiment stiintific cu obiectiv functional.

(2) Omologarea tehnologiei rezultate se face după procedura utilizată la omologarea unitătilor din sistem, cu concluzii privind evaluarea efectelor si a riscurilor acestor activităti.

Art. 41. - Programul experimental cu obiectiv functional va fi avizat de administratie, de consiliul consultativ al acesteia si de proiectantul general al sistemului si se aprobă în conformitate cu procedura programului de omologare a unitătilor.

Art. 42. - Administratia înstiintează autoritătile publice locale privind experimentele stiintifice cu obiectiv functional si solicită sprijinul acestora, mentionat în mod expres în documentele privind experimentarea.

Art. 43. - Autoritătile publice locale sunt obligate să acorde sprijin administratiei în domeniul lor de competentă.

 

CAPITOLUL III

Administratia Sistemului national antigrindină

si de crestere a precipitatiilor

 

Art. 44. - (1) în scopul realizării obiectivelor prezentei legi, se înfiintează Administratia Sistemului national antigrindină si de crestere a precipitatiilor (administratia) prin preluarea patrimoniului creat si a activitătilor desfăsurate în cadrul programului de realizare a sistemului national antigrindină si de crestere a precipitatiilor.

(2) Predarea-preluarea patrimoniului, a contractelor si a obligatiilor se face pe bază de protocol încheiat între actualii detinători ai bunurilor, în calitate de predător, si administratia, în calitate de primitor.

(3) în calitate de autoritate publică centrală, administratia este o institutie publică de interes national, cu personalitate juridică, finantată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, aflată în subordinea acestuia, care răspunde de domeniul interventiilor active în atmosferă.

(4) Sediul central al administratiei este în municipiul Bucuresti, bd. Carol I nr. 17, sectorul 3.

(5) Administratia îsi desfăsoară activitatea potrivit legii si în conformitate cu regulamentul de organizare si functionare, care se aprobă odată cu normele de aplicare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului.

(6) Administratia are în structura sa centre zonale de coordonare cu statut de sucursale, unităti de combatere a căderilor de grindină, unităti de crestere a precipitatiilor, grupuri de combatere independente, alte unităti din domeniu, precum si unităti ce se vor constitui ca urmare a progresului tehnico-stiintific. Structura administratiei este prezentată în anexa nr. 3.

(7) Modificările ulterioare în structură se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale.

(8) Structura trebuie să corespundă programului aprobat potrivit art. 17 alin. (2).

Art. 45. - Domeniul de competentă al administratiei îl reprezintă asigurarea dezvoltării si functionării sistemului, asigurarea si controlul în domeniul interventiilor active în atmosferă, precum si organizarea colaborării internationale în domeniu.

Art. 46. - Administratia se înfiintează pentru administrarea, implementarea, dezvoltarea, exploatarea sistemului, controlul functionării acestuia, precum si pentru organizarea colaborării internationale în domeniu.

Art. 47. - Pentru realizarea scopului său, administratia desfăsoară următoarele activităti:

a) elaborează si supune spre aprobare programul, etapele anuale ale acestuia si strategiile de dezvoltare în domeniu;

b) elaborează si supune spre aprobare actele normative necesare desfăsurării activitătii;

c) asigură coordonarea activitătii cu activitătile de meteorologie, hidrologie, siguranta spatiului aerian si protectia populatiei si a economiei fată de fenomenele meteorologice periculoase sau dăunătoare;

d) planifică activitătile de exploatare, întretinere si reparatii ale sistemului;

e) prestează servicii de interventii active în atmosferă, direct sau prin intermediul operatorilor economici, operatori ai sistemului;

f) coordonează activitatea de cercetare în domeniul interventiilor active în atmosferă si supune spre aprobare programe de experimentări stiintifice;

g) asigură instruirea personalului agentilor operatori ai sistemului si atestă capacitatea acestora de a desfăsura activităti de interventii active în atmosferă;

h) elaborează proiecte de acte normative privind selectia, atestarea si reatestarea operatorilor economici, operatori ai sistemului, asigurarea securitătii spatiului aerian pe durata realizării activitătilor de interventii active în atmosferă, înfiintarea si darea în exploatare a zonelor de comparatie;

i) monitorizează pericolele si riscurile specifice, precum si efectele negative ale acestora din zonele de protectie a unitătilor din structură, prin asigurarea functiilor de sprijin pentru gestionarea riscurilor naturale: grindină, tornade locale, secetă severă, înghet, ceată densă locală si avalanse;

j) elaborează proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al administratiei si îl supune spre aprobare Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale;

k) organizează si coordonează sistemul national de formare si pregătire profesională în domeniul interventiilor active în atmosferă, în colaborare cu Administratia Natională de Meteorologie, potrivit legii;

l) acordă licente, controlează activitatea operatorilor sistemului si supraveghează activitătile de interventii active în atmosferă desfăsurate de acestia;

m) organizează atestarea mijloacelor tehnice si a tehnologiilor utilizate în activitate;

n) organizează, dotează si dă în folosintă unor organizatii neguvernamentale abilitate zonele de comparatie;

o) constituie, actualizează sistematic si administrează baza de date pentru interventii active în atmosferă;

p) asigură participarea beneficiarilor, asigurătorilor si a organizatiilor stiintifice din domeniu la stabilirea strategiei de dezvoltare;

g) asigură inspectia în domeniul activitătii;

r) organizează activitatea de raportare a activitătilor de interventii active în atmosferă către Organizatia Meteorologică Mondială si alte organisme internationale;

s) coordonează activitătile transfrontaliere de interventii active în atmosferă;

s) participă, alături de Ministerul Afacerilor Externe, la încheierea de acorduri, tratate si conventii în domeniul interventiilor active în atmosferă;

t) coordonează activitatea de cooperare tehnico-stiintifică cu organismele nationale si internationale sau cu ale altor tări în domeniu;

t) asigură, în timp util, informarea populatiei si a mass-mediei privind activitătile specifice domeniului de activitate;

u) alte activităti adiacente obiectului său de activitate.

Art. 48. - (1) Activitatea administratiei se finantează după cum urmează:

a) de la bugetul de stat, pentru cheltuielile de personal si de întretinere, atestare, reatestare, scolarizare, cercetare-dezvoltare, monitorizare activităti, expertize, taxe, relatii internationale, operatii de branding etc, potrivit legii;

b) de la bugetul de stat, din surse atrase si proprii pentru program, conform celor mentionate în cuprinsul prezentei legi;

c) din alte surse, conform prevederilor prezentei legi.

(2) Alocarea fondurilor de la bugetul de stat pentru acoperirea unor cheltuieli necesare desfăsurării activitătii se face potrivit normelor metodologice, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) Bugetul de venituri si cheltuieli se aprobă de coordonatorul administratiei.

(4) Administratia poate prevedea cheltuieli social-culturale si sportive, precum si sponsorizări, potrivit legii.

Art. 49. - (1) Evidenta activitătii operationale si/sau experimentale a administratiei si a unitătilor din structură, desfăsurată potrivit programului, constituie bază justificativă de cheltuieli a acesteia, documente opozabile în actiuni care privesc activitatea, alături de alte documente ce se întocmesc potrivit legii.

(2) Nomenclatorul si modelul documentelor de activitate operatională se aprobă odată cu normele de aplicare a prezentei legi.

Art. 50. - (1) Patrimoniul administratiei se constituie din patrimoniul preluat la înfiintare si cel realizat prin implementarea si dezvoltarea sistemului.

(2) Patrimoniul propriu apartine domeniului privat al statului si constă în: clădiri, utilaje, instalatii, mijloace de transport de uz general.

(3) Patrimoniul apartine domeniului public al statului, asupra căruia exercită un drept de administrare, care constă din infrastructura de interventii active în atmosferă.

(4) Bunurile aflate în domeniul public al statului care constituie infrastructura de interventii active în atmosferă sunt prevăzute în anexa nr. 4.

Art. 51. - (1) Conducerea administratiei se asigură de către un presedinte cu rang de director general si un vicepresedinte cu rang de director general adjunct, numiti prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale. Functia de director general este functie militară.

(2) Componenta si atributiile conducerii administratiei se aprobă odată cu normele de aplicare a prezentei legi.

(3) Structura organizatorică a administratiei si a unitătilor din subordine se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale.

(4) Presedintele conduce activitatea administratiei si o reprezintă în raporturile cu celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, cu alte persoane juridice si fizice, precum si în justitie. în exercitarea atributiilor sale, presedintele emite decizii.

(5) Presedintele este ordonator secundar de credite si gestionează fondurile publice alocate.

Art. 52. - (1) Personalul administratiei este stabilit prin statul defunctii, numărul acestuia aprobându-se prin regulamentul de organizare si functionare a acesteia, potrivit prezentei legi.

(2) Personalul administratiei se constituie prin preluarea personalului implicat direct în program din structura Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, a unitătilor din subordinea acestuia, a proiectantului general al sistemului si se completează cu specialisti din diverse domenii, potrivit prevederilor prezentei legi si statului de functii.

(3) Personalul implicat în program si preluat de la directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală îsi desfăsoară activitatea ia sediile acestora, până la punerea în functiune a unitătii teritoriale componente a sistemului.

(4) Personalul din cadrul administratiei este format din functionari publici si personal contractual, cu activitate specială. Salarizarea personalului administratiei este similară salarizării personalului din aparatul central al Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale.

(5) Sporurile speciale se acordă potrivit celor practicate în domeniile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale.

Art. 53. - (1) Organizarea teritorială a administratiei trebuie să corespundă structurii sistemului.

(2) Centrele de coordonare zonală tin evidenta contabilă până la nivel de balantă de verificare.

(3) Centrele de coordonare zonală se organizează în functie de configuratia geografică, de tipul si de intensitatea fenomenelor meteorologice, precum si de structura informatională a meteorologiei.

(4) Modul de constituire, de desemnare a reprezentantilor si de functionare a consiliilor este prevăzut în regulamentul de organizare si functionare a administratiei.

Art. 54. - Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale asigură finantarea organizării si functionării administratiei până la asigurarea fondurilor de la bugetul de stat.

 

CAPITOLUL IV

Dreptul de proprietate si folosintă asupra infrastructurii

si asupra terenului inclus în sistem

 

Art. 55. - Patrimoniul realizat din sumele alocate de la bugetul de stat si/sau din credite externe se constituie în proprietate publică sau privată a statului, după caz.

Art. 56. - Documentatiile, mijloacele tehnice, echipamentele cu softurile aferente, realizate prin cercetare proprie sau achizitionate în cadrul programului, devin proprietatea administratiei, a Administratiei Nationale de Meteorologie sau a altor colaboratori la program, conform destinatiei si utilizării acestora.

Art. 57. - (1) Echipamentele, utilajele si tehnologiile realizate prin program pentru fabricatia de mijloace tehnice în tară rămân în proprietatea fabricantului.

(2) Mentionarea proprietarului si a bunurilor prevăzute la alin. (1) se consemnează în hotărârea Guvernului prin care se aprobă etapele anuale ale programului.

Art. 58. - Dreptul de proprietate intelectuală se aplică atât pentru mijloacele tehnice de influentă activă, cât si pentru tehnologiile utilizate, după caz.

Art. 59. - Patrimoniul realizat în cadrul programului se preia de către administratie de la directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală implicate, în termen de 90 de zile de la înfiintarea administratiei, pe bază de protocoale între părti.

Art. 60. - (1) Mijloacele pirotehnice se depozitează până la utilizare în depozitele fabricantului sau ale unitătilor militare apropiate unitătilor din structura administratiei, fără plată, pe baza protocolului încheiat între părti.

(2) Investitiile necesare depozitării, întretinerii si reparatiilor spatiilor de depozitare exclusive pentru aceste activităti revin administratiei, care prevede fonduri în buget pentru această destinatie.

(3) Depozitarea si predarea-preluarea mijloacelor prevăzute la alin. (1) se efectuează pe bază de documente, potrivit legii.

(4) Paza si asigurarea integritătii mijloacelor pirotehnice revin detinătorului depozitului si se suportă din fondurile acestuia.

(5) Conservarea mijloacelor pirotehnice se face de către personalul administratiei sau al fabricantului, după caz, pe cheltuiala proprietarului acestora.

(6) Detinătorul depozitului asigură accesul la mijloacele tehnice aflate în depozitare, la solicitarea administratiei.

Art. 61. - (1) Mijloacele tehnice, echipamentele si toată logistica aferentă se pun la dispozitia operatorului sistemului de către administratie, cu cel putin o lună înainte de începerea activitătilor.

(2) Predarea-preluarea mijloacelor prevăzute la alin. (1) în bună stare se face pe bază de documente, al căror model se prezintă în normele de aplicare a prezentei legi.

(3) Cheltuielile de întretinere, reparatii, conservare si deconservare se suportă de către administratie.

(4) Buna utilizare, incidentele sau deteriorările tehnice se constată de către administratie, în cadrul operatiunilor de monitorizare a operatorului sistemului care încheie acte de constatare cu acesta, conform modelului precizat în normele de aplicare a prezentei legi.

Art. 62. - Mijloacele tehnice consumate în cadrul activitătii se consemnează în documentele operationale si se scad din evidenta patrimonială a administratiei pe baza acestor documente.

Art. 63. - (1) Mijloacele tehnice de combatere independentă a grindinei instalate la grupurile de combatere, prin program, se dau în folosintă gratuită beneficiarilor protejati.

(2) Beneficiarii protejati asigură fonduri necesare în exclusivitate pentru agentul activ utilizat, plata personalului de operare utilizat si reparatiile-întretinerile acestor mijloace, precum si cheltuielile cu comunicatiile necesare interventiilor.

Art. 64. - Liniile de comunicatii din înzestrarea unitătilor militare necesare administratiei se pun la dispozitia acesteia cu titlu gratuit, în limita posibilitătilor tehnice ale acestora si pe bază de protocol între părti.

Art. 65. - Proiectantul general al sistemului utilizează gratuit mijloacele tehnice si infrastructura administratiei pentru activitătile de cercetare-dezvoltare prevăzute în program.

Art. 66. - Autoritătile publice locale sunt obligate să pună la dispozitie terenuri proprietate publică în regim de folosintă gratuită si în măsura disponibilitătilor pentru realizarea si exploatarea unitătilor din structura administratiei.

Art. 67. - Societătile comerciale beneficiare ale activitătii pot da în folosintă gratuită terenuri pentru instalarea unitătilor din structura administratiei si se scutesc, pentru aceste suprafete, de la plata oricăror taxe legate de acestea.

Art. 68. - În mod exceptional, administratia poate achizitiona teren pentru dezvoltarea sistemului, potrivit legii.

Art. 69. - Licentele de fabricatie, documentatiile, studiile, tehnologiile si brevetele realizate ca urmare a activitătilor de cercetare-dezvoltare, desfăsurate prin program, sunt proprietatea administratiei si nu se pot vinde de către realizatori unor terti fără avizul acesteia, potrivit legii.

Art. 70. - (1) Infrastructura realizată prin program poate fi închiriată altor utilizatori, pe baza încasării unei redevente, în conditiile legii.

(2) Mărimea redeventei se propune de către administratie si se prevede în bugetul de venituri si cheltuieli al acesteia, potrivit legii.

 

CAPITOLUL V

Atestarea calitătii activitătilor de interventii active

în atmosferă

 

Art. 71. - Atestarea calitătii activitătilor revine administratiei, organizatiilor neguvernamentale de monitorizare definite la pct. 19 din anexa nr. 1 si beneficiarilor, după caz, potrivit prezentei legi.

Art. 72. - Atestarea calitătii activitătilor de către administratie se efectuează în scopul:

a) aprecierii calitative a activitătilor operatorilor din sistem;

b) elaborării, întocmirii, analizei si arhivării documentelor de atestare a calitătii activitătii;

c) efectuării plătilor către operatorii din sistem si către organizatiile neguvernamentale de monitorizare;

d) aprecierii comparative a activitătii organizatiilor de monitorizare;

e) opozabilitătii stiintifice fată de actiunile ce privesc activitătile de interventii active în tară si în străinătate;

f) constatării si calificării dezastrelor naturale meteorologice de proportii.

Art. 73. - Atestarea calitătii activitătii de către organizatiile neguvernamentale de monitorizare se efectuează în scopul utilizării unei aprecieri calitative independente a activitătii, credibilă si opozabilă în actiunile ce privesc activitătile.

Art. 74. - Atestarea calitătii activitătii se poate efectua si de către beneficiari în folos propriu, pentru sustinerea cauzei în actiuni ce privesc activitatea.

Art. 75. - (1) Documentele de atestare a calitătii activitătii sunt, în principal:

a) documentele operationale, rapoartele si actele încheiate de administratie;

b) rapoartele de atestare a calitătii, elaborate de organizatiile neguvernamentale;

c) actele de atestare, elaborate de beneficiari, potrivit normelor proprii de functionare;

d) alte acte.

(2) Modelele documentelor mentionate la alin. (1) sunt prezentate în normele de aplicare a prezentei legi.

Art. 76. - Finantarea atestării calitătii revine administratiei sau beneficiarului acestei activităti, după caz.

Art. 77. - Atestarea calitătii activitătii se referă în exclusivitate la eficienta fizică a interventiilor active în atmosferă.

Art. 78. - Documentele elaborate la atestarea calitătii activitătii se pot folosi ca documente opozabile în contestatiile pentru aceste activităti, numai în limita parametrilor tehnici mentionati în documentatii de către proiectantul general si/sau în contractele încheiate între părtile participante la aceste activităti.

Art. 79. - Atestarea calitătii activitătii pentru activitătile proprii desfăsurate de operatorii economici beneficiari nu poate fi opozabilă în actiunile ce privesc interventiile active în atmosferă.

Art. 80. - Documentele de atestare a calitătii sunt, în principal, documente de bază pentru efectuarea plătilor pentru actiunile de interventii active în atmosferă în toată structura sistemului, potrivit legii.

Art. 81. - Atestarea calitătii activitătii se efectuează cu mijloace tehnice specifice si în conformitate cu normele, instructiunile, protocoalele si alte documente prevăzute în documentatiile tehnice pentru sistem sau unitătile sale din structură.

Art. 82. - (1) Atestarea proprie a calitătii activitătii în vederea determinării eficientei economice a acesteia se face în exclusivitate pentru:

a) studii de dezvoltare a sistemului, a mijloacelor tehnice si a tehnologiilor utilizate în aceste activităti;

b) studii în folosul propriu al administratiei pentru opozabilitate fată de asigurători, beneficiari sau autoritătile publice centrale si locale;

c) informarea stiintifică a populatiei din zonele de interes. (2) Cheltuielile pentru activitătile prevăzute la alin. (1) se suportă de către administratie.

Art. 83. - (1) Atestarea calitătii în vederea determinării eficientei economice se raportează în exclusivitate la zonele protejate.

(2) Atestarea de acest tip se execută de către organizatiile neguvernamentale de monitorizare si/sau de administrare, după caz.

Art. 84. - Contestarea calitătii atestării de acest tip se poate face pe baza unei evaluări independente efectuate de către un organism international, printr-un expert independent si autorizat, potrivit legii, si pe cheltuiala contestatarului.

 

CAPITOLUL VI

Participarea la adoptarea deciziilor strategice

în implementarea sistemului

 

Art. 85. - Deciziile strategice pentru implementarea sistemului se iau de către administratie si cu consultarea proiectantului general, a fabricantului de mijloace tehnice, a beneficiarilor, a asigurătorilor, a organizatiilor neguvernamentale de monitorizare, a institutiilor si asociatiilor stiintifice si profesionale din domeniu.

Art. 86. - Participarea proiectantului general, a fabricantului national de mijloace tehnice, a beneficiarilor, a asigurătorilor, a organizatiilor neguvernamentale de monitorizare, a institutiilor si a asociatiilor stiintifice si profesionale din domeniu la adoptarea deciziilor strategice se asigură prin organizarea si functionarea consiliului consultativ de pe lângă administratie, numit consiliu consultativ pentru strategia de dezvoltare a activitătilor în România, denumit în continuare consiliu consultativ.

Art. 87. - Compunerea, organizarea si functionarea consiliului consultativ se aprobă odată cu normele de aplicare a prezentei legi.

Art. 88. - Cheltuielile si personalul necesar activitătii consiliului consultativ se asigură de către administratie.

Art. 89. - (1) Avizul acestui organism este consultativ în ceea ce priveste forma finală a documentelor privind strategia de dezvoltare.

(2) În cazul refuzului avizului a două treimi din numărul membrilor consiliului consultativ, documentele supuse avizării se refac.

Art. 90. - Proiectele programelor si/sau strategiilor de dezvoltare a activitătii se transmit de către administratie membrilor consiliului consultativ spre analiză si completare, cu cel putin 30 de zile înainte de analizarea lor de către acestia.

Art. 91. - Administratia poate plăti studii privind strategiile de dezvoltare, la propunerea administratiei sau a institutiilor ai căror reprezentanti fac parte din consiliul consultativ, în limita fondurilor ce se pot aloca acestui scop si care se prevăd în program.

Art. 92. - (1) Avizul fiecărui membru din consiliul consultativ are la bază un punct de vedere scris, fundamentat stiintific, al institutiilor cu reprezentare în acest organism.

(2) Punctul de vedere mentionat la alin. (1) se referă în exclusivitate la domeniul si competenta proprii ale institutiei reprezentate.

Art. 93. - (1) Beneficiarii, în sensul prezentei legi, sunt, în general:

a) societătile comerciale reprezentative din domeniul agricol;

b) autoritătile publice locale;

c) societătile comerciale din domeniul apelor, navigatiei si turismului, după caz;

d) societătile de asigurări din domeniul agricol.

(2) Beneficiarii participă la activitatea consiliului consultativ prin reprezentanti alesi de organizatiile profesionale din domeniu si direct prin reprezentantii de drept ai institutiilor, după caz.

(3) Domeniul de implicare a acestora îl reprezintă necesitatea combaterii grindinei, a altor fenomene meteorologice periculoase sau dăunătoare, necesitatea si amploarea activitătii de crestere a precipitatiilor pe plan local, national si regional.

(4) Participarea beneficiarilor se materializează prin:

a) prezentarea de documentatii, rapoarte, note privind pagubele produse de fenomenele meteorologice periculoase sau dăunătoare;

b) atestări în folos propriu ale eficientei fizice a activitătii si în folosul consiliului consultativ privind eficienta economică a activitătii;

c) sustinerea documentată a prioritătilor în implementarea sistemului atât în consiliul consultativ, cât si la autoritătile publice locale si centrale.

Art. 94. - Participarea organizatiilor neguvernamentale de monitorizare a activitătii se exercită atât prin consiliul consultativ, cât si prin rapoartele operationale anuale de monitorizare, prezentate administratiei.

Art. 95. - (1) Participarea institutiilor, a organizatiilor stiintifice si a personalitătilor stiintifice din domeniu se asigură prin activitatea consiliului consultativ si a avizelor, după caz.

(2) Prin institutii si organizatii stiintifice, în sensul prezentei legi, se înteleg institutiile si organizatiile constituite în domeniile agricol, meteorologic, de mediu si industrial.

(3) Avizele, participarea la consiliul consultativ si documentatiile de sustinere se referă exclusiv la domeniile reprezentate.

(4) Din consiliul consultativ fac parte numai reprezentantii institutiilor si/sau ai organizatiilor stiintifice din domeniile prevăzute la alin. (2), legate nemijlocit de activitate si, în mod obligatoriu, reprezentantul proiectantului general al sistemului.

(5) Participarea partenerilor străini si a personalitătilor stiintifice la activitate se asigură în consiliul consultativ prin reprezentantii acestora, care au calitatea de implicati în domeniu, potrivit legii.

Art. 96. - (1) Participarea societătilor de asigurare, denumite asigurători, se realizează în consiliul consultativ prin reprezentantii acestora, care au calitatea de implicati în domeniu, potrivit legii.

(2) Asigurătorii pot avea si calitatea de beneficiari ai activitătii, dacă sunt parte contractantă în desfăsurarea acesteia.

 

CAPITOLUL VII

Relatiile cu autoritătile publice centrale si locale

 

Art. 97. - (1) În relatiile cu administratia, Guvernul aprobă actele si activitătile prevăzute de prezenta lege.

(2) Activitatea administratiei este coordonată de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale.

Art. 98. - Autoritătilor publice locale le revin următoarele atributii:

a) asigură relatia de cooperare cu administratia, cu unitătile din structură si cu operatorii din sistem;

b) integrează sistemul în sistemul national de management al situatiilor de urgentă;

c) pune la dispozitie terenurile necesare administratiei, în limita disponibilitătilor;

d) participă, împreună cu agentiile neguvernamentale de monitorizare, la informarea populatiei din zonele de protectie si din zonele de comparatie cu privire la activitătile din acest domeniu;

e) acordă prioritate întretinerii căilor de acces la unitătile din zonă;

f) sprijină activitatea de selectie a personalului de operare utilizat în zonă;

g) participă cu fonduri la actiunile comune stabilite de către acestea si administratie, la activitătile de implementare si functionare a sistemului în limita disponibilitătilor, pe baza studiilor de fezabilitate elaborate pentru unitătile noi, potrivit legii.

 

CAPITOLUL VIII

Atributiile administratiei în domeniul interventiilor active

în atmosferă, în cadrul relatiilor si colaborării

internationale

 

Art. 99. - În cadrul relatiilor si colaborării internationale în domeniu, administratia are următoarele atributii:

a) avizează sau supune aprobării organelor abilitate, după caz, memorandumurile, protocoalele, întelegerile cu parteneri externi cu privire la acest domeniu;

b) propune si/sau aprobă proiectele internationale de colaborare tehnico-stiintifică, de dezvoltare si implementare din domeniu, după caz;

c) avizează proiectele de colaborare tehnico-stiintifică privind mijloacele tehnice si tehnologiile utilizate, initiatede proiectantul general al sistemului sau de alte institute ori societăti cu preocupări în domeniu;

d) supune spre aprobare obtinerea de credite externe cu garantie guvernamentală pentru acest domeniu, potrivit legii;

e) participă, alături de institutiile de resort, la elaborarea tratatelor sau la avizarea acestora privind colaborarea transfrontalieră, regională si mondială în acest domeniu, după caz;

f) participă la manifestările internationale în domeniu;

g) elaborează rapoarte privind rezultatele activitătii, potrivit legii, către institutiile internationale din domeniu;

h) avizează orice transfer în străinătate de know-how, realizat în tară sau utilizat în sistem;

i) participă la investitii comune transfrontaliere în domeniu, potrivit legii;

j) avizează furnizarea produselor meteo speciale către institutii din tările vecine cu activităti în domeniu, potrivit întelegerilor cu acestea;

k) avizează proiectele de colaborare externă cu privire la dezvoltarea retelei nationale de meteorologie pentru zonele de interes în desfăsurarea activitătii;

l) participă la programele internationale organizate de Organizatia Meteorologică Mondială în acest domeniu;

m) participă la programe din domeniu, coordonate sau finantate de Uniunea Europeană.

 

CAPITOLUL IX

Sanctiuni

 

Art. 100. - Încălcarea dispozitiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, contraventională, civilă sau penală, după caz.

Art. 101. - (1) Constituie infractiuni si se pedepsesc următoarele fapte:

a) desfăsurarea de activităti de interventii active necuprinse în program si/sau desfăsurate de operatori economici care nu au primit licenta de operare de la administratie;

b) acordarea de licente de operare fără respectarea prevederilor prezentei legi;

c) nerespectarea tehnologiei de interventii active stabilite prin documentatii si instructiuni de exploatare, dacă aceasta a condus la dezastre naturale meteorologice de proportii, calificate ca atare;

d) utilizarea, de către operatorii sistemului, în actiunile de interventii active, a unor mijloace tehnice neatestate, potrivit prezentei legi;

e) desfăsurarea de experiente de cercetare stiintifică si dezvoltare, necuprinse în program si în afara unor programe stiintifice aprobate, care conduc la dezastre naturale meteorologice de proportii, calificate ca atare;

f) nerespectarea regimului de lucru cu explozivi sau alti agenti chimici dăunători pe timpul interventiilor active în atmosferă, dacă aceasta a condus la accidente tehnice sau ecologice grave cu pierderi de vieti omenesti;

g) nerespectarea de către operatorii sistemului a procedurilor, a protocoalelor, a calitătii produselor meteorologice specializate si care prin activitatea acestora a condus la dezastre naturale meteorologice de proportii, calificate ca atare.

h) alte fapte care pot constitui infractiuni, potrivit legii penale. (2) Infractiunile prevăzute la alin. (1) se pedepsesc astfel:

a) cu închisoare de la 2 la 4 ani, pentru faptele prevăzute la lit. a), c) si e);

b) cu închisoare de la 6 luni la 2 ani pentru faptele prevăzute la lit. b), d), f)sig).

Art. 102. - Constituie contraventii în domeniul interventiilor active în atmosferă următoarele fapte:

a) desfăsurarea de actiuni în domeniul activitătii fără obtinerea avizelor mentionate în prezenta lege;

b) nerespectarea prevederilor caietelor de sarcini de către operatorii sistemului;

c) inexistenta, necompletarea sau incorecta utilizare a documentelor operationale mentionate în prezenta lege de către operatorul sistemului, administratie, organizatii de monitorizare, după caz;

d) nearhivarea produselor meteorologice specializate, a comenzilor, apelurilor, răspunsurilor, rapoartelor legate de activitatea operatională pe toată durata desfăsurării acesteia de către participantii la activitate, potrivit competentelor personalului implicat;

e) refuzul încheierii protocoalelor, precum si nerespectarea acestora de către părtile implicate în activitate pe toată durata desfăsurării acesteia, potrivit competentelor institutiilor si persoanelor implicate, dacă acestea nu au condus la fapte penale;

f) refuzul de a elabora produsele meteorologice specializate necesare sau nefurnizarea acestora în timp util, dacă această faptă a condus la imposibilitatea desfăsurării activitătii, fără o determinare de fortă majoră, si care nu a condus la dezastre naturale meteorologice de proportii;

g) refuzul de a acorda permisiunea de interventie din partea institutiilor implicate în siguranta spatiului aerian, în afara cazurilor de fortă majoră, si care a condus la imposibilitatea desfăsurării activitătii;

h) refuzul de a acorda avizele mentionate în prezenta lege fără o bază legală si care a condus la imposibilitatea desfăsurării activitătii;

i) nerespectarea clauzelor contractuale privind angajamentul operatorilor sistemului în desfăsurarea activitătilor operationale mentionate expres în aceste contracte de operare, dacă aceasta nu a condus la dezastre naturale meteorologice de proportii, calificate ca atare;

j) achizitia de mijloace tehnice sau de tehnologii de către operatorii sistemului sau de către alte persoane juridice si fizice fără avizul administratiei si al proiectantului general al sistemului;

k) desfăsurarea de actiuni în cadrul activitătii, care nu sunt cuprinse în program si/sau în programele de experimentări stiintifice;

l) refuzul sau întârzierea nejustificată a elaborării, promovării, avizării programului, strategiei de dezvoltare, actelor normative si solicitărilor de finantare a activitătii necesare, pe toată durata promovării, până la adoptare, potrivit competentei institutiilor si persoanelor si potrivit legii, dacă această faptă a condus la imposibilitatea desfăsurării activitătii;

m) împiedicarea, sub orice formă, a desfăsurării activitătii sau refuzul de a sprijini această activitate manifestată din partea autoritătilor publice locale sau a institutiilor descentralizate ale autoritătilor publice centrale, a altor persoane fizice si juridice, dacă administratia a intervenit direct, în acest sens, la aceste institutii, potrivit competentei acestora si potrivit legii;

n) neasigurarea canalelor de comunicatii, inclusiv a posibilitătii tehnice de a transmite mesajele operationale în timp util, cuprinse în activitate, de către operatorii comunicatiilor cu care are contracte sau refuzul de a asigura prin contract aceste comunicatii, potrivit caietului de sarcini transmis de administratie, dacă această faptă a condus la imposibilitatea desfăsurării activitătii;

o) împiedicarea, sub orice formă, a exercitării monitorizării si inspectiei prevăzute în prezenta lege de către persoanele juridice si fizice, potrivit legii;

p) împiedicarea accesului la obiectivele din structura sistemului, aflate în proprietatea altor institutii si/sau operatori economici, al personalului si al mijloacelor de transport implicate în activitate.

Art. 103. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către personalul desemnat din cadrul inspectiei interventiilor active, care face parte din structura administratiei.

(2) Inspectia interventiilor active constată faptele contraventionale cu ocazia efectuării inspectiilor proprii sau ca urmare a semnalelor, a sesizărilor primite prin actiunea de monitorizare si control al activitătii sau din alte surse.

(3) Inspectia se exercită atât asupra unitătilor din structura administratiei, a operatorilor sistemului licentiati, cât si asupra activitătilor de interventii active desfăsurate de operatorii economici autorizati.

(4) Inspectia se exercită asupra oricărei persoane juridice sau fizice care desfăsoară ilegal activităti de influentă activă în atmosferă.

(5) Modelele documentelor cu privire la activitatea de inspectie se aprobă odată cu normele de aplicare a prezentei legi.

Art. 104. - Cercetarea infractiunilor prevăzute la art. 101 revine organelor în drept, cu participarea obligatorie a inspectiei interventiilor active din cadrul administratiei.

Art. 105. - Inspectia interventiilor active are obligatia să solicite organelor în drept cercetarea faptelor considerate infractiuni.

Art. 106. - La cercetarea infractiunilor prevăzute la art. 101 participă organul în drept si inspectia interventiilor active.

Art. 107. - Autoritătile publice centrale si locale sunt obligate să acorde sprijin inspectiei interventiilor active în atmosferă, potrivit legii si competentelor fiecăreia.

Art. 108. - Contraventiile prevăzute la art. 102 se sanctionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei, faptele prevăzute la lit. a), b), e), f), g), i), k), n) si p);

b) cu amendă de la 3.000 lei ia 6.000 lei, faptele prevăzute lalit. c), d), h),j), I), m)sio).

Art. 109. - (1) Nivelul amenzilor prevăzut la art. 108 va fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.

(2) Dispozitiile art. 102 si 108 referitoare la contraventii se completează cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL X

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 110. - (1) Normele de aplicare a prezentei legi, documentele mentionate în cuprinsul prezentei legi pentru a fi promovate prin acestea, precum si regulamentul de organizare si functionare a administratiei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1) va contine normele si măsurile pentru toate actiunile.

(3) Obiectivele si fondurile necesare etapelor anuale ale programului se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 111. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 112. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministrul agriculturii si dezvoltării rurale numeste presedintele si vicepresedintele administratiei.

Art. 113. - Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale supune aprobării Guvernului programul, în termen de 120 de zile de la numirea presedintelui administratiei.

Art. 114. - În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale si Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile aduc la cunostintă organismelor internationale implicate în domeniu înfiintarea si functionarea în România a administratiei.

Art. 115. - Reprezentantul administratiei face parte de drept din Comitetul national pentru situatii de urgentă si are statut de observator la Organizatia Meteorologică Mondială.

Art. 116. - (1) Documentele operationale ale administratiei si/sau ale unitătilor din structura acesteia nu pot fi ridicate de la sediul acestora pe tot timpul desfăsurării activitătii sub niciun motiv, de către nicio institutie care ar putea conduce la imposibilitatea desfăsurării interventiilor.

(2) Documentele operationale pot fi puse la dispozitia institutiilor abilitate numai sub formă de copii, iar originalele, în afara sezonului de interventie a activitătii, se pot consulta la sediul unitătii detinătoare.

Art. 117. - (1) Dispozitiile prezentei legi modifică în mod corespunzător prevederile legale privind interventiile active în atmosferă.

(2) Prevederile contrare prezentei legi se abrogă.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

EUGEN NICOLICEA

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 10 octombrie 2008.

Nr. 173.

 

ANEXA Nr. 1

 

DEFINITII

1. Interventii active în atmosferă - actiuni de modificare a stării microfizice si macrofizice a atmosferei pentru înlăturarea sau atenuarea efectelor distructive ori dăunătoare ale fenomenelor meteorologice prognozate ori constatate cu mijloace tehnico-stiintifice ori pentru obtinerea de conditii meteorologice favorabile. în sinteză se pot defini ca activităti de modificare artificială a vremii.

2. Sistemul national antigrindină si de crestere a precipitatiilor - ansamblu coerent organizatoric si functional, continând mijloace tehnice si personal specializat în actiuni de interventii active în atmosferă

3. S.I.M.I.N. - Sistemul national meteorologic integrat din structura Administratiei Nationale de Meteorologie

4. Centrul zonal de coordonare - parte a sistemului care coordonează actiuni de interventie activă, la care participă mai multe unităti de combatere a căderilor de grindină si/sau unităti de crestere a precipitatiilor si/sau în colaborare cu unităti similare din tările vecine, într-o zonă geografică si fizică a României.

5. Unitate de combatere a căderilor de grindină - parte operatională a sistemului, autonomă operational si care înlătură sau atenuează efectele distructive ale căderilor de grindină din zona sa de protectie.

6. Unitate de crestere a precipitatiilor -  parte operatională si/sau de cercetare a sistemului, destinată să realizeze interventii active în atmosferă, singură sau împreună cu unităti similare din tară ori din tările vecine, în scopul modificării vremii în zona de interes, în cadrul unor programe experimentale ori operationale.

7. Mijloace tehnice de combatere a grindinei - ansambluri complexe mecanice, pirotehnice, chimice, utilizate în unitătile de combatere a căderilor de grindină, conform tehnologiei aplicate

8. Tehnologie de combatere a căderilor de grindină - totalitatea metodelor si activitătilor din sistem destinate să prevină sau să micsoreze pagubele produse de grindină în zonele protejate

9. Produse meteorologice specializate - produsele meteorologice elaborate potrivit normelor stabilite de Administratia Natională de Meteorologie si de administratie, utilizate în domeniul activitătii

10. Rachetă antigrindină - vectorul purtător al agentului activ, utilizat în cadrul tehnologiei de combatere a căderilor de grindină

11. Punct de comandă - centrul decizional al unei unităti, din care se asigură conducerea întregii activităti, în conformitate cu tehnologia de interventii active în atmosferă, combaterea grindinei si/sau cresterea precipitatiilor

12. Punct de lansare - componenta de executie a unitătii, din care se asigură lansările rachetelor antigrindină la timp si în conditii de sigurantă

13. Zonă protejată (tintă) - arie stabilită a fi protejată la căderile de grindină

14. Zonă cu precipitatii crescute si/sau uniformizate - arie geografică extinsă, în care se execută actiuni de interventie activă pentru cresterea si/sau uniformizarea precipitatiilor, denumită si zonă de interes.

15. Zonă de comparatie - suprafata adiacentă zonei protejate, stabilită conform criteriilor din domeniu, si în care se execută activitatea de monitorizare a activitătii.

16. Eficientă fizică a interventiei - eficienta acestei activităti, comensurată numai prin elementele definitorii pentru succesul acesteia si calculată ca atare

17. Eficienta economică a interventiei - protectia asigurată operatorilor economici si populatiei din zona protejată/zona de interventie, calculată ca atare

18. Proiectant general al sistemului - persoana juridică română care elaborează conceptia pentru sistem si asigură avizele si activitătile, conform prezentei legi

19. Organizatie neguvernamentală de monitorizare - institutia care se ocupă cu supravegherea si evaluarea calitătii interventiilor active în atmosferă

20. Dezastre naturale meteorologice de proportii - căderea de precipitatii în cantitate cel putin triplă fată de cea mai mare valoare istorică, produsă în mod natural, pe bazin hidrografic, care s-a datorat activitătii si care a condus la inundatii de proportii în bazinul respectiv. La combaterea grindinei, se consideră dezastru natural meteorologic de proportii atunci când, ca urmare a activitătii, se produce un strat de grindină de minimum 5 cm pe mai mult de 25% din suprafata zonei protejate.

21. Fortă majoră la siguranta spatiului aerian - situatia demonstrabilă prin probe înregistrate în momentul producerii, în care, din motive tehnice, accidentale, cursul unui zbor nu poate fi scos în afara zonelor în care se execută actiuni de combatere a grindinei

22. Mijloace tehnice de interventii active (altele decât cele de combatere a grindinei) - mijloacele tehnice si echipamentele folosite în interventii active în atmosferă

 

ANEXA Nr. 2*)

 

STRUCTURA SISTEMULUI NATIONAL ANTIGRINDINA SI DE CRESTERE A PRECIPITATIILOR

RELATII DE COORDONARE-STRATEGIE, COLABORARE SI FUNCTIONARE

 

ANEXA Nr. 3*)

 

STRUCTURA

administratiei Sistemului national antigrindină si de crestere a precipitatiilor

 

 

ANEXA Nr. 4

 

BUNURILE

aflate în domeniul public al statului, care constituie infrastructura de interventii active în atmosferă

 

1. Infrastructura de comandă

2. Infrastructura de comunicatii

3. Infrastructura de informatică

4. Infrastructura zonelor de comparatie

5. Depozite pentru materiale explozive specifice

6. Mijloace de transport auto speciale

7. Mijloace logistice de aerodrom

8. Laboratoare fixe si mobile pentru analiza fizică si chimică a structurii atmosferei si a poluantilor

9. Reteaua de statii de radiolocatie si retele de echipamente speciale

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind interventiile active în atmosferă

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind interventiile active în atmosferă si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 octombrie 2008.

Nr. 906.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 97/2007

pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97 din 4 octombrie 2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu următoarele modificări si completări:

1. La articolul I punctul 1, articolul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

Art. 1. - (1) Se instituie alocatia de stat pentru copii ca formă de ocrotire a statului acordată tuturor copiilor, fără discriminare.

(2) Beneficiază de alocatie de stat pentru copii toti copiii în vârstă de până la 18 ani.

(3) Alocatia de stat pentru copii se acordă si tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învătământului liceal sau profesional, organizate în conditiile legii, până la terminarea acestora.

(4) Tinerii prevăzuti la alin. (3) care repetă anul scolar nu beneficiază de alocatie de stat, cu exceptia celor care repetă din motive de sănătate, dovedite cu certificat medical."

2. La articolul I punctul 2, alineatul (1) al articolului 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

Art. 3. - (1) Cuantumul alocatiei de stat pentru copii este de 40 lei lunar si se majorează anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse."

3. La articolul I punctul 3, alineatul (21) al articolului 4 se modifică si va avea următorul cuprins:

„(21) Pentru copiii pentru care s-a stabilit măsura de protectie specială prevăzută la art. 58 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, alocatia de stat pentru copii se plăteste numai în cont personal."

4. La articolul I, punctul 4 se modifică si va avea următorul cuprins:

„4. La articolul4, după alineatul (3) se introduc sapte noi alineate, alineatele (4)(10), cu următorul cuprins:

«(4) Pentru tinerii prevăzuti la art. 1 alin. (3), plata alocatiei de stat se face direct acestora, pe bază de cerere. Procedura de plată se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(5) Alocatia de stat pentru copiii prevăzuti la alin. (21) se virează în conturile personale deschise pentru acestia de către conducătorul directiei generale de asistentă socială si protectia copilului din subordinea consiliului judetean, respectiv din subordinea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, denumită în continuare directie generală, inclusiv pentru copiii încredintati organismului privat acreditat si licentiat în conditiile legii. Sumele cu titlu de alocatie de stat pentru copii se capitalizează până la împlinirea de către acestia a vârstei de 14 ani. După împlinirea de către titular a vârstei de 14 ani alocatia de stat poate fi plătită direct acestuia, cu încuviintarea conducătorului directiei generale, sau, în functie de optiunea acestuia, poate fi capitalizată în continuare în contul personal al acestuia până la împlinirea vârstei de 18 ani.

(6) Alocatia de stat plătită în conditiile prevăzute la alin. (5) se acordă titularului la împlinirea de către acesta a vârstei de 18 ani.

(7) În cazul decesului copilului prevăzut la alin. (21) sumele cu titlu de alocatie de stat plătite conform alin. (5) se fac venit la bugetul de stat.

(8) În cazul în care pentru copilul prevăzut la alin. (21) măsura de protectie specială prevăzută la art. 58 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 272/2004 încetează sau se modifică, alocatia de stat se va acorda potrivit situatiei în care se află copilul.

(9) În situatia în care copiii prevăzuti la alin. (8) sunt în întretinerea familiei sau, după caz, s-a instituit măsura alternativă a tutelei ori măsura de protectie specială a plasamentului la o familie, persoană sau la asistentul maternal, suma cu titlu de alocatie de stat capitalizată în conditiile alin. (5) poate fi utilizată de către reprezentantul legal al copilului în interesul acestuia, prin hotărârea comisiei pentru protectia copilului.

(10) După împlinirea de către copiii prevăzuti la alin. (21) a vârstei de 18 ani, acestia beneficiază de alocatie de stat pentru copii în aceleasi conditii ca tinerii prevăzuti la art. 1 alin. (3).»"

5. La articolul I punctul 5, articolul 5 se modifică si va avea următorul cuprins:

Art. 5. - (1) Lunar, serviciile de stare civilă ale consiliilor locale comunale, orăsenesti, municipale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti comunică directiei de muncă si protectie socială judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, denumite în continuare directii teritoriale, situatia privind copiii care au decedat.

(2) Pentru tinerii prevăzuti la art. 1 alin. (3), inspectoratul scolar judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, denumit în continuare inspectorat scolar, transmite directiilor teritoriale până la data de 1 octombrie a fiecărui an situatia centralizatoare privind elevii înscrisi în anul scolar. Situatia va cuprinde si elevii înscrisi în unitătile de învătământ private acreditate ori autorizate în conditiile legii.

(3) Pe parcursul anului scolar, inspectoratele scolare transmit lunar directiilor teritoriale situatia privind tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani si care nu mai urmează cursurile învătământului liceal sau profesional organizate în conditiile legii.

(4) Pentru tinerii înscrisi în unitătile de învătământ din subordinea altor autorităti ale administratiei publice centrale

de specialitate, aceste unităti de învătământ au obligatia de a transmite directiilor teritoriale situatiile prevăzute la alin. (2) si (3)."

6. La articolul I, după punctul 6 se introduce un nou punct, punctul 61, cu următorul cuprins:

„61. La articolul 6, alineatul (6) se modifică si va avea următorul cuprins:

«(6) Dreptul la alocatia de stat pentru copii încetează începând cu luna următoare celei în care nu mai sunt îndeplinite conditiile de acordare.»"

7. Articolul V se abrogă.

 

            Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

EUGEN NICOLICEA

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 10 octombrie 2008.

Nr. 174.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 97/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 97/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 octombrie 2008.

Nr. 907.

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind demisia unui senator

 

În temeiul prevederilor art. 70 alin. (2) din Constitutia României, republicată, ale art. 7 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 29 si 194 din Regulamentul Senatului,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Senatul ia act de cererea de demisie din functia de presedinte al Senatului si din calitatea de senator a domnului senator Nicolae Văcăroiu, ales în Circumscriptia electorală nr. 3 Arges, apartinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, si declară vacant locul de senator detinut de acesta.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din data de 20 octombrie 2008.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

NORICA NICOLAI

 

Bucuresti, 20 octombrie 2008.

Nr. 51.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind demisia unui senator

 

În temeiul prevederilor art. 70 alin. (2) din Constitutia României, republicată, ale art. 7 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 194 din Regulamentul Senatului,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Senatul ia act de cererea de demisie a doamnei senator Verginia Vedinas, aleasă în Circumscriptia electorală nr. 5 Bihor, apartinând Grupului parlamentar al Partidului România Mare, si declară vacant locul de senator detinut de aceasta.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din data de 20 octombrie 2008.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

NORICA NICOLAI

 

Bucuresti, 20 octombrie 2008.

Nr. 52.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind demisia unui senator

 

În temeiul prevederilor art. 70 alin. (2) din Constitutia României, republicată, ale art. 7 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 194 din Regulamentul Senatului,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Senatul ia act de cererea de demisie a domnului senator Pete Stefan, ales în Circumscriptia electorală nr. 5 Bihor, apartinând Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, si declară vacant locul de senator detinut de acesta.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din data de 20 octombrie 2008.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

NORICA NICOLAI

 

Bucuresti, 20 octombrie 2008.

Nr. 53.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind demisia unui senator

 

În temeiul prevederilor art. 70 alin. (2) din Constitutia României, republicată, ale art. 7 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 194 din Regulamentul Senatului,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Senatul ia act de cererea de demisie a domnului senator Popa Aron loan, ales în Circumscriptia electorală nr. 4 Bacău, apartinând Grupului parlamentar al Partidului National Liberal, si declară vacant locul de senator detinut de acesta.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din data de 20 octombrie 2008.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

NORICA NICOLAI

 

Bucuresti, 20 octombrie 2008.

Nr. 54.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 979

din 30 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei,

precum si unele măsuri adiacente

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskŕs Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată de Toma Naumescu Joachim, prin mandatar Ilie Gheorghe Vasile Cornel, în Dosarul nr. 39.755/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 18 martie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 39.755/3/2007, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente. Exceptia a fost ridicată de Toma Naumescu Joachim, prin mandatar Ilie Gheorghe Vasile Cornel, într-o cauză civilă.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia invocă art. 1 alin. (3) si (5), art. 11, art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) si (2), art. 20 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1), (2), (3) si (4), art. 52 alin. (1), (2) si (3) si art. 53 din Constitutie, cu referire la acte normative internationale privind drepturile omului, si sustine că dispozitiile legale atacate sunt neconstitutionale, deoarece permit instantelor judecătoresti să refuze înregistrarea sedintelor de judecată, la cererea părtilor.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă si asigurări sociale si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 154/2007 sunt constitutionale, nefiind contrare dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1 j si (2), art. 21 alin. (1)—(4)si ale art. 53. Apreciază că celelalte dispozitii din Constitutie, invocate de autorul exceptiei, nu au incidentă în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 21 decembrie 2007, aprobată prin Legea nr. 127/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 2 iunie 2008.

Articolul unic al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 154/2007 are următorul cuprins: „Termenul prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările si completările ulterioare, de la care se aplică dispozitiile art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările si completările ulterioare, referitoare la înregistrarea sedintelor de judecată, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2009."

Acest text de lege este raportat la prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5), art. 11, art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) si (2), art. 20 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1), (2), (3) si (4), art. 52 alin. (1), (2) si (3) si art. 53, cu referire la art. 1 si următoarele din Carta drepturilor si libertătilor fundamentale, art. 1 si următoarele din Carta europeană a drepturilor fundamentale, art. 1 si următoarele din Carta socială europeană revizuită si Recomandarea Consiliului Europei nr. 21/1987 privind asistenta victimelor si prevenirea victimizării lor.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că textele de lege a căror aplicare a fost prorogată cuprind dispozitii de procedură judiciară, pe care legiuitorul are competenta să le adopte, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie, si să stabilească data de la care ele se aplică, fără ca pe această cale să se încalce drepturile si libertătile consacrate în Legea fundamentală. Prorogarea aplicării acestor texte de lege, menite să perfectioneze sistemul procesual, nu încalcă drepturile si libertătile la care se referă autorul sesizării, în conditiile în care acesta beneficiază de toate garantiile instituite de legiuitor si prevăzute de legea în vigoare, pentru asigurarea unui proces echitabil.

De altfel, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii dispozitiilor legale care formează obiectul exceptiei din prezenta cauză, constatând, prin Decizia nr. 835 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 30 iulie 2008, că nu contravin Constitutiei si actelor normative internationale invocate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutia deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată de Toma Naumescu Joachim, prin mandatar Ilie Gheorghe Vasile Cornel, în Dosarul nr. 39.755/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 983

din 30 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 59 alin. 1 si art. 61 din Codul familiei

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader – judecător

Puskŕs Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 59 alin. 1 si art. 61 din Codul familiei, exceptie ridicată de Constantin Gheban în Dosarul nr. 1.043/40/2007 al Curtii de Apel Suceava - Sectia minori si familie.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei. în acest sens, arată că la dosar au fost comunicate concluzii prin care autorul solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. în acest sens, arată că prevederile criticate nu aduc atingere dispozitiilor constitutionale referitoare la egalitatea în fata legii si a autoritătilor publice, întrucât se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, fiind totodată în acord

si cu dispozitiile din actele internationale invocate, referitoare la respectarea vietii private si de familie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 25 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 1.043/40/2007, Curtea de Apel Suceava - Sectia minori si familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 59 alin. 1 si art. 61 din Codul familiei. Exceptia a fost ridicată de Constantin Gheban în recursul formulat de acesta împotriva Deciziei civile nr. 173Adin 4 septembrie 2007 a Tribunalului Botosani - Sectia civilă, prin care s-a respins apelul declarat de autor si s-a mentinut Sentinta civilă nr. 3.938 din 10 august 2005, pronuntată de Judecătoria Botosani, prin care s-a admis actiunea civilă pentru stabilirea paternitătii formulată de Elena Pelin în numele minorei Mălina-Petronela Pelin.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arată că „mama copilului din afara căsătoriei nu poate fi titularul actiunii în stabilirea paternitătii, întrucât această actiune în reclamatie de stare civilă nu îi apartine". Sustine că „formularea existentă în art. 59 alin. 1 din Codul familiei încalcă prevederile art. 16 din Constitutie, creând un privilegiu mamei copilului din afara căsătoriei, care intentează actiunea în reclamatie de stare civilă în nume propriu". Arată că „copilul minor lipsit de capacitate procesuală de exercitiu poate sta în judecată si poate să-si apere drepturile prin reprezentare, însă reprezentantul acestuia nu poate fi niciodată, el însusi, titularul actiunii în reclamatie de stare civilă". Sustine că, în caz contrar, s-ar încălca prevederile art. 41 alin. (1) din Codul de procedură civilă si art. 7 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice. Totodată, consideră că „consacrarea prezumtiei absolute în ceea ce priveste determinarea timpului legal al conceptiunii prevăzut în art. 61 din Codul familiei" încalcă dispozitiile art. 26 alin. (1) si (2) din Constitutie privind respectarea si ocrotirea vietii intime, familiale si private, întrucât „se restrânge drastic posibilitatea de a conferi semnificatie juridică unei realităti biologice - conceptiunea - făcând-o dependentă exclusiv de bunul plac al unei singure persoane, cu ignorarea intereselor legitime ale altor persoane". Sustine că „conceptiunea nu poate fi stabilită de legiuitor, ea trebuie probată si dovedită, inclusiv prin expertize medico-legale". Consideră că cele două texte de lege criticate contravin si dispozitiilor art. 8 privind dreptul la respectarea vietii private si de familie din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Curtea de Apel Suceava - Sectia minori si familie apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. în acest sens, arată că art. 59 alin. 1 din Codul familiei nu contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 16, deoarece pentru persoanele vizate de norma legală se instituie un tratament egal, neexistând nicio discriminare. Cu privire la invocarea de către autor a dispozitiilor art. 41 alin. 1 din Codul de procedură civilă, art. 7 alin. (1) si art. 40 din Decretul nr. 31/1954, consideră că o prevedere legală poate fi examinată prin raportare la norma constitutională si nu la altă dispozitie legală. Arată că art. 61 din Codul familiei contine prevederi cu valoare de principiu, acestea nefiind contrare dispozitiilor constitutionale invocate.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 59 alin. 1 si art. 61 din Codul familiei, republicat în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, având următorul cuprins:

- Art. 59 alin. 1: „Actiunea în stabilirea paternitătii din afara căsătoriei apartine copilului si se porneste în numele său de către mamă, chiar dacă este minoră, ori de reprezentantul lui legal.";

- Art. 61: „Timpul cuprins între a trei sute si a o sută optzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. El se socoteste de la zi la zi."

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 11 relative la dreptul international si dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 relative la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 26 alin. (1) si (2) referitoare la viata intimă, familială si privată si ale art. 57 privind exercitarea drepturilor si a libertătilor fundamentale. Totodată, consideră că textul de lege criticat contravine si dispozitiilor art. 8 referitoare la respectarea vietii private si de familie din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că art. 59 alin. 1 din Codul familiei reglementează actiunea în stabilirea paternitătii din afara căsătoriei. Aceasta este o actiune în reclamatie de stare civilă ce are ca obiect determinarea legăturii de filiatie dintre copilul din afara căsătoriei si tatăl său. Potrivit textului de lege criticat, actiunea în stabilirea paternitătii din afara căsătoriei apartine copilului si se poate porni în numele său de către mamă, chiar dacă este minoră, ori de reprezentantul său legal. Actiunea apartine copilului, indiferent dacă este minor sau major, si are caracter personal. Astfel, mama poate introduce actiunea în stabilirea paternitătii din afara căsătoriei, în numele copilului, actiunea introdusă de mamă, în nume propriu, fiind lipsită de legitimare procesuală. Copilul cu capacitate de exercitiu restrânsă si copilul care are capacitate de exercitiu deplină pot introduce singuri actiunea, deoarece aceasta are caracter personal.

Având în vedere toate acestea, Curtea constată că prevederile criticate nu aduc atingere dispozitiilor constitutionale referitoare la egalitatea în fata legii si a autoritătilor publice, întrucât se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, fiind totodată în acord si cu dispozitiile din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la respectarea vietii private si de familie.

Cât priveste prevederile art. 61 din Codul familiei, acestea creează o prezumtie absolută în ceea ce priveste determinarea timpului legal al conceptiunii. Având în vedere că nu se poate determina cu precizie data conceptiei unui copil, legiuitorul, pe baza datelor stiintifice medicale privind durata minimă si maximă a gestatiunii, a stabilit că perioada conceptiunii este cuprinsă între a 300-a zi si a 180-a zi dinaintea nasterii copilului. Această prezumtie are caracter absolut, în sensul că nu poate fi răsturnată cu privire la perioada gestatiei. Dovada, însă, că faptul conceptiei a avut loc la o anumită dată din timpul stabilit de lege ca fiind al conceptiei se poate face prin expertiză medico-legală. în aceste conditii, Curtea constată că art. 61 din Codul familiei nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate si celor din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind respectarea si ocrotirea vietii intime, familiale si private.

Curtea constată, de asemenea, că invocarea dispozitiilor art. 41 din Codul de procedură civilă si art. 7 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice nu poate fi primită, deoarece controlul constitutionalitătii prevederilor legale are loc numai prin raportare la norme constitutionale sau cuprinse în conventii si tratate la care România este parte, si nu la alte dispozitii sau acte normative din legislatia internă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 59 alin. 1 si art. 61 din Codul familiei, exceptie ridicată de Constantin Gheban în Dosarul nr. 1.043/40/2007 al Curtii de Apel Suceava - Sectia minori si familie.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 984

din 30 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Delia Maria Gută în Dosarul nr. 63/219/2008 al Judecătoriei Dej.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta anterioară a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 12 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 63/219/2008, Judecătoria Dej a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Exceptia a fost ridicată de Delia Maria Gută în judecarea cauzei civile, după casare, formulată de primarul comunei Mica, prin care s-a invocat nulitatea absolută a unui titlu de proprietate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arată că primarul are calitatea de presedinte al comisiei locale de aplicare a Legii nr. 18/1991, având controlul asupra tuturor activitătilor premergătoare eliberării actelor si, implicit, asupra legalitătii actelor întocmite în baza legilor fondului funciar. Consideră că dreptul conferit primarului de a solicita constatarea nulitătii actelor creează, în cadrul procesului civil, un dezechilibru între părti. în opinia autorului, acest dezechilibru este determinat de pozitia privilegiată pe care o are primarul atât ca reclamant, cât si ca presedinte al comisiei locale, existând posibilitatea ca acesta să îsi exercite acest drept în mod abuziv si, de asemenea, să nu depună toate actele necesare stabilirii adevărului în cauză.

Judecătoria Dej apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Precizează că, desi primarul are o pozitie privilegiată fată de autorul exceptiei, acesta nu este singurul care detine înscrisurile care stau la baza emiterii deciziei de validare a propunerii comisiei locale. Consideră că dreptul primarului de a invoca nulitatea este de natură a consolida dreptul la un proces echitabil, deoarece instanta este cea care are competenta de a cenzura actele, de a verifica respectarea prevederilor legii în emiterea deciziilor comisiei locale si judetene.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constitutionale. în acest sens, arată că acestea nu încalcă sub niciun aspect principiul egalitătii în drepturi, ci se aplică în mod egal persoanelor prevăzute în ipoteza normei de drept, fără discriminare pe criterii arbitrare. Totodată, consideră că invocarea nulitătii absolute de către primar nu îngrădeste dreptul la un proces echitabil, în conditiile în care instanta de judecată este cea care solutionează actiunea în nulitatea actelor emise cu încălcarea legilor fondului funciar, iar părtile beneficiază de mijloacele de apărare si de garantiile procesuale care asigură dreptul la un proces echitabil.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997. Alin. (2) al art. III din Legea nr. 169/1997 a fost modificat prin punctul 3 al articolului unic al titlului V - Modificarea si completarea Legii nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 - din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.

Art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 are următorul cuprins: „Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietătilor si de alte persoane care justifică un interes legitim, iar solutionarea cererilor este de competenta instantelor judecătoresti de drept comun."

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi si ale art. 21 alin. (3) relative la dreptul la un proces echitabil.

Totodată, consideră că textul de lege criticat contravine si dispozitiilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil, din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia, Curtea retine că textul de lege criticat stabileste persoanele legitimate a formula actiunea în constatarea nulitătii absolute, si anume primarul, prefectul, Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietătilor, precum si cele care justifică un interes legitim.

Totodată, Curtea observă că asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 s-a pronuntat prin Decizia nr. 700 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 8 octombrie 2007, constatând că acest text de lege este constitutional.

Astfel, Curtea a retinut că sanctiunea aplicabilă actelor civile prevăzute de Legea nr. 169/1997 este nulitatea absolută, iar potrivit regimului juridic al acestei sanctiuni, orice persoană care justifică un interes o poate invoca. Asa fiind, calitate procesuală activă în vederea promovării unei astfel de actiuni în justitie o au atât persoanele care justifică un interes legitim, cât si persoanele care au atributii cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Astfel, primarul sau prefectul, ca reprezentanti legitimi ai autoritătilor comunale, orăsenesti, municipale si, respectiv, judetene, precum si Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietătilor veghează la respectarea legalitătii emiterii actelor de către comisiile de fond funciar. în acelasi timp, prevederea expresă care include între titularii dreptului la actiune în constatarea nulitătii si primarul, prefectul sau Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietătilor constituie expresia garantării liberului acces la justitie si a dreptului la un proces echitabil, asa cum acestea sunt consacrate constitutional.

Deoarece nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea jurisprudentei Curtii, cele statuate anterior îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Cât priveste invocarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), Curtea constată că prevederile legale criticate se aplică în mod egal persoanelor prevăzute în ipoteza normei de drept, fără discriminare pe criterii arbitrare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Delia Maria Gută în Dosarul nr. 63/219/2008 al Judecătoriei Dej.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 985

din 30 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1), art. 13 si art. 15 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea si utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, si pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat"

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1), art. 13 si art. 15 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea si utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, si pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", exceptie ridicată de Gavril-Cornel Sabău si Mariana Stevăr în Dosarul nr. 1.456/33/2007 al înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 20 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 1.456/33/2007, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1), art. 13 si art. 15 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea si utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, si pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat". Exceptia a fost ridicată de Gavril-Cornel Sabău si Mariana Stevăr în recursul declarat de Guvernul României si Regia Autonomă „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat" împotriva Sentintei civile nr. 683 din 28 noiembrie 2007 a Curtii de Apel Cluj - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal, prin care s-a admis cererea formulată de autorii exceptiei si s-a dispus suspendarea executării dispozitiilor cuprinse în art. 2 si art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 793/2007, adoptată în temeiul art. 15 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 19/2002, prin care s-a aprobat vânzarea, prin licitatie deschisă, a imobilelor din anexa nr. 2 pct. 16 si 17.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia arată că, în temeiul textelor de lege criticate, s-a emis Hotărârea Guvernului nr. 793/2007, prin care s-a aprobat vânzarea, prin licitatie deschisă, a imobilelor aflate în domeniul privat al statului si în administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, inclusiv bunuri imobile cu privire la care autorii au formulat cereri de retrocedare. Sustin că prevederile criticate, prin care s-au creat conditiile vânzării la licitatie a imobilelor preluate în mod abuziv în timpul regimului comunist, revendicate de fostii proprietari ori de mostenitorii acestora, contravin dispozitiilor constitutionale invocate, deoarece neagă dreptul acestora de a redobândi imobilele si, de asemenea, încalcă obligatia pozitivă asumată de statul român de a restitui imobilele persoanelor îndreptătite, aspect sesizat în mod constant de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin solutiile pronuntate în cazurile „Aldea împotriva României", „Babes împotriva României", „Hollitzer împotriva României"si „Tudor împotriva României".

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal apreciază că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate prevăd, în mod expres, între conditiile imperative pentru vânzarea imobilelor, ca acestea să aibă situatia juridică clarificată si să nu fie grevate de sarcini.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constitutionale. în acest sens, arată că exercitarea dreptului de proprietate trebuie să se facă în limitele legii, iar legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în asa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 11 alin. (1), art. 13 si art. 15 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru

constituirea si utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, si pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 640/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 10 decembrie 2002, cu modificările ulterioare, având următorul cuprins:

- Art. 11 alin. (1): „Imobilele, proprietate privată a statului, aflate în administrarea R.A. - A.P.P.S., care au situatia juridică clarificată si nu sunt grevate de sarcini, pot fi vândute potrivit prevederilor prezentei ordonante.";

- Art. 13: „Vânzarea imobilelor se realizează prin licitatie deschisă, în conditiile prezentei ordonante.";

- Art. 15 alin. (2): „Vânzarea prin licitatie a imobilelor cuprinse în lista stabilită prin hotărâre a Guvernului se face cu aprobarea Secretariatului General al Guvernului."

Autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, ale art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului si ale art. 44 alin. (1)-(3) referitoare la dreptul de proprietate privată. Totodată, consideră că textul de lege criticat contravine si dispozitiilor art.1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că textele de lege criticate reglementează posibilitatea ca imobilele, proprietate privată a statului, aflate în administrarea R.A. - A.P.P.S, cuprinse în lista stabilită prin hotărâre a Guvernului, care au situatia juridică clarificată si care nu sunt grevate de sarcini, să poată fi vândute. Aceasta, deoarece statul se comportă în privinta bunurilor aflate în proprietatea sa privată ca orice titular de drept de proprietate. Per a contrarie, celelalte imobile nu pot face obiectul vânzării, înainte ca instanta de judecată să se pronunte definitiv si irevocabil cu privire la titularul dreptului de proprietate.

În aceste conditii, Curtea constată că pot fi vândute numai imobilele, proprietate privată a statului, aflate în administrarea R.A. - A.P.P.S, care au situatia juridică clarificată, astfel încât nu poate fi primită critica autorilor exceptiei potrivit căreia textele de lege criticate sunt neconstitutionale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1), art. 13 si art. 15 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea si utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, si pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", exceptie ridicată de Gavril-Cornel Sabău si Mariana Stevărîn Dosarul nr. 1.456/33/2007 al înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 986

din 30 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II raportat la art. I punctul 1 din Legea nr. 193/2007 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, raportat la art. 3 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. II raportat la art. I punctul 1 din Legea nr. 193/2007 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, raportat la art. 3 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, exceptie ridicată de Viktor Cserb în Dosarul nr. 6.692/325/2008 al Judecătoriei Timisoara.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei, arătând că partea Comisia locală de fond funciar Giroc a comunicat la dosar note scrise prin care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. în acest sens, arată că textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16, întrucât acestea se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de norma legală, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 1 iulie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 6.692/325/2008, Judecătoria Timisoara a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II raportat la art. I punctul 1 din Legea nr. 193/2007 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, raportat la art. 3 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997. Exceptia a fost ridicată de Viktor Cserb într-o cauză civilă având ca obiect plângerea formulată de acesta împotriva hotărârii Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată Timis, prin care a solicitat anularea în parte a hotărârii, întrucât comisia nu a retinut, ca temei legal al cererii pentru reconstituirea dreptului de proprietate, Legea nr. 193/2007.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că Legea nr. 193/2007 „împarte persoanele fizice în două categorii", prin aceasta fiind discriminatorie. Astfel, categoria de persoane fizice prevăzută în art. I punctul 1, respectiv persoanele fizice deposedate de teren pe care se află păsuni si fânete, pentru care reconstituirea se face pentru diferenta dintre suprafata de 50 ha de familie si cea adusă în cooperativa agricolă de productie sau preluată prin acte normative speciale ori prin orice alt mod de la membri cooperatori sau de la orice altă persoană fizică deposedată, dar nu mai mult de 100 ha de proprietar deposedat, este favorizată în raport cu „celelalte persoane fizice, inclusiv cele prevăzute la punctul 2 al art. I din aceeasi lege, cărora nu li se mai acordă acest drept de a formula cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, indiferent dacă mai au sau nu în proprietate terenuri". Consideră că legiuitorul „face deosebire între persoanele fizice cu avere si celelalte persoane".

Judecătoria Timisoara consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constitutionale. în acest sens, arată că acestea instituie reguli distincte în ceea ce priveste reconstituirea dreptului de proprietate pentru categorii de persoane aflate în situatii juridice diferite; or, principiul egalitătii nu înseamnă uniformitate, asa încât, dacă la situatii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situatii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Prin urmare, consideră că dispozitiile criticate nu încalcă sub niciun aspect principiul egalitătii în drepturi a cetătenilor si nici celelalte reglementări internationale invocate, regimul juridic diferit fiind justificat în mod obiectiv de faptul că persoanele vizate de dispozitiile criticate se află în situatii diferite. Totodată, apreciază că art. 15 alin. (1) si art. 46 din Constitutie nu au incidentă în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiect al exceptiei îl constituie prevederile art. II raportat la art. I punctul 1 din Legea nr. 193/2007 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 25 iunie 2007, raportat la art. 3 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, modificată ultima dată prin Legea nr. 193/2007.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. I punctul 1 din Legea nr. 193/2007: „Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2-1), cu următorul cuprins:

«(21)Pentru terenurile proprietarilor deposedati, persoane fizice, pe care se află păsuni si fânete, reconstituirea se face pentru diferenta dintre suprafata de 50 ha de familie si cea adusă în cooperativa agricolă de productie sau preluată prin acte normative speciale ori prin orice alt mod de la membri cooperatori sau de la orice altă persoană fizică deposedată, dar nu mai mult de 100 ha de proprietar deposedat.»";

- Art. II din Legea nr. 193/2007: „Persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (21) din Legea nr. 1/2000, cu modificările si completările ulterioare si cu cele aduse prin prezenta lege, pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferentele de suprafată ce pot fi restituite, conform prezentei legi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.";

- Art. 3 din Legea nr. 1/2000:

„(1) Pentru aplicarea prezentei legi comisia locală dispune de totalitatea terenurilor proprietate privată a unitătii administrativ-teritoriale respective.

(2) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice prevăzute la art. 9 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, se face pentru diferenta dintre suprafata de 10 ha de familie si cea adusă în cooperativa agricolă de productie sau preluată prin legi speciale ori în orice mod de la membrii cooperatori, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat. (21) Pentru terenurile proprietarilor deposedati, persoane fizice, pe care se află păsuni si fânete, reconstituirea se face pentru diferenta dintre suprafata de 50 ha de familie si cea adusă în cooperativa agricolă de productie sau preluată prin acte normative speciale ori prin orice alt mod de la membri cooperatori sau de la orice altă persoană fizică deposedată, dar nu mai mult de 100 ha de proprietar deposedat.

(3) În cazul în care în localitate nu există suprafete de teren agricol, pentru a satisface integral cererile, în conditiile prevăzute la alin. (2), reconstituirea dreptului de proprietate se va face, la propunerea comisiei locale, din suprafetele de teren agricol trecute în proprietatea comunei, orasului sau municipiului, conform art. 49 din Legea nr. 18/1991, republicată, din terenul comunelor limitrofe pe raza cărora se află terenul agricol solicitat, prin transfer de anexe cu validarea comisiei judetene, precum si prin hotărâri judecătoresti rămase definitive si irevocabile.

(4) În situatia în care nu se poate face reconstituirea dreptului de proprietate integral, în conditiile alin. (2), se vor acorda despăgubiri pentru diferenta de teren neretrocedat.

(5) Prin proprietar deposedat, în sensul prezentei legi, se întelege persoana titulară a dreptului de proprietate în momentul deposedării."

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetăteni, ale art. 15 alin. (1) relative la universalitate, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice si ale art. 46 privind dreptul la mostenire. Totodată, consideră că textul de lege criticat contravine atât dispozitiilor art. 14, referitoare la interzicerea discriminării, din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, cât si dispozitiilor art. 1, privind interzicerea generală a discriminării, din Protocolul nr. 12 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că, în timp ce art. 3 din Legea nr. 1/2000 reglementează reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor aduse în cooperativa agricolă de productie sau preluate prin legi speciale sau în orice alt mod, în limita a 50 de hectare de familie, respectiv pentru fiecare proprietar deposedat, art. I punctul 1 din Legea nr. 193/2007 reglementează dreptul proprietarilor deposedati, persoane fizice, pe ale căror terenuri se află păsuni si fânete, la reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferenta dintre suprafata de 50 ha de familie si cea adusă în cooperativa agricolă de productie sau preluată prin acte normative speciale ori prin orice alt mod de la membri cooperatori sau de la orice altă persoană fizică deposedată, dar nu mai mult de 100 ha de proprietar deposedat. Acestia din urmă pot formula, potrivit art. II din Legea nr. 193/2007, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferentele de suprafată ce pot fi restituite, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Curtea constată că această solutie a legiuitorului nu contravine principiului egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, dat fiind că reglementarea criticată se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de norma legală, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. Curtea Constitutională a stabilit în jurisprudenta sa, în acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (cauza Marckx împotriva Belgiei, 1979), că violarea principiului egalitătii si nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferentiat unor situatii care, în functie de scopul urmărit, nu sunt diferite, fără să existe o motivare obiectivă si rezonabilă. Astfel, în spetă, în absenta retinerii oricărui criteriu cu valente discriminatorii, reglementarea criticată nu contravine dispozitiilor constitutionale si celor din conventiile internationale invocate relative la nediscriminare.

Totodată, Curtea retine că, în jurisprudenta sa, a statuat în mod constant că este dreptul suveran al legiuitorului de a aprecia întinderea si amploarea măsurilor pe care le stabileste prin legile speciale reparatorii.

În ceea ce priveste invocarea prevederilor art. 15 alin. (1)si art. 46 din Constitutie, se observă că acestea se referă, pe de o parte, la universalitate, iar pe de altă parte, la dreptul la mostenire. Astfel, Curtea constată că aceste dispozitii constitutionale nu sunt incidente în cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II raportat la art. I punctul 1 din Legea nr. 193/2007 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, raportat la art. 3 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, exceptie ridicată de Viktor Cserb în Dosarul nr. 6.692/325/2008 al Judecătoriei Timisoara.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.026

din 7 octombrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 58 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă – procuror

Claudia Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 58 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicată de Gheorghe Boldea în Dosarul nr. 6.782/233/2008 al Tribunalului Galati - Sectia comercială, maritimă si fluvială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează Curtea asupra faptului că partea lancu Boldea a transmis la dosarul cauzei note scrise prin care solicită, pe de o parte, judecarea cu celeritate si, pe de altă parte, respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece controlul modalitătilor fn care instantele de judecată interpretează si aplică legea nu intră în competenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 2 iulie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 6.782/233/2008, Tribunalul Galati - Sectia comercială, maritimă si fluvială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001.

Exceptia a fost ridicată de Gheorghe Boldea, prin reprezentant Mihail Boldea, într-o cauză având ca obiect solutionarea unui recurs formulat împotriva unei sentinte civile prin care s-a dispus validarea unui mandat de primar.

În motivarea exceptiei autorul acesteia arată că dispozitiile art. 58 din Legea nr. 215/2001 contravin prevederilor art. 16, art. 21, art. 24 si art. 53 din Constitutie, deoarece „legiuitorul nu a stabilit în niciun text de lege care este calea de atac ce poate fi exercitată împotriva sentintei de validare (a mandatului de primar) si nici nu prevede care ar fi această cale de atac". Datorită acestei lacune legislative, „practicienii au creat interpretări din cele mai diverse în ceea ce priveste calea de atac, instanta competentă, constituirea completului si procedura ce trebuie aplicată". Totodată, sustine că interpretarea textului de lege de către instantele de judecată determină o limitare a liberului acces la justitie si o îngrădire a dreptului de petitionare, fără să existe o dispozitie legală în acest sens.

Tribunalul Galati - Sectia comercială, maritimă si fluvială si de contencios administrativ apreciază că textele de lege criticate sunt constitutionale chiar dacă acestea nu contin norme procedurale referitoare la exercitarea căii de atac împotriva sentintei judecătoresti de validare a unui mandat de primar. Orice dispozitii dintr-o lege specială se completează cu dispozitii de drept comun si prin interpretarea prin analogie a celorlalte articole din lege, astfel că, în spetă, recurentului îi este garantat dreptul la un recurs efectiv, fiind respectate prevederile constitutionale pretins a fi încălcate. în plus, mentionează că, potrivit competentei sale, Curtea Constitutională nu poate suplini lacune ale legii, nefiind organ legislativ.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 58 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nuau comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 58 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007. Dispozitiile alin. (1) al art. 58 au fost modificate de art. I pct. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 66/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 30 mai 2008, iar alin. (2) al aceluiasi articol a fost modificat prin art. III pct. 5 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 20/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 7 martie 2008. Prevederile art. 58 sunt incluse în Capitolul III - Primarul si viceprimarul si, în prezent, au următorul continut:

„(1) Validarea alegerii primarului se face fn termen de 20 de zile de la data desfăsurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a căreirază teritorială se află comuna sau orasul, de către un judecător desemnat de presedintele judecătoriei, după îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) si (11) din Legea nr. 334/2006, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunta în cazurile prevăzute la art. 31 alin. (4)."

Dispozitiile art. 31 alin. (4) din lege, la care textul criticat face trimitere, aii următoarea redactare:

„(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată încălcarea conditiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în conditiile Legii privind alegerea autoritătilor administratiei publice locale."

Autorul exceptiei consideră că textele de lege mentionate încalcă prevederile constitutionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justitie, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 51 - Dreptul de petitionare si ale art. 53 - Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că aceasta urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, pentru următoarele motive:

Autorul exceptiei îsi fundamentează critica de neconstitutionalitate pe o pretinsă lacună legislativă, care, în opinia sa, generează diverse interpretări în rândul practicienilor si a instantelor de judecată, fiind astfel încălcate principiul egalitătii în drepturi, accesul liber la justitie, dreptul la apărare si dreptul de petitionare.

Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în exercitarea controlului de constitutionalitate, Curtea nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului. Instanta de contencios constitutional a statuat constant în jurisprudenta sa în materie, de exemplu Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999, că ea nu poate da o altă formulare textelor de lege pe care le-ar considera nesatisfăcător redactate, nu îsi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică spre a îndeplini rolul de „legislator pozitiv" si nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite.

Mai mult, Curtea constată că, în realitate, autorul exceptiei critică modalitătile diferite în care instantele de judecată interpretează si aplică textul de lege criticat, ceea ce nu poate constitui însă obiect al controlului de constitutionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 58 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicată de Gheorghe Boldea în Dosarul nr. 6.782/233/2008 al Tribunalului Galati - Sectia comercială, maritimă si fluvială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia Margareta Krupenschi

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind recunoasterea asociatiei „Uniunea Croatilor din România" ca fiind de utilitate publică

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 39 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 246/2005,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se recunoaste asociatia „Uniunea Croatilor din România", persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, cu sediul în comuna Carasova nr. 22, judetul Caras-Severin, ca fiind de utilitate publică.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Secretarul general al Guvernului,

Gabriel Berea

Departamentul pentru Relatii

Interetnice,

Marko Attila Gâbor,

secretar de stat

p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 8 octombrie 2008.

Nr. 1.281.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

 

ORDIN

privind aprobarea rectificării bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2008 al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor - ÎNCERC Bucuresti

 

În temeiul prevederilor Art. 2. alin. (3) din Legea nr. 292/2002 privind stabilirea modalitătii de aprobare a bugetelor de venituri si cheltuieli ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, ale art. 24 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 15 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 361/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă rectificarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2008 al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor- ÎNCERC, Bucuresti, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Cheltuielile totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri si cheltuieli prevăzut la art. 1 reprezintă limite maxime ce nu pot fi depăsite decât în cazuri justificate, cu aprobarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor si a Ministerului Economiei si Finantelor, precum si cu avizul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse.

Art. 3. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage răspunderea contraventională în conditiile legii.

Art. 4. - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor- ÎNCERC Bucuresti va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

Anna Horvâth,

secretar de stat

 

Bucuresti, 23 septembrie 2008.

Nr. 1.209.

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCTII SI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR - ÎNCERC BUCURESTI

Cod fiscal 698

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI

rectificat pe anul 2008

 

- mii lei -

INDICATORI

Nr.rind

BVC aprobat an 2008

Rectificare BVC an 2008

Diferenta

A

0

 

 

 

I VENITURI TOTALE, din care:

1

18.360

18.360

0

1)VENITURI DIN EXPLOATARE, din care:

2

18,340

18.340

0

a) Venituri din activitatea de baza*)

3

17.120

17.120

0

b) Venituri din alte activităti conexe activitătii de cercetare - dezvoltare

4

1 220

1 220

0

2} VENITURI FINANCIARE

5

20

20

0

3} VENITURI EXTRAORDINARE

6

-

-

 

II CHELTUIELI TOTALE, din care:

7

16.610

16.610

0

1) Cheltuieli de exploatare total, din care:

8

16.593

16.593

0

a) Bunuri si servicii

9

5.195

5.195

0

b) Cheltuieli de personal, din care:

10

9.004

9.004

0

- cheltuieli cu salariile

11

6.400

6.400

0

- contributii pentru asigurări sociale de stat

12

1.240

1.240

0

- contributii pentru asigurările de somaj

13

61

61

0

 

A

0

 

 

 

- contributii pentru asigurarile sociale de sănătate

14

350

350

0

- contributii pentru asigurările de accidente de munca si boli profesionale

15

61

61

0

- contributii pentru concedii si indemnizatii

16

54

54

0

- contributii la Fondul de garantare a creantelor saiariale

17

16

16

0

- contributii la fondul de pensii facultative

18

_

_

 

- alte cheltuieli de personal, din care:

19

822

822

0

- deplasări, detasări

20

272

272

0

- tichete de masa

21

550

550

0

c) Chelt.de exploatare privind amortizarea si provizioanele

22

1.600

1.600

0

d) Cheltuieli de protocol

23

35

35

0

e) Cheltuieli de reclama si publicitate

24

51

51

0

f) Cheltuieli cu sponsorizarea

25

-

-

 

g) Cheltuieli prevăzute la art.21(3 - litera o) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal

26

128

128

0

- tichete de crese

27

 

 

 

- tichete cadou

28

 

 

 

h) Alte cheltuieli

29

580

580

0

2) Cheltuieli financiare, din care

30

17

17

0

- cheltuieli privind dobânzile

31

 

 

 

- alte cheltuieli financiare

32

17

17

0

3) Cheltuieli extraordinare

33

_

_

 

III. REZULTATUL BRUT (profit / pierdere)

34

1.750

1.750

0

IV. IMPOZIT PE PROFIT

35

280

280

0

V. REZULTATUL NET (profit/ pierdere)

36

1.470

1.470

0

VI. ACOPERIREA PIERDERILOR CONTABILE DIN ANII PRECEDENTI

37

 

 

 

VII. PROFITUL DE REPARTIZAT RĂMAS DUPĂ ACOPERIREA PIERDERILOR CONTABILE DIN ANII PRECEDENTI (potrivit OG 57/2002 aprobata prin Legea nr.324/2003) din care:

38

1.470

1.470

0

a) Pentru cointeresarea personalului angajat în activitatea de cercetare-dezvolta re

39

294

294

0

b) Pentru finantarea dezvoltării institutului, in conformitate cu planul de investitii si dotări ale acestuia, aprobat de organul administratiei centrale coordonator

40

882

882

0

c) Pentru desfăsurarea activitătii curente, inclusiv pentru cofinantarea proiectelor

41

294

294

0

VIII. SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care:

42

4.362

4.174

-188

1. Surse proprii

43

2.482

2.482

0

2. Alocatii de la bugetul de stat pentru investitii

44

1.880

1.692

-188

3. Credite bancare pentru investitii

45

 

 

 

- interne

46

 

 

 

- externe

47

 

 

 

4. Alte surse

48

 

 

 

IX. UTILIZAREA RESURSELOR PENTRU INVESTITII, din care:

49

4.362

4.174

-188

1. Investitii, inclusiv investii in curs la finele anului

50

4.362

4.174

-188

2. Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii

51

 

 

 

- interne

52

 

 

 

- externe

53

 

 

 

 

 

A

0

 

 

 

X. DATE DE FUNDAMENTARE

 

 

 

 

1. Venituri totale (rd.01)

54

18.360

18.360

0

2. Cheltuieli aferente veniturilor totale

55

16.610

16.610

0

3. Rezultate (+/-) (rd.54-rd.55)

56

1.750

1.750

0

4. Număr mediu de personal, total institut din care

57

305

305

0

- număr mediu personal de cercetare - dezvoltare

58

235

235

0

5. Câstigul mediu lunar pe salariat, total institut *) (lei)

59

1.688

1.688

0

6.Castigul medii] lunar pe personal de cercetare - dezvoltare (lei)

60

2.265

2.265

0

7. Rentabilitatea (rd.56/rtd.55*100)

61

10,54

10,54

0

8. Productivitatea muncii pe total personal mii lei/pers rd.02/rd57

62

60,13

60,13

0

9. Rata rentabilitătii financiare (rd.38*100)/capital propriu

63

10,62

10.77

0.15

10. Plati restante

64

-

-

-

11.Creante de incasat

65

-

-

-

 

 

 

 

 


*) Veniturile realizate din contractele de cercetare încheiate cu Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului/Autoritatea Natională pentru Cercetare Stiintifică, inclusiv cele din contractele de finantare pe programe-nucleu, sunt în sumă de 2.392,7 mii lei, încheiate până la data de 31 mai 2008, iar cele realizate din contracte încheiate cu ordonatorii principali de credite care finantează programe si proiecte din planurile sectoriale sunt în sumă de - mii lei.

**) Câstigul mediu lunar pe salariat este calculat fără influenta sumelor prevăzute pentru plata indemnizatiilor membrilor Consiliului de administratie si drepturilor salariale ale directorului general.

 

NOTĂ: În cheltuielile cu salariile pe anul 2008 s-au cuprins si:

- suma de 87.360 lei, reprezentând indemnizatiile membrilor consiliului de administratie;

- suma de 156.050 lei, reprezentând drepturile bănesti ale directorului general.