MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 177 (XXI) - Nr. 10            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Miercuri, 7 ianuarie 2009

 

SUMAR

 

DECRETE

 

            1. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.517/2008. - Ordin al ministrului transporturilor privind publicarea acceptării Normelor de calcul al dimensiunilor peretelui transversal etans, gofrat vertical, dintre cele două magazii de marfă situate cel mai în prova si a Normelor de calcul al cantitătii admisibile de marfă din magazia situată cel mai în prova, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia nr. 4 a Conferintei guvernelor contractante la Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, din 27 noiembrie 1997

 

1.518/2008. - Ordin al ministrului transporturilor pentru publicarea acceptării Standardelor si criteriilor aplicabile constructiei bordajului vrachierelor cu simplu bordaj, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.168(79) a Comitetului Securitătii Maritime din 9 decembrie 2004

 

1.525/2008. - Ordin al ministrului transporturilor pentru modificarea si completarea Regulamentului privind modelul si însemnele uniformei, modul de acordare si portul acesteia de către inspectorii Autoritătii Rutiere Române - A.R.R., aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 886/2007

 

1.534/2008. - Ordin al ministrului transporturilor privind modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 21/2007 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române RACR-RA, Regulile aerului, editia 02/2006

 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Viorel Stănilă se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar al României în Republica Albania.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 5 ianuarie 2009.

Nr. 1.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind publicarea acceptării Normelor de calcul al dimensiunilor peretelui transversal etans, gofrat vertical, dintre cele două magazii de marfă situate cel mai în prova si a Normelor de calcul al cantitătii admisibile de marfă din magazia situată cel mai în prova, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia nr. 4 a Conferintei guvernelor contractante la Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, din 27 noiembrie 1997

 

Având în vedere prevederile art. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 53/1999 privind aderarea la unele protocoale si acceptarea unor amendamente la Conven t ia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974, la Conventia internaională din 1966 asupra liniilor de încărcare, încheiată la Londra la 5 aprilie 1966, si la Conventia internatională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978, aprobată prin Legea nr. 23/2001,

în temeiul prevederilor art. 12 lit. b) si d) din Ordonanta Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 4 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim si pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 2 pct. 18 si art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin.

Art. 1. - Se publică Normele de calcul al dimensiunilor peretelui transversal etans, gofrat vertical, dintre cele două magazii de marfă situate cel mai în prova si Normele de calcul al cantitătii admisibile de marfă din magazia situată cel mai în prova, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia nr. 4 a Conferintei guvernelor contractante la Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, din 27 noiembrie 1997, norme care au intrat în vigoare pentru România la data de 1 iulie 1999, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Pentru navele care arborează pavilionul român si cărora li se aplică normele prevăzute în anexă, prevederile mentionate la sectiunea 5 din anexa nr. 1 la anexa la prezentul ordin trebuie să corespundă prevederilor normelor tehnice aprobate de Ministerul Transporturilor sau prevederilor reglementărilor tehnice elaborate si publicate de către organizatiile recunoscute, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 3. - Autoritatea Navală Română, proprietarii de nave si operatorii care detin sau operează vrachiere care arborează pavilionul român vor lua măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor,

Septimiu Buzasu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 15 decembrie 2008.

Nr. 1.517.

 

ANEXĂ

 

REZOLUTIA Nr. 4

a Conferintei guvernelor contractante la Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, adoptată la 27 noiembrie 1997 Norme de calcul al dimensiunilor peretelui transversal etans, gofrat vertical, dintre cele două magazii de marfă situate cel mai în prova si Norme de calcul al cantitătii admisibile de marfă din magazia situată cel mai în prova

 

Conferinta,

adoptând amendamentele la Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare (Conventia SOLAS), asa cum a fost amendată, în legătură cu siguranta vrachierelor,

considerând că noua regulă XII/6 din Conventia SOLAS impune ca peretele etans transversal dintre cele două magazii de marfă situate cel mai în prova si structura dublului fund în zona magaziei de marfă situată cel mai în prova la vrachierele cu simplu bordaj având o lungime mai mare sau egală cu 150 m, care transportă mărfuri solide în vrac cu o densitate mai mare sau egală cu 1.780 kg/m3, să aibă o rezistentă suficientă, în conformitate cu normele elaborate de Organizatie pentru peretele si dublul fund de la vrachiere, la inundarea magaziei de marfă situată cel mai în prova, tinând seama si de efectele dinamice,

fiind de părere că aplicarea de către guverne a regulii mentionate, conform programului de implementare prevăzut în noua regulă XII/3 din Conventia SOLAS, va contribui în mare măsură la îmbunătătirea sigurantei vrachierelor existente si la protectia vietii persoanelor de la bord,

luând în considerare recomandarea făcută de Comitetul Securitătii Maritime al Organizatiei Internationale Maritime la cea de-a 68-a sesiune a sa,

adoptă:

1. Normele de calcul al dimensiunilor peretelui transversal etans, gofrat vertical, dintre cele două magazii de marfă situate cel mai în prova, prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta rezolutie; si

2. Normele de calcul al cantitătii admisibile de marfă din magazia situată cel mai în prova, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta rezolutie, în scopul aplicării regulii XII/6 din Conventia SOLAS.


 

ANEXA Nr. 1

la Rezolutia nr. 4

 

NORME DE CALCUL

al dimensiunilor peretelui transversal etans, gofrat vertical, dintre cele două magazii de marfă situate cel mai în prova

 

1. Introducere

Dimensiunile nete ale peretelui transversal etans, gofrat vertical, dintre cele două magazii de marfă situate cel mai în prova trebuie să fie calculate pe baza sarcinilor prevăzute în sectiunea 2, momentului încovoietor si fortei tăietoare prevăzute în sectiunea 3 si criteriilor de rezistentă prevăzute în sectiunea 4.

Dacă este necesar, înlocuirea si/sau consolidările tablelor trebuie făcute conform sectiunii 6.

În prezentele norme, situatia de încărcare omogenă înseamnă o situatie de încărcare în care raportul dintre cel mai mare si cel mai mic coeficient de umplere, calculat pentru cele două magazii de marfă situate cel mai în prova, nu depăseste 1,20, această valoare trebuind să fie corectată în functie de densitătile diferite ale mărfurilor.

2. Modelul de încărcare

2.1. Generalităti

Sarcinile, considerate că actionează pe perete, sunt rezultatul compunerii sarcinilor datorate mărfii cu cele datorate inundării magaziei situate cel mai în prova.

Cele mai nefavorabile combinatii ale sarcinilor datorate mărfii si ale celor datorate inundării trebuie să fie luate în considerare la verificarea dimensionării peretelui, în functie de situatiile de încărcare prevăzute în manualul de încărcare:

- situatii de încărcare omogenă;

- situatii de încărcare neomogenă.

Nu este necesară aplicarea prezentelor norme pentru situatiile de încărcare partial neomogenă, care apar pe timpul operatiilor de încărcare si descărcare prin mai multe guri de magazie în cazul unei situatii de încărcare omogenă.

2.2. Înăltimea de inundare luată în considerare pentru peretele gofrat

Înăltimea de inundare hf (vezi fig. 1) este distanta, în m, măsurată pe verticală cu nava pe carenă dreaptă, de la punctul de calcul până la un nivel situat la o distantă df, în m, de la planul de bază, egală cu:

(a) în general: D

(b) pentru nave mai mici de 50.000 tdw cu bordul liber de tip B: 0,95 · D

D = distanta, în m, de la planul de bază la puntea de bord liber, măsurată pe bordaj la mijlocul navei (vezi fig. 1)

(c) pentru nave ce sunt operate la un pescaj Tr, corespunzător unei linii de încărcare atribuite, mai mic decât pescajul T corespunzător liniei de încărcare admisibile, înăltimea de inundare definită la (a) si (b) poate fi redusă cu T - Tr.

2.3. Presiunea în magazia inundată

2.3.1. Magazia încărcată cu marfă în vrac

Trebuie luate în considerare două cazuri, în functie de valorile d1 si df, d1 (vezi fig. 1) fiind o distantă, în m, de la planul de bază, dată de relatia:

 

d1 = Mcc ∙ lc ∙ B + VLS/lc ∙ B + (hHT – hDB) ∙ bHT/B + hDB

 

unde:

Mc = masa mărfii din magazia de marfă situată cel mai în prova. în tone

ρc = densitatea mărfii în vrac, în t/m3

lc = lungimea magaziei de marfă situată cel mai în prova, în m

B = lătimea navei la mijloc, în m

Vls = volumul chesonului inferior situat deasupra dublului fund, în nr1

hHT = înăltimea tancurilor de gurnă la mijlocul navei măsurată fată de planul de bază, în m

hDB = înăltimea dublului fund, în m

bHT = lătimea tancurilor de gurnă la mijlocul navei, în m.


 

(a) df d1

 

În fiecare punct al peretelui situat la o distantă cuprinsă între d1 si dffată de planul de bază, presiunea pc, f, în kN/m2, este dată de:

 

pc, f = ρ ∙ g ∙ hf  unde:

p = densitatea apei de mare, în t/m3

g = 9,81 m/s2, acceleratia gravitatională

hf = înăltimea de inundare definită la sectiunea 2.2.

 

În fiecare punct al peretelui situat la o distantă mai mică decât d1 fată de planul de bază, presiunea pc, f în kN/m2, este dată de:

 

pc, f = ρ ∙ g ∙ hf  + [ρc – ρ ∙ (1 – perm)] ∙ g ∙ h1 ∙ tan2 γ

 

unde:

p, g, hf = asa cum sunt definite mai sus

ρ c = densitatea mărfii în vrac, în t/mJ

perm = permeabilitatea mărfii, trebuie luată egală cu 0,3 pentru minereu (care corespunde densitătii minereului de fier în vrac ce poate fi în general luată egală cu 3,0 t/m3)

hf = distanta pe verticală, în m, de la punctul de calcul până la un nivel situat la o distantă d|, asa cum s-a definit mai sus. fată de planul de bază (vezi fig. 1)

γ = 45ş - (φ/2)

φ = unghiul de taluz al încărcăturii, în grade, care pentru minereu de fler poate fi luat în general egal cu 35°.

 

Forta Fc, f în kN, ce actionează pe o gofră este dată de:

 

Fc,f = S1 ∙ [ρ ∙ g ∙ (df – d1)2/2 + ρ ∙ g ∙ (df – d1) + (pc,f)le/2 ∙ (d1 – hDB – hLS)

 

unde:

si = distanta dintre gofre, în m (vezi fig. 2a)

p,g,d1, hDB = asa cum s-au definit mai sus

df = asa cum s-a definit la 2.2

(pc,f)le = presiunea, în kN/m2, la capătul inferior al gofrei

h Ls = înăltimea chesonului inferior, în m, fată de dublu fund


(b) df < d1

 

În fiecare punct al peretelui situat la o distantă cuprinsă între df si d1 fată de planul de bază, presiunea pc, f în kN/m2, este dată de:

 

pc, f = ρc ∙ g ∙ h1 ∙ tan2 γ unde:

 

pc, g, h1, γ  = asa cum s-au definit la (a)

 

În fiecare punct al peretelui situat la o distantă mai mică decât df fată de planul de bază, presiunea pc f în kN/m2, este dată de:

 

pc, f = ρ ∙ g ∙ hf  + [ρc – h1 - ρ (1 – perm) ∙ hf] ∙ g ∙ tan2 γ

 

unde:

p, g, hf, ρc, h1, perm, γ = asa cum s-au definit la (a)

 

Forta Fc, f în kN, ce actionează pe o gofră este dată de:

 

Fc, f  = S1 ∙ | ρc ∙ g ∙ (d1 – df)2/2 ∙ tan2 γ + ρc ∙ g ∙ (d1 – df) ∙ tan2 γ + (pc,f)le ∙ (df – hDB – hLS)|

 

unde:

S1, ρc, g, γ, (pc,f)le, hLS = asa cum s-au definit la (a)

D1, hDB = asa cum s-au definit mai sus

df = asa cum s-a definit Ia 2.2

 

2.3.2. Magazia goală

În fiecare punct al peretelui trebuie să fie luată în considerare presiunea hidrostatică pf datorată înăltimii de inundare hf.

Forta Ff, în kN, care actionează pe o gofră este dată de:

 

Ff = S1 ∙ ρc ∙ g ∙ (df – hDB – hLS)2/2

 

unde:

S1, ρ, g, hLS - asa cum s-au definit la 2.3.1 (a)

hDB - asa cum s-a definit la 2.3.1

df - asa cum s-a definit la 2.2

 

2.4. Presiunea în magazia neinundată încărcată cu marfă în vrac

În fiecare punct al peretelui, presiunea pc, în kN/m2, este dată de:

 

pc = ρc g h1 tan2 γ unde:

ρc, g, h1, γ = asa cum s-au definit la 2.3.1 (a)


Forta Fc, în kN, care actionează pe o gofră este dată de:

 

F= ρc ∙ g ∙ S1 ∙ (d1 – hDB - hLS)2/2 ∙ tan2 γ

unde:

ρc, g, S1, hLS, γ = asa cum s-au definit la 2.3.1 (a)

d1, hDB = asa cum s-au definit la 2.3.1

2.5. Presiunea rezultantă

2.5.1. Situatii de încărcare omogenă

În fiecare punct al structurii peretelui, presiunea rezultantă p, în kN/m2, ce trebuie luată în considerare la dimensionarea peretelui este dată de:

p = pc, f - 0,8 · pc.

Forta rezultantă F, în kN, care actionează pe o gofră este dată de:

F = Fc, f  - 0,8 · Fc.

2.5.2. Situatii de încărcare neomogenă

În fiecare punct al structurii peretelui, presiunea rezultantă p, în kN/m2, ce trebuie luată în considerare la dimensionarea peretelui este dată de:

p = pc, f. Forta rezultantă F, în kN, care actionează pe o gofră este dată de:

F = Fc, f. În situatii de încărcare neomogenă, când magazia de marfă situată cel mai în prova nu poate fi încărcată, presiunea rezultantă p, în kN/m2, ce trebuie luată în considerare la dimensionarea peretelui este dată de:

p = pf

si forta rezultantă F, în kN, care actionează pe o gofră este dată de:

3. Momentul încovoietor si forta tăietoare în gofrele peretelui

Momentul încovoietor, M, si forta tăietoare, Q, în gofrele peretelui sunt determinate utilizând formulele prevăzute la 3.1 si 3.2. Valorile M si Q trebuie să fie utilizate la verificările de la sectiunea 4.

3.1. Momentul încovoietor

Momentul încovoietor de calcul M, în kN M · m, pentru gofrele peretelui este dat de:

M = F · λ/8

unde:

F = forta rezultanta, în kN, asa cum s-a definit la 2.5

λ = lungimea gofrei, în m, trebuie luată conform fig. 2a si 2b

3.2. Forta tăietoare

Forta tăietoare Q, în kN, la capătul inferior al gofrelor peretelui este dată de:

Q = 0,8 · F

unde: F = asa cum s-a definit la 2.5.

4. Criterii de rezistentă 4.1. Generalităti

Următoarele criterii sunt aplicabile peretilor transversali cu gofre verticale (vezi fig. 2a).

Cerintele pentru grosimile nete locale ale plăcilor sunt definite la 4.7.

În plus, trebuie respectate si criteriile prevăzute la 4.2 si 4.5.

Când unghiul de gofrare φ indicat în figura 2a este mai mic de 50ş, un sir orizontal de bracheti înclinati trebuie să fie prevăzut la aproximativ mijlocul înăltimii gofrelor, de o parte si de alta (vezi fig. 2a), pentru a ajuta la mentinerea stabilitătii dimensionale a peretelui supus la sarcinile datorate inundării. Brachetii înclinati trebuie să fie sudati de gofre prin sudură bilaterală continuă, dar ei nu trebuie sudati de învelisul exterior.


Grosimile părtii inferioare a gofrelor considerate la pct. 4.2 si 4.3 trebuie să fie mentinute pe o distantă măsurată de la dublul fund (dacă nu există cheson inferior) sau de la fata superioară a chesonului inferior, care să nu fie mai mică de 0,15 · λ.

Grosimile părtii de mijloc a gofrelor considerate la pct. 4.2 si 4.4 trebuie să fie mentinute pe o distantă măsurată de la punte (dacă nu există cheson superior) sau de la fata inferioară a chesonului superior, care să nu fie mai mică de 0,3 · λ.

4.2. Capacitatea de încovoiere si tensiuni de forfecare

Capacitatea de încovoiere trebuie să corespundă următoarei relatii:

 

10 ∙ M/0,5 ∙ Z λe ∙ σ a, λe + Zm ∙ σ a,m ≤ 1, 0

 

unde:

M = momentul de încovoiere, în kN * m, asa cum s-a definit la 3.1

Zλe = modulul de rezistentă al unei jumătăti de gofră, în cm, la capătul ei inferior, trebuie să fie calculat în conformitate cu 4.3

Zm = modulul de rezistentă al unei jumătăti de gofră, în cm, la mijlocul deschiderii ei, trebuie să fie calculat în conformitate cu 4.4

σ a, λe = tensiunea admisibilă, în N/mm2, asa cum s-a definit la 4.5, pentru capătul inferior al gofrelor

σ a,m = tensiunea admisibilă, în N/ mm2, asa cum s-a definit la 4.5, pentru mijlocul deschiderii gofrelor. În niciun caz Zm nu trebuie luat mai mare decât cea mai mică valoare dintre 1,15 · Z’λe si 1,15 · Zλe pentru calculul capacitătii de încovoiere, Z’λe fiind definit mai jos.

Dacă brachetii înclinati existenti sunt montati astfel încât:

- nu sunt îndoiti;

- sunt sudati la gofre si la fata superioară a chesonului inferior printr-o sudură unilaterală cu pătrundere sau una echivalentă;

- au o înclinare minimă de 45ş si marginea lor inferioară este în corespondentă cu învelisul lateral al chesonului; sau dacă brachetii îndoiti existenti sunt montati astfel încât:

- sunt dispusi în corespondentă cu învelisul lateral al chesonului;

- au proprietătile materialului cel putin egale cu cele prevăzute pentru fata gofrei,

- au proprietătile materialului cel putin egale cu cele prevăzute pentru fata gofrei,

modulul de rezistentă λe, în cm2, nu trebuie să fie mai mare decât valoarea Z λe , în cm2, dată de:

Z’λe = Zg + 103 ∙ Q ∙ hg – 0,5 ∙ hg2 ∙ s1 ∙pga

 

unde:

Zg = modulul de rezistentă a unei jumătăti de gofră, în cm , calculat conform prevederii de la 4.4, în dreptul marginii superioare a brachetilor înclinati sau îndoiti, după caz

Q = forta tăietoare, în kN, asa cum s-a definit la 3.2

hg = înăltimea, în m, a brachetilor înclinati sau îndoiti, după caz (vezi fig. 3a, 3b, 4a si 4b)

s1 = asa cum s-a definit la 2.3.1 (a)

pg = presiunea rezultantă, în kN/m , asa cum s-a definit la 2.5, calculată la mijlocul brachetilor înclinati sau îndoiti, după caz

σa = tensiunea admisibilă, în kN/mm2, asa cum s-a definit la 4.5.

Tensiunile de forfecare τ sunt obtinute împărtind forta tăietoare Q la aria de forfecare. Aria de forfecare trebuie redusă tinând cont de o eventuală neperpendicularitate între inimile gofrelor si fata gofrei. În general, aria de forfecare redusă poate fi obtinută prin înmultirea ariei sectiunii inimii cu (sin φ), φ fiind unghiul dintre inima si fata gofrei.

Pentru calculul modulului de rezistentă si al ariei de forfecare se vor utiliza grosimile nete ale tablelor.

Modulul de rezistentă al gofrelor trebuie să fie calculat conform cerintelor de la 4.3 si 4.4.

4.3. Modulul de rezistentă la capătul inferior al gofrelor

Modulul de rezistentă trebuie calculat considerând fata comprimată a gofrei ca având lătimea efectivă, bef, nu mai mare decât cea prevăzută la 4.6.1.

Dacă inimile gofrelor nu sunt sprijinite pe bracheti locali sub plafonul chesonului (sau sub dublul fund) în partea lor inferioară, modulul de rezistentă al gofrelor trebuie să fie calculat luând în considerare 30% din lătimea efectivă a gofrei.

(a) Dacă sunt prevăzuti bracheti înclinati, asa cum s-au definit la 4.2 (vezi fig. 3a si 3b), pentru calculul modulului de rezistentă al gofrelor la capătul lor inferior (sectiunea transversală © din fig. 3a si 3b), aria tablelor fetei, în cm2, poate fi majorată cu:

 

(2,5 ∙ a ∙ √tf ∙ tsh ∙ √σFsh/σFfl)

 

unde:

 

a = lătimea, în m, a fetei gofrei (vezi fig. 2a)

tsh = grosimea netă a brachetelui înclinat, în mm

tf = grosimea netă a fetei, în mm

Cpsi, = limita de curgere, în N/mm2, a materialului utilizat pentru brachetii înclinati

a m = limita de curgere, în N/ mm2, a materialului utilizat pentru fata gofrei.

(b) Dacă sunt prevăzuti bracheti îndoiti, asa cum s-au definit la 4.2 (vezi fig. 4a si 4b), pentru calculul modulului de rezistentă al gofrelor la capătul inferior (sectiunea transversală © din fig. 4a si 4b), aria tablelor fetei, în cm2, poate fi crescută cu (7 · hg · tgu),

unde:

hg = înăltimea brachetului îndoit, în m, (vezi fig. 4a si 4b), dar nu se va lua mai mare decât [ysguJ

sgu = lătimea brachetului îndoit, în m

tgu = grosimea netă a brachetului îndoit, în mm, nu trebuie să fie mai mare decât tf

tf = grosimea netă a fetei, în mm, conform stării tehnice reale.

(c) Dacă inimile gofrelor sunt sudate la plafonul înclinat al chesonului care are un unghi mai mare de 45ş fată de planul orizontal, modulul de rezistentă al acestor gofre poate să fie calculat considerând că inimile gofrelor participă în întregime. Dacă sunt prevăzuti bracheti îndoiti pentru calculul modulului de rezistentă al gofrelor, aria tablelor fetei poate să fie majorată după cum este îndicat la pct. (b) de mai sus. Dacă există numai bracheti înclinati, acestia pot să nu fie luati în considerare.

Pentru unghiuri mai mici de 45ş, participarea inimii poate fi obtinută prin interpolare liniară de la 30% pentru 0ş la 100% pentru 45ş.

4.4. Modulul de rezistentă al gofrelor în alte sectiuni transversale decât capătul inferior

Calculul modulului de rezistentă trebuie efectuat luând în considerare inima efectivă a gofrei si fata comprimată având lătimea efectivă, bef, care nu va fi mai mare decât cea indicată la 4.6.1.


4.5. Verificarea tensiunilor admisibile

Tensiunile normale si tangentiale σ si τ nu trebuie să depăsească valorile admisibile σ a si τ a, în N/mm2, date de:

 

σa = σF

τa = 0,5 · σF

unde:

σ F = limita de curgere a materialului, în N/mm3.

4.6. Lătimea efectivă a fetei comprimate si verificarea stabilitătii la forfecare

4.6.1. Lătimea efectivă a fetei comprimate a gofrelor

Lătimea efectivă bef, în m, a fetei gofrei este dată de:

bef = Ce · a

unde:

 

Ce = 2,25/β – 1,25/β pentru β > 1,25

 

Ce = 1,0 pentru β > 1,25

 

β = 103 · a/t· √σF/E

 

tf = grosimea netă a fetei, în mm

a = lătimea fetei gofrei, în m (vezi fig. 2a)

aF = limita de curgere a materialului, în N/mm

E = modulul de elasticitate, în N/mm ; pentru otel trebuie considerat egal cu 2,06 · 105 N/mm2

4.6.2. Forfecarea

Verificarea stabilitătii la forfecare trebuie efectuată pentru tablele inimii la capetele gofrelor.

Tensiunea de forfecare x nu trebuie să depăsească valoarea tensiunii critice xc, în N/mm2, obtinută după cum urmează:

 

τa = τdaca τE ≤ τF/2

 

= τF · (1 - τF/4 · τE) daca τE > τF/2

 

unde:

τF = σF/√3

 

σF = limita de curgere a materialului, în N/mm , indicată în 4.6.1

 

τE = 0,9 · kt · E · (t/1000c)2

 


kt, E, t si c sunt date mai jos:

kt = 6,34

E = modulul de elasticitate a materialului, asa cum este dat la 4.6.1

t = grosimea netă a inimii gofrei, în mm

c = lătimea inimii gofrei, în m (vezi fig. 2a).

4.7. Grosimea netă locală a plăcii

Grosimea netă locală a tablei peretelui t este dată de:

unde:

sw = lătimea tablei, în m, trebuie luată egală cu lătimea fetei sau inimii gofrei, care dintre ele este mai mare (vezi fig. 2a)

p = presiunea rezultantă, în kN/m2, asa cum este definită la 2.5, la partea inferioară a fiecărei file de tablă; în toate cazurile, grosimea efectivă a filei inferioare trebuie determinată folosind presiunea rezultantă la nivelul plafonului chesonului inferior sau la nivelul dublului fund, când nu există cheson, sau la partea superioară a brachetilor, dacă există bracheti înclinati/îndoiti.

σf = limita de curgere a materialului, în N/mm2.

Pentru pereti gofrati compusi, când grosimea fetei si inimii sunt diferite, grosimea efectivă a tablei mai înguste nu trebuie să fie mai mică decât tn, în mm, obtinută cu formula:

 

tn = 14,9 · sw · √p/σF

unde:

sw = lătimea tablei mai înguste, în m.

Grosimea efectivă a tablei mai late, în mm, nu trebuie să fie luată mai mică decât maximul dintre următoarele valori:

 

tw = 14,9 · sw · √p/σF

 

si

tw = √440 · sw2 · p– tnp2

 

unde:

tnp ≤ grosimea efectivă a tablei mai înguste si nu trebuie să fie mai mare decât

 

14,9 · sw · √p/σF

 

5. Detalii locale

În fiecare caz, proiectarea detaliilor locale trebuie să corespundă cerintelor Administratiei sau ale unei organizatii recunoscute de Administratie în conformitate cu prevederile regulii XI/1 din Conventia SOLAS (denumită în continuare Administratie), în vederea transmiterii fortelor si momentelor ce se exercită pe peretii gofrati, la structurile vecine, în special la dublul fund si la structurile transversale de punte.

În particular, grosimile si rigiditatea brachetilor îndoiti si brachetilor înclinati montati pentru întărirea capetelor gofrelor trebuie să corespundă cerintelor Administratiei pe baza modelului de încărcare de la sectiunea 2.

Dacă nu s-a stabilit altfel, îmbinările sudate si materialele trebuie să fie dimensionate si alese în conformitate cu cerintele Administratiei.

6. Adaosul de coroziune si înlocuirea tablelor

(a) Înlocuirea tablelor este necesară atunci când grosimea măsurată este mai mică decât tnet + 0,5 mm, tnet fiind grosimea utilizată în calculul capacitătii de încovoiere si al tensiunilor de forfecare, asa cum se prevede la 4.2, sau grosimea netă locală a tablei, asa cum se prevede la 4.7. Alternativ, se pot folosi dubluri de întărire, cu conditia ca grosimea netă să nu fie impusă de cerintele privind rezistenta la forfecare pentru tablele inimii (vezi 4.5 si 4.6.2) sau de cerintele de presiune locală pentru tablele inimii si fetei (vezi 4.7).


Atunci când grosimea măsurată este în intervalul tnet + 0,5 mm si tnet + 1,0 mm, acoperirea cu un strat de protectie (aplicat în conformitate cu cerintele producătorului) sau efectuarea de măsurători anuale poate să fie adoptată ca o alternativă la înlocuirea tablelor.

(b) Atunci când este necesară înlocuirea sau consolidarea tablelor, o grosime minimă de tnet + 2,5 mm trebuie adoptată pentru elementele înlocuite sau întărite.

(c) Trebuie să fie prevăzuti bracheti îndoiti consolidati cu bracheti înclinati, care se extind de la capătul inferior al gofrei până la 0,1 · λ, sau dubluri de întărire (pe gofrele peretelui si pe tablele laterale ale chesonului), dacă:

 

0,8 · (σFfλ · t) ≥ σFs · tst

 

unde:

σFfλ = limita de curgere a materialului utilizat pentru fata gofrei, în N/mm2

σFs = limita de curgere a materialului utilizat pentru tablele laterale ale chesonului inferior sau varangelor (dacă nu există cheson), în N/mm2

tfλ = grosimea fetei, în mm, considerată acceptabilă pe baza criteriilor specificate la pct. (a) de mai sus sau, atunci când înlocuirea tablelor este necesară, grosimea după înlocuire, conform criteriilor specificate la pct. (b) de mai sus. Grosimea fetei mentionată mai sus, impusă de cerintele de presiune locală (vezi 4.7), nu este necesar să fie luată în considerare în acest caz

tst = grosimea reală, în mm, a tablelor laterale ale chesonului inferior sau varangelor (dacă nu există cheson).

Dacă sunt prevăzuti bracheti îndoiti, trebuie utilizat acelasi material ca cel al fetei gofrei. Acesti bracheti îndoiti trebuie să fie îmbinati la plafonul chesonului inferior sau la dublul fund (dacă nu există cheson inferior) prin sudură cu pătrundere adâncă (vezi fig. 5).

(d) Dacă este necesară înlocuirea tablelor, îmbinările peretelui la plafonul chesonului inferior sau la dublul fund (dacă nu există cheson) trebuie efectuate cel putin prin sudură cu pătrundere adâncă (vezi fig. 5).

(e) Dacă trebuie prevăzuti sau înlocuiti brachetii îndoiti, îmbinările lor cu gofrele si la plafonul chesonului inferior sau dublul fund (dacă nu există cheson) trebuie efectuate cel putin prin sudură cu pătrundere adâncă (vezi fig. 5).

 

Figura 1

 

V = Volumul mărfii

P = Punct de calcul

 


Figura 2a

 

Figura 2b

 

NOTĂ: Pentru definirea lui „l”, capătul inferior al chesonului superior nu trebuie luat la o distantă mai mare de punte în planul diametral decât:

- de 3 ori înăltimea gofrelor, în general

- de 2 ori înăltimea gofrelor, pentru cheson dreptunghiular


Figura 3a Bracheti înclinati simetrici

Figura 3b Bracheti înclinati asimetrici

Figura 4a Bracheti înclinati/îndoiti simetrici

Figura 4b Bracheti înclinati/îndoiti asimetrici

Figura 5 Zonă neprelucrată (f): de la 3 mm la T/3 mm

Unghi de înclinare al muchiilor (a): de la 40ş la 60ş


 

ANEXA Nr. 2

la Rezolutia nr. 4

 

NORME DE CALCUL

al cantitătii admisibile de marfă din magazia situată cel mai în prova

 

1. Introducere

Încărcătura din magazia de marfă situată cel mai în prova nu trebuie să depăsească cantitatea admisibilă de marfă din magazie în situatia de inundare a sa, calculată conform sectiunii 4, utilizând sarcinile redate în sectiunea 2 si capacitatea la forfecare a dublului fund definită la sectiunea 3.

În niciun caz cantitatea admisibilă de marfă din magazie în situatia de inundare nu trebuie să fie mai mare decât cantitatea de marfă din proiect în situatia navei intacte.

2. Model de încărcare

2.1. Generalităti

Sarcinile, considerate că actionează pe dublul fund al magaziei de marfă situate cel mai în prova, sunt acelea date de presiunea externă a apei de mare, precum si de rezultanta dintre sarcinile datorate mărfii si acelea datorate inundării magaziei de marfă situate cel mai în prova.

Combinatiile cele mai nefavorabile ale sarcinilor datorate mărfii si inundării trebuie să fie utilizate în functie de situatiile de încărcare prevăzute în manualul de încărcare:

- situatii de încărcare omogenă;

- situatii de încărcare neomogenă;

- situatii de încărcare în baloturi (de exemplu: produse din otel laminat).

Pentru fiecare situatie de încărcare, densitatea maximă a mărfii transportate în vrac trebuie luată în considerare la calcularea limitei admisibile pentru magazie.

2.2. Înăltimea de inundare deasupra dublului fund

Înăltimea de inundare hf (vezi fig. 1) este distanta, în m, măsurată pe verticală, cu nava pe carenă dreaptă, de la dublul fund la un nivel situat la o distantă df, în m, fată de planul de bază, egală cu: D, în general; sau 0,95 • D pentru nave mai mici de 50.000 tdw cu bord liber de tip B, D fiind distanta, în m, măsurată pe bordaj de la planul de bază la puntea de bord liber la mijlocul navei (vezi fig. 1).

3. Capacitatea la forfecare a structurii dublului fund în zona magaziei de marfă situate cel mai în prova

Capacitatea la forfecare C a structurii dublului fund în zona magaziei de marfă situate cel mai în prova este definită ca fiind suma rezistentei la forfecare în fiecare capăt al următoarelor elemente:

- toate varangele îmbinate cu ambele tancuri de gurnă, mai putin jumătate din rezistenta celor două varange adiacente la fiecare cheson sau perete transversal, dacă nu există cheson (vezi fig. 2); si

- toti suportii dublului fund îmbinati cu ambele chesoane sau la peretii transversali, dacă nu există chesoane. Rezistenta suporilor sau varangelor care nu ajung să se îmbine cu chesonul ce limitează magazia sau cu suportul tancului de gurnă trebuie evaluată numai pentru sectiunea dintr-un singur capăt.

De notat că varangele si suportii care trebuie să fie luati în considerare sunt cei din interiorul limitelor magaziei formate de tancurile de gurnă si de chesoane (sau peretii transversali, dacă nu există chesoane). Suportii laterali ai tancurilor de gurnă si varangele care se află direct sub zona de îmbinare a chesoanelor peretilor (sau sub peretii transversali, dacă nu există chesoane) la dublul fund nu sunt luati în considerare.

Când geometria si/sau configuratia structurală a dublului fund sunt/este în asa fel încât ipotezele de mai sus sunt neadecvate, atunci, la aprecierea Administratiei sau a unui organism recunoscut de Administratie conform prevederilor regulii XI/1 din Conventia SOLAS (denumită în continuare Administratie), capacitatea la forfecare C a dublului fund trebuie calculată conform criteriilor definite de Administratie.

La calculul rezistentei la forfecare trebuie să se utilizeze grosimea netă a varangelor si suportilor. Grosimea netă tnet, în mm, este dată de:

tnet = t - tc

unde:

t = grosimea reală, în mm, a varangelor si suportilor

tc = reducerea de coroziune, egală cu 2 mm în general; o valoare inferioară a tc poate fi adoptată cu conditia să fie luate măsuri considerate satisfăcătoare de către Administratie, pentru justificarea unei astfel de ipoteze de calcul.

3.1. Rezistenta la forfecare a varangelor

Rezistenta la forfecare Sf1, în kN, a varangelor din planseul dublului fund, în dreptul îmbinării lor la tancurile de gurnă, si rezistenta la forfecare a varangelor Sf2, în kN, în dreptul decupărilor situate în celula de retea cea mai depărtată de mijlocul magaziei (si anume acea celulă care este situată cel mai aproape de tancul de gurnă), sunt date de următoarele expresii:

 

Sf2 = 10-3 · Af, h · τa2

 

unde:

Af = aria sectiunii varangelor, în mm2, din planseul dublului fund în dreptul îmbinării lor la tancurile de gurnă

Af, h = aria netă, în mm2, a sectiunii varangelor din planseul dublului fund în dreptul decupărilor situate în celula de retea cea mai depărtată de mijlocul magaziei (si anume acea celulă care este situată cel mai aproape de tancul de gurnă) ,

τa = tensiunea de forfecare admisibilă, în N/mm2; trebuie luată egală cu σF/ √3

σF  = limita de curgere, în N/mm2, a materialului

η1 = 1,10

η2 = 1,20

La aprecierea Administratiei, η2 poate fi redus până la 1,10 dacă sunt prevăzute consolidări corespunzătoare considerate satisfăcătoare de către Administratie.

3.2. Rezistenta la forfecare a suportilor

Rezistenta la forfecare Sg1, în kN, a suportilor din planseul dublului fund, în dreptul îmbinării lor la chesoane (sau la peretii transversali, dacă nu există chesoane), si rezistenta la forfecare a suportilor Sg2, în kN, în dreptul celei mai mari decupări situate în celula de retea cea mai depărtată de mijlocul magaziei (si anume acea celulă care este situată cel mai aproape de cheson sau peretele transversal, dacă nu există cheson), sunt date de următoarele expresii:

 

Sf1 = 10-3 · Af · τa1

 

Sf2 = 10-3 · Af, h · τa/ η2

 

unde:

Ag = aria minimă, în mm2, a sectiunii suportilor din planseul dublului fund, în dreptul îmbinării lor la chesoane (sau la peretii transversali, dacă nu există chesoane)

Ag,h = aria netă, în mm2, a sectiunii suportilor din planseul dublului fund, în dreptul celei mai mari decupări situate în celula de retea cea mai depărtată de mijlocul magaziei (si anume acea celulă care este situată cel mai aproape de cheson sau peretele transversal, dacă nu există cheson)

τa = tensiunea de forfecare admisibilă, în N/mm2, asa cum este dată la 3.1

η1 = 1,10

η2 = 1,15

La aprecierea Administratiei, η2 poate fi redus până la 1,10 dacă sunt prevăzute consolidări corespunzătoare considerate satisfăcătoare de către Administratie.

4. Cantitatea admisibilă de marfă din magazie

Cantitatea admisibilă de marfă din magazie W, în tone, este dată de:

 

W = ρc · v ·1/F

 

unde:

F = 1,05 în general

1,00 pentru produse din otel laminat

ρc = densitatea mărfii, în t/m3; pentru mărfuri în vrac, vezi fig. 2.1; pentru produse din otel, ρc trebuie luat egal cu densitatea otelului

V = volumul, în m3, ocupat de marfă la nivelul h1

h1 = X/ ρc · g

X = pentru mărfuri în vrac, cea mai mică valoare dintre X1 si X2 date de relatiile:

 

X1 = Z + ρ · g · (E - hf)/1 + ρ/ρc (perm – 1)

X2 = Z + ρ · g · (E - h· perm)


 

X = pentru produse din otel, X poate fi luat egal cu X1, considerând perm = 0

ρ = densitatea apei de mare, în t/m3

g = 9,81 m/s2, acceleratia gravitatională

E = df - 0,1 · D

df, D = asa cum sunt definite la 2.2

hf = înăltimea de inundare, în m, asa cum este definită la 2.2

perm = permeabilitatea mărfii: trebuie luată egală cu 0,3 pentru minereu (care corespunde densitătii minereului de fier în vrac ce poate fi luată egală cu 3,0 t/m3)

Z = cea mai mică valoare dintre Z1 si Z2 date de:

 

Z1 = Ch/ADB,h

 

Z2 = Cc/ADB,h

 

Ch = capacitatea la forfecare a dublului fund, în kN, asa cum este definită la sectiunea 3, considerând pentru fiecare varangă cea mai mică dintre rezistentele la forfecare Sf1 si Sf2 (vezi 3.1) si pentru fiecare suport cea mai mică dintre rezistentele de forfecare Sg1 si Sg2 (vezi 3.2)

Ce = capacitatea la forfecare a dublului fund, în kN, definită în sectiunea 3, considerând pentru fiecare varangă rezistenta de forfecare Sf1 (vezi 3.1) si pentru fiecare suport cea mai mică dintre rezistentele la forfecare Sg1 si Sg2 (vezi 3.2)

 

 

i = n

 

ADB,h =

Σ

Si · BDB, i

 

i = 1

 

 

 

i = n

 

ADB,e =

Σ

Si · (BDB - s)

 

i = 1

 

 

n = numărul de varange dintre chesoane (sau peretii transversali, dacă nu sunt prevăzute chesoane)

Si = distanta „i” dintre varange, în m

BDB,i = BDB-S pentru varangele a căror rezistentă la forfecare este dată de Sf1 (vezi 3.1)

BDB,i = BDB h pentru varangele a căror rezistentă la forfecare este dată de Sf2 (vezi 3.1)

BDB = lătimea dublului fund, în m, dintre tancurile de gurnă (vezi fig. 3)

BDB,h = distanta, în m, dintre cele două decupări luate în considerare (vezi fig. 3)

s = distanta, în m, dintre longitudinalele dublului fund din vecinătatea tancurilor de gurnă.

 

Figura 1

 

Figura 2

 

Figura 3

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru publicarea acceptării Standardelor si criteriilor aplicabile constructiei bordajului vrachierelor cu simplu bordaj, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.168(79) a Comitetului Securitătii Maritime din 9 decembrie 2004

 

Având în vedere prevederile art. 10 din Ordinul ministrului transporturilor nr. 282/2007 privind acceptarea unor amendamente la anexa la Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, amendată, si la apendicele anexei la Protocolul din 1988 privind Conventia internatională din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare,

în temeiul prevederilor art. 12 lit. b) si d) din Ordonanta Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 4 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim si pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 2 pct. 18 si art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se publică Standardele si criteriile aplicabile constructiei bordajului vrachierelor cu simplu bordaj, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.168(79) a Comitetului Securitătii Maritime din 9 decembrie 2004, standarde si criterii intrate în vigoare pentru România la data de 1 iulie 2006, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Pentru navele maritime care arborează pavilionul român si cărora li se aplică standardele si criteriile prevăzute în anexă, dimensionarea structurilor de bordaj, precum si caracteristicile lor, mentionate la sectiunea 2.1, respectiv la sectiunile 4.4 si 4.5 din anexa nr. 1 la anexa la prezentul ordin, trebuie să corespundă prevederilor normelor tehnice aprobate de Ministerul Transporturilor sau prevederilor reglementărilor tehnice elaborate si publicate de organizatiile recunoscute în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 3. - Autoritatea Navală Română va lua măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor,

Septimiu Buzasu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 15 decembrie 2008.

Nr. 1.518.

 

ANEXĂ

 

REZOLUTIA MSC.168(79) (adoptată la 9 decembrie 2004)

Standarde si criterii aplicabile constructiei bordajului vrachierelor cu simplu bordaj

 

Comitetul Securitătii Maritime,

amintind art. 28(b) din Conventia privind crearea Organizatiei Maritime Internationale, referitor la functiile comitetului,

amintind, de asemenea, cap. XII din Conventia SOLAS cu privire la măsurile suplimentare de sigurantă pentru vrachiere, pe care Conferinta SOLAS din 1997 le-a adoptat în scopul îmbunătă t irii sigurantei navelor care transportă mărfuri solide în vrac,

amintind si faptul că, recunoscând necesitatea îmbunătăirii pe viitor a sigurantei vrachierelor în ceea ce priveste proiectarea, constructia, echiparea si exploatarea lor, s-au examinat rezultatele diferitelor studii oficiale de evaluare (FSA) cu privire la siguranta vrachierelor,

recunoscând că interzicerea încărcării alternative în magazii a mărfurilor grele în situatia de încărcare completă a vrachierelor cu simplu bordaj care nu respectă cerintele constructive corespunzătoare de rezistentă a bordajului ar contribui la îmbunătătirea sigurantei acestor nave prin reducerea fortelor tăietoare si momentelor încovoietoare,

notând Rezolutia MSC.170(79), prin care s-a adoptat, printre altele, cap. XII revizuit din Conventia SOLAS 1974, în mod special regula XII/14 „Restrictii privind navigatia cu oricare dintre magazii goale”, unde se face referire la standardele si criteriile obligatorii pe care trebuie să le respecte un vrachier pentru a evita restrictiile mai sus mentionate,

cunoscând faptul că Asociatia Internatională a Societătilor de Clasificare (IACS) a difuzat următoarele cerinte unificate relevante:

S12 Rev.2.1 - Structura bordajului la vrachierele cu simplu bordaj; si

S31 - Criterii aplicabile la reînnoirea coastelor bordajului vrachierelor cu simplu bordaj care nu sunt construite în conformitate cu Cerintele unificate UR S12 Rev.1 sau versiunile ulterioare revizuite,

luând în considerare faptul că cerintele unificate IACS mai sus mentionate includ standardele si criteriile necesare pentru a stabili dacă regula XII/14 din Conventia SOLAS trebuie să se aplice unui anumit vrachier si, deci, trebuie să formeze baza pentru aceste standarde si criterii,


luând în considerare recomandarea făcută de Subcomitetul pentru proiectarea si echiparea navei la cea de-a 77-a sesiune a sa:

1. adoptă, în scopul aplicării regulii XII/14 din Conventia SOLAS:

1. Standardele aplicabile constructiei bordajului vrachierelor cu simplu bordaj, prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta rezolutie; si

2. Criteriile aplicabile la reînnoirea coastelor de bordaj si brachetilor din bordajul vrachierelor cu simplu bordaj care nu sunt construite în conformitate cu Standardele aplicabile constructiei bordajului vrachierelor cu simplu bordaj, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta rezolutie;

2. invită guvernele contractante la Conventia SOLAS să noteze că standardele si criteriile de reînnoire prevăzute în anexe vor avea efect la 1 iulie 2006 ca urmare a intrării în vigoare a cap. XII revizuit din Conventia SOLAS;

3. solicită secretarului general să transmită tuturor guvernelor contractante la Conventia SOLAS copii certificate ale prezentei rezolutii si ale textului standardelor si criteriilor de reînnoire prevăzute în anexe;

4. solicită în plus secretarului general să transmită copii certificate ale acestei rezolutii si ale textului standardelor si criteriilor de reînnoire prevăzute în anexe tuturor membrilor Organizatiei care nu sunt guverne contractante la Conventia SOLAS.

 

ANEXA Nr. 1

la Rezolutia MSC. 168(79)

 

STANDARDE

aplicabile constructiei bordajului vrachierelor cu simplu bordaj

 

1. Domeniul de aplicare

În scopul regulii XII/14 din Conventia SOLAS, prezentele cerinte definesc standardele minime cerute, aplicabile structurilor de bordaj situate în zona de marfă a vrachierelor cu simplu bordaj cu lungimea mai mare sau egală cu 150 m, care transportă mărfuri solide în vrac cu densitatea mai mare sau egală cu 1.780 kg/m3, pentru ca acestea să nu fie supuse restrictiilor atunci când navighează cu orice magazie goală.

2. Dimensionarea structurilor de bordaj

2.1. Grosimea învelisului de bordaj exterior, modulul de rezistentă si aria de forfecare a coastelor de bordaj trebuie să fie determinate conform criteriilor unei societăti de clasificare care este recunoscută de Administratie în conformitate cu prevederile regulii XI-1/1 din Conventia SOLAS sau conform cu standardele nationale aplicabile ale Administratiei, care asigură un nivel echivalent de sigurantă.

2.2. Dimensionarea coastelor din magazie de pe bordaj situate în imediata apropiere a peretelui de coliziune trebuie să fie majorată pentru a preveni aparitia deformării excesive a bordajului exterior. Ca alternativă, trebuie prevăzute structuri de sustinere care mentin continuitatea stringherilor picului prova situati în magazia cea mai din prova.

3. Grosimea minimă a inimilor coastelor

Grosimea minimă a inimilor coastelor din zona de marfă nu trebuie să fie mai mică decât tw, min, în mm, dată de:

tw, min = C (7,0 + 0,03L),

unde:

C = 1,15 pentru inimile coastelor din dreptul magaziei situate cel mai în prova;

1 pentru inimile coastelor din dreptul altor magazii

L = distanta, în m, la linia de plutire de încărcare de vară de la extremitatea prova a etravei până la extremitatea pupa a etamboului de cârmă sau centrul axului cârmei, în cazul în care nu există etambou de cârmă. L nu trebuie să fie mai mic de 96% si nici mai mare de 97% din lungimea maximă pe linia de plutire de încărcare de vară, dar nu este necesar să fie luată mai mare de 200 m.

4. Bracheti inferiori si superiori

4.1. Grosimea brachetilor inferiori ai coastei nu va fi mai mică decât tw si tw, min + 2 mm, unde tw este grosimea adoptată a inimii coastei de bordaj. Grosimea brachetului superior al coastei nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare valoare dintre tw si tw, min.

4.2 Modulul de rezistentă SM al coastei si brachetului sau brachetului integrat si învelisul exterior aferent, în locurile indicate în figura 1, nu trebuie să fie mai mic decât dublul modulului de rezistentă SMF prevăzut pentru deschiderea în planul diametral al coastei.

4.3. Dimensiunile brachetilor inferiori si superiori nu trebuie să fie mai mici decât cele indicate în figura 2.

4.4. Continuitatea structurală a îmbinărilor de capăt inferioare si superioare ale coastelor de bordaj trebuie să fie asigurată la tancurile de gurnă si tancurile de bordaj prin bracheti de îmbinare, asa cum se arată în figura 3. Acesti bracheti trebuie să fie întăriti, astfel încât să se prevină încovoierea, conform criteriilor unei societăti de clasificare care este recunoscută de către Administratie în conformitate cu prevederile regulii XI-1/1 din conventia SOLAS sau conform cu standardele nationale aplicabile ale Administratiei, care asigură un nivel echivalent de sigurantă.

4.5. Modulele de rezistentă ale longitudinalelor bordajului si longitudinalele peretelui înclinat, care sustin brachetii de îmbinare, trebuie să fie calculate cu deschiderea luată între coastele transversale, conform cerintelor unei societăti de clasificare care este recunoscută de către Administratie în baza prevederilor regulii XI-1/1 din Conventia SOLAS sau conform cu standardele nationale aplicabile ale Administratiei, care asigură un nivel echivalent de siguran t ă. Dacă se adoptă alte solutii, după cum consideră Administraia sau o societate de clasificare recunoscută, modulele de rezistentă ale longitudinalelor de bordaj si longitudinalelor peretelui înclinat trebuie să fie calculate conform criteriilor aplicabile în scopul sustinerii eficiente a brachetilor.

5. Sectiuni ale coastelor de bordaj

5.1. Coastele trebuie să fie confectionate din profile simetrice cu bracheti inferiori si superiori integrati si trebuie să fie montate cu extremitatea inferioară tesită.

5.2. Platbanda coastei de bordaj trebuie să fie rotunjită (si nu îndoită) în punctul de îmbinare la brachetii de capăt. Raza de curbură nu trebuie să fie mai mică decât r, în mm, dată de formula:

 

r = 0,4bf2/tf

 

unde bf si tf sunt lătimea platbenzii si grosimea brachetilor, în mm. Capătul platbenzii trebuie să fie tesit.


5.3. La navele cu lungimea mai mică de 190 m, coastele din otel obisnuit pot fi asimetrice si prevăzute cu bracheti separati. Platbanda sau brachetul trebuie să fie tesită/tesit la ambele capete. Brachetii trebuie să fie montati cu extremitatea inferioară tesită.

5.4. Media grosimii inimii coastelor nu trebuie să depăsească următoarele valori:

1. 60 k0,5 pentru coaste simetrice cu flansă;

2. 50 k0,5 pentru coaste asimetrice cu flansă, unde:

k = 1 pentru otel obisnuit pentru constructia corpului;

k = 0,78 pentru otel cu limita de curgere de 315 N/mm2; si

k = 0,72 pentru otel cu limita de curgere de 355 N/mm2.

Coastele cu flansă nu trebuie să depăsească de 10 k0,5 ori grosimea netă a flansei.

6. Bracheti de îmbinare

În dreptul magaziei situate cel mai în prova, coastele de bordaj cu sectiune asimetrică trebuie să fie prevăzute cu bracheti de îmbinare la fiecare două coaste, asa cum se indică în figura 4.

7. Îmbinări de sudură la coastele si brachetii de capăt

7.1. Sudura bilaterală continuă trebuie să fie utilizată pentru îmbinările coastelor s i brachetilor la învelisul de bordaj si tablele tancului de gurnă i tancului superior de bordaj, precum si pentru îmbinarea inimii cu platbenzile.

7.2. În acest sens, grosimea sudurii trebuie să fie egală cu (a se vedea figura 1):

1. 0,44 t în zona „a”;

2. 0,4 t în zona „b”,

unde t este cea mai subtire grosime dintre grosimile celor două elemente îmbinate.

7.3. În cazul în care forma corpului este astfel încât să nu permită efectuarea unei suduri de colt eficiente, se poate cere pregătirea marginii inimii coastei si a brachetului, în scopul asigurării aceleiasi eficiente ca si îmbinarea sudurii mai sus mentionate.

8. Grosimea minimă netă a tablelor învelisului de bordaj Grosimea tablelor învelisului de bordaj situate între tancul de gurnă si tancul de bordaj nu trebuie să fie mai mică decât tp min, în mm, dată prin formula:

 

Figura 1


Figura 2

Figura 3


Figura 4 Bracheti de fixare prevăzuti în dreptul magaziei situate cel mai în prova

 

ANEXA Nr. 2

la Rezolutia MSC. 168(79)

 

CRITERII

aplicabile la reînnoirea coastelor de bordaj si brachetilor din bordajul vrachierelor cu simplu bordaj care nu sunt construite în conformitate cu Standardele aplicabile constructiei bordajului vrachierelor cu simplu bordaj

 

1. Domeniul de aplicare si definitii

În scopul regulii XII/14 din Conventia SOLAS, aceste cerinte se aplică coastelor de bordaj si brachetilor din magaziile de marfă de la vrachierele cu simplu corp care nu au fost construite în conformitate cu anexa nr. 1, dar trebuie să atingă un nivel echivalent de sigurantă pentru a nu fi supuse restrictiilor atunci când navighează cu orice magazie goală.

Aceste cerinte definesc criteriile de reînnoire a otelului si alte măsuri care trebuie să fie luate pentru inimile si flansele coastelor de bordaj si brachetilor, conform paragrafului 2.

Măsurile pentru întărirea coastelor de bordaj sunt, de asemenea, definite la sectiunea 2.3.

O analiză a metodei elementelor finite o altă analiză numerică ori metodă de calcul direct nu se poate utiliza ca alternativă la conformitatea cu cerintele din această anexă, cu exceptia cazurilor amenajărilor neobisnuite de constructie din bordaj sau a coastelor pentru care cerintele din această anexă nu se pot aplica în mod direct.

Evaluarea conformitătii cu aceste cerinte va fi efectuată înainte de data la care nava împlineste vârsta de 10 ani si la fiecare inspectie intermediară si de reînnoire ulterioară.

1.1. Nave cu întărituri pentru gheată

1.1.1. În cazul în care vrachierele sunt întărite în vederea obtinerii simbolului de clasă pentru navigatia prin gheată, coastele lor intermediare nu trebuie să fie luate în considerare atunci când se examinează conformitatea cu prevederile prezentei anexe.

1.1.2. Grosimea luată în considerare pentru reînnoirea structurii cerută suplimentar pentru obtinerea simbolului de clasă pentru navigatia prin gheată trebuie să se bazeze pe regulile unei societăti de clasificare.

1.1.3. În cazul în care se cere retragerea simbolului de clasă pentru navigatia prin gheată, structura suplimentară pentru întăriturile contra ghetii, cu exceptia brachetilor de rigidizare (a se vedea 2.1.2.1.b si 2.3), nu se ia în considerare în ceea ce priveste respectarea prevederilor prezentei anexe.

2. Măsuri de reînnoire sau alte măsuri 2.1. Criterii de reînnoire sau alte măsuri 2.1.1. Simboluri utilizate la sectiunea 2.1

tM = grosimea asa cum s-a măsurat, în mm

tREN = grosimea la care este necesară reînnoirea (2.1.2)

tREN, d/t = criterii de grosime pe care se bazează raportul d/t (2.1.2.1)

tREN, S = criterii de grosime pe care se bazează rezistenta (2.1.2.2)

tCOAT = 0,75 tS12

tS12 = grosimea, în mm, asa cum s-a cerut în anexa nr. 1 paragraful 3 pentru inimile coastelor si paragraful 4 pentru brachetii superiori si inferiori

tAB = grosimea în momentul construirii, în mm

tC = a se vedea tabelul 1 de mai jos

 


 

Lungimea navei, L, în m

Magazii, altele decât magazia nr. 1

Magazia nr. 1

Deschidere si bracheti superiori

Bracheti superiori

Deschidere si bracheti superiori

Bracheti superiori

≤100

2

2,5

2

3

150

2

3

3

3,5

≥200

2

3

3

4

 

Notă: Pentru lungimile intermediare de navă, tC se obtine prin interpolare liniară între valorile de mai sus.

 

 

2.1.2. Criterii pentru inimi (forfecare si alte verificări)

Inimile coastelor si brachetii de bordaj trebuie să fie reînnoiti atunci când grosimea măsurată (tM) este mai mică sau egală cu grosimea (tREN) asa cum s-a definit mai jos:

tREN este cea mai mare dintre următoarele valori:

1. tCOAT – tC

2. 0,75 tAB

3. tREN, d/t

4. tREN, S (dacă se cere la 2.1.2.2)

2.1.2.1. Criterii de grosime bazate pe raportul d/t Sub rezerva lit. b) si c) de mai jos, tREN, d/t este dat de următoarea ecuatie:

tREN, d/t = (înăltimea inimii în mm)/R

unde:

R = pentru coaste:

65 k0,5 pentru coaste de bordaj simetrice; 55 k0,5 pentru coaste de bordaj asimetrice;

pentru bracheti inferiori [a se vedea lit. a) de mai jos]:

87 k0,5 pentru coaste de bordaj simetrice;

73 k0,5 pentru coaste de bordaj asimetrice;

k = 1 pentru otel obisnuit de constructie;

k = 0,78 pentru o t el cu limita de curgere de 315 N/mm2; si

k = 0,72 pentru oel cu limita de curgere de 355 N/mm2.

În niciun caz valoarea lui tREN, d/t pentru brachetii inferiori integrati nu se va lua mai mică decât tREN, d/t pentru coastele pe care le sustin.

a) Bracheti inferiori

La calculul înăltimii inimii brachetilor inferiori trebuie să se aplice următoarele:

1. înăltimea inimii brachetului inferior poate fi măsurată de la intersectia peretelui înclinat al tancului de gurnă si învelisul bordajului, perpendicular pe platbanda brachetului inferior (a se vedea figura 3);

2. dacă sunt prevăzute nervuri de rigidizare pe brachetul inferior, înăltimea inimii poate fi luată ca distanta dintre învelisul bordajului si nervură, între nervuri sau între nervura situată cel mai în afară si platbanda brachetilor, luându-se valoarea cea mai mare dintre acestea.

b) Bracheti de rigidizare ca solutie alternativă

Dacă tM este mai mic decât tREN d/t din sectiunea b) a coastelor de bordaj (a se vedea figura 2), bracheti de rigidizare conform 2.3 se pot monta ca alternativă la cerintele privind raportul dintre înăltimea inimii si grosimea coastelor de bordaj, caz în care tREN, d/t poate să nu fie luat în calcul la determinarea lui tREN conform 2.1.2.

c) Coastele situate imediat în spatele peretelui de coliziune În cazul coastelor de bordaj situate imediat în spatele peretelui de coliziune, a căror dimensionare este majorată pentru ca momentul lor de inertie să fie astfel încât să permită evitarea flexibilitătii nedorite a învelisului de bordaj, atunci când grosimea de constructie a inimii lor tAB este mai mare decât 1,65 tREN S, grosimea tREN d/t poate fi luată ca egală cu valoarea t’REN d/t obtinută din următoarea ecuatie:

 

t’REN,d/t = 3√t REN,d/t 2 t REN,s

 

în care tREN, S este obtinut de la 3.3.

2.1.2.2. Criterii de grosime bazate pe verificarea rezistentei la forfecare

Dacă tM din partea inferioară a coastelor de bordaj, asa cum s-a definit în figura 1, este mai mic sau egal cu tCOAT, atunci tren S trebuie să fie determinat conform 3.3.

2.1.2.3. Grosimea inimilor reînnoite ale coastelor de bordaj si brachetilor inferiori

În cazul în care se cere reînnoirea otelului, grosimea inimilor reînnoite nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare dintre următoarele valori: tAB, 1,2 tCOAT sau 1,2 tREN.

2.1.2.4. Criterii pentru alte măsuri

În cazul în care tREN < tM ≤ tCOAT, măsurile care trebuie luate constau în următoarele:

1. sablarea sau o măsură echivalentă si acoperirea de protectie (a se vedea 2.2);

2. montarea brachetilor de rigidizare (a se vedea 2.3), atunci când situatia de mai sus se produce pentru oricare dintre zonele coastelor de bordaj A, B, C si D indicate în figura 1; si

3. întretinerea acoperirii de protectie în starea „ca nouă” (si anume fără urme de degradare sau rugină), urmărită la inspectia de reînnoire si cea intermediară.

Se poate renunta la măsurile de mai sus dacă elementele de constructie nu indică vreo reducere a grosimii în raport cu grosimea de constructie si dacă acoperirea de protectie este în stare „ca nouă” (si anume fără urme de degradare sau rugină).

2.1.3. Criterii aplicabile coastelor si brachetilor (verificarea rezistentei la încovoiere)

În cazul în care lungimea sau înăltimea brachetului inferior nu respectă cerintele din anexa nr. 1, trebuie efectuată o verificare a rezistentei la încovoiere în conformitate cu 3.4, iar reînnoirea sau întărirea coastelor si/sau brachetilor trebuie efectuată conform acelorasi cerinte.

2.2. Măsurătorile de grosime, reînnoirea tablei, sablarea si acoperirea de protectie

Pentru reînnoirea tablei, sablarea s i acoperirea de protectie, sunt definite patru zone - A, B, C i D, asa cum se indică în figura 1.

Măsurătorile reprezentative de grosime trebuie luate pentru fiecare zonă si trebuie să fie evaluate în raport cu criteriile de la 2.1.

În cazul brachetilor integrati, dacă criteriile de la 2.1 nu sunt îndeplinite pentru zona A sau B, reînnoirea tablei, sablarea si acoperirea de protectie, după caz, trebuie să fie efectuate pentru ambele zone A si B.

În cazul brachetilor separati, dacă criteriile de la 2.1 nu sunt îndeplinite pentru zona A sau B, reînnoirea tablei, sablarea si acoperirea de protectie trebuie să fie efectuate pentru fiecare dintre aceste zone, după caz.

În cazul în care reînnoirea tablei se cere pentru zona C conform 2.1, aceasta trebuie să se efectueze pentru ambele zone B si C. Dacă sablarea si acoperirea de protectie se cer pentru zona C conform 2.1, acestea trebuie să se efectueze pentru zonele B, C si D.

În cazul în care reînnoirea tablei se cere pentru zona D conform 2.1, aceasta se va efectua numai la această zonă. Dacă se cere efectuarea sablării si acoperirii de protectie pentru zona D conform 2.1, aceasta trebuie să se efectueze pentru ambele zone C si D.

O atentie deosebită poate fi acordată zonelor reînnoite anterior sau reacoperite, dacă Administratia sau o societate de clasificare care este recunoscută de Administratie în conformitate cu prevederile regulii XI-1/1 din Conventia SOLAS a constatat că acestea sunt într-o stare „ca noi” (si anume fără urme de degradare sau rugină).

Dacă se decide aplicarea unei reînnoiri, pe baza criteriilor de reînnoire a grosimii conform prevederilor de la 2.1, trebuie ca, în general, această măsură să fie luată conform prevederilor Organizatiei.

În cazul în care, conform cerintelor de la 2.1, un număr limitat de coaste de bordaj si bracheti necesită o reacoperire de protectie pe o parte din lungimea lor, se aplică următoarele criterii:

1. Partea ce urmează să fie acoperită include:

- inima si platbanda coastelor de bordaj si brachetilor;

- suprafata învelisului de bordaj, în magazie, tablele tancului de gurnă si ale tancului de bordaj, după caz, pe o lătime care nu va fi mai mică de 100 mm, măsurată de la inima coastei de bordaj.

2. Trebuie să se aplice o acoperire epoxidică de protectie. În toate cazurile, toate suprafetele ce vor fi acoperite trebuie

să fie sablate înaintea aplicării acoperirii.

2.3. Măsuri de întărire

Măsurile de întărire constau în bracheti de rigidizare, amplasati în partea inferioară si la mijlocul deschiderii coastelor de bordaj (a se vedea figura 4). Bracheti de rigidizare pot fi amplasati la fiecare două coaste, dar brachetii inferiori si brachetii de la mijlocul deschiderii trebuie să fie amplasati în linie între perechile alternative de coaste.

Grosimea brachetilor de rigidizare nu trebuie să fie mai mică decât grosimea de constructie a inimilor coastelor de bordaj la care acestea se prind.

Sudura bilaterală continuă trebuie să fie practicată la îmbinările brachetilor de rigidizare de coastele de bordaj si de învelisul de bordaj.

2.4. Grosimea cusăturii sudate

În cazul reînnoirii tablei, îmbinările sudate trebuie să corespundă paragrafului 7 din anexa nr. 1.

2.5. Piting si striuri

Dacă intensitatea pitingului este mai mare de 15% din suprafată (a se vedea figura 5), trebuie efectuată o măsurătoare de grosime pentru verificarea coroziunii pitingului.

Grosimea minimă acceptabilă rămasă în zonele cu piting sau striuri este egală cu:

1. 75% din grosimea de constructie, pentru piting sau striuri în inimile si flansele coastelor si brachetilor; si

2. 70% din grosimea de constructie, pentru piting sau striuri la învelisul de bordaj, tablele tancului de gurnă si tancului de bordaj îmbinate la coasta de bordaj, pe o lătime de până la 30 mm măsurată de la fiecare fată a sa.

3. Criterii pentru verificarea rezistentei

În general, sarcinile trebuie să fie calculate si verificările de rezistentă trebuie efectuate pentru coastele din fiecare magazie situată în pupa, mijlocul si prova navei. Dimensiunile cerute pentru coaste din pozitii intermediare trebuie să fie determinate prin interpolare liniară între rezultatele obtinute pentru coastele de mai sus.

Dacă dimensiunile coastelor de bordaj variază în cadrul unei magazii, dimensiunile cerute trebuie de asemenea să fie calculate pentru coasta de mijloc de la fiecare grup de coaste care are aceleasi dimensiuni. Dimensiunile cerute pentru coastele din pozitii intermediare trebuie să fie obtinute prin interpolare liniară între rezultatele obtinute pentru coastele calculate.

3.1. Model de sarcini

3.1.1. Forte

Fortele Pfr a si Pfr b, în kN, de care trebuie să se tină seama la verificarea rezistentei în sectiunile a) si b) ale coastelor de bordaj [specificate în figura 2; în cazul brachetilor inferiori separati, sectiunea b) se situează la partea superioară a brachetului inferior], sunt date de următoarele formule:

Pfr,a = Ps + max(P1,P2)

Pfr,b = Pfr,a h-2hB/h

 

unde:

Ps = forta presiunii apei calme, în kN

= sh(PS,U + PS,L/2) dacă extremitatea superioară a deschiderii h a coastei de bordaj (a se vedea figura 1) se află sub linia de plutire de încărcare

= sh(PS,L/2) dacă extremitatea superioară a deschiderii h a coastei de bordaj (a se vedea figura 1) se află deasupra liniei de plutire de încărcare


P1 = forta presiunii valului, în kN, la valurile din prova

 

= sh(P1,U + P1,L/2)

 

P2 = forta presiunii valului, în kN. la valurile de travers

 

= sh(P2,U + P2,L/2)

 

h, hB = deschiderea coastei de bordaj si lungimea brachetului inferior. în m, definite în figurile 1 si respectiv 2

h = distanta, în m, între extremitatea inferioară a deschiderii h a coastei de bordaj (a se vedea figura 1) si linia de plutire de încărcare

s = distanta dintre coaste, în m

 

Ps,u, Ps,l = presiunea apei calme, în kN/m , la extremitatea superioară si inferioară a deschiderii h a coastei de bordaj (a se vedea figura 1)

P1,u,P1,l = presiunea valului, în kN/m, asa cum se detineste la 3.1.2.1. sub extremitatea superioară si inferioară a deschiderii h a coastei de bordaj

P2,U,P2,L = presiunea valului, în kN/m2, asa cum se defineste la 3.1.2.2, sub extremitatea superioară si inferioară a deschiderii h a coastei de bordaj

 

3.1.2. Presiunea valului

3.1.2.1. Presiunea valului p1

1. Presiunea valului p1, în kN/m2, la linia de plutire si sub aceasta este dată de:

P1 =1.50 [p11 + 135 B/2(B + 75) -1.2(T-z)]

 

P11 = 3ksC + kf

 

2. Presiunea valului p1, în kN/m2, deasupra liniei de plutire este dată de:

P1 = p1w1 - 7.50(z-T)

 

3.1.2.2. Presiunea valului p2

1. Presiunea valului p2, în kN/m2, la linia de plutire si sub aceasta este dată de:

 

p2 = 13.0[ 0.5B 50Cr/2(B + 75) + CB 0.5 B + kf/14(0.7 + 2z/T)]

 

2. Presiunea valului p2, în kN/m2, deasupra liniei de plutire este dată de:

p2 = p2wl – 5.0(z-T)


unde:

p1wl = p1 presiunea valului mării la linia de plutire

p2wl = p2 presiunea valului mării la linia de plutire

L = distanta, în m, la linia de plutire de încărcare de vară de la extremitatea prova a etravei până la extremitatea pupa a etamboului de cârmă sau centrul axului cârmei, în cazul în care nu există etambou de cârmă. L nu trebuie să fie mai mică de 96% si nici mai mare de 97% din lungimea maximă pe linia de plutire de încărcare de vară.

B = cea mai mare lătime teoretică de constructie, în m

Cb = coeficientul bloc de constructie la pescajul d corespunzător liniei de plutire de încărcare de vară, bazat pe lungimea L si lătimea teoretică de constructie B, dar nu va fi mai mic de 0,6:

 

Cb = deplasamentul teoretic (m3) la pescajul d/LBd

 

T = pescajul maxim de constructie, în m

C = coeficient

= 10.75 - (300 – L/100)1,5 pentru 90 L 300m

 

= 10.75 pentru L > 300 m

 

Cr = 1,25 – 0,025 2kr/√GM)k

k = 1,2 pentru navele fără chilă de ruliu

= 1 pentru navele cu chilă de ruliu

kr = raza de giratie la ruliu. Dacă valoarea reală a lui kr nu este disponibilă,

= 0,39 B pentru navele a căror masă este uniform repartizată în sectiunea transversală (de exemplu, încărcătură alternativă de mărfuri grele sau încărcătură omogenă de mărfuri usoare)

= 0,25 B pentru navele cu distributie neuniformă a masei în sectiunea transversală (de exemplu, repartizare omogenă de mărfuri grele)

GM = 0,12 B dacă valoarea reală a GM nu este disponibilă

z = distanta verticală, în m, măsurată de la linia de bază la punctul de încărcare

ks = CB + 0,83/√CB la extremitatea pupa a lungimii L

= CB între 0,2L si 0,6L, măsurată de la extremitatea pupa a lungimii L

= CB + 1,33/CB

 

Între punctele specificate mai sus, ks trebuie să varieze în mod liniar

kf = 0,8 C

3.2. Tensiuni admisibile

Tensiunile normale si de forfecare admisibile σa si τa, în N/mm2, la coastele de bordaj sunt date de:

σa = 0.90 σF

τa = 0.40 σF

unde σF este limita superioară minimă de curgere, în N/mm2, a materialului.

3.3. Verificarea rezistentei de forfecare

Dacă tM din partea inferioară a coastelor de bordaj, asa cum s-a definit în figura 1, este mai mic sau egal cu tCOAT, verificarea rezistentei la forfecare trebuie să fie efectuată conform următoarelor.


Grosimea tREN S, în mm, este valoarea maximă între grosimea tREN, Sa si grosimea tREN Sb, obtinută din verificarea rezistentei de forfecare în sectiunile a) si b) (a se vedea figura 2 si 3.1), dată de următoarele formule, dar fără a depăsi 0,75 tS12:

1. în sectiunea a): tREN,Sa = 1.000 ksPfr,a/dasinřτa

2. în sectiunea b): tREN,Sb = 1.000 ksPfr,b/dbsinřτa

 

unde:

ks = coeficientul de distributie a fortei de forfecare; trebuie să fie luat egal cu 0,6

Pfr,a, Pfr,b = fortele de presiune definite la 3.1.1

da, db = înăltimea brachetului si înăltimea coastei întărite, în mm, în sectiunile a) si b) (a se vedea figura 2); în cazul brachetilor separati (neintegrati), db trebuie să fie luat ca înăltimea minimă a inimii din care se scad posibilele decupări în zigzag

ř = unghiul dintre coasta întărită si învelisul de bordaj

τa = tensiunea admisibilă la forfecare, în N/mm2, definită la 3.2.

 

3.4. Verificarea rezistentei la încovoiere

Dacă lungimea sau înăltimea brachetului inferior nu corespunde cerintelor din anexa nr. 1, modulul de rezistentă real, în cm3, al brachetilor si coastelor de bordaj în sectiunile a) si b) nu trebuie să fie mai mic de:

1. în sectiunea a):

Za = 1000 Pfr,ah/maσa

 

2. în sectiunea b):

Zb = 1000 Pfr,ah/mbσa

 

unde:

Pfr,a = forta datorată presiunii definite la 3.1.1

h = deschiderea coastei de bordaj, în m, definită în figura 1

σa = tensiunea normală admisibilă, în N/mm2, definită la 3.2

ma , mb = coeficienti ai momentului încovoietor definiti în tabelul 2

Modulul de rezistentă real al brachetilor si coastelor de bordaj trebuie să fie calculat pe o axă paralelă la fâsia aditională, pe baza grosimilor măsurate. Pentru calcule preliminare, pot fi utilizate alte valori de grosime, cu conditia ca acestea să nu fie mai mici de:

1. tren, pentru grosimea inimii;

2. grosimea minimă admisă conform criteriilor de reînnoire pentru platbenzi si fâsia aditională ale unei societăti de clasificare care este recunoscută de Administratie în baza prevederilor regulii XI-1/1 din Conventia SOLAS sau conform standardelor nationale ale Administratiei, care asigură un nivel echivalent de sigurantă.

Lătimea fâsiei aditionale este egală cu distanta dintre coaste, măsurată de-a lungul învelisului la mijlocul deschiderii h.

Dacă modulele de rezistentă reale în sectiunile a) si b) sunt mai mici decât valorile Za si Zb, coastele si brachetii trebuie să fie reînnoiti sau întăriti pentru a obtine module de rezistentă reale care să nu fie mai mici decât 1,2 Za si, respectiv, 1,2 Zb.

În acest caz, reînnoirea sau întăririle platbenzii trebuie să se extindă la partea inferioară a coastelor de bordaj, asa cum s-a definit în figura 1.

 

Tabelul 2 - Coeficientii momentului încovoietor ma si mb

 

 

 

 

ma

mb

hB = 0,08 h

hB = 0,1 h

hB = 0,125 h

Magaziile goale ale navelor autorizate să opereze în conditii de încărcare neomogene

10

17

19

22

Alte cazuri

12

20

22

26

 

Nota 1: Situatie de încărcare neomogenă înseamnă o situatie de încărcare în care raportul dintre cel mai mare si cel mai mic coeficient de umplere, calculat pentru fiecare magazie de marfă, depăseste 1,2, această valoare trebuind să fie corectată în functie de densitătile diferite ale mărfurilor.

Nota 2: Pentru valori intermediare ale lungimii brachetului hB, coeficientul mb este obtinut prin interpolare liniară între valorile din tabel.

 


Figura 1 - Partea inferioară a coastelor de bordaj

Figura 2 - Sectiunile a) si b)


Figura 3 - Definirea înăltimii brachetului inferior întărit

Figura 4 - Bracheti de rigidizare


Figura 5 - Diagrame cu intensitatea piting-ului (intensitate de la 5% până la 25 %)

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Regulamentului privind modelul si însemnele uniformei, modul de acordare si portul acesteia de către inspectorii Autoritătii Rutiere Române - A.R.R., aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 886/2007

 

În temeiul art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 625/1998 privind organizarea si functionarea Autoritătii Rutiere Române - A.R.R., cu modificările si completările ulterioare, si al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. I. - Regulamentul privind modelul si însemnele uniformei, modul de acordare si portul acesteia de către inspectorii Autoritătii Rutiere Române - A.R.R, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 886/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 25 septembrie 2007, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La capitolul II litera A, după punctul 8 se introduc două noi puncte, punctele 9 si 10, cu următorul cuprins:

„9. Scurtă cu mesadă si guler pentru toamnă-iarnă

Este confectionată din piele de culoare bleumarin, are aplicată pe mâneca stângă emblema. În fată în dreptul pieptului este prevăzută cu o dungă reflectorizantă de un centimetru, ce se continuă pe spate în dreptul omoplatilor, iar în dreapta fată este înscrisă cu însemnul ARR de culoare alb-reflectorizant, de mărimea 2,5 cm.

10. Sapca

Este confectionată din bumbac de culoare bleumarin, cu cozoroc de 7 cm, iar pe partea din fată are aplicat înscrisul ARR de culoare alb-reflectorizant.”

2. La capitolul II litera A, punctul 4 devine punctul 3 al literei C.

3. Anexa nr. 1 la regulament se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor,

Septimiu Buzasu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 15 decembrie 2008.

Nr. 1.525.

 


ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la regulament)

 

COMPONENTELE UNIFORMEI

cu însemnele specifice si durata de folosintă normată a acestora

 

 

 

Denumirea articolelor uniformei

U.M.

Prevederi

Cantitatea

Durata în luni

a) Îmbrăcăminte

 

 

 

Pantaloni vară

bucată

2

36

Pantaloni iarnă

bucată

2

36

Pulovăr

bucată

1

24

Scurtă cu mesadă si guler pentru toamnă-iarnă

bucată

1

36

b) Cămăsi

 

 

 

Cămasă cu mânecă lungă

bucată

4

24

Cămasă cu mânecă scurtă

bucată

4

24

c) Echipament divers

 

 

 

Sapcă

bucată

1

24

Mănusi

pereche

1

24

Geantă

bucată

1

24

Curea

bucată

1

24

d) Însemnele specifice

 

 

 

Ecuson

bucată

2

24

Emblemă

bucată

6

24

e) Echipament de protectie

 

 

 

Bluzon reflectorizant primăvară-toamnă cu mesadă si mâneci detasabile

bucată

1

36

Scurtă reflectorizantă

bucată

1

36

Baston reflectorizant

bucată

1

36

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 21/2007 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române RACR-RA, Regulile aerului, editia 02/2006

 

Pentru îndeplinirea atributiilor ce revin Ministerului Transporturilor ca autoritate de stat în domeniul transporturilor, în scopul armonizării reglementărilor aeronautice civile nationale în domeniul regulilor generale aplicabile tuturor aeronavelor civile care circulă în spatiul aerian national cu standardele si practicile recomandate emise de Organizatia Aviatiei Civile Internationale, cuprinse în anexa nr. 2 la Conventia de la Chicago privind aviatia civilă internatională, editia 10, iulie 2005, cu amendamentele ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 4 lit. b) si f) din Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiintarea Autoritătii Aeronautice Civile Române, cu modificările ulterioare, precum si ale art. 4 alin. (1) pct. 12 si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin: Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 21/2007 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române RACR-RA, Regulile aerului, editia 02/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 si 71 bis din 30 ianuarie 2007, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La capitolul 1 paragraful RACR-RA 1.030, după punctul 8 se introduce un nou punct, punctul 81, cu următorul cuprins:

„81. Area navigation*(RNAV). O metodă de navigatie care permite operarea aeronavelor pe orice rută de zbor dorită, în interiorul zonei de acoperire a mijloacelor de navigatie, de sol sau spatiale, ori în limitele capabilitătilor mijloacelor independente de bord, sau o combinatie a acestora.


Notă: 1. Area navigation* (RNAV) include Performance based navigation* (PBN), precum si alte operări care nu se conformează definitiei PBN.

Notă: 2. „*” termen din limba engleză care nu are corespondentă în limba română.”

2. La capitolul 3 paragraful RACR-RA 3.060, subpunctul 5.2.2.c) se modifică si va avea următorul cuprins:

„5.2.2.c) În situatia în care aeronava este vectorizată radar sau este îndrumată de unitatea ATC să folosească abateri laterale utilizând area navigation (RNAV) fără a i se specifica limitările, va reveni la ruta din planul de zbor curent nu mai târziu decât la următorul punct semnificativ, luând în considerare altitudinea minimă de zbor corespunzătoare.”

Art. II. - Directia generală aviatie civilă din cadrul Ministerului Transporturilor, Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, Regia Autonomă „Administratia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA”, precum si orice alti agenti aeronautici certificati/autorizati să furnizeze servicii de navigatie aeriană pentru traficul aerian general vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor,

Septimiu Buzasu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 17 decembrie 2008.

Nr. 1.534.