MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 546/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

PARTEA I

Anul 177 (XXI) - Nr. 546            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Joi, 6 august 2009

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            776. - Hotărâre privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile

 

            839. - Hotărâre pentru modificarea si completarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2001 privind atestarea domeniului public al judetului Hunedoara, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Hunedoara

 

            851. - Hotărâre pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 71/1997 privind autorizarea societătilor comerciale care desfăsoară activităti de transport maritim international

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            187. - Ordin al directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală privind modificarea si completarea Normei de metrologie legală NML 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor (cinemometre)", aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301/2005

 

            515. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale privind modificarea Normelor metodologice privind conditiile de acordare a sprijinului financiar în vederea promovării vinurilor pe pietele tărilor terte în campaniile viticole 2008/2009- 2012/2013, cheltuielile eligibile, modalitătile de plată, de verificare si control, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 218/2009

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

            Hotărârea din 11 octombrie 2007 în Cauza Larco si altii împotriva României


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 1.680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 30 decembrie 2008, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - Prezenta hotărâre se aplică ajutoarelor acordate întreprinderilor din toate sectoarele, cu exceptia celor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei, astfel:

a) ajutoarelor care favorizează activitătile în sectorul pescuitului si acvaculturii, astfel cum sunt reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a pietelor în sectorul produselor pescăresti si de acvacultura;

b) ajutoarelor care favorizează activitătile în domeniul productiei primare de produse agricole cuprinse în anexa I la Tratatul de instituire a Comunitătilor Europene;

c) ajutoarelor care favorizează activitătile în domeniul prelucrării si comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:

- atunci când valoarea ajutorului este stabilită pe baza pretului sau a cantitătii unor astfel de produse achizitionate de ia producători primari sau comercializate de către întreprinderile în cauză; sau

- atunci când acordarea ajutorului este conditionată de obligatia de a fi directionat, partial sau integral, către producătorii primari;

d) ajutoarelor care favorizează activitătile în sectorul cărbunelui;

e) ajutoarelor regionale care favorizează activitătile în sectorul siderurgic;

f) ajutoarelor regionale care favorizează activitătile în sectorul constructiilor navale;

g) ajutoarelor regionale care favorizează activitătile în sectorul fibrelor sintetice."

2. La articolul 11, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Ajutorul de stat se acordă dacă beneficiarul a prezentat o cerere în acest scop si autoritatea responsabilă de administrarea schemei a confirmat ulterior în scris că, sub rezerva unor verificări mai detaliate, proiectul îndeplineste în principiu conditiile de eligibilitate stabilite în schemă înaintea începerii lucrărilor. Dacă lucrările încep anterior îndeplinirii acestei conditii, întregul proiect nu mai este eligibil pentru ajutor."

3. Articolul 17 va avea următorul cuprins:

„Art. 17. -Anexele nr. 2-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre."

4. Anexa nr. 1 „Lista sectoarelor de activitate pentru care nu seacordă ajutoare de stat" se abrogă.

5. În anexa nr. 2, la capitolul I „Acordarea ajutorului de stat regional pentru investitia initială", punctul 2, subpunctul 2.1 va avea următorul cuprins:

„2.1. Prin active corporale se întelege activele constând în constructii industriale si echipamente. În sectorul transporturilor mijloacele de transport si echipamentele de transport sunt active care nu pot beneficia de ajutoare regionale. În cazul achizitionării unei noi unităti, trebuie luate în considerare numai costurile de cumpărare a activelor de la terti, cu conditia ca operatiunea să se facă în conditii de piată."

6. În anexa nr. 2, la capitolul I „Acordarea ajutorului de stat regional pentru investitia initială", punctul 4 va avea următorul cuprins:

„4. Ajutorul de stat se acordă în cadrul prezentei scheme dacă beneficiarul a prezentat o cerere de finantare în acest scop, însotită de documentatia prevăzută la anexa nr. 3, cap. V, pct. 1.2, si autoritatea responsabilă de administrarea schemei a confirmat ulterior în scris că, sub rezerva unor verificări mai detaliate, proiectul îndeplineste în principiu conditiile de eligibilitate stabilite în schemă înaintea începerii lucrărilor. Dacă lucrările încep anterior îndeplinirii acestei conditii, întregul proiect nu va mai fi eligibil pentru ajutor."

7. În anexa nr. 2, la capitolul I „Acordarea ajutorului de stat regional pentru investitia initială", punctul 6, subpunctul 6.1 va avea următorul cuprins:

„6.1. Costurile aferente investitiilor în active corporale cuprind acele costuri legate de achizitionarea de clădiri industriale si echipamente. În sectorul transporturilor, costurile legate de achizitionarea mijloacelor de transport si echipamentelor de transport nu sunt costuri eligibile pentru a beneficia de ajutor regional."

8. În anexa nr. 3, la capitolul III „Criterii de eligibilitate", litera h) va avea următorul cuprins:

,,h) nu realizează investitii si creează locuri de muncă, pentru care solicită ajutor de stat în temeiul prezentei scheme în sectoarele de activitate stabilite la art. 3 din hotărâre."

9. În anexa nr. 3, la capitolul V „Procedură de acordare a alocării specifice individuale", punctul 2 „înregistrarea, evaluarea si selectia beneficiarilor", subpunctul 2.11, litera a) va avea următorul cuprins:

,,a) acordul pentru finantare, al cărui model este prevăzut în formularul nr. 2, care face parte integrantă din prezenta procedură, dacă proiectul îndeplineste conditiile de eligibilitate stabilite în schemă."

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 8 iulie 2009.

Nr. 776.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2001 privind atestarea domeniului public al judetului Hunedoara, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Hunedoara

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La anexa nr. 12 „Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al orasului Petrila" la Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2001 privind atestarea domeniului public al judetului Hunedoara, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Hunedoara, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 634 si 634 bis din 28 august 2002, cu modificările si completările ulterioare, sectiunea I „Bunuri imobile" se modifică si se completează după cum urmează:

a) - la pozitia nr. 12, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Avram lancu, cu îmbrăcăminte din balast si pământ, cu trotuare, L = 333 m, I = 5,8 m";

- la pozitia nr. 15, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Ana Colda, din pavaj cu piatră cubică, cu trotuare, L = 291 m, I = 9,5 m";

- la pozitia nr. 16, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Auselului, cu îmbrăcăminte din beton asfaltic, cu trotuare, L = 764 m, I = 7,8 m";

- la pozitia nr. 17, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Bucuresti, cu îmbrăcăminte din pietris, cu trotuare, L = 390 m, I = 8 m";

- la pozitia nr. 20, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Bobâlna, cu îmbrăcăminte din pietris, cu trotuare, L= 102 m, l = 4,6m";

- la pozitia nr. 30, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada George Cosbuc, cu îmbrăcăminte din balast si pământ, cu trotuare, L = 360 m, I = 5,75 m";

- la pozitia nr. 32, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Câmpului, cu îmbrăcăminte din balast si pământ, cu trotuare, L = 472 m, I = 5,75 m";

- la pozitia nr. 35, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Closca, cu îmbrăcăminte din balast si pământ, cu trotuare, L = 343 m, I = 6,75 m";

- la pozitia nr. 36, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Crisan, cu îmbrăcăminte din balast si pământ, cu trotuare, L = 667 m, I = 6,75 m";

- la pozitia nr. 61, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Mihai Eminescu, cu îmbrăcăminte din balast si pământ cu trotuare, L = 1.082 m, I = 9,5 m";

- la pozitia nr. 64, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Grivitei, cu îmbrăcăminte din pietris, cu trotuare, L = 123 m, I = 6,75 m";

- la pozitia nr. 66, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Horea, cu îmbrăcăminte din pietris, cu trotuare, L = 713 m, I = 8,75 m";

- la pozitia nr. 68, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Independentei, cu îmbrăcăminte din pietris, cu trotuare, L = 596 m, I = 7,6 m";

- la pozitia nr. 69, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Petre Ispirescu, cu îmbrăcăminte din balast si pământ, cu trotuare, L = 131 m, I = 7,5 m";

- la pozitia nr. 71, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada înfrătirii, cu îmbrăcăminte din balast si pământ, cu trotuare, L = 363 m, I = 5,3 m";

- la pozitia nr. 73, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Jiet, cu îmbrăcăminte din balast si pământ, cu trotuare, L = 3.000 ni, I = 7,8 m";

- la pozitia nr. 82, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Luceafărului, cu îmbrăcăminte din pietris, cu trotuare, L= 138 m, I = 8 m";

- la pozitia nr. 92, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada 1 Mai, cu îmbrăcăminte din balast, cu trotuare, L = 265 m, I =7,5 m";

- la pozitia nr. 98, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Pietei, cu îmbrăcăminte din pietris, cu trotuare, L = 134 m, I = 6,8 m";

- la pozitia nr. 102, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Parcului, cu îmbrăcăminte din beton asfaltic, cu trotuare, L = 630m, l = 11,5 m";

- la pozitia nr. 121, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Scânteii, cu îmbrăcăminte din pietris, cu trotuare, L = 260 m, I = 6,75 m";

- la pozitia nr. 122, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Surianu, cu îmbrăcăminte din pietris, cu trotuare, L = 213 m, l = 10,5 m";

- la pozitia nr. 125, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Soimilor, cu îmbrăcăminte din pietris, cu trotuare, L = 630 m, I = 8,75 m";

- la pozitia nr. 127, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Tineretului, cu îmbrăcăminte din pietris, cu trotuare, L = 216m, l = 7,75m";

- la pozitia nr. 135, cod de clasificare 1.3.7.1, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Tăia, cu îmbrăcăminte din beton, fără trotuare, L = 2.799 m, I = 7,5 m" si cod de clasificare 1.3.7.3, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Strada Tăia, cu îmbrăcăminte din pământ, cu trotuare, L = 1.880 m, I = 5,75 m";

- la pozitia nr. 286, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: „Clădire administrativă S.C. Edil Urban Serv - S.A. Petrila";

- la pozitia nr. 287, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Constructie aferentă S.C. Edil Urban Serv - S.A. Petrila, parter din zidărie, acoperită cu tiglă, suprafată construită = 76 m";

- la pozitia nr. 288, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „Constructie aferentă S.C. Edil Urban Serv - S.A. Petrila, parter din zidărie, acoperită cu tiglă, suprafată construită = 27 m";

- la pozitia nr. 289, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „împrejmuire incintă clădire administrativă S.C. Edil Urban Serv - S.A. Petrila, din metal si plasă metalică, L = 76 m";

- la pozitia nr. 290, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: „S.C. Edil Urban Serv -S.A. Petrila";

- la pozitia nr. 291, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Clădire birouri ateliere S.C. Edil Urban Serv - S.A.";

- la pozitia nr. 292, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: „Clădire magazii S.C. Edil Urban Serv - SA.";


- la pozitia nr. 293, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: „Clădire seră Petrila";

- la pozitia nr. 296, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: „împrejmuire din metal incinta S.C. Edil Urban Serv - S.A.";

b) se abrogă pozitiile nr. 160, 170, 179, 182, 185, 198 si 199;

c) se completează cu 31 noi pozitii, pozitiile nr. 308-338, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul administratiei si internelor,

Dan Nica

 

Bucuresti, 22 iulie 2009.

Nr. 839.

 

ANEXA

 

Completări la inventarul bunurilor care apartin domeniului public al orasului Petrila, judetul Hunedoara

 

Nr. crt.

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Elemente de identificare

Anul dobândirii sau, după caz, al dării în folosintă

Valoarea de inventar

- în lei -

Situatia juridică actuală

0

1

2

3

4

5

6

308.

1.6.6.

Parcare Cartierul Muncii, bl. 231

Parcare pietruită, suprafata = 432 m2, L = 36m, l = 12 m

2001

46.100

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

309.

1.6.6.

Parcare Cartierul Muncii, bl.A1,A2, A3, A4

Parcare pietruită, suprafata = 140 m2, L = 70m, l = 2m

2001

15.000

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

310.

1.6.6.

Parcare Cartierul Muncii CT.6

Parcare pietruită, suprafata = 385 m2, L = 35m, l = 11 m

2001

41.100

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

311.

1.6.6.

Parcare Cartierul Muncii, bl. 02

Parcare pietruită, suprafata = 64 m2, |_= 16 m, I = 4m La capătul blocului, spre B 9

2001

6.870

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

312.

1.6.6.

Parcare Cartierul Muncii, bl. B7

Parcare pietruită, suprafata = 147 m2, L = 42m, 1 = 3,5 m

2001

15.660

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

313.

1.6.6.

Parcare Cartierul Muncii, bl. B5

Parcare pietruită, suprafata = 147 m2, L = 42m, 1 = 3,5 m

2001

15.660

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

314.

1.6.6.

Parcare Cartierul Muncii, bl. B5

Parcare pietruită, suprafata = 30 m2, L= 15 m, I = 2,5 m

2001

3.160

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

315.

1.6.6.

Parcare Cartierul Muncii, bl. 4

Parcare pietruită, suprafata = 385 m2, L = 35m, I = 11 m

2001

41.120

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

316.

1.6.6.

Parcare Cartierul Muncii, bl. B8

Parcare pietruită, suprafata = 125 m2, L = 25m, I = 5 m

2001

13.300

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

317.

1.6.6.

Parcare Cartierul Muncii, între bl. B14 si B10

Parcare pietruită, suprafata = 125 rri2, L = 25 m, I = 5 m

2001

13.300

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

318.

1.6.6.

Parcare Cartierul Muncii, între bl. B14 si bl. 317

Parcare pietruită, suprafata = 64m2, |_= 16 m, l = 4m

2001

8.500

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

319.

1.6.6.

Parcare Cartierul Muncii, bl. 317

Parcare pietruită, suprafata = 200 rri2, L = 40 m, I = 5 m

2001

21.400

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

320.

1.6.6.

Parcare Cartierul Muncii, bl. 1

Parcare pietruită, suprafata = 60 rri2, |_= 15 m, I = 4 m

2001

6.420

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

321.

1.6.6.

Parcare Cartierul Muncii

Parcare pietruită, suprafata = 600 rri2, L = 40 m, I = 15 m Parcare microbuze

2001

64.100

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

 

322.

1.6.6.

Parcare Cartierul 6 August, bl. 7

Parcare pietruită, suprafata = 116 m2, L = 35m, 1 = 3,3 m în fata blocului 7

2001

12.390

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

323.

1.6.6.

Parcare Cartierul 6 August, bl. 1

Parcare pietruită, suprafata = 75 m2, |_= 15 m, I = 5 m

2001

8.000

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

324.

1.6.6.

Parcare Cartierul 6 August, bl. 7

Parcare pietruită, suprafata = 45 m2, L = 9 m, I = 5 m La coltul blocului 7

2001

4.840

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

325.

1.6.6.

Parcare Cartierul 6 August

Parcare pietruită, suprafata = 50m2, L= 10 m, l = 5m Lângă atelierul de la Scoala „Ana Colda"

2001

5.300

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

326.

1.6.6.

Parcare Cartierul 6 August, bl.6

Parcare pietruită, suprafata = 68m2, L= 17 m, l = 4m

2001

7.220

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

327.

1.6.6.

Parcare Scoala „Ana Colda"

Parcare pietruită, suprafata = 95 m2, L= 19 m, I = 5 m

2001

10.140

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

328.

1.6.6.

Parcare, Republicii bl. 287

Parcare pietruită, suprafata = 250 m2, L = 50 m, I = 5 m în spatele blocului 287

2001

26.700

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

329.

1.6.6.

Parcare Pompieri

Parcare pietruită, suprafata = 75 m2, L= 15 m, I = 5 m

2001

8.000

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

330.

1.6.6.

Parcare Politie P1

Parcare pietruită, suprafata = 225 m2, L= 15 m, I = 15 m

2001

16.900

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

331.

1.6.6.

Parcare Politie P2

Parcare pietruită, suprafata = 1.050 m2, L = 35m, I = 30 m

2001

78.900

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

332.

1.3.7.1.

Strada Jiet

Stradă cu îmbrăcăminte din balast si pământ, cu trotuare, L = 6.054 m, I = 5,3 m

1951

405.800

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

333.

1.3.7.1.

Strada Ion Creangă

Stradă cu îmbrăcăminte din pietris, cu trotuare, L = 420 m, l = 8m

 

55.900

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

334.

1.3.7.1.

Strada Progresului

Stradă cu îmbrăcăminte din pietris, cu trotuare, L = 229 m , I = 7,5 m

 

40.100

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

335.

1.6.5.

Teren împrejmuit

Teren împrejmuit aferent centralei termice nr. 3, Petrila

1966

14.300

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

336.

1.6.5.

Teren împrejmuit

Teren împrejmuit, aferent centralei termice nr. 9, Petrila, suprafata = 319 m2

1989

4.470

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

337.

1.6.5.

Teren împrejmuit

Teren împrejmuit, aferent centralei termice nr. 10, Petrila

1987

3.980

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

338.

1.6.5.

Teren

Teren aferent centralei termice nr. 11, Petrila

1989

5.290

Domeniul public al orasului, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Orasului Petrila nr. 78/2009

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 71/1997 privind autorizarea societătilor comerciale care desfăsoară activităti de transport maritim international

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 71/1997 privind autorizarea societătilor comerciale care desfăsoară activităti de transport maritim international, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 20 martie 1997, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 22 iulie 2009.

Nr. 851.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Normei de metrologie legală NML 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor (cinemometre)", aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301/2005

 

În temeiul Ordonantei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 11/1994, cu modificările si completările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea si functionarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările si completările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. I. - Norma de metrologie legală NML 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor (cinemometre)", aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 si 1.102 bis din 7 decembrie 2005, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Unitătile din structura si în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Biroului Roman de Metrologie Legala,

Fănel lacobescu

 

Bucuresti, 14 iulie 2009.

Nr. 187.

 

ANEXĂ

 

MODIFICĂRI SI COMPLETĂRI

la Norma de metrologie legală NML 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor (cinemometre)"

 

1. La punctul 1, subpunctul 1.1 se modifică si va avea următorul cuprins:

„1.1. Prezenta normă de metrologie legală stabileste cerintele metrologice si tehnice pe care trebuie să le îndeplinească cinemometrele utilizate la măsurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor pe drumurile publice, în scopul aplicării prevederilor legiSIatiei rutiere.

Prezenta normă de metrologie legală se referă atât la cinemometrele care functionează numai în regim stationar, cât si la cinemometrele care functionează atât în regim stationar, cât si în regim de deplasare a autovehiculului pe care sunt instalate, denumit în continuare autovehicul de patrulare."

2. La punctul 1, subpunctul 1.3 se modifică si va avea următorul cuprins:

„1.3. Cinemometrele sunt mijloace de măsurare care măsoară de la distantă si afisează viteza de deplasare a autovehiculelor aflate în miscare în traficul rutier, independent de caracteristicile acestora."

3. La punctul 1, subpunctul 1.4 se modifică si va avea următorul cuprins:

„1.4. După destinatia utilizării lor, cinemometrele se pot clasifica în:

a) cinemometre destinate a fi utilizate numai în regim stationar, care pot fi instalate atât pe autovehicule de patrulare, cât si în exteriorul acestora, pe teren, pe un amplasament special amenajat;

b) cinemometre destinate a fi utilizate atât în regim stationar, cât si în regim de deplasare a autovehiculului de patrulare."

4. Punctul 2 se modifică si va avea următorul cuprins:

„2. Terminologie

2.1. cinemometru - mijloc de măsurare si înregistrare a vitezei autovehiculelor care circulă pe drumurile publice, utilizat la supravegherea traficului rutier;

2.2. cinemometru radar-cinemometru al cărui principiu de functionare se bazează pe efectul Doppler;

2.3. cinemometru distantă-timp - cinemometru al cărui principiu de functionare se bazează pe măsurarea timpului în care autovehiculul parcurge distanta dintre senzori;

2.4. cinemometru laser (LADAR, LIDAR) - cinemometru al cărui principiu de functionare se bazează pe utilizarea undelor laser;

2.5. simulare în conditii de laborator- simulare a măsurării vitezei de către cinemometru, prin aplicarea unor semnale electrice cu frecventa corespunzătoare frecventei Doppler (în cazul cinemometrelor radar), sau prin simularea de orice natură a deplasării autovehiculului."

5. La punctul 3 subpunctul 3.1, paragraful 3.1.1 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.1.1. Erori maxime tolerate pentru măsurarea vitezei: a) pentru măsurarea vitezei, simulată în conditii de laborator, eroarea maximă tolerată este de:

- ± 1 km/h pentru viteze până la 100 km/h;


- ± 1 % din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h;

b) pentru măsurarea vitezei, în conditii normale de trafic, pentru cinemometrele care functionează numai în regim stationar, eroarea maximă tolerată este de:

- ±3 km/h pentru viteze până la 100 km/h;

- ± 3 % din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h;

c) pentru măsurarea vitezei, în conditii normale de trafic, pentru cinemometrele care functionează atât în regim stationar, cât si în regim de deplasare, eroarea maximă tolerată este de:

- în regim stationar, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic, eroarea maximă tolerată este cea prevăzută la lit. b);

- în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului de patrulare, eroarea maximă tolerată este cea prevăzută la lit. b);

- în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic, eroarea maximă tolerată este de:

- ±4 km/h pentru viteze până la 100 km/h;

- ± 4 % din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h."

6. La punctul 3 subpunctul 3.1, paragraful 3.1.3 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.1.3. Cinemometrul trebuie să-si păstreze caracteristicile metrologice si tehnice si în următoarele conditii de climă:

- depozitare la temperatura de -25°C timp de două ore;

- depozitare la temperatura de +70°C (căldură uscată) timp de două ore.

Pe parcursul acestor probe cinemometrul nu trebuie să fie alimentat cu energie electrică.

După fiecare dintre aceste probe cinemometrul trebuie să îndeplinească cerintele specificate la paragraful 3.1.1."

7. La punctul 3 subpunctul 3.1, paragraful 3.1.4 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.1.4. Cinemometrul trebuie să fie supus la socuri mecanice, astfel: asezat pe o suprafată rigidă, se înclină în jurul unei laturi a suprafetei sale de bază, astfel încât capătul opus să fie ridicat la o înăltime de 50 mm, apoi este lăsat să cadă. Se repetă procedeul de mai sus în jurul fiecărei laturi a suprafetei de bază.

După efectuarea acestor încercări, cinemometrul trebuie să îndeplinească cerintele specificate la paragraful 3.1.1."

8. La punctul 3 subpunctul 3.1, paragraful 3.1.5 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.1.5. Părtile componente ale cinemometrului care sunt amplasate în exterior trebuie să fie supuse unei probe de căldură umedă cu condensare, astfel: imediat după depozitarea la temperatura de -25°C, aparatele se aduc într-un mediu cu temperatura de +20°C si umiditate relativă de circa 80%, se alimentează si se mentin în această stare până ajung la temperatura ambiantă.

în aceste conditii cinemometrul trebuie să îndeplinească cerintele specificate la paragraful 3.1.1."

9. La punctul 3 subpunctul 3.1, paragraful 3.1.6 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.1.6. Părtile componente ale cinemometrului care sunt amplasate în exterior trebuie să aibă un grad de protectie adecvat rezistentei la jet de apă. Imediat după efectuarea probelor de determinare a gradului de protectie, cinemometrul trebuie să îndeplinească cerintele specificate la paragraful 3.1.1."

10. La punctul 3 subpunctul 3.2, paragraful 3.2.2 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.2.2. Carcasele cinemometrului trebuie să protejeze cinemometrul la atingere, praf, umiditate si să fie prevăzute cu posibilităti de sigilare, atât pentru sigiliile producătorului, cât si pentru sigiliile metrologice."

11. La punctul 3 subpunctul 3.2, paragraful 3.2.8 se abrogă.

12. La punctul 3 subpunctul 3.3, paragraful 3.3.1 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.3.1. Cinemometrele prezentate la încercări pentru obtinerea aprobării de model trebuie să fie însotite de un manual de utilizare, care va fi acceptat odată cu acordarea aprobării de model pentru cinemometru. Acest manual trebuie să permită întelegerea si identificarea tuturor functiilor pe care le poate îndeplini aparatul si trebuie să cuprindă cel putin următoarele informatii:

- descrierea principiului de functionare a cinemometrului;

- explicarea detaliată a functionării variantei constructive adoptate;

- detalii specifice tipului particular de cinemometru (dispozitiv de vizare, unghi de incidentă, discriminator de sens, dispozitive care să permită fixarea paralelă a barierelor de lumină pe carosabil si altele asemenea) acolo unde sunt aplicabile;

- specificarea conditiilor normale de functionare;

- instructiuni detaliate de instalare, punere în functiune si utilizare a cinemometrului; aceste instructiuni trebuie să facă precizări cu privire la reglajele necesare pentru toate modalitătile de instalare prevăzute (la marginea soselei, pe un amplasament special amenajat, în interiorul unui autovehicul de patrulare eto);

- specificarea factorilor de influentă care pot afecta exactitatea măsurărilor."

13. La punctul 3 subpunctul 3.3, paragraful 3.3.3 se abrogă.

14. La punctul 3 subpunctul 3.3, paragraful 3.3.4 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.3.4. Cinemometrul utilizat în regim de deplasare trebuie să măsoare simultan atât viteza vehiculului-tintă, cât si viteza autovehiculului de patrulare."

15. La punctul 3, titlul subpunctului 3.4 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.4. Cerinte tehnice specifice functiilor de măsurare, prelucrare si afisare"

16. La punctul 3 subpunctul 3.4, paragraful 3.4.1 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.4.1. Componentele cinemometrului amplasate în exterior (bariere optice, inductive etc. sau elemente de altă natură, în functie de principiul constructiv) trebuie să fie montate în conformitate cu prevederile manualului de utilizare."

17. La punctul 3 subpunctul 3.4, paragraful 3.4.2 se abrogă.

18. La punctul 3 subpunctul 3.4, paragraful 3.4.3 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.4.3. Dacă cinemometrul este prevăzut cu circuitele de avertizare acustică si/sau optică, acestea trebuie să functioneze corect dacă valoarea vitezei înregistrate depăseste o valoare prestabilită."

19. La punctul 3 subpunctul 3.4, paragraful 3.4.4 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.4.4. Dacă cinemometrul este prevăzut cu functia de numărare (totalizare) pentru «număr de vehicule», respectiv «număr de depăsiri», indicatiile acestuia trebuie să se modifice cu câte o unitate (în sens crescător) la fiecare măsurare a vitezei, respectiv la fiecare depăsire a vitezei prestabilite."

20. La punctul 3 subpunctul 3.4, paragraful 3.4.5 se abrogă.

21. La punctul 3 subpunctul 3.4, paragraful 3.4.6 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.4.6. Mersul zilnic al ceasornicului cinemometrului trebuie să fie de cel mult ± 2 min./d. Dispozitivele destinate programării datei, respectiv a orei, trebuie să permită fixarea oricărei date calendaristice, respectiv a oricărei ore din zi."


22. La punctul 3, titlul subpunctului 3.5 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.5. Cerinte tehnice functionale specifice functiei de înregistrare"

23. La punctul 3 subpunctul 3.5, paragraful 3.5.1 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.5.1. Înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel putin următoarele:

- data si ora la care a fost efectuată măsurarea;

- valoarea vitezei măsurate;

- imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidentă numărul de înmatriculare al acestuia."

24. La punctul 3 subpunctul 3.5, paragraful 3.5.2 se abrogă.

25. La punctul 3 subpunctul 3.5, paragraful 3.5.3 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.5.3. Dacă cinemometrul este destinat si pentru functionarea pe timp de noapte, acesta trebuie să fie dotat cu un sistem de iluminare de tip «blit» (în cazul utilizării aparatelor de fotografiat) sau cu un reflector în infrarosu, dacă este utilizată o cameră de vederi sensibilă si în acest spectru. Aceste sisteme de iluminare trebuie să asigure efectuarea unor înregistrări clare, cu respectarea cerintelor specificate la paragraful 3.5.1."

26. La punctul 3, subpunctul 3.6 se abrogă.

27. La punctul 3, subpunctul 3.8 se abrogă.

28. Punctul 4 se abrogă.

29. La punctul 5, subpunctul 5.2 se modifică si va avea următorul cuprins:

„5.2. Atestarea legalitătii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice si eliberarea unor documente specifice, în conformitate cu prevederile instructiunilor de metrologie legală în vigoare.

5.2.1. În buletinele de verificare metrologică, eliberate în urma verificărilor initiale si a verificărilor periodice ale cinemometrelor montate pe masini, care functionează în regim stationar, sau atât în regim stationar cât si în regim de deplasare, trebuie să se mentioneze marca si numărul de înmatriculare ale autovehiculului de patrulare pe care este amplasat cinemometrul, legalitatea cinemometrului fiind valabilă numai pe autovehiculul pe care acesta era montat la momentul efectuării verificării metrologice.

5.2.2. În buletinele de verificare metrologică, eliberate în urma verificărilor initiale si a verificărilor periodice ale cinemometrelor fixe, montate pe un amplasament special amenajat, trebuie să se mentioneze amplasamentul exact al cinemometrului, legalitatea cinemometrului fiind valabilă numai pe amplasamentul prevăzut în buletinul de verificare metrologică."

30. Tabelul 1 „Cerinte metrologice si tehnice specifice modalitătilor de control metrologic legal" se modifică si va avea următorul cuprins:

 

 

 

 

„Nr. crt.

Cerinte metrologice si tehnice (pct. NML)

Aprobare de model

Verificare metrologică

initială

periodică

1.

3.1.1 a)/NML 021-05

Erori de măsurare a vitezei, simulată în conditii de laborator

X

-

-

2.

3.1.1 b)/NML 021-05

Erori de măsurare, în conditii normale de trafic, în regim stationar

X

X

X

3.

3.1.1 c)/NML 021-05

Erori de măsurare, în conditii normale de trafic, în regim stationar si în regim de deplasare

X

X

X

4.

3.1.2 a)/NML 021-05

Erori de măsurare la limitele domeniului de temperaturi

X

-

-

5.

3.1.2 b)/NML 021-05

Erori de măsurare în conditii de umiditate

X

-

-

6.

3.1.2 c)/NML 021-05

Erori de măsurare la limitele domeniului tensiunilor de alimentare

X

-

-

7.

3.1.2 d)/NML 021-05

Erori de măsurare în prezenta radiatiei electromagnetice

X

-

-

8.

3.1.2 e)/NML 021-05

Erori de măsurare în prezenta impulsurilor de interferentă

X

-

-

9.

3.1.2 f)/NML 021-05

Erori de măsurare după descărcări electrostatice

X

-

-

10.

3.1.2 g)/NML 021-05

Erori de măsurare în prezenta vibratiilor mecanice

X

-

-

11.

3.1.3/NML 021-05

Erori de măsurare după depozitare la cald si la frig

X

-

-

12.

3.1.4/NML 021-05

Erori de măsurare după proba de socuri mecanice

X

-

-


13.

3.1.5/NML 021-05

Erori de măsurare după proba de căldură umedă cu condensare

X

-

-

14.

3.1.6/N ML 021-05 Protectia la jet de apă

X

-

-

15.

3.2.1/NML 021-05 Constructie, materiale utilizate 2.7.5/NML 001-05

X

-

-

16.

3.2.2/NML 021-05 Carcase de protectie

X

-

-

17.

3.2.3/NML 021-05 Etichetă, inscriptionări

X

X

X

18.

3.2.4/NML 021-05

Comutatoare, functionare, inscriptionări

2.9.8/NML001-05

X

X

X

19.

3.2.5/NML 021-05

Valori afisate, unităti de măsură

2.9.7/NML 001-05

X

X

X

20.

3.2.6/NML 021-05 Functia de autotestare 2.7.6/NML 001-05

X

-

-

21.

3.2.7/NML 021-05 Domeniul de măsurare

X

-

-

22.

3.3.1/NML 021-05 Manual de utilizare 2.9.3/NML 001-05

X

-

-

23.

3.3.2/NML 021-05

Desfăsurarea procesului de măsurare

X

-

-

24.

3.3.4/NML 021-05

Diferentierea vitezelor la functionarea în regim de deplasare

X

-

-

25.

3.3.5/NML 021-05

Variatia tensiunii de alimentare în afara limitelor

X

-

-

26.

3.4.1/NML 021-05

Montarea componentelor amplasate în exterior

 

 

 

27.

3.4.3/NML 021-05

Avertizare acustică si/sau optică

X

-

-

28.

3.4.4/NML 021-05 Numărare măsurări efectuate

X

-

-

29.

3.4.6/NML 021-05

Mersul zilnic al ceasornicului

X

-

-

30.

3.5.1/NML 021-05 Continutul înregistrărilor

X

-

-

31.

3.5.3./NML021-05 Sistem de iluminare

X

-

-

32.

3.7/NML 021-05 Sigilii metrologice

X

X

x"


MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea Normelor metodologice privind conditiile de acordare a sprijinului financiar în vederea promovării vinurilor pe pietele tărilor terte în campaniile viticole 2008/2009-2012/2013, cheltuielile eligibile, modalitătile de plată, de verificare si control, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 218/2009

 

Văzând Referatul de aprobare al Directiei politici de piată în horticultura si industrie alimentară nr. 129.301 din 16 iulie 2009, având în vedere prevederile:

- Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului din 29 aprilie 2008 privind organizarea comună a pietei vitivinicole, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.493/1999, a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, a Regulamentului (CE) nr. 1.290/2005 si a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.392/86 si a Regulamentului (CE) nr. 1.493/1999;

- Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pietelor agricole si privind dispozitii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP"), cu modificările si completările ulterioare;

- Regulamentului (CE) nr. 555/2008 al Comisiei din 27 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pietei vitivinicole în ceea ce priveste programele de sprijin, comertul cu tările terte, potentialul de productie si privind controalele în sectorul vitivinicol;

- Regulamentului Comisiei (CEE) nr. 2.220/1985 al Comisiei din 22 iulie 1985 de stabilire a normelor comune de aplicare a regimului de garantii pentru produsele agricole, cu modificările si completările ulterioare;

- Legii nr. 1/2004 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei de Plăti si Interventie pentru Agricultură, cu modificările si completările ulterioare;

- Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală si Fondul european pentru pescuit si a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană si a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare si gestionare a datelor necesare desfăsurării politicii comune în domeniul pescuitului si a programului de control, inspectie si supraveghere în domeniul pescuitului si pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SĂPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare;

- Hotărârii Guvernului nr. 1.228/2008 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar comunitar producătorilor din sectorul vitivinicol, cu modificările ulterioare,

- Hotărârii Guvernului nr. 692/2009 privind anumite forme de sprijin financiar in sectorul horticol,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Normele metodologice privind conditiile de acordare a sprijinului financiar în vederea promovării vinurilor pe pietele tărilor terte în campaniile viticole 2008/2009-2012/20l3, cheltuielile eligibile, modalitătile de plată, de verificare si control, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 218/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 22 aprilie 2009, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 6, alineatele (3) si (9) vor avea următorul cuprins:

„(3) Data-limită de depunere la M.A.PD.R. a propunerilor de programe de promovare este 30 aprilie 2009, pentru campania viticolă 2008/2009, si 24 august, pentru campaniile viticole următoare.

(9) Comisia M.A.PD.R. va comunica solicitantilor rezultatul selectiei până la data de 20 mai 2009, pentru campania viticolă 2008/2009, si până la 24 septembrie, pentru campaniile viticole următoare.

2. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - Comisia M.A.PD.R. va transmite Agentiei de Plăti si Interventie pentru Agricultură rezultatul selectiei si originalul documentatiilor până la data de 3 iunie 2009, pentru campania viticolă 2008/2009, si până la 30 septembrie, pentru campaniile viticole următoare".

3. La articolul 8, alineatele (1) si (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Până la 23 iunie 2009, pentru campania viticolă 2008/2009, si până la 30 octombrie, pentru campaniile viticole următoare, Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură va încheia cu solicitantul selectionat contractul-tip de punere în aplicare a programului de promovare.

(2) încheierea contractului este conditionată de constituirea la dispozitia Agentiei de Plăti si Interventie pentru Agricultură de către solicitant sau în numele acestuia a unei garantii bancare de bună executie în cuantum de 2% din valoarea totală a sprijinului financiar comunitar si national."

4. La articolul 9, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 9. - (1) Plata sprijinului financiar se realizează conform Hotărârii Guvernului nr. 1.228/2008 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar comunitar producătorilor din sectorul vitivinicol, cu modificările ulterioare, si Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală si Fondul european pentru pescuit si a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană si a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare si gestionare a datelor necesare desfăsurării politicii comune în domeniul pescuitului si a programului de control, inspectie si supraveghere în domeniui pescuitului si pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, din bugetul M.A.PD.R., de la titlul VIII «Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile postaderare», articolui 56.06 «Programe din Fondul European de Garantare Agricolă»."

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 4 august 2009.

Nr. 515.


 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

 

HOTĂRÂREA

din 11 octombrie 2007

în Cauza Larco si altii împotriva României

 

(Cererea nr. 30.200/03)

În Cauza Larco si altii împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: domnii B.M. Zupancic, presedinte, C. Bîrsan, doamnele E. Fura-Sandstrom, A. Gyulumyan, domnul David Thor Bjorgvinsson, doamnele I. Ziemele, I. Berro-Lefevre, judecători, si domnul S. Quesada, grefier de sectie,

după ce a deliberat în camera de consiliu la data de 20 septembrie 2007,

pronuntă următoarea hotărâre, adoptată la această dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 30.200/03) îndreptată împotriva României, prin care un cetătean al acestui stat, domnul loan Larco (reclamantul) si 3 persoane juridice de drept român, Societatea Comercială Larco - Centrul International de Informare si Implementare a Inventiilor - S.R.L. (societatea Larco), Fundatia Stiintifică Internatională D.l. Mangeron (fundatia D.l. Mangeron) si Fundatia Stiintifică Larco - Centrul International de Informare si Implementare a Inventiilor lasi (fundatia Larco), denumite în continuare reclamantele, au sesizat Curtea la data de 5 iulie 2003 în temeiul art. 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (Conventia).

2. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul său, doamna Beatrice Ramascanu, ulterior de coagentul său, doamna Ruxandra Pasoi, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. La data de 15 iunie 2006, Curtea a hotărât să comunice cererea Guvernului. Invocând prevederile art. 29 § 3 din Conventie, aceasta a hotărât să se analizeze în acelasi timp admisibilitatea si temeinicia cauzei.

ÎN FAPT

I. Circumstantele cauzei

4. Reclamantul, domnul loan Larco, este un cetătean român, născut în anul 1940, si locuieste în lasi. Reclamantele, societatea Larco, fundatia D.l. Mangeron si fundatia Larco, sunt persoane juridice de drept român, înfiintate în anul 1993 (fundatia D.l. Mangeron) si, respectiv, în anul 1994, cu sediul social la domiciliul reclamantului, care este reprezentantul lor legal.

A. Geneza cauzei

5. În anul 1994, societatea Larco a obtinut un credit imobiliar, a cărui rambursare a fost garantată cu apartamentul în care se afla sediul său social si domiciliul reclamantului. Din cauza nerambursării creditului, acest apartament a fost scos la licitatie si cumpărat de o tertă societate comercială (denumită în continuare adjudecatara).

B. Procedura în evacuare a reclamantului din apartamentul în litigiu si contestatia împotriva executării silite

6. Prin Sentinta din data de 18 ianuarie 1999, Judecătoria lasi a admis actiunea adjudecatarei împotriva reclamantului si a dispus evacuarea acestuia din apartament. Prin Decizia din data de 4 octombrie 1999, Tribunalul lasi a respins apelul reclamantului. Acesta a formulat recurs împotriva respectivei decizii, dar nu a oferit Curtii alte informatii referitoare la solutionarea recursului.

7. La data de 14 octombrie 1999, la cererea adjudecatarei, un executor judecătoresc a comunicat reclamantului o somatie de a părăsi apartamentul.

8. La data de 22 octombrie 1999, reclamantul a sesizat Judecătoria lasi cu o contestatie la executare si a solicitat suspendarea executării silite până la solutionarea contestatiei.

9. La data de 1 noiembrie 1999, instanta a respins cererea de suspendare a executării silite.

10. În aceeasi zi, reclamantul a fost evacuat. Executorul a aplicat sigilii pe bunurile găsite în apartament, dintre care o parte le apartineau reclamantelor, si l-a informat pe reclamant că trebuia să le recupereze în cel mult 3 zile. Prin procesele-verbale din 13 si 21 decembrie 1999, executorul a constatat că reclamantul nu si-a recuperat bunurile si a procedat la inventarierea acestora.

11. La data de 22 decembrie 1999, în cadrul dosarului referitor la contestatia la executare, reclamantul a solicitat încă o dată suspendarea executării silite. În aceeasi zi, instanta a admis această cerere.

12. Conform afirmatiilor reclamantului, la datele de 28 decembrie 1999 si 4 ianuarie 2000, adjudecatara a asigurat transportul bunurilor din apartament si Ie-a depozitat în subsolul unui imobil, în conditii improprii. La data de 5 ianuarie 2000, reclamantul a informat politia despre acest lucru.

13. Prin Decizia definitivă din data de 30 noiembrie 2001, Curtea de Apel lasi a respins contestatia la executare.

C. Actiunile în despăgubiri formulate împotriva adjudecatarei

14. La data de 29 martie 2002, reclamantii au sesizat Tribunalul lasi cu mai multe actiuni prin care se solicita obligarea adjudecatarei la plata de despăgubiri pentru prejudiciile materiale si morale suferite prin continuarea executării silite după suspendarea executării si din cauza degradării bunurilor lor.

15. Actiunea reclamantului era motivată după cum urmează: „în urma unei executări silite ilegale a apartamentului (...),

pârâta a procedat la ridicarea titlurilor de proprietate, a diplomelor de studii, a fotografiilor de familie unice, pe care Ie-a îngrămădit în mai mult de o sută nouăzeci de saci de plastic, haine, încăltăminte, lucrări de specialitate si cărti fiind puse laolaltă cu vesela, făina, orezul, zahărul etc.

Desi legea interzice mutarea bunurilor fără acordul executorului judecătoresc, acestea au fost depozitate (...) în subsolul fostei cantine (...), în conditii improprii. Mirosul de canalizare, mucegaiul, sobolanii, soarecii, insectele, umiditatea si chiar inundatiile care au avut ioc acolo au distrus bunurile partial sau integral."

16. În actiunile lor, reclamantele au adăugat că nu primiseră nicio somatie de a-si pune la adăpost bunurile, ci că au fost puse în fata faptului împlinit, în măsura în care bunurile lor au fost ridicate si depozitate, fără stirea lor, în conditii improprii. Acestea au mai sustinut si imposibilitatea de a-si desfăsura activitatea din cauza executării silite ilegale.

17. Valoarea despăgubirilor solicitate de reclamant se ridica la 593.033 euro (EUR), din care 231.033 EUR cu titlu de daune materiale, iar 362.000 EUR cu titlu de daune morale.


Reclamantele solicitau despăgubiri în valoare totală de 8.265.380 EUR, din care 6.964.981 EUR cu titlu de daune materiale, iar 1.300.399 EUR cu titlu de daune morale.

18. Fiecare reclamant si-a prezentat pretentiile în mod detaliat.

19. Tribunalul Ie-a pus în vedere reclamantilor faptul că, în conformitate cu art. 2 din Legea nr. 146/1997, aveau obligatia de a achita taxe judiciare de timbru în valoare de 164.139.000 lei vechi românesti (ROL), respectiv 5.722,31 EUR, la cursul de schimb din 29 martie 2002 stabilit de Banca Natională a României, pentru reclamant, si de 2.446.635.750 ROL, respectiv 85.296,18 EUR, la cursul de schimb de la data respectivă, pentru reclamante.

20. Arătând că reclamantele nu desfăsurau activitate si că valoarea venitului lunar al reclamantului era de 3.221.000 ROL, si anume 112,29 EUR la cursul de schimb de la data respectivă, reclamantii au solicitat scutirea de la obligatia de plată a taxelor judiciare de timbru. Tribunalul a trimis cererile la Directia Generală a Finantelor Publice lasi (D.G.F.P.), organism subordonat Ministerului Finantelor.

21. La data de 9 mai 2002, D.G.F.R a transmis tribunalului o adresă, ale cărei concluzii sunt următoarele:

„(...) Ministerul Finantelor poate să acorde scutiri, reduceri, esalonări sau să amâne achitarea taxelor judiciare de timbru, în conditiile stabilite prin ordin al ministrului finantelor. Până la publicarea acestor norme în Monitorul Oficial, nu există un cadru legiSIativ pentru a răspunde cererilor de scutire de la plata taxelor judiciare de timbru."

22. Tribunalul a luat act de refuzul autoritătii fiscale de a admite cererile reclamantilor si a retinut că motivele acestui refuz nu sunt relevante în cauză. Prin urmare, prin sentintele nr. 784, 785, 786 si 787 din 10 iunie 2002, instanta a anulat actiunea reclamantului, pe cele ale fundatiilor Larco si D.l. Mangeron si, respectiv, pe cea a societătii Larco pentru neplata taxelor judiciare de timbru. Reclamantii au formulat recursuri, invocând că D.G.F.P nu s-a pronuntat asupra cererilor lor.

23. Prin deciziile nr. 263, 264, 265 si 266 din 24 martie 2003, Curtea de Apel lasi a respins recursul fundatiei Larco, pe cel al reclamantului, pe cel al societătii Larco, respectiv pe cel al fundatiei D.l. Mangeron ca neîntemeiate, confirmând sentintele pronuntate de tribunal.

II. Dreptul intern pertinent

24. Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru prevede, printre altele:

Articolul 1

„Actiunile si cererile introduse la instantele judecătoresti (...) sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, si se taxează în mod diferentiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani (...)."

Articolul 2

„Actiunile si cererile evaluabile în bani, introduse la instantele judecătoresti, se taxează astfel:

(...) peste 500.000.000 ROL, 13.215.000 ROL + 1% pentru ce depăseste 500.000.000 ROL."

Articolul 21 (în varianta sa anterioară Legii nr. 195/2004) „Ministerul Finantelor poate acorda scutiri, reduceri, esalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în conditiile stabilite prin ordin al ministrului finantelor."

25. După modificarea adusă prin Legea nr. 195/2004, acest articol prevede următoarele:

„Instanta judecătorească poate acorda scutiri, reduceri, esalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru în conditiile art. 74-81 din Codul de procedură civilă."

26. Ordinul ministrului de stat, ministrul justitiei, nr. 760/C/1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, prevede la art. 29 că modul de stabilire

a taxei judiciare de timbru poate face obiectul unei contestatii adresate Directiei generale a finantelor publice.

27. Conform art. 1 alin. 2 si 12 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2001, deciziile directiilor generale ale finantelor publice date în contestatiile împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru pot, la rândul lor, să fie contestate în fata instantei.

28. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2001 a fost abrogată prin Codul de procedură fiscală, intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2004.

ÎN DREPT

I. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 § 1 din Conventie

29. Reclamantii se plâng de faptul că anularea actiunilor lor, ca urmare a refuzului autoritătii fiscale de a îi scuti de plata taxelor judiciare de timbru, i-a lipsit de dreptul de acces la o instantă, astfel cum este acesta garantat de art. 6 § 1 din Conventie, care prevede următoarele:

„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil (...) a cauzei sale, de către o instantă (...) care va hotărî (...) asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil (...)."

30. Ei denuntă din perspectiva aceluiasi articol si insuficienta legiSIatiei privind taxele de timbru.

31. Întemeindu-se pe aceeasi prevedere, reclamantii sustin o încălcare a dreptului la un proces echitabil. Ei arată că, prin anularea actiunilor lor, instantele au comis grave erori în interpretarea si aplicarea legiSIatiei privind taxa judiciară de timbru.

A. Asupra admisibilitătii

32. Guvernul invocă o exceptie bazată pe lipsa calitătii de victimă a societătii Larco si a fundatiei D.l. Mangeron.

33. Guvernul observă că, în temeiul art. 34 din Conventie, Curtea poate fi sesizată cu cereri introduse de orice persoană fizică, orice organizatie neguvernamentală sau orice grup de particulari care se pretinde victima unei încălcări de către una dintre înaltele părti contractante a drepturilor recunoscute în Conventie. Guvernul adaugă că, în temeiul art. 35 din Conventie, Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne. Or, în spetă, actiunea solutionată prin Decizia nr. 264 din 24 martie 2003 a fost introdusă numai de către reclamantul loan Larco, iar actiunea solutionată prin Decizia nr. 263 din 24 martie 2003 a fost introdusă numai de fundatia Larco.

34. Rezultă, conform afirmatiilor Guvernului, că celelalte două reclamante nu au sesizat instantele nationale cu astfel de actiuni si, prin urmare, nu pot pretinde că au calitatea de victimă a unei încălcări a dreptului de acces la o instantă.

35. Guvernul citează în acest sens Cauza Asociatia si Liga pentru protectia cumpărătorilor de automobile Ana Abîd si alti 646 împotriva României, (dec), nr. 34.746/97, 10 iulie 2001, si invită Curtea să respingă, în temeiul art. 35 § 3 din Conventie, cererea introdusă de aceste două reclamante, pentru incompatibilitate ratione personae cu prevederile Conventiei.

36. Reclamantii nu au prezentat observatii asupra acestei chestiuni.

37. Curtea observă că actiunile solutionate prin deciziile nr. 265 si 266 din 24 martie 2003 ale Curtii de Apel lasi au fost introduse de societatea Larco si, respectiv, de fundatia D.l. Mangeron.

38. Prin urmare, ea apreciază că trebuie să respingă exceptia de incompatibilitate ratione personae invocată de Guvern.

B. Asupra fondului

39. Guvernul observă că dreptul de acces la o instantă nu este absolut, ci se pretează la limitări, deoarece, prin însăsi natura sa, el impune o reglementare din partea statului. Acesta observă că, potrivit jurisprudentei Curtii, o astfel de limitare poate fi si de natură financiară, cu conditia ca ea să urmărească un scop legitim si să existe un raport rezonabil de


proportionalitate între mijloacele utilizate si scopul urmărit (Kreuz împotriva Poloniei, nr. 28.249/95, §§ 52-55, CEDO 2001-VI).

40. Guvernul subliniază si că România nu este singurul stat membru al Consiliului Europei care le solicită reclamantilor să plătească taxe de timbru în cauzele civile si comerciale. Guvernul observă că în Polonia, o lege din anul 1967, modificată în 1996, prevede taxe judiciare de timbru ce variază între 5% si 8% din valoarea cererii evaluabile în bani. În Lituania, conform Codului de procedură civilă, reclamantii trebuie să plătească taxe judiciare de timbru în cotă de 5% (prorata), în timp ce în Ungaria o lege din 1990 prevede o cotă de 6% din valoarea solicitată. În Danemarca, reclamantul a cărui cerere depăseste 6.000 de coroane daneze trebuie să plătească taxe judiciare de timbru în procent de 2% din valoarea ce depăseste această sumă. În cazul în care cauza este deferită instantei în vederea analizării sale, trebuie achitate taxe suplimentare, reprezentând 1/5 din taxele deja plătite. În Austria, taxa de timbru se ridică la 400 EUR, la care se adaugă 1% din suma ce depăseste 726 EUR. Guvernul mai observă că în România, după exemplul Norvegiei, Belgiei, Poloniei, Italiei, Lituaniei, Danemarcei sau Austriei, taxele de timbru sunt achitate anticipat. Ele reprezintă contributii la bugetul de stat în Norvegia, Polonia, Danemarca si Finlanda, contributii la bugetul Ministerului Justitiei în Italia si sunt destinate să acopere cheltuielile de procedură în Lituania.

41. Guvernul consideră că această practică este conformă art. 6 § 1 din Conventie, avându-se în vedere că, potrivit jurisprudentei Curtii, obligatia de a plăti în fata instantelor civile taxe aferente cererilor cu care acestea sunt sesizate nu poate fi considerată drept o limitare a dreptului de acces la o instantă incompatibilă în sine cu art. 6 § 1 din Conventie (Kreuz mentionată mai sus, §§ 59 si 60). Taxele de procedură urmăresc un scop legitim prin faptul că au fost impuse în interesul unei bune administrări a justitiei (Tolstoy-MiloSIavsky împotriva Regatului Unit, 13 iulie 1995, seria A nr. 316-B, p. 80-81, § 61).

42. În plus, Guvernul consideră că obligatia însăsi de a plăti taxe judiciare de timbru prorata nu este contrară Conventiei. Guvernul citează Cauza Philis împotriva Greciei (nr. 18.989/91, Decizia din 12 octombrie 1994), în care Comisia a statuat că taxele judiciare de timbru, reprezentând 0,9% din valoarea solicitată, erau proportionale cu sumele solicitate de către reclamant si că, prin urmare, acestuia nu i s-a refuzat în mod arbitrar accesul la instantă.

43. Guvernul observă că, în spetă, taxele judiciare de timbru erau calculate în temeiul art. 2 din Legea nr. 146/1997, cu modificările si completările ulterioare, conform căruia, dacă valoarea solicitată depăseste 500.000.000 ROL, aceste taxe se ridică [a 13.215.000 ROL plus 1% din ce depăseste 500.000.000 ROL. În opinia Guvernului, diferenta dintre cele două procente (0,9% considerat conform art. 6 § 1 din Conventie si 1% aplicat în România) nu este decisivă, având în vedere în special suma enormă solicitată de reclamanti.

44. În ceea ce priveste posibilitatea ca reclamantii să fie scutiti de plata taxelor judiciare de timbru în temeiul art. 21 din legea mentionată mai sus, Guvernul afirmă că, în conformitate cu informatiile furnizate de Ministerul Finantelor, în perioada 1995-2002 au fost formulate 2.638 de cereri în acest sens, dintre care 1.450 au fost admise. Sprijinindu-se pe aceleasi informatii, Guvernul afirmă si că, în perioada mentionată mai sus, au fost formulate 211 cereri referitoare la reducerea taxelor de timbru aferente cauzelor civile, dintre care 133 au fost admise partial sau integral.

45. Mai mult, Guvernul consideră că această cauză este diferită de Cauza Weissman si altii împotriva României (nr. 63.945/00, Hotărârea din 24 mai 2006), având în vedere că, în spetă, Ministerul Finantelor nu era parte în procedură, spre deosebire de cauza mentionată mai sus.

46. Dimpotrivă, Guvernul consideră că această cauză este similară Cauzei V. M. împotriva Bulgariei (nr. 45.723/99, Hotărârea din 8 iunie 2006), în care Curtea a constatat lipsa încălcării dreptului de acces ia instantă. Guvernul observă că, în

spetă, ca si în cauza mentionată mai sus, reclamantii au solicitat scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru, cereri care au fost respinse. Guvernul observă că, în cauza mentionată mai sus, taxele judiciare de timbru se ridicau la 4% din valoarea solicitată, în timp ce în România aceste taxe reprezentau 1% din valoarea în cauză. De asemenea, el constată că salariul reclamantului loan Larco este egal cu salariul mediu din Bulgaria, adică 100 dolari americani (V.M. mentionată mai sus, §52).

47. Guvernul mai subliniază că un element esential care a determinat Curtea să constate lipsa încălcării dreptului de acces la o instantă este faptul că dreptul bulgar prevedea posibilitatea de a solicita scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru, or legiSIatia românească oferă si ea această posibilitate, în temeiul art. 21 din Legea nr. 146/1997. În cele două cauze, reclamantii au făcut uz de această posibilitate si cererile lor au fost respinse după ce au fost analizate de instante, care si-au motivat succint hotărârile (V.M. mentionată mai sus, § 56).

48. Guvernul subliniază că în cauză a fost asigurat un just echilibru între interesul statului de a încasa taxele judiciare de timbru, pe de o parte, si interesul reclamantului de a-si sustine cererile în fata instantelor, pe de altă parte.

49. De aceea, Guvernul consideră că art. 6 § 1 din Conventie a fost pe deplin respectat de către autoritătile române.

50. Reclamantii nu au prezentat observatii asupra acestei chestiuni.

51. Curtea observă că cererea cuprinde două laturi: prima se referă la lipsa de acces la o instantă, iar a doua vizează echitatea procedurilor. Însă, având în vedere faptul că instantele nu au analizat fondul actiunilor, ci doar le-au anulat, Curtea apreciază că nu este necesar să analizeze separat cererea reclamantilor referitoare la pretinsa inechitate a procedurilor (vezi Weissman si altii mentionată mai sus, § 32).

52. Curtea reaminteste că art. 6 § 1 din Conventie îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instantă cu orice contestatie referitoare la drepturile si obligatiile sale cu caracter civil. Astfel, acest articol consfinteste un „drept la o instantă", în cadrul căruia dreptul de acces, si anume dreptul de a sesiza instanta în materie civilă, nu constituie decât un singur aspect.

53. Cu toate acestea, la fel ca si Guvernul, Curtea admite că, potrivit jurisprudentei sale constante, „dreptul la o instantă" nu este absolut. El se pretează unor limitări deoarece, prin însăsi natura sa, el impune o reglementare din partea statului care poate să aleagă mijloacele pe care să le utilizeze în acest scop. In această privintă, Curtea reaminteste că ea nu a exclus niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justitiei pot să justifice impunerea unei restrictii de natură financiară în accesul unei persoane la o instantă (Tolstoy-MiloSIavsky mentionată mai sus, p. 80-81, §§ 61 si următoarele, si Kreuz mentionată mai sus, § 59).

54. În ciuda marjei de apreciere de care dispune statul în materie, Curtea subliniază că o limitare a accesului la o instantă nu este conformă art. 6 § 1 decât dacă are un scop legitim si dacă există un raport rezonabil de proportionalitate între mijloacele utilizate si scopul urmărit (Kreuz mentionată mai sus, § 55). „

55. În spetă, actiunile în despăgubiri introduse de reclamanti împotriva unei terte societăti comerciale au fost anulate pentru neplata taxelor judiciare de timbru (vezi paragrafele 22 si 23 de mai sus).

56. În ceea ce priveste în special obligatia de a plăti în fata instantelor civile o taxă judiciară corespunzătoare cererilor formulate, aceasta nu poate fi considerată ca o limitare a dreptului de acces la o instantă care ar fi, în sine, incompatibilă cu art. 6 § 1 din Conventie.

57. Cu toate acestea, Curtea reiterează faptul că valoarea taxelor, apreciată în lumina circumstantelor unei cauze concrete, inclusiv solvabilitatea reclamantului si faza de procedură în care limitarea respectivă este impusă, sunt factori care trebuie luati în


considerare pentru a stabili dacă partea interesată a beneficiat de dreptul său de acces la instantă sau dacă, din cauza valorii taxelor, accesul la o instantă a fost limitat într-o asemenea măsură încât dreptul este încălcat chiar în esenta sa (Tolstoy-MiloSIavsky mentionată mai sus, p. 80-81, §§ 63 si următoarele, si Kreuz mentionată mai sus, § 60).

58. Curtea observă că, în dreptul român, valoarea taxei judiciare de timbru este calculată sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei. Prin urmare, taxa este proportională cu suma solicitată de reclamant. În ceea ce priveste scopul legitim urmărit, Curtea poate admite că un astfel de sistem urmăreste să limiteze cererile de chemare în judecată abuzive si să strângă fonduri pentru bugetul justitiei. Prin urmare, trebuie analizat caracterul proportionat al limitării dreptului de acces la o instantă în cauza de fată, din cauza valorii taxelor solicitate (vezi, mutatis mutandis, lorga împotriva României, nr. 4.227/02, §41, 25 ianuarie 2007).

59. Curtea nu poate specula cu privire la solutia ce s-ar fi putut da cererilor formulate de reclamanti si nici cu privire la valoarea despăgubirilor solicitate. Cu toate acestea, ea observă că valoarea taxelor judiciare de timbru solicitate reclamantilor era considerabilă în spetă, adică mai mult de 5.700 EUR pentru reclamant si mai mult de 85.000 EUR în total pentru reclamante, în timp ce venitul lunar al reclamantului era de circa 112 EUR, iar reclamantele nu desfăsurau activitate (vezi paragraful 20 de mai sus).

60. Este adevărat că sistemul national prevedea pentru persoanele ce nu dispun de resurse suficiente posibilitatea de a obtine o scutire de la plata taxei judiciare de timbru. Totusi, Curtea constată că, la data evenimentelor, Ministerul Finantelor era cel care putea acorda o astfel de scutire (vezi, mutatis mutandis, lorga mentionată mai sus, § 47).

61. Curtea nu contestă că, în cauza de fată, spre deosebire de cauzele Weissman si altii si lorga mentionate mai sus, Ministerul Finantelor nu era parte în procedură si că reclamantii, ca si în cauza lorga mentionată anterior, au făcut uz de posibilitatea de a îi solicita ministerului scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru.

62. Cu toate acestea, Curtea observă că ministerul Ie-a respins cererile si că instantele nationale, anulându-le actiunile pentru neplata taxelor judiciare de timbru, nu au analizat decizia de refuz, limitându-se la a lua act că motivele acestui refuz nu prezentau relevantă în cauză (vezi paragrafele 22 si 23 de mai sus).

63. Pe de altă parte, Curtea observă că, la data de 9 mai 2002, acest minister, prin intermediul Directiei generale a finantelor publice, a respins cererile reclamantilor din cauza lipsei „cadrului legiSIativ pentru a răspunde la cererile de scutire de la plata taxelor judiciare de timbru" (vezi paragraful 21 de mai sus). O astfel de declaratie nu corespunde cu afirmatiile Guvernului referitoare la numărul cererilor de scutire admise de Ministerul Finantelor în perioada 1995-2002 (vezi paragraful 44 de mai sus).

64. În orice caz, Curtea arată că din prevederile dreptului intern nu reiese că refuzul ministerului de a le acorda reclamantilor o scutire de la plata taxelor judiciare de timbru, asa cum s-a întâmplat în spetă, ar fi putut face, la data evenimentelor, obiectul unei contestatii în fata unei instante. Posibilitatea de a contesta în fata instantei deciziile directiilor generale ale finantelor publice nu se referea decât la modalitătile de stabilire a taxelor de timbru (vezi paragrafele 26 si 27 de mai sus). Or, reclamantii sustin, în spetă, imposibilitatea de a obtine o scutire de la plata acestor taxe.

65. Prin urmare, Curtea nu poate subscrie argumentului Guvernului conform căruia cauza de fată este similară cu cauza V.M. mentionată mai sus. În opinia Curtii, ceea ce distinge în mod esential cele două cauze este faptul că, în cauza V.M. mentionată mai sus, cererile de scutire de la plata taxelor judiciare de timbru au fost introduse la instante, care le-au analizat, tinând cont de situatia personală a reclamantului,

acesta având si posibilitatea unui recurs în fata instantei superioare (vezi V.M. mentionată mai sus, §§ 49, 54 si 56). În plus, în această cauză, din motivele arătate mai sus, Curtea a recunoscut că autoritătile nationale erau, în principiu, mai bine plasate decât judecătorul international pentru a aprecia elementele de probă prezentate în fata lor si, în cazul mentionat, pentru a evalua capacitatea reclamantului de a achita taxa judiciară de timbru datorată (vezi V.M. mentionată mai sus, §55).

66. Curtea constată că, în dreptul român, Legea nr. 146/1997 a fost modificată prin Legea nr. 195/2004, care prevede că acordarea de scutiri, reduceri sau esalonări pentru plata taxei de timbru tine, de acum înainte, de competenta instantelor. Or, o asemenea posibilitate nu exista la data evenimentelor.

67. Având în vedere aceste elemente si după o apreciere globală a faptelor, Curtea apreciază că, în spetă, statul nu si-a respectat obligatia de a reglementa dreptul de acces la o instantă într-un mod care să corespundă cerintelor art. 6 § 1 din Conventie.

68. Prin urmare, Curtea constată că a fost încălcat art. 6 § 1 din Conventie.

II. Asupra celorlalte pretinse încălcări ale Conventiei si ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie

69. Din perspectiva art. 8, 10 si 17 din Conventie si a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, reclamantii se plâng de o încălcare a dreptului la respectarea domiciliului si de atingerea adusă reputatiei lor, din cauza executării unei hotărâri ce fusese suspendată.

70. Curtea constată că aceste capete de cerere sunt direct legate de cel analizat din perspectiva art. 6 § 1 din Conventie si le declară admisibile. Tinând cont de concluziile sale referitoare la această prevedere, expuse la paragrafele 67 si 68 de mai sus, si în măsura în care nu poate specula cu privire ia solutia ce s-ar fi putut da cererilor formulate de reclamanti, Curtea apreciază că nu este cazul să analizeze separat temeinicia lor.

III. Asupra aplicării art. 41 din Conventie

71. Conform art. 41 din Conventie,

„în cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si dacă dreptul intern al înaltei părti contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecintelor acestei încălcări, Curtea acordă părtii lezate, dacă este cazul, o reparatie echitabilă."

A. Prejudiciu

72. Reclamantii solicită în total suma de 20.951.919 EUR cu titlu de daune materiale („despăgubiri materiale" si „despăgubiri contractuale") si suma de 14.346.081 EUR cu titlu de daune morale.

73. Reclamantul mai precizează că „este imperativ să fie plătiti următorii specialisti nationali si internationali: douăzeci de inventatori, douăzeci de cercetători stiintifici si opt inventatori din Uniunea Europeană".

74. Guvernul consideră că cererile formulate nu respectă cerintele art. 60 § 2 din Regulament, având în vedere că ele nu sunt detaliate si nu sunt însotite de niciun document justificativ relevant.

75. Guvernul consideră că nu există nicio legătură de cauzalitate între prejudiciul material pretins si încălcarea denuntată si că, prin urmare, aceste cereri trebuie respinse.

76. În ceea ce priveste prejudiciul moral, Guvernul observă că reclamantii nu îsi sustin prejudiciul pretins.

77. Guvernul subliniază că în cauza Weissman si altii mentionată mai sus, Curtea a statuat că stabilirea unei încălcării constituie o reparatie echitabilă suficientă pentru prejudiciul moral, după ce a constatat existenta a două încălcări, si anume pe cele ale art. 6 § 1 din Conventie si pe cea a art. 1 din Protocolul nr. 1.

78. Prin urmare, Guvernul invită Curtea să respingă cererile reclamantilor - în temeiul art. 41 din Conventie - ca neîntemeiate si excesive.


79. Curtea observă că, în spetă, singurul fundament ce trebuie retinut pentru acordarea unei reparatii echitabile constă în faptul că reclamantii nu au beneficiat de dreptul de acces la o instantă pentru a solicita despăgubiri, încălcându-se art. 6 din Conventie.

80. Pe baza elementelor de care dispune, ea consideră că reclamantii nu au demonstrat că prejudiciul material pretins este efectiv rezultatul anulării actiunilor din cauza neplătii taxei judiciare de timbru (vezi, mutatis mutandis, Kudta împotriva Poloniei [MC], nr. 30.210/96, § 164, CEDO 2000-XI, Dactylidi împotriva Greciei, nr. 52.903/99, § 57, 27 martie 2003, si lorga, mentionată mai sus, § 64). În orice caz, Curtea nu poate specula cu privire la solutia ce s-ar fi putut da cererilor formulate de reclamanti dacă încălcarea dreptului de acces la instantă nu ar fi avut loc. În consecintă, nimic nu justifică acordarea unei despăgubiri reclamantilor pentru acest motiv.

81. În ceea ce priveste prejudiciul moral, Curtea acceptă că este posibil ca reclamantii să fi suferit o frustrare din cauza anulării actiunilor lor. Statuând în echitate, ea le acordă împreună suma de 2.000 EUR pentru prejudiciul moral.

B. Cheltuieli de judecată

82. Reclamantii nu au solicitat rambursarea cheltuielilor de judecată.

83. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor sale de judecată decât în măsura în care Ie-a solicitat. Prin urmare, în spetă, Curtea nu le acordă reclamantilor nicio sumă cu acest titlu.

C. Majorări de întârziere

84. Curtea consideră potrivit ca valoarea majorărilor de întârziere să fie stabilită în raport cu rata dobânzii pentru facilitatea de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA:

1. declară cererea admisibilă;

2. hotărăste că a fost încălcat art. 6 § 1 din Conventie;

3. hotărăste că nu se impune analiza temeiniciei capetelor de cerere întemeiate pe art. 8, 10 si 17 din Conventie si pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie;

4. hotărăste

a) ca statul pârât să le plătească împreună reclamantilor, în cel mult 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri conform art. 44 § 2 din Conventie, suma de 2.000 EUR (două mii euro) cu titlu de daune morale;

b) ca suma respectivă să fie convertită în moneda statului pârât la cursul de schimb valabil la data plătii si ca la această sumă să se adauge orice sumă care ar putea fi datorată cu titlu de impozit;

c) că, începând de la expirarea termenului mentionat mai sus si până la efectuarea plătii, această sumă va fi majorată cu o dobândă simplă egală cu rata dobânzii pentru facilitatea de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu 3 puncte procentuale;

5. respinge cererea de reparatie echitabilă în rest.

Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la data de 11 octombrie 2007, în conformitate cu art. 77 §§ 2 si 3 din Regulament.

 

Bostjan M. Zupancic,

presedinte

 

Santiago Quesada,

grefier


Copyright 1998-2014 DSC.NET   All rights reserved.