MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 566/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

PARTEA I

Anul 177 (XXI) - Nr. 566            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Vineri, 14 august 2009

 

SUMAR

 

DECRETE

 

            1.261. - Decret privind conferirea unor decoratii

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 869 din 16 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

Decizia nr. 873 din 16 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 7 alin. (1) si art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 947 din 25 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 alin. 1 din Codul penal si art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi

 

Decizia nr. 991 din 30 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

853.- Hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii de utilitate publică „Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre-Marea Neagră si lucrări aferente infrastructurii rutiere si de acces"

 

854. - Hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Finalizarea Digului de Larg din Portul Constanta"

 

894. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 534/2007 privind înfiintarea, atributiile, competentele si modul de functionare ale Comitetului Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări si reglementarea operatiunilor de finantare, garantare si asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. în numele si în contul statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

180. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul administratiei si internelor, privind alocarea unor sume pentru cofinantarea lucrărilor de investitii în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localitătilor conform Programului „Termoficare 2006 - 2015 - căldură si confort"

 

2.306. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de alocare a sumelor ce se virează către Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A., reprezentând credite bugetare pentru sustinerea exportului, a mediului de afaceri si a tranzactiilor internationale


 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea unor decoratii

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6, 8 si 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării nationale,

cu ocazia Zilei Marinei Române, în semn de înaltă apreciere pentru profesionalismul si abnegatia de care au dat dovadă în întreaga lor carieră, pentru contributia avută la promovarea fortelor navale românesti în rândul partenerilor euroatlantici,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se conferă Ordinul National Steaua României în grad de Ofiter, cu însemn pentru militari, domnului amiral Marin Gheorghe Gheorghe.

Art. 2. - Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în gard de Mare Ofiter, cu însemn pentru militari:

1. domnului contraamiral Dănilă Nicolae Dorin;

2. domnului comandor Cucosel Nicolae Cristea.

Art. 3. - Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Comandor, cu însemn pentru militari:

1. domnului contraamiral de flotilă Popa Constantin Aurel;

2. domnului comandor Custură Savu Ion.

Art. 4. - Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Comandor, cu însemn pentru civili, doamnei Spirescu Stefan Adriana.

Art. 5. - Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Ofiter, cu însemn pentru militari:

1. domnului contraamiral de flotilă Hâldan Romulus Romulus;

2. domnului comandor Dospinescu Zaharia Virgil;

3. domnului comandor Georgescu Vasile Stefan.

Art. 6. - Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Ofiter, cu însemn pentru civili, doamnei Atanasiu Apolo Irene-Carmen.

Art. 7. - Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari:

1. domnului comandor Bălăscută Mircea Mircea;

2. domnului comandor Dută llie Tudorel.

Art. 8. - Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili, domnului Mihail Cristu Cristian.

Art. 9. - Se conferă Medalia Virtutea Maritimă clasa I, cu însemn pentru civili, domnului Dorobantu Marin Constantin.

Art. 10. - Se conferă Medalia Virtutea Maritimă clasa a II-a, cu însemn pentru militari:

1. domnului maistru militar principal Drăgoiu Constantin Daniel;

2. domnului maistru militar principal Franciuc Alexandru Dan- Aurel;

3. domnului maistru militar principal Pascu Victor Dorin;

4. domnului maistru militar clasa I Mîrsu Gheorghe Nelu;

5. domnului maistru militar clasa I Simion Nicolae Vasile;

6. domnului maistru militar clasa I Straie Gheorghe Vasile;

7. domnului plutonier-adjutant principal Bălan Sofica Neculai;

8. domnului plutonier-adjutant Tutu Ion Daniel.

Art. 11. - Se conferă Medalia Virtutea Maritimă clasa a III-a, cu însemn pentru militari:

1. domnului maistru militar principal (rez.) Cus Ion Gigi;

2. domnului maistru militar principal lacob Niculai Vasile;

3. domnului maistru militar principal Meantu Constantin Ion;

4. domnului maistru militar principal Rachieru Constantin Constantin;

5. domnului maistru militar clasa I Avrinte Petre Petre;

6. domnului maistru militar clasa I Diacănu Gheorghe Vasile;

7. domnului maistru militar clasa I Radu Nicu Daniel;

8. domnului maistru militar clasa a II-a Chesaru Ion Constantin;

9. domnului maistru militar clasa a II-a Crisu Ion Mihai;

10. domnului maistru militar clasa a II-a Nicu Nicolae Marian;

11. domnului maistru militar clasa a IV-a Brică Ion Aurel lonut;

12. domnului plutonier-major Irimia Jan Jan;

13. domnului plutonier-major Zamfir losif Marcel.

Art. 12. - Se conferă Medalia Virtutea Maritimă clasa a III-a, cu însemn pentru civili:

1. doamnei Olariu Vasile Anica;

2. doamnei Sabie Gheorghe Liliana.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 12 august 2009.

Nr. 1.261.


 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 869

din 16 iunie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Emilia Goga în Dosarul nr. 24.718/3/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a civilă, conflicte de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 28 ianuarie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 24.718/3/2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a civilă, conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, exceptie ridicată de Emilia Goga în cauza ce are ca obiect judecarea cererii de modificare a punctajului mediu anual necesar calculării pensiei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile de lege criticate încalcă dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie si ale art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece creează discriminări între asiguratii sistemului public care în decursul unui an pot avea stagii de cotizare diferite. Astfel, pentru perioada de activitate cuprinsă între lunile august-decembrie 1960, prin împărtirea la 12 a salariului de încadrare pe cele 5 luni lucrate, se stabileste un punctaj mediu anual mai mic fată de cel realizat pentru anul complet de activitate si, ca atare, acest sistem de calcul aplicat de casa de pensii este neconstitutional.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a civilă, conflicte de muncă si asigurări sociale apreciază că dispozitiile de lege criticate nu contin reglementări de natură să creeze discriminări.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările si completările ulterioare, având următoarea redactare: „Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărtirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul National de Statistică si Studii Economice."

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că au fost încălcate dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fata legii si ale art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceleasi dispozitii de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate exercitat de către Curtea Constitutională, care, prin Decizia nr. 684/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, a statuat că aceste texte de lege nu contravin prevederilor constitutionale ale art. 16.

Cu acel prilej Curtea a retinut că interpretarea pretins neconstitutională a textului de lege este generată de premisa gresită de la care pleacă autorul exceptiei, care are în vedere doar calculul punctajului anual, făcând abstractie de faptul că, în final, punctajul mediu anual se va împărti la numărul de ani care reprezintă stagiul complet de cotizare potrivit legii, iar nu la numărul de ani înăuntrul cărora s-a contribuit pentru a fi realizat stagiul de cotizare obligatoriu, număr care, în cazul celor care au realizat o contributie fractionată, este mai mare decât numărul de ani care reprezintă stagiul de cotizare legal. Astfel, punctajul anual rezultat într-un an în care s-a cotizat fractionat se va completa în final cu punctajul anual dintr-un alt an în care s-a cotizat, de asemenea, partial, pentru a se completa stagiul de cotizare cerut de lege. Din această perspectivă de ansamblu rezultă că modalitatea de calcul instituită de art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 duce, în final, la rezultate identice pentru cei care au avut contributii identice si un stagiu de cotizare egal, chiar dacă unii au contribuit în fractiuni de an si altii fără întrerupere.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele deciziei mentionate îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Emilia Goga în Dosarul nr. 24.718/3/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a civilă, conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 iunie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 873

din 16 iunie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 7 alin. (1) si art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 7 alin. (1) si art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Vasile Donose Dănilă în Dosarul nr. 2.689/299/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

La apelul nominal se prezintă partea Stefan Florentiu Frînculescu, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că în dosar a fost depusă o cerere din partea autorului exceptiei prin care solicită Curtii Constitutionale acordarea unui nou termen de judecată, în vederea angajării unui apărător.

Partea prezentă si reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii formulate.

Deliberând, Curtea Constitutională respinge cererea de amânare, deoarece autorul cererii nu a învederat motive temeinice care să justifice acordarea unui nou termen, pentru angajarea unui apărător având suficient timp de la data invocării exceptiei, 30 ianuarie 2009, până în prezent.

Cauza este în stare de judecată.

Partea prezentă solicită respingerea criticilor de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 30 ianuarie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 2.689/299/2005, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 1, art. 7 alin. (1) si art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Vasile Donose Dănilă.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul arată că, potrivit Legii nr. 112/1995, apartamentele detinute de chiriasi pot fi vândute către acestia dacă sunt îndeplinite două conditii: chiriasul cumpărător să aibă contract de închiriere a apartamentului ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare si să nu detină un imobil în aceeasi localitate în care se află imobilul care se cumpără sau să nu fi înstrăinat un astfel de imobil. Legea nr. 10/2001, după 7 ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 112/1995, stabileste, prin textele criticate, alte conditii, care, dacă nu sunt îndeplinite, duc la nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat în temeiul Legii nr. 112/1995. Asa fiind, Legea nr. 10/2001 are efect retroactiv, încălcând dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă consideră exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază dispozitiile ca fiind constitutionale, stabilirea unor modalităti de reparare a abuzurilor din legislatia trecută reprezentând optiunea exclusivă a legiuitorului.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1, art. 7 alin. (1) si art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările si completările ulterioare, texte de lege care au următorul continut:

- Art. 1: „(1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si nerestituite se restituie în natură sau în echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă, în conditiile prezentei legi.

(2) În cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu solutionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptătite, sau despăgubiri acordate în conditiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii si plătii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

(3) Măsurile reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri sau servicii se acordă prin decizia sau, după caz, dispozitia motivată a entitătii învestite potrivit prezentei legi cu solutionarea notificării. Măsurile reparatorii în echivalent constând în despăgubiri acordate în conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv se propun a fi acordate prin decizia sau, după caz, dispozitia motivată a entitătii învestite potrivit prezentei legi cu solutionarea notificării.

(4) Măsurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate.

(5) Primarii sau, după caz, conducătorii entitătilor învestite cu solutionarea notificărilor au obligatia să afiseze lunar, în termen de cel mult 10 zile calendaristice calculate de la sfârsitul lunii precedente, la loc vizibil, un tabel care să cuprindă bunurile disponibile si/sau, după caz, serviciile care pot fi acordate în compensare.";

- Art. 7 alin. (1): „De regulă, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură.";

- Art. 45 alin. (2): „Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, considerate astfel anterior intrării în vigoare a Legii nr. 213/1998, cu modificările si completările ulterioare, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună-credintă."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 15 alin. (2) si art. 21.

Examinând exceptia, Curtea constată că, în ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 1 si 7 din Legea nr. 10/2001 prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constitutie, aceasta nu poate fi retinută. Dispozitiile legale criticate referitoare la restituirea în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, în perioada la care se referă dispozitiile legale, nu au efect retroactiv. Modul de rezolvare a problemei imobilelor preluate abuziv de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 este atributul exclusiv al legiuitorului. Restituirea în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate de stat este în concordantă cu dispozitiile art. 44 din Constitutie, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.

Cu privire la dispozitiile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002, respingând exceptia ca fiind neîntemeiată.

În motivarea solutiei adoptate au fost aduse o serie de argumente care îsi păstrează actualitatea si pertinenta, Curtea apreciind că nu există ratiuni suficiente care să impună reconsiderarea solutiei adoptate.

Astfel, cu acel prilej s-a retinut că esentială pentru calificarea reglementării în cauză ca fiind retroactivă nu este sustinerea că aceasta întelege să îsi extindă efectele pentru trecut, prin raportare la situatii juridice finalizate înainte de intrarea sa în vigoare, cât, mai ales, că aduce un element novator, care nu se regăsea în reglementarea anterioară.

În atare conditii, dispozitiile art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, departe de a impune o altă solutie decât cea consacrată anterior intrării sale în vigoare, nu au făcut decât să si-o însusească si să o valideze din punct de vedere legal.

Neaducând nicio modificare conditiilor de validitate existente la data încheierii actului juridic, fiind deci lipsită de caracter novator, reglementarea în cauză nu are caracter retroactiv. De altfel, prin modificarea adusă Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 1/2009, problemele ridicate de autor în motivarea exceptiei au fost rezolvate în sensul celor solicitate de el, mai cu seamă prin noul alin. (21) al art. 45, potrivit căruia: „Contractele de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, sunt acte autentice si constituie titlu de proprietate opozabil de la data încheierii acestora."

Cât priveste critica de neconstitutionalitate a textelor de lege criticate prin raportare la art. 21 din Constitutie, nici aceasta nu poate fi retinută, textele mentionate nu îngrădesc în niciun fel dreptul persoanei de a se adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 7 alin. (1) si art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Vasile Donose Dănilă în Dosarul nr. 2.689/299/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 iunie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 947

din 25 iunie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 alin. 1 din Codul penal si art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 alin. 2 din Codul penal si art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi, exceptie ridicată de Emeric Gorbe în Dosarul nr. 493/43/2007 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Se prezintă domnul Gereb Geza, traducător autorizat de limba maghiară, desemnat în cauză pentru autorul exceptiei Emeric Gorbe, care nu cunoaste limba română.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă în ceea ce priveste dispozitiile art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 si ca neîntemeiată în ceea ce priveste dispozitiile din Codul penal.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 12 ianuarie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 493/43/2007, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 71 alin. 2 din Codul penal si art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi, exceptie ridicată de Emeric Gorbe în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unui recurs în materie penală.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că art. 71 alin. 2 din Codul penal încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 36 referitoare la Dreptul de vot, art. 37 referitoare la Dreptul de a fi ales, art. 38 referitoare la Dreptul de a fi ales în Parlamentul European si art. 41 referitoare la Munca si protectia socială a muncii, deoarece interdictiile referitoare la drepturile electorale sunt aplicabile ope legis si fată de toti condamnatii fără niciun fel de diferentieri firesti legate de individualizare.

De asemenea, prevederile art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 contravin art. 16 privind Egalitatea în drepturi, art. 21 privind Accesul liber la justitie, art. 24 privind Dreptul la apărare, art. 124 privind înfăptuirea justitiei si art. 129 din Constitutie privind Folosirea căilor de atac.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la


prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit notelor scrise si încheierii de sesizare, dispozitiile art. 71 alin. 2 din Codul penal referitoare la Continutul si modul de executare a pedepsei accesorii si cele ale art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. În realitate si tinând cont de textul ce a fost redat in extenso de autor si instantă, critica este fundamentată pe redactarea anterioară a art. 71 alin. 2 din Codul penal, redactare care în prezent se regăseste în art. 71 alin. 1 din acelasi cod. Asa fiind, dispozitiile legale contestate au următorul continut:

- Art. 71 alin. 1 din Codul penal: „Pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64.

Condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viată sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a)-c) din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă si până la terminarea executării pedepsei, până la gratierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescriptie a executării pedepsei.";

- Art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006: „Codul de procedură penală, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează: [...]

185. La articolul 3859, punctul 171 al alineatului 1 se abrogă." Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 783 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 15 iunie 2009, a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006, prilej cu care a statuat că prin eliminarea posibilitătii criticării pe calea recursului a unei hotărâri judecătoresti pe motiv că este contrară legii sau că s-a făcut o gresită aplicare a legii se închide părtii interesate calea valorificării efective a dreptului încălcat, cu consecinta directă a afectării dispozitiilor referitoare la dreptul la un proces echitabil si la un recurs efectiv.

Asa fiind, având în vedere dispozitiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, prezenta exceptie a devenit inadmisibilă.

Referitor la critica prevederilor art. 71 alin. 1 din Codul penal, Curtea constată că prin Decizia nr. 184 din 14 iunie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 28 august 2001, a statuat că acestea nu contravin prevederilor constitutionale referitoare la drepturile electorale. Cu acel prilej a arătat că art. 71, care se referă la pedeapsa accesorie, prevede că cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viată sau ia pedeapsa închisorii, indiferent de durată, este lipsit de exercitiul tuturor drepturilor enumerate în art. 64 lit. a)-c) din Codul penal, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare si până la terminarea executării pedepsei, până la gratierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescriptie a executării pedepsei.

În aceste conditii, Curtea nu a putut retine argumentul potrivit căruia erau afectate prevederile constitutionale invocate, întrucât restrângerea cu titlu de pedeapsă a exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti este permisă, asa cum se prevede în art. 53 din Legea fundamentală, pentru apărarea ordinii publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor, lată de ce instituirea pedepselor si a conditiilor de aplicare si executare a acestora, fie ele pedepse principale, complementare sau accesorii, reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

În sfârsit, o parte dintre criticile autorilor exceptiei privitoare la dispozitiile din Codul penal vizează si modalitatea de aplicare, fapt ce nu constituie o problemă de constitutionalitate, ci un aspect asupra căruia decide instanta de judecată învestită cu solutionarea litigiului. De altfel, eventualele probleme legate de aceste nemultumiri au fost dezlegate de Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, prin Decizia nr. LXXIV (74), când, admitând recursul în interesul legii, a statuat că dispozitiile art. 71 din Codul penal referitoare la continutul si modul de executare a pedepsei accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza I -lit. c) din Codul penal nu se va face automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instantei, în functie de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge ca devenită inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedură penală, precum si pentru modificarea altor legi, exceptie ridicată de Emeric Gorbe în Dosarul nr. 493/43/2007 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penală.

2. Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 alin. 1 din Codul penal, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 iunie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 991

din 30 iunie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Tudorel Toader – judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Compen" - S.R.L. Comarnic în Dosarul nr. 1.448/ 310/2007 al Tribunalului Prahova - Sectia comercială si de contencios administrativ II.

La apelul nominal se prezintă pentru autorul exceptiei avocata Mirela Negulescu Borlianu. Lipseste Garda Financiară Prahova, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.171 D/2009, care are partial acelasi obiect al exceptiei de neconstitutionalitate.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea acestor dosare având în vedere identitatea de obiect a exceptiilor.

Apărătorul părtii prezente nu se opune conexării.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord ca aceste dosare să fie conexate.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.171 D/2009 la Dosarul nr. 944D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Apărătorul autorului exceptiei solicită admiterea acesteia pentru aceleasi motive pe care Ie-a invocat în fata instantei de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate. Invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 19 februarie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.448/310/2007, Tribunalul Prahova - Sectia comercială si de contencios administrativ II a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Compen" - S.R.L. Comarnic.

Prin încheierea din 27 martie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 13.245/197/2007, Tribunalul Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Didu Corn" - S.R.L Brasov.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prevederile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece suspendarea activitătii societătii comerciale în temeiul acestor dispozitii poate genera falimentul unitătii si disponibilizarea personalului. Totodată, se mai sustine că aceste prevederi încalcă dreptul la muncă al personalului unitătii.

Tribunalul Prahova - Sectia comercială si de contencios administrativ II si Tribunalul Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ consideră exceptia neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia este neîntemeiată. Invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, cu modificările si completările ulterioare, cu următoarea redactare:

- Art. 10 lit. b): „Constituie contraventii următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni:[... ]

b) neîndeplinirea obligatiei agentilor economici de a se dota si de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art. 6, cu exceptia prevăzută la art. 1 alin. (4), neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale, precum si nereintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzactiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul stergerii memoriei operative;"

- Art. 11 alin. (1) lit. b): „(1) Amenzile pentru contraventiile prevăzute la art. 10 se aplică operatorilor economici, cu exceptia celor prevăzute la art. 10 lit. d), astfel: [...]

b) faptele prevăzute la art. 10 lit. a), b), h1), i), j), I) si m) se sanctionează cu amendă de la 8.000 lei la 40.000 lei;"

- Art. 14 alin. (2): „(2) Nerespectarea de către agentii economici a prevederilor art. 10 lit. b), referitoare la neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale si nereintroducerea datelor înscrise pe rola-jurnal privind tranzactiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul stergerii memoriei operative, atrage si suspendarea activitătii unitătii pe o perioadă de 3 luni."

Dispozitiile constitutionale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1)si (2) referitoare la egalitatea în drepturi si ale art. 41 alin. (1) si (2) privind munca si protectia socială a muncii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 au constituit în numeroase rânduri obiect al controlului de constitutionalitate.

Astfel, prin Decizia nr. 355 din 2 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 8 iunie 2006, Decizia nr. 565 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, si Decizia nr. 670 din 30 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, Curtea a retinut că stabilirea unei contraventii si a unor sanctiuni reprezintă o optiune legitimă a legiuitorului, care dă expresie, în contextul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 28/1999, preocupării statului pentru a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.

În situatia textelor de lege criticate, reglementarea contraventiei este justificată de imperativul protejării interesului social si a ordinii de drept prin adoptarea unor măsuri specifice de preîntâmpinare si sanctionare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală.

Aceste considerente retinute de Curte în deciziile mentionate sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Compen" - S.R.L. Comarnic în Dosarul nr. 1.448/ 310/2007 al Tribunalului Prahova - Sectia comercială si de contencios administrativ II si de Societatea Comercială „Didu Corn" - S.R.L Brasov în Dosarul nr. 13.245/197/2007 al Tribunalului Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ. Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 iunie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii de utilitate publică „Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre-Marea Neagră si lucrări aferente infrastructurii rutiere si de acces"

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, al art. 25 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii de utilitate publică „Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre-Marea Neagră si lucrări aferente infrastructurii rutiere si de acces", prevăzuti în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitii prevăzut la art. 1 se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, si din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în conformitate cu prevederile Programului Operational Sectorial „Transport" si ale legislatiei comunitare si nationale în vigoare, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. - Ministerul Transporturilor si Infrastructurii răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul dezvoltării regionale si locuintei,

Vasile Blaga

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 22 iulie 2009.

Nr. 853.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Finalizarea Digului de Larg din Portul Constanta"

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, al art. 25 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii „Finalizarea Digului de Larg din Portul Constanta", prevăzuti în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitii prevăzut la art. 1 se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, si din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în conformitate cu prevederile Programului Operational Sectorial „Transport" si ale legislatiei comunitare si nationale în vigoare, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. - Ministerul Transporturilor si Infrastructurii răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul dezvoltării regionale si locuintei,

Vasile Blaga

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 22 iulie 2009.

Nr. 854.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 534/2007 privind înfiintarea, atributiile, competentele si modul de functionare ale Comitetului Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări si reglementarea operatiunilor de finantare, garantare si asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. în numele si în contul statului

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 534/2007 privind înfiintarea, atributiile, competentele si modul de functionare ale Comitetului Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări si reglementarea operatiunilor de finantare, garantare si asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK -S.A. în numele si în contul statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 22 iunie 2007, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 8, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 8. - (1) Comitetul Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări este alcătuit din 18 membri, dintre care un presedinte si 3 vicepresedinti, reprezentanti ai organelor de specialitate ale administratiei publice centrale si ai Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - SA., potrivit anexei nr. 1."

2. La articolul 9, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Comitetul Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări se consideră legal întrunit în prezenta majoritătii membrilor, hotărârile se iau cu votul majoritătii membrilor prezenti, iar în caz de paritate de voturi, presedintele va avea drept de veto."

3. Anexa nr. 1 se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

Ministrul economiei,

Adriean Videanu

 

Bucuresti, 5 august 2009.

Nr. 894.

 

ANEXA

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 534/2007)

 

COMPONENTA

Comitetului Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări

 

1.

Presedinte

Secretar de stat în Ministerul Finantelor Publice - coordonator al Directiei generale de trezorerie si datorie publică

2.

Vicepresedinte

Secretar de stat în cadrul Ministerului întreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri

3.

Vicepresedinte

Presedintele Băncii de Export-Import a României

4.

Vicepresedinte

Secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei

5.

Membru

Secretar de stat în Ministerul Finantelor Publice - coordonator al Directiei generale de programare bugetară

6.

Membru

Secretar de stat - presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală

7.

Membru

Vicepresedinte al Băncii de Export-Import a României

8.

Membru

Secretar de stat în Ministerul Administratiei si Internelor

9.

Membru

Presedintele Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului

10.

Membru

Reprezentant al Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale

11.

Membru

Secretarul general al Guvernului

12.

Membru

Reprezentant al Ministerului Finantelor Publice

13.

Membru

Reprezentant al Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului

14.

Membru

Reprezentant al Ministerului Finantelor Publice

15.

Membru

Reprezentant al Ministerului Dezvoltării Regionale si Locuintei

16.

Membru

Reprezentant al Ministerului Transporturilor si Infrastructurii

17.

Membru

Reprezentant al Ministerului Mediului

18.

Membru

Reprezentant al Ministerului Economiei


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERULADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

privind alocarea unor sume pentru cofinantarea lucrărilor de investitii în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localitătilor conform Programului „Termoficare 2006 - 2015 - căldură si confort"

 

Având în vedere prevederile art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 462/2006 pentru aprobarea programului „Termoficare 2006 - 2015 căldură si confort" si înfiintarea Unitătii de management al proiectului, republicată, ale cap. IV din Regulamentul pentru implementarea programului „Termoficare 2006 - 2015 - căldură si confort", aprobat prin Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 471/2008, si ale Legii bugetului de stat pe anul 2009 nr. 18/2009, cu modificările si completările ulterioare,

luând în considerare aprobarea solicitărilor de finantare de către Comisia interministerială de coordonare a Programului „Termoficare 2006 - 2015 - căldură si confort", conform Procesului-verbal nr. 6 încheiat în data de 3 august 2009,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul administratiei si internelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă alocarea unor sume pentru cofinantarea lucrărilor de investitii în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localitătilor conform Programului „Termoficare 2006 - 2015 - căldură si confort", potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Sumele prevăzute la art. 1 se transferă bugetelor locale de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor.

Art. 3. - Cuantumul sumelor alocate de la bugetul de stat este stabilit în baza solicitărilor de finantare, a proiectelor depuse, precum si a valorii contributiei proprii a autoritătilor administratiei publice locale beneficiare.

Art. 4. - Utilizarea sumelor se va face cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 462/2006 pentru aprobarea programului „Termoficare 2006 - 2015 căldură si confort" si înfiintarea Unitătii de management al proiectului, republicată, si ale Ordinului ministrului administratiei si internelor nr. 471/2008 privind aprobarea Regulamentului pentru implementarea programului „Termoficare 2006 - 2015 - căldură si confort".

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru,

ministrul administratiei si internelor,

Dan Nica

 

Bucuresti, 13 august 2009.

Nr. 180.

 

ANEXA

 

SUME

alocate pentru cofinantarea lucrărilor de investitii în vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localitătilor conform programului „Termoficare 2006-2015 - căldură si confort"

 

 

 

 

 

- mii lei -

Nr. crt.

Judetul

Unitatea administrativ-teritorială

Denumirea obiectivului de investitii

Cofinantare de la bugetul de stat

1.

Buzău

1. Buzău

1. Reabilitarea a 5 puncte termice (PT12, PT29, PT30, PT32, PTB11) si a retelelor termice aferente

2. Eficientizarea producerii de energie termică în cogenerare în CT3 - interconectat cu CT 1 - Micro IV

600

2.

Constanta

2. Constanta

Reabilitarea retelelor termice secundare aflate în exploatarea R.A.D.E.T Constanta

900

3.

Harghita

3. Miercurea-Ciuc

Reabilitarea întregului sistem de alimentare cu energie termică în municipiul Miercurea-Ciuc

349

4.

Hunedoara

4. Brad

Modernizare punct termic PT 5 si retele aferente Str. Privighetorilor, municipiul Brad, judetul Hunedoara

500

5.

Suceava

5. Câmpulung Moldovenesc

Reabilitarea sistemului de alimentare cu căldură din municipiul Câmpulung Moldovenesc

800

6. Gura Humorului

Reabilitarea sistemului de alimentare cu căldură din orasul Gura Humorului

2.300

6.

Vrancea

7. Focsani

Modernizarea si reabilitarea retelei de distributie a energiei termice din municipiul Focsani

1.000

TOTAL:

6.449


MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de alocare a sumelor ce se virează către Banca de Export-Import a României EXIMBANK- S.A., reprezentând credite bugetare pentru sustinerea exportului, a mediului de afaceri si a tranzactiilor internationale

 

Având în vedere:

- Decizia Curtii de Conturi nr. 1/11/2009;

- Legea nr. 96/2000 privind organizarea si functionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A., republicată;

- Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 534/2007 privind înfiintarea, atributiile, competentele si modul de functionare ale Comitetului Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări si reglementarea operatiunilor de finantare, garantare si asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. în numele si în contul statului, cu modificările si completările ulterioare;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale, cu modificările si completările ulterioare;

- legile anuale ale bugetului de stat,

în temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind modul de alocare a sumelor ce se virează către Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A., reprezentând credite bugetare pentru sustinerea exportului, a mediului de afaceri si a tranzactiilor internationale, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generală de trezorerie si datorie publică, Directia generală de trezorerie si contabilitate publică, Unitatea centrală de armonizare a sistemelor de management financiar si control si directia de specialitate din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 10 iulie 2009.

Nr. 2.306.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

privind modul de alocare a sumelor ce se virează către Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A., reprezentând credite bugetare pentru sustinerea exportului, a mediului de afaceri si a tranzactiilor internationale CAPITOLUL I Dispozitii generale

 

ARTICOLUL 1

Obiectul normelor metodologice

 

            Prezentele norme metodologice reglementează modul de alocare a sumelor ce se virează către Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. (EXIMBANK - SA.), reprezentând credite bugetare pentru sustinerea exportului, a mediului de afaceri si a tranzactiilor internationale, precum si de verificare a plătilor efectuate de Ministerul Finantelor Publice (MFP) către EXIMBANK - S.A., în contextul prevederilor Legii nr. 96/2000 privind organizarea si functionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A., republicată, în scopul utilizării eficiente a fondurilor pentru obiectivele pentru care aceste sume sunt alocate de la bugetul de stat.

 

CAPITOLUL II

Alocarea sumelor prevăzute în bugetul de stat anual pentru sustinerea exportului, a mediului de afaceri si a tranzactiilor internationale

 

ARTICOLUL 2

Principii generale

 

2.1. Art. 10 din Legea nr. 96/2000:

În scopul asigurării resurselor financiare necesare desfăsurării operatiunilor în numele si în contul statului, EXIMBANK - S.A. beneficiază de constituirea la dispozitia sa a următoarelor fonduri:

a) fondul pentru garantii de export, pentru garantarea creditelor pentru bunuri si servicii destinate exportului, a creditelor cumpărător si a investitiilor românesti în străinătate, precum si a activitătilor de dezvoltare a infrastructurii, a utilitătilor de interes public, dezvoltare regională, sustinere a activitătii de cercetare-dezvoltare, protectia mediului înconjurător, ocupare si formare a personalului, sustinere si dezvoltare a întreprinderilor mici si mijlocii si a tranzactiilor internationale;


b) fondul pentru asigurarea si reasigurarea creditelor de export, a garantiilor de export, a operatiunilor de export în leasing si a investitiilor românesti în străinătate, precum si a activitătilor de dezvoltare a infrastructurii, a utilitătilor de interes public, dezvoltare regională, sustinere a activitătii de cercetare-dezvoltare, protectia mediului înconjurător, ocupare si formare a personalului, sustinere si dezvoltare a întreprinderilor mici si mijlocii si a tranzactiilor internationale;

c) fondul destinat stimulării operatiunilor de comert exterior, precum si pentru finantarea, cofinantarea si refinantarea activitătilor de dezvoltare a infrastructurii, a utilitătilor de interes public, dezvoltare regională, sustinere a activitătii de cercetare-dezvoltare, protectia mediului înconjurător, ocupare si formare a personalului, sustinere si dezvoltare a întreprinderilor mici si mijlocii si a tranzactiilor internationale;

d) fondul pentru asigurarea si reasigurarea creditelor obtinute în vederea realizării de bunuri si servicii destinate exportului;

e) alte fonduri care vor fi înfiintate prin hotărâre a Guvernului, cu reglementarea modalitătilor de utilizare.

Norme metodologice:

Prin legea anuală a bugetului de stat se prevede suma alocată EXIMBANK - S.A. în scopul sustinerii exportului, a mediului de afaceri si tranzactiilor internationale.

Comitetul Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări (CIFGA) aprobă prin hotărâre repartizarea sumei pe fondurile mentionate la pct. 3.1 si pe trimestre.

2.2. Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 96/2000: (3) Sumele prevăzute anual în bugetul de stat pentru constituirea fondurilor prevăzute la art. 10 vor fi virate lunar de Ministerul Finantelor Publice la EXIMBANK - S.A. si vor fi repartizate de Comitetul Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior*) în functie de necesitătile de sustinere a activitătii de comert exterior, dezvoltare a infrastructurii, dezvoltare a utilitătilor de interes public, dezvoltare regională, sustinere a activitătii de cercetare-dezvoltare, protectia mediului înconjurător, ocupare si formare a personalului, sustinere si dezvoltare a întreprinderilor mici si mijlocii, precum si sustinerea tranzactiilor internationale.

Norme metodologice:

Operatiunea de virare a sumelor de la bugetul de stat în contul EXIMBANK - S.A. se realizează lunar, ca urmare a solicitării de plată transmise de către bancă, însotită de următoarele documente justificative:

a) centralizatorul sumelor aprobate în sedinta CIFGA;

b) hotărârile CIFGA pe fiecare operator economic;

c) raportul privind soldul fondurilor la dispozitia EXIMBANK - S.A. la sfârsitul lunii anterioare celei în care se face solicitarea.

Raportul lunar întocmit de EXIMBANK - S.A. trebuie să cuprindă informatii cu privire la activitatea băncii în numele si în contul statului pentru luna respectivă (de exemplu: produse nou-create, operatori economici ale căror proiecte au fost aprobate prin hotărâre a CIFGA, valoarea acestora).

Raportul trebuie să aibă anexate 3 situatii, respectiv: 1. Gestionarea fondurilor statului si monitorizarea angajamentelor asumate în numele si în contul statului la data întocmirii raportului:

 

Fonduri

Sold disponibil la data întocmirii raportului

Plăti efectuate

din total aprobări CIFGA

pentru anul în curs

Sume angajate în numele

si în contul statului la data întocmirii raportului

Sume neangajate la data întocmirii raportului

a)

b)

c)

d)

 

 

 

 

 

În functie de sumele neangajate la data întocmirii raportului, EXIMBANK - S.A. va fundamenta solicitarea de plată către MFP, respectiv:

- dacă sumele neangajate sunt suficiente pentru acoperirea angajamentelor aprobate prin hotărâri ale CIFGA pe fiecare operator economic, EXIMBANK - S.A. va acoperi necesarul din sumele respective fără să mai solicite MFP virarea de la bugetul de stat a sumelor alocate în acest scop;

- numai în situatia în care sumele neangajate sunt insuficiente pentru plata angajamentelor asumate în cadrul lunii de referintă prin hotărâri ale CIFGA, MFP va vira în contul EXIMBANK - S.A., la solicitarea acesteia, sumele necesare utilizării pe fonduri specifice, conform Legii nr. 96/2000, republicată.

2. Situatia fondurilor statului la data întocmirii raportului:

 

Fonduri

Alocatii bugetare

Fructificări

Total fonduri de stat

Sume plasate

Tip plasament

Dobânda plătită de EXIMBANK - S.A. în contul fiecărui fond utilizat la plasamentele efectuate

a)

b)

c)

d)

 

 

 

 

 

 

 


*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 534/2007 privind înfiintarea, atributiile, competentele si modul de functionare ale Comitetului Interministerial de Finantări, Garantii si Asigurări si reglementarea operatiunilor de finantare, garantare si asigurare efectuate de Banca de Export-Importa României EXIMBANK - S.A. în numele si în contul statului.

 


3. Situatia comisionului de administrare perceput de EXIMBANK - S.A. la data întocmirii raportului:

 

Fonduri

Suma percepută de EXIMBANK - S.A. reprezentând comisionul de administrare pentru anul în curs

a)

b)

c)

d)

 

 

Totodată, EXIMBANK - S.A. va prezenta lunar MFP contul de executie pentru sumele primite, utilizate si angajamentele asumate în numele si în contul statului pentru fondurile prevăzute la art. 10 din Legea nr. 96/2000, republicată.

Disponibilitătile existente la finele fiecărei luni în fondurile prevăzute la art. 10 din Legea nr. 96/2000, republicată, vor fi evidentiate în contabilitatea MFP pe baza conturilor de executie prezentate de EXIMBANK - S.A., conform instructiunilor emise de MFP.

2.3. Art. 12 alin. (2) din Legea nr. 96/2000:

(2) Administrarea fondurilor mentionate la art. 10 se va face de EXIMBANK - S.A. Sumele disponibile din aceste fonduri vor putea fi utilizate de EXIMBANK - S.A. ca surse atrase, necesare pentru sustinerea activitătii bancare. Nivelul obligatiilor de plată ale EXIMBANK - S.A. pentru utilizarea acestor sume se va stabili prin conventie încheiată între Ministerul Finantelor Publice si EXIMBANK - S.A., în cote procentuale, iar sumele aferente vor constitui resurse din fructificare pentru alimentarea fiecărui fond. Sumele disponibile la sfârsitul anului la aceste fonduri se reportează în anul următor si se utilizează cu aceeasi destinatie.

Norme metodologice:

Pentru utilizarea sumelor disponibile atrase din fondurile statului, EXIMBANK - S.A. plăteste o dobândă calculată prin aplicarea ratei anuale de dobândă corespunzătoare plasamentului efectuat la suma utilizată. Dobânzile datorate se plătesc în contul fiecărui fond utilizat în ziua încasării dobânzilor ia plasamentele efectuate.

Pentru fiecare zi de întârziere a plătii dobânzilor datorate si neplătite, EXIMBANK - S.A. va plăti în contul fondurilor penalităti egale cu cota majorărilor de întârziere, prevăzute de lege, datorate pentru neplata la termen a creantelor fiscale.

Sumele disponibile la sfârsitul anului, în contul EXIMBANK - S.A., la aceste fonduri se reportează în anul următor si se utilizează cu aceeasi destinatie.

2.4. Art. 12 alin. (3) din Legea nr. 96/2000:

(3) Pentru administrarea fondurilor mentionate la art. 10 EXIMBANK - S.A. percepe comisioane care vor fi aprobate prin proceduri interne de Comitetul Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior si care vor fi decontate pe seama acestor fonduri.

Norme metodologice:

Pentru administrarea fondurilor statului temporar disponibile, EXIMBANK - S.A. percepe un comision de administrare calculat conform conventiei încheiate între MFP si EXIMBANK - S.A.

2.5. Art. 12 alin. (4) din Legea nr. 96/2000:

(4) Diminuarea cu peste 20% a fondurilor prevăzute la art. 10 lit. a), b) si d), ca urmare a executării angajamentelor asumate de EXIMBANK - S.A., în contul statului, conform prezentei legi, se va regulariza trimestrial cu bugetul de stat. Până la realizarea efectivă a regularizărilor, Comitetul Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior poate decide, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, reîntregirea temporară a deficitului fondului utilizat pe seama celorlalte fonduri disponibile.

Norme metodologice:

Fondurile prevăzute la pct. 2.1 [lit. a), b) si d)], constituite si utilizate pentru garantii, asigurări si reasigurări, pot fi alimentate si completate trimestrial, dacă asemenea angajamente asumate de EXIMBANK - S.A., în contul statului, au fost executate, iar acestea au avut drept rezultat diminuarea cu peste 20% a acestor fonduri.

Dacă de la data întocmirii ultimului cont de executie lunar, transmis de EXIMBANK - S.A. la MFP, se constată că au fost executate angajamentele asumate de EXIMBANK - S.A. în numele si în contul statului pe fondurile prevăzute la pct. 2.1 [lit. a), b) si d)] în proportie de 20% din totalul acestora, MFP va reîntregi aceste fonduri.

Până la realizarea efectivă a regularizărilor, MFP acordă avizul pentru reîntregirea temporară a deficitului fondului utilizat pe seama celorlalte fonduri disponibile, ca urmare a deciziei CIFGA.

 

ARTICOLUL 3

Directii implicate în virarea sumelor alocate de la bugetul de stat pentru activitatea de sustinere a exportului, a mediului de afaceri si a tranzactiilor internationale

 

3.1. Directia generală de trezorerie si datorie publică întocmeste documentatia de plată, având următoarele responsabilităti:

- verifică existenta si corectitudinea documentelor justificative, respectiv: centralizatorul, hotărârile CIFGA pe fiecare operator economic si raportul întocmit de EXIMBANK - S.A., din care să rezulte disponibilitătile fondurilor la dispozitia băncii, sumele obtinute din fructificarea disponibilitătilor care au reîntregit fondurile si care trebuie utilizate în scopul pentru care au fost solicitate, precum si gradul de utilizare a fondurilor până la data solicitării de virare a sumelor alocate de la bugetul de stat în contul EXIMBANK - S.A.;

- analizează raportul întocmit de EXIMBANK - S.A. privind soldurile disponibile ale fondurilor la dispozitia EXIMBANK - S.A. la data solicitării virării sumei de la bugetul de stat în contul EXIMBANK - S.A. si în functie de acesta decide efectuarea plătii;

- întocmeste documentatia de plată, respectiv: nota de fundamentare, cererea de deschidere de credite, angajamentul bugetar, nota de lichidare, ordonantarea de plată;

- la sfârsitul anului verifică situatia transmisă de către EXIMBANK - S.A., din care trebuie să rezulte sumele utilizate efectiv în anul respectiv.

Sumele alocate de la bugetul de stat pentru activitatea desfăsurată în numele si în contul statului vor fi incluse în legea anuală a bugetului de stat si dimensionate pe baza:

- fundamentări lor si programelor prezentate de EXIMBANK - S.A., conform prevederilor art. 28 lit. e) si f) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare;

- politicii Guvernului de sustinere a mediului economic, conform art. 11 alin. (2) din Legea nr. 96/2000, republicată.


3.2. Directia generală de trezorerie si contabilitate publică are următoarele responsabilităti:

- verifică dacă suma solicitată de EXIMBANK - S.A. se încadrează în limitele capitolului bugetar de unde se face plata si înscrie disponibilul pe ordonantarea de plată.

Persoana desemnată pentru exercitarea controlului financiar propriu, aflată în structura Directiei generale de trezorerie si contabilitate publică:

- verifică dacă proiectele de operatiuni supuse vizei respectă cerintele Legii nr. 96/2000, republicată, ale Legii nr. 500/2002, cu modificările ulterioare, si ale legii bugetare anuale;

- exercită controlul financiar preventiv propriu asupra proiectelor de operatiuni privind: angajamentul bugetar, cererea de deschidere de credite si ordonantarea de plată către EXIMBANK -S.A.

Plata se efectuează de către Serviciul operatiuni financiare si deschideri de credite, dacă sunt îndeplinite conditiile: cheltuielile care urmează să fie plătite au fost angajate, lichidate si ordonantate; există toate documentele justificative care să justifice plata; beneficiarul sumei este cel prevăzut în ordonantarea de plată.

Virarea sumelor din bugetul de stat se va efectua în raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispozitie anterior, conform art. 49 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, cu modificările ulterioare.

3.3. Persoana numită de către ministrul finantelor publice pentru exercitarea controlului financiar preventiv delegat, aflată în structura Unitătii centrale de armonizare a sistemelor de management financiar si control, are următoarele responsabilităti:

- verifică dacă documentele justificative sunt în conformitate cu cerintele prezentelor norme metodologice si cu Procedura operatională PO-25.01, editia I, 22 aprilie 2008, revizia 0, privind organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv delegat;

- verifică dacă proiectele de operatiuni supuse vizei respectă cerintele Legii nr. 96/2000, republicată, ale Legii nr. 500/2002, cu modificările ulterioare, si ale legii bugetare anuale;

- exercită controlul în vederea acordării vizei de control financiar preventiv delegat asupra proiectelor de operatiuni privind angajamentul bugetar, cererea de deschidere de credite si ordonantarea de plată către EXIMBANK - S.A.

3.4. Directia de specialitate din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală va efectua anual la EXIMBANK - S.A. controlul asupra sumelor utilizate în numele si în contul statului, în scopul eficientizării activitătii de sustinere a exportului, a mediului de afaceri românesc si a tranzactiilor internationale.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.