MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 545/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

PARTEA I

Anul 177 (XXI) - Nr. 545            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Miercuri, 5 august 2009

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

            Decizia nr. 799 din 19 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            806. - Hotărâre privind organizarea si functionarea Comisiei interministeriale pentru legătura cu fortele armate străine

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

595. - Decizie privind modificarea anexei la Decizia primului-ministru nr. 21/2008 pentru numirea Comisiei de coordonare prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 346/2007 privind măsuri pentru asigurarea sigurantei în aprovizionarea cu gaze naturale

 

596. - Decizie privind stabilirea atributiilor domnului Constantin Adrian, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

597. - Decizie pentru modificarea Deciziei primului-ministru nr. 396/2009 privind stabilirea atributiilor doamnei Sighinas-Crista Marcela Doina, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

598. - Decizie privind suspendarea, la cerere, a raportului de serviciu al doamnei Dinu Cristina Elena, inspector guvernamental

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

825. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor sectiunii 21 din cadrul cap. II al Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi si în regim de închiriere, precum si a Regulamentului-cadru privind activitătile desfăsurate în locurile de asteptare a clientilor

 

837. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli modificat pe anul 2009 al Autoritătii Feroviare Române- AFER

 

3.410. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si inovării privind aprobarea planurilor-cadru de învătământ pentru clasele a IX-a-a XII-a, filierele teoretică si vocatională, cursuri de zi

 

3.412. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si inovării privind aprobarea planurilor-cadru de învătământ pentru clasa a X-a, scoala de arte si meserii, pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, ruta directă de calificare, pentru clasa a Xl-a, anul de completare, precum si pentru clasele a Xl-a-a XII-a si a XII-a/a XIII-a, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, cursuri de zi si seral

 

4.430. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si inovării privind utilizarea Cadrului national al calificărilor din învătământul superior

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURÂRI DE SĂNĂTATE

 

            729. - Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice privind rambursarea si recuperarea cheltuielilor reprezentând asistenta medicală acordată în baza documentelor internationale cu prevederi în domeniul sănătătii la care România este parte

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 799

din 19 mai 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Rudolf Richard Schuster în Dosarul nr. 2.676/175/2008 al Judecătoriei Aiud si de Johann Sterbling în Dosarul nr. 18.591/325/2008 al Judecătoriei Timisoara.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 625D/2009 si nr. 699D/2009, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite conditiile legale pentru conexare.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 699D/2009 la Dosarul nr. 625D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta constantă a Curtii în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 9 decembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 2.676/175/2008 al Judecătoriei Aiud, si prin încheierea din 17 februarie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 18.591/325/2008 al Judecătoriei Timisoara, Curtea Constitutională a fost sesizată pentru solutionarea exceptiei de neconstitu­tionalitate a art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Rudolf Richard Schuster si de Johann Sterbling.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii arată că dispozitiile criticate sunt neconstitutionale, încălcând prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) care consacră principiul nediscriminării, ale art. 21 privind liberul acces la justitie si ale art. 44 referitoare la garantarea proprietătii private.

Astfel, beneficiul legii reparatorii este conditionat de detinerea cetăteniei române de către persoana îndreptătită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafetele de terenuri agricole sau terenuri cu destinatie forestieră, contravenind în această manieră principiului nediscriminării consacrat de Legea fundamentală.

Pe de altă parte, art. 48 din lege îngrădeste si dreptul de petitionare al persoanei îndreptătite, ca modalitatea prin care cetăteanul are posibilitatea de a-si valorifica un drept. însă, asa cum este redactat art. 48 din lege, se recunoaste doar cetătenilor români posibilitatea de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, ceea ce constituie o încălcare gravă a dreptului garantat prin Constitutie.

Judecătoria Aiud si Judecătoria Timisoara apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are următorul continut: „Cetătenii români cu domiciliul în străinătate, precum si fostii cetăteni români care si-au redobândit cetătenia română, indiferent dacă si-au stabilit sau nu domiciliul în tară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafetele de terenuri agricole sau terenuri cu destinatie forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au apartinut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, si nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinatie forestieră, în termenul, cu procedura si în conditiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9)."

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 16, 21, 44, 51, 52 si 53.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra constitutionalitătii textelor de lege criticate s-a pronuntat prin Decizia nr. 630/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 1 august 2007. Cu acel prilej Curtea a retinut că dispozitiile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea fostilor cooperatori, a mostenitorilor acestora si a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, după caz, constituit în temeiul si în conditiile legii. în acest context, legea prevede categoriile de persoane îndreptătite a formula cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dispozitiile art. 48 stabilind posibilitatea de a solicita reconstituirea si pentru cetătenii români cu domiciliul în străinătate, precum si pentru fostii cetăteni români care si-au redobândit cetătenia română, indiferent dacă si-au stabilit sau nu domiciliul în tară. Asadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciară - si scopul declarat al acesteia - retrocedarea către fostii proprietari sau mostenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de productie sau de către stat -, reglementarea conditiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptătite, constituie optiunea legiuitorului, conditionarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetătean român reprezentând o astfel de optiune, care este pe deplin constitutională.

Astfel, dispozitiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constitutie, desi nu mai prevăd in terminis interdictia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetătenii străini si apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile si conditiile în care acestia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacităti speciale.

Potrivit normei constitutionale, una dintre modalitătile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetătenii străini sau apatrizi este mostenirea legală, ceea ce presupune că acestia, după anul 2003, pot dobândi terenuri în conditiile dreptului comun (art. 650 din Codul civil si următoarele), Legea nr. 18/1991, republicată, fiind o lege specială care îi are ca destinatari doar pe cetătenii români.

Pe de altă parte, legea are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Prin urmare, nu se poate invoca, în aplicarea prevederilor Legii nr. 18/1991, garantarea si ocrotirea constitutională a dreptului de proprietate în persoana reclamantilor, câtă vreme acestia nu sunt titulari ai acestui drept, ce urmează a se naste ulterior.

Ratiunile care au stat la baza adoptării solutiei anterioare îsi păstrează valabilitatea si în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi mentinută.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Rudolf Richard Schuster în Dosarul nr. 2.676/175/2008 al Judecătoriei Aiud si de Johann Sterbling în Dosarul nr. 18.591/325/2008 al Judecătoriei Timisoara.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 mai 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind organizarea si functionarea Comisiei interministeriale

pentru legătura cu fortele armate străine

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. (4) din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, stationarea, desfăsurarea de operatiuni sau tranzitul fortelor armate străine pe teritoriul României,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Comisia interministerială pentru legătura cu fortele armate străine, denumită în continuare Comisia, se organizează si functionează ca organism consultativ fără personalitate juridică si este formată din reprezentanti ai Ministerului Apărării Nationale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Administratiei si Internelor si ai altor institutii publice, după caz.

(2) La lucrările Comisiei pot participa, în calitate de invitati, si alti reprezentanti ai altor ministere si ai autoritătilor administratiei publice centrale si locale care au atributii în domeniul intrării, stationării, desfăsurării de operatiuni sau al tranzitului fortelor armate străine pe teritoriul României.

(3) Presedintele Comisiei este secretarul de stat si sef al Departamentului pentru politica de apărare si planificare din cadrul Ministerului Apărării Nationale. în lipsa presedintelui, conducerea Comisiei se asigură de un reprezentant desemnat de acesta.

Art. 2. - (1) Reuniunile ordinare ale Comisiei au loc în ultima lună a fiecărui semestru al anului, iar cele extraordinare ori de câte ori se consideră necesar, la propunerea unui membru, cu acordul presedintelui.

(2) Deciziile Comisiei se adoptă în unanimitate. în cazul în care nu se ajunge la unanimitate, se vor propune solutii alternative, cea finală amânându-se pentru sedinta următoare. Adoptarea unei solutii nu poate fi amânată decât o singură dată. în cazul în care nu se poate obtine unanimitatea, solutiile discutate se supun dezbaterii în cadrul primei sedinte a Guvernului.

(3) Solutiile Comisiei sunt duse la îndeplinire de ministerele reprezentate în cadrul acesteia, potrivit atributiilor ce le revin în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

(4) Pentru solutionarea unor probleme punctuale, clar definite si cu termene precise, Comisia poate constitui grupuri de lucru.

Art. 3. - (1) Secretariatul tehnic permanent al Comisiei se asigură de către Ministerul Apărării Nationale, prin Departamentul pentru politica de apărare si planificare. Secretariatul tehnic permanent participă la reuniunile Comisiei fără drept de vot.

(2) La solicitarea presedintelui sau a reprezentantului desemnat de acesta, secretariatul tehnic permanent convoacă membrii Comisiei. Membrii Comisiei sunt convocati nominal, cu minimum 10 zile lucrătoare înaintea fiecărei reuniuni, comunicându-li-se locul, data si ora convocării, precum si ordinea de zi, la care se anexează documentele de lucru necesare. Cu cel putin 5 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru reuniune, membrii Comisiei transmit observatiile ori propunerile privind proiectele pentru ordinea de zi. în situatii de urgentă, convocarea se face cu minimum 3 zile lucrătoare înainte.

(3) Organizarea si atributiile secretariatului tehnic permanent se stabilesc prin ordin al ministrului apărării nationale.

(4) Secretariatul tehnic permanent se organizează de către Ministerul Apărării Nationale, în limita numărului maxim de posturi aprobat prin legile bugetare anuale.

Art. 4. - Cheltuielile legate de activitatea Comisiei se suportă de fiecare dintre institutiile implicate, din bugetele proprii, în părtile ce le privesc.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul apărării nationale,

Viorel Oancea,

secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu

Viceprim-ministru,

ministrul administratiei si internelor,

Dan Nica

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Marian Sârbu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 15 iulie 2009.

Nr. 806.


 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind modificarea anexei la Decizia primului-ministru nr. 21/2008 pentru numirea Comisiei de coordonare prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 346/2007 privind măsuri pentru asigurarea sigurantei în aprovizionarea cu gaze naturale

 

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Anexa la Decizia primului-ministru nr. 21/2008 pentru numirea Comisiei de coordonare prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 346/2007 privind măsuri pentru asigurarea sigurantei în aprovizionarea cu gaze naturale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 22 ianuarie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezenta decizie.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 4 august 2009.

Nr. 595.

 

ANEXĂ

(Anexă la Decizia primului-ministru nr. 21/2008)

 

COMPONENTA

Comisiei de coordonare

 

1. Tudor Serban, secretar de stat - Ministerul Economiei

2. Cătălin Vrabie, secretar de stat - Ministerul Administratiei si Internelor

3. Petru Lificiu, presedinte - Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei

4. Gelu Agafiel Mărăcineanu, presedinte - Agentia Natională pentru Resurse Minerale

5. loan Rusu, director general - Societatea Natională de Transport Gaze Naturale „Transgaz" - SA.

6. Marius Stroia, director, Dispeceratul de Echilibrare Bucuresti - Societatea Natională de Transport Gaze Naturale „Transgaz" - S.A.

7. Lucian Stancu, director general adjunct - Societatea Natională de Gaze Naturale „Romgaz" - S.A.

8. Dan Vecerdea, director productie, Sucursala de înmagazinare Subterană a Gazelor Naturale Ploiesti - Societatea Natională de Gaze Naturale „Romgaz" - S.A.

9. Yvonnick David, director general - Societatea Comercială „GDF SUEZ Energy România" - S.A.

10. Dan Pantilie, director general - Societatea Comercială „Distrigaz Sud Retele" - S.R.L.

11. Harald Kraft, director, Divizia Gaze Naturale - Societatea Comercială „Petrom" - S.A.

12. Dan Morari, director general - Societatea Comercială „E-ON Gaz România" - S.A.

13. Virgil Metea, director general - Societatea Comercială „E-ON Gaz Distributie" - S.A.

14. Mihai Ogrean, director - Asociatia Natională a Consumatorilor de Energie din România


 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind stabilirea atributiilor domnului Constantin Adrian, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

În temeiul art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înaltilor functionari publici, managementul carierei si mobilitatea înaltilor functionari publici, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 19 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Constantin Adrian, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, este desemnat să îndeplinească atributii ce intră în sfera de competentă a Ministerului întreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri. Fisa de descriere a atributiilor si responsabilitătilor si a modului de raportare a activitătii desfăsurate se stabileste prin ordin al ministrului întreprinderilor mici si mijlocii, comertului si mediului de afaceri. Plata drepturilor salariale ale inspectorului guvernamental si a celorlalte drepturi aferente se realizează de Secretariatul General al Guvernului, în conditiile legii, pe bază de pontaj si raport bilunar de urmărire a indicatorilor punctuali ai activitătii, aprobat de ordonatorul de credite si/sau de reprezentantul Ministerului întreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri. Evaluarea anuală se realizează, în conditiile legii, pe baza raportărilor realizate în urma activitătii desfăsurate.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 4 august 2009.

Nr. 596.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru modificarea Deciziei primului-ministru nr. 396/2009 privind stabilirea atributiilor doamnei Sighinas-Crista Marcela Doina, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Articolul unic din Decizia primului-ministru nr. 396/2009 privind stabilirea atributiilor doamnei Sighinas-Crista Marcela Doina, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 31 martie 2009, se modifică si va avea următorul cuprins:

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Sighinas-Crista Marcela Doina, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, este desemnată să îndeplinească, la nivelul judetului Galati, atributii ce intră în sfera de competentă a Ministerului Mediului. Fisa de descriere a atributiilor si responsabilitătilor si a modului de raportare a activitătii desfăsurate se stabileste prin ordin al ministrului mediului. Plata drepturilor salariale ale inspectorului guvernamental si a celorlalte drepturi aferente se realizează de Secretariatul General al Guvernului, în conditiile legii, pe bază de pontaj si raport bilunar de urmărire a indicatorilor punctuali ai activitătii pe care o desfăsoară în teritoriu, aprobat de ordonatorul de credite si/sau de reprezentantul Ministerului Mediului la nivelul judetului unde îsi desfăsoară activitatea. Evaluarea anuală se realizează, în conditiile legii, pe baza raportărilor realizate în urma activitătii desfăsurate."

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 4 august 2009.

Nr. 597.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind suspendarea, la cerere, a raportului de serviciu al doamnei Dinu Cristina Elena, inspector guvernamental

 

Având în vedere:

- cererea doamnei Dinu Cristina Elena, înregistrată la Cabinetul primului-ministru sub nr. 5/4.763/2009;

- dispozitiile art. 95 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii se suspendă, la cerere, raportul de serviciu al doamnei Dinu Cristina Elena, inspector guvernamental, pe o perioadă de 3 ani.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 4 august 2009.

Nr. 598.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor sectiunii 21 din cadrul cap. II al Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi si în regim de închiriere, precum si a Regulamentului-cadru privind activitătile desfăsurate în locurile de asteptare a clientilor

 

În temeiul prevederilor art. II din Legea nr. 68/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 153/2007 privind modificarea Legii nr. 265/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi si în regim de închiriere, precum si ale art. 46 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele de aplicare a prevederilor sectiunii 21 din cadrul cap. II al Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi si în regim de închiriere, cu modificările si completările ulterioare, prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul-cadru privind activitătile desfăsurate în locurile de asteptare a clientilor, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Administratiile aeroporturilor din România vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Art. 6. - In termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, administratiile aeroporturilor vor întocmi regulamentele interne privind activitatea de transport de persoane în regim de taxi desfăsurată pe aeroporturile proprii.

Art. 7. - În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, administratiile aeroporturilor vor întreprinde demersurile legale pentru atribuirea permiselor de acces în vederea desfăsurării activitătii de transport de persoane în regim de taxi de la aeroport.

 

p. Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anton Marin,

secretar de stat

 

Bucuresti, 20 iulie 2009.

Nr. 825.

 

ANEXA Nr. 1

 

NORME

de aplicare a prevederilor sectiunii 21 din cadrul cap. II al Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi si în regim de închiriere

 

Art. 1. - În aplicarea prezentelor norme, fiecare administratie aeroportuară, prin serviciile sale specializate, va organiza în functie de specificul său teritorial activitatea de transport de persoane în regim de taxi în incinta proprie, astfel încât să se asigure transportul permanent de persoane între localitătile de autorizare a transportatorilor autorizati si aeroport.

Art. 2. - (1) Administratia fiecărui aeroport, în functie de modul de organizare a incintei proprii, va identifica resursele necesare si va asigura amenajarea de statii de debarcare a persoanelor care sunt transportate la aeroport în regim de taxi, indiferent de localitatea de unde acestia sosesc; durata de stationare în statiile de debarcare se va limita la maximum 5 minute, timp suficient si necesar exclusiv pentru debarcarea persoanelor transportate la aeroport.

(2) După operatiunea de debarcare, autovehiculul taxi va trebui să părăsească imediat si neconditionat statia de debarcare.

(3) Administratia fiecărui aeroport va amenaja o zonă de grupare a autovehiculelor taxi în vederea parcării temporare a acestora până la intrarea în locul de asteptare pentru preluarea persoanelor de la aeroport. Acest loc va fi amenajat sub forma unui parc sau flux, care nu va fi situat în proximitatea terminalelor de pasageri.

(4) Administratia fiecărui aeroport va dispune măsurile necesare interzicerii accesului tuturor taximetristilor cu autoturismele taxi în parcările publice aferente terminalelor de pasageri.

Art. 3. - (1) Administratia fiecărui aeroport, în functie de modul de organizare a incintei proprii, va identifica resursele necesare si va asigura amenajarea de locuri de asteptare cu peron de îmbarcare a persoanelor de la aeroport, situate în proximitatea terminalelor de pasageri.

(2) Administratia fiecărui aeroport, prin regulamentele interne, va asigura dispecerizarea întregii activităti de incintă,

respectiv dirijarea si îmbarcarea persoanelor în autovehiculele taxi, în ordinea sosirii acestora pe peronul de îmbarcare.

(3) Administratia fiecărui aeroport, prin organele de ordine si în aplicarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi si în regim de închiriere, cu modificările si completările ulterioare, va lua măsuri ferme pentru interzicerea oricărei practici de abordare si preluare a clientilor în perimetrul aeroportuar de către taximetristi sau interpusi. în acest sens, administratia aeroportului va stabili prin Regulamentul intern conditiile în care taximetristii pot părăsi autovehiculul taxi.

Art. 4. - (1) În zona de grupare si în locul de asteptare au acces în exclusivitate acele autovehicule taxi si taximetristi care detin permise de acces valabile eliberate de administratia aeroportului respectiv.

(2) Accesul autovehiculelor taxi în zona de grupare si în locul de asteptare, precum si traseul/fluxul de deplasare al acestora vor fi organizate si reglementate de fiecare aeroport prin regulamente interne si conditii specifice stabilite de administratia aeroportului.

Art. 5. - În statiile de debarcare vor avea acces toti transportatorii autorizati în regim de taxi, indiferent dacă acestia dispun sau nu de permise de acces eliberate de administratia aeroportului. Statiile de debarcare vor fi amenajate cât mai aproape de limita de proximitate a terminalelor.

Art. 6. - (1) Permisul de acces auto va fi eliberat numai de către administratia fiecărui aeroport si va putea fi suspendat/anulat numai de către această administratie, în conditiile nerespectării regulamentului impus de fiecare aeroport.

(2) Numărul maxim de permise de acces auto va fi stabilit de către fiecare administratie aeroportuară în parte, în functie de numărul estimat de pasageri pe fluxurile de sosiri internationale/interne, si va putea fi adaptat anual în functie de evolutia traficului propriu de pasageri.


(3) Permisul de acces auto va putea fi eliberat pentru o perioadă de maximum 5 ani, însă vizarea acestuia va fi efectuată anual de către administratia fiecărui aeroport.

(4) Permisul de acces auto va contine elemente de securizare si identificare astfel:

a) denumirea aeroportului emitent;

b) numărul de înmatriculare al autovehiculului taxi;

c) data eliberării si data expirării;

d) vize anuale;

e) semnătura persoanei autorizate de administratia aeroportului si stampila acesteia;

f) denumirea transportatorului autorizat.

Art. 7. - (1) Atribuirea permiselor de acces auto se va realiza prin procedura de licitatie în conditiile respectării criteriilor de licitare prevăzute de Legea nr. 38/2003, cu modificările si completările ulterioare. Evaluarea acestor criterii, aplicarea acestora si stabilirea de punctaje de departajare se vor realiza de către fiecare administratie aeroportuară prin documentatiile de licitatie si conform regulamentelor interne emise de fiecare aeroport, în functie de specificul său.

(2) Punctajele de departajare se vor aplica fiecărui transportator autorizat calificat în asa fel încât departajarea să nu opereze între transportatorii autorizati calificati în urma licitatiei, ci exclusiv asupra parcului de autovehicule taxi ale fiecăruia dintre acestia.

(3) Criteriile de licitare si selectie au ca scop demonstrarea potentialului tehnic, financiar si organizatoric al fiecărui transportator autorizat participant la procedură, potential care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini cerintele impuse prin documentatia de licitatie si regulamentele interne emise de către fiecare administratie aeroportuară în parte.

(4) Prin licitatia organizată, administratia aeroportului poate stabili un tarif anual unic si egal valabil, pentru emiterea si înlocuirea permisului de acces auto, tarif care va avea în vedere recuperarea acelor costuri ale aeroportului legate de dispecerizarea activitătii si utilizarea infrastructurii aeroportuare.

Art. 8. - (1) În cazul în care în cadrul licitatiei numărul de autovehicule taxi ale transportatorilor autorizati calificati depăseste cu mult numărul maxim de permise de acces auto stabilite de către fiecare administratie aeroportuară în parte,

atribuirea permiselor de acces auto se va face pe baza punctajelor de departajare stabilite conform art. 7 alin. (1) si (2).

(2) În situatia în care numărul de autovehicule taxi ale transportatorilor autorizati selectati este mai mic decât numărul de permise de acces auto prevăzute de aeroport, pentru permisele rămase neatribuite licitatia se va repeta în 30 de zile de la data primei licitatii.

(3) Transportatorii autorizati care câstigă licitatia pentru eliberarea permiselor de acces auto vor intra în posesia permiselor de acces auto, atribuite pentru autovehicule taxi din parcul propriu în conformitate cu prevederile regulamentelor interne emise de către fiecare administratie aeroportuară în parte, precum si a unor permise de identificare si acces emise conducătorilor auto taximetristi.

Art. 9. - (1) Administratia aeroportului va lua măsuri prin grija proprie ca fiecare autovehicul taxi care a obtinut permisul de acces auto să aibă aplicat pe portierele laterale un autocolant de culoare neagră cu înscrisul „AEROPORT" si sigla aeroportului respectiv. Forma si dimensiunile autocolantului se stabilesc de fiecare aeroport, prin regulamentul intern.

(2) Fiecare administratie aeroportuară va institui un Registru de evidentă a permiselor de acces auto eliberate. înlocuirea acestor permise în cazul pierderii, furtului, distrugerii sau deteriorării ori în cazul înlocuirii autovehiculului taxi va fi reglementată prin regulamentele interne emise de către fiecare aeroport. Permisele care si-au pierdut valabilitatea sau care au fost predate către administratiile aeroportuare vor fi distruse.

(3) În situatia anulării unor permise sau a renuntării la acestea de către un transportator autorizat, permisele de acces auto astfel devenite disponibile, în limita aceluiasi număr, vor putea fi reatribuite altor transportatori autorizati în ordinea punctajelor din cadrul licitatiei.

(4) Pentru atribuirea de noi premise de acces auto ca urmare a cresterii anuale a traficului de pasageri, se vor organiza noi licitatii, cu respectarea prezentelor norme si a regulamentului emis de aeroportul în cauză.

(5) Permisul de acces auto va fi în mod obligatoriu afisat la loc vizibil si permanent pe parbrizul autovehiculului.

Art. 10. - Lista cu tarifele practicate va fi în mod obligatoriu afisată la loc vizibil si permanent la bordul fiecărui autovehicul taxi autorizat, pe exteriorul acestuia, precum si în locurile de asteptare.

 

ANEXA Nr. 2

 

REGULAMENT-CADRU

privind activitătile desfăsurate în locurile de asteptare a clientilor

 

CAPITOLUL I

Reglementarea activitătilor de transport de persoane în regim de taxi în perimetrul aeroportuar

 

SECTIUNEA 1

Consideratii generale

 

Art. 1. - Prezentul regulament-cadru este elaborat în conformitate cu prevederile art. 241, 242 - sectiunea 21

„Executarea transportului persoanelor în regim de taxi la si de la aeroporturi" din Legea nr. 68/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 153/2007 privind modificarea Legii nr. 265/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi si în regim de închiriere.

Art. 2. - (1) În statiile de debarcare a persoanelor care sunt transportate la aeroport în regim de taxi vor avea acces toti taximetristii autorizati conform legii, indiferent de localitatea de unde acestia sosesc; durata de stationare în statiile de debarcare se va limita la maximum 5 minute, timp suficient si necesar exclusiv pentru debarcarea persoanelor transportate la aeroport.

(2) După operatiunea de debarcare, autovehiculul taxi va trebui să părăsească imediat si neconditionat statia de debarcare.

(3) În zona de grupare si în locul de asteptare au acces în exclusivitate acele autovehicule taxi si taximetristii autorizati care detin permise de acces auto si permise de identificare si acces valabile, eliberate de administratia aeroportului.

(4) Este interzisă orice practică de abordare si/sau preluare a clientilor în perimetrul aeroportuar de către taximetristi sau interpusi. în acest sens, administratia aeroportului, prin intermediul organelor de ordine ale statului, va aplica măsurile de sanctionare legale si, prin structurile proprii, sanctiunile prevăzute prin Regulamentul intern.

Art. 3. - Activitătile de transport în regim de taxi care fac obiectul prezentului regulament se supun măsurilor de securitate aeronautică instituite la nivelul aeroportului, în conformitate cu prevederile anexei 17 de Securitate la Conventia Aviatiei Civile Internationale (OACl), editia 8/2006, Manualului de securitate al OACI (Doc. 8973/6-OACI, 2002), Manualului de securitate al Conferintei Europene pentru Aviatia Civilă - ECAC (Doc. 30-ECAC, editia a 12-a, 2007), Regulamentului (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securitătii aviatiei civile si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2.320/2002, Regulamentului (CE) nr. 820/2008 al Comisiei din 8 august 2008 de stabilire a măsurilor de implementare a standardelor de bază comune privind securitatea aviatiei, Programului national de securitate aeronautică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 443/2005, cu modificările ulterioare, Programului de securitate al aeroportului si regulamentului specific fiecărui aeroport.

 

SECTIUNEA a 2-a

Definitii

 

Art. 4. - În sensul prezentului regulament-cadru, următorii termeni sunt definiti astfel:

- perimetru aeroportuar- acele zone ale aeroportului, din afara zonei de operatiuni aeriene, în care autovehiculele taxi autorizate au drept de acces în vederea desfăsurării activitătilor de transport de persoane în regim de taxi, conform legii si prevederilor prezentului regulament;

- permis de acces auto - document eliberat de administratia aeroportului care conferă drept de acces în perimetrul aeroportuar si atribuit pentru fiecare autovehicul taxi în vederea desfăsurării activitătii de transport de persoane în regim de taxi de la aeroport;

- permis de identificare si acces - document de acces eliberat de administratia aeroportului conducătorului auto taximetrist în vederea desfăsurării în perimetrul aeroportuar a activitătii de transport de persoane în regim de taxi cu autovehiculul taxi autorizat prin permis de acces auto;

- suspendarea permisului de acces auto - măsură sanctionatorie aplicată pentru neconformitătile de ordin tehnic/confort/poluare mediu, accidente usoare s.a., constatate la autovehiculul taxi autorizat de administratia aeroportului, si aplicată de reprezentantii acesteia până la remedierea lor;

- suspendarea permisului de identificare si acces - măsură de securitate sanctionatorie, prevăzută de regulamentele interne ale aeroportului, aplicată conducătorilor auto taximetristi de către reprezentantii administratiei aeroportului pentru o perioadă determinată, în functie de numărul de abateri si de gravitatea acestora constatate în urma analizării de către comisia special constituită în acest sens la nivelul aeroportului, sau măsura dispusă în urma analizării de către comisia special constituită în acest sens la nivelul aeroportului a informărilor transportatorilor autorizati pentru cazurile de concediu medical prelungit, detasare eto, ce privesc conducătorii auto taximetristi autorizati de aeroport;

- anularea permiselor de acces auto - retragerea definitivă a permisului de acces auto, dispusă în urma analizării de către comisia special constituită în acest sens la nivelul aeroportului, pentru autovehiculul taxi al cărui conducător auto posesor de permis de identificare si acces a săvârsit abateri grave de la normele de securitate si cele ale prezentului regulament;

- anularea permiselor de identificare si acces - retragerea definitivă a dreptului de a detine permis de identificare si acces, dispusă în urma analizării de către comisia special constituită în acest sens la nivelul aeroportului, pentru săvârsirea de către conducătorul auto taximetrist de abateri grave de la prevederile legale, normele de securitate, precum si cele ale prezentului regulament sau în cazul încetării relatiilor contractuale dintre acesta si transportatorul autorizat ori dintre transportator si aeroport;

- zonă de grupare - spatiu delimitat în perimetrul aeroportuar, dispus în afara proximitătii de terminal, destinat grupării/parcării temporare dispecerizate a autovehiculelor taxi autorizate de administratia aeroportului pentru transport de persoane în regim de taxi de la aeroport;

- loc de asteptare - spatiu delimitat în perimetrul aeroportuar, amenajat cu peron de îmbarcare, dispus în proximitatea terminalului de pasageri, destinat pozitionării autovehiculelor taxi autorizate de administratia aeroportului exclusiv pentru preluarea persoanelor de la aeroport;

- statii de debarcare - spatiu delimitat în perimetrul aeroportuar, dispus în proximitatea terminalului de pasageri, destinat exclusiv debarcării, în limita a maximum 5 minute, a persoanelor care sunt transportate la aeroport în regim de taxi cu autovehicule taxi, indiferent de localitatea de unde acestea sosesc;

- flux/traseu de deplasare a autovehiculelor taxi - traseu rutier în perimetrul aeroportuar, marcat cu semne si sensuri de circulatie, destinat deplasării autovehiculelor taxi către/în zonele de grupare, locurile de asteptare/statiile de debarcare a persoanelor transportate în regim de taxi de la/la aeroport;

- PCA - puncte/posturi de control acces instituite la nivelul aeroportului pe fluxurile/traseele de deplasare a autovehiculelor taxi sau la intrarea în zonele de grupare, locurile de asteptare sau statiile de debarcare a persoanelor.


 

SECTIUNEA a 3-a

Zone destinate activitătilor de transport de persoane în regim de taxi

 

Art. 5. - Administratia aeroportului stabileste următoarele zone destinate desfăsurării activitătilor de transport de persoane în regim de taxi la si de la aeroport:

a) zona de grupare în regim dispecerizat a autovehiculelor taxi autorizate dispusă în afara proximitătii de terminal;

b) locul de asteptare în vederea îmbarcării persoanelor în regim dispecerizat, amenajat cu peron de îmbarcare si marcat cu pozitii cu inscriptia „TAXI", dispus în proximitatea terminalului;

c) statiile de debarcare, marcate cu pozitii cu inscriptia „TAXI", dispuse în proximitatea terminalelor;

d) fluxul/traseul de deplasare a autovehiculelor taxi stabilit de administratia aeroportului, prevăzut cu PCA, după caz, în functie de modul de organizare a incintei proprii.

Art. 6. - În statiile de debarcare au acces toti transportatorii autorizati, indiferent dacă acestia detin sau nu permise de acces auto eliberate de administratia aeroportului.

 

SECTIUNEA a 4-a

Autorizarea autovehiculelor taxi în vederea desfăsurării activitătii de transport de persoane în regim de taxi de la aeroport

 

Art. 7. - Administratia aeroportului autorizează transportatorii de persoane în regim de taxi de la aeroport conform Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi si în regim de închiriere, cu modificările si completările ulterioare, în baza unei licitatii organizate în conformitate cu prevederile legale. Permisul de acces auto eliberat pentru autovehiculul taxi de administratia aeroportului câstigătorilor licitatiei constituie autorizarea efectivă a autovehiculului taxi pentru desfăsurarea activitătilor de transport persoane în regim de taxi de la aeroport si are o valabilitate de 5 ani. Permisul de acces auto se vizează anual, concomitent cu preschimbarea permiselor de identificare si acces eliberate conducătorilor auto taximetristi, în conditiile prevăzute de reglementările interne ale aeroportului.

Art. 8. -Transportatorii declarati câstigători ai licitatiei, care obtin autorizarea administratiei aeroportului prin eliberarea permisului de acces auto pentru autovehiculele taxi din parcul propriu în vederea desfăsurării activitătii de transport de persoane în regim de taxi de la aeroport, vor intra în posesia permiselor de acces auto, eliberate în conformitate cu prevederile regulamentelor interne, precum si a permiselor de identificare si acces emise conducătorilor auto taximetristi cu care se află în relatii contractuale, în conformitate cu standardele de securitate aeronautică si regulamentele interne în exercitiu pe aeroport, personal sau prin intermediul împuternicitului legal.

 

SECTIUNEA a 5-a

Metodologia de emitere a permiselor de acces auto

 

Art. 9. - Pentru a intra în posesia permiselor de acces auto, transportatorii autorizati declarati câstigători ai licitatiei trebuie să detină o autorizatie valabilă emisă de autoritatea locală pe raza căreia au fost înregistrati în conformitate cu prevederile Legii nr. 38/2003, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 10. - Numărul maxim de permise de acces auto acordate de administratia aeroportului în baza licitatiei organizate se stabileste de administratia fiecărui aeroport.

Art. 11. - Numărul de permise de acces auto eliberate de administratia aeroportului poate fi suplimentat în functie de traficul de pasageri, numai în urma organizării de noi licitatii conform legii.

Art. 12. - Administratia aeroportului va pune la dispozitia transportatorilor autorizati autocolante de culoare neagră cu sigla aeroportului si inscriptia „AEROPORT" pe care acestia le vor aplica pe părtile laterale ale autovehiculelor taxi pentru care au fost eliberate permise de acces auto. Pe parbrizul autovehiculului taxi va fi aplicat permisul de acces auto cu număr unic, în vederea identificării acestuia.

Art. 13. - (1) Eliberarea permiselor de acces auto se efectuează numai în baza următoarelor documente:

a) cerere-tip completată de către împuternicitii legali ai câstigătorilor licitatiei pentru autovehiculele taxi proprii pe care le utilizează; modelul cererii-tip va fi pus la dispozitie de structura administratiei aeroportului care gestionează înregistrarea si eliberarea permiselor de acces auto;

b) copie după certificatul de înmatriculare al autovehiculului taxi;

c) copie după verificarea tehnică a autovehiculului taxi;

d) copie după asigurarea în caz de accident, conform legislatiei în vigoare;

e) copie după autorizatia obtinută de la autoritatea locală pe raza căreia este înregistrat transportatorul.

(2) Nedepunerea tuturor documentelor prevăzute la alin. (1) justifică refuzul administratiei aeroportului de a elibera permisul de acces auto.

Art. 14. - Pentru ca cererea prevăzută la art. 13 alin. (1) lit. a) să fie acceptată trebuie îndeplinite următoarele conditii:

a) să fie semnată de directorul general al societătii/asociatiei de taximetristi/taximetristul independent sau administratorul/ împuternicitul ori înlocuitorul legal al acestora si să aibă aplicată stampila oficială a transportatorului solicitant; nu se acceptă stampila si semnătura sefilor unor directii sau departamente din structura de organizare a transportatorului solicitant;

b) să fie depusă în original; nu se acceptă copiile cererilor sau cele transmise prin fax;

c) să contină datele de identificare ale autovechiculelor taxi autorizate;

d) cererile nesemnate, incorect completate sau incomplete nu vor fi procesate.

Art. 15. - Ridicarea permisului de acces auto se face de către un împuternicit legal al transportatorului autorizat sau personal de către taximetristul independent, pe bază de semnătură, după prezentarea documentului de identificare si numai după predarea vechiului permis de acces, dacă pentru autovehiculul taxi respectiv a fost emis un permis anterior.

Art. 16. - Transportatorii autorizati detinători de permise de acces auto, eliberate de administratia aeroportului, au obligatia să notifice administratia aeroportului în maximum 5 zile lucrătoare si să solicite corecturile necesare, în situatiile în care drepturile de acces acordate unor autovehicule taxi nu se mai justifică din cauza unor defectiuni tehnice, scoaterii din uz, înstrăinării etc.


Art. 17. - Permisele de acces auto se emit pentru o perioadă de 5 ani, trebuie vizate anual, sunt valabile doar împreună cu permisele de identificare si acces eliberate conducătorilor auto taximetristi autorizati si nu sunt transmisibile.

Art. 18. - (1) Detinătorii de permise de acces auto au obligatia să solicite vizarea anuală cu cel putin 10 zile lucrătoare înainte de împlinirea termenului de un an.

(2) În vederea acordării vizei anuale, transportatorii autorizati vor depune documentele prevăzute la art. 13 alin. (1).

Art. 19. - Nedepunerea tuturor documentelor prevăzute la art. 13 alin. (1) justifică refuzul administratiei aeroportului de a acorda viza anuală.

Art. 20. - Permisul de acces auto va contine elemente de securizare si minimum următoarele elemente de identificare:

a) denumirea aeroportului emitent;

b) numărul de înmatriculare al autovehiculului taxi;

c) data eliberării si data expirării;

d) vize anuale;

e) semnătura persoanei autorizate de administratia aeroportului si stampila acesteia;

f) denumirea transportatorului autorizat.

 

SECTIUNEA a 6-a

Utilizarea permiselor de acces auto

 

Art. 21. - Accesul în zonele prevăzute la art. 5 lit. a), b) si d), stabilite de administratia aeroportului în functie de configuratia incintei aeroportului, este permis numai în baza permiselor de acces auto si a permiselor de identificare si acces valabile, eliberate de administratia aeroportului.

Art. 22. - În perimetrul aeroportuar permisele de acces auto sunt prezentate obligatoriu pentru verificare la solicitarea personalului abilitat de administratia aeroportului.

Art. 23. - Permisele de acces auto vor fi pozitionate obligatoriu la vedere, pe parbriz, pe întreaga perioadă în care autovehiculul taxi se află în perimetrul aeroportuar.

Art. 24. - Permisele de acces auto se folosesc exclusiv pentru accesul în zonele si pe fluxurile/traseele de deplasare a autovehiculelor taxi stabilite conform prezentului regulament si sunt valabile numai cu autovehiculul taxi autorizat pentru care au fost eliberate.

Art. 25. - Folosirea permiselor de acces auto contrar regimului definit prin prezentul regulament si prin regulamentele interne ale aeroportului se consemnează într-un registru de abateri si se sanctionează în mod corespunzător.

 

SECTIUNEA a 7-a

Pierderea, furtul, deteriorarea sau distrugerea permiselor de acces auto

 

Art. 26. - Responsabilitatea asupra asigurării integritătii permisului de acces auto apartine persoanelor cărora administratia aeroportului Ie-a eliberat permise de identificare si acces si care conduc autovehiculul taxi pentru care a fost eliberat permisul de acces auto. Pierderea, furtul, deteriorarea sau distrugerea permisului de acces auto duce la suportarea de către acestea a sanctiunilor stabilite de către administratia aeroportului.

Art. 27. - Pierderea, furtul, deteriorarea sau distrugerea permisului de acces auto se notifică administratiei aeroportului de către conducătorul auto taximetrist responsabil în perioada respectivă de integritatea acestuia, în vederea invalidării.

Art. 28. - (1) Taximetristul este obligat să depună la registratura aeroportului, în termen de cel mult 48 de ore de la data producerii sau constatării evenimentului, o declaratie de pierdere, furt sau deteriorare/distrugere. Declaratia va fi însotită de dovada anuntului de disparitie/pierdere a permisului de acces auto într-o publicatie cu difuzare natională si, în cazul furtului, de o copie a reclamatiei înregistrate la organele de politie. în cazul deteriorării/distrugerii permisului, declaratia acestuia va contine împrejurările si cauzele care au dus la deteriorarea/distrugerea permisului.

(2) În cazul deteriorării permisului de acces auto, eliberarea unuia nou se va face doar în conditiile predării celui vechi.

Art. 29. - În cazul în care un permis de acces auto este declarat pierdut sau furat si ulterior este găsit, acesta va fi predat reprezentantilor aeroportului pentru distrugere, dacă s-a emis un alt permis de acces pentru autovehiculul taxi respectiv, sau va fi schimbat, dacă nu s-a emis un alt permis.

Art. 30. - Un nou permis de acces auto poate fi eliberat numai în baza unei cereri semnate de una dintre persoanele prevăzute la art. 14 lit. a), la care se anexează, după caz:

a) declaratie din care să rezulte împrejurările si cauzele care au dus la pierderea, furtul, deteriorarea sau distrugerea permisului;

b) chitanta de plată a sumei care reprezintă contravaloarea publicării anuntului de pierdere sau furt într-o publicatie cu difuzare natională, precum si o copie a anuntului publicat;

c) permisul vechi, în cazul deteriorării acestuia.

 

SECTIUNEA a 8-a

Restituirea permiselor de acces auto

 

Art. 31. - Toate permisele de acces auto eliberate de administratia aeroportului sunt proprietatea aeroportului si trebuie restituite emitentului astfel:

a) în termen de 48 de ore de la data expirării;

b) în termen de 24 de ore de la înstiintarea transportatorului autorizat de către reprezentantii compartimentului emitent din cadrul aeroportului, în situatia suspendării/anulării/deteriorării;

c) în termen de 24 de ore de la sesizarea reprezentantilor aeroportului sau a transportatorului autorizat, în situatiile în care drepturile de acces acordate pentru autovehiculul taxi nu se mai justifică din cauza scoaterii din uz, înstrăinării etc.

Art. 32. - Administratia aeroportului îsi rezervă dreptul de a nu mai emite alte permise de acces auto transportatorilor autorizati care nu au restituit permisele de acces auto în termenele prevăzute de prezentul regulament.

 

SECTIUNEA a 9-a

Autovehiculul taxi autorizat

 

Art. 33. - Pe perioada valabilitătii permisului de acces auto eliberat de administratia aeroportului, autovehiculul taxi trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

a) să fie dotat conform legislatiei în vigoare si prezentului regulament;

b) să fie în permanentă stare de curătenie exterioară si interioară si să asigure conditiile de sigurantă si confort pasagerilor;

c) să ofere la exterior informatii referitoare la:

1. autorizarea functionării în perimetrul aeroportuar prin aplicarea pe părtile laterale a autocolantelor cu însemnele si înscrisurile aeroportului emitent;

2. tarifele practicate;


3. dotările standard vizibile de la distantă si caseta cu lampa taxi;

d) în interior să ofere, prin afisare la loc vizibil, informatii privind:

1. tarifele de transport aplicate pe km, necesare atât potentialului client, cât si organelor de control ale statului si celor de supraveghere autorizate de aeroport;

2. titularul legal al autorizatiei de transport în regim de taxi;

3. numele, prenumele si fotografia taximetristului, pe un ecuson;

e) dotările standard si cele suplimentare să fie în stare de functionare;

f) să fie în stare tehnică perfectă, fără pierderi de uleiuri sau carburanti si echipat cu anvelope corespunzătoare anotimpului.

 

SECTIUNEA a 10-a

Metodologia de emitere a permiselor de identificare si acces

 

Art. 34. - Permisele de identificare si acces eliberate de către administratia aeroportului conducătorilor auto taximetristi în vederea desfăsurării activitătilor de transport de persoane în regim de taxi de la aeroport contin cel putin următoarele elemente de securizare si identificare stabilite prin programul de securitate al aeroportului si prezentul regulament, astfel:

a) denumirea si sigla aeroportului;

b) numele si prenumele taximetristului;

c) data expirării valabilitătii;

d) fotografia titularului;

e) codul numeric personal;

f) denumirea transportatorului autorizat cu care se află în relatii contractuale taximetristul;

g) semnătura directorului general al aeroportului; h) elemente de securizare specifice.

Art. 35. - Emiterea permiselor de identificare si acces pentru zonele cu acces limitat stabilite de fiecare administratie aeroportuară prin regulamentele interne se efectuează în baza următoarelor documente:

a) solicitare scrisă de emitere a permiselor de identificare si acces adresată de către transportatorul autorizat câstigător al licitatiei;

b) cerere-tip de acordare a permiselor de identificare si acces pentru persoane, aprobată de conducerea aeroportului. Modelul cererii-tip va fi pus la dispozitie de compartimentul desemnat din cadrul aeroportului cu înregistrarea si gestionarea acestora. Cererea-tip trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

1. să fie semnată de directorul general al societătii/asociatiei de taximetristi/taximetristul independent sau administratorul/ împuternicitul ori înlocuitorul legal al acestora si să aibă aplicată stampila oficială a transportatorului solicitant; nu se acceptă stampila si semnătura sefilor unor directii sau departamente din structura de organizare a transportatorului solicitant;

2. să fie depusă în original; nu se acceptă copiile cererilor sau cele transmise prin fax;

3. să contină informatiile privind efectuarea de transport persoane în regim de taxi de către taximetristul pentru care se solicită emiterea permisului de identificare si acces în zonele prevăzute de prezentul regulament;

4. cererile nesemnate, incorect completate sau incomplete nu vor fi procesate;

c) copie după actul de identitate al taximetristului pentru care se solicită emiterea permisului de identificare si acces;

d) cazierul judiciar al taximetristului, în original, emis cu cel mult 6 luni înainte de data solicitării emiterii permisului de identificare si acces;

e) adeverintă, formular tipizat pus la dispozitie de compartimentul desemnat din cadrul aeroportului cu înregistrarea si gestionarea acestora, completată, semnată si stampilată de către una dintre persoanele prevăzute la lit. b) pct. 1, prin care se face dovada calitătii de angajat a taximetristului pentru care se solicită emiterea permisului de identificare si acces, precum si a faptului că a fost instruit cu privire la prevederile programului de securitate propriu. Transportatorul autorizat va prezenta copie legalizată după autorizatia de transport, emisă de autoritatea locală pe raza căreia este înregistrat;

f) aviz care atestă instruirea initială efectuată în cadrul aeroportului.

Art. 36. - Preschimbarea permiselor de identificare si acces se face anual cu ocazia vizării anuale a permiselor de acces auto emise de aeroport, în baza cererii prevăzute la art. 35 lit. b), precum si a următoarelor documente:

a) copie după actul de identitate al titularului permisului de identificare si acces;

b) cazierul judiciar, în original, emis cu cel mult 6 luni înainte de data solicitării preschimbării permisului de identificare si acces;

c) notă de conformitate privind utilizarea permisului de identificare si acces emisă de compartimentul specializat al aeroportului.

Art. 37. - Titularii permiselor de identificare si acces au obligatia să solicite preschimbarea permisului de identificare si acces în conformitate cu prevederile regulamentelor interne ale aeroportului.

Art. 38. - Noul permis de identificare si acces se eliberează numai în schimbul celui vechi si numai dacă abaterile de la regulile de acces si măsurile de securitate instituite prin regulamentele interne în perimetrul aeroportuar săvârsite de titularul acestuia, dacă este cazul, au fost solutionate.

Art. 39. - Permisul de identificare si acces expirat va fi returnat administratiei aeroportului în termen de 48 de ore de la data expirării, iar în cazul suspendării/anulării, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înstiintării titularului de către reprezentantii compartimentului emitent din cadrul aeroportului.

Art. 40. - Pierderea, furtul, deteriorarea sau distrugerea permisului de identificare si acces se notifică administratiei aeroportului de către titularul acestuia.

Art. 41. - (1) Titularul permisului de identificare si acces este obligat să depună la registratura aeroportului, în termen de cel mult 48 de ore de la data producerii sau constatării evenimentului, o declaratie de pierdere, furt sau deteriorare/distrugere. Declaratia va fi însotită de dovada anuntului de disparitie/pierdere a permisului de identificare si acces într-o publicatie cu difuzare natională si, în cazul furtului, de o copie a reclamatiei înregistrate la organele de politie. în cazul deteriorării/distrugerii permisului, declaratia acestuia va contine împrejurările si cauzele care au dus la deteriorarea/distrugerea permisului.

(2) În cazul deteriorării permisului de identificare si acces, eliberarea unui nou permis se va face doar în conditiile predării celui vechi.

Art. 42. - În cazul în care un permis de identificare si acces este declarat pierdut sau furat si ulterior este găsit, acesta va fi predat reprezentantilor aeroportului pentru distrugere, dacă s-a emis un alt permis de identificare si acces titularului sau va fi schimbat, dacă nu s-a emis un alt permis.


Art. 43. - Un nou permis de identificare si acces poate fi eliberat numai în baza unei cereri semnate de una dintre persoanele prevăzute la art. 35 lit. b) pct. 1, la care se anexează, după caz:

a) declaratie din care să rezulte împrejurările si cauzele care au dus la pierderea, furtul, deteriorarea sau distrugerea permisului;

b) chitanta de plată a sumei care reprezintă contravaloarea publicării anuntului de pierdere sau furt într-o publicatie cu difuzare natională, precum si o copie a anuntului publicat;

c) permisul vechi, în cazul deteriorării acestuia.

 

SECTIUNEA a 11-a

Fluxuri/Trasee de deplasare a autovehiculelor taxi stabilite de administratia aeroportului pentru desfăsurarea activitătilor de transport de persoane în regim de taxi în perimetrul aeroportuar

 

Art. 44. - (1) Administratia aeroportului stabileste fluxurile/traseele de deplasare a autovehiculelor taxi si procedurile specifice desfăsurării activitătilor de transport în regim de taxi în perimetrul aeroportuar, pentru accesul la si de la zonele prevăzute la art. 5. Fluxurile/Traseele de deplasare a autovehiculelor taxi vor fi aduse la cunostinta taximetristilor titulari ai permiselor de identificare si acces, cu ocazia instruirii acestora de către reprezentantii transportatorului autorizat în conformitate cu programul de securitate propriu si a verificării de către reprezentantii compartimentului desemnat al aeroportului la semnarea angajamentului de securitate. Taximetristii independenti vor fi instruiti de către reprezentantii compartimentului desemnat al aeroportului cu ocazia primirii permiselor de identificare si acces eliberate de administratia aeroportului si a semnării angajamentului de securitate.

(2) Pentru informarea celorlalte categorii de transportatori de persoane în regim de taxi, ce vor pătrunde în statiile de debarcare a persoanelor, administratia aeroportului va asigura informarea prin înscrisuri standard, semne si semnale rutiere pentru fluxul/traseul respectiv.

 

SECTIUNEA a 12-a

Drepturi si obligatii

 

Art. 45. - Transportatorii autorizati câstigători ai licitatiei privind atribuirea permiselor de acces auto în vederea desfăsurării activitătii de transport persoane în regim de taxi de la aeroport au următoarele drepturi:

a) să li se elibereze de către administratia aeroportului permise de acces auto si permise de identificare si acces cu respectarea conditiilor legale si procedurale de atribuire;

b) să fie informati în scris, cu 60 de zile calendaristice înainte de data intrării în vigoare a modificărilor tarifului de taxare maximal pe km stabilit de către aeroport, timp necesar si suficient pentru a întreprinde măsurile de reactualizare si corelare a echipamentelor de înregistrare si taxare din dotarea autovehiculului taxi;

c) să li se asigure o zonă de grupare, în functie de configuratia incintei aeroportului, marcată cu pozitii de parcare, cu fluxuri de intrare si iesire, iluminată corespunzător si dotată cu grup sanitar;

d) să beneficieze de o dispecerizare organizată a accesului în zona de grupare si de coordonarea planificării la cursă pentru preluarea persoanelor din proximitatea terminalelor, în functie de ordinea sosirii, prin intermediul dispecerilor aeroportului;

e) să beneficieze de sprijinul specializat al reprezentantilor compartimentului desemnat al aeroportului în vederea elaborării programului de securitate propriu;

f) să fie informati în timp util cu privire la eventualele amendamente sau modificări aduse la prezentul regulament sau cu referire la măsurile suplimentare de securitate aeronautică instituite pe aeroport în functie de situatia operativă existentă, în situatia în care reprezentantii autoritătii aeroportului decid, din ratiuni de securitate, întreruperea temporară a desfăsurării activitătilor de transport în regim de taxi, acestia vor anunta în cel mai scurt timp taximetristii autorizati de aeroport existenti în perimetrul aeroportuar în acel moment, prin personalul desemnat pe linia securitătii aeroportuare;

g) să înainteze în scris conducerii aeroportului propuneri sau solutii constructive si transparente în vederea îmbunătătirii si optimizării activitătii de transport în regim de taxi la si de la aeroport;

h) să conteste în scris aplicarea măsurilor sanctionatorii privind nerespectarea prevederilor prezentului regulament, contestatie ce va fi analizată de comisia special desemnată la nivelul aeroportului de administratia aeroportuară, în concordantă cu regulamentele interne.

Art. 46. - (1) Transportatorii autorizati câstigători ai licitatiei privind atribuirea permiselor de acces auto în vederea desfăsurării activitătii de transport de persoane în regim de taxi de la aeroport au următoarele obligatii:

a) să respecte prevederile prezentului regulament si celelalte cerinte legale în vigoare privind desfăsurarea activitătii de transport de persoane în regim de taxi;

b) să prezinte spre avizare compartimentului specializat al aeroportului, prin reprezentantii lor legali, programul de securitate propriu;

c) să se asigure că autovehiculele taxi autorizate de aeroport îndeplinesc în permanentă cerintele legislatiei din domeniu si cele prevăzute în prezentul regulament.

(2) Taximetristii angajati ai transportatorilor autorizati au următoarele obligatii:

a) să la cunostintă si să semneze angajamentul de securitate privind asumarea si respectarea întocmai a măsurilor de securitate aeronautică instituite pe aeroport;

b) să aplice neconditionat taxarea pe km, până în limita tarifului maximal stabilit de către aeroport pentru pasagerii preluati de la aeroport din locul de asteptare;

c) să detină si să prezinte la solicitarea organelor de control ale statului, precum si reprezentantilor aeroportului toate documentele necesare desfăsurării în legalitate a activitătilor de transport în regim de taxi de la aeroport;

d) să prezinte o tinută corespunzătoare, un comportament civilizat în relatia cu clientul si cu personalul aeroportuar;

e) să respecte conduita de bună practică, conform prevederilor standardului ocupational al taximetristului;

f) să detină atestatul profesional valabil si să-l prezinte la solicitarea organelor abilitate de legislatia în vigoare care reglementează activitatea de transport de persoane în regim de taxi si circulatia pe drumurile publice si de prezentul regulament;

g) să ocupe în ordine, pe directia înainte, pozitiile de parcare marcate cu inscriptia „TAXI", cu respectarea regulii „primul venit = primul plecat în cursă";

h) să respecte fluxurile/traseele de deplasare stabilite de aeroport si să prezinte la control documentele de identificare si acces la solicitarea personalului abilitat al aeroportului;

i) să nu părăsească autovehiculul taxi în timpul cât se află în zona de grupare si, respectiv, în locul de asteptare decât în conditiile stabilite prin regulamentul intern al aeroportului;

j) să asigure eliberarea la finalul cursei a bonului fiscal în baza căruia va încasa contravaloarea prestatiei efectuate, precum si, la solicitarea clientului, a chitantei/facturii fiscale;


k) să pretindă ca plată pentru prestatia efectuată doar suma prevăzută pe bonul fiscal emis de aparatul de înregistrare/taxare, în moneda natională;

l) să predea tichetul de ordine dispecerului aeroportului din locul de asteptare, la preluarea clientilor.

Art. 47. - Este strict interzis taximetristilor angajati ai transportatorilor autorizati câstigători ai licitatiei privind atribuirea permiselor de acces auto în vederea desfăsurării activitătii de transport de persoane în regim de taxi de la aeroport:

a) să intre în terminalele de pasageri, în vederea abordării de potentiali clienti, această practică fiind asimilată desfăsurării de activităti neautorizate de transport de persoane în regim de taxi;

b) să intre cu autovehiculele taxi în parcările publice aflate în proximitatea terminalelor de pasageri;

c) să refuze cursa unui client, indiferent de motiv: cursă scurtă, motive etnice, rasiale sau religioase etc;

d) să execute activitatea de transport în regim de taxi fără dotările legale si cele prevăzute de prezentul regulament;

e) să stationeze în alte locuri decât cele destinate si amenajate special în acest sens de aeroport;

f) să execute în perimetrul aeroportuar activităti de întretinere, inclusiv spălare, curătenie etc, a autovehiculului taxi.

 

CAPITOLUL II

Norme de securitate aeroportuară

 

SECTIUNEA 1

Responsabilităti generale

 

Art. 48. - Transportatorii autorizati să desfăsoare activităti de transport de persoane în regim de taxi de la aeroport au următoarele responsabilităti generale cu privire la securitatea aeroportuară:

a) să întocmească un program de securitate propriu, cu sprijinul reprezentantilor aeroportului, pe care îl înaintează spre avizare administratiei aeroportului si să semneze angajamentul de securitate întocmit de aeroport;

b) să respecte măsurile de securitate aplicate pentru zonele publice si cu acces limitat ale aeroportului;

c) să informeze administratia aeroportului cu privire la evenimentele care ar putea afecta activitatea de aviatie civilă în aeroport;

d) să nu furnizeze informatii persoanelor neautorizate, inclusiv clientilor, cu privire la activitătile specifice structurilor componente ale sistemului de securitate aeroportuară.

 

SECTIUNEA a 2-a

Obligatii ale titularilor de permise de identificare si acces

 

Art. 49. - Permisele de identificare si acces se utilizează exclusiv pentru accesul pe traseele/fluxurile de deplasare a autovehiculelor taxi stabilite conform prezentului regulament pentru desfăsurarea activitătii de transport de persoane în regim de taxi de la aeroport, potrivit drepturilor de acces conferite de acestea.

Art. 50. - Permisele de identificare si acces sunt strict personale si pot fi utilizate numai în timpul programului de lucru pentru îndeplinirea atributiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul prestat.

Art. 51. - Pe tot parcursul prezentei în zonele pentru care a fost eliberat, permisul de identificare si acces este purtat obligatoriu la vedere.

Art. 52. - Permisele de identificare si acces trebuie să fie prezentate la control obligatoriu în punctele de control acces si

ori de câte ori acest lucru este solicitat de către personalul abilitat al aeroportului.

Art. 53. - Este interzisă utilizarea permisului de identificare si acces de către o altă persoană în afara titularului de drept.

Art. 54. - Este interzisă utilizarea unui permis de identificare si acces a cărui perioadă de valabilitate a expirat sau care a fost suspendat/anulat. Permisul de identificare si acces expirat va fi returnat administratiei aeroportului în termen de 48 de ore de la data expirării, iar permisul de identificare si acces suspendat/anulat în termen de 5 zile lucrătoare de la data înstiintării titularului de către personalul abilitat al compartimentului desemnat al aeroportului cu gestionarea si înregistrarea acestor documente de acces.

Art. 55. - Taximetristii care detin permise de identificare si acces au obligatia de a raporta administratiei aeroportului, pe orice cale si în cel mai scurt timp, orice situatie neprevăzută, produsă voluntar sau involuntar de către persoane cu care iau contact prin natura activitătii de transport de persoane în regim de taxi, ce poate aduce atingere securitătii aeroportuare, inclusiv informatiile primite pe orice cale sau constatate personal privind:

a) introducerea sau intentia de a introduce în perimetrul aeroportuar arme, munitii, explozivi, bunuri periculoase, elemente incendiare sau alte dispozitive de această natură, reale sau simulate, precum si elemente de initiere ale acestora;

b) primirea pe orice cale a unor mesaje de amenintare la adresa securitătii aeroportuare;

c) abandonarea sau lăsarea nesupravegheată în zonele de securitate ale aeroportului a diferitelor obiecte precum genti, bagaje, colete etc;

d) pătrunderea sau intentia de pătrundere într-o zonă de securitate a aeroportului în care accesul este interzis persoanelor neautorizate;

e) producerea sau intentia de a produce acte de interventie ilicită împotriva aviatiei civile;

f) furnizarea/transmiterea de informatii persoanelor neautorizate, inclusiv clientilor, cu privire la activitătile specifice structurilor componente ale sistemului de securitate aeroportuară;

g) pierderea, furtul sau deteriorarea permiselor de acces eliberate de către administratia aeroportului;

h) izbucnirea de incendii în perimetrul aeroportuar sau pericolul aparitiei acestora.

 

CAPITOLULUI

Conditii generale privind accesul în zonele cu acces limitat ale aeroportului

 

Art. 56. - (1) Orice taximetrist care, pentru desfăsurarea activitătilor de transport în regim de taxi, accede în zonele cu acces limitat ale aeroportului trebuie să fie în posesia unui permis de acces auto pentru autovehiculul taxi pe care îl conduce si a unui permis de identificare si acces valid, care vor fi purtate într-un loc vizibil, respectiv pe parbriz pentru autovehiculele taxi si pe haine pentru taximetrist, pe tot timpul prezentei în locatiile mentionate.

(2) Permisele de acces auto si permisele de identificare si acces valide, autocolantele cu sigla aeroportului si inscriptia „AEROPORT" care se emit conferă dreptul la acces titularului de drept al acestora, numai cu respectarea prezentului regulament. Documentele respective sunt valabile numai în zonele publice si cu acces limitat pentru care au fost eliberate.

(3) Accesul taximetristilor si al autovehiculelor taxi în zonele cu acces limitat se poate realiza numai prin punctele de acces desemnate, cu respectarea fluxurilor/traseelor de deplasare a autovehiculelor taxi stabilite de administratia aeroportului.


Accesul se acordă numai de către agentii de securitate aeroportuară în PCA instituite, după caz, în functie de configuratia incintei aeroportului, si numai după efectuarea controlului documentelor de identificare si acces.

(4) Controlul documentelor de acces presupune verificarea tichetului de ordine, a permisului de acces auto si a permisului de identificare si acces, emise de aeroport, iar după caz, pentru o edificare suplimentară în cazul unor suspiciuni, a autorizatiei de taximetrist, a permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare al autovehiculului taxi, în vederea acordării accesului.

(5) Taximetristul care încearcă să pătrundă într-o zonă ce face obiectul prezentului capitol, cu ajutorul unui permis de acces auto sau al unui permis de identificare si acces care nu-i apartin sau care sunt false, va fi retinut si predat institutiilor autorizate ale statului pentru efectuarea cercetărilor si aplicarea măsurilor legale, după caz.

(6) Este interzis accesul sub influenta băuturilor alcoolice si consumul acestora de către taximetristii care desfăsoară activităti de transport de persoane în regim de taxi de la aeroport. Administratia aeroportului îsi rezervă dreptul de a constata si aplica sanctiunile stipulate în prezentul regulament, precum si de a sesiza reprezentantii institutiilor statului cu activitate pe aeroport pentru aplicarea măsurilor legale.

(7) În cazul în care se constată nerespectarea măsurilor de securitate aeroportuară si a prezentului regulament, permisele de acces auto pot fi suspendate temporar sau anulate de către personalul administratiei aeroportului.

(8) Administratia aeroportului îsi rezervă dreptul de a aplica sanctiuni, în conformitate cu prevederile stipulate în prezentul regulament, în cazul constatării încălcării acestora.

Art. 57. - Administratia aeroportului are autoritatea:

a) de a decide zonele în care se permite accesul;

b) de a nu elibera permise de acces auto si permise de identificare si acces transportatorilor autorizati si taximetristilor care nu îndeplinesc cerintele de securitate aeronautică;

c) de a aplica sanctiuni pentru abaterile de la regulile de acces si măsurile de securitate în zonele cu acces limitat ale aeroportului.

 

CAPITOLUL IV

Abateri

 

Art. 58. - Următoarele fapte săvârsite de către taximetristii titulari ai permiselor de identificare si acces constituie abateri de la normele prezentului regulament:

a) taxarea pe km, peste limita tarifului maxim stabilit de către aeroport, pentru pasagerii preluati de la aeroport din locul de asteptare;

b) neasigurarea îndeplinirii conditiilor prevăzute la art. 33 pentru autovehiculul taxi pentru care s-a eliberat permis de acces auto, în conformitate cu legislatia din domeniu si cu prezentul regulament;

c) refuzul de a elibera la finalul cursei bonul fiscal/factura/chitanta fiscală pe baza căreia va încasa contravaloarea prestatiei efectuate;

d) pretinderea ca plată pentru prestatia efectuată a unei sume care nu este prevăzută pe bonul fiscal;

e) folosirea sau încercarea de a folosi în mod abuziv în perimetrul aeroportuar documentele de acces eliberate pentru autovehiculele taxi si cele eliberate conducătorilor auto taximetristi;

f) nerespectarea regulilor de asteptare în zona de grupare în regim dispecerizat, în functie de algoritmul dat de tichetele de ordine;

g) nerespectarea ordinii de asezare la rând în locurile de asteptare în functie de solicitarea dispecerului si de numărul tichetelorde ordine;

h) preluarea peste rând a pasagerilor din locul de asteptare;

i) nerespectarea indicatiilor dispecerilor aeroportului si ale agentilor de securitate aeroportuară;

î) părăsirea autovehiculului taxi pe pozitiile inscriptionate „TAXI" în locul de asteptare;

j) abordarea de potentiali clienti în perimetrul aeroportuar;

k) poluarea zonelor aeroportuare voluntar sau accidental cu carburanti, uleiuri sau alte reziduuri;

l) alterarea, pierderea sau nepăstrarea tichetului de ordine pe toată perioada cât se află în zona de grupare si în locul de asteptare;

m) nerespectarea marcajelor care delimitează pozitiile de parcare „TAXI";

n) refuzul nejustificat de a prelua în cursă un client;

o) nerespectarea fluxurilor/traseelor de deplasare a autovehiculelor taxi stabilite de administratia aeroportului;

p) încercarea de pătrundere în zonele cu acces limitat destinate desfăsurării activitătilor de transport în regim de taxi cu permise de acces auto sau permise de identificare si acces expirate, suspendate, anulate sau fără acestea;

q) nepurtarea la loc vizibil, respectiv în partea superioară a corpului sau pe parbriz pe toată perioada prezentei în perimetrul aeroportuar a permiselor de identificare si acces si a permiselor de acces auto emise pentru taximetristii si autovehiculele taxi autorizate de aeroport;

r) utilizarea permiselor de acces auto pentru îndeplinirea altor activităti decât cea de transport în regim de taxi de la aeroport;

s) neprezentarea pentru control a documentelor de acces solicitate de către personalul autorizat al aeroportului;

s) neanuntarea pierderii/furtului/deteriorării/distrugerii permisului de acces auto sau a permiselor de identificare si acces eliberate de administratia aeroportului, în termenele prevăzute de prezentul regulament;

t) refuzul de a preda permisul de acces auto si/sau permisul de identificare si acces la solicitarea personalului autorizat al aeroportului ca urmare a unei abateri prevăzute de regulament;

t) folosirea altui permis de acces auto sau a altui permis de identificare si acces decât cele proprii;

u) împrumutarea sau înstrăinarea permisului de acces auto/permisului de identificare si acces propriu;

v) utilizarea unui permis de acces auto sau a unui permis de identificare si acces a căror perioadă de valabilitate a expirat sau care au fost suspendate/anulate;

x) afectarea măsurilor de securitate aeroportuară prin încălcarea unor reguli de circulatie a vehiculelor sau prin blocarea unor căi de acces;

y) nerespectarea măsurilor de securitate aeroportuară asumate prin angajamentul de securitate;

z) distrugerea sau deteriorarea intentionată a permiselor de acces auto/permiselor de identificare si acces eliberate de administratia aeroportului;

aa) modificarea permiselor de acces auto sau a permiselor de identificare si acces emise de administratia aeroportului;

bb) nerestituirea în termen de 48 de ore de la data expirării perioadei de valabilitate a permiselor de acces auto eliberate de administratia aeroportului sau, în cazul suspendării/anulării acestora, în termen de 24 de ore de la data înstiintării


posesorului de către personalul abilitat al compartimentului desemnat al aeroportului cu gestionarea si înregistrarea acestor documente de acces;

ce) nerestituirea în termen de 48 de ore de la data expirării perioadei de valabilitate a permiselor de identificare si acces eliberate de administratia aeroportului sau, în cazul suspendării/anulării acestora, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înstiintării posesorului de către personalul abilitat al compartimentului desemnat al aeroportului cu gestionarea si înregistrarea acestor documente de acces;

dd) producerea sau facilitarea producerii unui act de interventie ilicită împotriva aviatiei civile.

 

CAPITOLUL V

Sanctiuni

 

Art. 59. - În cazul constatării abaterilor prevăzute la cap. IV, administratia aeroportului are dreptul de a suspenda sau anula, după caz, permisul de acces.

Art. 60. - Suspendarea sau anularea unui permis de acces auto atrage în mod direct aceeasi sanctiune si în ceea ce priveste permisul de identificare si acces al taximetristului vinovat de fapta care a atras măsura respectivă.

Art. 61. - Administratia aeroportului elaborează, aprobă si pune în practică proceduri specifice privind suspendarea sau anularea permiselor de acces.

Art. 62. - Administratia aeroportului are dreptul de a institui si alte sanctiuni, cu respectarea legislatiei specifice.

Art. 63. - În situatia constatării nerespectării cerintelor care decurg din legislatia care reglementează transportul persoanelor în regim de taxi la si de la aeroporturi, administratia aeroportului va sesiza, după caz, si reprezentantii Politiei Transporturi Aeriene, Politiei Rutiere, R.A. Registrul Auto Român, Oficiului National pentru Protectia Consumatorilor, ai sectiilor financiare pe raza cărora au domiciliul cei implicati sau reprezentantii celorlalte organe/institutii competente teritorial pentru aplicarea măsurilor legale corespunzătoare.

Art. 64. - Administratia aeroportului va efectua, în conformitate cu procedurile de securitate aeroportuară în vigoare pe aeroport, reinstruirea si testarea taximetristilor care detin permise de identificare si acces eliberate de aeroport în cazul constatării si consemnării în registrul de abateri a săvârsirii de către acestia a vreunei abateri de la normele de securitate aeroportuară asumate prin angajamentul de securitate sau stipulate în prezentul regulament.

Art. 65. - Administratia aeroportului elaborează, aprobă si aplică o procedură de solutionare a contestatiilor depuse de reprezentantii transportatorilor de persoane în regim de taxi autorizati de aeroport sau de titularii permiselor de identificare si acces împotriva măsurilor de sanctionare aplicate de aeroport prin comisia numită în acest sens la nivelul aeroportului, conform art. 45 lit. h).

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli modificat pe anul 2009 al Autoritătii Feroviare Române – AFER

 

În temeiul prevederilor art. 16 alin. (1) lit. e)din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, ale art. 8 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea si functionarea Autoritătii Feroviare Române - AFER, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli modificat pe anul 2009 al Autoritătii Feroviare Române - AFER, care functionează în subordinea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, finantată din venituri proprii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Defalcarea pe trimestre a indicatorilor prevăzuti în bugetul de venituri si cheltuieli al Autoritătii Feroviare Române - AFER se aprobă de către consiliul de conducere al acesteia.

Art. 2. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetul de venituri si cheltuieli al Autoritătii Feroviare Române - AFER reprezintă limite maxime si nu pot fi depăsite decât în cazuri justificate si numai cu aprobarea ministrului transporturilor si infrastructurii.

(2) În cazul în care în executie se înregistrează nerealizări ale veniturilor aprobate, Autoritatea Feroviară Română - AFER poate efectua cheltuieli proportional cu gradul de realizare a veniturilor.

Art. 3. - Ordinul ministrului transporturilor si infrastructurii nr. 587/2009 privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2009 al Autoritătii Feroviare Române - AFER, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 12 mai 2009, se abrogă.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Constantin Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 27 iulie 2009.

Nr. 837.

 


ANEXĂ*)

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI

modificat pe anul 2009 al Autoritătii Feroviare Române – AFER

 

 

 

 

 

 

 

 

- mii lei -

Cap./ Titiu

Subcap. Articol

Paragraf Alineat

Denumirea indicatorilor

A

Program 2009

Influente

Program modificat

2009

 

 

 

 

1

2

3=1+2

 

 

 

VENITURI PROPRII - TOTAL

50.761,00

-1.044,00

49.717,00

 

 

 

I.VENITURI CURENTE

44.153,00

 

44.153,00

C

 

 

VENITURI NEFISCALE

44.153,00

 

44.153,00

C1

 

 

VENITURI DIN PROPRIETATE

45,00

 

45,00

 

31.10

 

Venituri din dobânzi

45,00

 

45,00

 

 

03

Alte venituri din dobânzi

45,00

 

45,00

C2

 

 

VÂNZĂRI DE BUNURI SI SERVICII

44.108,00

 

44.108,00

 

33.10

 

Venituri din prestări de servicii si alte activităti

43.978,00

 

43.978,00

 

 

08

Venituri din prestări de servicii

43 413,00

 

43413,00

 

 

16

Venituri din valorificarea produselor obtinute din productia proprie

125,00

 

125,00

 

 

20

Venituri din cercetare

250,00

 

250,00

 

 

50

Alte venituri din prestări servicii si alte activităti

190,00

 

190,00

 

35.10

 

AMENZI. PENALITĂTI SI CONFISCĂRI

130,00

 

130,00

 

 

50

Alte amenzi, penalităti si confiscări

130,00

 

130,00

 

39.10

 

II.VENITURI DIN CAPITAL

450,00

 

450,00

 

 

50

Alte venituri din valorificarea unor bunuri

450,00

 

450,00

 

 

 

ALTE TRANSFERURI

6.158,00

-1.044,00

5.114,00

 

 

 

Transferuri interne

6.158,00

-1.044,00

5.114,00

 

 

 

Programe Phare si alte programe cu finantare nerambursabilă

6.158,00

-1.044,00

5.114,00

 

 

 

CHELTUIELI-TOTAL

50.761,00

-1.044,00

49.717,00

 

 

 

CHELTUIELI CURENTE

41.991,00

-1.044,00

40.947,00

10

 

 

Titlul I CHELTUIELI DE PERSONAL

29 930,00

 

29.930,00

 

10.01

 

Cheltuieli salariate în bani

22.792,00

 

22.792,00

 

 

01

Salarii de bază

15.950,00

 

15.950,00

 

 

04

Spor de vechime

3352,00

 

3.352,00

 

 

05

Sporuri pentru conditii de muncă

1.157,00

 

1.157,00

 

 

06

Alte sporuri

39,00

 

39,00

 

 

07

Ore suplimentare

96,00

 

96,00

 

 

08

Fond de premii

 

 

 

 

 

09

Prima de vacantă

1.014,00

 

1 014,00

 

 

12

Indemnizatii plătite unor persoane din afara unitătii

52,00

 

52,00

 

 

13

Indemnizatii de delegare

238,00

 

238,00

 

 

30

Alte drepturi salahale în bani

894,00

 

894,00

 

10.02

 

Cheltuieli salariate în natură

929,00

 

929,00

 

 

01

Tichete de masă

929,00

 

929,00

 

10.03

 

Contributii

6.209,00

 

6.209,00

 

 

01

Contributii pentru asigurările sociale de stat

4 691,00

 

4.691,00

 

 

02

Contributii pentru asigurările de somaj

113,00

 

113,00

 

 

03

Contributii pentru asigurările sociale de sănătate

1 173,00

 

1.173,00

 

 

04

Contributii pentru asigurările de accidente de muncă

40,00

 

40,00

 

 

06

Contributii pt.concedii si indemnizatii

192,00

 

192,00

 

 

07

Contributii la fondul de garantare pt.plata creantelor salariate

 

 

 

20

 

 

Titlul II. BUNURI SI SERVICII

5253,00

 

5.253,00

 

20.01

 

Bunuri si servicii

2.525,00

 

2.525,00

 

 

01

Furnituri de birou

30,00

 

30,00

 

 

02

Materiale pentru curătenie

25,00

 

25,00

 

 

03

încălzit, iluminat si fortă motrică

650,00

 

650,00

 

 

04

Apă, canal si salubritate

60,00

 

60,00

 

 

05

Carburanti si lubrifianti

250,00

 

250,00

 

 

06

Piese de schimb

120,00

 

120,00

 

 

08

Postă, telecomunicatii, radio, tv, internet

600,00

 

600,00

 

 

09

Materiale si prestări de servicii cu caracter functional

300,00

 

300,00

 

 

30

Alte bunuri si servicii pentru întretinere si functionare

490,00

 

490,00

 

20.02

 

Reparatii curente

200,00

 

200,00

 

20.04

 

Medicamente si materiale sanitare

10,00

 

10,00

 

 

 

02

Materiale sanitare

10,00

 

10,00

 

20.05

 

Bunuri de natura obiectelor de inventar

290,00

 

290,00

 

 

01

Uniforme si echipament

120,00

 

120,00

 

 

03

Lenjerie si accesorii de pat

20,00

 

20,00

 

 

30

Alte obiecte de inventar

150,00

 

150,00

 

20.06

 

Deplasări, detasări, transferări

800,00

 

800,00

 

 

01

Deplasări interne

350,00

 

350,00

 

 

02

Deplasări în străinătate

450,00

 

450,00

 

20.11

 

Cărti, publicatii si materiale documentare

175.00

 

175,00

 

20.12

 

Consultantă si expertiză

100.00

 

100,00

 

20.13

 

Pregătire profesională

225,00

 

225,00

 

20.14

 

Protectia muncii

100,00

 

100,00

 

20.30

 

Alte cheltuieli

828,00

 

828,00

 

 

01

Reclamă si publicitate

50,00

 

50,00

 

 

02

Protocol si reprezentare

100,00

 

100,00

 

 

04

Chirii

300,00

 

300,00

 

 

30

Alte cheltuieli cu bunuri si servicii

378,00

 

378,00

 

57.02

 

Asistentă socială

650

 

650,00

 

 

01

Ajutoare sociale

650

 

650,00

 

 

04

Tichete cadou pnetru cheltuieli sociale

650

 

650,00

 

 

 

ALTE TRANSFERURI

6.158,00

-1.044.00

5.114,00

 

 

 

Transferuri interne

6.158,00

-1.044,00

5.114,00

 

 

 

Programe Phare si alte programe cu finantare nerambursabilă

6158,00

-1.044.00

5 114,00

 

 

 

CHELTUIELI DECAPITAI

8.770,00

 

8.770,00

71

 

 

Titlul X. ACTIVE NEFINANCIARE

8.770,00

 

8770,00

 

71.01

 

Active fixe (inclusiv reparatii capitale)

8.770.00

 

8.770,00

 

 

01

Constructii

6.497,00

 

6,497,00

 

 

02

Masini, echipamente si mijloace de transport

964,00

 

964,00

 

 

03

Mobilier, aparatură birotică si alte active corporale

 

 

 

 

 

30

Alte active fixe

1.309,00

 

1.309,00

 

Date de fundamentare a cheltuielilor de personal în bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2009:

1) Număr mediu de personal: 549 persoane;

2) Câstigul mediu brut lunar: 3.376 lei(RON)/salariat;

3) În câstigul mediu brut lunar de fa punctul 2) nu este cuprinsă si suma destinată plătii Directorului General, Directorilor de organisme (suma de 344 mii lei);

4) În cheltuielile cu salariile sunt cuprinse si indemnizatiile membrilor Consiliului de Conducere si ale membrilor Comitetelor directoare ale organismelor (suma de 52 mii lei).

5) În câstigul mediu brut lunar nu este cuprinsă suma de 120 mii lei, reprezentând diferente salariale ce se vor achita conform sentintelor judecătoresti definitive si irevocabile.

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI INOVĂRII

 

ORDIN

privind aprobarea planurilor-cadru de învătământ pentru clasele a IX-a-a XII-a, filierele teoretică si vocatională, cursuri de zi

 

În conformitate cu prevederile Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Inovării,

ministrul educatiei, cercetării si inovării emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planurile-cadru de învătământ pentru clasele a IX-a si a X-a, ciclul inferior al liceului, filierele teoretică si vocatională, cursuri de zi. Aceste planuri-cadru sunt cuprinse în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă Planurile-cadru de învătământ pentru clasele a Xl-a si a XII-a, ciclul superior al liceului, filierele teoretică si vocatională, cursuri de zi. Aceste planuri-cadru sunt cuprinse în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.


Art. 3. - Începând cu anul scolar 2009-2010, la clasele a IX-a-a XII-a, ciclurile inferior si superior ale liceului, filierele teoretică si vocatională, se aplică planurile-cadru de învătământ aprobate în anexele nr. 1 si 2*).

Art. 4. - Planurile-cadru pentru clasele a IX-a-a XII-a, ciclurile inferior si superior ale liceului, filierele teoretică si vocatională, sunt structurate pe următoarele componente: trunchi comun - TC, curriculum diferentiat - CD, curriculum la decizia scolii - CDS. în trunchiul comun si în curriculumul diferentiat sunt cuprinse alocările orare corespunzătoare tuturor disciplinelor de învătământ care se studiază în mod obligatoriu în cadrul unei specializări. Curriculumul la decizia scolii cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare proprii fiecărei unităti de învătământ.

Art. 5. - (1) În cazul profilurilor si specializărilor din cadrul filierelor teoretică si vocatională pentru care se organizează învătământ în limbile minoritătilor nationale, în planurile-cadru de învătământ pentru clasele a IX-a-a XII-a de liceu se include, în cadrul ariei curriculare „Limbă si comunicare", disciplina Limba si literatura maternă.

(2) Disciplinelor Limba si literatura maternă si Limba si literatura română li se alocă acelasi număr de ore, cu aceeasi pozitie în planul-cadru de învătământ - în trunchiul comun sau în curriculumul diferentiat.

(3) Pentru învătământul în limbile minoritătilor nationale, studiul disciplinei Limba modernă 2 este la decizia scolii.

Art. 6. - (1) Planurile-cadru ale învătământului liceal includ Religia ca disciplină scolară, parte a trunchiului comun; elevul, cu acordul părintilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia si confesiunea.

(2) La solicitarea scrisă a părintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele disciplinei Religie, în acest caz, situatia scolară se încheie fără această disciplină.

Art. 7. - (1) În învătământul liceal se pot organiza clase cu program de studiu intensiv al unei limbi moderne. La aceste clase se alocă 4 ore pe săptămână pentru studierea disciplinei Limba modernă 1, ore în care se includ si cele prevăzute în trunchiul comun (TC) si, după caz, în curriculumul diferentiat (CD).

(2) Pentru clasele cu program de studiu intensiv al unei limbi moderne, predarea disciplinei Limba modernă 1 se organizează pe grupe, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 8. - (1) În învătământul liceal se pot organiza clase cu program de studiu în regim bilingv. La aceste clase se alocă, pentru disciplina Limba modernă 1, câte 5 ore pe săptămână, ore în care se includ si cele prevăzute în trunchiul comun (TC) si, după caz, în curriculumul diferentiat (CD).

(2) La clasele cu program de studiu în regim bilingv se alocă, de asemenea, câte o (una) oră pe săptămână în fiecare an de studiu, pentru studierea disciplinelor Geografie - în clasa a IX-a, Istorie - în clasa a X-a si Elemente de cultură si civilizatie - în clasele a Xl-a si a XII-a, specifice spatiului lingvistic respectiv. Aceste discipline sunt incluse în aria curriculară „Om si societate" si sunt predate în Limba modernă 1. Orele pentru studiul disciplinelor mentionate se alocă din curriculumul la decizia scolii (CDS).

(3) Pentru clasele cu program de studiu în regim bilingv, predarea disciplinei Limba modernă 1 se organizează pe grupe, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 9. - În învătământul liceal se pot organiza clase de matematică-informatică, intensiv informatică. La aceste clase, pentru disciplina Informatică se alocă 3 ore pe săptămână din

cadrul curriculumului la decizia scolii. Cele 3 ore alocate pentru studiu se realizează în laboratorul de informatică, pe grupe, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 10. - (1) În situatia în care orele alocate disciplinelor specifice mentionate la art. 7-9 si la clasele cu predare în limbile minoritătilor nationale nu pot fi asigurate integral din trunchiul comun (TC), curriculumul diferentiat (CD) si prin alocarea de ore din curriculumul la decizia scolii (CDS), diferenta de ore necesare se alocă prin depăsirea numărului maxim de ore prevăzute în planul-cadru pentru specializările respective.

(2) Pentru buna functionare a claselor prevăzute la art. 7-9, conducerile unitătilor de învătământ si ale inspectoratelor scolare răspund direct de asigurarea conditiilor necesare desfăsurării activitătii didactice pentru aceste clase, fără a afecta procesul instructiv-educativ pentru celelalte clase din unitatea de învătământ respectivă.

Art. 11. - (1) Pentru constituirea si pregătirea formatiilor sportive si/sau artistice ale scolilor, participante la competitiile interscolare, se alocă, în afara orarului zilnic, în functie de resursele materiale si umane ale unitătii de învătământ, un număr de câte două ore pe săptămână pentru o formatie sportivă si/sau artistică. Aceste ore intră în norma didactică de predare a profesorului si se înregistrează în condică.

(2) La solicitarea scrisă a elevilor, în învătământul liceal, exceptând specializările din cadrul profilului sportiv, se pot organiza ansambluri sportive. Ansamblurile sportive se desfăsoară cu câte o (una) oră pe săptămână, în afara orarului zilnic, cu elevi proveniti de la mai multe clase. Orele alocate ansamblurilor sportive intră în norma didactică de predare a profesorului si se înregistrează în condică.

(3) Numărul ansamblurilor sportive, al formatiilor sportive si/sau artistice ale scolii, precum si criteriile de constituire a acestora se aprobă de către consiliul de administratie al unitătii de învătământ, la propunerea catedrelor de specialitate.

Art. 12. - Activitatea cuprinsă în aria curriculară „Consiliere si orientare" intră în atributiile personalului didactic care îndeplineste functia de diriginte. Activitatea dirigintelui urmează să fie reglementată printr-un ordin separat.

Art. 13. - (1) Planurile-cadru de învătământ cuprinse în anexele nr. 1 si 2 sunt parte integrantă a curriculumului national si reprezintă ofertă centrală obligatorie - în cazul tuturor profilurilor si specializărilor din cadrul filierelor teoretică si vocatională.

(2) Inspectoratele scolare si conducerile unitătilor de învătământ răspund de aplicarea integrală si corectă la clasă a planului-cadru de învătământ în vigoare, corespunzător filierei, profilului si specializării.

Art. 14. - (1) Pentru învătământul seral, filiera teoretică, clasele a IX-a-a XIII-a, rămân în vigoare prevederile Ordinului ministrului educatiei si cercetării cu privire la aprobarea planurilor-cadru de învătământ pentru învătământul seral.

(2) Pentru învătământul seral, filiera tehnologică a liceului, scoala de arte si meserii si anul de completare, prevederile Ordinului ministrului educatiei si cercetării nr. 4.051/2006 rămân valabile până la finalizarea studiilor pentru elevii care în anul scolar 2009-2010 se află în:

a) clasa a X-a, scoala de arte si meserii;

b) clasa a Xl-a, anul de completare;

c) clasele a X-a, a Xl-a si a XII-a, liceu tehnologic, ruta directă de calificare profesională;

d) clasele a XII-a si a XIII-a, liceu tehnologic, ruta progresivă de calificare profesională.Art. 15. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice dispozitie contrară se abrogă.

Art. 16. - Secretariatul de Stat pentru învătământul Preuniversitar, Directia generală educatie timpurie, scoli, performantă si programe, Directia generală învătământ în limbile minoritătilor si relatia cu Parlamentul, Directia generală buget-finante, patrimoniu si investitii, Centrul National pentru Curriculum si Evaluare în învătământul Preuniversitar, inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti, conducerile unitătilor de învătământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul educatiei, cercetării si inovării,

Ecaterina Andronescu

 

 

Bucuresti, 16 martie 2009.

Nr. 3.410.

 

*) Anexele nr. 1 si 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI INOVĂRII

 

ORDIN

privind aprobarea planurilor-cadru de învătământ pentru clasa a X-a, scoala de arte si meserii, pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, ruta directă de calificare, pentru clasa a Xl-a, anul de completare, precum si pentru clasele a Xl-a-a XII-a si a XII-a/a XIII-a, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, cursuri de zi si seral

 

În conformitate cu prevederile Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Inovării,

ministrul educatiei, cercetării si inovării emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă, pentru anul scolar 2009-2010, Planurile-cadru de învătământ pentru clasa a X-a, scoala de arte si meserii, cursuri de zi, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă, pentru anul scolar 2009-2010, Planul-cadru de învătământ pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, ruta directă de calificare, cursuri de zi, prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Se aprobă, pentru anii scolari 2009-2010 si 2010-2011, Planurile-cadru de învătământ pentru clasa a Xl-a, anul de completare, cursuri de zi, prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - (1) Se aprobă Planurile-cadru de învătământ pentru clasele a Xl-a-a XII-a si a XII-a/a XIII-a, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, cursuri de zi si seral, prevăzute în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Planurile-cadru de învătământ prevăzute la alin. (1) sunt valabile până la finalizarea studiilor pentru elevii care în anul scolar 2009-2010 se află în:

a) clasele a X-a, a Xl-a si a XII-a, liceu tehnologic, ruta directă de calificare profesională;

b) clasele a XII-a si a XIII-a, liceu tehnologic, ruta progresivă de calificare profesională.

Art. 5. - (1) Planurile-cadru de învătământ pentru filiera tehnologică, aprobate prin prezentul ordin, sunt structurate pe următoarele componente: trunchi comun - TC, curriculum diferentiat - CD, curriculum în dezvoltare locală - CDL.

(2) În cazul ciclului inferior al liceului, trunchiul comun si curriculumul diferentiat cuprind disciplinele de învătământ/modulele, cu alocările orare corespunzătoare, care se studiază în mod obligatoriu în cadrul unui profil/domeniu de pregătire; curriculumul în dezvoltare locală cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare specifice fiecărei unităti de învătământ, ofertă realizată în parteneriat cu operatorii economici.

(3) În cazul ciclului superior al liceului, trunchiul comun si curriculumul diferentiat cuprind disciplinele de învătământ/modulele, cu alocările orare corespunzătoare, care se studiază în mod obligatoriu în cadrul unei calificări profesionale; curriculumul în dezvoltare locală cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare specifice fiecărei unităti de învătământ, ofertă realizată în parteneriat cu operatorii economici.

Art. 6. - (1) În cazul calificărilor profesionale, respectiv al profilurilor/domeniilor de pregătire, pentru care se organizează învătământ în limbile minoritătilor nationale, planurile-cadru de învătământ pentru clasele a X-a-a XII-a/a XIII-a cuprind, în cadrul ariei curriculare „Limbă si comunicare", disciplina Limba si literatura maternă.

(2) Disciplinelor Limba si literatura maternă si Limba si literatura română li se alocă acelasi număr de ore, în trunchiul comun.

(3) Pentru învătământul în limbile minoritătilor nationale, studiul disciplinei Limba modernă 2 este la decizia scolii.


Art. 7. - (1) Pentru clasele a IX-a-a XII-a/a XIII-a, planurile-cadru de învătământ includ Religia ca disciplină scolară, parte a trunchiului comun; elevul, cu acordul părintilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia si confesiunea.

(2) La solicitarea scrisă a părintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele disciplinei Religie, în acest caz, situatia scolară se încheie fără această disciplină.

Art. 8. - (1) În cadrul învătământului liceal, filiera tehnologică, se pot organiza clase cu program de studiu intensiv al unei limbi moderne. La aceste clase se alocă 4 ore pe săptămână pentru studierea disciplinei Limba modernă 1, ore în care se includ si cele prevăzute în trunchiul comun (TC).

(2) În învătământul liceal, filiera tehnologică, se pot organiza clase cu program de studiu în regim bilingv. La aceste clase se alocă, pentru disciplina Limba modernă 1, câte 5 ore pe săptămână, ore în care se includ si cele prevăzute în trunchiul comun (TC) si, după caz, în curriculumul diferentiat (CD).

(3) La clasele cu program de studiu în regim bilingv se alocă, de asemenea, câte o (una) oră pe săptămână în fiecare an de studiu, pentru studierea disciplinelor Geografie - în clasa a IX-a, disciplinelor Istorie - în clasa a X-a si Elemente de cultură si civilizatie - în clasele a Xl-a si a XII-a, specifice spatiului lingvistic respectiv. Aceste discipline sunt incluse în aria curriculară „Om si societate" si sunt predate în Limba modernă 1. Orele pentru studiul disciplinelor mentionate se alocă din curriculumul la decizia scolii (CDS).

(4) Pentru clasele cu program de studiu în regim bilingv, predarea disciplinei Limba modernă 1 se organizează pe grupe, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 9. - Pentru cazurile prevăzute la art. 6 si 8, în care numărul de ore pe săptămână alocat pentru studierea disciplinelor Limba si literatura maternă, respectiv Limba modernă 1 nu poate fi asigurat integral din trunchiul comun (TC), diferenta de ore necesare se alocă prin depăsirea numărului total de ore prevăzut în planul-cadru de învătământ corespunzător profilului/domeniului de pregătire/calificării profesionale.

Art. 10. - Pentru buna functionare a claselor prevăzute la art. 8, conducerile unitătilor de învătământ si ale inspectoratelor scolare răspund direct de asigurarea conditiilor necesare desfăsurării activitătii acestor clase, fără a afecta procesul instructiv-educativ pentru celelalte clase din unitatea de învătământ respectivă.

Art. 11. - (1) Pentru constituirea si pregătirea formatiilor sportive si/sau artistice ale scolilor, participante la competitiile interscolare, se alocă, în afara orarului zilnic, în functie de resursele materiale si umane ale unitătii de învătământ, un număr de câte două ore pe săptămână, pentru o formatie sportivă si/sau artistică. Aceste ore intră în norma didactică de predare a profesorului si se înregistrează în condică.

(2) La solicitarea scrisă a elevilor, în învătământul liceal, exceptând specializările din cadrul profilului sportiv, se pot organiza ansambluri sportive. Ansamblurile sportive se desfăsoară cu câte o (una) oră pe săptămână, în afara orarului zilnic, cu elevi proveniti din mai multe clase. Orele alocate ansamblurilor sportive intră în norma didactică de predare a profesorului si se înregistrează în condică.

(3) Numărul ansamblurilor sportive, al formatiilor sportive si/sau artistice ale scolii, precum si criteriile de constituire a acestora se aprobă de către consiliul de administratie al unitătii de învătământ, la propunerea catedrelor de specialitate.

Art. 12. - Activitatea cuprinsă în aria curriculară „Consiliere si orientare" intră în atributiile personalului didactic care îndeplineste functia de diriginte. Activitatea dirigintelui urmează să fie reglementată printr-un ordin separat.

Art. 13. - (1) Planurile-cadru de învătământ cuprinse în anexele nr. 1-4*) sunt parte integrantă a curriculumului national si reprezintă ofertă centrală obligatorie - în cazul profilurilor, respectiv al domeniilor de pregătire/calificărilor profesionale, din învătământul profesional si tehnic.

(2) Inspectoratele scolare si conducerile unitătilor de învătământ răspund de aplicarea integrală si corectă, la clasă, a planului-cadru de învătământ în vigoare, corespunzător calificării profesionale, respectiv profilului/domeniului de pregătire.

Art. 14. - (1) Pentru învătământul seral, filiera teoretică, clasele a IX-a-a XIII-a, rămân în vigoare prevederile Ordinului ministrului educatiei si cercetării cu privire la aprobarea planurilor-cadru de învătământ pentru învătământul seral.

(2) Pentru învătământul seral, filiera tehnologică a liceului, scoala de arte si meserii si anul de completare, prevederile Ordinului ministrului educatiei si cercetării nr. 4.051/2006 rămân valabile până la finalizarea studiilor pentru elevii care în anul scolar 2009-2010 se află în:

a) clasa a X-a, scoala de arte si meserii;

b) clasa a Xl-a, anul de completare;

c) clasele a X-a, a Xl-a si a XII-a, liceu tehnologic, ruta directă de calificare profesională;

d) clasele a XII-a si a XIII-a, liceu tehnologic, ruta progresivă de calificare profesională.

Art. 15. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice dispozitie contrară se abrogă.

Art. 16. - Secretariatul de Stat pentru învătământul Preuniversitar, Directia generală educatie timpurie, scoli, performantă si programe, Directia generală învătământ în limbile minoritătilor si relatia cu Parlamentul, Directia generală buget-finante, patrimoniu si investitii, Centrul National pentru Curriculum si Evaluare în învătământul Preuniversitar, Centrul National de Dezvoltare a învătământului Profesional si Tehnic, inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti, conducerile unitătilor de învătământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul educatiei, cercetării si inovării,

Ecaterina Andronescu

 

Bucuresti, 16 martie 2009.

Nr. 3.412.

 

*) Anexele nr. 1-4 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 


MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI INOVĂRII

 

ORDIN

privind utilizarea Cadrului national al calificărilor din învătământul superior

 

În conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere prevederile Acordului tripartit privind Cadrul National al Calificărilor, semnat la data de 23 februarie 2005,

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Calificările din învătământul Superior si Parteneriat cu Mediul Economic si Social - ACPART,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Inovării,

ministrul educatiei, cercetării si inovării emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă utilizarea în sistemul de învătământ a instrumentului denumit Cadrul national al calificărilor din învătământul superior (CNCIS).

(2) CNCIS reprezintă instrumentul pentru stabilirea structurii calificărilor din învătământul superior si are ca scop asigurarea coerentei calificărilor si a titlurilor obtinute în învătământul superior.

(3) Cadrul national al calificărilor din învătământul superior este parte integrantă a Cadrului national al calificărilor (CA/C).

(4) Acordul tripartit privind Cadrul national al calificărilor stabileste faptul că prin CNC se defineste structura calificărilor si se asigură recunoasterea natională a calificărilor obtinute prin formarea profesională initială si continuă, pe cale formală, non-formală si informală.

Art. 2. - (1) Se aprobă constituirea Registrului national al calificărilor din învătământul superior (RNCIS).

(2) RNCIS este o bază de date natională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor acordate de institutiile de învătământ superior din România.

(3) Prin RNCIS se identifică, se înregistrează si se asigură consultarea permanentă si actualizarea periodică a calificărilor din învătământul superior.

Art. 3. - (1) Agentia Natională pentru Calificările din învătământul Superior si Parteneriat cu Mediul Economic si Social (ACPART) este desemnată ca autoritate natională pentru calificările din învătământul superior. în această calitate, ACPART este împuternicită să gestioneze utilizarea CNCIS si a RNCIS.

(2) ACPART elaborează, gestionează si actualizează periodic CNCIS si RNCIS în parteneriat cu institutiile de învătământ superior si cu partenerii economici si sociali.

Art. 4. - Se aprobă Metodologia de realizare si utilizare a Cadrului national al calificărilor din învătământul superior, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - ACPART, Directia generală învătământ superior si institutiile de învătământ superior duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării si inovării,

Ecaterina Andronescu

 

Bucuresti, 29 iunie 2009.

Nr. 4.430.

 

ANEXA

 

METODOLOGIE

de realizare si utilizare a Cadrului national al calificărilor din învătământul superior Lista de acronime utilizate în metodologie

 

ACPART

Agentia Natională pentru Calificările din învătământul Superior si Parteneriat cu Mediul Economic si Social

ARACI S

Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Superior

CNC

Cadrul national al calificărilor

CNCIS

Cadrul national al calificărilor din învătământul superior

CNFPA

Consiliul National de Formare Profesională a Adultilor

CEC (EQF)1

Cadrul european al calificărilor (European Qualifications Framework)

MECI

Ministerul Educatiei, Cercetării si Inovării

MMFPS

Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale

RNCIS

Registrul national al calificărilor din învătământul superior

RNC

Registrul national al calificărilor

 

1 În documentele Comisiei Europene se utilizează acronimul EQF.


 

1. Introducere

1.1. Context

Obiectivele stabilite de Uniunea Europeană prin Strategia Lisabona si Procesul Bologna au ca scop reformarea sistemelor de învătământ superior, în vederea transformării acestora în sisteme mai flexibile, mai coerente si mai deschise la nevoile societătii, capabile să răspundă provocărilor globalizării si necesitătii de formare si reformare a fortei de muncă europene.

În acest context, în România se instituie Cadrul national al calificărilor din învătământul superior (CA/C/S), ca instrument unic care stabileste structura calificărilor si asigură recunoasterea natională, precum si compatibilitatea si comparabilitatea internatională a calificărilor dobândite în cadrul sistemului de învătământ superior. Prin intermediul acestuia pot fi recunoscute, măsurate si relationate toate rezultatele învătării dobândite în cadrul sistemului de învătământ superior (ciclurile de studii licentă, masterat si doctorat) si este asigurată coerenta calificărilor si a titlurilor certificate.

1.2. Misiunea Agentiei Nationale pentru Calificările din învătământul Superior si Parteneriat cu Mediul Economic si Social în domeniul calificărilor din învătământul superior

Conform Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Calificările din învătământul Superior si Parteneriat cu Mediul Economic si Social - ACPART, Agentia Natională pentru Calificările din învătământul Superior si Parteneriat cu Mediul Economic si Social (ACPART) este autoritatea natională pentru stabilirea Cadrului national al calificărilor din învătământul superior si actualizarea periodică a acestuia. ACPART elaborează, gestionează si actualizează periodic CNCIS, în parteneriat cu institutiile de învătământ superior si cu partenerii economici si sociali prin: elaborarea, implementarea si actualizarea CNCIS, privind dezvoltarea, recunoasterea si atestarea calificărilor pe baza cunostintelor, abilitătilor si competentelor dobândite de beneficiarii sistemului de învătământ superior;

analiza compatibilitătii curriculei specializărilor din cadrul domeniilor fundamentale ale învătământului superior cu standardele CNCIS.

În vederea îndeplinirii acestor misiuni, ACPART constituie Consiliul pentru calificările din învătământul superior, format din cadre didactice universitare, reprezentanti ai studentilor, ai asociatiilor profesionale, ai mediului economic, ai administratiei publice, precum si ai comitetelor sectoriale si sindicatelor.

1.3. Principiile elaborării si implementării CNCIS

În elaborarea si implementarea CNCIS, ACPART adoptă următoarele principii:

a) Consens si incluziune

ACPART poartă un dialog permanent cu institutiile implicate în sistemul national al calificărilor: Ministerul Educatiei, Cercetării si Inovării (MECl), institutiile de învătământ superior, agentiile de asigurare a calitătii învătământului, organizatiile studentesti, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS), Consiliul National de Formare Profesională a Adultilor

(CNFPA), comitetele sectoriale, alti parteneri sociali (patronate, sindicate), asociatii profesionale, precum si cu alte autorităti de reglementare.

ACPART consultă toate categoriile de organisme cu privire la:

- armonizarea calificărilor învătământului superior cu cerintele pietei muncii;

- articularea calificărilor din învătământul superior cu celelalte niveluri de calificare;

- compatibilizarea calitătii programelor de studii universitare cu cerintele calificărilor profesionale;

- realizarea curriculumului universitar pornind de la competentele profesionale cerute de piata muncii.

b) Cercetare si previziune

Activitătile ACPART se bazează pe cercetări teoretice si aplicative care vizează deopotrivă situatia natională si pe cea internatională în domeniul definirii calificărilor si constituirii CNCIS.

Activitatea de cercetare îndeplineste o functie anticipativ-predictivă cu privire la evolutia tendintelor calificărilor pe piata muncii. Din această perspectivă, orientează si facilitează demersurile institutiilor de învătământ superior, în procesul de elaborare si implementare a unor programe de studii adecvate.

c) Asigurarea calitătii CNCIS

ACPART stabileste proceduri si instrumente pentru descrierea calificărilor oferite de învătământul superior, pentru promovarea unor noi calificări, precum si proceduri si instrumente de monitorizare, evaluare periodică si actualizare a CNCIS. Totodată, ACPART asigură consultantă si asistentă tehnică în domeniul său de activitate.

Asigurarea calitătii implică mecanisme de evaluare si reglare a demersului de proiectare, implementare, monitorizare si actualizare a CNCIS.

d) Facilitarea schimbării

Societatea impune schimbări semnificative cu privire la raportul cerere-ofertă pe piata muncii si la structura competentelor profesionale necesare exercitării unei activităti profesionale. CNCIS vine în întâmpinarea acestor schimbări prin actualizarea permanentă a procedurilor si instrumentelor de dezvoltare a unui învătământ superior centrat pe competente.

e) Colaborare si transparentă internatională

ACPART stabileste relatii bilaterale de colaborare cu institutiile similare din alte state europene si se implică în grupurile de lucru transnationale pe tema calificărilor din învătământul superior. De asemenea, ACPART realizează corespondenta si corelarea CNCIS atât cu nivelurile Cadrului national al calificărilor (CNC) din România, cât si cu cele ale Cadrului european al calificărilor (CEC). Pentru facilitarea colaborării si transparentei, ACPART elaborează Registrul national al calificărilor din învătământul superior (RNCIS). Prin RNCIS, accesibil electronic în limbile română si engleză, se asigură transparenta la nivel national si european a calificărilor universitare românesti aflate pe piata muncii.


f) Autonomie si subsidiaritate

ACPART, în calitate de autoritate în domeniu, propune MECI politici, metodologii si proiecte de acte normative privind elaborarea si actualizarea CNCIS si asigură conditii pentru implementarea lor.

ACPART respectă autonomia legal recunoscută a institutiilor furnizoare de calificări universitare si deleagă acestora functii, roluri si responsabilităti în cadrul demersului de dezvoltare al CNCIS.

2. CNCIS

CNC, potrivit Acordului tripartit privind Cadrul national al calificărilor, defineste structura calificărilor si asigură recunoasterea natională a calificărilor obtinute prin formarea profesională initială si continuă, pe cale formală, non-formală si informală. CNCIS este parte integrantă a CNC si reprezintă instrumentul care stabileste structura calificărilor din învătământul superior.

2.1. Structura CNCIS

Calificările obtinute prin absolvirea studiilor universitare sunt structurate astfel:

- studiile universitare de licentă corespund nivelului 6 de calificare din CEC;

- studiile universitare de masterat corespund nivelului 7 de calificare din CEC;

- studiile universitare de doctorat corespund nivelului 8 de calificare din CEC.

CNCIS descrie calificările corespunzătoare celor 3 cicluri stabilite de Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările si completările ulterioare: licentă, masterat si doctorat. Corelarea calificărilor obtinute anterior aplicării prevederilor Procesului Bologna se realizează prin proceduri separate în cadrul CNC, care tin seama de specificitătile si corespondentele din învătământul superior românesc.

Fiecare calificare este definită prin rezultatele învătării, exprimate în termeni de cunostinte, abilităti si competente, aferente nivelului respectiv de studii universitare.

În descrierea calificărilor, se tine seama de faptul că activitatea profesională presupune existenta mai multor competente, de diferite grade de complexitate: competente profesionale si competente transversale.

2.2. Baze conceptuale 2.2.1. Concepte-cheie

Conceptele-cheie cu care se operează în definirea CNCIS sunt: calificare, rezultate ale învătării, cunostinte, abilităti si competentă.

Calificarea reprezintă un rezultat formal al unui proces de evaluare si de validare, care este obtinut atunci când un organism competent stabileste că o persoană a obtinut rezultate ca urmare a învătării la anumite standarde2. Prin urmare,

calificarea înseamnă recunoasterea oficială a valorii rezultatelor individuale ale învătării pentru piata muncii, precum si pentru educatia si formarea profesională continuă, printr-un act de studii (diplomă, certificat, atestat) ce conferă dreptul legal de a practica o profesie/meserie.

Rezultatele învătării înseamnă ceea ce recunoaste, întelege si poate face persoana care învată, la terminarea procesului de învătare. Acestea sunt definite sub formă de cunostinte, abilităti si competente3.

Prin urmare, rezultatele învătării reprezintă setul de cunostinte, abilităti si competente pe care o persoană Ie-a dobândit si este capabilă să le demonstreze după finalizarea procesului de învătare pe un anumit ciclu de scolarizare.

Cunostintele reprezintă rezultatul asimilării, prin învătare, a unor informatii. Cunostintele reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii si practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studiu. Similar CEC, cunostintele sunt descrise ca teoretice si/sau faptice4.

Abilitatea înseamnă capacitatea de a aplica si de a utiliza cunostinte pentru a duce la îndeplinire sarcini si pentru a rezolva probleme. Similar CEC, abilitătile sunt descrise ca fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice, intuitive si creative) sau practice (implicând dexteritate manuală si utilizarea de metode, materiale, unelte si instrumente)5.

Abilitatea include anumite tipuri de structuri operatorii, de la deprinderi până la capacităti de interpretare si rezolvare de probleme.

Competenta reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina si utiliza adecvat cunostinte, abilităti si alte achizitii (valori si atitudini), în vederea rezolvării cu succes a unei anumite categorii de situatii de muncă sau de învătare, precum si pentru dezvoltarea profesională sau personală în conditii de eficacitate si eficientă. Similar CEC, competenta este descrisă din perspectiva responsabilitătii si autonomiei6.

2.2.2. Categorii de competente

Competentele se pot clasifica în două categorii:

a) competente profesionale;

b) competente transversale.

Prin competentă profesională se întelege capacitatea dovedită de a selecta, combina si utiliza adecvat cunostinte, abilităti si alte achizitii (valori si atitudini), în vederea rezolvării cu succes a unei anumite categorii de situatii de muncă sau de învătare, circumscrise profesiei respective, în conditii de eficacitate si eficientă.

Competentele transversale sunt acele capacităti care transcend un anumit domeniu, respectiv program de studii, având o natură transdisciplinară. Acestea constau în abilităti de lucru în echipă, abilităti de comunicare orală si scrisă în limba maternă/străină, utilizarea tehnologiei informatiei si comunicării -TIC, rezolvarea de probleme si luarea deciziilor, recunoasterea si respectul diversitătii si multiculturalitătii, autonomia învătării, initiativă si spirit antreprenorial, deschiderea către învătarea pe tot parcursul vietii, respectarea si dezvoltarea valorilor si eticii profesionale etc.

 

2 „Recomandarea Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învătarea de-a lungul întregii vieti", în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 111 din 6 mai 2008 (2008/C 111/01), anexa 1 - Definitii, p. 4.

3 Ibidem.

4 Ibidem.

5 Ibidem.

6 Ibidem.


 

 

2.2.3. Rezultatele învătării si descriptorii acestora

a) Competentele profesionale reprezintă ansamblul unitar si dinamic al cunostintelor si abilitătilor.

Cunostintele se exprimă prin următorii descriptori:

1. cunoastere, întelegere si utilizare a limbajului specific;

2. explicare si interpretare.

Abilitătile se exprimă prin următorii descriptori:

3. aplicare, transfer si rezolvare de probleme;

4. reflectie critică si constructivă;

5. creativitate si inovare.

Fiecare calificare corelată unui anumit ciclu de studii (licentă, masterat, doctorat) este definită în baza descrierii generale a rezultatelor învătării si se exprimă prin:

- competente profesionale generale, care se dezvoltă în cadrul mai larg al domeniului de studii;

- competente profesionale specifice, care se dezvoltă în cadrul mai restrâns al unui program de studii.

b) Competentele transversale reprezintă achizitii valorice si atitudinale care transcend un anumit domeniu/program de studii si se exprimă prin următorii descriptori:

6. autonomie si responsabilitate;

7. interactiune socială;

8. dezvoltare personală si profesională.

2.3. Modelul conceptual-metodologic de descriere a calificărilor din învătământul superior

Modelul conceptual-metodologic reprezintă un cadru de referintă elaborat pentru analiza, descrierea si interpretarea calificărilor din învătământul superior.

Modelul CNCIS este compatibil cu viziunea CEC7, în principal, cu rezultatele învătării specificate de acesta pentru nivelurile de calificare 6, 7 si 8.

Structura si continutul modelului valorifică descriptorii cadrului general al calificărilor pentru spatiul european al învătământului superior, precum si elementele de continut ale unor modele care se bucură deja de aprecierea expertilor europeni (modelele francez, irlandez, cele britanice s.a.).

În acelasi timp, modelul CNCIS are o identitate proprie; el integrează categorii si tipuri de competente, niveluri de calificare si descriptori specifici, respectând, în mod consecvent, bazele conceptuale prezentate la pct. 2.2.

Elementele esentiale ale modelului se concretizează în matricea CNCIS (figura 1) si în două instrumente complementare: Grila 1 (anexele nr. 1, 1a, 1b si 1c la prezenta metodologie) si Grila 2 (anexa nr. 2 la prezenta metodologie).

2.3.1. Matricea CNCIS

Matricea CNCIS cuprinde: nivelurile de calificare, rezultatele învătării exprimate prin cunostinte, abilităti si competente, precum si descriptorii de nivel pentru calificările din învătământul superior.

Descriptorii de nivel pentru fiecare tip de rezultat al învătării explicitează descriptorii generici pentru fiecare tip de competentă si pentru fiecare nivel de calificare: licentă, masterat si doctorat.

Din punct de vedere structural, matricea CNCIS integrează competentele profesionale si competentele transversale, fiecare dintre cele două categorii de competente avându-si legitimitatea si importanta sa în exercitarea unei profesii. Ele formează un cuplu solidar, prin care se exprimă eficacitatea si eficienta profesională a absolventului unui program de studii.

Competentele profesionale sunt exprimate prin cunostintele si abilitătile care acoperă comprehensiv dimensiunea profesională pentru orice calificare.

În matrice, competentele transversale sunt structurate în: competente de rol si competente de dezvoltare personală si profesională. Acestea au în vedere contextul social si de grup al exercitării unei profesii, precum si constientizarea nevoii de formare profesională continuă.

Descriptorii de nivel, introdusi în matrice, indică activităti, rezultate si performante asteptate pentru fiecare nivel de calificare. Ei permit descrierea calificărilor si, totodată, formulează repere necesare evaluării nivelului de atingere sau obtinere a rezultatelor învătării.

Matricea reprezintă o abordare integratoare a calificărilor din învătământul superior si oferă două perspective de analiză a acestora: pe verticală si pe orizontală.

a) analiza pe verticală indică progresul competentelor profesionale de la stadiul cunoasterii si întelegerii (descriptorul generic 1), nivelul de bază al unui rezultat al învătării, până la stadiul creativitate si inovare (descriptorul generic 5), dar si competentele transversale (descriptorii generici 6, 7 si 8). în acest fel, competentele profesionale sunt examinate si descrise din perspectiva descriptorilor generici de la 1 la 5, iar competentele transversale sunt examinate si descrise din perspectiva descriptorilor generici 6, 7 si 8;

b) analiza pe orizontală concretizează un descriptor generic în raport cu cele 3 cicluri de studii universitare: licentă, masterat si doctorat. în acest caz, descriptorii evidentiază dezvoltarea competentelor si cresterea gradului de calificare profesională. Se observă că modelul vizează un alt tip de progres, sugerând cresterea valorii adăugate la fiecare tip de rezultat al învătării, odată cu trecerea de la un nivel de calificare universitară la altul.

Perspectiva verticală evidentiază faptul că un anumit rezultat al învătării nu poate fi atins dacă palierele subordonate nu au fost realizate si consolidate.

Perspectiva orizontală demonstrează că fiecare tip de rezultat al învătării, aferent celor 3 cicluri de studii, integrează în mod obligatoriu nivelurile anterioare. Rezultă că fiecare rezultat al învătării are o autonomie relativă, fiind conditionat de achizitiile anterioare, atât pe orizontală, cât si pe verticală.

 

7 Ibidem.

 


Figura 1*)

 

Matricea Cadrului national al calificărilor din învătământul superior

(tipuri de rezultate ale învătării, niveluri de calificare, descriptori)

 

 

 

* Figura 1 este reprodusă în facsimil.


 

2.3.2. Grila 1: Descrierea domeniului/programului de studii prin competente profesionale si competente transversale

Grila 1 (anexa nr. 1 la prezenta metodologie), fundamentată pe matricea CNCIS, reprezintă un instrument de analiză, descriere si evaluare a unei calificări obtinute printr-un program de licentă, de masteratsau de doctorat. Ea cuprinde: denumirea domeniului/programului de studii8, denumirea si nivelul calificării, descriptorii de nivel ai competentelor profesionale si transversale, precum si standardele minimale de performantă.

Grila 1 reprezintă suportul pentru identificarea ocupatiilor posibile pentru calificarea în cauză si a principalelor competente profesionale si competente transversale. Competentele profesionale si competentele transversale identificate se particularizează în raport cu fiecare descriptor de nivel. Fiecare institutie de învătământ superior poate să adauge elemente specifice ofertei curriculare, completând după modelul grilei 1 - standard un formular asemănător (anexa nr. 1 bis la prezenta metodologie), în care va mentiona maximum 3 competente, altele decât cele comune prevăzute în grila 1.

Pentru nivelul de studii licentă, grila 1 va fi realizată atât pentru programele de studii, cât si pentru domeniile de studii. în cazul programului de studii, competentele profesionale înscrise în grila 1 sunt cele specifice programului de studii, iar în cazul domeniului de studii, competentele profesionale sunt cele generale.

Evaluarea competentei presupune precizarea standardelor minimale de performantă.

Evaluarea competentelor transversale este, în principal, una calitativă. Ea necesită, de regulă, o abordare holistică a variatelor contexte sociale si de grup în exercitarea profesiei, precum si a dezvoltării personale si profesionale.

Etapele necesare pentru analiza, descrierea si evaluarea calificării prin completarea grilei 1 sunt prezentate la pct. 3.

2.3.3. Grila 2: Corelatia dintre competentele profesionale si competentele transversale si ariile de continut, disciplinele de învătământ si creditele alocate

Grila 2 (anexa nr. 2 la prezenta metodologie) se fundamentează pe grila 1 si reprezintă suportul pentru identificarea corelatiilor dintre competentele profesionale si competentele transversale si ariile de continut, disciplinele de învătământ si creditele alocate.

Ariile de continut reprezintă principalele câmpuri curriculare - o structurare a cunostintelor teoretice si aplicative în functie de domeniul/programul de studii si setul de competente ce vor fi formate.

Disciplinele de studiu sunt stabilite după analiza si selectarea ariilor de continut, respectând principiile specifice de dezvoltare, de tip psihopedagogie si stiintific.

Punctele de credit asociate trebuie să fie rezultatul analizei volumului de muncă si al ponderii disciplinei la formarea si/sau dezvoltarea competentelor de bază ale calificării.

Etapele de parcurs pentru completarea grilei 2 sunt prezentate la pct. 3.

Modelul conceptual-metodologic de descriere a calificărilor din învătământul superior presupune utilizarea unitară si într-o manieră complementară a matricei CNCIS si a celor două instrumente, grila 1 si grila 2.

3. Descrierea calificărilor din învătământul superior

Descrierea calificărilor obtinute prin studii universitare necesită parcurgerea următoarelor 4 etape:

- etapa I - descrierea domeniului/programului de studii prin competente profesionale si competente transversale (Se completează grila 1.);

- etapa a II-a - identificarea, pentru fiecare program de studii, a corelatiilor dintre competente si arii de continut, discipline de studiu si creditele aferente acestora din urmă (Se completează grila 2.);

- etapa a III-a - elaborarea planului de învătământ al programului de studii, în concordantă cu competentele care definesc calificarea;

- etapa a IV-a - elaborarea fiselor disciplinelor, în concordantă cu planul de învătământ si competentele care definesc calificarea.

După parcurgerea acestor 4 etape, documentele rezultate (grila 1, grila 2, planul de învătământ si fisele disciplinelor) se transmit la ACPART, în vederea validării si înscrierii în RNCIS.

3.1. Etapa I: Descrierea domeniului/programului de studii prin competente profesionale si competente transversale

În etapa I, se utilizează grila 1 - „Descrierea domeniului/programului de studii prin competentele profesionale si competente transversale" (anexa nr. 1 la prezenta metodologie), care se completează pentru fiecare nivel de calificare, pe domenii si programe de studii, după caz, astfel:

- licentă: pentru domenii si programe de studii;

- masterat: pentru programe de studii;

- doctorat: pentru domenii.

În consecintă, grila 1 are 3 variante: G1L, G1M si G1D, corespunzătoare ciclurilor de studii licentă, masterat si doctorat (anexele nr. 1a, 1b si 1c la prezenta metodologie).

În cazul calificărilor deja existente*, ACPART, prin consultarea institutiilor de învătământ superior si a comitetelor sectoriale, va constitui un grup de lucru pentru completarea grilelor G1L, G1M si G1D. Pentru buna derulare a acestor actiuni, va asigura asistentă tehnică, prin expertii săi.

La nivel national, grilele completate se validează de către ACPART, în urma consultării cu reprezentantii institutiilor de învătământ superior care au în oferta lor programul de studii în discutie, precum si cu reprezentanti ai studentilor, ai comitetelor sectoriale, angajatorilor, asociatiilor profesionale, sindicatelor, patronatelor si cu experti ai ACPART.

În cazul calificărilor nou-propuse, grila 1 se completează de către ofertantul de formare profesională care propune calificarea si este transmisă la ACPART împreună cu dosarul pentru validarea calificării, prezentat la pct. 4.

După finalizarea etapei I, descrierea calificării se înscrie în sectiunea generală a RNCIS.

3.2. Etapa a II-a: Identificarea, pentru fiecare program de studii, a corelatiilor dintre competente si arii de continut, discipline de studii si creditele aferente acestora din urmă

În etapa a II-a, competentele identificate în etapa I (grila 1) se corelează cu ariile de continut si cu disciplinele de învătământ care conduc la dezvoltarea competentelor respective, utilizându-se grila 2 - „Stabilirea corelatiilor dintre competentele profesionale si transversale si ariile de continut, disciplinele de învătământ si creditele alocate" (anexa nr. 2 la prezenta metodologie).

Ariile de continut reprezintă principalele câmpuri curriculare sau zone interdisciplinare din planul de studii, raportate la logica domeniului si la setul competentelor ce vor fi formate. Ariile de continut îndeplinesc rolul de a ghida dezvoltarea ulterioară a disciplinelor de studiu.

Grila 2 se completează pentru fiecare program de studii de către furnizor si angajează responsabilitatea institutiei de învătământ superior cu privire la respectarea ei.

3.3. Etapa a III-a: Elaborarea planului de învătământ al programului de studii în concordantă cu competentele care definesc calificarea

În etapa a III-a, se elaborează planurile de învătământ, prin analiza corelatiilor cuprinse în grila 2, referitoare la: competente - arii de continut - discipline de învătământ - puncte de credit.

 

8 Termenul „program de studii" înlocuieste termenul „specializare". * Cele aprobate deja prin hotărâri ale Guvernului.


 

Planul de învătământ al programului universitarele studii se elaborează în conformitate cu reglementările legislative în vigoare la nivel national si cu cele existente la nivelul institutiei de învătământ superior. Planul de învătământ trebuie să contină ca informatii minime: disciplinele de studii, numărul de ore de curs si de seminar, aplicatii, proiect, forma de examinare, precum si numărul de credite. Pentru calificările existente, această etapă se parcurge în situatia în care din etapele I si a II-a rezultă necesitatea unor schimbări importante în structura planurilor de învătământ. Etapa a III-a este obligatorie pentru calificările nou-propuse.

3.4. Etapa a IV-a: Elaborarea fiselor disciplinelor în concordantă cu planul de învătământ si competentele care definesc calificarea

Fisa disciplinei se elaborează în conformitate cu prevederile în vigoare ale fiecărui furnizor de program de studii. Fisa disciplinei trebuie să contină, ca date minime, informatiile din modelul prezentat în anexa nr. 3 la prezenta metodologie.

La cerere, ACPART poate acorda furnizorilor de formare consultantă sau asistentă de specialitate pentru descrierea calificărilor.

4. Validarea si înregistrarea unei noi calificări universitare în registrul national al calificărilor din învătământul superior

4.1. Etapa I

Elaborarea si depunerea dosarului de aplicatie, în vederea validării unei calificări

Aplicantul transmite ACPART un dosar de validare a calificării universitare ori postuniversitare propuse a fi atestată printr-o diplomă sau un certificat ce vor fi recunoscute pe piata muncii si în cadrul diviziunii academice a calificărilor. Acest dosar se completează distinct pentru fiecare tip de calificare si trebuie să cuprindă următoarele:

- formularul de aplicatie pentru noua calificare (anexa nr. 4 la prezenta metodologie);

- anexe:

- copii ale documentelor care, potrivit legilor în vigoare în România, îi dau aplicantului dreptul legal de a conferi diplome si/sau certificate de studii recunoscute pe piata muncii, care atestă o calificare specifică învătământului superior pe baza rezultatelor învătării;

- grila 1 (anexa nr. 1 la prezenta metodologie);

- grila 2 (anexa nr. 2 la prezenta metodologie);

- planul de învătământ;

- fisele disciplinelor (anexa nr. 3 la prezenta metodologie);

- rezumatul descrierii calificării pentru introducerea în RNCIS, după validare (anexa nr. 5 la prezenta metodologie);

- dovada achitării taxei de evaluare.

Aplicatiile pot fi depuse pe întreg parcursul anului la sediul ACPART. Documentatia se prezintă pe suport de hârtie si electronic.

4.2. Etapa a II-a

Evaluarea si validarea calificării

ACPART analizează dosarul si îl evaluează prin aplicarea următoarelor criterii:

- eligibilitatea furnizorului pentru acordarea dreptului de a conferi diplome si/sau certificate care atestă calificări de nivel universitar si/sau postuniversitar;

- noutatea calificării si corelarea cu necesitatea pietei muncii;

- relevanta academică si profesională a calificării propuse, din perspectiva diviziunii academice a cunoasterii;

- consistenta calificării propuse, prin prisma acoperirii calificării cu competentele profesionale si transversale necesare la absolvirea programului;

- respectarea cerintelor de încadrare a calificării în RNCIS, din punctul de vedere al nivelului si domeniului de studii, potrivit competentelor profesionale si transversale dobândite la absolvirea cu succes a programului de studii.

4.2.1. Verificarea dosarului din punctul de vedere al componentelor sale (conformitatea administrativă)

La nivelul ACPART, o comisie tehnică va verifica existenta documentelor precizate la etapa I.

Eligibilitatea aplicantului va fi stabilită de către ACPART în felul următor:

- în cazul institutiilor de învătământ superior acreditate, eligibilitatea este implicită, întrucât acestea au dreptul să confere o calificare universitară atestată prin diplomă ori certificat de studii de nivel universitar si/sau postuniversitar.

- în cazul institutiilor de învătământ superior autorizate să functioneze provizoriu este necesară prezentarea documentului care atestă dreptul legal de a desfăsura pe teritoriul României activităti de formare initială sau continuă de nivel universitar ori postuniversitar (statut, certificat de înmatriculare la registrul comertului etc).

4.2.2. Analiza si evaluarea dosarului (conformitatea metodologică)

Dacă entitatea solicitantă este eligibilă, se trece la analiza si evaluarea calificării propuse urmărindu-se: noutatea calificării, relevanta academică si profesională, consistenta calificării si respectarea cerintelor de încadrare în RNCIS. Rezultatul evaluării efectuate de către comisia de experti se transmite Consiliului pentru calificările din învătământul superior sub forma unei propuneri de acceptare/respingere a cererii de validare a calificării. Consiliul verifică aplicarea corectă si completă a procedurii si a criteriilor de evaluare de către comisia de experti si validează sau invalidează propunerea comisiei.

Rezultatul este comunicat solicitantului sub forma unui aviz de acceptare, de amânare sau de refuz privind validarea calificării universitare sau postuniversitare propuse.

În cazul acceptării, ACPART mentionează si codul/pozitia de identificare a calificării în RNCIS.

Dacă amânarea validării este determinată de faptul că noua calificare nu are suficiente elemente pentru a se distinge de o altă calificare acordată în acelasi domeniu de studii de acelasi furnizor sau de către alti furnizori de programe de studii de acelasi nivel, ACPART propune solicitantului o redefinire si, respectiv, o nouă încadrare a calificării, astfel încât aceasta să fie compatibilă cu RNCIS.

Dacă amânarea este determinată de lipsa unor informatii relevante, comisiile de evaluare pot solicita institutiei aplicante informatiile suplimentare necesare sau pot transmite recomandări pentru îmbunătătirea propunerii, în vederea continuării procesului de validare.

Refuzul de validare a unei calificări poate fi determinat de: inconsistenta programului, documente doveditoare incomplete sau insuficient de detaliate, declaratii incorecte, nerespectarea recomandărilor făcute de către comisiile de evaluare etc.

4.3. Etapa a III-a

Formularea recomandării de înaintare a cererii de autorizare a functionării provizorii (pentru programele de licentă) sau de acreditare (pentru programele de masterat si doctorat)

Pe baza deciziei de validare, ACPART recomandă furnizorului de programe de studii să solicite ARACIS autorizarea functionării provizorii. ACPART informează MECI cu privire la deciziile luate si propune initierea hotărârii guvernului privind introducerea noii calificări în sectiunea generală a RNCIS. După obtinerea autorizatiei de functionare provizorie, furnizorul de programe de studii prezintă ACPART copia documentului de autorizare pentru a completa în sectiunea specifică a RNCIS informatiile corespunzătoare institutiei care asigură calificarea în discutie.

4.4. Etapa a IV-a

Înscrierea în RNCIS si diseminarea informatiei

După publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind înscrierea unei noi calificări în RNCIS, ACPART înscrie noua calificare în RNCIS la domeniul si pentru nivelul de studii pentru care s-a făcut validarea, mentionând expres codul/pozitia de identificare în cadrul registrului. Din acest moment, descrierea calificării este publică, accesibilă prin intermediul internetului.

5. RNCIS

RNCIS se dezvoltă în strânsă legătură cu CNCIS si reprezintă instrumentul de identificare, înregistrare, consultare permanentă si actualizare a calificărilor, respectiv a diplomelor si certificatelor emise de către institutiile de învătământ superior. RNCIS este o constructie comună, implicând ACPART, institutii de învătământ superior, angajatori, asociatii profesionale eto, si este corelat metodologic cu Registrul national al calificărilor (RNC).

Responsabilitatea proiectării, implementării si permanentei actualizări a RNCIS revine ACPART.

a) Proiectarea RNCIS constă în realizarea de către ACPART a următoarelor operatii:

- conceperea structurii acestuia;

- conceperea si dezvoltarea bazei de date cu informatiile despre calificările din învătământul superior;

- stabilirea unor strategii de comunicare eficientă cu institutiile-cheie si cu publicul larg;

- realizarea retelei informatice dedicate RNCIS, formată din MECI, ACPART, institutiile de învătământ superior si ceilalti furnizori de programe de studii universitare si postuniversitare.

Structura RNCIS

RNCIS cuprinde două sectiuni pentru descrierea fiecărei calificări: una generală si una specifică. Prima se referă la informatiile generale despre o calificare, iar a doua sectiune cuprinde date despre institutiile care oferă formare în această calificare si informatii despre competentele specifice asigurate de acestea.

Sectiunea generală, comună unei calificări, cuprinde informatii:

- referitoare la nomenclatorul calificărilor:

- titlul obtinut de absolvent;

- denumirea calificării;

- domeniul de studii;

- programul de studii;

- codul calificării.

- referitoare la competentele asociate calificării:

- competentele minimale;

- domenii de activitate în care absolventul poate lucra;

- ocupatii posibile;

- relationarea cu Clasificarea ocupatiilor din România - COR;

- conexiuni cu alte calificări.

Sectiunea specifică cuprinde următoarele informatii:

- denumirea institutiei de învătământ superior, cu datele complete de identificare;

- denumirea facultătii;

- denumirea programului de studiu care conduce la calificarea în discutie;

- grila 2;

- planul de învătământ al programului de studiu.

Fiecare universitate va avea acces direct la propriile date din sectiunea specifică pentru a opera actualizări si completări în RNCIS, în anumite limite, cu notificarea prealabilă a ACPART.

RNCIS va asigura transparenta CNCIS si va permite căutări simple sau avansate, în functie de criterii multiple, precum si obtinerea unor rapoarte privind aspecte ale calificărilor din învătământul superior din România.

b) Implementarea RNCIS contribuie la asigurarea transparentei si a lizibilitătii învătământului superior în raporturile cu piata muncii, în ceea ce priveste cunoasterea rezultatelor învătării, precum si compararea calificărilor obtinute în urma absolvirii diferitelor programe de studii furnizate de institutiile de învătământ superior. Pentru implementare, ACPART stabileste procedurile tehnice de pilotare si de experimentare, precum si modalitătile de utilizare consecventă, regulată a acestui sistem de către toate institutiile implicate.

După încheierea fiecărei etape de realizare a CNCIS, rezultatele partial obtinute vor fi introduse în RNCIS. După parcurgerea tuturor celor 4 etape de descriere a calificărilor prezentate la pct. 3, versiunile finale vor fi introduse în RNCIS.

c) Actualizarea RNCIS presupune:

- definirea procedurilor si instrumentelor de actualizare periodică a calificărilor;

- monitorizarea programelor de formare si a modalitătilor de evaluare si certificare a calificărilor;

- stabilirea mecanismelor de corelare cu alte cadre nationale ale calificărilor;

- elaborarea metodologiei de introducere a unei noi calificări în RNCIS.

ACPART asigură periodic actualizarea RNCIS pe site-ul institutiei.

ACPART notifică MECI si CNFPAasupra actualizării RNCIS.

Registrul este un construct multi-actor si un instrument de interes national si international de informare:

- RNCIS reprezintă rezultatul conlucrării mai multor categorii de institutii/organisme, în calitate de actori direct implicati în dezvoltarea si implementarea sa, precum si de beneficiari: MECI, ACPART, institutii de învătământ superior, dar si actori/organisme din mediul social si economic;

- RNCIS este disponibil în varianta sa electronică în limbile română si engleză, asigurând transparenta si lizibilitatea învătământului superior românesc pentru angajatori, asociatii profesionale, sindicate, patronate, profesori, studenti eto RNCIS este public, putând fi accesat la nivel national, european si international.

6. Anexe la metodologie

Anexa nr. 1 - Grila 1

Anexa nr. 1 bis - Grila 1 optională

Anexa nr. 1a - Grila 1L

Anexa nr. 1b - Grila 1M

Anexa nr. 1c - Grila 1D

Anexa nr. 2 -Grila 2

Anexa nr. 3 - Fisa disciplinei

Anexa nr. 4 - Formularul de aplicatie pentru validarea unei calificări universitare

Anexa nr. 5 - Rezumatul descrierii calificării în cadrul Registrului national al calificărilor din învătământul superior

Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta metodologie.


 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

Domeniul fundamental.............................. Domeniul de studii.................................. Programul de studii......................................

 

Grila 1 - Descrierea domeniului/programului de studii prin competente profesionale si competente transversale

 

Denumirea calificării

...............................

Nivelul calificării

..............................

Ocupatii posibile:

Competente profesionale*

 

 

Descriptori de nivel ai elementelor structurale ale competentelor profesionale**

C1

C2

C3

C4

C5

C6

CUNOSTINTE

 

 

 

 

 

 

1.

C1.1

C2.1

C3.1

C4.1

C5.1

C6.1

2.

C1.2

C2.2

C3.2

C4.2

C5.2

C6.2

ABILITĂTI

 

 

 

 

 

 

3.

C1.3

C2.3

C3.3

C4.3

C5.3

C6.3

4.

C1.4

C2.4

C3.4

C4.4

C5.4

C6.4

5.

C1.5

C2.5

C3.5

C4.5

C5.5

C6.5

Standarde minimale de performantă pentru evaluarea competentei:

 

 

 

 

 

 

 

Descriptori de nivel ai competentelor transversale**

Competente transversale

Standarde minimale de performantă pentru evaluarea competentei

6.

CT1

 

7.

CT2

 

8.

CT3

 

 

* Se vor identifica maximum 6 competente profesionale.

** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentati în matricea Cadrului national al calificărilor din învătământul superior (figura 1), în functie de nivelul calificării (licentă/masterat/doctorat).

 

ANEXA Nr. 1

bis la metodologie

 

Universitatea....................................... Facultatea..........................................

Domeniul fundamental............................... Domeniul de studii................................. Programul de studii...............................

 

Grila 1 - Elemente specifice de descriere a domeniului/programului de studii*

 

Denumirea calificării

Ocupatii posibile:

Nivelul calificării

 

Competente profesionale*

 

 

Descriptori de nivel ai elementelor structurale ale competentelor profesionale**

C7

C8

 

CUNOSTINTE

 

 

 

1.

C7.1

C8.1

 

2.

C7.2

C8.2

 

ABILITATI

 

 

 

3.

C7.3

C8.3

 

4.

C7.4

C8.4

 

5.

C7.5

C8.5

 

Standarde minimale de performantă pentru evaluarea competentei:

 

 

 

 

* Se vor mentiona maximum 3 competente.

** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentati în matricea Cadrului national al calificărilor din învătământul superior (figura 1), în functie de nivelul calificării (licentă/masterat/doctorat).

 


Descriptori de nivel ai competentelor transversale**

Competente transversale

Standarde minimale de performantă pentru evaluarea competentei

6.

CT1

 

7.

CT2

 

8.

CT3

 

 

** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentati în matricea Cadrului national al calificărilor din învătământul superior (figura 1), în functie de nivelul calificării (licentă/masterat/doctorat).

 

ANEXA Nr. 1 a

la metodologie

 

Domeniul fundamental...............................Domeniul de studii...................................Programul de studii.....................................

 

Grila 1L - Descrierea domeniului/programului de studii prin competente profesionale si competente transversale

 

Denumirea calificării:...........................

Nivelul calificării: LICENTĂ

Ocupatii posibile:

Competente profesionale*

Descriptori de nivel ai elementelor structurale ale competentelor profesionale**

C1

C2

C3

C4

C5

C6

CUNOSTINTE

1. Cunoasterea, întelegerea conceptelor, teoriilor si metodelor de bază ale domeniului si ale ariei de specializare; utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională

C1.1

C2.1

C3.1

C4.1

C5.1

C6.1

2. Utilizarea cunostintelor de bază pentru explicarea si interpretarea unor variate tipuri de concepte, situatii, procese, proiecte etc. asociate domeniului

C1.2

C2.2

C3.2

C4.2

C5.2

C6.2

ABILITĂTI

3. Aplicarea unor principii si metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situatii bine definite, tipice domeniului în conditii de asistentă calificată

C1.3

C2.3

C3.3

C4.3

C5.3

C6.3

4. Utilizarea adecvată de criterii si metode standard de evaluare, pentru a aprecia calitatea, meritele si limitele unor procese, programe, proiecte, concepte, metode si teorii

C1.4

C2.4

C3.4

C4.4

C5.4

C6.4

5. Elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea unor principii si metode consacrate în domeniu

C1.5

C2.5

C3.5

C4.5

C5.5

C6.5

Standarde minimale de performantă pentru evaluarea competentei:

 

 

 

 

 

 

 

Descriptori de nivel ai competentelor transversale**

Competente transversale

Standarde minimale de performantă pentru evaluarea competentei

6. Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în conditii de autonomie restrânsă si asistentă calificată

CT1

 

7. Familiarizarea cu rolurile si activitătile specifice muncii în echipă si distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate

CT2

 

8. Constientizarea nevoii de formare continuă; utilizarea eficientă a resurselor si tehnicilor de învătare, pentru dezvoltarea personală si profesională

CT3

 

* Se vor identifica maximum 6 competente profesionale.

** Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentati în matricea Cadrului national al calificărilor din învătământul superior (figura 1), în functie de nivelul calificării (licentă/masterat/doctorat).


 

ANEXA Nr. 1 b

la metodologie

 

Domeniul de studii.................................Programul de studii........................................Tipul de master...................................

 

Grila 1M - Descrierea programului de studii prin competente profesionale si competente transversale

 

Denumirea calificării:........................

Nivelul calificării: MASTERAT

Ocupatii posibile:

 

Preconditii de acces:

Competente profesionale*

Descriptori de nivel ai elementelor structurale ale competentelor profesionale**

C1

C2

C3

C4

C5

C6

CUNOSTINTE

1. Cunoasterea aprofundată a unei arii de specializare si, în cadrul acesteia, a dezvoltărilor teoretice, metodologice si practice specifice programului; utilizarea adecvată a limbajului specific în comunicarea cu medii profesionale diferite

C1.1

C2.1

C3.1

C4.1

C5.1

C6.1

2. Utilizarea cunostintelor de specialitate pentru explicarea si interpretarea unor situatii noi, în contexte mai largi asociate domeniului

C1.2

C2.2

C3.2

C4.2

C5.2

C6.2

ABILITĂTI

3. Utilizarea integrată a aparatului conceptual si metodologic, în conditii de informare incompletă, pentru a rezolva probleme teoretice si practice noi

C1.3

C2.3

C3.3

C4.3

C5.3

C6.3

4. Utilizarea nuantată si pertinentă de criterii si metode de evaluare, pentru a formula judecăti de valoare si a fundamenta decizii constructive

C1.4

C2.4

C3.4

C4.4

C5.4

C6.4

5. Elaborarea de proiecte profesionale si/sau de cercetare, utilizând inovativ un spectru variat de metode cantitative si calitative

C1.5

C2.5

C3.5

C4.5

C5.5

C6.5

Standarde minimale de performantă pentru evaluarea competentei: