MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 243/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 177 (XXI) - Nr. 243            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Luni,  13 aprilie 2009

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 273 din 24 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) si alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

395. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unui imobil aflat în administrarea Penitenciarului Mărgineni

 

433. - Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Institutului de Drept Public si Stiinte Administrative al României, a structurii organizatorice si a numărului maxim de posturi din aparatul de lucru al acestuia

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

41. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul administratiei si internelor, privind aprobarea comisiei de concurs si a comisiei de solutionare a contestatiilor, a componentei nominale a acestora, a tematicii pentru concurs, a cuantumului taxei de participare la program, a modalitătii privind plata acesteia si a calendarului de desfăsurare a concursului national de admitere la Programul de formare specializata pentru ocuparea unei functii publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici 2009

 

204. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale privind modificarea art. 3 din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 102/2009 pentru aprobarea tipurilor de investitii si a plafoanelor maxime ale creditelor ce se acordă în anul 2009, în conditiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultura, precum si în activităti nonagricole

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 273

din 24 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) si alin. (4)

din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror Claudia-Margareta

Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) si alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, exceptie ridicată de Constantin Daniel Cadariu în Dosarul nr. 4.582/86/2007 al Tribunalului Suceava - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 2.802D/2008al Curtii Constitutionale.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 112D/2009, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor „art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 prin care a fost modificat art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali prin introducerea unui nou caz de încetare a mandatului de consilier local prevăzut la lit. h1)”, exceptie ridicată de Viorel Stanciu, Dumitru Zlate, Gheorghita Macavei, Costin Ceausu, Dumitru Crăciun si Andrei Cornel în Dosarul nr. 2.124/122/2008 al Tribunalului Giurgiu - Sectia civilă.

La apelul nominal răspund autorii exceptiei Dumitru Zlate, Gheorghita Macavei, Costin Ceausu, Dumitru Crăciun si Andrei Cornel, lipsă fiind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, văzând identitatea partială de obiect a acestor cauze, din oficiu, pune în discutie problema conexării lor.

Părtile prezente si reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a cauzelor.

Curtea, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 112D/2009 la Dosarul nr. 2.802D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul autorilor prezenti ai exceptiei. Acestia formulează sustineri asemănătoare prin care arată, în esentă, că dispozitiile art. 9 alin. (2) lit. hi) din Legea nr. 393/2004privind Statutul alesilor locali sunt neconstitutionale, deoarece prevăd încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier local, pe motivul că acesta nu mai este membru al partidului politic pe a cărui listă a candidat initial, fără a determina însă natura cauzei pentru care consilierul local a fost exclus din respectivul partid. Prin urmare, se poate ajunge la situatia în care, fără să poarte vreo vină, consilierul local să-si piardă mandatul, exercitarea efectivă a acestuia depinzând, asadar, de vointa discretionară a partidului politic pe a cărui listă a fost ales.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, arătând că aspectele de neconstitutionalitate invocate de autorii exceptiei au fost analizate de Curtea Constitutională, aceasta pronuntându-se în sensul respingerii exceptiei de neconstitutionalitate.

În replică, părtile sustin că aceleasi probleme de neconstitutionalitate au fost sesizate si prin cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, formulată de Presedintele României înainte de promulgarea acesteia. în plus, mai adaugă că, pentru identitate de ratiune, tratamentul juridic aplicabil alesilor locali ar trebui să fie identic cu cel al „celorlalti alesi”.

Reprezentantul Ministerului Public completează concluziile formulate anterior, mentionând că autorii exceptiei supun atentiei Curtii probleme ce vizează completarea textului de lege criticat. Această atributie nu intră însă în sfera competentei Curtii Constitutionale, exceptia de neconstitutionalitate fiind, sub acest aspect, inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierea din 24 septembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 4.582/86/2007, Tribunalul Suceava - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (2) lit. h1) si alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Constantin Daniel Cadariu într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ prin care Consiliul Judetean Suceava a constatat încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a unui mandat de consilier local.

Prin încheierea din 18 decembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 2.124/122/2008, Tribunalul Giurgiu - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor „art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 prin care a fost modificat art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali prin introducerea unui nou caz de încetare a mandatului de consilier local prevăzut la lit. h1)”.

Exceptia a fost ridicată de Viorel Stanciu, Dumitru Zlate, Gheorghita Macavei, Costin Ceausu, Dumitru Crăciun si Andrei Cornel într-o cauză având ca obiect o actiune vizând refuzul Consiliului Local al Comunei Iepuresti de a solutiona o cerere de validare a unui mandat de consilier local.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin, în esentă, că dispozitiile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, care prevăd încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier local sau judetean, dacă acesta si-a pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritătilor nationale pe a cărei listă a fost ales, încalcă dispozitiile art. 15 alin. (2), art. 16, art. 29, art. 30, art. 37, art. 40, art. 53, art. 69 alin. (2) si ale art. 121 alin. (2) din Constitutie. Principiul egalitătii este înfrânt prin aceea că legea creează regimuri diferentiate pentru consilier fată de cel aplicabil primarului, deoarece ultimul pierde mandatul de ales local doar dacă demisionează din partid, deci printr-un act de vointă unilateral, nu si atunci când este exclus din partid, asa cum se întâmplă în cazul consilierului local sau judetean. Or, atât primarul, cât si consilierul fac parte din categoria alesilor locali, sunt alesi în acelasi mod, statutul lor fiind reglementat în mod unitar. Acest aspect a fost sesizat si prin cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, formulată de Presedintele României în data de 21 martie 2006. Pierderea calitătii de membru al partidului politic pe listele căruia a fost ales consilierul local sau judetean, indiferent dacă acesta este sau nu vinovat de săvârsirea unei anumite abateri, împiedică exercitarea dreptului său de a fi ales si de a-si îndeplini mandatul, care, în opinia autorilor exceptiei, are caracter reprezentativ, la fel ca si mandatul parlamentar. Pozitia de consilier local are la bază un mandat individual, fiind rezultatul unor alegeri democratice, si nu al nominalizării din partea unui partid politic, fiind firesc ca, în exercitarea mandatului de consilier, acesta să fie în serviciul colectivitătii, si nu al partidului politic. Pierderea mandatului pe motive ce tin de viata internă si disciplina unui partid politic nu are nicio justificare sub aspectul conditiilor de restrângere a exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, reglementate de art. 53 din Constitutie, nu are „nicio finalitate democratică” si nu reprezintă decât „un santaj politic” pentru ca, împotriva vointei lor, alesii locali să rămână membri ai aceluiasi partid politic. Aceasta este si ratiunea art. 69 alin. (2) din Constitutie, care prevede nulitatea mandatului imperativ, implicit în privinta alesilor locali. De altfel, pentru motivul încălcării acestor norme fundamentale, Legea nr. 249/2006 a primit, la momentul dezbaterii sale în Parlament, avizul negativ al Comisiei juridice a Camerei Deputatilor. Se mai sustine, de asemenea, că libertatea de opinie si de actiune, garantate de lege în exercitarea mandatului alesului local, sunt îngrădite prin simpla amenintare din partea partidului politic cu pierderea calitătii de ales local, ceea ce afectează însăsi functionarea ca autorităti administrative autonome a consiliilor.

În plus, în Dosarul nr. 2.802D/2008, autorul exceptiei sustine că prevederile art. 9 alin. (2) lit. h”i) din Legea nr. 393/2004 au caracter retroactiv raportat la momentul alegerilor din iunie 2004, deoarece „în momentul aparitiei acestor modificări anumiti alesi locali schimbaseră deja partidul politic pe listele căruia fuseseră alesi”. în ceea ce priveste dispozitiile art. 9 alin. (4) din aceeasi lege, arată că acestea nu prevăd o cale de atac împotriva sentintei cu caracter definitiv si irevocabil pronuntate în primă instantă, ceea ce contravine dreptului consacrat de art. 129 din Constitutie, referitor la folosirea căilor de atac.

Tribunalul Suceava - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal nu îsi exprimă opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată în Dosarul nr. 2.802D/2008, apreciind doar că aceasta este admisibilă sub aspectul îndeplinirii conditiilor prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, pentru a fi sesizată Curtea Constitutională.

Tribunalul Giurgiu - Sectia civilă, exprimându-si opinia în Dosarul nr. 112D/2009, apreciază că dispozitiile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 nu încalcă prevederile constitutionale invocate. Acestea au natura unei măsuri necesare într-o societate democratică, menite să asigure stabilitatea în cadrul administratiei publice locale si care să exprime configuratia politică, asa cum aceasta a rezultat din vointa electoratului. în plus, dispozitiile art. 29, 30, 40 si 53 din Constitutie nu au incidentă în cauză.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali sunt constitutionale. în argumentarea punctului de vedere arată că în jurisprudenta sa, de exemplu deciziile nr. 1.167/2007, nr. 915/2007 si nr. 779/2008, Curtea Constitutională a statuat că dispozitiile legale criticate au ca finalitate prevenirea migratiei politice a alesilor locali de la un partid politic la altul, iar introducerea cazului de încetare de drept a mandatului de consilier, reglementat de art. 9 alin. (2) lit. h1), este o consecintă a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetătenilor. Electoratul acordă votul său unei persoane în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii si pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau judetean. De vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe lista căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întruneste conditiile de reprezentativitate si legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat, astfel că nu se mai justifică mentinerea sa în functia publică. Avocatul Poporului mai arată că dreptul de a fi ales, reglementat de art. 37 din Constitutie si invocat de autorii exceptiei, se exercită în conformitate cu sistemul electoral ale cărui conditii si modalităti de functionare le stabileste în exclusivitate legiuitorul. Precizează, totodată, că mandatul reprezentativ caracterizează statutul senatorilor si al deputatilor, în timp ce consilierii locali sau judeteni sunt supusi unor reguli distincte. Textele de lege criticate nu aduc atingere nici principiului functionării consiliilor locale si a primarilor ca autorităti administrative autonome, consacrat de art. 121 alin. (2) din Constitutie, iar prevederile art. 29, 30 si 40 din aceasta, invocate, nu au incidentă în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 9 alin. (2) lit. hi) si alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost completate si modificate prin art. I pct. 3, respectiv pct. 5 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textele legale criticate au următorul cuprins:

- Art. 9 alin. (2) lit. h1): „Calitatea de consilier local sau de consilier judetean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...)

h1) pierderea calitătii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritătilor nationale pe a cărei listă a fost ales.”;

- Art. 9 alin. (4): „în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c)-e) si h1), hotărârea consiliului poate fi atacată de consilier, la instanta de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanta se va pronunta în termen de cel mult 30 de zile. în acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instante este definitivă si irevocabilă.”


In opinia autorilor exceptiei, dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitătii legii civile, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 29 - Libertatea constiintei, art. 30 - Libertatea de exprimare, art. 37 - Dreptul de a fi ales, art. 40 - Dreptul de asociere, art. 53 - Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, art. 69 alin. (2) potrivit cărora „Orice mandat imperativ este nul”, art. 121 alin. (2) care reglementează principiul functionării consiliilor locale si a primarilor ca autorităti administrative autonome si ale art. 129 - Folosirea căilor de atac.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate invocată, Curtea Constitutională constată următoarele:

I. Dispozitiile art. 9 alin. (2) lit. hi) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, care prevăd un nou caz în care calitatea de consilier local sau de consilier judetean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, constând în pierderea calitătii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritătilor nationale pe a cărei listă consilierul a fost ales, au mai fost supuse controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutională. Prin deciziile nr. 915/2007, nr. 1.167/2007, nr. 134/2008, nr. 485/2008, nr. 677/2008, nr. 779/2008, nr. 1.118/2008, nr. 1.190/2008 si nr. 68/2009, Curtea, respingând exceptiile, a răspuns unor critici de neconstitutionalitate asemănătoare celor formulate si în prezenta cauză.

În jurisprudenta sa în materie, Curtea Constitutională a statuat cu valoare de principiu că reglementările privind noul caz de încetare de drept a mandatului de consilier local sau de consilier judetean îsi au suportul în dispozitiile art. 8 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetătenilor. Aceste dispozitii de ordin constitutional au fost dezvoltate în Legea partidelor politice nr. 14/2003 care, printre principalele functii ale partidelor politice prevăzute la art. 2, mentionează si pe acelea referitoare la desemnarea de candidati în alegeri si la constituirea unor autorităti publice, precum si la stimularea participării cetătenilor la scrutinurile electorale, potrivit legii.

Textele criticate au ca finalitate prevenirea migratiei politice a alesilor locali de la un partid la altul, curmarea traseismului politic la care se recurge în functie de oportunitătile pe care le oferă un partid sau altul, asigurarea unei stabilităti în cadrul administratiei publice locale, care să exprime configuratia politică, asa cum aceasta a rezultat din vointa electoratului.

Astfel, prin Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, instanta de contencios constitutional, examinând critici de neconstitutionalitate raportate la încălcarea art. 37 privind dreptul de a fi ales si a art. 53 referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, din Legea fundamentală, a statuat că introducerea, prin art. 9 alin. (2) lit. hi) din Legea nr. 393/2004, a unui nou caz de încetare a mandatului de consilier local este o consecintă a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetătenilor. Electoratul acordă votul său candidatilor înscrisi pe liste ale partidelor, pentru a îndeplini functii publice la nivelul administratiei locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia fac parte la momentul alegerii si pe care urmează să îl promoveze pe perioada mandatului lor de consilier local sau de consilier judetean. De vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales înseamnă că nu mai întruneste conditiile de reprezentativitate si legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Prin urmare, nu se mai justifică mentinerea acestuia în functia publică. Altfel spus, pierderea calitătii de membru al partidului politic pe a cărui listă a candidat si a fost votat de corpul electoral are drept consecintă si pierderea calitătii de consilier local sau de consilier judetean. Din această perspectivă nu are, asadar, importantă dacă pierderea calitătii de membru al partidului politic are loc ca urmare a demisiei sau a excluderii.

Referitor la sustinerile autorilor exceptiei privind aplicarea regulilor mandatului reprezentativ si implicit a dispozitiilor art. 69 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora „Orice mandat imperativ este nul”, si alesilor locali, nu numai parlamentarilor, Curtea Constitutională a constatat, prin Decizia nr. 779 din 1 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008, că dispozitiile de lege criticate nu contravin normei fundamentale invocate, „mandatul reprezentativ caracterizând statutul senatorilor si al deputatilor, consilierii locali sau judeteni si parlamentarii fiind supusi unor reguli distincte, specifice fiecăreia dintre aceste două categorii”. Prin aceeasi decizie, Curtea a respins si critica privind pretinsul caracter retroactiv al textului de lege examinat, retinând că acesta „se aplică pentru viitor de la data edictării sale, fără să afecteze pentru trecut statutul consilierului local sau judetean”.

Totodată, cu prilejul pronuntării deciziilor nr. 677/2008 si nr. 1.118/2008, Curtea a constatat că dispozitiile art. 120 referitoare la principiile de bază ale administratiei publice locale, art. 121 alin. (2) care consacră principiul functionării consiliilor locale si a primarilor ca autorităti administrative autonome si ale art. 122 alin. (2) din Constitutie, invocate, privind consiliul judetean, nu au incidentă în cauză.

Prin Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, Curtea a analizat critici de neconstitutionalitate referitoare la încălcarea principiului nediscriminării, în sensul inegalitătii de tratament juridic dintre consilierii locali si judeteni, pe de o parte, si primar, pe de altă parte, precum si critici privind restrângerea exercitiului dreptului constitutional la asociere, a libertătii de exprimare si a libertătii constiintei persoanei care, având calitatea de consilier local ales pe listele unui anumit partid politic, nu mai poate opta, sub sanctiunea încetării de drept a mandatului, pentru un alt partid politic care să îi reflecte mai bine optiunile politice. Curtea, respingând exceptia, a retinut cu acel prilej că prevederile art. 9 alin. (2) lit. hi) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali „au ca finalitate prevenirea migratiei politice a alesilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilităti în cadrul administratiei publice locale, care să exprime configuratia politică, asa cum aceasta a rezultat din vointa electoratului”, fără a contraveni astfel exigentelor normelor fundamentale. Cât priveste pretinsa discriminare între consilierii locali sau judeteni, pe de o parte, si primari, pe de altă parte, Curtea a arătat că „distinctia pe care o face textul asupra modalitătii de încetare a mandatului vizează două categorii diferite de alesi locali, supusi unui statut distinct atât prin Legea nr. 393/2004, cât si prin Legea administratiei publice locale nr. 215/2001”.


Prin Decizia nr. 485 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 9 iunie 2008, Curtea a constatat că „încetarea calitătii de consilier local sau de consilier judetean, prin modalitatea prevăzută de textul de lege criticat, nu îngrădeste libertatea constiintei persoanei fizice care a detinut o asemenea functie, libertate care se concretizează prin posibilitatea exprimării propriilor idei si conceptii despre lumea înconjurătoare, a opiniilor si a optiunilor, inclusiv a celor politice, fără niciun fel de constrângeri sau limitări. Libertatea constiintei implică, inevitabil, si libertatea de exprimare, care face posibilă exteriorizarea, prin orice mijloace, a gândurilor, a opiniilor, a credintelor religioase sau a creatiilor spirituale de orice fel. în strânsă legătură cu cele două libertăti se află libertatea de asociere, care reprezintă forma de manifestare colectivă a acestora. (...) Or, prevederile art. 9 alin. (2) lit. h1)si alin. (3) din Legea nr. 393/2004 nu contin norme care să zădărnicească exercitarea vreuneia dintre libertătile fundamentale amintite”.

Curtea constată că, fată de natura criticilor de neconstitutionalitate examinate cu prilejul solutionării exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali prin deciziile sale anterioare, în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudentei la care s-a făcut referire, astfel că atât solutia, cât si considerentele ce au stat la baza acesteia se impun a fi mentinute si în această cauză.

În plus, fată de cele retinute în jurisprudenta sa în materie, Curtea observă că art. 37 din Legea fundamentală, invocat de autori în motivarea exceptiei, recunoaste la alin. (1) dreptul de a fi ales cetătenilor cu drept de vot care îndeplinesc conditiile prevăzute în art. 16 alin. (3) - adică au cetătenia română si domiciliul în tară -, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3). Alin. (2) al aceluiasi text stabileste conditiile de vârstă minimă pe care candidatii la alegerile prezidentiale, parlamentare sau locale trebuie să le îndeplinească, până în ziua alegerilor inclusiv. Or, dispozitiile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 nu contin norme care să împiedice exercitarea dreptului de a fi ales, în conditiile stabilite de art. 37. Mai mult, nu se poate pretinde încălcarea acestui drept ori restrângerea exercitiului său, de vreme ce destinatarii textului de lege criticat, respectiv consilierii locali sau judeteni, au ajuns în această functie tocmai prin exercitarea dreptului de a fi ales. Dacă, ulterior acestui moment, consilierii locali sau judeteni se află în situatia de a nu putea continua mandatul obtinut în urma alegerilor locale, din diferite motive prevăzute de lege, printre care si pierderea calitătii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritătilor nationale pe a cărei listă a fost ales, aceasta nu echivalează cu îngrădirea sau restrângerea dreptului de a fi ales. Drepturile electorale fundamentale sunt garantate de art. 36 si art. 37 din Constitutie, însă conditiile si modalitătile de exercitare sunt reglementate, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constitutie, prin lege organică, cu respectarea, desigur, a cadrului general stabilit de normele fundamentale amintite. Astfel, exercitarea mandatului de consilier local ori judetean nu poate avea loc decât în conditiile legilor care reglementează statutul alesilor locali - Legea nr. 393/2004 si administratia publică locală - Legea nr. 215/2001.

Curtea retine că textul de lege criticat ce face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate nu contine nicio dispozitie referitoare la dreptul de a alege sau la dreptul de a fi ales si nici la exercitarea acestor drepturi.

Dispozitiile art. 37 din Constitutie trebuie coroborate cu cele ale art. 121 din Constitutie, care prevăd că autoritătile administratiei publice, prin care se realizează autonomia locală, sunt consiliile locale si primarii care sunt alesi în conditiile legii. Or, prin dispozitiile criticate este reglementat un anume aspect, situatia acelui ales local a cărui calitate a încetat de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, ca urmare a pierderii calitătii de membru al partidului politic pe a cărui listă a fost ales.

În sfârsit, Curtea constată că, în conditiile actualului sistem electoral, reglementat de Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, regimul alegerilor pentru autoritătile administratiei publice locale, si anume a consiliului local si a consiliului judetean, este diferit de cel al alegerilor parlamentare, în sensul că numai acesta din urmă se caracterizează prin scrutin uninominal, în timp ce consiliile locale si consiliile judetene se aleg pe baza scrutinului de listă.

În conformitate cu legislatia în vigoare, si anume Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, republicată, cu modificările si completările ulterioare, partidelor politice le revine sarcina selectării, pregătirii si propulsării candidatilor în vederea alegerilor, alcătuind liste de candidati, în considerarea unor calităti ale acestora, si sprijinindu-i pe tot parcursul campaniei electorale, precum si ulterior, pe întreaga durată a exercitării mandatului dobândit. Propunerile de candidati se fac în scris de către partidele politice, iar listele de candidati trebuie să fie însotite de declaratiile de acceptare a candidaturii, semnate si datate de candidati. Cetătenii, prin votul lor, exprimă optiuni între diversele programe politice ale partidelor care participă la scrutinul electoral si mai putin cu privire la candidati, în considerarea calitătilor si a meritelor acestora, sau a unor promisiuni pentru care nu au rezerve să le facă în perioada campaniilor electorale. Asadar, votul alegătorului exprimă optiunea pentru programul unui partid si nu pentru un anumit candidat. Este moral ca interesele unei persoane care a candidat si a fost aleasă pe listele unui partid să se identifice cu cele ale partidului pe a cărui listă a candidat, în caz contrar având posibilitatea de a candida ca independent, în conditiile legii. Candidatul reprezintă exponentul partidului politic pe a cărui listă a fost ales si, implicit, a programului său electoral. în considerarea acestei idei, art. 8 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 prevede că „înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost anterior”. Totodată, a accepta ca un consilier local, care în timpul exercitării mandatului părăseste partidul pe a cărui listă a candidat si a fost ales, să-si păstreze pe mai departe statutul de ales local înseamnă a schimba, a modifica configuratia politică a consiliului local, configuratie stabilită tocmai ca urmare a votului exprimat de cetăteni.

Asa fiind, sustinerile autorului exceptiei ce constituie obiectul Dosarului nr. 2.802D/2008, potrivit cărora „persoanele sunt cele pe care electoratul le alege, si nu partidul în sine”, datorită „încrederii pe care acestea o inspiră cetătenilor”, nu pot fi primite, acestea fiind valabile doar pentru candidatii independenti la functia de consilier local sau de consilier judetean.

II. Dispozitiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, ce constituie, de asemenea, obiectul criticii de neconstitutionalitate formulate în Dosarul nr. 2.802D/2008, contravin, în opinia autorului exceptiei, prevederilor art. 129 din Constitutie referitoare la folosirea căilor de atac, deoarece hotărârea primei instante, prin care este solutionată actiunea în contencios administrativ formulată de consilier împotriva hotărârilor pronuntate de consiliu în cazurile de încetare de drept a mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. c)-e) si h1), este definitivă si irevocabilă, nefiind permis dreptul de a supune respectiva hotărâre controlului unei instante superioare.

Curtea constată că dreptul reglementat de art. 129 din Constitutie se exercită, potrivit aceleiasi norme fundamentale invocate, în conditiile legii. Totodată, competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, astfel cum stabileste art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. Curtea Constitutională a statuat cu titlu de principiu, în Decizia Plenului nr. 1/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că legiuitorul poate adopta reguli de procedură diferite, în considerarea unor situatii deosebite, având în vedere si faptul că accesul liber la justitie, garantat de art. 21 din Constitutie, nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac. Asa fiind, Curtea constată că reglementarea unor reguli speciale de procedură în materie electorală este justificată pentru a asigura stabilitatea în functionarea autoritătilor administratiei publice locale si desfăsurarea activitătii lor specifice într-un cadru de normalitate. Acestea sunt si ratiunile pentru care, de pildă, dispozitiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 instituie o exceptie de la regula parcurgerii procedurii prealabile, specifică contenciosului administrativ. Prin urmare, caracterul definitiv si irevocabil al hotărârii pronuntate, în primă instantă, de instanta de contencios administrativ, prin care este solutionată actiunea formulată de consilier împotriva hotărârilor consiliului privind cazurile de încetare de drept a mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. c)-e) si h1), nu este de natură să contravină normelor art. 129 din Constitutie. De altfel, obligativitatea asigurării unui dublu grad de jurisdictie, astfel încât hotărârea primei instante să fie examinată de către o jurisdictie superioară, subzistă doar în materie penală, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, iar dreptul la un recurs efectiv, exercitat în fata unei instante nationale, garantat de art. 13 din Conventie oricărei persoane, este asigurat, de vreme ce art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 reglementează accesul consilierului la instanta de contencios administrativ pentru solutionarea actiunii îndreptate împotriva unui act al unei autorităti administrative prin care pretinde încălcarea unui drept sau interes legitim al său.

III. În final, Curtea constată că în cauză nu se pune problema neconstitutionalitătii dispozitiilor legale criticate de către autorii exceptiei, ci este vorba mai degrabă de o problemă strict de interpretare si aplicare a acestora, în raport cu situatia de fapt ce urmează a fi retinută de către instanta de judecată, situatie în care data pierderii calitătii de membru al partidului pe a cărui listă a fost ales are un rol esential, indiferent dacă aceasta s-a produs prin demisie sau prin excludere. în raport cu cele mentionate, interpretarea va fi făcută cu luarea în considerare, desigur, a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 61 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007, prin care au fost declarate ca neconstitutionale dispozitiile art. II alin. (1) si (3) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali. în decizia mentionată, Curtea a constatat că, „în lipsa oricărei mentiuni cu privire la momentul în care alesul local si-a pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritătilor nationale pe a cărei listă a fost ales, legea este susceptibilă a fi aplicată retroactiv, respectiv asupra celor care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 249/2006, si-au pierdut această calitate. (...) Asadar, este neconstitutional, în sensul încălcării art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, ca printr-o normă legală să fie sanctionat un comportament manifestat anterior intrării în vigoare a acelei norme”.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) si alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, exceptie ridicată de Constantin Daniel Cadariu în Dosarul nr. 4.582/86/2007 al Tribunalului Suceava - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal si de Viorel Stanciu, Dumitru Zlate, Gheorghita Macavei, Costin Ceausu, Dumitru Crăciun si Andrei Cornel în Dosarul nr. 2.124/122/2008 al Tribunalului Giurgiu - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 februarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unui imobil

aflat în administrarea Penitenciarului Mărgineni

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 10 alin. (2) si al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unui imobil aflat în administrarea Penitenciarului Mărgineni, situat în localitatea Ion Luca Caragiale, str. Moreni nr. 6, judetul Dâmbovita, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Trecerea în domeniul privat al statului a imobilului prevăzut la alin. (1) se face în vederea scoaterii din functiune si demolării acestuia.

(3) După scoaterea din functiune si demolarea imobilului prevăzut la alin. (1), Penitenciarul Mărgineni îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică.

Art. 2. - Anexa nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

P. Ministrul justitiei si libertătilor cetătenesti,

Alina Mihaela Bica,

secretar de stat

Ministrul dezvoltării regionale si locuintei,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 1 aprilie 2009.

Nr. 395.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului aflat în administrarea Penitenciarului Mărgineni care trece din domeniul public al statului

în domeniul privat al acestuia, în vederea demolării

 

Adresa imobilului

Persoana juridică care administrează

imobilul

Caracteristicile bunurilor care trec

în domeniul privat al statului

Judetul Dâmbovita, localitatea Ion Luca Caragiale, str. Moreni nr. 6

Penitenciarul Mărgineni

Bloc locuinte 1, nr. M.F. - 60426, Suprafata construită = 370,00 m2, Valoarea contabilă = 196.121 lei


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Institutului de Drept Public si Stiinte Administrative

al României, a structurii organizatorice si a numărului maxim de posturi din aparatul de lucru al acestuia

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 13 alin. (7) si al art. 15 alin. (3) din Legea nr. 246/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului de Drept Public si Stiinte Administrative al României,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare al Institutului ie Drept Public si Stiinte Administrative al României, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă structura organizatorică si numărul maxim de posturi Jin aparatul de lucru al Institutului de Drept Public si Stiinte Administrative al României, prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

Viceprim-ministru,

ministrul administratiei si internelor,

Dan Nica

Ministrul educatiei, cercetării si inovării,

Ecaterina Andronescu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 8 aprilie 2009.

Nr. 433.

 

ANEXA Nr. 1

 

REGULAMENT

de organizare si functionare al Institutului de Drept Public si Stiinte Administrative al României

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Institutul de Drept Public si Stiinte Administrative al României, denumit în continuare Institutul, este institutie publică, cu personalitate juridică, sub control parlamentar.

(2) Institutul îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 246/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului de Drept Public si Stiinte Administrative al României si ale prezentului regulament de organizare si functionare, denumit în continuare Regulamentul.

Art. 2. - (1) Cheltuielile curente si de capital ale Institutului se finantează din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat.

(2) Veniturile proprii ale Institutului provin din chirii, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificări ale lucrărilor rezultate din activitătile proprii, taxe de participare la cursuri, fonduri externe nerambursabile, sponsorizări, donatii si alte venituri încasate în conditiile legii.

(3) Cuantumul taxelor de participare la cursurile organizate de Institut se stabileste de către consiliul stiintific al acestuia.

 

CAPITOLUL II

Organizarea si functionarea Institutului

 

Art. 3. - (1) Membrii Institutului sunt membri activi si membri de onoare, acestia putând fi cetăteni români si/sau cetăteni străini.

(2) Poate deveni membru activ orice persoană fizică ce îndeplineste cel putin una dintre cerintele prevăzute la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 246/2007 .

(3) Poate deveni membru de onoare orice persoană fizică ce s-a remarcat prin realizări în domeniul stiintelor juridice, administrative si/sau economice ori prin contributii aduse la dezvoltarea stiintelor din domeniile de activitate ale Institutului si la afirmarea prestigiului acestuia.

Art. 4. - (1) Calitatea de membru al Institutului se dobândeste si încetează prin decizie a consiliului stiintific.

(2) În vederea dobândirii calitătii de membru activ al Institutului, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 246/2007 formulează o cerere care se adresează consiliului stiintific.


(3) Cererea de dobândire a calitătii de membru activ este însotită de următoarele documente:

a) actul de identitate, în copie;

b) curriculum vitae;

c) lista lucrărilor stiintifice publicate si/sau comunicate;

d) recomandarea din partea a cel putin 3 membri ai Institutului;

e) alte documente, după caz, din care să rezulte respectarea dispozitiilor prevăzute la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 246/2007.

(4) Dosarele candidatilor se analizează, în sedintă, de consiliul stiintific, care poate decide acordarea sau neacordarea calitătii de membru activ al Institutului. în cazul admiterii cererii, calitatea de membru activ al Institutului se dobândeste la data adoptării deciziei de către consiliul stiintific.

(5) Decizia privind acordarea sau neacordarea calitătii de membru activ al Institutului se comunică celui în cauză, în scris, în termen de 30 de zile de la data adoptării. Decizia privind neacordarea calitătii de membru activ al Institutului trebuie să fie motivată.

Art. 5. - (1) Calitatea de membru de onoare al Institutului se dobândeste ia propunerea a cel putin 3 membri ai consiliului stiintific ori ia propunerea unor institutii de cercetare sau de învătământ superior acreditate, din tară ori din străinătate.

(2) Dosarele candidatilor cuprind documentele prevăzute la art. 4 alin. (3) lit. a)-c) si propunerea de acordare a calitătii de membru de onoare si se analizează, în sedintă, de consiliul stiintific care decide acordarea sau neacordarea acestei calităti.

(3) Dispozitiile prevăzute la art. 4 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

Art. 6. - (1) Calitatea de membru al Institutului încetează prin:

a) retragere;

b) excludere.

(2) Cererea de retragere a calitătii de membru al Institutului se adresează consiliului stiintific, este personală si nu trebuie motivată. în acest caz, calitatea de membru al Institutului încetează la data înregistrării cererii.

(3) Excluderea se poate decide de consiliul stiintific în următoarele situatii:

a) neparticiparea la două sedinte consecutive ale adunării generale;

b) neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor prevăzute în prezentul regulament;

c) desfăsurarea de activităti sau participarea la actiuni care compromit sau aduc prejudicii Institutului.

(4) Decizia de excludere trebuie să fie motivată si se comunică, în scris, celui exclus, în termen de 30 de zile de la data adoptării.

(5) Împotriva deciziei de excludere, persoana exclusă poate face contestatie, în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia. Contestatia suspendă de drept decizia atacată si se solutionează de către adunarea generală a Institutului, în prima sedintă a acesteia. Adunarea generală admite sau respinge contestatia, prin hotărâre definitivă.

(6) În cazul respingerii contestatiei, calitatea de membru al Institutului încetează la data adoptării hotărârii de către adunarea generală.

Art. 7. - Membrii Institutului au următoarele drepturi:

a) să participe la lucrările adunării generale a Institutului;

b) să participe la activitătile Institutului;

c) să participe la luarea hotărârilor sau a deciziilor, după caz, în conditiile prezentului regulament;

d) să interpeleze conducerea Institutului asupra unor probleme de interes pentru acesta.

Art. 8. - Membrii Institutului au următoarele îndatoriri:

a) să actioneze în interesul Institutului, apărând si promovând scopul, obiectivele si identitatea acestuia;

b) să contribuie prin activitatea lor la progresul stiintelor juridice, administrative si/sau economice si să se implice în activitătile Institutului;

c) să participe la activitătile structurilor din care fac parte si ale adunării generale a Institutului;

d) să nu desfăsoare activităti si să nu participe la actiuni care compromit sau aduc prejudicii Institutului;

e) alte îndatoriri stabilite de adunarea generală.

Art. 9. - (1) Activitătile de cercetare stiintifică se realizează prin intermediul următoarelor departamente:

a) Departamentul de armonizare a dreptului intern cu dreptul comunitar;

b) Departamentul administratiei publice centrale;

c) Departamentul de administratie publică locală si organizarea administrativă a teritoriului;

d) Departamentul pentru studierea organizării si functionării sistemului judiciar.

(2) Atributiile Institutului în materia specializării si perfectionării profesionale, a relatiilor de colaborare, precum si a organizării si desfăsurării programelor se realizează prin intermediul următoarelor departamente:

a) Departamentul pentru formare si perfectionare continuă;

b) Departamentul strategii si programe.

Art. 10. - (1) Activitatea Institutului este asigurată prin aparatul propriu de lucru, organizat în departamente, servicii, birouri, compartimente si alte structuri.

(2) Are calitatea de functionar public, potrivit Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare, numai personalul care desfăsoară activităti ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică de către Institut, stabilite în temeiul legii.

(3) În cadrul departamentelor prevăzute la art. 9 alin. (1) se încadrează personalul de cercetare, cu statut de personal contractual, potrivit dispozitiilor legale în materie, care îsi desfăsoară activitatea sub autoritatea directorului de departament.

(4) În cadrul structurilor prevăzute la alin. (1) si în cadrul departamentelor prevăzute la art. 9 alin. (2) se încadrează functionari publici, în conditiile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si personal contractual, potrivit dispozitiilor legale în materie.

(5) Salarizarea personalului aparatului propriu de lucru al Institutului care are calitatea de functionar public se face potrivit dispozitiilor privind salarizarea functionarului public parlamentar.

(6) Personalul contractual din cadrul Institutului este salarizat în conformitate cu prevederile din domeniul salarizării personalului contractual din sectorul bugetar.

(7) Vicepresedintele Institutului este indemnizat potrivit dispozitiilor privind indemnizatiile pentru personalul din institutii publice din subordinea Guvernului, fiind asimilat cu adjunctul conducătorului institutiei.

Art. 11. - (1) Adunarea generală se întruneste, la convocarea presedintelui Institutului, în sedintă ordinară, anual, si în sedintă extraordinară, ori de câte ori este necesar. Adunarea generală se convoacă în sedintă extraordinară si la solicitarea a cel putin 1/3 din numărul membrilor săi sau a consiliului stiintific.

(2) Adunarea generală este legal constituită în prezenta a cel putin 2/3 din numărul membrilor săi.

(3) În cazul în care cvorumul membrilor nu este întrunit, sedinta se suspendă, adunarea generală urmând a fi reconvocată. La a doua convocare, adunarea generală este legal constituită în prezenta a cel putin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

(4) În situatia în care, la a doua convocare, adunarea generală nu este legal constituită, sedinta se suspendă, adunarea generală urmând a fi reconvocată. La a treia convocare, adunarea generală este legal constituită indiferent de numărul membrilor prezenti.

Art. 12. - Adunarea generală a Institutului are următoarele atributii principale:

a) alege presedintele, prin vot secret, dintre membrii Institutului;


b) alege vicepresedintele si directorii departamentelor prevăzute la art. 9, prin vot secret, dintre membrii Institutului;

c) solicită Senatului validarea alegerii consiliului stiintific, a presedintelui si a vicepresedintelui Institutului;

d) determină prioritătile de cercetare stiintifică din domeniile de activitate ale Institutului;

e) avizează proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al Institutului;

f) stabileste măsuri de îmbunătătire si dezvoltare a activitătii Institutului;

g) aprobă rapoartele stiintifice anuale, întocmite de consiliul stiintific, pe care Institutul le prezintă Parlamentului si, după caz, Guvernului sau Consiliului Superior al Magistraturii;

h) aprobă rapoartele anuale de activitate a Institutului, pe care le trimite spre analiză comisiilor parlamentare de specialitate;

i) alte atributii prevăzute în prezentul regulament.

Art. 13. - (1) În exercitarea atributiilor sale, adunarea generală adoptă hotărâri, în cadrul sedintelor ordinare sau extraordinare, care se semnează de către presedinte.

(2) Hotărârile adunării generale se adoptă cu votul a cel putin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenti, cu exceptia acelor hotărâri pentru adoptarea cărora este prevăzută o altă majoritate.

(3) Votul membrilor Institutului este personal si poate fi deschis sau secret. Adunarea generală stabileste regulile de functionare si modalitatea de vot, în afara cazului în care prin prezentul regulament se stabileste o anumită procedură de vot.

Art. 14. - (1) Consiliul stiintific se compune din 9 membri, care au calitatea de membru de onoare sau membru activ al Institutului, persoane fizice române si/sau străine, după cum urmează:

a) presedinte;

b) vicepresedinte;

c) directorii departamentelor prevăzute la art. 9;

d) un membru activ al Institutului.

(2) Membrii consiliului stiintific sunt alesi de adunarea generală cu votul a cel putin jumătate plus unu din numărul membrilor Institutului, pentru un mandat de 3 ani, si pot fi realesi.

Art. 15. - (1) Consiliul stiintific se întruneste, la convocarea presedintelui Institutului, în sedintă ordinară, trimestrial, si în sedintă extraordinară, ori de câte ori este necesar. Consiliul stiintific se convoacă în sedintă extraordinară si la solicitarea a cel putin 1/3 din numărul membrilor săi.

(2) Consiliul stiintific este legal întrunit dacă sunt prezente cel putin 2/3 din numărul membrilor săi.

(3) În cazul în care cvorumul membrilor nu este întrunit, sedinta se suspendă, consiliul stiintific urmând a fi reconvocat. La a doua convocare, consiliul stiintific este legal constituit dacă sunt prezenti cel putin 5 dintre membrii săi.

Art. 16. - (1) Consiliul stiintific are următoarele atributii principale:

a) asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale;

b) aprobă statul de personal, structura posturilor din aparatul propriu de lucru al Institutului si fisa postului, având în vedere si dispozitiile art. III din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 229/2008 privind măsuri pentru reducerea unor cheltuieli la nivelul administratiei publice;

c) decide cu privire la orientarea, realizarea si coordonarea activitătii desfăsurate în cadrul departamentelor prevăzute la art. 9;

d) asigură editarea „Revistei de Drept public”, continuatoare a „Revistei de Drept public”, care a apărut în perioada 1926- 1943, editată de Institutul de Stiinte Administrative, fondat în 1925, si numeste membrii colegiului de redactie;

e) organizează reuniunile stiintifice anuale ale membrilor Institutului si asigură editarea lucrărilor acestora;

f) pentru organizarea si desfăsurarea de cursuri postuniversitare, decide asocierea cu institutii de învătământ superior sau cu institutii de profil din tară, acreditate în acest scop, precum si cu institutii similare din străinătate, în conditiile legii;

g) decide cu privire la organizarea si desfăsurarea de cursuri de specializare si de perfectionare, altele decât cele prevăzute la lit. f);

h) decide cu privire la afilierea Institutului la organisme stiintifice internationale;

i) avizează raportul anual de activitate, întocmit de către presedinte, si îl prezintă adunării generale a Institutului. Acest raport prezintă activitătile realizate de Institut în anul precedent si evaluează rezultatele în raport cu obiectivele desemnate si cu calendarul fixat, utilizarea resurselor si functionarea generală a Institutului;

j) întocmeste si supune spre avizare adunării generale proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al Institutului;

k) stabileste criteriile de evaluare a dosarelor candidatilor, de care se tine seama la adoptarea deciziei privind acordarea sau neacordarea calitătii de membru al Institutului;

l) aprobă încheierea de contracte cu persoane fizice sau juridice, în vederea obtinerii de venituri proprii, care se folosesc pentru realizarea scopului Institutului;

m) încheie acte juridice, în numele si pe seama Institutului;

n) aprobă regulamentul de ordine interioară al Institutului;

o) alte atributii stabilite de adunarea generală sau prevăzute în prezentul regulament.

(2) Consiliul stiintific răspunde în fata adunării generale a Institutului pentru întreaga activitate.

(3) Consiliul stiintific poate delega oricăruia dintre membrii săi exercitarea atributiilor prevăzute la alin. (1) lit. e)—g) si I) si m).

Art. 17. - (1) în exercitarea atributiilor sale, consiliul stiintific adoptă decizii, în cadrul sedintelor ordinare sau extraordinare, cu votul a cel putin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenti.

(2) Votul este personal si, de regulă, deschis. Membrii consiliului stiintific pot decide ca votul să fie secret.

(3) Deciziile consiliului stiintific se semnează de către presedinte.

Art. 18. - (1) Presedintele Institutului este specialist de înaltă competentă si reputatie în domeniile de activitate ale Institutului, cu titlul stiintific de doctor, si are rang de subsecretar de stat.

(2) Mandatul presedintelui încetează la expirarea duratei pentru care a fost ales sau dacă este în imposibilitatea de a-si îndeplini atributiile mai mult de 90 de zile, constatată prin decizie a consiliului stiintific, ori la depunerea demisiei.

Art. 19. - (1) Presedintele Institutului îndeplineste următoarele atributii principale:

a) conduce lucrările adunării generale si sedintele consiliului stiintific la care participă;

b) aprobă numirea, modificarea, suspendarea si/sau încetarea raporturilor de serviciu ori, după caz, a raporturilor de muncă ale personalului Institutului, în conditiile legii;

c) alte atributii încredintate de adunarea generală sau de consiliul stiintific ori prevăzute în prezentul regulament.

(2) Presedintele îsi poate delega unele atributii vicepresedintelui sau, după caz, secretarului general al Institutului.

Art. 20. - (1) Vicepresedintele Institutului este specialist de înaltă competentă si reputatie în domeniile de activitate ale Institutului, cu titlul stiintific de doctor.

(2) Vicepresedintele Institutului este vicepresedintele consiliului stiintific.

(3) Vicepresedintele îndeplineste atributiile specifice coordonării departamentelor prevăzute la art. 9, precum si atributiile stabilite de către consiliul stiintific sau de către presedinte.

(4) Vicepresedintele înlocuieste presedintele Institutului în cazul prevăzut la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 246/2007, precum


si în orice altă situatie, în baza delegării acordate de către presedinte.

(5) Dispozitiile prevăzute la art. 18 alin. (2) se aplică în mod corespunzător si vicepresedintelui.

(6) Vicepresedintele Institutului răspunde pentru întreaga sa activitate în fata presedintelui, a consiliului stiintific si a adunării generale.

Art. 21. - (1) Secretarul general este membru al Institutului si îndeplineste următoarele atributii principale:

a) asigură colaborarea cu alte institutii si autorităti, în conditiile legii;

b) coordonează si asigură buna functionare a unor structuri din cadrul aparatului propriu de lucru al Institutului, potrivit organigramei;

c) asigură comunicarea hotărârilor adoptate de adunarea generală, a deciziilor adoptate de consiliul stiintific si a ordinelor emise de presedinte, după caz;

d) asigură redactarea si comunicarea ordinii de zi a sedintelor consiliului stiintific si ale adunării generale si redactarea proceselor-verbale de sedintă;

e) asigură tinerea evidentei lucrărilor si arhivarea documentelor;

f) coordonează elaborarea rapoartelor si sintezelor privind activitatea Institutului sau a structurilor acestuia;

g) asigură pregătirea lucrărilor pentru sedintele adunării generale si ale consiliului stiintific si verifică realizarea măsurilor stabilite;

h) aplică sanctiunile disciplinare personalului din aparatul propriu de lucru aflat sub conducerea sa, în conditiile legii si ale prezentului regulament;

i) face propuneri presedintelui de numire, modificare, suspendare si/sau încetare a raporturilor de serviciu ori, după caz, a raporturilor de muncă ale personalului Institutului;

j) coordonează activitatea de editare a studiilor, proiectelor si publicatiilor, realizate de Institut potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 246/2007;

k) controlează activitatea structurilor din cadrul aparatului propriu de lucru al Institutului, aflate în coordonarea sa, si ia măsurile necesare desfăsurării corespunzătoare a acesteia.

(2) Secretarul general îndeplineste orice alte atributii încredintate de presedinte, consiliul stiintific sau adunarea generală ori prevăzute în prezentul regulament.

(3) în realizarea atributiilor sale, secretarul general emite dispozitii.

(4) Pentru întreaga sa activitate, secretarul general răspunde în fata presedintelui si a consiliului stiintific.

Art. 22. - (1) Departamentele Institutului prevăzute la art. 9 sunt conduse de către directori de departament.

(2) Dispozitiile art. 20 alin. (1) se aplică în mod corespunzător si directorilor departamentelor prevăzute la art. 9.

(3) În domeniul lor de activitate, departamentele Institutului au următoarele atributii principale:

a) realizează cercetări fundamentale si sectoriale în domeniul lor de activitate, sens în care efectuează si sondaje de opinie, anchete administrative eto;

b) fac propuneri pentru directiile prioritare de cercetare si pentru comenzi de cercetare;

c) avizează ofertele de cercetare stiintifică primite din partea autoritătilor publice si fac propuneri consiliului stiintific pentru finantarea acestora;

d) evaluează rezultatul activitătilor stiintifice, precum si contributiile cercetărilor la perfectionarea legislatiei si armonizarea dreptului intern cu dreptul comunitar;

e) întocmesc si prezintă consiliului stiintific un raport anual de activitate;

f) întocmesc programele de activitate si le prezintă spre aprobare consiliului stiintific;

g) alte atributii stabilite de consiliul stiintific sau adunarea generală.

Art. 23. - (1) Conducerea structurilor din cadrul aparatului propriu de lucru al Institutului se asigură de directori, sefi de servicii, sefi de birouri sau, după caz, sefi de compartimente, care organizează, coordonează si răspund de activitatea structurii pe care o conduc si asigură buna colaborare cu alte structuri.

(2) Conducătorii structurilor din cadrul aparatului propriu de lucru al Institutului au următoarele atributii comune:

a) verifică si răspund de lucrările efectuate în cadrul structurilor pe care le conduc;

b) verifică modul în care personalul din subordine îsi îndeplineste îndatoririle profesionale si de serviciu si propun secretarului general, în conditiile legii, stimularea persoanelor cu activitate meritorie, măsurile corespunzătoare pentru prevenirea săvârsirii de abateri disciplinare si initierea procedurii de aplicare a sanctiunilor disciplinare persoanelor care comit astfel de abateri;

c) răspund de repartizarea echilibrată a sarcinilor personalului din subordine;

d) întocmesc programele de activitate ale structurilor si le prezintă spre aprobare vicepresedintelui sau secretarului general, după caz;

e) stabilesc măsurile necesare si urmăresc îndeplinirea în mod corespunzător a obiectivelor din programele de activitate;

f) urmăresc si răspund de elaborarea corespunzătoare si la termenele stabilite a lucrărilor repartizate;

g) repartizează personalului din subordine lucrările primite de la presedinte, vicepresedinte sau secretarul general;

h) evaluează activitatea profesională a personalului din subordine;

i) urmăresc păstrarea confidentialitătii de către personalul din subordine cu privire la lucrările efectuate si răspund de păstrarea integritătii fizice a lucrărilor din cadrul structurii pe care o conduc.

(3) Conducătorii structurilor din cadrul aparatului propriu de lucru al Institutului îndeplinesc orice alte atributii încredintate de presedinte, vicepresedinte sau secretarul general, după caz, ori stabilite prin fisa postului.

(4) Atributiile personalului Institutului sunt prevăzute în fisa postului.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 24. - (1) Institutul dispune de o dotare cu mijloace tehnice si materiale necesare desfăsurării activitătii în conditii corespunzătoare.

(2) Numărul de autoturisme si consumul maxim de carburanti ale Institutului se stabilesc potrivit legii.

Art. 25. - (1) La adunarea generală de constituire a Institutului se convoacă membrii adunării generale a Asociatiei Institutul de Stiinte Administrative „Paul Negulescu” care si-au manifestat în scris vointa de a deveni membrii ai Institutului si îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 246/2007.

(2) Convocarea membrilor prevăzuti la alin. (1) se face de către presedintele Asociatiei Institutul de Stiinte Administrative „Paul Negulescu”.

(3) Lucrările adunării generale a Institutului vor fi conduse, până la alegerea organelor de conducere ale Institutului, de un prezidiu format din membri ai consiliului stiintific al Asociatiei Institutul de Stiinte Administrative „Paul Negulescu”.

Art. 26. - Sintagma „Institutul de Drept Public si Stiinte Administrative al României” nu poate fi folosită de nicio altă institutie publică sau privată în cuprinsul denumirii acesteia.

Art. 27. - Sigla Institutului se aprobă de către consiliul stiintific.

Art. 28. - Prezentul regulament poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea adunării generale a Institutului.

 


ANEXA Nr. 2*)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Institutului de Drept Public si Stiinte Administrative al României

 

 

*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

privind aprobarea comisiei de concurs si a comisiei de solutionare a contestatiilor, a componentei nominale a acestora, a tematicii pentru concurs, a cuantumului taxei de participare la program, a modalitătii privind plata acesteia si a calendarului de desfăsurare a concursului

national de admitere la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei functii publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici 2009

 

Având în vedere prevederile:

- art. 5 si 10 din Ordonanta Guvernului nr. 81/2001 privind înfiintarea si organizarea Institutului National de Administratie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 106/2002, cu modificările si completările ulterioare;

- art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.083/2004 privind organizarea si functionarea Institutului National de Administratie si a centrelor regionale de formare continuă pentru administratia publică locală;

- art. 2 alin. (1) lit. a) din Regulamentul privind organizarea si desfăsurarea programului de formare specializată pentru ocuparea unei functii publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 832/2007, cu modificările ulterioare;

- Ordinului ministrului administratiei si internelor nr. 730/2009 privind aprobarea cifrei anuale de scolarizare pentru program, a numărului comisiilor de concurs si al comisiilor de solutionare a contestatiilor, a componentei nominale a acestora, a tematicii pentru concurs, a cuantumului taxei de participare la program, a modalitătii privind plata acesteia si a calendarului de desfăsurare a concursului national de admitere la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei functii publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici 2009;

- Hotărârii Consiliului Stiintific al Institutului National de Administratie nr. 198 din 21 august 2008 privind aprobarea bugetului programului de formare specializată destinat înaltilor functionari publici pentru anul 2009,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul administratiei si internelor, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă desfăsurarea concursului pentru locurile rămase neocupate la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei functii publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici 2009, până la completarea cifrei anuale de scolarizare pentru program prevăzută prin Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 730/2009 privind aprobarea cifrei anuale de scolarizare pentru program, a numărului comisiilor de concurs si al comisiilor de solutionare a contestatiilor, a componentei nominale a acestora, a tematicii pentru concurs, a cuantumului taxei de participare la program, a modalitătii privind plata acesteia si a calendarului de desfăsurare a concursului national de admitere la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei functii publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici 2009.

Art. 2. - Se aprobă constituirea unei comisii de concurs si a unei comisii de solutionare a contestatiilor. Componenta nominală a celor două comisii se regăseste în anexa nr. 1.

Art. 3. - Se aprobă tematica pentru concursul national de admitere la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei functii publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici 2009, potrivit anexei nr. 2.

Art. 4. - Se aprobă taxa de participare la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei functii publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici 2009, compusă din taxa de înscriere la concurs în valoare de 900 lei si taxa de scolarizare în valoare de 8.600 lei.

Art. 5. - Plata taxei de participare la program se va face la casieria Institutului National de Administratie sau prin cont ce va fi publicat pe pagina de internet a acestei institutii.

Art. 6. - Se aprobă calendarul de desfăsurare a concursului national de admitere la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei functii publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici 2009, potrivit anexei nr. 3.

Art. 7. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 8. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Viceprim-ministru,

ministrul administratiei si internelor,

Cristian Făinisi,

secretar de stat

 

Bucuresti, 6 aprilie 2009.

Nr. 41.

 


ANEXA Nr. 1

 

COMPONENTA NOMINALĂ

a comisiei de concurs si a comisiei de solutionare a contestatiilor la concursul national

de admitere la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei functii publice

corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici 2009

 

1. Comisia de concurs constituită din reprezentanti desemnati de:

• Institutul National de Administratie - I.N.A.

•Agentia Natională a Functionarilor Publici - A.N.F.P

• Ministerul Administratiei si Internelor - M.A.I.

 

Membri titulari:

Nr. crt.

Numele si prenumele

Institutia

Calitatea

1.

Dragos Dincă

I.N.A.

Presedinte

2.

Marian Niculescu

A.N.F.P.

Membru

3.

Daniel Iustin Marinescu

M.A.I.

Membru

 

Membri supleanti:

Nr. crt.

Numele si prenumele

Institutia

Calitatea

1.

Cătălin Câmpeanu

I.N.A.

Supleant presedinte

2.

Dragos Drăgulănescu

A.N.F.P.

Membru supleant

3.

Mihai Grosan

M.A.I.

Membru supleant

 

2. Comisia de solutionare a contestatiilor constituită din reprezentanti desemnati de:

• Institutul National de Administratie - I.N.A.

•Agentia Natională a Functionarilor Publici - A.N.F.P.

• Ministerul Administratiei si Internelor - M.A.I.

 

Membri titulari:

Nr. crt.

Numele si prenumele

Institutia

Calitatea

1.

Iulia Cîrcei

I.N.A.

Presedinte

2.

Xenia Teodorescu

A.N.F.P.

Membru

3.

Ruxandra Popovici

M.A.I.

Membru

 

Membri supleanti:

Nr. crt.

Numele si prenumele

Institutia

Calitatea

1.

Dumitru Maxim

I.N.A.

Supleant presedinte

2.

Monica Nicolle Dimitriu

A.N.F.P.

Membru supleant

3.

Claudia Lung

M.A.I.

Membru supleant


ANEXA Nr. 2

 

TEMATICA

pentru concursul de admitere la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei functii publice

corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici 2009

 

• Constitutia României, republicată;

• Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

• Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a functionarilor publici, republicată;

• Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici, cu modificările si completările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr. 1.344/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplină, cu modificările si completările ulterioare;

• Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

• Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare;

• Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, republicată;

• Hotărârea Guvernului nr. 833/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor paritare si încheierea acordurilor colective;

• Hotărârea Guvernului nr. 832/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfăsurarea programului de formare specializată pentru ocuparea unei functii publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici, cu modificările ulterioare;

• Tratatul de instituire a Comunitătii Economice Europene (Tratatul de la Roma);

• Tratatul de instituire a Comunitătii Europene a Energiei Atomice (Tratatul Euratom);

• Tratatul de instituire a unui Consiliu unic si a unei Comisii Europene unice ale Comunitătilor Europene (Tratatul de fuziune);

• Tratatul de modificare a anumitor dispozitii bugetare ale Tratatelor de instituire a Comunitătilor Europene si a Tratatului de instituire a unui Consiliu unic si a unei Comisii unice ale Comunitătilor Europene;

• Tratatul de modificare a anumitor dispozitii bugetare ale Tratatelor de instituire a Comunitătilor Europene si a Tratatului de instituire a unui Consiliu unic si a unei Comisii unice ale Comunitătilor Europene;

• Tratatul de modificare a anumitor dispozitii financiare ale Tratatelor de instituire a Comunitătilor Europene si ale Tratatului de instituire a unui Consiliu unic si a unei Comisii unice ale Comunitătilor Europene;

• Actul privind alegerea reprezentantilor în adunare prin vot universal direct;

• Actul Unic European;

• Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht);

• Tratatul de la Amsterdam de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, a tratatelor de instituire a Comunitătilor Europene si a altor acte conexe;

• Tratatul de la Nisa de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, a tratatelor de instituire a Comunitătilor Europene si a altor acte conexe;

• Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa;

• Tratatul de aderare a Republicii Bulgaria si a României la Uniunea Europeană;

• Tratatul de la Lisabona.

 

ANEXA Nr. 3

 

CALENDARUL

de desfăsurare a concursului national de admitere la Programul de formare specializată

pentru ocuparea unei functii publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici 2009

 

Nr. crt.

Activitatea planificată

Perioada de desfăsurare

1.

înscrierea candidatilor

11-12 mai 2009

2.

Prima probă a concursului: Selectarea dosarelor de concurs

13-14 mai 2009

3.

Afisarea rezultatelor

15 mai 2009

4.

Contestarea rezultatelor

16 mai 2009

5.

Afisarea:

- rezultatelor contestatiilor

- listelor nominale ale candidatilor admisi

- programului desfăsurării interviului

17 mai 2009

6.

A doua probă a concursului: Interviul

18-20 mai 2009

7.

Afisarea rezultatelor

21 mai 2009

8.

Contestarea rezultatelor

22 mai 2009

9.

Afisarea:

- rezultatelor contestatiilor

- rezultatelor finale ale concursului

24 mai 2009

10.

Candidatii declarati admisi îsi completează dosarul si achită taxa de scolarizare, sub sanctiunea eliminării din program.

3 iunie 2009


MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind modificarea art. 3 din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 102/2009 pentru aprobarea tipurilor de investitii si a plafoanelor maxime ale creditelor ce se acordă în anul 2009, în conditiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor

în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultura, precum si în activităti nonagricole

 

Având în vedere Referatul nr. 92.028 din 31 martie 2009 al Directiei generale dezvoltare rurală - Autoritate de management pentru PNDR,

în baza prevederilor art. 7 din Legea nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultura, precum si în activităti nonagricole, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 13 si 14 din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor în agricultură, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 934/2005, cu modificările si completările ulterioare,

potrivit prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 72/2008 privind autorizarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale pentru încheierea de angajamente legale interne în anul 2008 în vederea asigurării unor măsuri financiare pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultura, precum si în activităti nonagricole, aprobată prin Legea nr. 43/2009,

în temeiul art. 7 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale:

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. I. - Articolul 3 din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 102/2009 pentru aprobarea tipurilor de investitii si a plafoanelor maxime ale creditelor ce se acordă în anul 2009, în conditiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultura, precum si în activităti nonagricole, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 3 martie 2009, se modifică si va avea următorul cuprins:

Art. 3. - Pentru obiectivele de investitii a căror valoare depăseste nivelul plafoanelor maxime prevăzute în anexele nr. 1 si 2, diferenta se asigură de către beneficiar din surse proprii.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 8 aprilie 2009.

Nr. 204.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.