MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 731         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 29 octombrie 2008

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 901 din 16 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1 si 2 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 902 din 16 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 916 din 16 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 329 alin. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 924 din 16 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. VI din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei functionări a instantelor judecătoresti si parchetelor si pentru prorogarea unor termene

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.327. - Hotărâre privind stabilirea datei alegerilor locale partiale pentru alegerea Consiliului local în circumscriptia electorală comunală Criciova, din judetul Timis

 

1.338. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Reabilitare si amenajare sediu Judecătoria Bolintin-Vale”

 

1.340. - Hotărâre privind aprobarea plătii de către Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile a taxei de asociere a Gărzii Nationale de Mediu la reteaua europeană IMPEL, pentru anii 2008 si 2009

 

1.344. - Hotărâre pentru retragerea actului de recunoastere a Asociatiei „Domus” ca fiind de utilitate publică

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

632. - Ordin al ministrului internelor si reformei administrative privind implementarea Strategiei nationale de comunicare si informare publică pentru situatii de urgentă

 

2.730/C. - Ordin al ministrului justitiei privind modificarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995

 

2.731/C.- Ordin al ministrului justitiei privind modificarea Regulamentului de organizare si desfăsurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 2.263/C/2007

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 901

din 16 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1 si 2 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1 si 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgoviste în Dosarul nr. 6.688/315/2007 al Judecătoriei Târgoviste, de Horia Gheorghe Marinescu în Dosarul nr. 4.695/105/2007 al Tribunalului Prahova - Sectia penală, de Societatea Comercială „Cetătuia” - S.R.L. Iasi în Dosarul nr. 12.068/245/2007, de Grigore Abuhnoaie în Dosarul nr. 10.554/245/2007, ambele dosare ale Tribunalului Iasi - Sectia penală, de Societatea Comercială „Tehnic B” - S.R.L. Timisoara în Dosarul nr. 15.742/325/2007, de Paraschiva Schmidt în Dosarul nr. 15.331/325/2007, de Veronica Văran în Dosarul nr. 14.563/325/2007, toate trei dosare ale Tribunalului Timis - Sectia penală.

La apelul nominal se prezintă personal autorul exceptiei Grigore Abuhnoaie, având si calitatea de reprezentant legal al autorului exceptiei Societatea Comercială „Cetătuia” - S.R.L. Iasi. De asemenea, răspunde personal partea Radu Parasca, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei, arătând că partea Iustin Lită a formulat concluzii scrise prin care lasă la aprecierea Curtii solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 803D/2008, nr. 1.012D/2008, nr. 1.046D/2008, nr. 1.171D/2008, nr. 1.265D/2008, nr. 1.332D/2008 si nr. 1.392D/2008 au obiect partial identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Autorul exceptiei Grigore Abuhnoaie se opune conexării dosarelor.

Partea Radu Parasca este de acord cu conexarea.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.012D/2008, nr. 1.046D/2008, nr. 1.171D/2008, nr. 1.265D/2008, nr. 1.332D/2008 si nr. 1.392D/2008 la Dosarul nr. 803D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Autorul exceptiei Grigore Abuhnoaie solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, pentru argumentele invocate în fata Tribunalului Iasi - Sectia penală.

Partea Radu Parasca lasă la aprecierea Curtii solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 ianuarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 6.688/315/2007, Judecătoria Târgoviste a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală. Exceptia a fost ridicată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgoviste cu ocazia solutionării plângerii împotriva unei ordonante de scoatere de sub urmărire penală.

Prin Încheierea din 31 martie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.695/105/2007, Tribunalul Prahova - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală. Exceptia a fost ridicată de Horia Gheorghe Marinescu cu ocazia soluionării recursului formulat împotriva unei sentinte penale prin care a fost respinsă ca tardivă plângerea împotriva unei rezolutii de neîncepere a urmăririi penale.

Prin Încheierea din 25 martie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 12.068/245/2007, Tribunalul Iasi - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1 si 2 din Codul de procedură penală. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Cetătuia” - S.R.L. Iasi cu ocazia solutionării recursului formulat împotriva unei sentinte penale prin care a fost respinsă ca tardivă plângerea împotriva unei rezolutii de neîncepere a urmăririi penale.

Prin Încheierea din 10 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 10.554/245/2007, Tribunalul Iasi - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală. Exceptia a fost ridicată de Grigore Abuhnoaie cu ocazia solutionării recursului formulat împotriva unei sentinte penale prin care a fost respinsă ca tardivă plângerea împotriva unei rezolutii de neîncepere a urmăririi penale.

Prin încheierea din 9 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 15.742/325/2007, Tribunalul Timis - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1 si 2 din Codul de procedură penală. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Tehnic B” - S.R.L. Timisoara cu ocazia solutionării recursului formulat împotriva unei sentinte penale prin care a fost respinsă ca tardivă plângerea împotriva unei rezolutii de neîncepere a urmăririi penale.

Prin încheierile din 16 aprilie 2008 s i 7 mai 2008, pronuntate în dosarele nr. 15.331/325/2007 i nr. 14.563/325/2007,

Tribunalul Timis - Sec t ia penală a sesizat Curtea Constitutională cu excepia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală. Exceptia a fost ridicată de Paraschiva Schmidt si de Veronica Văran cu ocazia solutionării unor recursuri formulate împotriva unor sentinte penale prin care au fost respinse ca tardive plângerile împotriva unor rezolutii de neîncepere a urmăririi penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgoviste sustine că prin stabilirea termenelor prevăzute de textele de lege criticate este încălcat accesul la justitie, întrucât se blochează tocmai ceea ce s-a urmărit prin introducerea art. 2781 din Codul de procedură penală, respectiv controlul de către judecător al actelor de netrimitere în judecată date de procuror. Consideră că justitia este compatibilă cu termenele, dar actele la care se referă termenele prevăzute de art. 2781 alin. 1 si 2 din Codul de procedură penală nu sunt acte de justitie în întelesul legii. Totodată, arată că „nu există nici pentru procurorul ierarhic un asemenea impediment pentru a relua în discutie o solutie dată de procuror, fie că se sesizează din oficiu, fie de către părti cu privire la legalitatea si temeinicia solutiei, cu atât mai mult nu poate exista un astfel de termen pentru judecătorul îndreptă t it să controleze actul procurorului. Singurul termen cu semnificaie în această problemă este cel de prescriptie a răspunderii penale de care trebuie să tină cont atât judecătorul, cât si procurorul ierarhic atunci când analizează plângerea împotriva actelor procurorului”. Ceilalti autori ai exceptiei sustin, în esentă, că dispozitiile de lege criticate, potrivit cărora, în cazul în care procurorul ierarhic superior nu solutionează plângerea în termen de 20 de zile, persoana vătămată este tinută, sub sanctiunea decăderii, să se adreseze instantei în termen de 20 de zile de la expirarea termenului initial de solutionare a plângerii de către procurorul ierarhic superior, încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil. Arată că persoana vătămată este sanctionată, astfel, pentru culpa procurorului ierarhic superior, în conditiile în care textul de lege criticat nu prevede nicio sanctiune pentru acesta din urmă.

Judecătoria Târgoviste consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât instituirea unui anumit termen pentru introducerea plângerii reglementate de prevederile art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală nu contravine principiului accesului liber la justitie, ci urmăreste respectarea drepturilor tuturor participantilor la procesul penal, participanti fiind nu doar părtile vătămate-petente, ci si făptuitorii-intimati, precum si, nu în ultimul rând, procurorul care a instrumentat cauza.

Tribunalul Prahova - Sectia penală apreciază ca neîntemeiată critica de neconstitutionalitate, întrucât procedura de judecată se stabileste prin lege, potrivit dispozitiilor art. 126 din Constitutie. Totodată, arată că procurorul ierarhic superior care nu respectă termenul de 20 de zile în care trebuie să solutioneze plângerea poate fi sanctionat disciplinar.

Tribunalul Iasi - Sectia penală consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât stabilirea unui termen de formulare a plângerii nu îngrădeste accesul la justitie, ci, dimpotrivă, reprezintă o concretizare a normelor constitutionale ce consacră dreptul la un proces echitabil, fiind instituit tocmai în vederea respectării exigentei termenului rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, respectiv de art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Totodată, art. 2781 alin. 1 si 2 din Codul de procedură penală se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza textelor de lege criticate, în concordantă cu prevederile constitutionale ale art. 16.

Tribunalul Timis - Sectia penală apreciază ca neîntemeiată critica de neconstitutionalitate, întrucât modul în care este reglementată data de la care curge termenul de 20 de zile, înăuntrul căruia poate fi contestată o solutie de netrimitere în judecată dată de procuror, nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate si nu are nicio legătură cu prevederile din Legea fundamentală referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, respectiv cu cele privind aderarea României la Uniunea Europeană. Mai arată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, procedura de judecată este reglementată de legiuitor, care poate stabili termene sau alte conditii pentru ordonarea procedurilor si prevenirea arbitrariului.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 2781 alin. 1 si 2 din Codul de procedură penală sunt constitutionale, întrucât prevederile de lege criticate sunt menite tocmai să asigure accesul la justitie în cauzele în care parchetul a emis acte de netrimitere în judecată si reprezintă o concretizare a normelor constitutionale care consacră dreptul la un proces echitabil, fiind instituite tocmai în vederea respectării exigentei termenului rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Constitutie. Arată că, reglementând dreptul persoanei interesate de a formula plângere direct la instanta de judecată în cazul în care procurorul nu se conformează prevederilor art. 277 din Codul de procedură penală, potrivit cărora procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire si să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea modul în care a fost rezolvată, legiuitorul a dat expresie principiului celeritătii care guvernează desfăsurarea procesului penal. Prin urmare, textul de lege criticat nu încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5), ale art. 16 alin. (1) si (2), ale art. 21 alin. (1), (2) si (3) si ale art. 126 alin. (2) si (5) teza întâi, celelalte dispozitii din Legea fundamentală neavând incidentă în cauză. În acest sens, face trimitere la deciziile Curtii Constitutionale nr. 524/2005, nr. 598/2005, nr. 232/2007, nr. 586/2007, nr. 667/2007, nr. 849/2007, nr. 120/2008 si nr. 355/2008.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Prin Încheierea din 7 ianuarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 6.688/315/2007 al Judecătoriei Târgoviste, respectiv prin Încheierea din 10 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 10.554/245/2007 al Tribunalului Iasi - Sectia penală, Curtea Constitutională a fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 din Codul de procedură penală. Curtea constată că, în realitate, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie numai prevederile art. 2781 alin. 1 si 2 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, care au următorul cuprins:

„După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezolutiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonantei ori, după caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum si orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la judecătorul de la instanta căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenta să judece cauza în primă instantă. Plângerea poate fi făcută si împotriva dispozitiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.

În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul sef de sectie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie ori procurorul ierarhic superior nu a solutionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului initial de 20 de zile.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor prevederi legale, autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5) privind statul român, ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, ale art. 30 cu privire la libertatea de exprimare, ale art. 51 alin. (4) referitoare la dreptul de petitionare, ale art. 52 alin. (3) cu privire la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, ale art. 57 referitoare la exercitarea drepturilor si a libertătilor, ale art. 124 alin. (2) cu privire la înfăptuirea justitiei, ale art. 126 alin. (2) si (5) teza întâi privind instantele judecătoresti, ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac, ale art. 132 privind statutul procurorilor si ale art. 148 alin. (2) si (4) cu privire la integrarea în Uniunea Europeană, precum si ale art. 11 alin. (1) si (2) privind dreptul interna t ional si dreptul intern, ale art. 20 referitoare la tratatele internaionale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil si ale art. 13 referitoare la dreptul la un recurs efectiv din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că atât dispozitiile alin. 1, cât si cele ale alin. 2 al art. 2781 din Codul de procedură penală au fost supuse, în numeroase rânduri, controlului instantei de contencios constitutional, prin raportare la aceleasi dispozitii din Legea fundamentală si din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale invocate si în prezenta cauză si cu motivări similare.

În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 66 din 3 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 17 februarie 2005, Decizia nr. 524 din 11 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 31 octombrie 2005, Decizia nr. 586 din 19 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 7 august 2007, si Decizia nr. 825 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008, prin care Curtea Constitutională a statuat că prevederile alin. 1 si 2 ale art. 2781 din Codul de procedură penală sunt constitutionale.

Cu acele prilejuri, Curtea a retinut că textele de lege criticate contin norme de procedură judiciară, pe care legiuitorul este liber să le adopte potrivit competentei sale stabilite prin art. 126 alin. (2) din Constitutie. Dispozitiile art. 2781 alin. 1 si 2 din Codul de procedură penală, care reglementează tocmai posibilitatea formulării plângerii la instanta de judecată împotriva actelor de netrimitere în judecată date de procuror, asigură exercitarea dreptului de acces la justitie în concordantă cu dispozitiile art. 21 din Legea fundamentală, respectiv cu cele ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Totodată, Curtea a statuat că nu poate fi primită nici sustinerea că prin stabilirea termenelor în care se solutionează plângerile împotriva rezolutiilor si ordonantelor de netrimitere în judecată se încalcă dreptul la un proces echitabil, dat fiind că autoritătile judiciare la care se referă textul atacat sunt obligate, în limitele acestor termene, să respecte toate normele si principiile procesuale care asigură dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea a retinut, pe de o parte, că dispozitiile de lege criticate reprezintă o concretizare a normelor constitutionale ce consacră liberul acces la justitie si dreptul la un proces echitabil, fiind instituite tocmai în vederea respectării exigentei termenului rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Constitutie, iar, pe de altă parte, că acestea se aplică fără privilegii ori discriminări tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale criticate, în concordantă cu prevederile constitutionale ale art. 16.

De asemenea, Curtea a retinut că eventualele abuzuri ale organelor de urmărire penală sau întârzierile în solutionarea plângerilor adresate acestora, la care fac referire autorii exceptiei si care constituie, în realitate, cauza nemultumirii acestora, nu pot constitui motive de neconstitutionalitate a textelor de lege criticate si, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanta de contencios constitutional.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea acestei jurisprudente, atât solutia, cât s i considerentele deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea i în cauza de fată. Pentru considerentele arătate, prevederile art. 2781 alin. 1 si 2 din Codul de procedură penală sunt în concordantă si cu dispozitiile constitutionale ale art. 124 alin. (2), ale art. 129 si ale art. 132.

Nu sunt incidente în cauza de fată prevederile art. 1 alin. (3) si (5), ale art. 30, ale art. 51 alin. (4), ale art. 52 alin. (3), ale art. 53, ale art. 57, ale art. 126 alin. (5) teza întâi si ale art. 148 alin. (2) si (4) din Legea fundamentală, respectiv dispozitiile art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1 si 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgoviste în Dosarul nr. 6.688/315/2007 al Judecătoriei Târgoviste, de Horia Gheorghe Marinescu în Dosarul nr. 4.695/105/2007 al Tribunalului Prahova - Sectia penală, de Societatea Comercială „Cetătuia” - S.R.L. Iasi în Dosarul nr. 12.068/245/2007 si de Grigore Abuhnoaie în Dosarul nr. 10.554/245/2007, ambele dosare ale Tribunalului Iasi - Sectia penală, de Societatea Comercială „Tehnic B” - S.R.L. Timisoara în Dosarul nr. 15.742/325/2007, de Paraschiva Schmidt în Dosarul nr. 15.331/325/2007 si de Veronica Văran în Dosarul nr. 14.563/325/2007, toate trei dosare ale Tribunalului Timis - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 902

din 16 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Iosif Filip Lambing si Margareta Lambing în Dosarul nr. 9.308/1/2007 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorii exceptiei, avocata Daciana Paller Grosan, cu delegatie depusă la dosar. Lipseste partea Peris Artur Cappelaro, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Apărătorul autorilor exceptiei solicită admiterea acesteia pentru aceleasi motive pe care le-a invocat în fata instantei de judecată. Depune concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 martie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 9.308/1/2007, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Iosif Filip Lambing si Margareta Lambing.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că prevederile legale criticate sunt neconstitutionale, întrucât hotărârea asupra strămutării nu este motivată.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală consideră exceptia neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale. În acest sens, invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut: „Hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare si nu este supusă niciunei căi de atac. Ea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de instantă înainte de strămutare urmează să fie păstrate.”

Exceptia este raportată la prevederile constitutionale ale art. 11 alin. (2), potrivit căruia tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern, ale art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum si la dispozitiile art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia, Curtea constată că asupra constitutionalitătii art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă s-a mai pronuntat într-o altă cauză cu o motivare similară. Astfel, prin Decizia nr. 468 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iulie 2008, s-a retinut că hotărârea pronuntată în solutionarea cererii de strămutare este rezultatul unui act de administrare a justitiei, iar nu de solutionare în fond a unei cauze civile.

Totodată, Curtea a retinut că prin hotărârea de strămutare nu se judecă fondul cauzei, ci numai asigurarea conditiilor pe care le implică art. 37 din Codul de procedură civilă, respectiv nepărtinirea si obiectivitatea în solutionarea litigiului, conditii de care beneficiază toate părtile, indiferent de calitatea lor procesuală.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutia deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Iosif Filip Lambing si Margareta Lambing în Dosarul nr. 9.308/1/2007 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 916

din 16 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 329 alin. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 329 alin. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Bogdan Simon si Natalia Alina Simon în Dosarul nr. 517/117/2008 al Tribunalului Cluj - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a acesteia, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 4 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 517/117/2008, Tribunalul Cluj - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 329 alin. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Bogdan Simon si Natalia Alina Simon în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei actiuni de retrocedare în natură a unui imobil.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece instantele judecătoresti nu se pot substitui puterii legiuitoare adoptând reguli cu caracter general, iar deciziile date de Înalta Curte de Casatie si Justitie, atunci când judecă recursuri în interesul legii, nu pot avea decât un caracter doctrinar, fără efecte juridice.

Tribunalul Cluj - Sectia civilă si-a exprimat opinia în sensul că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 329 alin. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „[...] Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante”.

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separatiei si echilibrului puterilor, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului si ale art. 124 alin. (3) potrivit cărora judecătorii sunt independenti si se supun numai legii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate Curtea retine că s-a pronuntat prin numeroase decizii asupra dispozitiilor de lege criticate, constatând constitutionalitatea acestora. Astfel, prin Decizia nr. 1.014/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816 din 29 noiembrie 2007, s-a retinut că scopul reglementării recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea si aplicarea unitară a jegii pe întreg cuprinsul tării. Pentru realizarea acestui scop, Înalta Curte de Casatie si Justitie se pronuntă asupra chestiunilor de drept care au fost diferit solutionate de instantele judecătoresti. Având ca obiect promovarea unei corecte interpretări a normelor juridice în vigoare, iar nu elaborarea unor noi norme, nu se poate considera că deciziile pronuntate de Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie în asemenea recursuri ar reprezenta o atributie care vizează domeniul legiferării, situatie în care textul de lege amintit ar contraveni prevederilor art. 61 din Constitutie.

Prin textul de lege criticat de autorul exceptiei, legiuitorul, având în vedere pozitia Înaltei Curti de Casatie si Justitie în sistemul instantelor judecătoresti, precum si rolul său prevăzut în art. 329 din Codul de procedură civilă, a instituit obligativitatea interpretării date de aceasta, în scopul aplicării unitare de către instantele judecătoresti a unui text de lege, fără ca astfel instanta supremă să se substituie Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat.

Totodată, Curtea a constatat că textul de lege criticat este conform nu numai cu prevederile art.61 din Constitutie, ci si cu cele ale art. 1 alin. (3)-(5) din Legea fundamentală, dând expresie îndatoririi fundamentale înscrise în alin. (5) al acestui text, potrivit căruia: „În România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.”

De asemenea, s-a retinut că organizarea judiciară are ca obiectiv de bază asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constitutia României, si judecarea proceselor de către instante judecătoresti în mod impartial si independent de orice influente extranee, în conformitate cu prevederile constitutionale ale art. 124 alin. (1) si (3), astfel încât sustinerile referitoare la încălcarea textelor constitutionale mentionate anterior nu pot fi retinute. Principiul supunerii judecătorului numai fată de lege, potrivit art. 124 alin. (3) din Constitutie, nu are si nu poate să aibă semnificatia aplicării diferite si chiar contradictorii a aceleiasi dispozitii legale, în functie exclusiv de subiectivitatea interpretării apartinând unor judecători diferiti. O asemenea conceptie ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independentei judecătorilor, a unor solutii ce ar putea reprezenta o încălcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucât, legea fiind aceeasi, aplicarea ei nu poate fi diferită, asa încât intima convingere a judecătorului nu poate justifica o asemenea consecintă.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutia deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

În plus, în Cauza Mosteanu împotriva României, 2002, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, retine - cu privire la obligatia judecătorilor de a se conforma jurisprudentei stabilite de Sectiile Reunite ale Curtii Supreme de Justitie - că „reunirea camerelor sau sectiilor unei instante este menită să confere o autoritate specială celor mai importante decizii de principiu pe care instanta are datoria să le pronunte. Această autoritate specială - fiind vorba, ca în spe t ă, de o curte supremă - se impune sectiilor acestei instane în calitate de jurisdictii inferioare, fără a aduce totusi atingere dreptului si datoriei lor de a examina în mod absolut independent cazurile concrete care le sunt supuse atentiei”.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 329 alin. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Bogdan Simon si Natalia Alina Simon în Dosarul nr. 517/117/2008 al Tribunalului Cluj - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 924

din 16 septembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. VI din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei functionări a instantelor judecătoresti si parchetelor si pentru prorogarea unor termene

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. VI din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei functionări a instantelor judecătoresti si parchetelor si pentru prorogarea unor termene, exceptie ridicată de Gheorghe Chelariu Bahnă si Silvia Chelariu Bahnă în Dosarul nr. 237/866/2007 al Tribunalului Iasi - Sectia penală.

La apelul nominal răspunde Gheorghe Chelariu Bahnă, lipsă fiind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, Gheorghe Chelariu Bahnă solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a acesteia, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 237/866/2008, Tribunalul Iasi - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu excep t ia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. VI din Ordonana de urgentă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei functionări a instantelor judecătoresti si parchetelor si pentru prorogarea unor termene. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Gheorghe Chelariu Bahnă si Silvia Chelariu Bahnă în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece institutia prorogării termenului de intrare în vigoare a unei legi, reglementată printr-o altă lege, nu este prevăzută în Constitutie.

Tribunalul Iasi - Sectia penală si-a exprimat opinia în sensul că dispozitiile de lege criticate nu contravin normelor constitutionale invocate.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. VI din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei functionări a instantelor judecătoresti si parchetelor si pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 30 iunie 2006, cu următorul continut: „Termenul prevăzut la art. 512 din Legea nr. 301/2004 - Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare, si la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 1 iulie 2004, cu modificările ulterioare, se prorogă la data de 1 septembrie 2008.”

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 15 privind universalitatea si ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. VI din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2006, referitoare la termenul pentru intrarea în vigoare a Legii nr. 301/2004 - Codul penal, si-au încetat aplicabilitatea la data de 1 septembrie 2008. Totodată, prin articolul unic al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 73/2008 pentru prorogarea termenelor de intrare în vigoare a Legii nr. 301/2004 - Codul penal si a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 12 iunie 2008, „Termenul prevăzut la art. 512 din Legea nr. 301/2004 - Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare, si la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 1 iulie 2004, cu modificările ulterioare, se prorogă la data de 1 septembrie 2009”.

Curtea retine că, având în vedere imposibilitatea juridică si materială a aplicării imediate a unor institutii prevăzute în noul Cod penal si în Legea nr. 294/2004, cu modificările ulterioare, datorată necorelărilor existente atât între unele dintre dispozitiile noului Cod penal, cât si între dispozitiile acestuia si cele cuprinse în alte legi, si având în vedere, de asemenea, necesitatea operării unor modificări structurale ale bazei materiale si a dezvoltării unei baze umane solide, care vor constitui premise ale functionării unei reforme coordonate în materie penală, legiuitorul a considerat oportună prorogarea termenului de intrare în vigoare a noului Cod penal până la data de 1 septembrie 2009.

Referitor la critica autorului exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constată că nicio prevedere constitutională nu interzice modificarea unui act normativ sau a datei initial prevăzute printr-un nou act normativ si nici prorogarea termenului de intrare în vigoare a acestuia. Stabilirea, prin dispozitiile de lege criticate, ca dată a intrării în vigoare a noului Cod penal a unei date ulterioare publicării sale în Monitorul Oficial al României este în deplină concordantă cu prevederile art. 78 din Constitutie, potrivit cărora „Legea se publică în Monitorul Oficial al României si intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei”.

Cu privire la critica de neconstitutionalitate referitoare la prevederile art. 15 din Legea fundamentală, Curtea retine că nici aceasta nu poate fi primită, deoarece dispozitia privind modificarea datei ori prorogarea termenului intră în vigoare odată cu intrarea în vigoare a actului normativ modificator ori prin care s-a dispus prorogarea termenului.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. VI din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei functionări a instantelor judecătoresti si parchetelor si pentru prorogarea unor termene, exceptie ridicată de Gheorghe Chelariu Bahnă si Silvia Chelariu Bahnă în Dosarul nr. 237/866/2007 al Tribunalului Iasi - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea datei alegerilor locale partiale pentru alegerea Consiliului local în circumscriptia electorală comunală Criciova, din judetul Timis

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 9 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se stabileste data de duminică, 7 decembrie 2008, ca dată pentru organizarea si desfăsurarea alegerilor pentru Consiliul Local al Comunei Criciova, judetul Timis.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor

si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 22 octombrie 2008.

Nr. 1.327.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Reabilitare si amenajare sediu Judecătoria Bolintin-Vale”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Reabilitare si amenajare sediu Judecătoria Bolintin-Vale”, prevăzuti în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitii ai cărui indicatori tehnico-economici sunt prevăzuti în anexă va fi realizată din fondurile alocate proiectului „Reforma sistemului judiciar”, finantat prin Acordul de împrumut nr. 4.811-RO încheiat între Guvernul României si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, asigurate conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 109/2008, si bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justi t iei, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaie, conform programelor de investitii publice aprobate conform legii, precum si din alte surse legal constituite.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul justitiei,

Sorin Stănescu,

secretar de stat

p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

Horváth Anna,

secretar de stat

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 22 octombrie 2008.

Nr. 1.338.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea plătii de către Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile a taxei de asociere a Gărzii Nationale de Mediu la reteaua europeană IMPEL, pentru anii 2008 si 2009

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 4, al art. 6 alin. (2) si al art. 12 alin. (1) pct. 20 si 21 din Hotărârea Guvernului nr. 1.224/2007 pentru organizarea si functionarea Gărzii Nationale de Mediu, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă plata de către Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile a echivalentului în lei al sumei de 1.000 euro, reprezentând taxa de asociere la reteaua europeană IMPEL a Gărzii Nationale de Mediu, pentru anii 2008 si 2009.

(2) Echivalentul în lei al sumei prevăzute la alin. (1) se calculează pe baza raportului de schimb leu/euro în vigoare la data efectuării plătii.

Art. 2. - Suma prevăzută la art. 1 se suportă din prevederile bugetare aprobate Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile pentru Garda Natională de Mediu pe anii 2008 si 2009, capitolul 7401 „Protectia Mediului”, titlul 55 „Alte transferuri”, articolul 02 „Transferuri curente în străinătate”, alineatul 01 „Contributii si cotizatii la organisme internationale”, astfel: în anul 2008 - 500 euro si în anul 2009 - 500 euro.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul mediului si dezvoltării durabile,

Attila Korodi

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 22 octombrie 2008.

Nr. 1.340.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru retragerea actului de recunoastere a Asociatiei „Domus” ca fiind de utilitate publică

 

Asociatia „Domus”, recunoscută ca fiind de utilitate publică prin Hotărârea Guvernului nr. 1.308/2004, a donat prin contracte de donatie autentificate cea mai mare parte a patrimoniului către Fundatia CJD Domus, fapt ce a condus la nerespectarea obligatiei prevăzute la art. 41 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 246/2005, de a mentine cel putin nivelul activitătii si performantele care au determinat recunoasterea.

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 42 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 246/2005,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se retrage actul de recunoastere a Asociatiei „Domus” ca fiind de utilitate publică.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.308/2004 privind recunoasterea Asociatiei „Domus” ca fiind de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 25 august 2004.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Mariana Câmpeanu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 22 octombrie 2008.

Nr. 1.344.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

 

ORDIN

privind implementarea Strategiei nationale de comunicare si informare publică pentru situatii de urgentă

 

Având în vedere prevederile art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei nationale de comunicare si informare publică pentru situatii de urgentă si ale pct. IX lit. b) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 548/2008,

în temeiul dispozitiilor art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008,

ministrul internelor si reformei administrative emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Planul de implementare a Strategiei nationale de comunicare si informare publică pentru situatii de urgentă, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Metodologia de aplicare a Ghidului de comunicare pentru situatii de urgentă, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă Modelul de documente necesare Centrului de Comunicare si Informare Publică, prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 4. - În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, toate institutiile si structurile administratiei publice centrale si locale cu atributii în domeniul situatiilor de urgentă vor elabora planuri proprii de aplicare a Ghidului de comunicare pentru situatii de urgentă.

Art. 5. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul internelor si reformei administrative,

Liviu Radu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 7 octombrie 2008.

Nr. 632.

 

ANEXA Nr. 1

 

PLANUL DE IMPLEMENTARE

a Strategiei nationale de comunicare si informare publică pentru situatii de urgentă

 

I. Informatii generale

Strategia natională de comunicare si informare publică pentru situatii de urgentă face parte din ansamblul de măsuri necesare pentru lansarea unei campanii nationale de educare si informare publică pentru situatii de urgentă, campanie realizată de Ministerul Internelor si Reformei Administrative în cadrul „Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamitătilor naturale si pregătirea pentru situatii de urgentă”, finantat prin Acordul de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie s i Dezvoltare, ratificat prin Legea nr. 389/2004, cu modificările i completările ulterioare.

În tratarea problemei s-a avut în vedere faptul că structura institutională care gestionează domeniul situatiilor de urgentă este relativ recentă. Această structură este Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgentă, organizat de autoritătile administratiei publice si compus sub forma unei retele de organisme, organe si structuri abilitate în managementul situatiilor de urgentă, constituite pe niveluri sau domenii de competentă, care dispune de infrastructură si de resursele necesare pentru îndeplinirea atributiilor în domeniu. Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgentă, reglementat de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 15/2005, este format din structuri cu activitate permanentă si structuri cu activitate temporară.

Analiza institutională a structurii Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgentă, având ca scop identificarea nevoilor de comunicare a autoritătilor publice implicate, a reliefat următoarele aspecte ca fiind strict necesare:

a) abordarea institutională a comunicării în timpul situatiilor de urgentă;

b) informarea populatiei.

a) Abordarea institutională a comunicării si informării publice trebuie să se axeze pe dezvoltarea unui model de comunicare prin implementarea unui ghid care să fie aplicat în cadrul Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgentă, în timpul situatiilor de urgentă.

Un alt aspect al domeniului este comunicarea cu populatia pe timpul situatiei de urgentă. Pentru eficientizarea acestei comunicări este foarte importantă abordarea de către autorităti a informării publice pentru situatii de urgentă.

b) Problema informării publice a fost reliefată de sondajele s i analizele efectuate. Conform acestora, populatia României, dei destul de informată, în mod special populatia din mediul urban, si cu destul de multă experientă în ceea ce priveste inundatiile, nu constientizează totusi că România este o tară expusă în mod permanent hazardelor naturale si că acest fapt ar trebui integrat în mod normal în ceea ce se numeste stil de viată, cultură de reactie. Această concluzie trebuie avută în vedere de autoritătile publice centrale si locale, ale căror priorităti trebuie să includă informarea permanentă a populatiei pentru ca aceasta să îsi dezvolte un comportament adecvat înainte, în timpul si după producerea situatiilor de urgentă.

Dezvoltarea unui astfel de comportament se bazează pe crearea unor deprinderi corecte de prevenire si reactie la hazarde; de aceea strategia pune un accent deosebit pe tot ceea ce înseamnă comunicare pe timpul situatiilor de urgentă si informare publică permanentă. Perioada de implementare a strategiei este 2008-2010.

II. Definirea problemei

A. Informare publică

Conform legislatiei în domeniu, gestionarea situatiilor de urgentă, incluzând aici si protectia civilă si apărarea împotriva incendiilor, presupune activităti de informare publică.

În materia informării publice pentru situatii de urgentă, legislatia nu prevede proceduri sau alte aspecte legate de modul în care se va efectua, limitându-se numai la desemnarea institutiilor responsabile cu informarea publică.

Având în vedere importanta informării publice pentru situatii de urgentă în contextul în care o astfel de situatie este gestionată de un sistem national organizat sub forma unei retele de organisme, organe si structuri, constituite pe niveluri sau domenii de competentă, pe baza legislatiei în domeniu si a analizei institutionale a sistemului national stabilit de lege pentru managementul si gestionarea situatiilor de urgentă, a fost identificat următorul set de probleme:

1. informarea publicului, în sensul inexistentei unei metodologii care să contină elementele esentiale pentru informare publică eficientă atât pe timpul, cât si după producerea situatiilor de urgentă, dar si în sensul inexistentei unui document oficial care să contină elemente necesare autoritătilor publice pentru o informare publică permanentă cu privire la riscuri si la capacitatea de reactie a populatiei în cazul producerii riscurilor;

2. inexistenta unor proceduri de comunicare pe timpul situatiei de urgentă, între organismele, organele si structurile Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgentă, pe de o parte, dar si cu populatia si mass-media, pe de altă parte;

3. comunicarea în timpul situatiilor de urgentă. Pentru eficientizarea si îmbunătătirea comunicării între institutiile care gestionează situatiile de urgentă, mass-media si public, în special în primele ore ale situatiei de urgentă, considerate critice, strategia propune un ghid de comunicare pentru situatii de urgen t ă. Practicile bune de comunicare în timpul unei situatii de urgenă sau al unui dezastru ajută atât autoritătile implicate, cât si populatia afectată si contribuie la evitarea dezinformării si la limitarea răspândirii zvonurilor cu impact negativ. Respectarea regulilor stabilite va preveni totodată aparitia confuziei, inevitabilă atunci când institutiile publice difuzează dezorganizat informatii despre acelasi eveniment. Ghidul poate fi utilizat în orice situatie de urgentă, pentru a pune bazele resurselor de comunicare pe timpul managementului consecintelor produse, cu conditia pregătirii activitătilor mentionate anterior aparitiei situatiei de urgentă.

III. Obiective specifice:

1. planificarea si implementarea unui sistem de comunicare coordonat pe timpul situatiilor de urgentă, care să contribuie la îmbunătătirea si eficientizarea comunicării atât între componentele Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgentă, dar mai ales cu mass-media si populatia afectată;

2. dezvoltarea capacitătii institutionale de a planifica si de a gestiona comunicarea privind hazardele si situatiile de risc, prin integrarea comunicării la toate nivelurile, prin stabilirea responsabilitătilor si prin realizarea de campanii orientate după profilul si nevoile grupurilor-tintă si după tipurile de risc specifice;

3. comunicarea eficientă în timpul si după producerea situatiei de urgentă;

4. cresterea capacitătii de actiune a populatiei prin informare, în scopul prevenirii producerii situatiilor de urgentă, dar si în scopul autoapărării;

5. cresterea nivelului de întelegere privind riscurile majore, precum cutremure, inundatii, alunecări de teren, si a capacitătii individuale de reactie în situatii de urgentă pentru populatia rurală si urbană din România;

6. cresterea adaptabilitătii populatiei urbane si rurale la riscurile specifice zonelor unde aceasta îsi desfăsoară activitatea;

7. dezvoltarea unei colaborări reale cu societatea civilă si implicarea acesteia în mod planificat în programele de informare si voluntariat.

IV. Directii de actiune:

1. dezvoltarea expertizei de comunicare si informare publică la nivel central si local prin asigurarea cu personal de specialitate, prin instruirea personalului existent în domeniul relatiilor publice, managementului de campanie, managementului general si de proiecte, dar si prin introducerea în fisele de post a atributiilor de comunicare în situatii de urgentă pentru personalul care îndeplineste astfel de functii;

2. dezvoltarea caracterului integrat al comunicării în situatii de urgentă în ceea ce prive s te informarea, folosindu-se planificarea compactă i complementară a campaniilor/activitătilor de informare a populatiei, exercitiile aplicative si relatiile publice;

3. dezvoltarea comunicării în baza unei analize de nevoi, a profilurilor grupurilor-tintă si a riscurilor existente, pornindu-se de la prioritătile locale ale domeniului, mai exact de la delimitarea riscurilor pe zone/judete;

4. dezvoltarea instrumentelor de înregistrare a modului de răspuns si reactie, a instrumentelor de evaluare de impact, a testării activitătilor si a modalitătii de integrare a răspunsului;

5. dezvoltarea capacitătii de reactie a populatiei în caz de dezastru si a capacitătii de autosustinere prin folosirea instrumentelor/mijloacelor practice, a exercitiilor si a aplicatiilor;

6. dezvoltarea softurilor de aplicatii pentru scenarii de situatii de urgentă, atât pentru exercitiile autoritătilor implicate în managementul situatiilor de urgentă, cât si pentru instruirea populatiei;

7. dezvoltarea si popularizarea imaginii inspectoratelor pentru situatii de urgentă în vederea creării unei mărci de referintă pentru această institutie, cu respectarea si aplicarea tehnicilor moderne de marketing, respectiv prin aplicarea însemnelor institutiei pe diverse materiale, prin campanii la nivel national si local si prin actualizarea paginilor de internet cu informatii utile pentru populatie;

8. promovarea transparentă a măsurilor luate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă si de inspectoratele judetene/al municipiului Bucuresti, popularizarea atributiilor si activitătilor acestora, publicarea planurilor de analiză si acoperire a riscurilor sau prezentarea lor în fata comunitătii, dar si prin implicarea comunitătilor locale în dezbaterea diferitelor sectiuni ale planurilor de apărare;

9. dezvoltarea metodelor de comunicare în situatii de urgentă prin stabilirea unor proceduri pe niveluri de competen t ă s i verificarea functionării acestora cu ajutorul unor exerciii i aplicatii care să integreze comunicarea între autorităti, informarea populatiei si relatia de comunicare dintre managerul situatiei de urgentă si presă;

10. dezvoltarea caracterului unitar al comunicării în situatii de urgentă;

11. stabilirea unor structuri specifice si specializate de comunicare care să actioneze din timp de normalitate atât pentru Comitetul National pentru Situatii de Urgentă si pentru comitetele ministeriale la nivel central, cât si pentru comitetele judetene, municipale si orăsenesti - la nivel local;

12. înfiintarea unor centre de comunicare si informare publică pentru situatii de urgentă la nivel national, judetean si local, în subordinea comitetelor pentru situatii de urgentă, centre care să informeze mass-media si populatia;

13. stabilirea unor proceduri de comunicare în situatii de urgentă si aplicarea acestora ca parte a planurilor de acoperire a riscurilor;

14. dezvoltarea parteneriatului cu societatea civilă prin sustinerea voluntariatului, a programelor, platformelor si mecanismelor de consultare/comunicare cu populatia;

15. constientizarea, prin campanii nationale si locale, de către populatie a faptului că zona este expusă riscurilor, iar dezvoltarea abilitătilor de răspuns si de autosustinere în caz de dezastru sunt esentiale;

16. dezvoltarea unui comportament de răspuns corect în caz de dezastru, prin campanii locale pornind de la specificul riscurilor existente;

17. informarea si instruirea corectă a tinerilor, prin aplicarea la toate nivelurile de învătământ a unui curriculum educational adecvat, axat pe întelegerea si acceptarea riscurilor, cunoasterea măsurilor de prevenire, pe dezvoltarea capacitătii de răspuns, de autosustinere si prim ajutor în folosul celorlalti, dar si importanta implicării în activitătile de voluntariat care să sprijine interventiile autoritătilor;

18. informarea permanentă si comunicarea cu societatea civilă în legătură cu atitudinea si comportamentul cerut pe timpul situatiilor de urgentă.

 

Activitatea

Institutia responsabilă*

Termen de realizare

- Instruirea personalului existent în domeniul relatiilor publice, managementului de campanie, managementului general si de proiecte

- MIRA prin DCRP;

- IGSU, prin CON;

- CO cu activitate permanentă din cadrul ministerelor cu functii de sprijin;

- ISUMB, prin Cop;

- ISUJ, prin Cop;

- CMBSU, sub conducerea prefectului municipiului Bucuresti;

- CSUJ, sub conducerea prefectului judetului;

- CLSU, sub conducerea primarului, prin CO

12 luni

- Informarea populatiei, exercitii aplicative si relatii publice

- IGSU, prin CON;

- CO cu activitate permanentă din cadrul ministerelor cu functii de sprijin;

- ISUMB, prin Cop;

- ISUJ, prin Cop;

- CNSU, sub conducerea nemijlocită a ministrului MIRA si în coordonarea primului-ministru;

- CMSU, sub conducerea ministrilor, prin CO cu activitate temporară;

- CMBSU, sub conducerea prefectului municipiului Bucuresti;

- CSUJ, sub conducerea prefectului judetului;

- CLSU, sub conducerea primarului, prin CO

6 luni

- Determinarea analizei de nevoi, a profilurilor grupurilor-tintă si a riscurilor existente, pornindu-se de la prioritătile locale ale domeniului, mai exact de la delimitarea riscurilor pe zone/judete

- IGSU, prin CON/CCIP;

- CO cu activitate permanentă din cadrul ministerelor cu functii de sprijin;

- ISUMB, prin Cop;

- ISUJ, prin Cop/CCIP;

- CLSU, sub conducerea primarului, prin CO

6 luni

- Testarea activitătilor si a modalitătii de integrare a răspunsului si reactiei populatiei de la o campanie la alta, în ceea ce priveste informarea populatiei

- IGSU, prin CON/CCIP;

- CO cu activitate permanentă din cadrul ministerelor cu functii de sprijin;

- ISUMB, prin Cop/CCIP;

- ISUJ, prin Cop/CCIP;

- CLSU, sub conducerea primarului, prin CO

12 luni

- Folosirea instrumentelor/mijloacelor practice la exercitii si aplicatii

IGSU, prin CON;

- CO cu activitate permanentă din cadrul ministerelor cu functii de sprijin;

- ISUMB, prin Cop;

- ISUJ, prin Cop;

- CNSU, sub conducerea nemijlocită a ministrului MIRA si în coordonarea primului-ministru;

- CMSU, sub conducerea ministrilor, prin CO cu activitate temporară;

- CMBSU, sub conducerea prefectului municipiului Bucuresti;

- CSUJ, sub conducerea prefectului judetului;

- CLSU, sub conducerea primarului, prin CO

12 luni

- Organizarea unor campanii la nivel national si local si actualizarea paginilor de internet cu informatii utile pentru populatie

- IGSU, prin CON;

- ISUMB, prin Cop;

- ISUJ, prin Cop;

- CMBSU, sub conducerea prefectului municipiului Bucuresti;

- CSUJ, sub conducerea prefectului judetului;

- CLSU, sub conducerea primarului, prin CO

12 luni

- Publicarea planurilor de analiză si acoperire a riscurilor si prezentarea lor în fa î a comunitătii

- Implicarea comunitătilor locale t n dezbaterea diferitelor sectiuni ale planurilor de apărare

- IGSU, prin CON;

- ISUMB, prin Cop;

- ISUJ, prin Cop;

- CMSU, sub conducerea ministrilor, prin CO cu activitate temporară;

- CMBSU, sub conducerea prefectului municipiului Bucuresti;

- CSUJ, sub conducerea prefectului judetului;

- CLSU, sub conducerea primarului, prin CO

6 luni

- Întocmirea unor proceduri pe niveluri de competentă si verificarea functionării acestora cu ajutorul unor exercitii si aplicatii care să integreze comunicarea în cadrul sistemului

- Informarea populatiei si relatia de comunicare dintre comitetul pentru situatii de urgentă si mass-media

- IGSU, prin CON/CCIP;

- CO cu activitate permanentă din cadrul ministerelor cu functii de sprijin;

- ISUMB, prin Cop/CCIP;

- ISUJ, prin Cop/CCIP;

- CMSU, sub conducerea ministrilor, prin CO cu activitate temporară;

- CMBSU, sub conducerea prefectului municipiului Bucuresti;

- CSUJ, sub conducerea prefectului judetului;

- CLSU, sub conducerea primarului, prin CO

6 luni

- Stabilirea functiilor din cadrul structurilor profesioniste/ministere/prefecturi responsabile cu comunicarea si activarea CCIP

- IGSU, prin CON;

- CO cu activitate permanentă din cadrul ministerelor cu functii de sprijin;

- ISUMB, prin Cop;

- ISUJ, prin Cop;

- CNSU, sub conducerea nemijlocită a ministrului MIRA si în coordonarea primului-ministru;

- CMSU, sub conducerea ministrilor, prin CO cu activitate temporară;

- CMBSU, sub conducerea prefectului municipiului Bucuresti;

- CSUJ, sub conducerea prefectului judetului;

- CLSU, sub conducerea primarului, prin CO

3 luni

- Sustinerea voluntariatului, a programelor, platformelor si mecanismelor de consultare/comunicare cu populatia

- IGSU, prin CON;

- ISUMB, prin Cop;

- ISUJ, prin Cop;

- CNSU, sub conducerea nemijlocită a ministrului MIRA si în coordonarea primului-ministru;

- CMBSU, sub conducerea prefectului municipiului Bucuresti;

- CSUJ, sub conducerea prefectului judetului;

- CLSU, sub conducerea primarului, prin CO

12 luni

- Campanii de informare si educare la nivel national si local privind riscurile la care este expusă populatia

- IGSU, prin CON;

- CO cu activitate permanentă din cadrul ministerelor cu functii de sprijin;

- ISUMB, prin Cop;

- ISUJ, prin Cop;

- CNSU, sub conducerea nemijlocită a ministrului MIRA si în coordonarea primului-ministru;

- CMSU, sub conducerea ministrilor, prin CO cu activitate temporară;

- CMBSU, sub conducerea prefectului municipiului Bucuresti;

- CSUJ, sub conducerea prefectului judetului;

- CLSU, sub conducerea primarului, prin CO

24 luni

- Campanii locale privind specificul riscurilor existente

- IGSU, prin CON;

- ISUMB, prin Cop;

- ISUJ, prin Cop;

- CMBSU, sub conducerea prefectului municipiului Bucuresti;

- CJSU, sub conducerea prefectului judetului;

- CLSU, sub conducerea primarului, prin CO

24 luni

- Aplicarea la toate nivelurile de învătământ a unui curriculum educational adecvat, axat pe întelegerea si acceptarea riscurilor, cunoasterea măsurilor de prevenire, pe dezvoltarea capacitătii de răspuns, de autosustinere si prim ajutor în folosul celorlalti, dar si importanta implicării în activită t ile de voluntariat care să sprijine interventiile autorităilor

- IGSU, prin CON;

- ISUMB, prin Cop;

- ISUJ, prin Cop

6 luni

 

NOTĂ:

* Institutia responsabilă

MIRA - Ministerul Internelor si Reformei Administrative

IGSU - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă

DCRP - Directia comunicare si relatii publice

CON - Centrul Operational National

CO - centrele operative

ISUMB - Inspectoratul pentru Situatii de Urgentă al Municipiului Bucuresti

ISUJ - inspectoratele pentru situatii de urgentă judetene

CNSU - Comitetul National pentru Situatii de Urgentă

CMSU - comitetele ministeriale pentru situatii de urgentă

CMBSU - Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgentă

CSUJ - comitetele pentru situatii de urgentă judetene

CLSU - comitetele locale pentru situatii de urgentă

Cop - centrul operational

CCIP - centrul de comunicare si informare publică

V. Rezultatele politicii publice

Prin îmbunătătirea informării publice, prezentul plan urmăreste, ca rezultat final, dezvoltarea în rândul populatiei a unui comportament adecvat pentru situatii de urgentă, respectiv crearea unor deprinderi corecte de reactie la hazarde.

De asemenea, prin îmbunătătirea comunicării în timpul situatiei de urgentă, se urmăresc evitarea dezinformării, limitarea aparitiei zvonurilor cu impact negativ, eliminarea confuziilor inevitabile atunci când institutiile publice difuzează dezorganizat informatii despre acelasi eveniment.

Aplicarea planului si a strategiei reprezintă baza resurselor de comunicare pe timpul managementului consecintelor produse, cu conditia pregătirii activitătilor necesare înainte de producerea unei situatii de urgentă.

VI. Rezultatele actiunilor:

a) organizarea unui sistem eficient de comunicare pe timpul situatiilor de urgentă între componentele Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgentă;

b) pregătirea si luarea măsurilor necesare pentru organizarea comunicării în situatii de urgentă de către conducătorii institutiilor implicate;

c) elaborarea unor planuri proprii de aplicare a ghidului de comunicare;

d) desemnarea unor persoane responsabile cu aplicarea planurilor de comunicare;

e) luarea măsurilor necesare încadrării cu personal de specialitate a posturilor prevăzute cu atributii de informare publică;

f) inserarea în fisele posturilor cu atributii în domeniul situatiilor de urgentă a unei sectiuni cu atributii de comunicare si informare publică, în cazul în care nu există post specific;

g) instruirea personalului cu atributii în comunicare si informare publică;

h) efectuarea unor exercitii si aplicatii pentru verificarea functionalitătii planurilor proprii de comunicare si informare publică.

VII. Indicatori de performantă:

a) numărul posturilor de specialitate s i al posturilor stabilite cu atributii suplimentare de comunicare i informare publică în cadrul structurilor abilitate în managementul si gestionarea situatiilor de urgentă;

b) numărul de exercitii si aplicatii în domeniu, desfăsurate de autoritătile si organismele abilitate în managementul si gestionarea situatiilor de urgentă;

c) numărul de planuri si proceduri proprii de comunicare adoptate de autoritătile si organismele abilitate în managementul si gestionarea situatiilor de urgentă.

VIII. Planificare în timp

În primele 3 luni de la aprobarea prezentului plan se înfiintează centrele de comunicare si informare publică la nivel national si judetean în subordinea comitetelor pentru situatii de urgentă si se stabilesc functiile din cadrul structurilor profesioniste/ministerelor/prefecturilor responsabile cu comunicarea si activarea CCIP.

În primele 6 luni de la aprobarea prezentului plan, componentele Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgentă vor redacta si implementa planuri proprii de comunicare si informare publică pe categorii de riscuri, integrate în cadrul planului de analiză si acoperire a riscurilor.

Centrul Operational National din cadrul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă, pe baza informatiilor furnizate de componentele Sistemului National de Management

al Situatiilor de Urgentă, va redacta o situatie-raport referitoare la înfiintarea centrelor de comunicare si informare publică la nivel national si judetean. Situatia va fi prezentată Comitetului National pentru Situatii de Urgentă în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului plan.

IX. Implicatii pentru buget

Prezentul plan nu presupune alocarea de fonduri suplimentare.

X. Proceduri de monitorizare si evaluare

În baza indicatorilor de performantă stabiliti de prezentul plan, semestrial, structurile profesioniste vor prezenta analiza implementării strategiei comitetelor pentru situatii de urgentă care vor evalua activitatea si vor elabora s i adopta măsuri pentru eficientizarea activitătii de comunicare i informare publică.

Toate activitătile practice - exercitii, aplicatii având scenarii bazate pe managementul consecintelor unei situatii de urgentă la nivel national, judetean si local vor avea componente de comunicare si informare în situatii de urgentă.

Evaluarea activitătilor va cuprinde si un capitol de comunicare si informare publică.

Activitătile de pregătire din domeniul prevenirii producerii situatiilor de urgentă, organizate la nivel national de Directia comunicare si relatii publice din cadrul MIRA si la nivel judetean de către institutia prefectului/consiliul judetean, vor aborda teme de comunicare si informare publică în situatii de urgentă, în scopul pregătirii personalului care va încadra CCIP

 

ANEXA Nr. 2

 

METODOLOGIA

de aplicare a Ghidului de comunicare pentru situatii de urgentă

 

1. Activarea

Ghidul de comunicare pentru situatii de urgentă devine operational atunci când are loc convocarea comitetului pentru situatii de urgentă, indiferent de nivelul acestuia, national, judetean sau local. Convocarea comitetului pentru situatii de urgentă de către primar sau prefect, la nivel local/judetean, sau de către ministrul internelor si reformei administrative, la nivel central, este precedată de activarea echipei de comunicare si informare publică pentru situatii de urgentă.

1.1. Situatia de urgentă are loc la nivel local

Autoritătile locale sunt primele care află de aparitia unei situatii de urgentă si primele care trebuie să intervină într-o astfel de situatie. Autoritătile locale trebuie să aibă capacitatea necesară de a interveni în situatii de urgentă. Pe măsură ce resursele de la nivel local, regional si national devin disponibile, implicarea autoritătilor centrale ar trebui, în mod ideal, să sprijine autoritătile locale în activitătile de interventie. Acest tip de sprijin necesită însă o definire si întelegere clară a rolurilor si a responsabilitătilor fiecărui organism implicat.

1.2. Pregătirea unui ghid

Momentul potrivit de pregătire a unui astfel de ghid este înainte de aparitia situatiei de urgentă. Obiectivele de comunicare în faza predezastru ar putea fi restrânse la următoarele etape:

a) pregătiti-vă;

b) realizati parteneriate;

c) oferiti recomandări de comun acord;

d) testati mesajele.

Ordinea în care se parcurg etapele de mai jos se stabileste în functie de particularitătile situatiei generatoare de dezastru:

1. faceti o evaluare a nevoilor pentru ghidul de comunicare pentru situatii de urgentă;

2. studiati si încorporati ghidul de comunicare pentru situatii de urgentă în planul de analiză si acoperire a riscurilor (PAAR);

3. stabiliti activitătile necesare pentru implementarea ghidului;

4. stabiliti resursele necesare pentru implementarea ghidului;

5. pregătiti echipa care va implementa ghidul.

Stabiliti o echipă de planificare a comunicării în situatii de urgentă care să vină cu idei credibile de scenarii cu care organizatia dumneavoastră s-ar putea confrunta. Fiecare dintre aceste scenarii necesită:

a) planificarea dezvoltării continutului mesajului;

b) identificarea publicului-tintă;

c) instruirea purtătorilor de cuvânt si a celor de mesaje;

d) selectarea mijloacelor prin care se vor transmite mesajele si întocmirea de proiecte de mesaje pentru fiecare situatie creată.

Ar putea fi anticipate posibile întrebări si răspunsurile la acestea, iar o schită de comunicare poate fi realizată, incluzând spatii libere de completat. Posibilii purtători de cuvânt si mecanismele-resursă pot fi, de asemenea, identificati; pot avea loc sesiuni de instruire si ajustări la planuri si mesaje. Pot, de asemenea, să fie stabilite parteneriate pentru a oferi consistentă mesajelor venite din partea expertilor.

2. Roluri si responsabilităti ale personalului implicat în gestionarea situatiei de urgentă

În functie de tipul situatiei de urgentă, institutia poate avea rol de coordonare, de partener sau un rol secundar/de sprijin. Pentru ca institutia să-si îndeplinească atributiile, personalul de la fiecare nivel trebuie să fie informat în legătură cu limitele responsabilitătilor si să fie capabil să îsi îndeplinească atributiile.

Următoarele atributii pot fi folosite pentru redactarea fiselor de post, evaluarea periodică a nivelului de performantă si oferirea de asistentă în depistarea punctelor slabe din infrastructură. Informatia acoperă un nivel general de competentă specifică administratorilor, profesionistilor si personalului care asigură suport tehnic.

2.1. Toate persoanele implicate în situatia de urgentă trebuie să fie capabile:

a) să descrie rolul institutiei lor în diferite tipuri de situatii de urgentă care ar putea să apară (de exemplu: „Această institutie oferă servicii de supraveghere, investigare si informare publică în cazul epidemiilor si colaborează cu alte institutii în situatii de urgentă din sfera protectiei mediului, a pericolelor biologice si meteorologice.”);

b) să descrie ierarhia institutiei din care fac parte în cadrul Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgentă (SNMSU);

c) să identifice planul de interventie al institutiei din care provin;

d) să descrie rolurile functionale si responsabilitătile pe care le au în situatii de urgentă si să demonstreze aceste roluri în timpul exercitiilor de antrenament desfăsurate;

e) să demonstreze utilizarea corectă a echipamentelor de comunicatii folosite în situatiile de urgentă;

f) să descrie rolurile de comunicare în cazuri concrete de interventie în situatii de urgentă:

(i) în cadrul organizatiei;

(ii) cu mass-media;

(iii) cu publicul general;

(iv) la nivel personal - cu familia, vecinii;

g) să identifice limitele cunostintelor, abilitătilor si ale nivelului de autoritate si resursele-cheie din sistem pentru abordarea chestiunilor care depăsesc aceste limite;

h) să abordeze o manieră creativă de rezolvare a problemelor si a provocărilor si să evalueze eficienta actiunilor întreprinse;

i) să recunoască abaterile de la norme care pot indica o posibilă urgentă si să descrie cea mai potrivită manieră de abordare (de exemplu, comunicarea clară în cadrul ierarhiei).

2.2. CCIP Persoanele nominalizate din cadrul institutiilor care vor participa la activitatea CCIP trebuie să aibă competenta necesară pentru:

a) a mentine o comunicare permanentă cu partenerii implicati în situatiile de urgentă. Acest lucru include mentinerea unei baze de date cu partenerii si identificarea metodelor de contact în situatii de urgentă;

b) a descrie structura ierarhică a sistemului de management al situatiilor de urgentă aflată în subordine;

c) a comunica rolurile, capacitătile si autoritatea legală a institutiei tuturor partenerilor implicati în timpul activitătii de planificare, exercitiu si în situatia de urgentă propriu-zisă;

d) a se asigura că institutia la care lucrează are un plan scris, actualizat în mod regulat, pentru categoriile principale de public, plan care respectă cultura comunitătii respective;

e) a se asigura că institu t ia pune în practică în mod regulat toate componentele interveniei în situatii de urgentă;

f) a evalua fiecare exercitiu sau activitate de interventie pentru a identifica modificările necesare la nivel intern si extern;

g) a asigura abordarea problemelor privind lipsa de cunostinte si abilităti identificate în timpul planificării, exercitiilor si evaluării.

2.3. Profesionistii din cadrul institutiei trebuie să fie capabili:

a) să demonstreze că îsi pot pune în practică abilitătile profesionale în diferite situatii de urgentă (de exemplu: informatii referitoare la accesul la investigatii stiintifice si evaluarea riscului);

b) să mentină o comunicare regulată cu partenerii profesionisti din alte structuri implicate în managementul situatiilor de urgentă;

c) să participe la activităti de instruire continuă în domeniile relevante pentru situatii de urgentă (de exemplu: boli infectioase, materiale cu grad ridicat de risc, teste de diagnosticare), mentinându-si actualizate cunostintele în domeniu.

2.4. Personalul tehnic trebuie să aibă competenta:

a) să demonstreze modul de folosire a echipamentelor (inclusiv echipamentul de protectie personală) în cadrul exercitiilor;

b) să descrie cel putin o resursă pentru asigurarea sprijinului în domeniile-cheie de responsabilitate.

3. Strategii de comunicare

Când se alege o strategie, vor fi luate în considerare situatia care trebuie rezolvată, resursele disponibile, posibilitătile de abordare a publicului, scopul, contextul existent si profesionalismul persoanelor implicate.

O strategie de comunicare trebuie stabilită pentru:

a) determinarea publicului-tintă;

b) oferirea celor mai bune solutii pentru atingerea obiectivelor stabilite;

c) adaptarea din punct de vedere temporal, financiar si al resurselor existente cu ghidul de comunicare si informare publică;

d) adaptarea la stilul de management al echipei de management al situatiei de urgentă.

Modul de abordare la nivel strategic si local este stabilit concomitent. Evenimentul de relatii publice creat pentru organizatie poate fi categorisit ca fiind o tactică adoptată de aceasta. Fiecare tactică ar trebui să includă: o prezentare scurtă, termene-limită, cerinte speciale (de exemplu: folosirea unui echipament special, închirierea de birouri în plus, includerea persoanelor publice pe lista invitatilor) si departamentul sau persoana responsabilă pentru activitătile respective.

Câteva exemple de strategie care ar putea fi utile în situatii de urgentă:

a) Activităti de informare - distribuirea mesajelor conţinând punctul de vedere al echipei care coordonează interventiile în situatii de urgentă;

(i) program de informare publică - distribuirea materialelor care contin măsuri s i reguli de protectie, o declaraţie din partea autoritătilor i, dacă este necesar, declaratiile cercetătorilor stiintifici referitoare la natura situatiei de urgentă (dezastre naturale, industriale, atacuri teroriste etc);

(ii) conferinte de presă;

(iii) declaratii publice ale persoanelor publice, cercetătorilor, purtătorilor de cuvânt - toate acestea promovează persoane recunoscute de public ca fiind credibile, persoane care sunt dispuse să sprijine eforturile echipei de coordonare si să informeze publicul în legătură cu ceea ce se întâmplă si măsurile luate;

(iv) prevenirea si rectificarea informatiilor eronate;

(v) distribuirea de materiale informative în timpul întâlnirilor publice.

b) Organizarea de evenimente - cu scopul de a transmite informatii si mesaje prin:

(i) evenimente unice, informări de presă, declaratii, acte eroice, activităti umanitare;

(ii) evenimente create special pentru a capta atentia mass-mediei (gesturi simbolice, înmânarea de medalii);

(iii) activităti civice;

(iv) activităi de strângere de fonduri. Aceste evenimente vor fi organizate de către CCIP sub conducerea nemijlocită a prefectului.

c) Activităti organizationale destinate promovării organizatiei, cu scopul de a-i creste credibilitatea. Acest tip de evenimente sunt binevenite atât înainte, cât si după o situatie de urgentă:

(i) crearea unui grup de cooperare si identificarea organizatiilor care vor să ofere ajutor;

(ii) formarea unor coalitii: crearea aliantelor cu grupuri si organizatii care pot oferi sprijin în situatii de urgentă;

(iii) organizarea de conferinte, competiţii, seminarii despre potentiale situatii de urgentă si solutii posibile - aceste activităti îmbunătătesc distribuirea de informatii, schimbul de idei si sporesc prestigiul organizatiei.

4. Grupurile-tintă si construirea mesajelor

Sunt necesare identificarea, pe cât posibil, a cât mai multor categorii de public-tintă si stabilirea categoriilor de public care trebuie să fie informate. De asemenea, este importantă împărtirea publicului general sau categoriilor organizationale în grupuri mai mici cu caracteristici comune.

4.1. Construirea mesajelor

(1) În timpul unei activităti de comunicare în situatii de urgentă, structurile de comunicare trebuie să informeze publicul si mass-media în mod continuu si sistematic, tinând la curent institutiile si organizatiile implicate în legătură cu eforturile echipei de interventie, dar si cu privire la solutionarea situatiei de urgentă ori decongestionarea crizei.

(2) Mesajele nu sunt nici statistici, nici comparatii, nici explicatii. Mesajele eficiente sunt cele care găsesc un echilibru realist între scopul comunicării si asteptările publicului-tintă. Pentru a fi eficiente, mesajele trebuie să atragă atentia, să fie usor de înteles, să fie credibile si, de asemenea, să fie percepute ca reprezentând un plan de actiune valid.

(3) „Situatia este sub control” - acesta este mesajul-cheie în timpul unei situatii de urgentă. După aceea fiecare mesaj trebuie să fie la timpul prezent. Conceptele-cheie obligatorii sunt: control, grijă, interventie rapidă, eficientă, cooperare si ajutor mutual, reciprocitate si controlul riscului.

4.2. Mesajele speciale pot fi create pentru anumite categorii de public

(1) Când se construiesc mesajele, trebuie avut în vedere că publicul va avea diferite asteptări la care trebuie să răspundă. Mesajele transmise ar trebui să abordeze aceste asteptări.

(2) Categoriile de public si potentialele lor îngrijorări sunt:

a) publicul din zona afectată, căruia i se adresează mesajele de actiune. Aspecte de abordat: siguranta personală/a familiei/a animalelor, stigmatizarea, măsuri de protectie;

b) publicul din imediata apropiere a zonei afectate, căruia nu i se adresează mesajele de actiune. Aspecte de abordat: siguranta personală, a familiei, a animalelor, întreruperea activitătilor normale de zi cu zi;

c) personalul din echipele de interventie, reglementări legislative utile în eforturile de interventie. Aspecte de abordat: resurse pentru interventie, siguranta personală, a familiei, a animalelor;

d) personalul din domeniul medical si al sănătătii publice implicat în eforturile de interventie în caz de dezastru. Aspecte de abordat: resurse pentru interventie, siguranta personală, a familiei, a animalelor;

e) membrii familiilor victimelor si ai echipelor de interventie. Aspecte de abordat: siguranta personală, siguranta victimelor si a echipelor de interventie;

f) personalul medical care nu este direct implicat în eforturile de interventie. Aspecte de abordat: elemente de anxietate, abilitatea de a oferi pacientilor informatiile adecvate, accesul la medicamente;

g) liderii locali si nationali. Aspecte de abordat: resurse pentru interventie, asumarea responsabilitătii, abilităti de coordonare, planificarea si implementarea activitătilor de interventie, oferirea oportunitătii de exprimare a îngrijorării, relatii internationale diplomatice si de afaceri;

h) politicienii. Aspecte de abordat: informarea cetătenilor, revizuirea statutului si a legilor pentru ajustarea nevoilor, oportunităti de exprimare a îngrijorării;

i) reprezentantii comertului si industriei. Aspecte de abordat: oportunităti de afaceri, protectia angajatilor;

j) comunitatea natională. Aspecte de abordat: anxietate, initierea eforturilor de pregătire pentru răspunsul la situatiile de urgentă produse;

k) vecinii internationali. Aspecte de abordat: anxietate, initierea eforturilor de pregătire;

l) comunitatea internatională. Aspecte de abordat: anxietate, explorarea nivelului de pregătire pentru a răspunde la o eventuală cerere de asistentă;

m) parteneri. Aspecte de abordat: implicarea în procesul decizional si accesul la informatii;

n) mass-media. Aspecte de abordat: siguranta personală, accesul la informatii si purtători de cuvânt, termene-limită.

4.3. Grupurile-tintă speciale si construirea mesajului

a) Victimele si familiile lor; dacă există victime sau persoane afectate, este recomandat să se comunice cu ele cât mai repede posibil; orice imposibilitate de a arăta compasiune celor care sună va amplifica anxietatea. Acelasi lucru se aplică si în cazul tendintei de a nu răspunde sau de a ascunde informatii. Aceleasi persoane pot contacta mass-media, iar jurnalistii care vă vor suna vor fi si mai furiosi. De aceea, existenta unui canal de

comunicare este indispensabilă. Întrebările puse sunt mereu aceleasi:

(i) A fost persoana acolo când s-a întâmplat dezastrul?

(ii) Dacă da, el/ea este în regulă?

(iii) Dacă el/ea nu este rănit/rănită, unde se află acum si când pot vorbi cu el/ea?

(iv) Dacă el/ea a fost rănit/rănită, cât de grave sunt rănile si la ce spital a fost dus/dusă?

(v) Puteti să mă îndrumati către acel spital?

Dacă s-a întâmplat cel mai rău lucru - însemnând că persoana despre care se întreabă a murit - această veste nu trebuie transmisă prin telefon. Persoanele responsabile cu gestionarea situatiei de urgentă care a avut ca urmare moartea unei persoane vor lua măsuri pentru ca anuntarea familiei despre tragicul eveniment să se facă de către un reprezentant al autoritătilor. Familiile nu trebuie să afle despre moartea rudelor prin intermediul mass-mediei.

b) Angajatii (publicul intern); este posibil ca ei să afle despre situatia de urgentă din alte surse. Este recomandat să îi informati pe scurt pe aceia care nu sunt implicati direct în managementul situatiei de urgentă si nici în desfăsurarea evenimentelor; de asemenea asigurati-i că vor fi informati si contactati de îndată ce va fi nevoie de sprijinul lor. Pornind de la premisa că aceste informatii vor ajunge la presă mai devreme sau mai târziu, asigurati-vă că informatiile pe care le furniza t i angajatilor sunt corecte si precise s i că nu contin informaii confidentiale. Retineti faptul că jurnalitii vor dori să îi contacteze pe angajati pentru a afla mai multe informatii si vor scrie un articol, fie că obtin sau nu informatii oficiale; implicându-vă în procesul de comunicare, puteti avea sansa de a controla atât mesajul, cât si situatia în general.

c) Persoanele afectate sau care pot fi afectate; asigurati-vă că situatia este sub control si evidentiati măsurile luate.

d) Operatorii economici, investitorii; nici lor nu trebuie să li se ascundă gravitatea situatiei. Trebuie să stie care sunt potentialele consecinte, pentru a putea să îsi ia propriile măsuri de protectie. O mare parte din problemele care apar după situatia de urgentă pot fi evitate. În acelasi timp, puteti pierde sustinerea si încrederea lor. Astfel, este necesar să îi informati mereu si să vă asigurati că informatia primită este corectă si actualizată.

e) Administratia locală si liderii locali; oferiti-le reprezentantilor administratiei locale informatii în mod constant, iar dacă este nevoie, solicitati-le ajutorul. Ei vor dori să stie în ce măsură le pot fi afectate îndatoririle si responsabilită t ile zilnice în astfel de situatii. În concluzie, încercati să realizai o legătură între informatiile furnizate si factorii mentionati mai sus.

f) Companiile de asigurări; contactati-le imediat si implicati-le în procesul de management al situatiei de urgentă; astfel devin o parte a solutiei în loc să genereze mai multe probleme.

5. Centrele de comunicare si informare publică (CCIP)

(1) În timpul unei situatii de urgentă, centrele de comunicare si informare publică (CCIP) se organizează sub conducerea comitetelor pentru situatii de urgentă si au ca bază structura de comunicare si relatii publice care trebuie să existe în fiecare centru operational.

(2) Centrele operationale trebuie să aibă o structură de comunicare si relatii publice, care, în timp de normalitate, dispune de cel putin un angajat la nivel judetean si de cel putin 2 angajati la nivel national. Acesti angajati sunt ofiterii de informare publică si au responsabilitatea activării si functionării ghidului.

5.1. Structura de relatii publice din cadrul centrului operational:

a) organizează si coordonează programul de informare publică;

b) organizează servicii de instruire pentru personalul care va lucra în cadrul centrului de informare publică, în timpul situatiilor de urgentă;

c) stabileste si coordonează procedurile pentru echipa de informare publică în situatii de urgentă;

d) coordonează procesul de instruire pentru membrii Centrului Operational Na t ional s i ai centrelor operationale judetene ale căror atribuii obinuite nu includ informarea publică;

e) organizează si coordonează activitatea liniei verzi (call centre) înainte de aparitia unei situatii de urgentă;

f) stabileste o bază de date cu informatiile de contact ale celorlalte institutii si coordonează procedurile de comunicare si utilizarea resurselor în perioadele normale si în situatiile de urgentă;

g) participă la exercitii pe plan national si international în formula agreată de planificatorii acestora.

CCIP se organizează cel mai eficient la sediile prefecturilor, degrevând astfel si echipa de management de presiunea mass-mediei.

5.2. Functiile centrului de comunicare si informare publică sunt următoarele:

a) furnizarea informatiilor si sprijinirea presei într-o situatie de urgentă;

b) solutionarea solicitărilor telefonice primite din partea publicului - administrarea liniilor verzi;

c) monitorizarea si analizarea informatiilor apărute în presă;

d) coordonarea comunicării si informării în cadrul echipei de management al situatiei de urgentă;

e) asigurarea legăturii comitetului pentru situatii de urgentă cu mass-media;

f) administrarea paginii de internet destinate informării publicului.

5.3. Centrul de comunicare si informare publică este compus din 3 compartimente:

a) Structura de monitorizare, analiză si sinteză - monitorizează si sintetizează informatiile apărute în presă sau provenite din alte surse, analizează si realizează materialele ce vor fi utilizate ca bază pentru comunicarea si informarea ulterioară a populatiei.

b) Structura de informare si comunicare - lucrează direct cu publicul si cu mass-media, primeste întrebări si furnizează răspunsuri, gestionează linia telefonică gratuită ce trebuie activată în cazul unei situatii de urgentă si actualizează informatia pe pagina de internet.

c) Structura de acreditare si contact - instruieste, acreditează si însoteste reprezentantii mass-mediei sau alte persoane care participă la locul interventiei ori vizitează zona afectată.

În functie de amploarea situatiei de urgentă, se va înfiinta un centru pentru preluarea apelurilor telefonice din partea publicului. Acesta trebuie să dispună de una sau două linii telefonice în regim gratuit, linii verzi, diferite de numărul unic pentru apeluri de urgentă 112. Operatorii liniei 112 vor fi informati cu privire la activarea noilor numere de telefon pentru solicitări ale publicului si trebuie să redirectioneze apelurile care nu fac obiectul numărului unic pentru apeluri de urgentă către linia verde. Linia verde pentru apelurile publicului va fi promovată rapid pe toate canalele de comunicare.

Linia verde (call centre) reprezintă un mod util de a informa publicul în legătură cu situatia de urgentă, dar nevoile de personal, echipament si instruire fac ca această alternativă să fie costisitoare. Din acest motiv, comitetele pentru situatii de urgentă sunt nevoite să stabilească din timp relatii de colaborare cu parteneri comerciali si să ia în considerare si optiunea de a înfiinta centrele de apel utilizând linii telefonice deja destinate informării publicului, cu conditia ca acestea să fie cunoscute încă din timp de normalitate.

Membrii acestei structuri ar trebui să stie: care este numărul maxim de apeluri la care se poate răspunde, care este perioada de timp de care au nevoie autoritătile pentru a răspunde unei solicitări, care este durata medie a unui apel si care este rata apelurilor primite în cursul unei zile; toate apelurile trebuie înregistrate în baza de date pentru „situatii de urgentă”, pe lângă natura solicitării, astfel încât răspunsurile să fie postate în cel mai scurt timp pe pagina de internet si transmise jurnalistilor interesati de subiect. Astfel, departamentul de analiză va asigura un răspuns pentru toate solicitările.

Dacă este posibil, ar trebui să existe un specialist în probleme psihologice, astfel încât personalul să poată transfera apelurile de criză care pot bloca sistemul. Instructiuni referitoare la modalitătile de abordare a acestui tip de apel de criză ar trebui să fie incluse în programul de instruire. Pentru orice alt tip de apel, personalul trebuie să aibă cunostintele necesare dobândite prin instruire pentru a prelua controlul discutiei, cu scopul de a oferi cele mai bune servicii posibile. Situatiile de urgentă scot la iveală si cele mai bune, dar si cele mai rele lucruri în oameni. Este important ca personalul acestor centre să fie pregătit să răspundă într-o largă varietate de cazuri. Sfaturi despre managementul stresului în astfel de situatii ar fi, de asemenea, benefice. Puteti să profitati de pe urma acestui sistem oferind optiuni de meniu care să directioneze apelantii - realizând astfel o selectie a lor - către mesaje înregistrate, cu scopul de a păstra liniile telefonice libere pentru apelurile urgente. Experienta demonstrează că persoanele care apelează la aceste centre sunt împărtite în mai multe categorii; dacă ar putea fi triati (public, profesionisti, persoane direct afectate, solicitări generale etc.), informatia ar putea fi adaptată pentru a fi livrată mai eficient.

Testati sistemul telefonic pentru a vă asigura că activarea mai multor linii telefonice simultan nu afectează restul sistemului de comunicatii în situatii de urgentă. Este, de asemenea, o idee bună să planificati utilizarea altor mijloace de comunicare în caz că sistemul este întrerupt. Manuale tipărite ar trebui să fie disponibile în caz de întrerupere a retelei de calculatoare. Dacă este posibil, initiati aceste operatiuni de call centre în perioadele de normalitate. Testati linia verde în avans. Includeti personal de asistentă tehnică pe lista de personal necesar, si nu doar experti în diferite domenii, astfel încât problemele tehnice să poată fi rezolvate, atunci când apar, si să nu împiedice desfăsurarea activită t ii expertilor.

Aceste consideraii sunt menite să stimuleze procesul de planificare. O provocare importantă o reprezintă scoaterea personalului din activitătile de rutină în timpul situatiilor de urgentă.

Pagina oficială de internet reprezintă un mijloc de comunicare important. Sarcina echipei de comunicare în acest sens este actualizarea permanentă a paginii, în functie de situatia creată, cu informatiile relevante pentru populatie. În plus, echipa de comunicare monitorizează forumurile de discutie pe internet, precum si fluxurile de stiri în direct, pentru a vedea cum este percepută situatia de urgentă, si raportează echipei de management al situatiei de urgentă rezultatele acestei monitorizări.

În timpul situatiei de urgentă, centrul de comunicare si informare publică se află sub conducerea presedintelui comitetului pentru situatii de urgentă si este coordonat de ofiterul de informare publică. Înlocuitorul acestuia este persoana desemnată de prefect/primar încă din timp de normalitate. CCIP functionează în cadrul centrului judetean de conducere si coordonare a interventiei (CJCCI) în sediul prefecturii/primăriei. Restul functiilor sunt îndeplinite de echipa de sprijin, care va avea la dispozitie un număr adecvat de birouri, calculatoare conectate la internet, conexiuni telefonice, radio si fax. Centrul de comunicare si informare publică trebuie să dispună de o sală pentru informarea reprezentantilor mass-mediei si de un spatiu unde acestia îsi pot instala calculatoare si echipamentele de comunicare. Acest spatiu trebuie să fie separat de cel al centrului operational, iar un panou de afisaj, respectiv avizierul, poate fi folosit aici pentru a prezenta informatiile noi, după ce acestea au fost verificate.

5.4. Centrul de comunicare si informare publică - schema de organizare:

 

Centrele de comunicare si informare publică pot sprijini livrarea informatiei către public si mass-media în timpul si după o situatie de urgentă. În timpul perioadelor de normalitate, aceste centre pot servi drept locatii de instruire pentru personalul implicat în gestionarea situatiilor de urgentă si pot sprijini procesul de prevenire a dezastrelor prin oferirea de informatii cetătenilor si presei, ca răspuns la zvonurile si speculatiile care ar putea circula în legătură cu posibile dezastre.

Factorii esentiali care determină succesul unui centru de comunicare si informare publică sunt: existenta unei liste cu datele de contact actualizate ale personalului-cheie disponibil; o structură de comandă bine definită în situatii de urgentă (care poate fi diferită de cea din perioadele normale), un ofiter de informare publică care primeste si distribuie informatia aprobată; aparatură functională si respectarea principiilor de comunicare în situatii de urgentă când vă adresati mai multor tipuri de public.

Există pe plan international 7 reguli generale de comunicare care pot fi aplicate si unui centru de comunicare si informare publică:

a) regula 1: Acceptati publicul drept un partener legitim;

b) regula 2: Ascultati ceea ce are publicul de spus;

c) regula 3: Fiti sinceri si deschisi;

d) regula 4: Coordona t i si colaborati cu alte surse credibile;

e) regula 5: Întâmpinai nevoile presei;

f) regula 6: Vorbiti clar si cu compasiune;

g) regula 7: Planificati clar si evaluati performanta. Publicul judecă mesajele în functie de viteza de comunicare, continutul concret al mesajului si credibilitatea sursei. Indiferent de situatia de urgentă, pentru a-si atinge obiectivele, centrele de comunicare si informare publică trebuie să investească în dobândirea vitezei de reactie, a credibilitătii si claritătii.

Functiile CCIP sunt multiple si variate. Acesta este motivul pentru care structura sa depinde în mare măsură de operatiunile desfăsurate si resursele disponibile. Numărul de persoane care lucrează în fiecare substructură depinde de natura situa t iei, de gravitatea acesteia si de domeniu, dar si de existena unui personal calificat. Este nerealist să considerăm că o persoană poate îndeplini mai multe sarcini, oricât ar fi de pregătită.

5.4.1. Structura de monitorizare, analiză si sinteză

a) Structura de monitorizare, analiză si sinteză trebuie să asigure o monitorizare continuă a evenimentelor; ea analizează contributia diferitelor părti si conturează imaginea pe care evenimentul o are în rândul publicului general si în mass-media.

b) Principalul scop al structurii de monitorizare, analiză si sinteză este identificarea posibilelor evolutii si a efectelor acestora asupra managementului consecintelor; această structură realizează monitorizarea continuă a presei si elaborează propunerile de răspuns.

c) Structura de monitorizare, analiză si sinteză nu este implicată în munca operatională, principala sa atributie fiind aceea de a sprijini conducerea prin furnizarea datelor pe care aceasta să-si bazeze deciziile.

d) Structura de monitorizare, analiză si sinteză decide ce tipuri de informatii trebuie oferite diferitelor structuri de management în timpul situatiei de urgentă, dar si pre- si postdezastru.

e) Membrii structurii de monitorizare, analiză si sinteză pot fi recrutati atât din interiorul organizatiei, cât si din exterior; acestia pot fi consultanti profesionisti, cercetători, experti în relatii internationale; recrutarea lor se poate face din timp, pe baza unor protocoale între structurile implicate în managementul situatiilor de urgentă.

5.4.2. Structura de informare si comunicare

(1) Structura de informare si comunicare include linia verde si gestionează site-ul internet; scopul acestei structuri este acela de a actiona ca intermediar între autorităti si publicul general.

(2) Principalele atributii ale structurii de informare si comunicare sunt:

a) să răspundă la întrebările generale ale publicului;

b) să ofere detalii în legătură cu deciziile si măsurile luate si cu punctul de vedere al autoritătilor;

c) să transmită solicitările venite din partea publicului, spre rezolvare, echipei de management al situatiei de urgentă;

d) să fie pregătită să producă materiale cu mesaje pentru diverse tipuri de public; în timpul situatiilor de urgentă nu este timp suficient pentru pregătirea unor materiale scrise detaliate, de aceea trebuie să existe din timp informatii în format tipărit referitoare la planuri de evacuare, măsuri de protectie si sigurantă. O listă de explicatii a termenilor tehnici trebuie pusă la dispozitia publicului. Toate aceste materiale, alături de celelalte necesare, ar trebui să fie adunate într-un set de materiale pentru situatii de urgentă care, ulterior, va fi oferit presei si populatiei;

e) să ofere jurnalistilor documentele importante - imagini, texte, filme, grafice, declaratii, statistici, informatii detaliate;

f) să ofere conducerii departamentelor implicate în gestionarea situatiei informatii în legătură cu evolutia situatiei, cum este gestionată, precum si sfaturi si recomandări si o listă a institutiilor cu functii de sprijin (de aceea, este foarte important ca acest departament să fie echipat corespunzător, pentru a putea produce si disemina materialele necesare). Ar putea exista cazuri când este necesară prezenta traducătorilor în echipa de informare. Organizatiile de voluntari sunt interesate de obicei să ofere asistentă în timpul unei situatii de urgentă, de aceea pot constitui o bună sursă de recrutare de personal;

g) să asigure fluxul intern de comunicare. Informatia trebuie coordonată la nivel intern, în cadrul centrului de coordonare si conducere a interventiei/centrului operativ; astfel, este foarte util ca fluxul de comunicare să fie discutat, aprobat si implementat. Personalul acestei structuri ar trebui să fie informat în permanentă în legătură cu evolutia situatiei, si aceasta, înaintea presei;

h) să organizeze conferinte de presă, declaratii de presă si alte evenimente.

5.4.3. Necesitătile tehnice ale structurii de informare si comunicare

(1) Spatiile alocate structurii de informare si comunicare în situatii de urgentă trebuie să îndeplinească o serie de conditii (în functie de amploarea situatiei de urgentă):

a) să poată adăposti o parte din echipa de management;

b) să permită implementarea ghidului si monitorizarea rezultatelor procedurilor de comunicare;

c) să existe o sală suficient de mare pentru a organiza conferinte de presă;

d) să permită deschiderea unor linii de comunicare directe;

e) să permită colaborarea cu mass-media: faxuri, linii telefonice functionale, camere video, acces la internet etc.

(2) Spatiul alocat structurii de informare si comunicare ar trebui să cuprindă:

a) linii telefonice directe, echipate cu facilităti de înregistrare;

b) acces la canalele de televiziune locale, nationale si canalele de stiri nationale si internationale;

c) echipament de înregistrare video si casete;

d) retea de calculatoare (intranet si internet);

e) linia verde;

f) copii ale celor mai importante materiale continând informatii si recomandări pentru situatii de urgentă (prevenire, comportament în timpul situatiei de urgentă, măsuri de protectie, manualul de management al urgentei);

g) copii individuale cu liste de verificare a activitătii pentru fiecare membru al echipei de management al situatiei de urgentă;

h) coli de hârtie, creioane, pixuri, fise de înregistrare a apelurilor;

i) materiale specifice managementului situatiilor de urgentă (hărti de risc, informatii confidentiale care nu trebuie diseminate nici înainte si nici după aparitia situatiei de urgentă, dacă nu este absolut necesar acest lucru etc).

5.4.4. Structura de acreditare si contact:

a) acreditează mass-media si alti vizitatori;

b) înso t este reprezentantii mass-mediei pe timpul interventiilor;

c) însoeste persoanele publice pe timpul interventiilor;

d) face legătura cu echipele de jurnalisti străine si asigură translatia la nevoie;

e) informează conducerea CCIP despre numărul de acreditări organizate si cerintele supuse atentiei de către presa acreditată.

5.5. Ofiterul de informare publică si personalul de sprijin

(1) Ofiterul de informare publică este coordonatorul echipei de sprijin. Ofiterul devine manager si direct responsabil pentru activitatea centrului si a voluntarilor solicitati pentru functiile de sprijin, cum ar fi a operatorilor telefonici, asistentilor administrativi si ofiterilor de presă.

(2) Personalul de sprijin trebuie să respecte instructiunile ofiterului de informare publică.

5.5.1. Atributiile ofiterului de informare publică:

a) coordonează activitatea centrului de comunicare si informare publică, se asigură că informatia este gestionată cu seriozitate si că fluxul de informare dinspre si către autorităti functionează eficient. Totodată, ofiterul de informare publică se asigură că întregul personal implicat întelege importanta si rolul activitătilor de comunicare;

b) se consultă cu membrii comitetului pentru situatii de urgentă pentru a stabili necesitatea organizării de conferinte si informări de presă, pentru a discuta despre interviurile de presă, situatia monitorizării presei, recomandările de răspuns în cazurile de dezinformare si zvonuri, continutul declaratiilor oficiale, al anunturilor, despre alte forme de comunicare publică si furnizarea informatiilor către public;

c) se consultă cu alti membri ai comitetului pentru situatii de urgentă asupra ultimelor evolutii ale situatiei din teren si asupra nevoilor de resurse pentru diseminarea informatiei către public si mass-media;

d) informează membrii comitetului pentru situatii de urgentă în legătură cu orice informatie semnificativă primită din partea presei, realizând inclusiv sinteza presei;

e) oferă sprijin tehnic si logistic reprezentantilor acreditati ai presei, la cererea acestora;

f) oferă rectificări la informatiile eronate, contactând sursa emitentă;

g) se asigură că fiecare solicitare a presei este înregistrată pentru a fi inclusă în raportul de evaluare;

h) pregăteste si prezintă analiza articolelor apărute în presă si face recomandări de îmbunătătire a ghidului de informare publică.

5.6. Purtătorul de cuvânt si purtătorii de mesaj

(1) Purtătorul de cuvânt este subordonat presedintelui comitetului pentru situatii de urgentă. Acesta face parte din echipa de comunicare, colaborând permanent cu ofiterul de informare publică, fiind direct responsabil de continutul si calitatea informatiilor făcute publice.

(2) În contextul acesta nu trebuie neglijati purtătorii de mesaj, persoane din diferite niveluri ale ierarhiei Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgentă. Când mass-media contactează aceste structuri pentru a afla informatii, purtătorul de mesaj răspunde solicitărilor, câ s tigând credibilitate. Printr-o selectie atentă a celor care vorbesc i a aspectelor abordate, se asigură transmiterea unor informatii clare, de specialitate.

(3) Purtătorul de cuvânt reprezintă organizatia. Un purtător de cuvânt face trecerea de la referirile impersonale despre organizatie la pronumele personal „noi”. Organizatiile trebuie să insiste ca purtătorii de cuvânt să fie instruiti deoarece, indiferent de nivelul lor de cunostinte, o comunicare eficientă nu ar fi posibilă în lipsa unei instruiri prealabile. Purtătorul de cuvânt nu doar livrează informatia, ci trebuie ca, în acelasi timp, să relationeze cu publicul.

(4) Purtătorul de cuvânt are rolul de a diminua posibilitatea:

a) alocării defectuoase de resurse în timpul unei urgente, ca urmare a presiunii publice bazate pe informatii incomplete;

b) răspândirii zvonurilor cu impact negativ;

c) ca institutia să pară nepregătită să facă fată situatiei;

d) aparitiei informatiilor contradictorii din partea surselor oficiale;

e) ignorării recomandărilor referitoare la sănătate si sigurantă.

(5) În primele faze ale unei situatii de urgentă, purtătorul de cuvânt trebuie să fie pregătit să descrie:

a) nivelul de risc la care sunt expusi membrii unei comunităti;

b) evenimentul si amploarea acestuia;

c) ce măsuri sunt luate pentru a rezolva situatia.

(6) Purtătorul de cuvânt nu este singurul responsabil pentru mesajul care urmează să fie transmis; cu toate acestea, trebuie să fie implicat în dezvoltarea acestui mesaj pentru a putea să si-l asume si să fie convingător în sustinerea lui. Purtătorii de cuvânt nu doar transmit mesajul; ei sunt mesajul. Dacă nu înteleg ce comunică, vor întâmpina dificultăti în exprimarea credibilitătii si câstigarea încrederii publicului.

5.6.1. Stabilita purtătorului de cuvânt

(1) În cadrul primei sedinte, comitetul pentru situatii de urgentă numeste un purtător de cuvânt si un înlocuitor al acestuia. Purtătorul de cuvânt trebuie ales luându-se în considerare o serie de factori, cum ar fi eficienta dovedită până atunci, gradul de familiarizare cu tipul de informatie care trebuie furnizată în asemenea situatii, experienta în comunicarea cu mass-media, carismă, instruirea sau experienta anterioară în domeniul situa t iilor de urgentă. Purtătorul de cuvânt trebuie să aibă experienă si abilităti de comunicare, astfel încât să fie respectat de membrii comitetului pentru situatii de urgentă.

(2) Odată stabilite aceste persoane, toti membrii comitetului pentru situatii de urgentă si ai institutiilor implicate trebuie să respecte recomandările purtătorului de cuvânt în ceea ce priveste comunicarea publică în situatii de urgentă. Acesta nu va fi contrazis în fata presei. Purtătorul de cuvânt trebuie să participe la sedintele comitetului pentru situatii de urgentă, să urmărească procesul de luare a deciziilor si să beneficieze de sprijinul membrilor comitetului în îndeplinirea atributiilor sale. Toate părtile implicate trebuie să îi înlesnească accesul la informatiile de care dispun si să îl sprijine pe toată durata situatiei de urgentă.

5.6.2. Responsabilitătile purtătorului de cuvânt

(1) Purtătorul de cuvânt este responsabil cu elaborarea si prezentarea mesajelor în numele comitetului pentru situatii de urgentă si cu asigurarea informării în timp util atât a mass-mediei, cât si a populatiei. Purtătorul de cuvânt este principala persoană de contact pentru mass-media si, în acelasi timp, „vocea” comitetului pentru situatii de urgentă în cadrul conferintelor de presă si în interviurile media. Odată desemnat, purtătorul de cuvânt va coopera cu purtătorii de cuvânt/personalul responsabil cu comunicarea din toate institutiile reprezentate în comitetul pentru situatii de urgentă sau implicate în orice fel în situatia de urgentă.

(2) Purtătorul de cuvânt se va asigura că următoarele reguli vor fi respectate:

a) toti comunicatorii primesc acelasi mesaj în timp util;

b) informatia este distribuită la nivelul tuturor institutiilor implicate;

c) purtătorii de cuvânt din fiecare institutie implicată vor furniza către media doar informatiile aflate în domeniul lor de competentă.

(3) În cazul în care institutiile nu au un purtător de cuvânt, aceste reguli vor fi respectate de conducătorii institutiilor sau de persoanele delegate să comunice cu mass-media. Solicitările de informatii care nu vizează domeniul de responsabilitate al unei anumite institutii trebuie transmise de purtătorul de cuvânt al institutiei respective către purtătorul de cuvânt al institutiei responsabile sau specializate în domeniu ori către persoana desemnată să ofere date despre acel sector. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie notate datele de contact ale jurnalistului, iar după aflarea informatiei solicitate, jurnalistul va fi contactat pentru a i se oferi răspunsul la întrebare. În timpul situatiei de urgentă, toti ceilalti purtători de cuvânt din cadrul institutiilor implicate sunt obligati să respecte instructiunile si recomandările purtătorului de cuvânt si să deţină o listă actualizată cu numele si datele de contact ale celorlalti purtători de cuvânt din institutiile publice/ministere.

(4) Atunci când purtătorul de cuvânt nu este disponibil, înlocuitorul desemnat preia atributiile si responsabilitătile acestuia.

5.6.3. În fisa de post a purtătorului de cuvânt cu atribu t ii pe linia comunicării si informării publice în situatiile de urgenă se vor regăsi următoarele atributii:

a) prezintă declaratiile oficiale ale comitetului pentru situatii de urgentă;

b) sustine conferinte si informări de presă în numele presedintelui comitetului pentru situatii de urgentă sau al înlocuitorului acestuia;

c) îl însoteste pe presedintele comitetului pentru situatii de urgentă în toate activitătile importante, inclusiv la întâlnirile de planificare si coordonare si în timpul vizitelor pe teren;

d) colaborează cu centrul de comunicare si informare publică pentru a initia evenimente care promovează activitătile de comunicare în situatiile de urgentă;

e) sprijină centrul de comunicare si informare publică, oferindu-i toate datele necesare pentru informarea jurnalistilor;

f) elaborează documentele solicitate de presedintele comitetului pentru situatii de urgentă; răspunde solicitărilor venite din partea jurnalistilor; realizează prezentări, declaratii de presă, rapoarte către Parlament etc;

g) redactează comunicate de presă despre activitătile si deciziile luate de comitetul pentru situatii de urgentă;

h) sustine conferinte si informări de presă, având aprobarea presedintelui comitetului pentru situatii de urgentă;

i) scrie si difuzează rectificări sau contraargumente;

j) cooperează cu ofiterul de informare publică si cu to t i purtătorii de cuvânt din alte structuri ale comunicării în situaii de urgentă.

5.6.4. Purtătorii de mesaj

(1) În timpul unei situatii de urgentă, persoanele responsabile din cadrul institutiilor de sprijin ar putea fi intervievate în legătură cu responsabilitătile lor în domeniul managementului consecintelor. Aceste persoane trebuie să vorbească numai în limitele nivelului lor de expertiză si responsabilitate. Iată câteva exemple de informatii care pot fi oferite de diferite institutii implicate:

a) statisticile referitoare la efectele unui dezastru (număr de oameni rămasi fără locuinte, număr de locuinte afectate) trebuie oferite numai de comitetul pentru situatii de urgentă sau de Guvernul României;

b) comandantul interventiei poate oferi informatii preliminare referitoare la efectele vizibile, atunci când acest lucru este posibil, dar trebuie să specifice întotdeauna că aceste informatii se pot schimba oricând; acesta nu poate estima câti bani ar trebui cheltuiti pentru reconstructie sau la cât sunt estimate pierderile.

(2) O regulă se referă la toate institutiile implicate: atunci când prezentati informatii presei în legătură cu activitatea

6.1. Lista de verificare a situatiei

institutiei dumneavoastră, nu aruncati vina pe alte institutii, chiar si atunci când acest lucru este adevărat.

6. Reguli referitoare la difuzarea informatiei

Modalităti de verificare a informatiei

Tabelul de mai jos poate fi utilizat de structura de informare si comunicare pentru a verifica diverse informatii care îi parvin.

 

Data:

Ora:

Sursa informatiei:

 

Persoana-sursă:

 

Note:

 

Posibile întrebări de verificare:

Da

Nu

Este sursa una oficială?

 

 

A fost direct implicată sau doar un simplu observator?

 

 

Au fost înregistrate apeluri telefonice către linia de urgentă sau orice linie telefonică ce oferă informatii publice?

 

 

Ati întocmit raportul pe baza informatiilor obtinute de la persoanele care au asigurat prima interventie?

 

 

Puteti identifica si localiza martorii?

 

 

Dacă informatia a venit de pe un site sau prin e-mail, este această sursă una credibilă?

 

 

Ati verificat veridicitatea sursei si ati concluzionat că este autentică?

 

 

 

După adunarea si verificarea informatiilor în vederea difuzării, se vor respecta următoarele reguli:

1. informatia trebuie transmisă simultan tuturor canalelor mass-media, utilizându-se toate mijloacele disponibile si întregul personal;

2. conferintele de presă se vor organiza cât mai curând posibil, dar numai după verificarea informatiilor, precum si în cazul în care apar informatii noi;

3. comunicatele de presă trebuie să reprezinte instrumentul principal de informare, atât pentru presă, cât si pentru institutii;

4. toate institutiile publice reprezentate în comitet sau implicate în gestionarea situatiei de urgentă trebuie să primească, de asemenea, aceste informatii. Pe lângă agentiile de presă si canalele de televiziune principale, informatia trebuie transmisă prin fax, e-mail sau personal, centrului pentru preluarea apelurilor telefonice din partea publicului, tuturor serviciilor profesioniste de urgentă, paginilor de internet relevante, partidelor politice si Parlamentului, societătilor comerciale afectate, dar si organizatiilor neguvernamentale. Mass-media va apela la orice sursă posibilă pentru a obtine informatii si este esential ca toti cei implicati sau care au legătură cu situatia de urgentă să fie informati în mod regulat despre evolutia evenimentului si despre măsurile adoptate.

6.2. Verificarea informatiei înainte de difuzare

Înainte de difuzare, declaratiile publice pregătite de purtătorul de cuvânt/centrul de comunicare si informare publică trebuie prezentate comitetului pentru situatii de urgentă.

7. Reguli de comunicare pentru institutii publice si reprezentanti ai partidelor politice în timpul situatiilor de urgentă

(1) În vederea unui mod de actiune unitar si coordonat, toate institutiile publice trebuie să respecte regulile de comunicare specifice situatiilor de urgentă. În ceea ce priveste comunicarea cu mass-media, ministerele si purtătorii lor de cuvânt trebuie să ofere informatii numai din domeniul lor de competentă. Alte solicitări care nu fac obiectul domeniului de responsabilitate trebuie transferate purtătorului de cuvânt al ministerului sau institutiei abilitate să răspundă în acea problemă. Nerespectarea acestei reguli va duce la crearea confuziei în rândul publicului, ce ar putea avea consecinte grave asupra autoritătilor, serviciilor profesioniste de urgentă, dar si asupra celor afectati de situatie.

(2) Institutiile publice implicate trebuie să stabilească calea de acces la informatiile relevante si la datele noi referitoare la situatia respectivă. În timpul unei situatii de urgentă, reprezentantii din diferitele institutii care fac parte din Comitetul National pentru Situatii de Urgentă furnizează informatii către ministerele din care fac parte. Înainte de a fi transmise, informatiile vor fi stabilite de reprezentantul institutiei în comitet, împreună cu ofiterul de informare publică si purtătorul de cuvânt.

(3) Comunicatele de presă, declaratiile sau mesajele transmise de alte structuri ale administratiei centrale trebuie să se bazeze pe informatia obtinută de la Comitetul National pentru Situatii de Urgentă.

(4) Este contraindicat ca liderii politici care vizitează zone afectate să dea instructiuni ori sfaturi tehnice reprezentantilor institutiilor care gestionează situatia sau comandantului actiunii de interventie. Acest lucru poate submina încrederea publicului în personalul implicat în rezolvarea crizei si poate stirbi autoritatea reprezentantilor locali care gestionează situatia de urgentă.

7.1. Operationalizarea regulilor si activitătilor de comunicare si informare publică pe timpul situatiilor de urgentă:

7.1.1. Obiective:

a) adoptarea unei strategii de control al situatiei prin transmiterea mesajelor de linistire si cooperare între autoritătile responsabile;

b) transmiterea, în functie de tipul dezastrului, a instructiunilor corespunzătoare pentru fiecare categorie de populatie afectată;

c) informarea corectă si în timp real despre datele cunoscute ale situatiei, despre consecintele si despre măsurile luate;

d) evitarea blocajelor informationale;

e) combaterea permanentă a cazuisticii zvonurilor;

f) feed back imediat;

g) realizarea comunicării interne, în cadrul echipei de management al situatiei de urgentă, dar si în cadrul Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgentă.

7.1.2. Grupuri-tintă:

a) victimele si rudele acestora;

b) locuitorii din zona afectată de situatia de urgentă;

c) cetătenii din zonele potentiale de risc;

d) opinia publică si mass-media locală, natională si internatională;

e) autoritătile implicate în managementul situatiilor de urgentă: institutiile cu functii de sprijin, institutii guvernamentale, agentii locale sau nationale, spitale;

f) categorii speciale ale publicului-tintă: organizatii economice, societăti de asigurări, organizatii umanitare internationale, organizatii neguvernamentale, biserica, institutiile de învătământ;

g) membrii structurilor de management al situatiei de urgentă si membrii echipelor de interventie.

7.1.3. Strategia generală de comunicare

(1) Strategia va fi proactivă: mesajele vor fi construite anticipat, adaptate fiecărei categorii de public si diseminate, pe cât posibil, înainte ca zvonurile sau speculatiile transmise prin intermediul mass-mediei sau vehiculate pe cale orală să scape de sub controlul comunicatorilor.

(2) În cazul aparitiei unor incidente neprevăzute, strategia adoptată este aceea a informării categoriilor de public-tintă în timp real doar de către persoanele abilitate, cu respectarea principiilor mentionate mai sus.

7.1.4. Activarea centrului de comunicare si informare publică

(1) Centrul de comunicare si informare publică se activează în primele ore ale situatiei de urgentă, având ca principală responsabilitate coordonarea activitătilor de informare a populatiei.

(2) Documentatia necesară pentru managementul comunicării la nivelul centrului de comunicare si informare publică cuprinde:

1. lista persoanelor care vor fi purtători principali si secundari de mesaj, precum si coordonatele acestora;

2. lista persoanelor desemnate să îndeplinească sarcini în cadrul centrului de comunicare si informare publică;

3. lista cu echipele de interventie, persoanele de contact si coordonatele acestora, precum si lista persoanelor desemnate să reprezinte echipele în relatia cu mass-media;

4. estimarea pierderilor;

5. planul de realizare a unei sectiuni de documentare, cuprinzând informatii si mărturii;

6. lista continând categoriile de informatii care nu sunt destinate publicitătii;

7. programul de actiune: cine, ce si unde;

8. hărtile zonelor afectate;

9. lista materialelor si a documentelor difuzate înainte, în timpul si după situatia de urgentă;

10. procedura standard de răspunsuri rapide, conferinte de presă si prezentări scurte;

11. jurnalul cu informatiile difuzate, cui si când;

12. rapoarte regulate ce ajută la controlarea fluxului normal de informatii pe măsură ce aceste informatii devin disponibile, precum si la controlarea zvonurilor false;

13. elemente suplimentare pentru relatia cu mass-media;

14. canalele de televiziune au nevoie de benzi video si/sau reportaje/transmisiuni în direct. Este util ca punctul de vedere al structurii de management al situatiei de urgentă, eforturile pozitive pe care aceasta le face să fie prezentate prin furnizarea către mass-media a unor declaratii din partea purtătorilor de mesaj însotite de un set de imagini adecvate;

15. pentru radio, de asemenea, trebuie asigurată o bandă audio cu declaratia purtătorilor de mesaj;

16. realizarea unor declaratii oficiale urmând cursul evenimentelor, care vor fi folosite după cum urmează:

a) purtătorii de mesaj le vor folosi în interviurile de la radio si televiziune;

b) stirile „despre” vor avea declaratiile oficiale ca element de bază;

c) materialele scrise se vor axa pe punctele subliniate în declaratiile oficiale.

8. Organizarea conferintelor de presă si colaborarea cu mass-media

(1) Obiectivul specific este sprijinirea reprezentantilor mass-mediei în activitatea lor de informare, documentare si interpretare a datelor cunoscute despre situatia de urgentă si despre măsurile luate pentru înlăturarea consecintelor.

(2) Tehnici si strategii de comunicare folosite:

a) organizarea a două conferinte de presă într-un interval de maximum 24 de ore de la declansarea situatiei de urgentă;

b) organizarea informărilor de presă ori de câte ori este necesar;

c) distribuirea de mape de presă;

d) sprijinirea jurnalistilor în obtinerea interviurilor cu purtătorii de mesaj;

e) facilitarea obtinerii de către jurnalisti a unor materiale publicate în scopul documentării;

f) însotirea jurnalistilor în vizitele de documentare pe teren.

8.1. Analiza mesajelor presei referitoare la situatia de urgentă

a) Mass-media trebuie privită ca un participant important la comunicarea în situatii de urgentă, pentru că reprezintă cel mai rapid mod de a transmite un mesaj. Mass-media monitorizează, analizează, critică si prezintă informatii - un motiv în plus pentru a le monitoriza mesajele, pentru că acestea contribuie în mare parte la cristalizarea opiniei publice

b) Materialele presei vor fi analizate luându-se în considerare:

(i) corectitudinea informatiei transmise;

(ii) principalii actori;

(iii) declaratiile citate;

(iv) modul în care autoritătile sunt prezentate;

(v) corectitudinea redării sirului evenimentelor;

(vi) informatiile referitoare la echipa de management al situatiei de urgentă;

(vii) existen t a zvonurilor; (viii) existena dezinformărilor.

În afara stabilirii imaginii pentru presă referitoare la acest eveniment, analiza trebuie, de asemenea, să sublinieze scenariul posibil pe care prezentarea evenimentului îl va crea în presă.

Materialele produse trebuie să fie concepute astfel încât să poată fi folosite în scopuri multiple.

8.1.1. Organizarea conferintelor de presă

(1) Într-o situatie de urgentă, conferinta de presă este principala metodă de a mentine populatia informată si de a evita răspândirea zvonurilor.

(2) Conferintele de presă trebuie stabilite după un program aprobat de comitetul pentru situatii de urgentă, într-o locatie accesibilă si sigură; conferintele trebuie să fie mai dese în primele ore după producerea evenimentului, rărindu-se odată cu trecerea timpului si folosirea altor mijloace de transmitere a mesajelor.

(3) Presa trebuie anuntată în legătură cu această conferintă într-o manieră clară, cu informatii exacte despre data, locul si ora desfăsurării si despre chestiunile care urmează a fi discutate.

(4) Trebuie pregătite dosare de presă pentru fiecare reprezentant al presei, dacă este posibil.

(5) Termenele-limită trebuie anuntate si respectate.

(6) Trebuie prezentate motivele pentru care este organizată această conferintă de presă, iar jurnalistii trebuie solicitati să pună întrebările numai după ce declaratiile au fost făcute.

(7) Jurnalistii trebuie să primească răspuns din partea persoanelor abilitate, iar conferinta de presă nu ar trebui să se prelungească peste ora stabilită.

(8) Dacă organizarea unei conferinte de presă nu este optiunea cea mai potrivită, trimiteti informatiile într-un format usor de recunoscut (de exemplu, comunicate de presă). Nu uitati să specificati numele si datele de contact si perioada de timp estimată până la transmiterea materialelor suplimentare. Aceste materiale ar trebui transmise în primele 4 ore de la aparitia situatiei de urgentă si este recomandat ca acest ritm de comunicare să fie mentinut.

8.1.2. Algoritmul stirilor

a) Stirile sunt formulate ca titluri.

b) Informatia trebuie să capteze atentia publicului astfel încât cititorii să îsi dorească să citească în continuare restul textului.

c) Textul trebuie să fie scris într-o manieră clară; fotografiile si elementele grafice îi ajută pe jurnalisti să înteleagă mai bine informatia.

d) Jurnalistii încearcă să anticipeze reactiile publicului si să le răspundă în cadrul stirilor prezentate.

e) Jurnalistii caută aprobarea publicului; dacă îi veti ajuta să o obtină, vor deveni aliatii dumneavoastră în transmiterea mesajului, fără a impune propria lor manieră de abordare.

8.1.3. Model de comunicat de presă

(1) Obtinerea informatiilor este prioritară. Este esential ca institutia responsabilă cu gestionarea situatiei de urgentă să nu cedeze presiunilor presei de a confirma sau difuza informatii înainte ca acestea să fi fost verificate.

(2) Scopul acestui prim comunicat de presă este acela de a răspunde la întrebările de bază: cine, ce, unde, când. Acest comunicat ar trebui să furnizeze informatiile necesare în acest moment, să exprime îngrijorarea si interesul autoritătilor si să detalieze cum se va face informarea în viitor. Dacă este posibil, comunicatul ar trebui să furnizeze numere de contact ale persoanelor responsabile cu comunicarea sau ale purtătorilor de mesaj stabiliti de comitetul pentru situatii de urgen l ă, pentru mai multe informatii sau pentru asistentă. Acest modei are doar scop de îndrumare. Un singur model nu poate functiona în toate situatiile.

Pentru difuzare imediată

Contact:

Număr de telefon:

Data:

TITLU: Inserati mesajul principal pentru public

Data, locatia dumneavoastră - două sau trei propozitii care descriu situatia curentă

..............................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................

Inserati un citat al unui reprezentant oficial, demonstrând grijă pentru victime si abilităti de coordonare (leadership)

„ ............................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................ ”

Inserati informatii despre actiunile întreprinse

..............................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................

Inserati informatii despre reactii posibile ale publicului si modalităti în care oamenii pot oferi ajutor

..............................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................

Inserati un citat al unui purtător de cuvânt sau un mesaj prezentând asigurări

..............................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................

Date de contact, modalităti de a primi informatii noi, alte resurse

..............................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................

8.1.4. Fisa de lucru cu întrebări si răspunsuri anticipate

Folositi aceste fise pentru a scrie întrebările anticipate pentru un anume incident. Apoi dezvoltati răspunsurile potrivite pentru public si extrase din presa scrisă si audiovizuală.

Etapa 1:

Întrebările de mai jos sunt cele mai utilizate de mass-media. Purtătorul de cuvânt trebuie să aibă răspunsuri pregătite pentru aceste întrebări si să le schimbe sau să le actualizeze pe toată durata crizei.

 

Întrebări posibile adresate de mass-media în timpul unei situatii de urgentă

1. Care este numele dumneavoastră si functia?

2. Ce efecte are acest incident asupra productiei (economiei, ratei somajului)?

3. Ce s-a întâmplat? (Câte persoane au murit? Câti răniti? Câte case/clădiri au fost distruse/afectate?)

4. Ce măsuri ati luat pentru siguranta oamenilor?

5. Când s-a întâmplat?

6. Unde s-a întâmplat?

7. Care a fost cauza producerii incidentului?

8. Ce faceti acolo? Cum actionati?

9. V-ati mai confruntat cu o asemenea situatie?

10. Cine a fost implicat?

11. Ce aveti să le transmiteti persoanelor afectate?

12. Acceptati responsabilitatea pentru producerea acestui eveniment?

13. Ce pericole sunt acum?

14. Ce faceti în legătură cu aceste pericole?

15. La ce sumă estimati pagubele produse?

16. Cât de importante sunt pagubele?

17. Când vom afla mai multe informatii?

18. Va acorda statul compensatii? Ce fel?

 

Etapa a 2-a:

Elaborarea de răspunsuri pentru public si trebuie să fie de maximum 8 secunde si gândite pentru extrase din presă. Extrasele pentru audiovizual - insertul media televiziune, radio si presa scrisă.

 

Model de dezvoltare a răspunsurilor

1. În primul mesaj, arată că îti pasă (empatie cu publicul)

- foloseste pronumele personal la persoana 1;

- prezintă o poveste personală;

- realizează trecerea către concluzie

2. Prezintă concluzia (mesaj-cheie)

- limitează-te la 5-20 de cuvinte;

- foloseste cuvinte pozitive;

- introdu concluzia prin cuvinte de legătură, pauze, inflexiuni ale vocii

3. Argumentează concluzia

- cel putin două date faptice;

- o analogie;

- o poveste personală;

- o tertă persoană care conferă credibilitate

4. Repetă concluzia

- foloseste exact aceleasi cuvinte ca prima oară

5. Prezintă actiuni-măsuri ce vor fi luate

- enumeră pasii următori specifici incidentului/interventiei;

- furnizează informatii despre date de contact si numere de telefon pentru mentinerea legăturii cu structura responsabilă pentru managementul situatiilor de urgentă.

 

Întrebare:

..............................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

Răspuns pentru public:

..............................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

Insert media:

..............................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

Întrebare:

..............................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

Răspuns pentru public:

..............................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

Insert media:

..............................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

Întrebare:

..............................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

Răspuns pentru public:

..............................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

Insert media:

..............................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

Întrebare:

..............................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

Răspuns pentru public:

..............................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

Insert media:

..............................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

9. Comunicarea postdezastru

(1) Etapa postdezastru reprezintă o perioadă de analiză retrospectivă pentru institutiile si organizatiile care asigură interventia în situatii de urgentă.

În timpul acestei etape este important ca institutia:

a) să adreseze multumiri tuturor celor implicati;

b) să rezolve problemele externe si interne referitoare la criză;

c) să abordeze problema traumelor postdezastru;

d) să actualizeze planurile de interventie si ghidurile de comunicare pentru situatii de urgentă;

e) să ajute persoanele-cheie (de exemplu, angajatii si familiile acestora, mass-media, publicul) să depăsească situatia de urgentă.

(2) O comunitate este mai receptivă la mesaje de prevenire a dezastrelor imediat după ce un dezastru a avut loc, pentru că atunci nivelul de sensibilitate este ridicat. Obiectivele de comunicare în timpul acestei faze includ:

a) îmbunătătirea capacitătii de reactie a publicului în situatii de urgentă similare, prin activităti de educare;

b) examinarea onestă a problemelor, subliniindu-se ce a functionat în cadrul eforturilor de interventie;

c) convingerea publicului să sprijine alocarea de resurse;

d) promovarea activitătilor si capacitătilor institutiei.

(3) Solicitările venite din partea publicului scad în momentul aparitiei unei situatii de criză; cu toate acestea, de s i solicitările sunt destul de putine la număr, sunt mai complexe i mai dificil de rezolvat. Publicul vrea să afle despre lectiile învătate si măsurile de preventie care vor fi luate de acum înainte si doreste să aibă siguranta zilei de mâine. Chiar si organizatia va dori să se întoarcă rapid la activitătile obisnuite; cu toate acestea, dacă vă veti grăbi să reveniti la aceasta prea curând, acest lucru va afecta nu numai capacitatea organizatiei dumneavoastră de a rezolva viitoarele crize, ci si productivitatea colegilor dumneavoastră si încrederea publicului în organizatie.

(4) Activitătile specifice în această fază pot fi clasificate în 3 grupe:

a) Întretinere:

(i) oferiti ajutor/multumiri pentru depăsirea unui eveniment;

(ii) contribuiti la bunăstarea si refacerea membrilor echipei de comunicare în situatii de urgentă;

(iii) analizati ceea ce nu a functionat/cauzele problemei; (iv) initiati activităti de educare publică.

b) Evaluare:

(i) monitorizati mesajele si evenimentele (media, public, parteneri);

(ii) informati echipa de comunicare în situatii de urgentă (din timp);

(iii) evaluati informatiile referitoare la mesaje, transmitere si efecte;

(iv) colectati si analizati informatiile;

(v) prezentati rezultatele/lectiile învătate.

c) Stabilirea unui nou nivel de pregătire:

(i) implementati schimbările în cadrul planului de informare publică.

(5) Campania de comunicare postdezastru prevede următoarele:

a) după o situatie de urgentă, activitătile de comunicare intră în responsabilitătile administratiei locale. Evident, aceste organisme pot fi sprijinite si li se poate oferi consultantă;

b) echipa responsabilă de managementul situatiilor postdezastru trebuie să includă cel putin un membru al echipei de comunicare în situatii de urgentă. Această persoană trebuie să îl informeze pe seful operatiunii atât în legătură cu strategia de comunicare si informare adoptată, cât si în legătură cu relatia cu mass-media. În această situatie, persoana cu atributii de comunicare va avea si rolul unui purtător de cuvânt;

c) principalele obiective în campania de comunicare postdezastru sunt:

(i) informarea publicului si a mass-mediei în legătură cu strategia urmărită înainte, în timpul si după situatia de criză;

(ii) managementul consecintelor.

(6) Perioada postdezastru poate dura mult timp. Principalele etape sunt:

a) perioada imediat următoare unui dezastru - aceasta este întotdeauna o perioadă dificilă pentru a transmite toate informatiile necesare. Trebuie să răspundeti întrebărilor legate de strategie si abordare managerială, oferind în acelasi timp detalii referitoare la consecintele situatiei de urgentă (efectele asupra sănătătii publice, numărul de victime, persoanele dispărute etc); trebuie apoi să deschideti o linie telefonică accesibilă 24 de ore/zi pentru populatie si să oferiti, în plus, o listă cu organizatiile care pot oferi răspunsuri pentru întrebările specifice (spitale, jandarmerie, politie, ONG-uri) - asigurati-vă că acestea stiu că vor fi contactate;

b) perioada de reconstructie - strategia de control si management trebuie să fie evidentă. Informatia oferită aici trebuie să facă referire la compensatii, îngrijire medicală, sprijin social si planuri de reconstructie. Informatiile trebuie să fie actualizate, planurile de reconstructie trebuie să fie făcute publice si trebuie oferite mai multe informatii despre simptomele posttraumatice. Mass-media poate juca un rol important în acest proces, pentru că poate sprijini o campanie locală sau natională. Ati putea însă să vă asteptati ca jurnalistii să solicite, în schimbul acestui sprijin, interviuri speciale cu autoritătile responsabile cu interventia;

c) faza de completare - aceasta este perioada în care trebuie să clarificati problemele pe termen lung, cum ar fi salariile compensatorii. În plus, trebuie să oferiti publicului rezultatele cercetărilor întreprinse referitoare la cauzele dezastrului si pericolele pentru sănătatea publică.

(7) Categoriile de public-tintă sunt următoarele:

a) persoane afectate - cei răniti, persoanele care suferă de pe urma traumelor psihice, persoane care si-au pierdut locuintele. Rudele celor afectati ar putea fi considerate, de asemenea, potentiale victime.

Adoptati o manieră de comunicare personală.

Mesajele dumneavoastră ar trebui să încurajeze oamenii să se ajute reciproc; celor care nu au răni grave li se poate solicita să îsi contacteze medicul personal - acest lucru va permite evitarea suprasolicitării serviciilor medicale.

Anuntati tipul de ajutor de care aveti nevoie: sprijin emotional, asistentă medicală, consilieri juridici etc.

Informatia ar trebui să se concentreze pe:

(i) organizatiile cu care cooperati - incluzând datele lor de contact;

(ii) informatii despre asistentă juridică si compensatii financiare;

(iii) informatii referitoare la adăposturile temporare;

(iv) alte informatii.

Este important ca vizitele personale să fie organizate în timpul fazei de reconstructie. Înregistrati discutiile pe care le aveti în timpul acestor întâlniri, dar înainte de asta solicita t i aprobarea gazdelor. Motivul pentru care ar trebui să înregistrai convorbirile este acela că ele vă pot oferi o imagine mai clară asupra asteptărilor si problemelor cu care se confruntă un anumit grup. Este datoria autorită t ilor responsabile să mentineti comunicarea cu cei afectati, meninând permanent legătura. În special, asigurati-vă că vă veti tine promisiunile;

b) intermediari - organizatii sau persoane dispuse si capabile să ia parte la campania de comunicare (medici de familie, avocati, reprezentantii minoritătilor). Tipul de intermediari selectati depinde de natura dezastrului si de expunerea mediatică a acestuia. Intermediarii vă ajută să transmiteti publicului mesajele, dar pentru a face acest lucru trebuie să îi informati din timp;

c) publicul general - există două categorii:

(i) persoanele care într-un fel sau altul sunt implicate în situatia de urgentă;

(ii) persoanele care nu sunt implicate în situatia de urgentă, dar care ar dori să obtină mai multe informatii;

d) mass-media;

e) managerii - autoritătile care coordonează consecintele pe termen lung. Acestea trebuie să cunoască modul în care reactia opiniei publice si a mass-mediei poate influenta procesul de reconstructie. Pentru aceasta, trebuie să fie instruiti în mod corespunzător în privinta strategiei de comunicare.

 

ANEXA Nr. 3

 

Model de documente necesare centrului de comunicare si informare publică

 

LISTA

persoanelor desemnate să îndeplinească sarcini în cadrul centrului de comunicare si informare publică pentru situatia din ........................................

 

 

 

 

 

 

Nr. crt.

Structura din centrul de comunicare si informare publică (CCIP)

Numele si prenumele

Institutia din care provine

Date

de contact

(telefon,

fax, e-mail)

Observatii

Sef CCIP

Ofiter

de

informare

publică

Monitorizare, analiză, sinteză

Informare, comunicare

Acreditare, contact

CIP

1.

 

 

X

 

 

 

 

Radio 21

 

 

2.

X

 

 

 

 

 

 

Ministerul Internelor si Reformei Administrative (MIRA)

 

 

3.

........

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

LISTA

purtătorilor de mesaj din institutiile publice pentru situatia din..................................................

 

 

 

 

 

 

 

Nr. crt.

Institutia

Numele si prenumele

Functia

Date de contact (telefon, fax, e-mail)

Expertiza

1.

Ministerul Internelor si Reformei Administrative (MIRA)

 

Purtător de mesaj

 

Politie

 

Purtător de mesaj

 

Jandarmerie

 

Purtător de mesaj

 

Inspectoratul de Aviatie al MIRA

2.

Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile (MMDD)

 

Purtător de mesaj

 

Îmbunătătiri funciare

 

Purtător de mesaj

 

Poluare

3.

...................

 

 

 

 

 

LISTA

cu materiale si documente difuzate înainte, în timpul si după situatia de urgentă

 

 

 

 

 

 

Nr. crt.

Situatia de urgentă (scurtă descriere)

Difuzată:

Cine a dispus difuzarea

Data si ora difuzării

Modul de difuzare

Înainte de producere

În timpul producerii

După producere

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

LISTA

cu categoriile de informatii care nu sunt destinate publicitătii

 

Nr. crt.

Situatia de urgentă (scurtă descriere)

Nivelul de la care nu se difuzează (când este cazul)

Motivul pentru care nu se difuzează (dacă este cazul)

Data si ora când informatia poate fi difuzată

Observatii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

privind modificarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995

 

Având în vedere adresele nr. 3.287 din 25 septembrie 2008, nr. 3.287 din 9 octombrie 2008, precum si nr. 3.287 din 14 octombrie 2008 ale Uniunii Nationale a Notarilor Publici privind Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995 pentru adoptarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995,

în conformitate cu dispozitiile art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. I. - Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 8 august 1995, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- Alineatul (7) al articolului 4 se abrogă.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul justitiei,

Zsuzsánna Péter,

secretar de stat

 

Bucuresti, 22 octombrie 2008.

Nr. 2.730/C.

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

privind modificarea Regulamentului de organizare si desfăsurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 2.263/C/2007

 

Având în vedere adresele nr. 3.287 din 25 septembrie 2008, nr. 3.287 din 9 octombrie 2008, precum si nr. 3.287 din 14 octombrie 2008 ale Uniunii Nationale a Notarilor Publici privind Ordinul ministrului justitiei nr. 2.263/C/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare si desfăsurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public, cu modificările ulterioare,

în conformitate cu dispozitiile art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. I. - Regulamentul de organizare si desfăsurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 2.263/C/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 4 septembrie 2007, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 24, alineatul (3) se abrogă.

2. La articolul 24, alineatul (7) va avea următorul cuprins:

„(7) La repartizarea candidatilor admisi va participa, în calitate de observator, un reprezentant al Ministerului Justitiei, desemnat de ministrul justitiei. În cel mult 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), observatorul va întocmi un raport pe care îl va înainta ministrului justitiei.”

3. Articolul 25 va avea următorul cuprins:

„Art. 25. - În 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 19 alin. (2) si la art. 24 alin. (2), presedintele Uniunii va înainta ministrului justitiei propunerile de numire în functie a notarilor publici, însotite de hotărârea de validare a rezultatelor examenului sau concursului, procesele-verbale prevăzute la art. 19 alin. (5) si la art. 24 alin. (6), împreună cu optiunile exprimate de candidatii admisi, cererile de numire în functia de notar public, precum si copia dosarelor de înscriere a acestora la examen sau la concurs.”

4. Anexa nr. 1A se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul justitiei,

Zsuzsánna Péter,

secretar de stat

 

Bucuresti, 22 octombrie 2008.

Nr. 2.731/C.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1A la regulament)

 

Domnule Presedinte,

 

Subsemnatul/Subsemnata, ..................................................... , născut/născută în localitatea ..................................... la data de ................................................................................. , cu domiciliul în ............................................................................... , solicit înscrierea la concursul pentru dobândirea calitătii de notar public în vederea ocupării unui post vacant de notar public în circumscriptia Camerei Notarilor Publici .................................... , post vacant ce a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

 

Data.........................

Semnătura ............. ................

 

Domnului Presedinte al Uniunii Nationale a Notarilor Publici din România