MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 721         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 24 octombrie 2008

 

SUMAR

 

DECRETE

 

930. - Decret privind rechemarea unui ambasador

 

931. - Decret privind rechemarea unui ambasador

 

932. - Decret privind rechemarea unui ambasador

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

            Decizia nr. 1.094 din 15 octombrie 2008 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 56 [art. 107 alin. (1) si (4)], pct. 12 [art. 12 alin. (2)], pct. 50 [art. 96], pct. 77 [art. 129 alin. (1)] si pct. 53 [art. 105 alin. (2)] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind rechemarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Domnul Doru Romulus Costea se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar, sef al Misiunii Permanente a României pe lângă Oficiul Natiunilor Unite de la Geneva si organizatiile internationale cu sediul în Confederatia Elvetiană.

Art. 2. - Domnul Doru Romulus Costea îsi va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 17 octombrie 2008.

Nr. 930.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind rechemarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Doamna Silvia Davidoiu (Stancu) se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar al României în Irlanda.

Art. 2. - Doamna Silvia Davidoiu (Stancu) îsi va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 17 octombrie 2008.

Nr. 931.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind rechemarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Domnul Vasile Sofineti se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar al României în Republica India, Republica Populară Bangladesh, Republica Maldivelor, Regatul Nepal si Republica Democrată Socialistă Sri Lanka.

Art. 2. - Domnul Vasile Sofineti îsi va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 17 octombrie 2008.

Nr. 932.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.094

din 15 octombrie 2008

referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 56 [art. 107 alin. (1) si (4)], pct. 12 [art. 12 alin. (2)], pct. 50 [art. 96], pct. 77 [art. 129 alin. (1)] si pct. 53 [art. 105 alin. (2)] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

 

Cu Adresa nr. 2.378 din 10 octombrie 2008, Presedintele României a transmis Curtii Constitutionale sesizarea de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi. Sesizarea, formulată în temeiul art. 146 lit. a) din Constitutie si al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a fost înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 10.946 din 10 octombrie 2008 si formează obiectul Dosarului nr. 1.983A/2008.

în motivarea obiectiei se arată că următoarele texte din legea criticată sunt neconstitutionale, deoarece:

- art. 107 alin. (4), potrivit căruia persoanele care au îndeplinit functia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiază la data pensionării de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistrati, contravine art. 16 alin. (1) din Constitutie privind egalitatea în fata legii, fără privilegii si fără discriminări. Se consideră că acest text de lege „creează o discriminare pozitivă inacceptabilă" în beneficiul consilierilor de conturi „care au îndeplinit functia pe durata unui mandat complet, respectiv 6 ani, în timp ce magistratii beneficiază de pensie de serviciu, dacă au îndeplinit functia timp de 25 de ani". De altfel, dispozitiile criticate „sunt discriminatorii" si fată de art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, care prevede că pot beneficia de pensie de serviciu în cuantumul prevăzut de lege pentru magistrati si „fostii judecători si procurori financiari si consilierii de conturi de la sectia jurisdictională care au exercitat aceste functii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel putin 25 de ani în functia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor, precum si în functia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la sectia jurisdictională a Curtii de Conturi". Or, în mod constant, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutională a statuat că discriminarea trebuie apreciată prin raportare la cetătenii care au acelasi statut profesional sau social, astfel că, dacă la situatii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situatii diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit;

- art. 12 alin. (2), care dispune că organizarea activitătii Curtii de Conturi si valorificarea actelor de control se reglementează „printr-un regulament adoptat de plenul Curtii", contravine art. 73 alin. (3) lit. I) din Constitutie, potrivit căruia organizarea si functionarea acesteia se reglementează prin lege organică. Se consideră că „în felul acesta Plenul Curtii de Conturi se substituie Parlamentului, institutia dobândind atributii de legiferare";

- art. 96, „prin care se instituie în sarcina Curtii de Conturi obligatia de a cere celor în drept suspendarea din functie «a persoanelor acuzate de săvârsirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la solutionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate»", încalcă atât art. 23 alin. (11) din Constitutie, referitor la prezumtia de nevinovătie ce operează până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoresti de condamnare, cât si art. 41 alin. (1) din aceasta, „pentru că restrictionează dreptul la muncă". Astfel, în situatia în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte incompatibile cu functia detinută, art. 52 alin. (1) din Codul muncii permite suspendarea contractului individual de muncă din initiativa angajatorului, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoresti. Asadar, doar angajatorul poate aprecia care sunt măsurile ce se impun pentru protejarea activitătii economice. Stabilirea acestei competente a Curtii de Conturi contravine si art. 135 din Constitutie, referitor la principiul economiei de piată, întrucât „deciziile privind conducerea întreprinderilor apartin exclusiv administratiei acestora";

- art. 129 privind stabilirea amenzii printr-un regulament aprobat de Plenul Curtii de Conturi este contrar dispozitiilor art. 139 alin. (1) din Constitutie, potrivit căruia impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurărilor de stat se stabilesc numai prin lege. Or, art. 129 alin. (2) din legea criticată prevede că sumele reprezentând amenzi civile se fac venit la bugetul de stat, astfel că „amenda trebuie să se stabilească prin lege si nu printr-un regulament adoptat de către entitatea care constată abaterile". în sensul acestor sustineri se invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale, care a „statuat că stabilirea sanctiunii trebuie să fie în competenta autoritătii publice însărcinate cu organizarea executării legii si nu a celei însărcinate cu aplicarea legii";

- art. 105 alin. (2) privind conditiile de numire în functia de consilier de conturi este contrar art. 140 alin. (4) din Constitutie, întrucât „restrângerea sferei studiilor absolvite, doar la cele economice sau juridice, excedează textului constitutional, consilierii Curtii de Conturi fiind numiti de către Parlament, în urma negocierii dintre partidele politice". Se mai arată că, dacă legiuitorul constituant ar fi dorit ca numirea consilierilor de conturi să se facă în anumite conditii, „ar fi procedat ca în cazul magistratilor sau al membrilor Curtii Constitutionale", în sensul că acestia sunt numiti în functie în conditiile legii organice, asa cum prevede art. 125 din Constitutie;

- art. 107 alin. (1) recunoaste membrilor Curtii de Conturi statutul de „demnitari de stat" tocmai din cauza numirii lor pe criterii politice. Or, „sintagma «demnitar de stat» nu îsi găseste corespondentul în legislatia actuală, art. 16 alin. (3) din Constitutie referindu-se la functii si demnităti publice".

În consecintă, solicită Curtii Constitutionale să admită sesizarea de neconstitutionalitate si să constate că Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi contravine art. 16 alin. (1), art. 23 alin. (11), art. 41 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. I), art. 135 alin. (1), art. 139 alin. (1) si art. 140 alin. (4) din Constitutie.

În conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciază că sesizarea privind obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 este vădit neîntemeiată. în acest sens, arată că art. 107 alin. (4) din lege nu contravine prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), deoarece, potrivit art. 140 alin. (4) din Constitutie, „membrii Curtii de Conturi sunt supusi incompatibilitătii prevăzute de lege pentru judecători. în aceste conditii, este firesc ca Parlamentul să aibă dreptul de a crea o corespondentă între cele două categorii de functii si în privinta stabilirii cuantumului pensiei de serviciu". Cu privire la criticile ce vizează art. 12 alin. (2) din lege, apreciază că „Parlamentul nu poate fi obligat să legifereze în detaliu modul concret în care urmează să se organizeze si să functioneze o anumită autoritate publică", precum si că „nu s-a încălcat nicio dispozitie constitutională prin atribuirea Curtii de Conturi a dreptului de a-si aproba un regulament propriu". Invocarea încălcării art. 73 alin. (3) lit. I) din Constitutie este, pe de o parte, inadmisibilă, „întrucât este identică cu unul dintre motivele pentru care Presedintele României a transmis Parlamentului spre reexaminare legea respectivă, iar forul legislativ s-a pronuntat deja în această materie", iar, pe de altă parte, Legea pentru organizarea si functionarea Curtii de Conturi a fost adoptată ca lege specială, chiar în temeiul acestui text constitutional. „Parlamentul nu poate interzice acestei autorităti să dezvolte prevederile legii sale organice în reglementări de procedură." De altfel, si Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale prevede că aceasta îsi desfăsoară activitatea în baza unui regulament propriu. în legătură cu criticile referitoare la art. 96 din lege, se arată că „prin această dispozitie s-a instituit obligatia Curtii de Conturi de a cere celor în drept suspendarea din functie a celor în cauză, dar această procedură nu este discretionară", iar textul de lege este „de natură a consolida auditul financiar, ceea ce nu afectează nicio prevedere constitutională". în plus, se consideră că art. 96 din lege se referă la o persoană împotriva căreia organele competente au formulat acuzatii sustinute cu probe si suspendarea din functie „nu impietează asupra prezumtiei de nevinovătie a acesteia, de care va continua să beneficieze până la definitivarea procedurii judiciare." Apreciază că nici sustinerile privind neconstitutionalitatea art. 129 alin. (2) din lege nu pot fi retinute, întrucât acesta dispune cu privire la modul de aplicare a prevederilor art. 127 si art. 128 din aceeasi lege. în sfârsit, si criticile formulate cu privire la art. 105 alin. (2) din lege, prin raportare la art. 140 alin. (4) din Constitutie, sunt neîntemeiate, deoarece „tinând seama de specificul activitătii Curtii de Conturi si de rolul ei special" este dreptul Parlamentului să stabilească conditiile de specializare a consilierilor de conturi, iar numirea lor în urma unor negocieri politice „nu are relevantă pentru desemnarea candidatilor la functia respectivă".

Guvernul, în punctul de vedere exprimat, arată că sesizarea este neîntemeiată, deoarece: prevederile art. 107 alin. (4), care dispun cu privire la dreptul la pensie al consilierilor de conturi, sunt în concordantă cu art. 47 alin. (2) din Constitutie, astfel că „legiuitorul este în drept să stabilească si să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, conditiile si criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul si cuantumul acestora". Invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului cu privire la situatia juridică obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane, se arată că legiuitorul poate institui tratamente juridice diferentiate „[...] si printr-un mod de calcul si cuantum diferite ale pensiilor", dacă situatia obiectiv diferită a unor categorii de persoane le justifică sau chiar le impune, fără ca aceasta să reprezinte privilegii sau discriminări. Aspectul criticat este de oportunitate, iar nu de constitutionalitate. Se precizează că „modalitatea de instituire a pensiei de serviciu prin raportare la pensia de serviciu a magistratilor se regăseste si în alte reglementări, precum: Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor, Legea nr. 7/2006 privind Statutul functionarului public parlamentar". De altfel, „doar în mod formal critica de neconstitutionalitate se raportează la art. 16 din Constitutie", deoarece motivarea discriminării se întemeiază pe prevederile art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, ceea ce este inadmisibil fată de dispozitiile art. 146 din Constitutie, potrivit cărora controlul de constitutionalitate se face prin raportarea la textele constitutionale, iar nu prin compararea actelor normative. Sustinerile referitoare la neconstitutionalitatea art. 12 alin. (2) din lege prin raportare la art. 73 alin. (3) lit. I) din Constitutie sunt neîntemeiate, deoarece Legea privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi este lege organică, iar dispozitiile din textul criticat referitoare la „organizarea si desfăsurarea activitătilor specifice Curtii si valorificarea actelor rezultate" reprezintă „norme secundare, cu caracter predominant tehnic, emise pentru organizarea Curtii de Conturi", în temeiul propriei sale legi. Art. 96 din lege, criticat, de asemenea, ca fiind neconstitutional, „nu obligă autoritatea sau institutia publică să si opereze suspendarea celui acuzat de săvârsirea respectivelor fapte, ci doar instituie obligatia Curtii de Conturi de a cere luarea acestei măsuri, decizia privind oportunitatea suspendării apartinând angajatorului". Acest text de lege nu încalcă nici dispozitiile art. 41 alin. (1) din Constitutie, întrucât măsura suspendării din functie constă în „suspendarea raportului de muncă pe o perioadă limitată si nu în înlăturarea sau eliberarea din functie, după cum nici nu impune vreo interdictie pentru exercitarea dreptului la muncă". Cât priveste art. 129 din lege, se arată că „prin regulamentul la care face referire textul criticat urmează a se stabili conditiile concrete de aplicare a sanctiunii amenzii" pentru faptele ce constituie abateri, în conditiile prevăzute de art. 127 si art. 128 din lege, astfel că si această sustinere este neîntemeiată. în legătură cu neconstitutionalitatea art. 105 alin. (2) din legea de modificare a Legii nr. 94/1992, în esentă, se consideră că impunerea unor conditii privind studiile de specialitate si vechimea în profesie ale „candidatilor" pentru numirea în functia de consilier de conturi nu contravine prevederilor constitutionale ale art. 140 alin. (4) privind statutul acestora. Singura conditionare constitutională pentru ocuparea functiilor de demnitate publică este cuprinsă în art. 16 alin. (3) din Legea fundamentală si ea priveste cetătenia si domiciliul, celelalte conditii urmând a fi stabilite prin lege.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la sesizarea de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând obiectia de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si prevederile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, precum si ale art. 1, 10, 15, 16 si 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunte asupra obiectiei de neconstitutionalitate formulate de Presedintele României.

Obiectia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulată, se referă la Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, în ansamblul său. în realitate, criticile de neconstitutionalitate vizează, în ordinea formulării lor, doar art. 107 alin. (4) si (1), art. 12 alin. (2), art. 96, art. 129 si art. 105 alin. (2) din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992, si anume art. I pct. 56, pct. 12, pct. 50, pct. 77 si pct. 53 din aceasta. Asa fiind, prin prezenta decizie Curtea Constitutională se va pronunta cu privire la constitutionalitatea acestor din urmă dispozitii din lege, care prevăd:

„Art. I. - Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează: [...]

56. Articolul 107 va avea următorul cuprins:

«Art. 107. - (1) Membrii Curtii de Conturi sunt independenti în exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toată durata acestuia. Acestia sunt demnitari de stat si sunt supusi incompatibilitătilor prevăzute de lege pentru judecători. [...]

(4) Persoanele care au îndeplinit functia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiază, la data pensionării, de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistrati.»

12. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

«[...] (2) Organizarea si desfăsurarea activitătilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activităti se efectuează potrivit regulamentului aprobat de plenul Curtii de Conturi, în temeiul prezentei legi.»

50. Articolul 96 va avea următorul cuprins:

«Art. 96. - Curtea de Conturi cere celor în drept suspendarea din functie, în conditiile legii, a persoanelor acuzate de săvârsirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la solutionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.»

77. Articolul 129 va avea următorul cuprins:

«Art. 129. - (1) Abaterile prevăzute la art. 127 si 128 se constată de auditorii publici externi ai Curtii de Conturi, iar amenda se stabileste potrivit regulamentului aprobat conform prevederilor art. 12 alin. (2). [...]».

53. Articolul 105 va avea următorul cuprins:

«[...] (2) Pentru a fi numiti consilieri de conturi, se cere îndeplinirea următoarelor conditii: studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite si pregătire profesională temeinică.»"

Articolele din Constitutie invocate ca fiind încălcate sunt următoarele:

- Art. 16 alin. (1): „(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.";

- Art. 23 alin. (11): „(11) Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoresti de condamnare, persoana este considerată nevinovată.";

- Art. 41 alin. (1): „(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de muncă este liberă.";

- Art. 73 alin. (3) lit. I): „(3) Prin lege organică se reglementează: [...] I) organizarea si functionarea [...] Curtii de Conturi;";

- Art. 135 alin. (1): „(1) Economia României este economie de piată, bazată pe libera initiativă si concurentă.";

-Art. 139 alin. (1): „(1) Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.";

- Art. 140 alin. (4): „(4) Consilierii de conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti în exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supusi incompatibilitătilor prevăzute de lege pentru judecători."

Examinând obiectia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

1. O primă critică de neconstitutionalitate vizează dispozitiile art. I pct. 56 - art. 107 alin. (1) si (4) - din legea supusă controlului. în legătură cu alin. (4) al acestui articol, care dispune că persoanele care au îndeplinit functia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiază de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistrati, se sustine că încalcă principiul egalitătii în drepturi consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie, precum si art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor. Analizând aceste sustineri, Curtea constată că, în concordantă cu prevederile art. 140 alin. (4) din Constitutie referitoare la membrii Curtii de Conturi al căror mandat este de 9 ani, prevederi ale capitolului VII Numirea si statutul personalului Curtii de Conturi din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicată, cu modificările si completările ulterioare, stabilesc pentru consilierii de conturi o serie de conditii si incompatibilităti. Astfel, art. 107 alin. (1)-(3) din legea criticată prevede că membrii Curtii de Conturi sunt independenti în exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toată durata acestuia; sunt supusi incompatibilitătilor prevăzute de lege pentru judecători; nu pot face parte din partidele politice sau să desfăsoare activităti publice cu caracter politic; le este interzisă exercitarea, direct sau indirect, a activitătilor de comert, participarea la administrarea ori conducerea unor societăti comerciale sau civile si nu pot fi experti ori arbitri desemnati într-un arbitraj. Asadar, sub acest aspect, textele de lege mentionate prevăd pentru consilierii de conturi incompatibilitătile prevăzute pentru judecători la art. 125 alin. (3) din Constitutie, potrivit căruia: „(3) Functia de judecător este incompatibilă cu orice altă functie publică sau privată, cu exceptia functiilor didactice din învătământul superior." De asemenea, art. 124 alin. (3) din Constitutie stabileste că „(3) Judecătorii sunt independenti si se supun numai legii", iar conform prevederilor constitutionale ale art. 125 alin. (1) „Judecătorii numiti de Presedintele României sunt inamovibili, în conditiile legii". Din aceste prevederi constitutionale si legale Curtea constată că statutul consilierilor de conturi este similar cu cel al judecătorilor. De asemenea, potrivit art. 47 alin. (2) din Constitutie, dreptul la pensie, ca si celelalte forme de asistentă socială, se exercită în conditiile stabilite de lege, iar Curtea Constitutională în jurisprudenta sa, de exemplu, prin deciziile nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, si nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007, a statuat că legiuitorul poate institui, în considerarea situatiei specifice deosebite a unor categorii socio-profesionale, tratamente juridice diferentiate atât prin conditii si criterii de acordare derogatorii, cât si printr-un mod de calcul si un cuantum diferite ale pensiilor. Această jurisprudenta este în concordantă cu practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia situatia obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferentiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări. Asa fiind, în cauză, Curtea nu poate retine sustinerea autorului sesizării, în sensul că prevederile art. 107 alin. (4) din lege „creează o discriminare pozitivă inacceptabilă" în favoarea consilierilor de conturi.

Critica potrivit căreia sintagma „demnitari de stat" din cuprinsul alin. (1) al art. 107 „nu îsi găseste corespondentul în legislatia actuală, art. 16 alin. (3) din Constitutie referindu-se la functii si demnităti publice" urmează a fi respinsă. într-adevăr, prin nuantarea terminologiei - functii si demnităti publice - din cuprinsul art. 16 alin. (3) din Constitutie, legiuitorul constituant a intentionat să determine cât mai precis sfera lui de aplicabilitate, întrucât pentru dreptul constitutional demnitarii - deputat, senator, sef de stat, ministru - nu sunt simpli functionari publici în sensul strict al dreptului administrativ. Fără a proceda la o delimitare rigidă, Curtea retine că functiile si demnitătile publice sunt într-o incontestabilă legătură, fără însă a se confunda. De altfel, atât în literatura de specialitate, cât si în vorbirea curentă se foloseste sintagma „demnitari de stat" ca un corespondent al sintagmei „demnităti publice".

Raportarea neconstitutionalitătii art. 107 alin. (4) din lege la prevederile art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor urmează a fi respinsă, întrucât în exercitarea controlului Curtea este competentă să se pronunte doar asupra compatibilitătii legilor si ordonantelor cu dispozitiile si principiile Constitutiei, iar nu cu privire la compatibilitatea acestora cu alte dispozitii legale.

2. În opinia autorului sesizării art. 12 alin. (2) din lege dispune că organizarea activitătii Curtii de Conturi si valorificarea actelor sale de control se reglementează „printr-un regulament adoptat de plenul Curtii", ceea ce contravine art. 73 alin. (3) lit. I) din Constitutie, potrivit căruia organizarea si functionarea acesteia se reglementează prin lege organică. Se consideră că „în felul acesta Plenul Curtii de Conturi se substituie Parlamentului, institutia dobândind atributii de legiferare". Examinând această sustinere, Curtea Constitutională constată că art. 73 alin. (3) lit. I) din Constitutie prevede că „(3) Prin lege organică se reglementează: [...] I) organizarea si functionarea [...] Curtii de Conturi", precum si că în sensul acestor prevederi constitutionale, organizarea si functionarea Curtii de Conturi este reglementată prin Legea nr. 94/1992. Legea cuprinde dispozitii privind „Organizarea si conducerea Curtii de Conturi", „Atributii de control si audit financiar", „Atributii de raportare, avizare si alte competente", „Numirea si statutul personalului Curtii de Conturi", „Atributiile organelor de conducere". Art. 12 alin. (2) criticat ca fiind neconstitutional, cuprins în capitolul II Organizarea si conducerea Curtii de Conturi, prevede că: „Organizarea si desfăsurarea activitătilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activităti se efectuează potrivit regulamentului aprobat de plenul Curtii de Conturi, în temeiul prezentei legi." Asadar, conform acestui text, printr-un regulament aprobat de plenul Curtii se stabileste modalitatea de organizare si desfăsurare a activitătilor ce îi revin potrivit Legii nr. 94/1992, regulament care, de altfel, potrivit alin. (3) al aceluiasi articol „[...] se publică în Monitorul

Oficial al României, Partea I." Acest regulament va contine reglementări emise numai în limitele impuse de legea organică si în executarea acesteia. Asa fiind, Curtea Constitutională nu poate retine, asa cum se sustine în sesizare, că prin aceste dispozitii „plenul Curtii de Conturi se substituie Parlamentului, institutia dobândind atributii de legiferare."

3. Articolul 96 din lege este criticat, întrucât „instituie în sarcina Curtii de Conturi obligatia de a cere celor în drept suspendarea din functie «a persoanelor acuzate de săvârsirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la solutionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate»", ceea ce încalcă atât art. 23 alin. (11) din Constitutie, referitor la prezumtia de nevinovătie ce operează până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoresti de condamnare, cât si art. 41 alin. (1) din aceasta, „pentru că restrictionează dreptul la muncă".

Examinând această sustinere, Curtea constată că nu poate fi retinută. Potrivit art. 96 „Curtea de Conturi cere celor în drept suspendarea din functie, în conditiile legii, [...]", iar angajatorul decide în legătură cu această cerere. Prin aceste dispozitii nu este încălcată prezumtia de nevinovătie prevăzută de art. 23 alin. (11) din Constitutie, care se referă exclusiv la procese penale, iar cererea Curtii de Conturi poate privi alte abateri financiare care nu au caracter penal. De asemenea, nu sunt încălcate nici prevederile constitutionale ale art. 41 alin. (1) care stabilesc că „Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit", deoarece măsura constă în suspendarea raportului de muncă pe o perioadă limitată, si nu în înlăturarea sau eliberarea din functie, după cum nici nu impune vreo interdictie pentru exercitarea dreptului la muncă. Măsura suspendării raporturilor de muncă este o măsură administrativă, care nu îi îngrădeste persoanei în cauză dreptul la garantarea unui alt loc de muncă. Exercitiul acestui drept poate fi supus, în conditiile legii, unor conditionări ce nu pot fi interpretate ca o îngrădire.

4. Se sustine că art. 129 din lege, care prevede că „Abaterile prevăzute la art. 127 si 128 se constată de auditorii publici externi ai Curtii de Conturi, iar amenda se stabileste potrivit regulamentului aprobat conform prevederilor art. 12 alin. (2)", este neconstitutional întrucât, conform art. 139 alin. (1) din Constitutie, „amenda trebuie să se stabilească prin lege si nu printr-un regulament adoptat de către entitatea care constată abaterile". Art. 127, la care textul face trimitere, stabileste faptele care constituie abateri si sanctiunile ce se aplică pentru acestea, iar art. 128 sanctionează cu penalizări încălcarea de către persoanele juridice sau fizice supuse controlului sau jurisdictiei Curtii de Conturi a obligatiei de a transmite acesteia actele, documentele sau informatiile solicitate. Examinând critica de neconstitutionalitate formulată, Curtea constată că prin regulamentul la care face referire textul criticat urmează a se stabili conditiile concrete de aplicare a sanctiunii amenzii, stabilită prin lege, ceea ce nu contravine art. 139 alin. (1) din Constitutie.

5. Criticile referitoare la art. 105 alin. (2) din lege sunt raportate la prevederile art. 140 alin. (4) din Constitutie, cu motivarea că „restrângerea sferei studiilor absolvite, doar ia cele economice sau juridice, excedează textului constitutional, consilierii Curtii de Conturi fiind numiti de către Parlament, în urma negocierii dintre partidele politice". Art. 105 alin. (2) din lege prevede că „Pentru a fi numiti consilieri de conturi, se cere îndeplinirea următoarelor conditii: studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite si pregătire profesională temeinică", iar art. 140 alin. (4) din Constitutie dispune: „(4) Consilierii de conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti în exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supusi incompatibilitătilor prevăzute de lege pentru judecători." Din examinarea textului de lege supus controlului de constitutionalitate, Curtea nu poate retine contrarietatea acestuia cu art. 140 alin. (4) din Constitutie. Dimpotrivă, singura conditionare constitutională pentru ocuparea functiilor de demnitate publică este cea cuprinsă în art. 16 alin. (3) din Legea fundamentală si ea priveste cetătenia si domiciliul. Stabilirea altor conditii pentru numirea în functie a consilierilor de conturi este de competenta exclusivă a legiuitorului, ceea ce s-a si realizat prin acest text de lege.

Având în vedere considerentele expuse în prezenta decizie, dispozitiile art. 146 lit. a) si ale art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si ale art. 1-3, ale art. 11 alin. (1) lit. A.a), ale art. 15 si ale art. 18 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că prevederile art. I pct. 56 [art. 107 alin. (1) si (4)], pct. 12 [art. 12 alin. (2)], pct. 50 [art. 96], pct. 77 [art. 129 alin. (1)] si pct. 53 [art. 105 alin. (2)] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi sunt constitutionale.

Dezbaterile au avut loc la data de 15 octombrie 2008 si la acestea au participat: loan Vida, presedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Puskâs Valentin Zoltân, Tudorel Toader si Augustin Zegrean, judecători.

Decizia se comunică Presedintelui României si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă si general obligatorie.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu