MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 237/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 177 (XXI) - Nr. 237             LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Joi, 9 aprilie 2009

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

74. - Lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului, semnat la Bucuresti la 16 iulie 2008, la Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului privind promovarea' si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Bucuresti la 16 noiembrie 1994

 

Protocol între Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului la Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Bucuresti la 16 noiembrie 1994

 

495. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului, semnat la Bucuresti la 16 iulie 2008, la Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului privind promovarea si' protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Bucuresti la 16 noiembrie 1994

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 364 din 17 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat

 

Decizia nr. 365 din 17 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 223 alin. (1) lit. a)-d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie si a dispozitiilor art. 201 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 508/2004 privind înfiintarea, organizarea si functionarea în cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism

 

Decizia nr. 402 din 19 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            37. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul administratiei si internelor, privind stabilirea componentei nominale a Comisiei tehnice centrale pentru coordonarea si urmărirea îndeplinirii sarcinilor din legislatia în vigoare în domeniul alegerii membrilor din România în Parlamentul European ce revin ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si institutiilor prefectului

 

            M.39. - Ordin al ministrului apărării nationale privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare si acordarea unor drepturi acestuia si urmasilor celui decedat

 

            3.550. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si inovării privind acordarea acreditării pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala Crestină „Natanael” din Suceava

 


LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului, semnat la Bucuresti la 16 iulie 2008, la Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Bucuresti la 16 noiembrie 1994

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Protocolul dintre Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului, semnat la Bucuresti la 16 iulie 2008, la Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Bucuresti la 16 noiembrie 1994, ratificat prin Legea nr. 37/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 19 mai 1995.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA AN ASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 1 aprilie 2009.

Nr. 74.

 

PROTOCOL

între Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului la Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Bucuresti la 16 noiembrie 1994

 

Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului, denumite în continuare părti contractante,

discutând intentiile României privind introducerea de amendamente la Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Bucuresti la 16 noiembrie 1994 (denumit în cele ce urmează Acordul), în scopul respectării de către România a obligatiilor ce îi revin în calitate de stat membru al Uniunii Europene,

recunoscând faptul că România, conform art. 307 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană si art. 6 alin. (10) din Tratatul privind aderarea la Uniunea Europeană, trebuie să întreprindă toate demersurile necesare pentru a elimina incompatibilitătile dintre dreptul comunitar si alte acorduri internationale, inclusiv Acordul,

hotărând, prin urmare, că este necesar ca anumite amendamente să fie aduse Acordului pentru a evita astfel de incompatibilităti,

au convenit să încheie următorul protocol:

 

ARTICOLUL 1

 

- Alineatul 1 al articolului 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

„1. Fără a aduce atingere măsurilor adoptate de Uniunea Europeană, fiecare dintre părtile contractante se obligă să asigure pe teritoriul său un tratament echitabil, egal si protectie în legătură cu investitiile investitorilor celeilalte părti contractante si nu va încălca managementul si dreptul de decizie asupra investitiilor celeilalte părti contractante prin adoptarea de măsuri nerezonabile sau discriminatorii.”

 

ARTICOLUL 2

 

- Alineatul 3 al articolului 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3. Prevederile prezentului acord referitoare la tratamentul nediscriminatoriu, tratamentul national si tratamentul natiunii celei mai favorizate nu se vor aplica avantajelor prezente sau viitoare acordate de oricare parte contractantă în virtutea apartenentei la ori asocierii cu o uniune vamală, economică sau monetară, o piată comună ori zonă de comert liber, investitorilor proprii, ai statelor membre ale unei astfel de uniuni, piete comune sau zone de comert liber sau ai oricărui stat tert. Niciun astfel de tratament nu se va referi la vreun avantaj pe care oricare parte contractantă îl acordă investitorilor unui stat tert în virtutea unui acord de evitare a dublei impuneri sau a altor întelegeri, pe bază de reciprocitate, referitoare la probleme de impozitare sau la comertul de frontieră.”

 

ARTICOLUL 3

 

- Alineatul 1 al articolului 4 se modifică si va avea următorul cuprins:

„1. Fără a aduce atingere măsurilor adoptate de Uniunea Europeană, fiecare dintre părtile contractante, în conformitate cu legislatia sa, va garanta investitorilor celeilalte părti contractante, după plata de către acestia a impozitelor si taxelor corespunzătoare, transferul nerestrictionat în străinătate al plătilor legate de investitii si, în particular, al:

a) veniturilor, asa cum au fost ele definite la lit. c) a art. 1 al prezentului acord;

b) sumelor care se plătesc pentru rambursarea împrumuturilor, recunoscute de ambele părti contractante ca fiind investitii;

c) sumelor obtinute de investitor în legătură cu lichidarea partială sau totală ori vânzarea investitiilor;

d) sumelor din despăgubirea prejudiciului si pierderilor în conformitate cu art. 5 al prezentului acord.”

 

ARTICOLUL 4

 

- La articolul 11 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu următorul cuprins:

„3. Părtile contractante pot oricând să convină introducerea de amendamente în prezentul acord, care se formulează prin protocoale separate, care constituie părti integrante ale acestuia si care intră în vigoare în modalitatea prevăzută la art. 11 al prezentului acord. în cazul evolutiilor viitoare ale dreptului comunitar, prezentul acord va fi amendat, dacă se va considera necesar, prin acordul părtilor, în vederea asigurării conformitătii prevederilor sale cu obligatiile României rezultând din calitatea de stat membru al Uniunii Europene.”

 

ARTICOLUL 5

 

Prezentul protocol va face parte integrantă din Acord si va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părtile contractante îsi vor comunica reciproc îndeplinirea procedurilor legale interne necesare pentru intrarea acestuia în vigoare si va rămâne în vigoare atâta timp cât Acordul rămâne în vigoare.

Semnat la Bucuresti la data de 16 iulie 2008, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, turkmenă si rusă, toate textele fiind egal autentice. în caz de divergente în interpretare, textul în limba rusă va prevala.

 

Pentru Guvernul României,

ministrul pentru întreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale

Ovidiu loan Silaghi,

Pentru Guvernul Turkmenistanului,

Jemal Ghioklenova,

ministrul industriei textile

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului, semnat la Bucuresti la 16 iulie 2008, la Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Bucuresti la 16 noiembrie 1994

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului, semnat la Bucuresti la 16 iulie 2008, la Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Bucuresti la 16 noiembrie 1994, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 31 martie 2009.

Nr. 495.

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 364

din 17 martie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-sef delegat

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, exceptie ridicată de Rodica Neagu în Dosarul nr. 5.488/4/2008 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti.

La apelul nominal se prezintă personal autorul exceptiei si se constată lipsa celeilalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având cuvântul, autorul exceptiei invocă exceptia necompetentei materiale a Curtii Constitutionale, deoarece, potrivit art. 142 alin. (2) din Legea fundamentală coroborat cu art. 5 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, instanta de contencios constitutional se compune din 9 judecători. Or, de vreme ce la dezbateri participă doar 8 judecători, consideră că, în lipsa oricăror altor dispozitii legale imperative si în virtutea dreptului său de cetătean al României, se impunea să fi fost informat în prealabil cu privire la motivele ce au determinat absenta unui judecător.

De asemenea, invocă direct în fata Curtii Constitutionale exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constitutională lucrează legal în prezenta a două treimi din numărul judecătorilor”.

Asupra cererilor prealabile formulate reprezentantul Ministerului Public se pronuntă în sensul respingerii lor ca nefondate.

Curtea, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale coroborat cu art. 158 din Codul de procedură civilă, dispune respingerea cererilor formulate, deoarece, potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, sesizarea instantei de contencios constitutional se dispune numai de către instanta de judecată de drept comun printr-o încheiere, cadrul procesual specific exceptiei de neconstitutionalitate fiind dat de dispozitia legală atacată si de temeiul constitutional invocat, el neputând fi modificat nici de autorii sesizării si nici de Curte. De asemenea, Curtea constată că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „La sedintele Plenului participă toti judecătorii [...], în afară de situatiile în care unii absentează în mod justificat”. împrejurarea că pentru sedinta de fată plenul este compus numai din 8 judecători nu este de natură a atrage necompetenta materială a instantei de contencios constitutional, întrucât pentru a exista cvorum este necesar ca, în temeiul art. 51 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, dezbaterile să aibă loc în prezenta a două treimi din numărul judecătorilor Curtii Constitutionale.

Autorul exceptiei solicită ulterior acordarea unui nou termen de judecată, deoarece până în prezent presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu si-au exprimat opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate invocată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de acordare a unui nou termen de judecată, întrucât absenta punctelor de vedere ale autoritătilor nominalizate nu constituie un impediment legal care să pună Curtea Constitutională în imposibilitate de a se pronunta pe fond.

Curtea, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune respingerea cererii de acordare a unui nou termen de judecată, deoarece, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, instanta de contencios constitutional are doar obligatia de a solicita presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului punctele lor de vedere. Absenta opiniei autoritătilor nu echivalează cu imposibilitatea Curtii de a trece la dezbateri.

Cauza se află în stare de judecată.

Autorul exceptiei depune concluzii scrise si arată că, în pofida obligatiei prevăzute de art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, Uniunea Natională a Barourilor din România functionează fără a avea personalitate juridică. Asa fiind, membrii barourilor „Bota”, care nu intră în categoria barourilor asa-zis traditionale, sunt discriminati prin simplul fapt că apartin unui barou ce are personalitate juridică.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la Decizia Curtii Constitutionale nr. 195 din 27 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 14 iunie 2004.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 28 noiembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 5.488/4/2008, Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, exceptie ridicată de Rodica Neagu în dosarul de mai sus.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia se întemeiază pe prevederile art. 16 alin. (2) din Constitutia României.

În motivarea exceptiei se sustine că legea atacată este neconstitutională, întrucât nu permite functionarea altor barouri de avocati decât cele care îsi desfăsoară activitatea pe baza acestei legi.

Instanta de judecată nu si-a exprimat opinia cu privire la temeinicia exceptiei de neconstitutionalitate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu contravin Constitutiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile scrise si orale ale autorului, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Legii nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările si completările ulterioare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că problema personalitătii juridice a barourilor de avocati nu este una de constitutionalitate, ci de legiferare sau de interpretare si aplicare a legii. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta „se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

Pentru aceleasi considerente, Curtea nu poate primi nici critica potrivit căreia dispozitiile Legii nr. 51/1995 nu permit functionarea unor barouri de avocati altele decât cele care îsi desfăsoară activitatea pe baza acestui act normativ, întrucât implică modificarea prevederilor legale pe calea exceptiei de neconstitutionalitate în sensul dorit de autor.

În sfârsit, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta „decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, care are legătură cu solutionarea cauzei [...]”.

Din analiza Dosarului nr. 5.488/4/2008 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti Curtea constată că obiectul cauzei îl constituie solutionarea unei actiuni civile având ca obiect partajarea averii succesorale între mostenitori. Or, este evident că dreptul unui avocat care face parte din Uniunea Natională a Barourilor din România de a reprezenta pe unul dintre mostenitori nu are legătură cu solutionarea pe fond a litigiului dedus judecătii instantei de drept comun si, pe cale de consecintă, potrivit art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, nu poate fi invocată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, exceptie ridicată de Rodica Neagu în Dosarul nr. 5.488/4/2008 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 martie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef delegat,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 365

din 17 martie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 223 alin. (1) lit. a)-d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie si a dispozitiilor art. 201 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 508/2004 privind înfiintarea, organizarea si functionarea în cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor  de Criminalitate Organizată si Terorism

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-sef delegat

 


Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 223 alin. (1) lit. a)-d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie si a dispozitiilor art. 201 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 508/2004 privind înfiintarea, organizarea si functionarea în cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism, exceptie ridicată direct de Avocatul Poporului.

La apelul nominal se prezintă, pentru Avocatul Poporului, expertul pentru probleme juridice, cu delegatie la dosar, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul autorului exceptiei pune concluzii de admitere a acesteia, reiterând argumentele din sesizare.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care arată că sunt valabile aceleasi argumente ce au stat la baza fundamentării Deciziei nr. 1.058/2007 pronuntate de Curtea Constitutională.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Adresa nr. 14.030 din 18 decembrie 2008, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constitutională, în temeiul art. 146 lit. d) teza finală din Constitutie, cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 223 alin. (1) lit. a)-d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie si a dispozitiilor art. 201 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 508/2004 privind înfiintarea, organizarea si functionarea în cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism.

În motivarea exceptiei se sustine că dispozitiile legale atacate contravin prevederilor art. 132 alin. (1) din Constitutia României, deoarece, asa cum a statuat Curtea Constitutională prin Decizia nr. 1.058/2007, reglementarea, cu caracter strict si limitativ, a unor situatii în care cauze de competenta parchetelor ierarhic inferioare pot fi preluate, pentru efectuarea urmăririi penale, de procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare restrânge în mod nejustificat competenta acestora din urmă, cu consecinta încălcării principiilor care guvernează activitatea Ministerului Public.

Potrivit dispozitiilor art. 33 din Legea nr. 47/1992, sesizarea a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, deoarece prevederile declarate ca neconstitutionale prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.058/2007, si anume cele ale art. 209 alin. 41 din Codul de procedură penală, au un continut similar cu cele atacate în prezenta cauză. în acest context, argumentele deciziei mentionate anterior se aplică mutatis mutandis si în ceea ce priveste dispozitiile art. 223 alin. (1) lit. a)-d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie si ale art. 201 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 508/2004 privind înfiintarea, organizarea si functionarea în cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând sesizarea Avocatului Poporului, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 223 alin. (1) lit. a)-d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, asa cum a fost modificată si completată prin art. VI pct. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 60/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006, si ale art. 201 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 508/2004 privind înfiintarea, organizarea si functionarea în cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.089 din 23 noiembrie 2004, asa cum a fost modificată si completată prin art. I pct. 16 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 131/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.046 din 29 decembrie 2006, dispozitii care au următorul cuprins:

- Art. 223 alin. (1) lit. a)-d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002:

„(1) Procurorii din cadrul structurii centrale a Directiei Nationale Anticoruptie pot prelua, în vederea efectuării urmăririi penale, cauze de competenta structurilor teritoriale ale directiei, din dispozitia procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, când:

a) impartialitatea procurorilor ar putea fi stirbită datorită împrejurărilor cauzei, dusmăniilor locale sau calitătii părtilor;

b) una dintre părti are o rudă sau un afin până la gradul patru inclusiv printre procurorii ori grefierii parchetului sau judecătorii, asistentii judiciari ori grefierii instantei;

c) există pericolul de tulburare a ordinii publice;

d) urmărirea penală este împiedicată sau îngreunată datorită complexitătii cauzei ori altor împrejurări obiective, cu acordul procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.”;

- Art. 201 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 508/2004:

„(1) Procurorii din cadrul structurii centrale sau serviciilor teritoriale ale Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism pot prelua, în vederea efectuării urmăririi penale, cauze de competenta structurilor teritoriale subordonate directiei, din dispozitia procurorului-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism, când:

a) impartialitatea procurorilor ar putea fi stirbită datorită împrejurărilor cauzei, dusmăniilor locale sau calitătii părtilor;

b) una dintre părti are o rudă sau un afin până la gradul patru inclusiv printre procurorii ori grefierii parchetului sau judecătorii, asistentii judiciari ori grefierii instantei;

c) există pericolul de tulburare a ordinii publice;

d) urmărirea penală este împiedicată sau îngreunată datorită complexitătii cauzei ori altor împrejurări obiective, cu acordul procurorului care efectuează urmărirea penală.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 1.058 din 14 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 810 din 28 noiembrie 2007, a statuat că dispozitiile art. 209 alin. 41 lit. a), b), c) si d) din Codul de procedură penală sunt neconstitutionale si contravin prevederilor art. 132 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece „reglementarea, cu caracter strict si limitativ, a unor situatii în care cauze de competenta parchetelor ierarhic inferioare pot fi preluate, pentru efectuarea urmăririi penale, de procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare restrânge în mod nejustificat competenta acestora din urmă, cu consecinta încălcării principiilor care guvernează activitatea Ministerului Public. [...] prin referirea la «alte împrejurări obiective» în care există posibilitatea preluării cauzelor în discutie, teza finală a aceluiasi text de lege anulează, practic, acest efect, deoarece conditionează măsura preluării cauzelor de «acordul procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală». Această conditie impusă de lege nu numai că este într-o vădită contradictie cu principiul controlului ierarhic ce guvernează activitatea procurorilor, ci poate crea si suspiciuni cu privire la modul în care acesti magistrati îsi îndeplinesc atributiile, întrucât induce ideea posibilitătii unei «negocieri», pe linie ierarhică, a competentei de efectuare a urmăririi penale, în functie de diversele particularităti ale unor cauze”.

Din analiza dispozitiilor legale criticate Curtea constată că acestea sunt o preluare tale quale a prevederilor art. 209 alin. 41 lit. a), b), c) si d) din Codul de procedură penală, declarate neconstitutionale prin decizia mai sus mentionată.

Pe cale de consecintă, viciul de constitutionalitate sanctionat anterior a fost conservat de reglementările contestate în prezenta cauză, motiv pentru care Curtea urmează a admite exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 223 alin. (1) lit. a)-d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie si a dispozitiilor art. 201 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 508/2004 privind înfiintarea, organizarea si functionarea în cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism.

Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constitutie, si constată că dispozitiile art. 223 alin. (1) lit. a)-d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie si dispozitiile art. 201 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 508/2004 privind înfiintarea, organizarea si functionarea în cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism sunt neconstitutionale.

Decizia se comunică presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 martie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef delegat,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 402

din 19 martie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela lonescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, exceptie ridicată de Asociatia de Proprietari nr. 30 din SIatina în Dosarul nr. 3.569/311/2008 al Judecătoriei SIatina.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 10 decembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.569/311/2008, Judecătoria SIatina a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari. Exceptia a fost ridicată de Asociatia de Proprietari nr. 30 din SIatina într-o cauză civilă ce are ca obiect cererea de evacuare a autoarei exceptiei din spatiul comun „uscătorie”.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile criticate sunt contrare principiilor si drepturilor consacrate de dispozitiile constitutionale si prevederile actelor internationale invocate, întrucât nu dau posibilitatea coproprietarilor să dispună de cota ce le revine din proprietatea comună. Astfel, arată că, potrivit prevederilor criticate, pentru a utiliza proprietatea comună le este necesar acordul majoritătii proprietarilor membri ai asociatiei si al proprietarilor direct afectati de vecinătate, nefiind luată în considerare optiunea fiecărui proprietar în parte.


Judecătoria SIatina apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. în acest sens, arată că prevederile art. 39 din Legea nr. 230/2007 stabilesc conditiile în care proprietatea comună poate fi utilizată de către terti, fiind reglementate limite ale dreptului de proprietate în cazul bunurilor aflate în coproprietate fortată si perpetuă, în blocurile de locuinte, în care sunt constituite asociatii de proprietari, în conditiile legii. Totodată, retine faptul că alin. 1 teza a doua al art. 44 din Constitutie prevede că limitele si continutul dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Astfel, apreciază că limitele aduse prin lege dreptului de proprietate asupra părtilor dintr-o clădire cu mai multe locuinte, destinate folosirii în comun de către toti proprietarii, se justifică constitutional.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 39 din Legea nr. 230/2007 sunt constitutionale. în acest sens, face referire la Decizia Curtii Constitutionale nr. 734/2008 în care s-a retinut constitutionalitatea textului de lege criticat raportat la dispozitiile art. 44 din Constitutie. Totodată, apreciază că prevederile criticate nu sunt de natură să îngrădească dreptul părtilor interesate de a beneficia de toate garantiile procesuale menite să le asigure dreptul la un proces echitabil si la solutionarea acestuia într-un termen rezonabil.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 39 din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, având următorul continut: „Proprietatea comună poate fi utilizată de către terti, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu acordul majoritătii proprietarilor membri ai asociatiei si al proprietarilor direct afectati de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, de folosintă sau de concesiune.”

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părtilor la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare si ale art. 44 alin. (1) si (2) privind garantarea si ocrotirea dreptului de proprietate privată, precum si a dispozitiilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si art. 17 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât si în asociere cu altii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra dispozitiilor art. 39 din Legea nr. 230/2007 s-a mai pronuntat, de exemplu, prin deciziile nr. 734 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008, si nr. 1.068 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 8 decembrie 2007, retinând că acestea stabilesc conditiile în care proprietatea comună poate fi utilizată de către terti, si anume cu acordul majoritătii proprietarilor membri ai asociatiei si al proprietarilor direct afectati de vecinătate.

În cauză, se pune problema stabilirii limitelor dreptului de proprietate în cazul bunurilor aflate în coproprietate fortată si perpetuă (condominium pro indiviso) în blocurile de locuinte, în care, potrivit legii, se constituie asociatii de proprietari.

Sub acest aspect, Curtea a retinut că dispozitiile art. 44 alin. (1) din Constitutie, care consacră garantarea dreptului de proprietate privată, prevăd în teza a doua că atât limitele, cât si continutul acestui drept „sunt stabilite de lege”. Rezultă, în mod evident, că limitele aduse prin lege dreptului de proprietate asupra părtilor destinate folosirii în comun de către toti proprietarii dintr-o clădire cu mai multe locuinte se justifică constitutional prin asigurarea posibilitătii efective de administrare, folosire, întretinere si exploatare a imobilului în interesul tuturor proprietarilor de locuinte din acel imobil.

Mai mult, în măsura în care textul de lege criticat prevede expres manifestarea acordului tuturor proprietarilor direct afectati de vecinătate ca o conditie peremptorie a utilizării de către terti a spatiilor proprietate comună, Curtea a constatat că, în cauza dedusă controlului, nu operează nicio îngrădire a dreptului de proprietate al acestora.

Atât considerentele, cât si solutia deciziilor amintite sunt pe deplin valabile si în cauza de fată, neintervenind elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii în această materie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 din Legea nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, exceptie ridicată de Asociatia de Proprietari nr. 30 din SIatina în Dosarul nr. 3.569/311/2008 al Judecătoriei SIatina.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 martie 2009.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Mihaela lonescu

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERULADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

privind stabilirea componentei nominale a Comisiei tehnice centrale pentru coordonarea si urmărirea îndeplinirii sarcinilor din legislatia în vigoare în domeniul alegerii membrilor din România în Parlamentul European ce revin ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si institutiilor prefectului

 

Având în vedere prevederile art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 219/2009 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare si desfăsurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2009,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul administratiei si internelor, emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se stabileste componenta nominală a Comisiei tehnice centrale pentru coordonarea si urmărirea îndeplinirii sarcinilor din legislatia în vigoare în domeniul alegerii membrilor din România în Parlamentul European ce revin ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si institutiilor prefectului, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Viceprim-ministru,

ministrul administratiei si internelor,

Cristian Făinisi,

secretar de stat

 

Bucuresti, 3 aprilie 2009.

Nr. 37.

 

ANEXĂ

 

COMPONENTA NOMINALĂ

a Comisiei tehnice centrale pentru coordonarea si urmărirea îndeplinirii sarcinilor din legislatia în vigoare în domeniul alegerii membrilor din România în Parlamentul European ce revin ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si institutiilor prefectului

 

Presedinte:

1. Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul administratiei si internelor

Membri:

2. Mihai Viorel Fifor - secretar de stat pentru relatia cu institutiile prefectului din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor

3. Chestor Cristian Făinisi - secretar de stat, sef al Departamentului ordine si sigurantă publică din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor

4. Cătălin Vrabie - secretar de stat pentru comunitătile locale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor

a) Reprezentanti, la nivel de secretar de stat sau secretar general:

5. Andrei Cosmin Tănasie - Secretariatul General al Guvernului

6. Gherghina Florea - secretar general adjunct, Ministerul Finantelor Publice

7. Mihaela Arteni - secretar general, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale

8. Natalia Intotero - secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe

9. Octavian-Virgiliu Ojog - secretar de stat, Ministerul Justitiei si Libertătilor Cetătenesti

10. Gheorghe Asănică - secretar general, Ministerul Educatiei, Cercetării si Inovării

11. Mircea Cristian Staicu - secretar general, Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National

12. George Pavelescu - secretar general, Ministerul Sănătătii

13. Marian Muhulet - vicepresedinte, Autoritatea Electorală Permanentă

14. Vergii Voineagu - presedinte, Institutul National de Statistică

15. Vasile Muntenită - presedinte, Administratia Natională a Rezervelor de Stat

b) Reprezentanti ai:

16. Serviciului de Telecomunicatii Speciale - gen. It. ing. Marcel Opris, director

17. Agentiei Nationale de Presă „Agerpres” - Paraschiv Marcu, director general adjunct

18. Societătii Comerciale „Electrica” - S.A. - Corneliu Stan, director general adjunct

19. Societătii Române de Televiziune - Mura Frînculescu, coordonator TVR 3

20. Societătii Române de Radiodifuziune - Doru Vasile lonescu, director, Departamentul productie editorială


 

MINISTERUL APĂRĂRII NATIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare si acordarea unor drepturi acestuia si urmasilor celui decedat

 

Pentru aplicarea dispozitiilor art. II din Legea nr. 41/2009 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2008 privind modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apărării Nationale, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării nationale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare si acordarea unor drepturi acestuia si urmasilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările si completările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului apărării nr. M.190/2007*) pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul apăram nationale,

Aurel Ionel Lascu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 27 martie 2009.

Nr. M.39.


*) Ordinul ministrului apărării nr. M.190/2007 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare si securitate natională a tării.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare si acordarea unor drepturi acestuia si urmasilor celui decedat

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezentele norme metodologice reglementează modul de aplicare, în Ministerul Apărării Nationale, a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare si acordarea unor drepturi acestuia si urmasilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările si completările ulterioare, denumită în continuare ordonantă de urgentă.

Art. 2. - În sensul prezentelor norme metodologice, actiunile militare reprezintă misiunile prevăzute la art. 2 lit. b) din ordonanta de urgentă, precum si următoarele misiuni cu potential ridicat de risc, desfăsurate pe teritoriul statului national, după cum urmează:

a) misiunile executate de fortele aflate în „serviciu de luptă”;

b) exercitiile de antrenament, certificare si evaluare executate în teren, cu sau fără trageri de luptă;

c) actiunile de sprijin acordat autoritătilor civile în situatii de urgentă;

d) misiunile de asistentă umanitară.

 

CAPITOLUL II

Conferirea de titluri onorifice

 

Art. 3. - (1) Personalului armatei care a participat, începând cu anul 1990, la actiuni militare, astfel cum acestea sunt definite la art. 2, timp de cel putin 12 luni, neîntrerupt sau cumulativ, precum si personalului invalid, indiferent de durata participării la actiuni militare, i se conferă titlul onorific de „Militar Veteran”, pentru cadrele militare si soldatii si gradatii voluntari, respectiv titlul onorific de „Veteran”, pentru personalul civil.

(2) Titlurile onorifice prevăzute la alin. (1) se conferă o singură dată, indiferent de numărul participărilor la actiuni militare, astfel cum acestea sunt definite la art. 2, prin ordin al sefului Statului Major General, respectiv prin dispozitie a directorului general al Directiei generale de informatii a apărării, pentru personalul din subordine, pe baza propunerilor comandantilor/sefilor structurilor care le-au organizat si condus.

(3) Statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, comandamentele de armă si Comandamentul operational întrunit centralizează semestrial propunerile comandantilor/sefilor structurilor care au organizat si condus actiuni militare privind recunoasterea meritelor militarilor si personalului civil, le analizează si înaintează propuneri sefului Statului Major General. Pentru personalul din structurile subordonate Directiei generale de informatii a apărării propunerile se transmit directorului general al Directiei generale de informatii a apărării.

(4) Titlurile onorifice prevăzute la alin. (1) se înscriu în registrele speciale înfiintate la unitătile militare care au avut/au personal participant la actiuni militare, conform modelului stabilit de Muzeul Militar National. înscrierea se face pe baza ordinului/dispozitiei prin care se conferă titlul onorific respectiv. O copie a ordinului/dispozitiei se trimite Muzeului Militar National, cu exceptia personalului Directiei generale de informatii a apărării, si în extras unitătii militare în care este încadrat la momentul respectiv personalul armatei prevăzut în ordin/dispozitie.

Art. 4. - Personalului armatei care a participat, începând cu anul 1990, la actiuni militare, indiferent de durata participării, si care, pe timpul misiunii, s-a remarcat săvârsind acte exemplare de curaj si devotament, i se conferă titlul onorific de „Militar Veteran”, respectiv titlul onorific de „Veteran”, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ierarhică a comandantilor/sefilor unitătilor militare din care au făcut parte, pe baza evenimentelor consemnate în jurnalul actiunilor militare/ordinul de zi pe unitate.

Art. 5. - Conferirea titlului onorific de „Militar Veteran” se înscrie si în documentele de evidentă nominală a personalului militar, la rubrica „Decoratii si titluri de onoare”. în acest scop, o copie a ordinului privind conferirea titlului onorific se trimite la Directia management resurse umane.

Art. 6. - Legitimatia tip „Militar Veteran” si legitimatia tip „Veteran” se confectionează de către Centrul tehnic-editorial al Armatei, prin grija Directiei personal si mobilizare din cadrul Statului Major General, conform precizărilor din anexă.

Art. 7. - Modulele de personal ale unitătilor militare tin evidenta personalului militar si civil care a participat la actiuni militare.

 

CAPITOLUL III

Mentinerea în activitate a personalului armatei invalid si reconversia profesională a acestuia

 

Art. 8. - Personalul armatei invalid se mentine, se încadrează sau se reîncadrează în structuri neluptătoare ale Ministerului Apărării Nationale, la cerere, în functii militare, respectiv civile, cu preponderentă în următoarele domenii de activitate: stat major, resurse umane, asigurare logistică, financiar-contabil, asigurare tehnico-materială, asistentă medicală, asistentă juridică, informare si relatii publice sau învătământ.

Art. 9. - Mentinerea, încadrarea sau reîncadrarea personalului armatei invalid se face cu respectarea următoarelor conditii:

a) personalul în cauză îndeplineste conditiile legale si specificatiile de personal ale postului respectiv;

b) invaliditatea permite personalului în cauză îndeplinirea atributiilor postului respectiv, fără riscul agravării afectiunii, corespunzător concluziilor formulate de către comisiile speciale de cercetare a conditiilor de dobândire a invaliditătii, precum si avizului comisiilor de expertiză medico-militară si a medicului de medicina muncii, pentru cadrele militare, sau de către medicul de medicina muncii în colaborare cu medicii de expertiza capacitătii de muncă, pentru soldatii si gradatii voluntari si personalul civil invalid;

c) există posturi vacante care pot fi ocupate de cel în cauză, conform prevederilor lit. a) si b), în unitătile si garnizoanele solicitate.

Art. 10. - Comandantii/sefii unitătilor militare vor identifica posturile posibile care ar putea fi încadrate cu personal militar si civil cu diverse invalidităti dobândite pe timpul participării la actiuni militare, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice. Posturile se comunică, se centralizează si actualizează semestrial, ierarhic, până la nivelul Directiei management resurse umane, urmând să fie încadrate cu personal invalid, când va fi cazul.

Art. 11. - Personalul armatei, încadrat în gradul III de invaliditate în urma participării la actiuni militare, care nu solicită sau căruia nu i se poate asigura mentinerea, încadrarea ori reîncadrarea în conditiile prevăzute la art. 8, beneficiază, cu prioritate, de prevederile normelor în vigoare privind reconversia profesională în cadrul Ministerului Apărării Nationale.

 

CAPITOLUL IV

Trimiterea la tratament în străinătate si decontarea cheltuielilor pentru personalul armatei rănit ca urmare a participării la actiuni militare

 

Art. 12. - Personalul armatei, rănit sau invalid ca urmare a participării la actiuni militare, beneficiază de tratament în străinătate, în cazul în care afectiunile nu pot fi tratate în tară, cu suportarea contravalorii costului tratamentului si a cheltuielilor aferente din bugetul Ministerului Apărării Nationale.

Art. 13. - Personalul armatei care, la examenul medical efectuat la înapoierea din misiunile în care a participat la actiuni militare sau ulterior executării acestora, este diagnosticat cu afectiuni pentru care se stabileste legătura de cauzalitate cu participarea la actiunile militare, beneficiază de drepturile prevăzute la art. 12.

Art. 14. - Personalul armatei, rănit sau invalid în urma participării la actiuni militare, astfel cum acestea sunt definite la art. 2, poate fi trimis la tratament în străinătate la institutii medicale de profil în următoarele modalităti:

a) direct din teatrele de operatii la formatiuni medicale de Rol 4 sau similar, apartinând altor tări cu care România are încheiate acorduri bilaterale, în continutul cărora să fie înscrise prevederi referitoare la suportarea cheltuielilor pentru serviciile medicale în vederea efectuării tratamentului de specialitate;

b) prin evacuare la un spital din reteaua sanitară proprie a Ministerului Apărării Nationale de unde, dacă în urma analizelor si investigatiilor efectuate, se stabileste că afectiunea nu poate fi tratată în tară.

Art. 15. - (1) În situatia în care continuarea tratamentului si a recuperării pacientului, conform prevederilor art. 14 lit. a), în cadrul aceleiasi structuri sau la alte institutii medicale de profil necesită cheltuieli suplimentare în afara acordurilor bilaterale, continuarea spitalizării ori transferul la altă unitate sanitară din străinătate se efectuează numai cu avizul unei comisii medicale de evaluare, constituită din specialisti din structurile medicale ale Ministerului Apărării Nationale.

(2) Comisia medicală de evaluare, stabilită prin dispozitie a sefului Directiei medicale, va efectua deplasarea în străinătate unde, împreună cu specialistii de profil din structura medicală respectivă, va evalua starea pacientului si va stabili oportunitatea continuării tratamentului în străinătate, numai în conditiile în care afectiunile nu pot fi tratate în institutii medicale publice sau private din tară.

(3) În baza referatului întocmit de comisia medicală de evaluare, seful Directiei medicale înaintează un raport ministrului apărării nationale în vederea aprobării continuării tratamentului în străinătate pentru personalul prevăzut la art. 12 si 13.

(4) În situatia în care comisia medicală de evaluare consideră nejustificată continuarea tratamentului si a activitătilor de recuperare medicală în străinătate pentru că există institutii medicale de profil în tară, poate propune evacuarea pacientului si internarea acestuia în institutii medicale publice sau private din tară, după caz.


Art. 16. - În situatia în care, pentru continuarea tratamentului si a recuperării pacientului, conform art. 15 alin. (1), se decide de urgentă evacuarea medicală a acestuia la altă unitate sanitară din străinătate, plata serviciilor medicale se face, până la derularea procedurii prevăzute la art. 15, din bugetul Ministerului Apărării Nationale, de către ordonatorii de credite în subordinea cărora se află persoana respectivă, cu avizul Directiei medicale.

Art. 17. - (1) Personalul armatei evacuat în tară, conform prevederilor art. 14 lit. b), precum si cel care la examenul medical efectuat la înapoierea din misiune sau ulterior executării acesteia este diagnosticat cu afectiuni pentru care se stabileste legătura de cauzalitate cu participarea la actiunile militare pe baza procesului-verbal întocmit de către comisia specială de cercetare a conditiilor în care s-a produs evenimentul, dar care nu poate fi tratat în institutii medicale publice sau private din tară, va fi evaluat de o comisie medicală constituită din specialisti din structurile medicale ale Ministerului Apărării Nationale, precum si din reteaua sanitară a Ministerului Sănătătii, după caz, care va stabili oportunitatea trimiterii la tratament în străinătate în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (3).

(2) Comisia prevăzută la alin. (1) va stabili dacă este necesar ca pacientul să beneficieze de un însotitor pe timpul tratamentului în străinătate.

Art. 18. - (1) Decontarea serviciilor medicale efectuate în străinătate, inclusiv a medicamentelor, protezelor, ortezelorsi a altor dispozitive medicale, necesare personalului prevăzut la art. 13 si 14, se va face în baza facturilor emise, din bugetul Ministerului Apărării Nationale, de către ordonatorii de credite în subordinea cărora se află personalul respectiv, cu avizul Directiei medicale.

(2) Cheltuielile aferente deplasării la tratament în străinătate, cum ar fi: transport, cazare, masă, taxe de viză, pentru pacient, precum si, eventual, pentru un însotitor se decontează de către structurile prevăzute la alin. (1), pe baza documentelor justificative.

 

CAPITOLUL V

Acordarea indemnizatiei lunare de invaliditate si altor drepturi pentru personalul armatei rănit ca urmare a actiunilor militare si cel invalid

 

Art. 19. - Indemnizatia lunară de invaliditate prevăzută la art. 82 alin. (1) din ordonanta de urgentă se acordă de către Directia financiar-contabilă, pe baza unui dosar care cuprinde următoarele documente:

a) cerere scrisă;

b) certificat-decizie medicală de încadrare în grad de invaliditate emis de către comisiile de expertiză medico-militară, pentru cadrele militare;

c) certificat medical de clasare „inapt pentru serviciul militar” emis de către comisiile de expertiză medico-militară, precum si decizie asupra capacitătii de muncă emisă de către medicul expert al asigurărilor sociale pentru soldatii si gradatii voluntari;

d) decizie asupra capacitătii de muncă emisă de către medicul expert al asigurărilor sociale pentru personalul civil;

e) copie de pe actul de identitate al solicitantului.

Art. 20. - (1) În documentele prevăzute la art. 19 lit. b) si c) trebuie să se înscrie data dobândirii invaliditătii, precum si legătura de cauzalitate dintre invaliditatea dobândită si actiunea militară.

(2) Pentru personalul civil, dosarul cuprinde în plus fată de documentele prevăzute la art. 19 lit. a), d) si e) si o copie a procesului-verbal întocmit de către comisia specială de cercetare a conditiilor în care s-a produs evenimentul.

Art. 21. - (1) Plata indemnizatiei lunare de invaliditate prevăzută la art. 82 alin. (1) din ordonanta de urgentă se face începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care a avut loc evenimentul care a cauzat invaliditatea, dacă dosarul a fost depus la Directia financiar-contabilă în termen de 90 de zile de la data producerii acestuia.

(2) Plata indemnizatiei lunare de invaliditate prevăzută la art. 82 alin. (1) din ordonanta de urgentă se face începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care s-a depus dosarul la Directia financiar-contabilă, dacă acesta a fost depus într-un termen ce depăseste 90 de zile de la data producerii evenimentului care a cauzat invaliditatea.

Art. 22. - Plata indemnizatiei lunare de invaliditate prevăzută la art. 82 alin. (1) din Ordonanta de urgentă se face odată cu plata pensiilor militare de stat si drepturilor sociale, în contul bancar specificat de beneficiar.

Art. 23. - (1) Plata indemnizatiei lunare de invaliditate prevăzută la art. 82 alin. (1) din ordonanta de urgentă încetează în următoarele situatii:

a) când, după revizuirea periodică a gradului de invaliditate, se constată că persoana beneficiară nu se mai încadrează în grad de invaliditate;

b) în caz de deces a persoanei beneficiare.

(2) Persoanele beneficiare a indemnizatiei lunare de invaliditate se supun revizuirii medicale periodice a gradului de invaliditate până la vârsta legală de pensionare stabilită potrivit reglementărilor aplicabile sistemului în care acestea sunt asigurate.

 

CAPITOLUL VI

Drepturile urmasilor personalului armatei decedat ca urmare a participării la actiuni militare

 

Art. 24. - Copiii soldatilor si gradatilor voluntari, precum si ai personalului civil decedat ca urmare a participării la actiuni militare pot fi transferati/înscrisi în institutiile militare de învătământ în aceleasi conditii ca si copiii cadrelor militare decedate, conform prevederilor normelor în vigoare privind transferul si înmatricularea elevilor si studentilor în institutiile militare de învătământ.

Art. 25. - (1) Copiii personalului armatei decedat beneficiază, pe durata studiilor în institutii civile de învătământ, de burse de studii.

(2) Bursele prevăzute la alin. (1) se acordă astfel:

a) elevilor si studentilor care urmează cursurile unei institutii civile de învătământ, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau, dacă îsi continuă studiile într-o formă de învătământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăsi vârsta de 26 de ani;

b) pe întregul an calendaristic, pe durata pregătirii în institutiile civile de învătământ de zi gimnazial, liceal, postliceal sau universitar, după caz;

c) pentru o singură specializare sau calificare profesională.

(3) Bursele prevăzute la alin. (1) se plătesc lunar, iar cuantumul acestora se calculează prin aplicarea unui coeficient de 1,10 asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata.

(4) Anual, bursa de studii aferentă lunii august, pentru anul scolar următor, pentru copiii personalului armatei decedat, înmatriculati în institutiile civile de învătământ, cuprinde, pentru cumpărarea unor articole de îmbrăcăminte, si contravaloarea echipamentului unui elev/student din institutiile militare de învătământ, precum si contravaloarea în lei a sumei de 100 euro, la data de 15 iulie a anului în care se face plata, pentru procurarea unor materiale de studii.


(5) Pentru acordarea drepturilor prevăzute la alin. (1) si (4) solicitantii vor depune la Directia financiar-contabilă, în luna următoare decesului, dosarul pentru acordarea bursei de studii pe care îl actualizează anual, în luna august, cu acte care să facă dovada că cel în cauză este integralist si înmatriculat în anul de studii următor.

(6) Calculul si plata drepturilor prevăzute la alin. (1) si (4) se face de către Directia financiar-contabilă.

Art. 26. - (1) Urmasii personalului armatei decedat, participant la actiuni militare, pot beneficia de indemnizatia lunară prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. b) din ordonanta de urgentă în baza următoarelor documente:

a) cerere scrisă;

b) certificat-decizie medicală emis de către comisiile de expertiză medico-militară, pentru cadrele militare;

c) certificat medical emis de către comisiile de expertiză medico-militară, pentru soldatii si gradatii voluntari;

d) copie de pe certificatul de deces;

e) copie de pe actul de identitate al solicitantului;

f) copie de pe actele din care să rezulte calitatea de urmas a celui decedat;

g) declaratie pe propria răspundere, autentificată de notarul public, din care să reiasă că solicitantul nu realizează venituri din salarii sau din activităti independente.

(2) Părintii personalului armatei decedat, participant la actiuni militare, pot beneficia, în conditiile art. 85 alin. (2) din ordonanta de urgentă, de jumătate din indemnizatia lunară prevăzută la alin. (1), în baza următoarelor documente:

a) cerere scrisă;

b) copie de pe certificatul de deces;

c) copie de pe actul de identitate al părintilor;

d) copie de pe actele din care să rezulte calitatea de urmas al celui decedat;

e) declaratie pe propria răspundere, autentificată de notarul public, din care să reiasă că părintii nu realizează venituri din salarii sau din activităti independente;

f) declaratie pe propria răspundere, autentificată de notarul public, din care să reiasă că cel decedat era singurul sustinător al acestora.

Art. 27. - (1) Plata indemnizatiei lunare prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. b) si art. 85 alin. (2) din ordonanta de urgentă se face începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care s-a produs evenimentul care a cauzat decesul, dacă dosarul a fost depus la Directia financiar-contabilă în termen de 90 de zile de la data producerii acestuia.

(2) Plata indemnizatiei lunare prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. b) si art. 85 alin. (2) din ordonanta de urgentă se face începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care s-a depus dosarul la Directia financiar-contabilă, dacă acesta a fost depus într-un termen ce depăseste 90 de zile de la data producerii evenimentului care a cauzat decesul.

Art. 28. - (1) Indemnizatia lunară prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. b) si art. 85 alin. (2) din ordonanta de urgentă se plăteste de către Directia financiar-contabilă.

(2) Plata indemnizatiei lunare prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. b) si art. 85 alin. (2) din ordonanta de urgentă se face odată cu plata pensiilor militare de stat si drepturilor sociale, în contul bancar specificat de beneficiar.

Art. 29. - Plata indemnizatiei lunare prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. b) si art. 85 alin. (2) din ordonanta de urgentă încetează în următoarele situatii:

a) de la data când persoana beneficiară/persoanele beneficiare realizează venituri din salarii sau activităti independente;

b) în caz de deces al persoanei/persoanelor beneficiare;

c) pentru copiii personalului armatei decedat, participant la misiunile militare, elevi si studenti care nu urmează cursurile unei institutii de învătământ, la împlinirea vârstei de 18 ani, sau dacă îsi continuă studiile într-o formă de învătământ organizată potrivit legii, la terminarea acestora, fără a depăsi vârsta de 26 de ani.

Art. 30. - Urmasii personalului armatei decedat, participant la actiuni militare, beneficiază de drepturile prevăzute în instructiunile privind folosirea de către personalul armatei si alti beneficiari a fondului construit al Ministerului Apărării Nationale, destinat cazării, refacerii capacitătii de muncă si activitătilor recreative si sportive.

Art. 31. - Membrii familiei si/sau alte persoane care participă la îngrijirea personalului armatei rănit sau invalid ca urmare a actiunilor militare, pe perioada cât acesta este spitalizat pentru tratament, dacă acestia nu au domiciliul în garnizoana în care se află institutia medicală, beneficiază de drepturile prevăzute în instructiunile privind folosirea de către personalul armatei si alti beneficiari a fondului construit al Ministerului Apărării Nationale destinat cazării, refacerii capacitătii de muncă si activitătilor recreative si sportive.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 32. - Structurile cu responsabilităti în aplicarea prevederilor ordonantei de urgentă sunt:

a) structuri centrale: Statul Major General, Directia generală de informatii a apărării, Directia management resurse umane, Directia financiar-contabilă si Directia medicală;

b) structurile din compunerea si subordinea Statului Major General: Directia personal si mobilizare, statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, comandamentele de armă, Comandamentul operational întrunit, Centrul tehnic-editorial al Armatei si Muzeul Militar National „Regele Ferdinand I”;

c) alte structuri.

Art. 33. - Actiunile militare desfăsurate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 42/2004 privind participarea fortelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările ulterioare, se asimilează cu tipurile de misiuni prevăzute de aceasta la art. 2 lit. a)-f), prin ordin al ministrului apărării nationale, la propunerea sefului Statului Major General, pentru fiecare misiune în parte.

Art. 34. - (1) Persoanele care au participat la actiuni militare înainte de 10 iunie 2008, precum si urmasii sau părintii acestora, după caz, care fac obiectul aplicării prezentelor norme metodologice, vor beneficia de drepturile prevăzute la cap. III1 din ordonanta de urgentă de la data de 10 iunie 2008, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 10 iunie 2008, a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 71/2008 privind modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare.

(2) Pentru acordarea drepturilor, persoanele prevăzute la alin. (1) pot formula o solicitare scrisă, însotită de documente justificative, pe care o adresează comandantului/sefului unitătii militare din care fac parte sau centrului militar în raza căruia domiciliază, după caz.

(3) Unitătile militare din care fac parte sau centrele militare transmit solicitările primite structurilor responsabile cu aplicarea prezentelor norme metodologice.

Art. 35. - Anexa face parte integrantă din prezentele norme metodologice.


 

ANEXA

la normele metodologice

 

PRECIZĂRI

privind confectionarea legitimatiilor tip „Militar Veteran” si „Veteran”*)

 

            Legitimatiile tip „Militar Veteran” si „Veteran” vor avea copertele de culoarea bleu, vor fi confectionate la aceleasi dimensiuni, din aceleasi materiale ca legitimatiile militare si vor contine înscrisurile cerute de modelele de mai jos:

            a) Modelul legitimatiei tip „Militar Veteran”


*) Modelele legitimatiilor sunt reproduse în facsimil.

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI INOVĂRII

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoală Crestină „Natanael” din Suceava

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare,

tinând cont de dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare institutională în vederea autorizării, acreditării si evaluării periodice a organizatiilor furnizoare de educatie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de învătământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 15 din 25 noiembrie 2008, privind propunerea de acordare a acreditării pentru unitătile de învătământ preuniversitar particular evaluate în perioada mai-noiembrie 2008,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Inovării,

ministrul educatiei, cercetării si inovării emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala Crestină „Natanael” din Suceava, pentru nivelurile de învătământ „primar” si „gimnazial”, cu sediul în str. Lipoveni nr. 10, localitatea Suceava, judetul Suceava.

Art. 2. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala Crestină „Natanael” din Suceava, acreditată potrivit dispozitiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat si de interes public, parte a sistemului national de învătământ si beneficiază de toate drepturile si obligatiile prevăzute de lege, începând cu anul scolar 2009-2010.

Art. 3. - (1) Unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala Crestină „Natanael” din Suceava dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat si va fi utilizat numai în interesul învătământului.

(2) În caz de desfiintare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul unitătii de învătământ preuniversitar particular Scoala Crestină „Natanael” din Suceava revine fondatorilor.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar si personalul nedidactic din unitatea de învătământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Scoala Crestină „Natanael” din Suceava.

Art. 5. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala Crestină „Natanael” din Suceava are dreptul de a organiza examene de absolvire si poate gestiona si elibera acte de studii, recunoscute de Ministerul Educatiei, Cercetării si Inovării.

Art. 6. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Scoala Crestină „Natanael” din Suceava este monitorizată si controlată periodic de Ministerul Educatiei, Cercetării si Inovării, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Scolar al Judetului Suceava, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 7. - Asociatia „International Christian Aid Ministries” din Suceava, unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Scoală Crestină „Natanael” din Suceava, Ministerul Educatiei, Cercetării si Inovării, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Scolar al Judetului Suceava vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 8. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării si inovării,

Ecaterina Andronescu

 

Bucuresti, 30 martie 2009.

Nr. 3.550.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.