MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 11/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 177 (XXI) - Nr. 11            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Miercuri, 7 ianuarie 2009

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            1.394/2008. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Apărării, în vederea scoaterii din functiune si demolării acestora

 

            1.568/2008. - Hotărâre privind aprobarea Foii de parcurs pentru implementarea Planului de actiune pentru tehnologii de mediu - ETAP România, aferentă perioadei 2008-2009

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            2.071/2008. - Ordin al ministrului sănătătii publice privind aprobarea Procedurii de notificare a schemelor de testare a competentei pentru laboratoare de analize medicale


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Apărării, în vederea scoaterii din functiune si demolării acestora

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Apărării, amplasate în incinta imobilelor identificate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Trecerea în domeniul privat al statului se face în vederea scoaterii din functiune si demolării constructiilor prevăzute la art. 1.

Art. 3. - După scoaterea din functiune si demolarea constructiilor, Ministerul Apărării îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul apărării,

Teodor Viorel Melescanu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2008.

Nr. 1.394.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a constructiilor aflate în administrarea Ministerului Apărării, care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din functiune si demolării acestora

 

Nr. crt.

Adresa imobilului

Persoana juridică care administrează imobilul

Caracteristicile bunurilor care trec în domeniul privat al statului

1.

Comuna Adamclisi,

judetul Constanta

Ministerul Apărării

Imobil 2.920, nr. M.F. = 107.057

Pavilionul I1:

- suprafata construită = 100 m2

- valoarea contabilă = 7,45 lei

2.

Comuna Bucov,

judetul Prahova

Ministerul Apărării

Imobil 492, nr. M.F. = 103.708

Pavilionul E:

- suprafata construită = 332 m2

- valoarea contabilă = 29,1 lei

Pavilionul I:

- suprafata construită = 282 m2

- valoarea contabilă = 12,3 lei

Pavilionul M:

- suprafata construită = 282 m2

- valoarea contabilă = 23,8 lei

Pavilionul C:

- suprafata construită = 900 m2

- valoarea contabilă = 80,1 lei

Pavilionul F:

- suprafata construită = 152 m2

- valoarea contabilă = 12,3 lei

Pavilionul N1:

- suprafata construită = 390 m2

- valoarea contabilă = 34 lei

Pavilionul T1:

- suprafata construită = 72 m2

- valoarea contabilă = 7,2 lei

Împrejmuire metalică:

- suprafata construită = 250 ml

- valoarea contabilă = 198,3 lei

3.

Municipiul Bucuresti

Ministerul Apărării

Imobil 649, nr. M.F. = 103.564

Pavilionul R:

- suprafata construită = 520 m2

- valoarea contabilă = 34,7 lei

Pavilionul G:

- suprafata construită = 437 m2

- valoarea contabilă = 10,5 lei

Pavilionul S:

- suprafata construită = 500 m2

- valoarea contabilă = 34,8 lei

Pavilionul V:

- suprafata construită = 500 m2

- valoarea contabilă = 12,5 lei

Pavilionul T:

- suprafata construită = 512 m2

- valoarea contabilă = 30,5 lei

4.

Orasul Babadag, judetul Tulcea

Ministerul Apărării

Imobil 2.519, nr. M.F. = 107.184

Pavilionul S1:

- suprafata construită = 243 m2

- valoarea contabilă = 12,3 lei

Pavilionul Z2:

- suprafata construită = 276 m2

- valoarea contabilă = 7,7 lei

5.

Municipiul Bucuresti

Ministerul Apărării

Imobil 822, nr. M.F. = 103.568

Pavilionul A1:

- suprafata construită = 179 m2

- valoarea contabilă = 7,3 lei

6.

Municipiul Galati, judetul Galati

Ministerul Apărării

Imobil 3.006, nr. M.F. = 107.027

Pavilionul A1:

- suprafata construită = 403 m2

- valoarea contabilă = 26,6 lei

Pavilionul B1:

- suprafata construită = 583 m2

- valoarea contabilă = 63,57 lei

Pavilionul C2:

- suprafata construită = 106 m2

- valoarea contabilă = 0,8 lei

Pavilionul F4:

- suprafata construită = 48 m2

- valoarea contabilă = 0,8 lei

Pavilionul F5:

- suprafata construită = 31 m2

- valoarea contabilă = 0,42 lei

Pavilionul H2:

- suprafata construită = 1.077 m2

- valoarea contabilă = 76,67 lei

Pavilionul H3:

- suprafata construită = 782 m2

- valoarea contabilă = 70,63 lei

Pavilionul K2:

- suprafata construită = 745 m2

- valoarea contabilă = 42,53 lei

Drum betonat:

- suprafata construită = 1.425 m2

- valoarea contabilă = 28,5 lei

Împrejmuire beton:

- suprafata construită = 738 ml

- valoarea contabilă = 14,8 lei

Platou beton-asfalt:

- suprafata construită = 200 m2

- valoarea contabilă = 4 lei

Retea alimentare apă:

- suprafata construită = 300 ml

- valoarea contabilă = 4,5 lei

Retea canalizare:

- suprafata construită = 300 ml

- valoarea contabilă = 1,3 lei

Retea electrică subterană:

- suprafata construită = 150 ml

- valoarea contabilă = 2,7 lei

 

 

 


Nr. crt.

Adresa imobilului

Persoana juridică care administrează imobilul

Caracteristicile bunurilor care trec în domeniul privat al statului

7.

Satul Apata, judetul Brasov

Ministerul Apărării

Imobil 717, nr. M.F. = 103.967

Pavilionul O1:

- suprafata construită = 97 m2

- valoarea contabilă = 0,18 lei

Pavilionul J:

- suprafata construită = 9 m2

- valoarea contabilă = 0,15 lei

8.

Municipiul Caracal, judetul Olt

Ministerul Apărării

Imobil 1.253, nr. M.F. = 103.848

Pavilionul T:

- suprafata construită = 165 m2

- valoarea contabilă = 5,2 lei

9.

Municipiul Slatina, judetul Olt

Ministerul Apărării

Imobil 777, nr. M.F. = 103.925

Pavilionul U3:

- suprafata construită = 256 m2

- valoarea contabilă = 4,1 lei

Pavilionul K6:

- suprafata construită = 25 m2

- valoarea contabilă = 0,7 lei

Pavilionul P:

- suprafata construită = 93 m2

- valoarea contabilă = 2,9 lei

Pavilionul P1:

- suprafata construită = 50 m2

- valoarea contabilă = 0,7 lei

Pavilionul W:

- suprafata construită = 12 m2

- valoarea contabilă = 0,3 lei

Pavilionul W1:

- suprafata construită = 12 m2

- valoarea contabilă = 0,3 lei

10.

Municipiul Oradea, judetul Bihor

Ministerul Apărării

Imobil 770, nr. M.F. = 106.716

Pavilionul R:

- suprafata construită = 120,8 m2

- valoarea contabilă = 12 lei

11 .

Orasul Ineu, judetul Arad

Ministerul Apărării

Imobil 2.530, nr. M.F. = 103.509

Pavilionul B:

- suprafata construită = 336 m2

- valoarea contabilă = 4 lei

12.

Municipiul Dej, judetul Cluj

Ministerul Apărării

Imobil 489, nr. M.F. = 106.683

Pavilionul L:

- suprafata construită = 155 m2

- valoarea contabilă = 4,7 lei
Pavilionul L1:

- suprafata construită = 33 m2

- valoarea contabilă = 0,4 lei

Pavilionul L2:

- suprafata construită = 178 m2

- valoarea contabilă = 3 lei

Pavilionul L3:

- suprafata construită = 146 m2

- valoarea contabilă = 5,6 lei

Pavilionul L4:

- suprafata construită = 53 m2

- valoarea contabilă = 2,9 lei

Pavilionul L5:

- suprafata construită = 19 m2

- valoarea contabilă = 2 lei

Pavilionul L6:

- suprafata construită = 26 m2

- valoarea contabilă = 2,1 lei

Pavilionul L7:

- suprafata construită = 82 m2

- valoarea contabilă = 3,4 lei

13.

Municipiul Câmpulung,

judetul Arges

Ministerul Apărării

Imobil 361, nr. M.F. = 103.723

Pavilionul P4:

- suprafata construită = 157 m2

- valoarea contabilă = 31 lei

14.

Municipiul Galati,

judetul Galati

Ministerul Apărării

Imobil 765, nr. M.F. = 107.181

Pavilionul BP:

- suprafata construită = 28 m2

- valoarea contabilă = 1,0 lei

Pavilionul CN:

- suprafata construită = 21 m2

- valoarea contabilă = 1,2 lei

Pavilionul G2N:

- suprafata construită = 285 m2

- valoarea contabilă = 12 lei

Pavilionul GN:

- suprafata construită = 54 m2

- valoarea contabilă = 2,8 lei

Pavilionul P2N:

- suprafata construită = 24 m2

- valoarea contabilă = 3,5 lei

Pavilionul P3N:

- suprafata construită = 24 m2

- valoarea contabilă = 3,5 lei

Pavilionul P4N:

- suprafata construită = 24 m2

- valoarea contabilă = 3,5 lei

Pavilionul P5N:

- suprafata construită = 24 m2

- valoarea contabilă = 3,5 lei

Pavilionul PN:

- suprafata construită = 19 m2

- valoarea contabilă = 0,8 lei

Pavilionul M:

- suprafata construită = 25 m2

- valoarea contabilă = 0,9 lei

Pavilionul P1N:

- suprafata construită = 24 m2

- valoarea contabilă = 3,5 lei

Pavilionul G1N:

- suprafata construită = 147 m2

- valoarea contabilă = 4,7 lei

Pavilionul BMN:

- suprafata construită = 55 m2

- valoarea contabilă = 0,8 lei

Pavilionul S3:

- suprafata construită = 31 m2

- valoarea contabilă = 0,8 lei


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Foii de parcurs pentru implementarea Planului de actiune pentru tehnologii de mediu - ETAP România, aferentă perioadei 2008-2009

 

Având în vedere propunerea de politică public㠄Crearea si implementarea unui sistem national de productie si consum durabile”, elaborată de Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile si avizată favorabil de Secretariatul General al Guvernului prin Avizul nr. 16B/184 din 5 septembrie 2007,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Foaia de parcurs pentru implementarea Planului de actiune pentru tehnologii de mediu - ETAP România, aferentă perioadei 2008-2009, denumită în continuare Foaia de parcurs ETAP, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Se desemnează Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile institutia responsabilă pentru coordonarea implementării Foii de parcurs ETAP.

(2) Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile îndeplineste următoarele atributii:

a) organizează si coordonează grupul de lucru pentru implementarea Foii de parcurs ETAP, denumit în continuare Grupul de lucru ETAP România;

b) pe baza consultărilor din cadrul Grupului de lucru ETAP România si în conformitate cu obiectivele stabilite prin Comunicarea Comisiei către Consiliul si Parlamentul European nr. 38 din 24 ianuarie 2004 „Stimularea tehnologiilor pentru dezvoltarea durabilă: Un plan de actiune european pentru tehnologiile de mediu”, identifică domeniile de actiune prioritare pentru promovarea tehnologiilor de mediu la nivel national si stabileste actiuni concrete de implementare;

c) monitorizează stadiul de realizare a actiunilor cuprinse în Foaia de parcurs ETAP. Rezultatele monitorizării stadiului de realizare a actiunilor cuprinse în Foaia de parcurs ETAP sunt prezentate de către Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile în sedinta Grupului de lucru ETAP România si publicate pe paginile de internet ale entitătilor reprezentate în Grupul de lucru ETAP România.

Art. 3. - (1) Grupul de lucru ETAP România are în componenta sa reprezentanti ai următoarelor autorităti si institutii:

1. Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile;

2. Ministerul Economiei si Finantelor;

3. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor;

4. Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale;

5. Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului;

6. Autoritatea Natională pentru Cercetare Stiintifică;

7. Autoritatea Natională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice;

8. Administratia Fondului pentru Mediu;

9. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti;

10. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială - INCD ECOIND;

11. Camera de Comert si Industrie a României;

12. Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti. (2) Ministerele si instituiile care fac parte din Grupul de lucru ETAP România îndeplinesc următoarele atributii:

a) monitorizează respectarea termenelor de realizare a actiunilor prevăzute la cap. nr. 8 din Foaia de parcurs ETAP din aria proprie de responsabilitate;

b) transmit, la solicitarea Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile, informatii privind stadiul îndeplinirii actiunilor din Foaia de parcurs ETAP;

c) asigură resursele financiare necesare pentru îndeplinirea actiunilor din aria proprie de responsabilitate, prevăzute în Foaia de parcurs ETAP;

d) în semestrul al doilea al anului 2009, sub coordonarea Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile, elaborează Foaia de parcurs ETAP aferentă perioadei 2010-2013.

Art. 4. - Foaia de parcurs ETAP aferentă perioadei 2010- 2013 se adoptă de Guvern până la data de 31 decembrie 2009.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul mediului si dezvoltării durabile,

Attila Korodi

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

László Borbély

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Dacian Ciolos

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

p. Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Remus Pricopie,

secretar de stat Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 decembrie 2008.

Nr. 1.568.

 


ANEXĂ

 

FOAIE DE PARCURS

pentru implementarea Planului de actiune pentru tehnologii de mediu - ETAP România, aferentă perioadei 2008-2009

 

1. INTRODUCERE

La 28 ianuarie 2004, Comisia Europeană a aprobat Planul de actiune pentru tehnologii de mediu Environmental Technologies Action Plan - ETAP, în Comunicarea Comisiei către Consiliul si Parlamentul European „Promovarea tehnologiilor pentru dezvoltarea durabilă: un plan de actiune al Uniunii Europene pentru tehnologii de mediu”1. Prin acest plan de actiune se urmăreste promovarea tehnologiilor de mediu în scopul reducerii presiunilor asupra resurselor naturale si al îmbunătătirii calitătii mediului si vietii, concomitent cu cresterea economică. Ecoinovatiile si tehnologiile de mediu pot genera contributii importante în îndeplinirea obiectivelor stabilite în Strategia Lisabona.

Planul contine actiuni prioritare care trebuie întreprinse la nivelul Comisiei, guvernelor nationale sau regionale, industriei, al altor factori implicati, în vederea dezvoltării si utilizării pe scară largă a tehnologiilor de mediu.

Obiectivele propuse în Planul de actiune sunt grupate, în functie de rezultatele asteptate, în 3 domenii prioritare, astfel:

- transferul tehnologiilor de mediu din stadiul de cercetare la disponibilitate pe piată;

- îmbunătătirea conditiilor de piată pentru a favoriza utilizarea tehnologiilor de mediu;

- promovarea tehnologiilor de mediu la nivel global.

În vederea implementării ETAP, fiecare stat membru are obligatia de a elabora un plan de măsuri concrete la nivel national, o foaie de parcurs (National Roadmap), precum si de a stabili un sistem national de raportare a progresului în îndeplinirea obiectivelor.

Necesitatea de a impulsiona cresterea competitivitătii economice, în special în perioada 2008-2013, care reprezintă pentru România prima etapă a procesului postaderare, impune ca cerintă esentială reducerea decalajelor tehnologice care ne separă de restul statelor membre ale Uniunii Europene, în special în contextul ritmului intensificat de implementare a Strategiei Lisabona revizuite. Aceasta impune ca obiectiv major pentru România realizarea unui mediu economic dinamic si competitiv, capabil să asimileze si să dezvolte domenii de înaltă tehnologie care să răspundă cerintelor strategice de dezvoltare pe termen lung, fără a crea conflicte între interesele economice si necesitatea protectiei mediului.

Definirea conceptului de „tehnologie de mediu”

Tehnologiile de mediu sunt acele tehnologii prin utilizarea cărora se obtine un impact mai redus asupra mediului decât cel generat de alternativele tehnologice relevante existente pe piată. Definitia trebuie înteleasă într-un sens larg, tehnologiile de mediu cuprinzând si know-how, metode si proceduri, produse si servicii, utilităti si sisteme manageriale si organizatorice. Tehnologiile de mediu includ în general utilizarea tehnologiilor „curate”, ca de exemplu: tehnologii pentru controlul poluării (controlul poluării aerului, gestionarea deseurilor), dezvoltarea s i utilizarea de noi tehnologii mai putin poluante, fabricarea i utilizarea de produse si servicii mai putin consumatoare de energie (de exemplu, celule de combustibil - fuel cells) si de resurse naturale, adoptarea unor practici de gestionare mai eficientă a resurselor naturale (de exemplu, sisteme eficiente de alimentare cu apă, sisteme de iluminat energoeficiente etc).

Beneficiile aplicării tehnologiilor de mediu constau în principal în reducerea consumului de materii prime, în scăderea nivelului emisiilor de substante poluante si prevenirea generării deseurilor. Aplicarea tehnologiilor de mediu conduce la reducerea costurilor de operare si la cresterea productivitătii.

În contextul definitiei de mai sus, tehnologiile de mediu se aplică în aproape toate sectoarele de activitate, utilizarea lor generând beneficii pe termen lung care depăsesc cu mult costurile de investitie initiale si creează premisele reducerii externalitătilor de mediu generate de activitătile economice.

2. POLITICI NATIONALE SI STRATEGII RELEVANTE ÎN ROMÂNIA

- Programul national de reforme

Eforturile întreprinse de România în procesul de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană au determinat în ultimii ani o evolutie economică pozitivă. România îsi propune continuarea si adâncirea reformelor începute din perspectiva îndeplinirii obiectivelor generale ale Strategiei Lisabona revizuite.

România îsi propune, prin promovarea obiectivelor Strategiei Lisabona, să treacă mai rapid la o economie intensivă în inovare. În acest context, Guvernul României a elaborat Programul national de reforme pentru atingerea obiectivelor Strategiei Lisabona ale cărui priorităti majore pe termen mediu sunt: asigurarea stabilitătii economice si a sustenabilitătii finantelor publice, îmbunătătirea competitivitătii si productivitătii economice, îmbunătătirea functionării pietei fortei de muncă.

Plecând de la aceste priorităti pe termen mediu, Programul national de reforme eviden t iază un număr de 14 priorităti-cheie, recunoscând rolul inovaiilor si tehnologiilor de mediu în dezvoltarea economică si cresterea competitivitătii. Conform Programului national de reforme, utilizarea eficientă a resurselor regenerabile si neregenerabile si protejarea biodiversitătii reprezintă priorităti pentru România. În acest sens, România îsi propune, până în anul 2010, reducerea semnificativă a ratei actuale privind pierderile de diversitate biologică, prin dezvoltarea de metode de productie „curate”, ce presupun reciclarea/revalorificarea deseurilor sau utilizarea de materiale noi, ecoeficiente.

- Documente de politică publică ce sustin dezvoltarea tehnologiilor de mediu:

- Planul national de dezvoltare 2007-2013, Programul opera t ional sectorial mediu 2007-2013 si Programul operaional regional 2007-2013;

- Cadrul national strategic de referintă 2007-2013;

- Strategia natională în domeniul cercetării-dezvoltării si inovării pentru perioada 2007-2013 si Planul national de cercetare-dezvoltare-inovare II (PN II);

- Programul national de reforme 2007-2010;

- Strategia natională privind protectia atmosferei si Planul national de actiune în domeniul protectiei atmosferei;

- Strategia natională a României privind schimbările climatice 2005-2007 si Planul national de actiune în domeniul schimbărilor climatice;

- Strategia natională si Planul national de gestionare a deseurilor;

- Strategia natională de gospodărire a apelor si schemele-cadru de amenajare si gospodărire a apelor pe bazine hidrografice;

- Programul operational sectorial „Cresterea competitivitătii economice” 2007-2013;

- Politica industrială a României pentru perioada 2005- 2008 si Planul de actiune pentru implementarea Politicii industriale a României pentru perioada 2005-2008;


- Planul national de actiune în domeniul eficientei energetice;

- Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie;

- Strategia în domeniul ajutorului de stat (2006-2013);

- Strategia natională privind alimentarea cu energie termică a localitătilor prin sisteme de producere si distributie centralizate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 882/2004;

- Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.069/2007;

- Programul „Termoficare 2006-2015 căldură si confort”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 462/2006, republicată;

- Programul national de dezvoltare rurală.

Strategiile regionale de inovare (SIR) sunt în curs de elaborare în 3 regiuni de dezvoltare. Este de mentionat că regiunea de dezvoltare Vest a elaborat deja o astfel de strategie pentru perioada 2004-20082.

Alte 3 strategii regionale de inovare sunt în curs de elaborare (regiunea Bucuresti-Ilfov, regiunea Nord-Est, regiunea Sud-Muntenia). Aceste strategii constituie fundamentul politicilor de inovare la nivel regional, o contributie la politica de inovare la nivel national, precum si angajamentul regiunilor de dezvoltare de a se implica în dezbaterile europene din acest domeniu.

Programul operational sectorial Mediu (POS Mediu), realizat de către Autoritatea de management pentru POS Mediu din cadrul Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile, a fost adoptat de către Comisia Europeană la data de 11 iulie 2007. Obiectivul general al POS Mediu este realizarea investitiilor pentru infrastructura de mediu. Acest obiectiv se va realiza prin implementarea proiectelor privind:

1. îmbunătătirea calitătii si a accesului la infrastructura de apă si apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă si canalizare în majoritatea zonelor urbane până în anul 2015;

2. dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor, prin îmbunătătirea managementului deseurilor si reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judete până în anul 2015;

3. reducerea impactului negativ asupra mediului cauzat de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităti până în anul 2015;

4. protectia si îmbunătătirea biodiversitătii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000;

5. reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015;

Bugetul total al POS Mediu3 este estimat la 5,6 miliarde euro, din care 4,5 miliarde euro reprezintă finantare nerambursabilă a Uniunii Europene si 1,1 miliarde euro provenind din bugetul national.

România a finalizat Strategia natională de dezvoltare durabilă (SNDD). S-a creat cadrul legal (Hotărârea Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile) si institutional (Directia generală de dezvoltare durabilă din cadrul Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile - MMDD) pentru coordonarea elaborării si implementării acestei strategii de către MMDD.

3. STADIUL ACTUAL AL TEHNOLOGIILOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA

Alinierea la aquis-ul comunitar impune reorientarea strategiilor de dezvoltare economică si de protectie a mediului ale României către sprijinirea dezvoltării tehnologiilor performante cu impact deosebit asupra mediului. Realizarea acestui obiectiv creează premisa accesului pe piata liberă europeană a produselor românesti, cu beneficii în ceea ce priveste balanta comercială import-export.

O etapă importantă în introducerea în România a tehnologiilor de mediu performante a avut loc după anul 2002, când a fost creat cadrul legal (modificat si completat în anul 2005) pentru prevenirea si controlul integrat al poluării. Din totalul celor 660 de activităti/instalatii aflate sub incidenta legislatiei privind prevenirea si controlul integrat al poluării, reinventariate în luna mai 2007, până la data de 31 decembrie 2007 au fost emise autorizatii integrate de mediu pentru 603 instala t ii, 10 instalatii se află în procedură de autorizare, fiind instalaii noi, iar 47 instalatii au iesit de sub incidenta Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluării.

Pentru fiecare categorie de instalatii IPPC au fost introduse sau sunt în curs de aplicare tehnologii de mediu performante, în concordantă cu recomandările documentelor de referintă pentru cele mai bune tehnici disponibile (BREF).

4. PLANUL NATIONAL DE ACTIUNE PENTRU TEHNOLOGII DE MEDIU

4.1. Cercetare-dezvoltare

În România activitatea de cercetare-dezvoltare s i inovare (CDI), care acoperă în prezent peste 50 de domenii tiintifice si tehnologice specifice, continuă să se desfăsoare în cea mai mare parte în sectorul public (peste 60%). În acord cu orientarea Strategiei Lisabona revizuite privind apropierea până în anul 2010 de un nivel mediu al cheltuielilor pentru cercetare de 3% din PIB, România s-a angajat ferm în directia cresterii cheltuielilor publice pentru cercetare.

Bugetul alocat pentru cercetare înregistrează următoarele cresteri în perioada 2006-2010:

- bugetul pentru anul 2006 a crescut cu circa 80% fată de anul 2005, atingând circa 0,4% din PIB (aproape de două ori fată de 0,2% PIB în anul 2004;

- bugetul adoptat pentru anul 2007 prevede o crestere cu circa 50% fată de anul 2006, ceea ce reprezintă circa 0,5% din PIB;

- în perioada 2008-2010: cresterea fondurilor publice alocate pentru CDI la circa 0,75% din PIB în anul 2008 si la circa 0,9% din PIB în anul 2009, pentru a atinge în anul 2010 nivelul de 1% din PIB prevăzut conform obiectivelor Strategiei Lisabona.

Organismul guvernamental de specialitate care are ca responsabilitate elaborarea si aplicarea politicilor în domeniul cercetării-dezvoltării si inovării (CDI) este Autoritatea Natională pentru Cercetare Stiintifică (ANCS).

Programele nationale de cercetare-dezvoltare si inovare

Politicile nationale în domeniul cercetării-dezvoltării si inovării se realizează în principal prin:

- Planul national pentru cercetare-dezvoltare si inovare (PNCDI), coordonat de ANCS;

- planuri sectoriale de cercetare-dezvoltare, care sunt planuri de cercetare ale autoritătilor publice centrale si contin programe si proiecte de interes prioritar pentru diferite domenii;

- programe-nucleu de cercetare-dezvoltare, care cuprind activităti de cercetare-dezvoltare-inovare specifice la nivelul institutelor nationale de profil.

Toate aceste planuri si programe au o contributie importantă la dezvoltarea tehnologiilor de mediu si a ecoinovatiilor. În cele de mai jos se prezintă câteva exemple de proiecte de cercetare ce contribuie la dezvoltarea de tehnologii de mediu.

- „Adaptarea statiilor de epurare din industria chimică la tehnologiile de proces”;

- „Ghid pentru dezvoltarea industrială în spiritul ecoeficientei”4, dezvoltat de INCD ECOIND.


1 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2004/com2004_0038en01.pdf

2 http://www.adrvest.ro/attach_files/Strategia_de_Inovare_V_Vest_1144329584.pdf

3 http://www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm

4 http://www.minind.ro/domenii_sectoare/mediu/Ghid_dezvoltare_industriala.pdf

 


De asemenea, obiectivele politicilor CDI sunt sustinute de unul dintre cele 4 programe sectoriale care urmează să fie cofinantate din fonduri structurale: Programul operational sectorial „Cresterea competitivitătii economice” (POS-CCE), prin axa prioritară 2 - Cresterea competitivitătii economice prin cercetare-dezvoltare si inovare, care va fi gestionată de ANCS.

Unul dintre obiectivele promovate prin Programul operational sectorial „Cresterea competitivitătii economice” este reprezentat de cresterea capacitătii de cercetare-dezvoltare si stimularea cooperării între institutii de CDI si sectorul productiv, prin finantarea proiectelor de cercetare-dezvoltare care vor genera rezultate aplicabile direct în economie, modernizarea s i dezvoltarea capacitătii si infrastructurii CDI, cresterea calitătii i diversificarea ofertei de servicii inovative, precum si stimularea cererii de inovare din partea sectorului productiv. Printre aceste proiecte o pondere importantă o vor avea cele cu finalitate în tehnologii de mediu.

Pentru a întări legătura dintre cercetare si economie, ANCS a sustinut prin Programul INFRATECH următoarele activităti:

a) crearea de parcuri tehnologice si stiintifice (PTS);

b) crearea si dezvoltarea de incubatoare tehnologice si de afaceri (ITA);

c) crearea si dezvoltarea de centre de transfer tehnologic (CTT);

d) crearea si dezvoltarea de centre de informare tehnologică (CIT);

e) crearea si dezvoltarea de oficii de legătură cu industria (OLI);

f) crearea si dezvoltarea de clusteri tehnologici si brokeri tehnologici (CT, BT).

Reteaua institutiilor specializate pentru servicii de inovare si transfer tehnologic - RENITT, dezvoltată prin Programul INFRATECH, cuprinde în prezent 34 de entităti: 8 centre de informare tehnologică, 12 centre de transfer tehnologic, 14 incubatoare tehnologice si de afaceri. De asemenea, RENITT cuprinde 4 parcuri stiintifice si tehnologice.

PNCDI pentru perioada 2001-2006 a cuprins 15 programe, dintre care 10 au fost axate pe domenii specifice de dezvoltare tehnologică: agricultură, mediu (Programul mediu, energie, resurse - MENER), sănătate, energie, transporturi, domenii industriale, infrastructura calitătii, tehnologii informationale, biotehnologii, micro- si nanotehnologii, tehnologii din domeniul aeronautic si spatial.

Programul MENER, în cadrul căruia s-au derulat peste 380 de proiecte de CDI si în care au fost angrenate peste 100 de institutii (institute de cercetare-dezvoltare, universităti, operatori economici) si circa 450 de cercetători, a cuprins un subprogram dedicat tehnologiilor de monitorizare, protejare si reabilitare a mediului, inclusiv celor de monitorizare si diminuare a efectelor factorilor poluanti.

De asemenea, programele din cadrul PNCDI 2001-2006, inclusiv programul MENER, au cuprins componente dedicate dezvoltării centrelor de cercetare de excelentă, în domeniile stiintifice si tehnice specifice fiecărui program.

Cercetările desfăsurate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti în cadrul PNCDI 2001-2006 au condus la aplicarea de tehnologii de mediu în cadrul unor unităti economice, printre care enumerăm:

- adaptarea si transferul tehnologiilor de epurare a apelor uzate în instalatii de tip compact la mici unităti din industria alimentară;

- modernizarea/dezvoltarea instalatiei de epurare a apelor uzate rezultate de la Administratia Domeniului Public Bucuresti, în vederea respectării NTPA 002/05;

- tehnologii de inertizare prin solidificarea nămolurilor cu continut de metale grele (Tehnologia a fost adaptată si transferată spre aplicare următorilor operatori economici: Electroaparataj Bucuresti, Energomontaj Bucuresti, RATB Bucuresti);

- Tehnologii de recuperare si valorificare a nămolurilor cu continut preponderent de cupru, nichel, cadmiu, crom si zinc, ca pigmenti sau materii prime în industria sticlei (Tehnologia a fost transferată spre aplicare Atelierului de microproductie al Institutului National de Sticlă - INS Bucuresti).

„Promovarea tehnologiilor inovative si durabile pentru tratarea apei destinate consumului uman” este un exemplu de proiect de CDI finantat din PNCDI - Programul MENER, realizat de către Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială (INCD-ECOIND), în parteneriat cu Universitatea „Politehnica” Timisoara, Institutul de Sănătate Public㠄prof. Leonida Georgescu”, Regia Autonomă Apă si Canal AQUATIM, Societatea Comercială APA PROD - S.A., Compania APA - R.A., Societatea Comercială SECOM - S.A.

Proiectul se încadrează în ariile tematice 6.1, 6.2, 6.3, promovate prin Programul CDT-cadru al Uniunii Europene (PC7 - 2007-2013) si, respectiv, în obiectivele Platformei tehnologice PT25-Water Supply and Sanitation. Realizarea proiectului cuprinde activităti care includ cercetare fundamentală, aplicativă si de transfer al rezultatelor. Proiectul a început în octombrie 2005 si se derulează pe o perioadă de 34 de luni.

- Obiectivul principal al proiectului este optimizarea sistemului de management al apei destinate consumului uman în vederea conformării cu reglementările nationale si cele europene în vigoare, cu referire specială la dezvoltarea/implementarea unor tehnologii eficiente si durabile de tratare în concordantă cu matricea de impurificare a resurselor de apă brută.

- Obiectivele măsurabile ale proiectului sunt:

- cunoasterea situatiei existente privind statiile de tratare neconforme la nivel national, evaluarea matricilor de impurificare asociate parametrilor neconformi prin control direct si a cauzelor generatoare de neconformităti;

- identificarea poluantilor/micropoluantilor limitat monitorizati/nemonitorizati cu efect potential nefavorabil asupra calitătii apei potabile (TOC, THM, detergenti neionici, încărcare microbiană etc);

- cercetare de excelentă pentru elaborarea de solutii tehnice, coerente si unitare de tratare, în concordantă cu matricea de impurificare a surselor de apă brută si atractive din punct de vedere cost/eficientă;

- îmbunătătirea sistemului de management al nămolurilor chimice/apelor de spălare pentru diminuarea impactului asupra mediului;

- punerea bazelor unui centru de e-clean water - transfer de cunostinte, informatii la nivel de sector;

- constituirea/dezvoltarea retelei de excelentă natională;

- organizarea de cursuri de instruire pentru potentiali utilizatori de tehnologii, direct sau on-line prin reteaua e-clean water;

- diseminarea directă prin transfer la parteneri (operatori apă-canal) si indirectă (articole, comunicări, brevete).

Centrul de excelentă în tehnologii neconventionale, echipamente complexe si servicii de mediu a fost înfiintat în cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului din Bucuresti (INCDPM-ICIM), în baza unui contract de cercetare încheiat în cadrul PNCDI 2001-2006. Partenerii initiali ai INCDPM-ICIM în cadrul proiectului au fost Societatea de Electrotehnologii din România - S.E.R. si Comitetul Electrotehnic Român - C.E.R.


Centrul a colaborat cu centre de excelentă din Franta (de exemplu, Centrul de excelentă în gestiunea deseurilor de la Scoala de Mine din Ales), Japonia (de exemplu, International Center for Environmental Technology Transfer), Germania (de exemplu, Centrul de excelentă în tratarea termică a deseurilor din Wursburg).

Centrul continuă activitatea în domeniul implementării legislatiei de mediu, în principal la nivelul tehnologiilor de productie si de protectia mediului care sunt impuse prin cerintele Uniunii Europene (de exemplu, Directiva IPPC), si a energiilor neconventionale.

Pentru a asigura conditiile de pregătire a comunitătii stiintifice si tehnice pentru participarea la Programul-cadru pentru cercetare al Uniunii Europene, aferent perioadei 2007-2013 - PC7, Autoritatea Natională pentru Cercetare Stiintifică a lansat în anul 2005 Programul cercetare de excelentă - CEEX, care promovează directii si obiective de cercetare armonizate cu cel de-al saptelea program-cadru de cercetare, dezvoltare tehnologică si activităti demonstrative al Uniunii Europene (2007-2013). Programul CEEX promovează cresterea calitătii, a nivelului de performantă si a competitivitătii activitătilor de cercetare si stimulează în mod direct formarea consortiilor cercetare-industrie si orientarea către domenii de înaltă tehnologie, armonizate cu prioritătile specifice la nivel european, inclusiv cele referitoare la mediu. Obiectivele Programului CEEX legate de domeniul protectiei mediului se referă la managementul durabil al resurselor de mediu si la dezvoltarea tehnologiilor de mediu.

În plus, initiativa paneuropeană EUREKA oferă un cadru complex în care se pot realiza proiecte de cercetare aplicativă si dezvoltare tehnologică, inclusiv în domeniul mediu. Un alt cadru european este COST, axat în principal pe cercetarea fundamentală, unde actorii academici pot participa în consortii internationale (actiuni) în care se dezvoltă inclusiv proiecte din domeniul mediului.

ANCS a lansat în 2007 Strategia natională si Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare pentru perioada 2007-2013 (PN II), aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 217/2007 si, respectiv, Hotărârea Guvernului nr. 475/2007.

Strategia natională de cercetare-dezvoltare si inovare 2007-2013 urmăreste cresterea competitivitătii economiei românesti prin inovare, cu impact direct asupra cresterii capacitătii tehnologice a întreprinderilor, care vor beneficia de serviciile oferite de platformele si retelele integrate de cercetare. Prin strategia natională s-au stabilit următoarele 3 obiective ale sistemului national de CDI, si anume:

1. crearea de cunoastere, respectiv obtinerea unor rezultate stiintifice s i tehnologice de vârf, competitive pe plan global, în scopul creterii vizibilitătii internationale a cercetării românesti si a transferării ulterioare a rezultatelor în practica socioeconomică;

2. cresterea competitivitătii economiei românesti prin inovare, cu impact la nivelul operatorilor economici si transferul cunostintelor în practica economică;

3. cre s terea calitătii sociale, respectiv găsirea de solutii tehnice şi stiintifice care sustin dezvoltarea socială si îmbunătă t esc conditia umană a acesteia.

Investiia publică pentru CDI are în vedere dezvoltarea cunoasterii motivată de nevoile socioeconomice strategice, iar cercetarea va fi evaluată în functie de capacitatea sa inovativă. Principalul instrument de implementare a Strategiei nationale CDI este reprezentat de Planul national de cercetare, dezvoltare si inovare pentru perioada 2007-2013 (PN II), care cuprinde 6 programe: Resurse umane, Capacităti, Idei, Parteneriate în domeniile prioritare, Inovare si Sustinerea performantei institutionale.

Programul Parteneriate în domeniile prioritare din cadrul Planului national de cercetare, dezvoltare si inovare pentru perioada 2007-2013 (PN II) include ca temă prioritară mediul. Aceasta din urmă cuprinde următoarele directii de cercetare:

1. modalităti si mecanisme pentru reducerea poluării mediului;

2. sisteme de gestionare si valorificare a deseurilor;

3. protectia si reconstructia ecologică a zonelor critice si conservarea ariilor protejate;

4. amenajarea teritoriului, infrastructură si utilităti;

5. constructii.

Programul „Inovare” a fost conceput având în vedere importanta finalizării cercetărilor prin rezultate practice, legate de dezvoltările tehnice si tehnologice. Programul va sustine în special activităti de cercetare industrială si precompetitivă care să conducă la dezvoltarea de produse, tehnologii si servicii cu valoarea adăugată ridicată, noi sau cu îmbunătătiri semnificative. De asemenea, acest program va sustine dezvoltarea infrastructurii de inovare.

Platforme tehnologice

În acord cu evolutiile în plan european, ANCS a lansat o actiune de amploare pentru sustinerea formării si consolidării la nivel national a platformelor nationale tehnologice bazate pe parteneriat public/privat, pentru a permite integrarea acestora în cele 26 de platforme tehnologice integrate dezvoltate în prezent la nivel european.

Proiectul CEEX INTEGR-IT „Suport integrat pentru dezvoltarea durabilă a companiilor din industria chimică, prin implementarea principiilor ecoeficientei”

Proiectul răspunde cerintelor dezvoltării durabile, prin implementarea unui sistem-suport integrat continând mai multe instrumente de lucru, începând cu nivelul strategic al companiilor si mergând până la analize privind tehnologiile de proces. Scopul general al proiectului constă în dezvoltarea si aplicarea unui suport integrat pentru dezvoltarea durabilă a companiilor din industria chimică, prin implementarea rapidă a principiilor ecoeficientei.

http://www.ecoeficienta.ro

4.2. Sisteme pentru testarea/certificarea tehnologiilor de mediu

- Activitatea de standardizare

La nivel national, activitatea de standardizare este coordonată de Asociatia de Standardizare din România (ASRO) si se realizează prin comitetele tehnice alcătuite din specialisti din cadrul universitătilor, cercurilor industriale, institutelor de cercetare, autoritătilor publice, consumatorilor si organismelor de profil.

Îmbunătătirea performantei de mediu a activitătilor economice vizează în principal: implementarea si certificarea sistemelor de management de mediu; participarea voluntară a organizatiilor care desfăsoară activităti cu impact asupra mediului la schema comunitară de ecomanagement si audit (EMAS); acordarea etichetei ecologice pentru grupuri de produse, dotarea si/sau amenajarea laboratoarelor de testare si etalonare si acreditarea acestora, după caz; certificarea produselor; aplicarea analizei Ciclului de viată al produsului; introducerea si aplicarea cerintelor privind ecodesignul; cresterea eficientei energetice.

- Sisteme de management de mediu

Un instrument important în îmbunătătirea performantei de mediu a activitătilor economice este managementul de mediu, implementarea unui astfel de sistem sustinând abordarea holistă a problemelor de mediu, cuantificarea economică a impactului asupra mediului si eficientizarea efortului uman si material în procesul de conformare cu reglementările din domeniul protectiei mediului.


Din ce în ce mai mult, industria românească constientizează că protectia mediului trebuie văzută ca o condi t ie a competitivitătii, operatorii economici fiind interesai de implementarea si certificarea sistemului de management de mediu (SMM).

Sustinerea implementării SMM se face prin diseminare de informatii, schimburi de experientă între diferiti operatori care au implementat sau încearcă să implementeze astfel de sisteme, promovarea, în cadrul diverselor forme de cooperare internatională, a unor proiecte-pilot ce vizează astfel de dezvoltări, acordarea de sprijin financiar nerambursabil de la bugetul de stat.

- Schema comunitară de ecomanagement si audit (EMAS)

Regulamentul european nr. 761/2001 care permite participarea voluntară a organizatiilor la schema comunitară de ecomanagement si audit (EMAS), denumit în continuare Regulamentul EMAS se aplică tuturor organizatiilor5 care doresc să îsi îmbunătătească continuu performanta de mediu.

În contextul dezvoltării durabile, obiectivul principal al Regulamentului EMAS este îmbunătătirea continuă a performantei de mediu a organizatiilor. Abordarea credibilă si riguroasă a îmbunătătirii performantei de mediu a organizatiei înregistrate EMAS se realizează prin:

- implementarea la nivelul organizatiei a unui sistem de management de mediu operational;

- conformarea cu legislatia de mediu;

- evaluarea sistematică, obiectivă si periodică a performantei SMM, prin audit de mediu;

- validarea informatiilor cuprinse în declaratia de mediu de către un verificator de mediu acreditat pentru domeniul de activitate al organizatiei si punerea acestor informatii la dispozitia publicului si a altor părti interesate prin publicarea acestora.

Principiile EMAS bazate pe performantă, transparentă si credibilitate conduc la cresterea competitivitătii pe piata europeană prin îmbunătătirea performantei de mediu si de afaceri.

Participarea organizatiilor la schema comunitară de ecomanagement si audit (EMAS) se realizează prin înregistrarea EMAS a organizatiilor. Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile este autoritatea competentă pentru punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului EMAS6.

În 2007 s-a acordat prima înregistrare EMAS pentru Asociatia „Zona Metropolitană Oradea”, iar în anul 2008 s-a acordat prima acreditare ca verificator de mediu - persoană fizică pentru domeniul „Producerea de energie electric㔠cod CAEN 3511.

Pentru a încuraja participarea voluntară a întreprinderilor mici si mijlocii în cadrul EMAS, acestea beneficiază de reducerea cu 25% a tarifului pentru înregistrarea sau reînnoirea înregistrării EMAS.

Informarea publicului si a părtilor interesate asupra obiectivului EMAS de îmbunătătire continuă a performantei de mediu a organizatiilor si asupra componentelor principale ale EMAS constituie actiuni permanente. Astfel, în vederea îmbunătătirii capacitătii autoritătilor de la nivel local, regional si national, implicate în punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului EMAS, precum si în vederea promovării EMAS în rândul organizatiilor, în perioada 2006-2008 au fost organizate, cu sprijinul Comisiei Europene, seminarii TAIEX având următoarele tematici: „Implementarea prevederilor Regulamentului EMAS”, „Promovarea EMAS în România” si „Promovarea EMAS în rândul organizatiilor IPPC din România (Instalatii pentru producerea cimentului si fabricarea sticlei)”.

- Analiza ciclului de viată

Aplicarea analizei ciclului de viată (Lifecycle Analysis) reprezintă o metodă pentru cuantificarea impactului asupra mediului al unui produs sau serviciu, începând din faza de concepere (inclusiv resursele utilizate) până la eliminarea, distrugerea sau reciclarea acestuia după utilizare. Cu ajutorul acestui instrument se identifică si se cuantifică resursele materiale si energetice consumate, emisiile si deseurile generate, se evaluează impactul potential al acestora asupra mediului si se identifică optiunile pentru reducerea acestor impacturi.

Analiza ciclului de viată al produsului presupune contabilizarea fluxurilor s i poate fi aplicată atât proceselor de productie a bunurilor, cât i serviciilor.

Promovarea unor astfel de analize, în special pentru procesele de productie, începe să reprezinte din ce în ce mai mult o caracteristică a modului de abordare utilizat în procedurile aferente luării unor decizii care vizează îmbunătătirea performantelor de operare.

O serie de proiecte au fost realizate în cadrul Programului sectorial de cercetare-dezvoltare în industrie, urmărindu-se prin aceasta constientizarea, într-o măsură tot mai mare, a acestui tip de abordare, promovându-se astfel actiuni de decuplare a cresterii economice de efectele adverse asupra mediului.

Au fost finantate în cadrul Programului sectorial în domeniul de cercetare-dezvoltare în industrie proiecte care au luat în considerare utilizarea analizei ciclului de viată ca instrument de evaluare a efectelor asupra mediului.

Exemple: „Solutii alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerintele europene”

„Studiu privind reducerea continutului de metale grele în baterii si acumulatori pentru autovehicule”

- Eticheta ecologică comunitară

Prin schema de acordare a etichetei ecologice s-a stabilit un sistem de promovare a produselor cu impact minim asupra mediului, pe întreaga durată a ciclului de viată.

Regulamentul nr. 1.980/2000 privind stabilirea schemei de acordare a Etichetei ecologice a fost transpus în legislatia natională prin Hotărârea Guvernului nr. 236/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului ICE nr. 1.980/2000 din 17 iulie 2000 privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare. Etichetarea ecologică se acordă la cerere si identifică performanta de mediu generală a unui produs sau serviciu.

MMDD reprezintă autoritatea competentă care acordă eticheta ecologică, iar în luarea deciziilor este sprijinit de Comisia Natională pentru Acordarea Etichetei Ecologice7.

Până în prezent au fost acordate două etichete ecologice pentru:

- grupul de produse textile la Societatea Comercial㠄Argeseana” - S.A. Pitesti;

- grupul de produse saltele de pat la Societatea Comercial㠄Bioflex” - S.A. Sibiu

Promovarea si mediatizarea etichetei ecologice constituie actiuni permanente. Au fost realizate primele brosuri informative: „Eticheta ecologică - brosură informativă pentru agentii economici” si „Eticheta ecologică - Ghidul consumatorilor”.


5 Organizatie înseamnă companie, corporatie, firmă, întreprindere, autoritate sau institutie, o parte sau o combinatie a acestora, cu răspundere limitată sau cu orice alt statut juridic, publică ori privată, care are propria structură functională sau administrativă.

6 http://www.mmediu.ro/departament_mediu/controlul_poluarii/emas.htm

7 http://www.mmediu.ro/departament_mediu/controlul_poluarii/eticheta_ecologica/eticheta_ecologica.htm


 

În domeniul ecoetichetei, reglementat de Regulamentul CE nr. 1.980/2000, s-au desfăsurat următoarele actiuni:

- campanie de promovare a etichetei ecologice în România cu suportul Reporter economic, prin organizarea unor seminarii în mai multe orase din tară: Bucuresti, Cluj, Sibiu, Timisoara, Iasi, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Constanta si Ploiesti (începută în luna februarie 2007);

- organizarea cu sprijinul Comisiei Europene a unui seminar TAIEX cu tematica „Asistentă tehnică în vederea implementării Regulamentului nr. 1.980/2000 privind stabilirea schemei de acordare a etichetei ecologice comunitare”;

- începând cu luna octombrie 2007, s-au organizat mai multe seminarii în cadrul unei săptămâni de promovare a Florii europene în România, evenimente realizate cu sprijinul expertilor Comisiei Europene;

- organizarea unui seminar TAIEX cu tema „Eticheta ecologică pentru servicii de cazare turistică si serviciile de camping - oportunitate pentru dezvoltarea turismului durabil în România”;

- Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile, împreună cu Ministerul pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale vor începe o campanie de promovare a etichetei ecologice în România prin:

- organizarea a 4 seminarii si realizarea de materiale informative, destinate societătilor hoteliere si pensiunilor;

- colaborare în cadrul unui proiect UNIDO care are două componente, dintre care una pe „cleaner production”, în domeniul hotelier; vor fi implicate circa 20-25 de hoteluri din Bucuresti si din regiunea Văii Prahovei; vor avea loc întâlniri în care se vor prezenta si materiale despre eticheta ecologică; proiectul se derulează pe o perioadă de 2 ani;

- colaborare în cadrul strategiei de ecoturism prin introducerea informatiilor din domeniul etichetei ecologice aplicate serviciilor de cazare turistică.

- martie 2008 - cu sprijinul expertilor Comisiei Europene s-au organizat două seminarii pentru industria lubrifiantilor;

- coordonarea elaborării unor materiale informative - brosuri, pliante, afise, fluturasi;

- mediatizarea etichetei ecologice prin mass-media;

- crearea unei pagini web pe site-ul MMDD.

- Ecoproiectarea

România a transpus în legislatia natională prevederile Directivei 2005/32/CE, care stabileste cadrul pentru stabilirea cerintelor de ecodesign pentru produsele utilizatoare de energie, directivă care amendează Directiva Consiliului 92/42/CEE si Directivele 96/57/CE si 2000/55/CE ale Parlamentului European si ale Consiliului prin Hotărârea Guvernului nr. 1.043/2007 privind cerintele de ecoproiectare pentru produsele consumatoare de energie si pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 574/2005 privind stabilirea cerintelor referitoare la eficienta cazanelor noi pentru apă caldă care functionează cu combustibili lichizi sau gazosi, a Hotărârii Guvernului nr. 1.039/2003 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea si eficienta energetică a aparatelor frigorifice de uz casnic pentru introducerea lor pe piată, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si a Hotărârii Guvernului nr. 1.160/2003 privind stabilirea cerintelor de eficientă energetică pentru introducerea pe piată a balasturilor pentru sursele de iluminat fluorescent, cu completările ulterioare.

Autoritatea competentă pentru aplicarea prevederilor acestei hotărâri este Ministerul Economiei si Finantelor.

Implementarea prevederilor privind ecoproiectarea contribuie la dezvoltarea durabilă prin încurajarea îmbunătătirilor continue, care nu implică costuri excesive, în ceea ce priveste impactul generat asupra mediului de produsele utilizatoare de energie, în principal prin identificarea surselor majore de impact negativ asupra mediului si evitarea transferului de poluanti dintr-o

componentă de mediu în alta. De asemenea, alinierea la cerintele specifice privind ecoproiectarea va contribui la îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto, prin îmbunătătirea eficientei energetice a produselor utilizatoare de energie.

În implementarea prevederilor privind ecoproiectarea produselor consumatoare de energie au fost desemnate autoritătile competente responsabile pentru supravegherea pietei, urmând să fie îmbunătătite aranjamentele organizatorice necesare.

De asemenea, se are în vedere încurajarea întreprinderilor mici si mijlocii de a adopta, încă din faza de proiectare a acestor produse, solutii care să corespundă cerintelor de ecoproiectare.

La nivelul anului 2005 s-a desfăsurat si în România campania de informare „Ecoproiectare pentru IMM”, prin intermediul unui proiect finantat prin programul comunitar pentru IMM, fiind elaborat „Ghidul destinat sprijinirii întreprinderilor din ramurile electrotehnicǎ si electronicǎ în vederea introducerii si aplicării metodologiei de ecoproiectare în producerea de echipamente”.

Acest ghid constituie un instrument util pentru îmbunătătirea performantei de mediu a echipamentului de-a lungul întregului ciclu de viatǎ si, mai ales, la terminarea acestuia, când echipamentul devine deseu. Ghidul se adresează în special celor interesati de proiectarea si dezvoltarea produselor electrice si electronice si responsabililor pe probleme de mediu ai societătilor din ramurile electrotehnicǎ si electronicǎ.

- Cresterea eficientei energetice si utilizarea resurselor regenerabile

Competitivitatea economică si dezvoltarea durabilă se bazează în mare măsură pe consumul eficient de resurse energetice si de energie.

Obiectivul pe termen lung este reducerea intensitătii energetice primare pentru atingerea tintei nationale (reducere cu 40% până în anul 2015) si reducerea gradului de poluare generat de sectorul energetic.

România este caracterizată printr-o intensitate energetică primară si finală extrem de ridicată comparativ cu media Uniunii Europene - 25 (aproximativ de 4 ori mai ridicată). Mai mult, analiza comparativă a indicatorilor specifici de competitivitate arată că intensitatea energetică reprezintă factorul de competitivitate cu cel mai mare decalaj fată de tările Uniunii Europene.

În cadrul strategiilor nationale pentru eficientă energetică si valorificarea resurselor regenerabile de energie, tinta României este de reducere a intensitătii energetice primare si de crestere a ponderii energiei produse din resurse regenerabile în consumul energetic national brut. Aceste obiective sunt realizabile numai prin investitii semnificative în reabilitarea si extinderea capacitătilor de productie, în retelele de transport si de distributie si în protectia mediului.

Desi România dispune de un potential tehnic semnificativ pentru utilizarea resurselor regenerabile de energie, o foarte mică parte este valorificată, exceptând resursele hidro din hidrocentralele mari.

Domeniile majore de interventie sunt: energie eficientă si durabilă (îmbunătătirea eficientei energetice si dezvoltarea durabilă a sistemului energetic din punct de vedere al mediului); valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi; diversificarea retelelor de interconectare în vederea cresterii securitătii furnizării energiei.


Ca operatiuni indicative sunt stabilite:

- sprijinirea investitiilor în instalatii si echipamente pentru operatorii industriali, care să conducă la economii de energie, în scopul îmbunătătirii eficientei energetice;

- sprijinirea investitiilor verzi în extinderea si modernizarea retelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale si petrolului, precum si ale retelelor de distributie a energiei electrice si gazelor naturale, în scopul reducerii pierderilor în retea si realizării în conditii de sigurantă si continuitate a serviciului de transport si distributie;

- investitii în instalatii de desulfurare a gazelor de ardere, arzătoare cu NOx redus si filtre pentru instalatiile mari de ardere din grupuri modernizate-retehnologizate;

- investitii în modernizarea si realizarea de noi capacităti de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor regenerabile de energie: biomasei, resurselor hidroenergetice (în capacităti de mică putere <10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale si a altor resurse regenerabile de energie;

- sprijinirea investitiilor pentru interconectarea retelelor nationale de transport al energiei electrice si gazelor naturale cu retelele europene.

În cadrul colaborării bilaterale cu Danemarca s-au derulat proiecte care au vizat utilizarea surselor regenerabile de energie: „Rumegus 2000”, derulat în 5 localităti, si „Utilizarea energiei geotermale în sistemele de încălzire centrală din Oradea-zona 2 si Beius”.

In cadrul Planului sectorial de cercetare-dezvoltare din industrie, s-a realizat tema „Abordarea strategică privind valorificarea potentialului de producere si utilizarea biocarburantilor si directii de actiune pentru dezvoltarea si utilizarea biomasei” de către INCDO-INOE 2000, Filiala Institutul de Cercetări pentru Instrumentatie Analitică, ICIA Cluj-Napoca.

Prin Programul operational sectorial „Cre s terea competitivitătii economice”, respectiv axa 4 - Creterea eficientei energetice si a sigurantei alimentării cu energie, în contextul combaterii schimbărilor climatice, se vor sustine în perioada 2008-2013 investitii în următoarele domenii-cheie: energie eficientă si durabilă (îmbunătătirea eficientei energetice si dezvoltarea durabilă a sistemului energetic din punctul de vedere al mediului); valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi; sprijinirea investitiilor pentru interconectarea retelelor nationale de transport al energiei electrice si al gazelor naturale cu retelele europene.

În luna octombrie 2006, România a devenit partener oficial al Parteneriatului pentru energie regenerabilă si eficientă energetică (REEEP), parteneriat ce sprijină la nivel international politicile si reglementările în aceste domenii, reprezentarea fiind asigurată de Agentia Română pentru Conservarea Energiei (ARCE).

4.3. Mobilizarea surselor de finantare

Pentru atragerea de fonduri necesare dezvoltării si aplicării tehnologiilor de mediu/ecoinovatiilor se agreează o strategie orientată spre toate sursele de sprijin financiar de la nivel national, al Uniunii Europene si global.

- Principalele instrumente de implementare a politicilor din domeniul cercetare-dezvoltare si inovare

Sustinerea financiară din fonduri publice a activitătilor de cercetare-dezvoltare-inovare la nivel national se realizează prin:

(i) programele de CDI, coordonate de Autoritatea Natională pentru Cercetare Stiintifică;

(ii) programele de cercetare coordonate de Academia Română;

(iii) planurile sectoriale CD pentru sustinerea activitătilor de cercetare-dezvoltare necesare pentru realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare specifice la nivel de sector. Accesul la programele CDI finantate din fonduri publice se realizează în regim competitional si, cu exceptia programelor-nucleu de CD, este deschis tuturor categoriilor de participanti - institutii cu profil CD, universităti, întreprinderi cu capacitate de cercetare-dezvoltare, IMM-uri etc.

- Surse de finantare europeană si internatională pentru dezvoltarea si introducerea tehnologiilor de mediu

Pentru dezvoltarea tehnologiilor de mediu, România beneficiază de experienta dobândită în utilizarea instrumentelor de preaderare - Programele: PHARE, ISPA-Mediu, SAMTID, SAPARD, LIFE, precum si de instrumente postaderare.

Pentru proiectele de mediu, din Fondul de coeziune, sunt disponibile resurse financiare ridicate (aproximativ 400-500 milioane euro/an).

România a aderat la Facilitatea globală pentru mediu (GEF) în anul 1994 si a implementat până în prezent 20 de proiecte GEF, 8 proiecte de tară si 12 proiecte regionale, majoritatea referitoare la protectia apelor Mării Negre si ale Dunării.

Prin POS Mediu, în cadrul celor 5 axe prioritare, se va acorda sprijin pentru: extinderea si modernizarea sistemelor de apă si apă uzată; dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate; îmbunătătirea sistemelor municipale de termoficare în zonele prioritare selectate; implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii; dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc 8.

În cadrul axei prioritare 1 a POS - CCE se va acorda sprijin pentru achizitia de servicii calificate pentru implementarea si certificarea sistemului de management de mediu (sau a înregistrării EMAS), precum si pentru îndeplinirea si verificarea respectării criteriilor pentru acordarea etichetei ecologice, aferente diferitelor grupuri de produse. Tot pe această directie se încadrează si sustinerea dezvoltării si acreditării laboratoarelor de încercări si analize 9.

Prin Programul national de dezvoltare rurală se are în vedere si promovarea producerii si utilizării durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile în cadrul fermei. Astfel, în perioada 2007-2009, valoarea maximă eligibilă va fi de 3 milioane euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50%, dar nu va depăsi 1,5 milioane euro pentru proiectele care includ si investitii pentru producerea si utilizarea energiei regenerabile. În perioada 2010-2013, valoarea maximă eligibilă va fi de 3 milioane euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% si nu va depăsi 1,2 milioane euro pentru proiectele care includ si investitii pentru producerea si utilizarea energiei regenerabile 10.

Prin Programul operational regional (POR) 2007-2013 - axa prioritară 2: Consolidarea mediului de afaceri regional si local vor fi sprijinite financiar următoarele structuri de afaceri: parcuri industriale, stiintifice, tehnologice, de afaceri si platforme logistice. Se are în vedere încurajarea participării sectorului privat în activitătile de CDI, prin cresterea cheltuielilor proprii (inclusiv de investitii) ale întreprinderilor pentru a aplica reglementările europene si internationale în domeniul mediului, inclusiv prin introducerea de tehnologii de mediu11.


8 http://www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm

9 http://amposcce.minind.ro/

10 http://www.mapam.ro/pages/page.php?self=03&sub=0302

11 http://www.mdlpl.ro/index.php?p=205


 

4.4. Stimularea pietei pentru tehnologiile de mediu si ecoinovatii prin instrumente de piată si ajutor de stat - Fondul pentru mediu

Acest fond a fost constituit în anul 2000 ca instrument economico-financiar destinat sustinerii si realizării proiectelor prioritare pentru protectia mediului si a devenit operational din anul 2002. Gestionarea Fondului pentru mediu este asigurată de Administratia Fondului pentru Mediu, institutie publică cu personalitate juridică, finantată integral din venituri proprii, în coordonarea Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile. Fondul pentru mediu s-a constituit în baza principiilor europene „Poluatorul plăteste” si „Responsabilitatea producătorului”, în vederea implementării legislatiei privind protectia mediului, armonizată cu prevederile acquis-ului comunitar si nu poate fi confundat cu niciunul dintre fondurile europene.

În primă fază, Fondul pentru mediu a functionat în baza Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicată, cu modificările si completările ulterioare, actualmente fiind reglementat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată, cu modificări si completări, prin Legea nr. 105/2006, cu modificările si completările ulterioare. Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat sustinerii si realizării proiectelor pentru protectia mediului, în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare în domeniul protectiei mediului.

Fondul pentru mediu se constituie din taxe si contributii, ce urmează regimul juridic al impozitelor, taxelor, contributiilor si al altor sume datorate bugetului general consolidat, reglementat de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Sursele de alimentare a Fondului pentru mediu sunt reprezentate de:

- contributia de 3% din veniturile realizate din vânzarea de s eurilor feroase si neferoase de către detinătorii de astfel de deeuri, persoane fizice sau juridice. Sumele se retin prin stopaj la sursă de către operatorii economici colectori si/sau valorificatori, autorizati potrivit legislatiei în vigoare privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, care au obligatia să le vireze la Fondul pentru mediu;

- taxele pentru emisiile de poluanti în atmosferă, provenite de la surse fixe, încasate de la operatori economici;

- taxele încasate de la operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deseurilor valorificabile;

- taxa de 1 leu/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piata natională de către producătorii si importatorii de bunuri ambalate si de ambalaje de desfacere;

- contributia de 2% din valoarea substantelor clasificate prin acte normative ca fiind periculoase pentru mediu, introduse pe piată de către producători si importatori, cu exceptia celor utilizate la producerea medicamentelor;

- contributia de 1% din valoarea de vânzare a masei lemnoase pe picior sau a sortimentelor de lemn brut obtinute în urma exploatării de către proprietarul sau, după caz, administratorul pădurii; contributia se achită de către cumpărătorul operator economic, care introduce masa lemnoasă într-un proces de prelucrare;

- taxa de 1 leu/kg anvelopă, încasată de la producătorii si importatorii care introduc pe piată anvelope noi si/sau uzate destinate reutilizării;

- contributia de 3% din suma care se încasează anual pentru gestionarea fondurilor de vânătoare, plătită de către gestionarii fondurilor de vânătoare;

- donatiile, sponsorizările, asistenta financiară din partea persoanelor fizice sau juridice române ori străine si a organizatiilor sau organismelor internationale;

- sumele încasate din rambursarea finan t ărilor acordate, dobânzi, penalităti de întârziere, alte operaiuni financiare derulate din sursele financiare ale Fondului pentru mediu;

- sumele încasate de la manifestări organizate în beneficiul Fondului pentru mediu;

- cuantumul taxelor pentru emiterea avizelor, acordurilor si a autorizatiilor de mediu;

- dobânzile si penalitătile de orice fel datorate de către debitorii Fondului pentru mediu;

- taxa pe poluare pentru autovehicule, conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.

 

notă: există un proiect de lege care:

1. modifică următoarea taxă:

- taxa de 2 lei/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piata natională de către producătorii si importatorii de bunuri ambalate si de ambalaje de desfacere;

2. introduce noi taxe:

- o taxă, denumită în continuare Ecotaxa, în valoare de 0,2 lei/bucată pentru pungile de tip sacose din materiale care nu sunt biodegradabile, încasată de la operatorii economici care introduc pe piata natională astfel de ambalaje de desfacere; Ecotaxa se evidentiază distinct pe documentele de vânzare, iar valoarea acesteia se afisează la loc vizibil în vederea informării consumatorilor finali;

- o contributie de 100 lei/tonă, datorată de unitătile administrativ-teritoriale începând cu anul 2009, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantitătilor de deseuri municipale si asimilabile colectate si încredintate spre eliminare finală, plata facându-se pe diferenta dintre obiectivul anual de diminuare aplicat cantitătii de deseuri colectate si cantitatea efectiv valorificată sau incinerată în instalatii de incinerare cu recuperare de energie.

O parte din aceste sume se întoarce la operatorii economici, cu respectarea legislatiei privind ajutorul de stat, prin finantarea proiectelor ce vizează cresterea performantelor de mediu si reducerea impactului activitătilor economice asupra mediului. Alături de acesti operatori economici, din Fondul pentru mediu mai primesc resurse financiare organizatiile neguvernamentale, autoritătile locale si unită t ile de învătământ, care în acest mod pot contribui la îmbunătăirea conditiilor de viată din localitătile respective si în acelasi timp pot educa si informa publicul asupra problemelor de mediu.

În vederea implementării legislatiei privind protectia mediului, implicit pentru reducerea poluării mediului cauzată de traficul rutier în marile centre urbane, în anul 2005 Guvernul României a luat decizia demarării Programului de stimulare a înnoirii Parcului national auto, urmărind astfel realizarea următoarelor obiective:

- diminuarea poluării aerului în aglomerările urbane, cauzată de emisiile de gaze de esapament de la autoturisme, în scopul reducerii efectelor negative ale poluării aerului asupra sănătătii populatiei si mediului;

- prevenirea formării deseurilor ca urmare a abandonării autoturismelor uzate, recuperarea si reciclarea deseurilor provenite din vehicule uzate.

În perioada 2005-2007 au fost înlocuite 46.161 masini mai vechi de 12 ani, ceea ce a condus la reducerea poluării aerului cu aproximativ 1.000 tone CO, importante cantităti de Pb, hidrocarburi si compusi organici volatili (COV), care contribuie la formarea poluantilor secundari (ozon si alti oxidanti fotochimici).

Având în vedere degradarea spatiilor verzi de pe teritoriul localitătilor din România, cauzată de distrugerea acestora ca urmare a dezvoltării activitătilor economice si sociale, în scopul îmbunătătirii calitătii mediului si a calitătii vietii prin cresterea suprafetelor reprezentate de spatiile verzi din localităti, protejării si gestionării durabile a acestora, precum si al cresterii tandardelor de viată a locuitorilor, pentru realizarea unor obiective prevăzute de cel de-al saselea Program de actiune pentru mediu al Comunitătilor Europene, adoptat prin Decizia Parlamentului European si Consiliului 1.600/2002/CE, începând cu anul 2007 s-a instituit Programul na t ional de îmbunătătire a calitătii mediului prin realizarea de spaii verzi în localităti.

Obiectivele acestui program sunt cresterea suprafetelor spatiilor verzi din localităti si apropierea mărimii acestora, pe cap de locuitor, de standardele europene prin dezvoltarea si modernizarea spatiilor verzi din localităti si înfiintarea de noi parcuri, scuaruri si aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente. Beneficiarii acestui program sunt autoritătile administratiei publice locale.

În sesiunea 27 iulie - 15 august 2007 au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.256/2007 102 proiecte în valoare de 58.713.055 lei. În sesiunea 3 - 31 ianuarie 2008 au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 482/2008 97 de proiecte în valoare de 59.992.056,55 lei. Categoriile de proiecte eligibile pentru finantare din Fondul pentru mediu sunt stabilite printr-un plan anual adoptat de către Comitetul director al Fondului pentru mediu12. Resursele fondului sunt în mare parte canalizate către achizitionarea de aparatură cu tehnologie nepoluantă si proiecte de gestiune a deseurilor (inclusiv deseuri periculoase).

Din sumele colectate potrivit prevederilor Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2008 se finantează programe si proiecte pentru protectia mediului, după cum urmează:

a) Programul de stimulare a înnoirii parcului auto national;

b) Programul national de îmbunătătire a calitătii mediului prin realizarea de spatii verzi în localităti;

c) proiecte de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală si energie eoliană;

d) proiecte privind producerea energiei din surse regenerabile: eoliană, geotermală, solară, biomasă, microhidrocentrale;

e) proiecte privind împădurirea terenurilor degradate sau defrisate;

f) proiecte de renaturare a terenurilor scoase din patrimoniul natural;

g) proiecte de realizare a pistelor pentru biciclisti.

Sunt în curs de finantare proiecte privind: prevenirea si controlul integrat al poluării (IPPC); limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanti provenite de la instalatii mari de ardere; promovarea producerii energiei din surse regenerabile de energie; gestionarea deseurilor lemnoase si a rumegusului provenite de la exploatările forestiere, pomicole si din industria de prelucrare a lemnului; reciclarea anvelopelor uzate; procesarea deseurilor de sticlă în vederea reciclării; incinerarea deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase provenite din activitatea medicală; depozitarea deseurilor; epurarea apelor uzate; protectia resurselor naturale; protectia si conservarea biodiversitătii; educarea si informarea publicului în domeniul protectiei mediului.

- Programul de crestere a competitivitătii produselor industriale

Acest program multianual a fost promovat pentru prima oară în anul 2003. Beneficiarii acestui sprijin financiar sunt operatori economici cu obiect principal de activitate în industria prelucrătoare.

În cadrul acestui program se pot finanta proiecte ce au ca obiect:

- implementarea si certificarea sistemelor de management al calitătii si/sau a sistemelor de management de mediu;

- implementarea si certificarea sistemelor de management al sănătătii si sigurantei ocupationale, a sistemelor de management pentru responsabilitate socială si igienă alimentară si/sau a sistemelor de management al securitătii informatiei;

- certificarea produselor si/sau obtinerea etichetei ecologice pentru produse;

- asimilarea de tehnologii si produse noi realizate de operatorii economici pentru valorificarea rezultatelor cercetărilor obtinute în cadrul programelor CD finantate din fonduri publice si aplicarea inventiilor autorilor români protejate de OSIM;

- organizarea si amenajarea în incinta operatorilor economici, în spatiile existente, de expozitii si/sau standuri de prezentare a produselor industriale;

- înregistrarea si protejarea pe piata externă a mărcilor, desenelor si modelelor industriale românesti;

- dotarea si/sau modernizarea laboratoarelor de testare si etalonare existente, precum si acreditarea acestora, după caz;

- efectuarea de analize de evaluare comparativă pentru activităti din industria prelucrătoare, în vederea realizării planurilor de restructurare-dezvoltare-viabilizare.

Până la data de 1 septembrie 2008 au fost depuse pentru finantare în cadrul Programului de crestere a competitivitătii produselor industriale 3.030 de proiecte si au fost încheiate 1.617 contracte de finantare.

- Mecanismele flexibile prevăzute în Protocolul de la Kyoto

Potrivit principiilor care guvernează dezvoltarea durabilă, Protocolul de la Kyoto prevede 3 mecanisme flexibile pentru realizarea tintelor propuse, astfel încât eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să se realizeze cu costuri financiare rezonabile. Cele 3 mecanisme flexibile sunt: Implementare în comun (JI), Mecanismul de dezvoltare curată (CDM) si Comercializarea internatională a emisiilor (IET), primele două fiind instrumente bazate pe proiecte concrete menite să promoveze transferul de tehnologie pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Desi mecanismele prevăzute de Protocolul de la Kyoto sunt mecanisme „voluntare”, România s-a implicat cu succes în realizarea unor proiecte de investitii tip Implementare în comun, prin cooperarea cu diferite state pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, fiind cea mai atractivă tară din acest punct de vedere, conform agentiei Point Carbon.

Pentru dezvoltarea proiectelor tip Implementare în comun (Joint Implementation, JI) România a initiat si continuă să dezvolte cooperări bilaterale cu diverse state. Au fost încheiate 10 memorandumuri de întelegere cu diferite state (Elve t ia, Olanda, Norvegia, Danemarca, Austria, Suedia, Frana, Finlanda si Italia), precum si cu Fondul prototip al carbonului înfiintat de Banca Mondială. Transferul de unităti de reducere a emisiilor (ERU-uri) va fi efectuat de către MMDD după anul 2008, numai pe baza rapoartelor de monitorizare a reducerilor efectiv realizate si verificate de către entităti independente, acreditate în acest scop.

Implementarea în comun (Joint Implemention, JI) poate însemna pentru România în primul rând retehnologizare în câteva domenii prioritare:

- cresterea eficientei energetice a sistemelor de încălzire centralizată din orase;

- schimbarea combustibililor în instalatiile de producere a energiei cu combustibili „curati”;

- promovarea energiei neconventionale si constructia instalatiilor de producere a energiei „curate” (în special energie hidroelectrică, eoliană, solară, geotermală, biomasă);

- finalizarea de hidrocentrale si modernizarea unor hidroagregate;


12 http://www.afm.ro/proiecte05_categorii.php

 


- evitarea emisiilor sau recuperarea (în scopul utilizării energiei) emisiilor de metan provenite de la depozitarea deseurilor urbane;

- reducerea consumului final de energie în clădiri, precum si în aplicatii si procese industriale.

Marea majoritate a proiectelor aprobate până în prezent se dezvoltă la nivelul autoritătilor locale, vizând: retehnologizarea sistemelor de încălzire centralizată (inclusiv prin utilizarea surselor regenerabile de energie - rumegus, geotermal), închideri de depozite de deseuri.

- Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Directivele Uniunii Europene 2003/87/CE si 2004/101/CE privind Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră au fost transpuse în legislatia românească prin Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Această schemă este un instrument de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilit la nivelul Uniunii Europene pentru a sprijini statele membre ale Uniunii Europene în atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2 într-o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor. Schema stabileste un sistem de limitare-tranzactionare (cap & trade) pentru instalatiile industriale care desfăsoară una sau mai multe dintre activitătile prevăzute în anexa nr. 1 la Directiva 87/2003/CE (activităti în domeniul energetic, inclusiv rafinării, productia si prelucrarea metalelor feroase, industria mineralelor - ciment, var, sticlă si ceramică - si alte activităti - celuloză si hârtie).

Planul national de alocare împreună cu sistemul de autorizare în domeniul emisiilor de gaze cu efect de seră (care include monitorizarea si raportarea acestor emisii) reprezintă primul pas spre crearea conditiilor pentru implementarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Planul national de alocare reprezintă documentul prin care se stabileste numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră care se alocă la nivel national, la nivel de sectoare si la nivelul fiecărei instalatii care intră sub incidenta prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 780/2006. Această reglementare de mediu dă posibilitatea operatorilor să obtină surse financiare suplimentare în functie de modul în care gestionează emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul companiei.

Toate operatiunile cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră, inclusiv cu unităti de emisii de gaze cu efect de seră, prevăzute prin Protocolul de la Kyoto, vor fi înregistrate în Registrul national care va fi administrat de MMDD, prin Agentia Natională pentru Protectia Mediului. Registrul national al emisiilor de gaze cu efect de seră reprezintă o bază de date electronică unică, standardizată si securizată, care înregistrează si urmăreste toate operatiunile cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră si cu unităti de emisii de gaze cu efect de seră prevăzute prin Protocolul de la Kyoto.

De asemenea, Registrul national asigură evidenta corespunzătoare a operatiunilor electronice de emitere, detinere, transfer si anulare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, inclusiv a operatiunilor electronice cu unităti de emisii de gaze cu efect de seră prevăzute de Protocolul de la Kyoto.

Pentru informarea publicului în domeniu, s-a înfiintat si functionează site-ul www.eu-ets.ro

În ceea ce priveste sursele regenerabile de energie România are obligatia de a elabora si de a prezenta Comisiei Europene, până la data de 31 martie 2010, un plan national de actiune cu obiective, termene de executie si responsabilităti precise (defalcate pe domeniile electricitate, încălzire si răcire, transporturi). Tinta Uniunii Europene este ca circa 21% din totalul consumului de electricitate să provină din surse regenerabile până în anul 2010. Obiectivul pe care si l-a propus România este mult mai ambitios: 34% la nivelul anului 2013. Se urmăreste ca în anul 2013 12% din consumul intern brut de energie să fie acoperit din surse regenerabile. Aplicarea sistemului „certificatelor verzi” va obliga furnizorii să achizitioneze energie electrică produsă din surse regenerabile în proportie de 9-10% din consumul brut de energie electrică raportat la cantitatea de electricitate vândută consumatorilor, având în vedere că mecanismul centralizat de tranzactionare, Piata certificatelor verzi, functionează încă din anul 2005. De asemenea, legislatia în domeniu prevede că furnizorii sunt obligati să achizitioneze anual un număr de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii si cantitatea de energie electrică furnizată anual consumatorilor finali.

- Programul Termoficare 2006-2015 căldură si confort

Scopul programului de investitii de Termoficare 2006-2015 căldură si confort îl reprezintă eficientizarea sistemelor de alimentare cu energie termică si are ca obiectiv final reducerea consumului de energie termică cu cel putin 1 milion Gcal/an raportat la consumul de resurse energetice primare în 2004.

Programul finantează investitii realizate în:

a) reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică;

b) realibilitarea termică a clădirilor.

Programul de investitii Termoficare 2006-2015 continuă investitiile realizate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 48/2004, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 430/2004, cu modificările ulterioare, pentru reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică cu circa 1.500 milioane lei.

În România transportul si distributia integrală a agentului termic, precum si producerea unei părti din necesarul de căldură reprezintă sarcina autoritătilor administratiei publice locale si a celor aflate în coordonarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative. La nivel national mai sunt 97 de localităti în care serviciile de alimentare cu energie termică sunt asigurate în sistem centralizat. Acestea deservesc mai mult de 1.726.000 de apartamente si furnizează anual populatiei circa 16.300.000 Gcal. De precizat că circa 30 de operatori de termoficare din marile orase produc/distribuie aproape 85% din energia termică totală pentru încălzirea în sistem centralizat, la nivel national. Întrucât marea majoritate a centralelor termoelectrice se găseste în imediata apropiere a comunitătilor sau chiar în perimetrul acestora, se impun importante măsuri de modernizare, dezvoltare si reabilitare pentru respectarea normelor de mediu.

În acest sens, se vor întreprinde măsuri cu privire la:

1. reducerea emisiilor de pulberi în atmosferă - prin modernizarea electrofiltrelor si scăderea nivelului de pulberi conform normelor europene de mediu;

2. reducerea emisiilor de NOx conform normelor europene de mediu - prin schimbarea sistemului de ardere cu arzătoare si redimensionarea surselor la nivelul necesar;

3. reducerea emisiilor de SO2 conform normelor europene de mediu - pentru centralele care folosesc lignit si păcură se va face prin achizitionarea de si montarea unor instalatii de desulfurare, care prin procedee specifice (injectie uscată sau desulfurare umedă) vor absorbi SO2 din gazele de ardere;

4. închiderea depozitelor de zgură si cenusă neconforme, până în anul 2014 - în conformitate cu perioadele de tranzitie obtinute de fiecare operator - prin negocierile cap. 22 „Mediu”;

5. deschiderea de noi depozite - care să respecte normele europene de mediu în vigoare;

6. reabilitarea retelelor primare si secundare de distributie a agentului termic - pentru cresterea eficientei energetice care determină scăderea cantitătii de combustibil, prin scăderea cantitătii de energie produsă, deci implicit scăderea semnificativă a noxelor în atmosferă.

În vederea modernizării sistemelor de producere a energiei termice s-a trecut si la producerea de energie verde. Principalele surse utilizate în prezent sunt:

- deseuri de lemn (în zonele împădurite Vatra Dornei, Miercurea-Ciuc etc.);

- apă termală în zonele cu disponibilităti (Călimănesti, Beius, Chisineu-Cris)

- porumb (Oradea).

Prin axa prioritară 3 a POS Mediu „Reducerea poluării si diminuării efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea tintelor de eficientă energetică în localitătile cele mai afectate de poluare” http://www.mmediu.ro/proiecte_europene/pos_mediu.htm se va reduce impactul negativ asupra mediului si sănătătii umane în zonele cele mai poluate care au sisteme de termoficare neconforme. Primordială este promovarea utilizării surselor regenerabile de energie si, acolo unde este posibil, utilizarea în sistemele de încălzire urbană a surselor regenerabile sau a surselor de energie mai putin poluante. Beneficiarele acestei axe prioritare finantate din Fondul de coeziune vor fi autoritătile administratiei publice locale care detin sisteme municipale de încălzire.

Până în anul 2013 România va înregistra reduceri majore ale emisiilor de poluanti în aer (SO2, NOx si pulberi) provenite de la instalatiile mari de ardere (IMA), ca urmare a conformării la Directiva 2001/80/CE. POS Mediu acordă sprijin IMA, în cadrul sistemului municipal de încălzire în vederea reducerii emisiilor de gaze la nivelul instalatiei, iar POS Competitivitate finantează IMA care furnizează energie electrică în sistemul national de energie, în vederea îmbunătătirii eficientei acestora.

- Restructurarea taxelor de mediu

Analizând comparativ cuantumul taxelor care se percep pentru mediu în tările est-europene, vest-europene si în România, se constată că în tările din Europa de Vest nivelul acestor taxe este de 3% din PIB, în timp ce în România acestea reprezintă mai putin 1% din PIB.

În anul 2006, la initiativa Băncii Nationale a României, MMDD a înfiintat un grup de lucru pentru analizarea taxelor având componentă de mediu si pentru identificarea de noi zone de taxare. Din acest grup de lucru au făcut parte reprezentanti ai Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile, Administratiei Fondului pentru mediu, Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Gărzii Nationale de Mediu, Băncii Nationale a României, Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. În urma întâlnirilor acestui grup de lucru s-au tras următoarele concluzii:

- mediul este o sursă subimpozitată în acest moment în România;

- trebuie să se aibă în vedere taxarea consumatorului, asa cum se întâmplă în acest moment în alte tări;

- trebuie revăzut nivelul taxelor de mediu pentru sectorul constructiilor, minier si pentru combustibili, în functie de actiunile întreprinse în scopul protejării mediului (majorarea taxelor pentru neluarea niciunei măsuri, reducerea taxelor pentru luarea unor măsuri, de exemplu aplicarea rezultatelor CDI relevante, certificarea ISO 14001 etc.);

- trebuie identificate zone de taxare viabile, fără a afecta competitivitatea activitătilor economice.

- Ajutor de stat pentru aplicarea tehnologiilor de mediu

Finantarea proiectelor complexe din Fondul pentru mediu se realizează sub formă de scheme de ajutor de stat în cadrul cărora se aplică Regulamentul pentru ajutorul de stat regional, ale cărui prevederi sunt conforme cu reglementările europene în vigoare. Pentru sustinerea unora dintre proiectele din cadrul programelor operationale sectoriale si Programului operational

regional se acordă ajutor de stat pentru protectia mediului si ajutor de stat regional, acordate în conformitate cu regulamentele nationale ce transpun regulamentele comunitare în aceste domenii.

- Ajutor de stat pentru cercetare-dezvoltare

Programele din PNCDI functionează ca scheme de ajutor de stat pentru CD, în cadrul cărora se aplică Regulamentul pentru ajutorul de stat pentru CD, ale cărui prevederi sunt conforme cu reglementările europene în vigoare.

Conform noului Cod fiscal care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2007, se aplică următoarele măsuri de stimulare fiscală a activitătilor CD ale operatorilor economici:

1. reducere de impozit prin deducere de cheltuieli;

- deducerea, la determinarea profitului impozabil, a cheltuielilor CD (ca si a celor pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitătii, obtinerea atestării conform standardelor de calitate, inclusiv celor pentru protejarea mediului si conservarea resurselor), (art. 21 din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal);

- deducerea a 20% din valoarea investitiilor directe cu impact semnificativ în economie (art. 38 din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal);

- încadrarea la venituri neimpozabile a veniturilor obtinute de persoanele fizice din aplicarea (de către titular sau licentiati) sau din concesionarea brevetelor (art. 48 din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal);

2. reducere de impozit prin metoda de amortizare a cheltuielilor:

- optiuni flexibile de amortizare pentru active corporale si necorporale [art. 24 alin (6) lit. b) si alin. (10) din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal:

„(6) b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată.

..................................................................................................

(10) Cheltuielile aferente achizitionării de brevete, drepturi de autor, licente, mărci de comert sau fabrică si alte valori similare se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz. Cheltuielile aferente achizitionării sau producerii programelor informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe o perioadă de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza metoda de amortizare degresivă sau accelerată”.]

4.5. Achizitii publice ecologice

Includerea aspectelor de mediu în cadrul achizitiilor (achizitii ecologice) poate contribui substantial la dezvoltarea durabilă a sistemului socioeconomic national.

Legislatia natională referitoare la achizitii publice a fost modificată si completată în scopul armonizării cu reglementările la nivelul Uniunii Europene (Legea nr. 337/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii). Conform noilor reglementări, performantele si cerintele functionale prin care se definesc specificatiile tehnice, cuprinse în caietul de sarcini elaborat de autoritatea contractantă, pot include si caracteristici care se referă la impactul asupra mediului al produsului sau serviciului achizitionat. În cazul în care autoritatea contractantă solicită includerea anumitor cerinte de mediu în specificatiile privind performantele si cerintele functionale, atunci aceasta are dreptul de a utiliza, integral sau partial, criterii definite prin „etichete ecologice” europene, (multi)nationale sau prin orice alte etichete ecologice.

România participă la Grupul de lucru al Comisiei Europene pentru achizitii publice ecologice (Green Public Procurement). MMDD a organizat si va continua să organizeze seminarii, conferinte, cursuri prin care să disemineze informatiile necesare în scopul schimbării mentalitătii institutiilor publice si a producătorilor fată de achizitiile „verzi”, precum si a promovării acestora. În anul 2007 au fost organizate 3 seminarii TAIEX „Ecoprocurement” la Bucuresti, Iasi si Cluj-Napoca pentru a informa si a instrui achizitorii publici cu privire la necesitatea includerii aspectelor de mediu în achizitiile publice13.

A fost constituit în coordonarea MMDD grupul de lucru pentru elaborarea Planului national de actiune pentru achizitiile publice ecologice (PNAPE). PNAPE stabileste criterii ecologice pentru 8 grupe de produse si servicii de interes pentru administratia publică si prevede tintele nationale (voluntare sau obligatorii) aferente fiecărui grup de produse si servicii. PNAPE va finanta, de asemenea, dezvoltarea de criterii ecologice la nivel national, precum si instruirea achizitorilor publici. Totodată, politica achizitiilor publice ecologice va fi promovată prin campanii de constientizare (conferinte, brosuri etc.).

4.6. Informarea, educarea si instruirea

În vederea îndeplinirii obiectivelor strategice pentru educatie si formare profesională stabilite în cadrul Consiliului European - Barcelona 2002 este necesară adâncirea procesului de reformă a sistemului educational românesc. Astfel, se are în vedere crearea premiselor pentru o mai bună adaptare a retelei universitare la cerintele pietei muncii, asigurarea calitătii educatiei, precum si compatibilizarea sistemului national de învătământ cu sistemul european de educatie si formare profesională.

Educatia reprezintă factorul strategic al dezvoltării viitoare a tării prin contributia sa esentială la modelarea multidimensională si anticipativă a capitalului uman. Educatia este percepută ca factor al dezvoltării durabile. Se doreste ca educatia pentru dezvoltare durabilă să se dezvolte ca un concept larg si cuprinzător, reunind aspecte interconectate referitoare la mediu, dar si la problemele economice si sociale.

Desi nu există o strategie la nivel national privind educatia si constientizarea în domeniul protectiei mediului, acestea joacă un rol important în strategiile sectoriale, constituind instrumente pentru realizarea unei dezvoltări socioeconomice durabile. În România, în ultimii 10 ani s-a dezvoltat considerabil învătământul superior în domeniul mediului, prin înfiintarea unor specializări de mediu în cadrul universitătilor si prin dezvoltarea unor centre/departamente noi pentru tehnologii de mediu/eco-inovatii.

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 635/2008 privind structurile institutiilor de învătământ superior si specializările/programele de studii universitare de licentă acreditate sau autorizate să functioneze provizoriu, organizate de acestea, cu modificările ulterioare, Nomenclatorul domeniilor de studii universitare de licentă si al specializărilor din cadrul acestora, al specializărilor reglementate sectorial si/sau general (anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 635/2008) prevede domenii de studii universitare de licentă si specializări referitoare la mediu, după cum urmează:

- domeniul de studii universitare de licentă Stiinta mediului, cu specializările: Chimia mediului, Ecologie si protectia mediului, Geografia mediului, Fizica mediului, Stiinta mediului;

- domeniul de studii universitare de licentă Economie, cu specializările: Economia mediului, Economie agroalimentară si a mediului;

- domeniul de studii universitare de licentă Inginerie chimică, cu specializarea Ingineria substantelor anorganice si protectia mediului;

- domeniul de studii universitare de licentă Inginerie civilă, cu specializarea Inginerie sanitară si protectia mediului;

- domeniul de studii universitare de licentă Ingineria mediului, cu specializările: Ingineria si protectia mediului în industrie, Ingineria sistemelor biotehnice si ecologice, Ingineria si protectia mediului în industria chimică si petrochimică, Inginerie si protectia mediului în agricultură, Ingineria dezvoltării rurale durabile, Ingineria mediului.

După cum se poate constata, analizând structura institutiilor de învătământ superior de stat si particular, majoritatea institutiilor de învătământ superior au în structură facultăti si/sau specializări referitoare la protectia mediului.

Hotărârea Guvernului nr. 635/2008 cuprinde noi specializări, propuse de Agentia Română de Asigurare a Calitătii în Învătământul Superior (ARACIS) sau de senatele universitătilor, ca de exemplu: „Inginerie si management forestier” si „Reconstructie ecologică”. Prin introducerea noilor specializări se are în vedere asigurarea unui echilibru corespunzător între studiile de licentă si studiile de masterat. Universitătile au dezvoltat, de asemenea, programe de studii universitare de masterat specializate. Anexele nr. 1 si 2 la Ordinul ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 4.644/2008, cu modificările si completările ulterioare, prevăd programe de studii de masterat acreditate după cum urmează:

- Biotehnologii în protectia mediului;

- Climatologie si hidrologie;

- Evaluarea integrată a stării mediului;

- Inginerie alimentară si mediul înconjurător;

- Managementul protectiei mediului în industrie;

 - Gestionarea efectelor schimbărilor climatice;

- Managementul resurselor naturale.

În privinta informării si comunicării în domeniul tehnologiilor de mediu, se organizează seminarii, conferinte, dezbateri comune privind impactul acquis-ului de mediu asupra tehnologiilor si echipamentelor. Pentru viitor se au în vedere intensificarea si permanentizarea acestor actiuni. Prin colaborare cu camerele de comert si industrie va fi realizat un program amplu de promovare a ETAP, în scopul stimulării pietei pentru tehnologiile de mediu. Prin aceste actiuni se asteaptă ca în primă etapă (2008-2009) să se colecteze idei si să se pună în practică actiuni de promovare a ETAP (ghiduri de finantare, newsletter, forum, interviuri, conferinte, ateliere de lucru etc), pentru ca eficacitatea acestora să fie ulterior analizată în cadrul Grupului de lucru ETAP România.

- Baza de date pentru tehnologii de mediu

În prezent, la nivel national nu există o bază de date centralizată cu privire la tehnologiile de mediu, informatiile fiind disparate, pe paginile web ale institutiilor publice si ale organizatiilor cu preocupări în domeniu. Este asadar necesară integrarea tuturor informatiilor relevante într-o sursă unică, precum si crearea unei interfete usor accesibile utilizatorilor. De aceea, MMDD îsi propune dezvoltarea unui portal bilingv (româno-englez) destinat promovării tehnologiilor de mediu/ecoinovatii, care să contină:

- informatii generale despre tehnologiile de mediu/ecoinovatii;

- lista cu paginile web unde pot fi accesate baze de date pentru tehnologii de mediu/ecoinovatii;

- o bază de date privind rezultatele partiale sau finale ale proiectelor de cercetare finantate din fonduri publice, cu diferite niveluri de acces pentru utilizatori;


13 http://www.mmediu.ro/upp/achizitii.htm

 


- o bază de date privind activitătile desfăsurate de operatorii economici producători si importatori de tehnologii de mediu, precum si de cei cu activităti în promovarea acestora;

- ghiduri de finantare pentru accesarea fondurilor relevante de către operatorii economici, linkuri la toate informatiile relevante privind finantarea, disponibile pe paginile web ale altor institutii/organizatii;

- documente relevante (legislatie, planuri de actiune, documente de pozitie etc. din România si din Uniunea Europeană);

- studii de caz, initiative si proiecte de succes relevante, din România si din celelalte state membre ale Uniunii Europene;

- stiri (initiative legislative, manifestări expozitionale, lansări de programe, conferinte si seminarii etc).

Pentru a stimula participarea institutelor de cercetare si a operatorilor economici la târguri si expozitii de tehnologii de mediu, se va analiza posibilitatea dezvoltării unui mecanism de sustinere financiară a participării.

4.7. Promovarea tehnologiilor de mediu la nivel global

Cooperare în regiunea Mării Negre

Institutele de cercetare din România participă la programe internationale, bilaterale si regionale, contribuind la întărirea, extinderea si internationalizarea ariei de cercetare europene în domeniu.

Spre exemplu, o serie de proiecte implementate de INCD Marină Constanta au avut ca obiective întărirea cooperării în regiunea Mării Negre, îmbunătătirea managementului informatiilor stiintifice si a bazelor de date prin utilizarea celor mai avansate tehnici în domeniu, promovarea contributiei europene la sistemul global de observare a oceanului si climei, îmbunătătirea capacitătii de prognoză, realizarea planificărilor transnationale în cadrul ICZM (Integrated Coastal Zone Management).

Transfer de expertiză în sud-estul Europei

În luna mai 2008, România si Serbia au semnat un memorandum de întelegere privind cooperarea în domeniul protectiei mediului, acesta fiind primul document încheiat în acest sector între cele două state. Aceasta înseamnă atât o colaborare pe termen lung în domeniul protectiei mediului, cât si un sprijin reciproc în acest sector.

Potrivit memorandumului de întelegere în domeniul protectiei mediului, cooperarea dintre cele două părti vizează armonizarea legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar de mediu, implementarea conventiilor si acordurilor internationale în domeniul protectiei mediului, a instrumentelor pentru protectia mediului si integrarea lor în politicile sectoriale, gestionarea deseurilor solide, a calitătii aerului, prevenirea poluării industriale, prevenirea accidentelor cu impact asupra mediului si implementarea unor proceduri de notificare în cazul unor astfel de accidente cu efect transfrontier, managementul si protejarea ariilor ecologice sensibile, incluzând ariile naturale protejate, educatie si pregătire pe probleme de mediu.

5. APLICAREA TEHNOLOGIILOR DE MEDIU ÎN DOMENIUL CONSTRUCTIILOR

Dezvoltarea urbană contribuie la implementarea măsurilor de prevenire a schimbărilor climatice prin stabilirea unor reguli privind organizarea spatială a activitătilor, modul de folosire a terenurilor si echiparea cu infrastructură, configurarea transportului urban, utilizarea tehnologiilor ecologice, utilizarea de metode de proiectare urbană ecologică, elaborarea si implementarea de politici de atenuare a efectelor de seră si de adaptare la schimbările climatice. În acest context, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor (MDLPL) este autoritatea responsabilă pentru implementarea Directivei 89/106/CCE privind produsele pentru constructii si Directivei 2002/91/CE privind performanta energetică a clădirilor.

Programe nationale ce sustin dezvoltarea tehnologiilor de mediu în sectorul constructiilor:

- Programul-pilot de reabilitare termică finantat de Fondul elvetian de contrapartidă si cofinantat de MDLPL si autoritatea locală:

- prima etapa 2003-2004: reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate cu destinatia de locuinte sociale, cuprinzând 12 blocuri de locuinte sociale, totalizând circa 100 de unităti locative;

- etapa a II-a 2005-2008 - reabilitarea termică a unor clădiri proprietate publică din domeniul asistentei sociale si ocrotirii sănătătii, cuprinzând 20 de clădiri.

- Programul multianual de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate

Hotărârea Guvernului nr. 163/2004 privind aprobarea Strategiei nationale în domeniul eficientei energetice precizează că: „Programul national de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate, adoptat de Guvern în luna iulie 2002, prevede reabilitarea, în intervalul 2004-2015, a 25 de mii de clădiri de locuit multietajate.” În cadrul acestui program coordonat de MDLPL au fost incluse în perioada 2005-2006 693 de blocuri de locuinte condominii pentru care s-au realizat 684 de audituri energetice, 435 de studii de fezabilitate, 372 de proiecte tehnice, iar la 14 blocuri au fost realizate lucrările de reabilitare termică.

Cele 14 blocuri finalizate în perioada 2006-2007 se află în orasele: Buzău, Medias, Moldova Nouă, Ploiesti, Topoloveni, Bucuresti, Miercurea-Ciuc, Piatra-Neamt, Târgoviste, Târgu Mures.

În anul 2008, MDLPL a alocat fonduri pentru realizarea lucrărilor de reabilitare termică pentru încă 145 de blocuri de locuinte.

Conform primului Plan national de actiune privind eficienta energetică, transmis de către tara noastră Comisiei Europene, asa cum prevede Directiva 2006/32/CE, se preconizează că prin aplicarea măsurilor de reabilitare termică la blocurile de locuinte incluse în Programul multianual să se realizeze economii de energie de circa 25% fată de situatia actuală, respectiv realizarea unei economii de energie pentru perioada 2008- 2010 de circa 36.000 MWh/an (circa 3,0 mii tone echivalent petrol si aproximativ 7.500 tone CO2).

Administratorii clădirilor publice trebuie să initieze actiunea de îmbunătătire a performantei energetice a acestora, fiind astfel un exemplu pentru proprietarii celorlalte tipuri de clădiri din România. Începând cu 21 aprilie 2008, MDLPL a devenit prima institutie publică care îsi afisează Certificatul de performantă energetică a clădirii din str. Apolodor nr. 17, asa cum prevăd directivele europene.

În anul 2006, MDLPL în colaborare cu Asociatia auditorilor energetici pentru clădiri a demarat un program demonstrativ care a avut ca scop reabilitarea corpurilor clădirilor A, B şi H care apartin Colegiului National Sportiv „Cetate Deva” (unde se antrenează Lotul national de gimnastică al României) şi reabilitarea căminului studentesc nr. 2 de la Universitatea Tehnică de Constructii Bucureşti. Programul a urmărit, de asemenea, să familiarizeze viitorii ingineri cu materialele, solutiile de reabilitare termică a clădirilor şi cu certificatul de performantă energetică, clădirea căminului studentesc având în acest moment, după finalizarea reabilitării termice, certificatul de performantă energetică afişat.

Cercetări inovative în domeniul constructiilor

Prin planurile nationale de CDI au fost realizate proiecte cu rezultate inovative în domeniile: solutii de monitorizare si evaluare a performantei energetice a clădirilor, metode de revalorificare a deseurilor din constructii, solutii privind utilizarea surselor regenerabile de energie în constructii etc. Sunt prezentate în continuare câteva dintre cele mai reprezentative proiecte realizate în ultimii 5 ani:


Program MENER 223; 2002-2005 - Titlu proiect:

Sistem de evaluare si certificare a clădirilor existente din punctul de vedere al consumului de energie si utilităti si al impactului asupra calitătii mediului înconjurător - realizat de INCERC Bucuresti

http://www.incerc2004.ro/Proiecte/Mener_223.htm

Rezultatele acestui proiect au fost materializate în:

- elemente procedurale si instrumentele de calcul necesare aplicării unui sistem de certificare a clădirilor existente din punctul de vedere al consumului de energie si al impactului asupra calitătii mediului înconjurător;

- sisteme de utilizare a energiei solare;

- evaluarea impactului solului asupra performantei energetice a clădirilor existente;

- sisteme de ventilare si conditionare a aerului;

- microclimatul interior în sezonul cald;

- evaluarea emisiilor de dioxid de carbon în raport cu consumul de combustibil necesar asigurării utilitătilor termice;

- program de calcul CERTBUILD;

- sistem de atestare a metodologiilor de calcul alternative.

Program AMTRANS 7B10; 2004-2006 - Titlu proiect:

Tehnologii moderne pentru reutilizarea în domeniul constructiilor a materialelor pe bază de mase plastice provenite din dezafectarea constructiilor si/sau instalatiilor cu termen de garantie depăsit - realizat de INCERC Bucuresti Rezultatul acestui proiect a fost materializat în:

- reciclarea deseurilor de teavă din PVC la un produs de aceeasi calitate ca si a tevilor SN, si anume tevi pentru canalizări interioare si exterioare din PVC multistrat SN4 conform standard de firmă nr. 36;

- obtinerea predalelor din beton cu continut de deseuri din PVC, utilizate ca strat de bază pentru pardoseli usoare.

Operatorii economici care valorifică rezultatele cercetărilor sunt Societatea Comercială TERAPLAST - S.A. Bistrita si Societatea Comercială APA NOVA - S.A. (colector de deseuri)

http://www.incerc2004.ro/Proiecte/Amtrans_7B10.htm

Program AMTRANS 3B01; 2002-2004 - Titlu proiect:

Solutii eficiente privind prioritătile si metodele de reabilitare a fondului de locuinte existente - realizat de INCERC Bucuresti

Rezultatul acestui proiect a fost materializat în:

- studii asupra solutiilor eficiente de reabilitare termică a clădirilor existente;

- manual de reabilitare termică a clădirilor prin îmbunătătirea protectiei termice a peretilor exteriori;

- modernizarea termică si monitorizarea consumului pe o casă experimentală amplasată pe platforma INCERC, la care consumul de energie s-a redus de la 300 kWh/m2 la 150 kWh/m2;

- testarea eficientei diferitelor metode de reabilitare termică;

- studii asupra politicii referitoare la eficienta energetică a clădirilor;

- elaborarea strategiilor vizând prioritătile si metodele de reabilitare energetică a clădirilor existente.

http://www.incerc2004.ro/Proiecte/Amtrans_3B01/Amtrans_3B01.htm

Program AMTRANS 6B02; 2004-2006 - Titlu proiect:

Impactul solutiilor moderne de reabilitare energetică a clădirilor existente asupra performantei energetice si economice a acestora, în contextul prevederilor Directivei europene 2002/91/CEE - realizat de INCERC Bucuresti

Rezultatul acestui proiect a fost materializat în:

- metoda de evaluare a performantei energetice si de mediu a sistemelor de încălzire districtuale;

- realizarea unei clădiri experimentale cu spatiu solar cu circulatie controlată a aerului pe platforma INCERC;

- reducerea consumului de energie de la 150 kWh/m2 la 98 kWh/m2

http://www.incerc2004.ro/Proiecte/Amtrans_6B02.htm

De asemenea, în cadrul programului national Parteneriate în domenii prioritare din PNCDI II vor fi realizate proiecte ce vizează dezvoltarea si aplicarea tehnologiilor de mediu în constructii:

Titlu proiect:

Cercetări multidisciplinare în vederea stabilirii unor solutii particulare si globale de reducere a impactului realizării, consolidării si postutilizării constructiilor asupra mediului (Contract nr. 31.052/2007) - realizat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor - INCERC Bucuresti

Programul este în curs de desfăsurare, având următoarele obiective:

- analiza rezultatelor cercetărilor efectuate pe plan international privind impactul constructiilor de beton asupra mediului;

- creerea si stabilirea domeniilor de utilizare a liantilor ecologici;

- elaborarea de solutii noi ecologice, de proiectare si de consolidare a structurilor din beton armat;

- elaborarea unor metode moderne de reciclare a agregatelor.

Elaborarea unei metodologii de evaluare a impactului constructiilor asupra mediului

ANVINTEX 2007-2010 (Contract nr. 31.055/2007) Titlu proiect:

Anvelope inteligente cu functiuni de utilizare a exergiei mediului pentru clădiri cu confort ridicat si consum energetic redus - realizat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor - INCERC Bucuresti             http:/www.incerc2004.ro/Proiecte/anvintex.htm

Programul este în curs de desfăsurare si se preconizează următoarele rezultate:

- proceduri de cuantificare a performantelor energetice si de mediu ale clădirilor care vor forma obiectul unor notificări trimise către organismele europene si internationale de standardizare CEN si ISO;

- realizarea sistemelor de gestiune inteligentă de tip predictor-corector a anvelopelor de tip parietodinamic si endotermic cu performantă energetică superioară;

- realizarea unei platforme experimentale în incinta INCERC;

- editarea unui ghid de bună practică util în activitatea de proiectare a sistemelor.

COSTREMON 2007-2010 Titlu proiect:

Sistem informatizat inovativ de monitorizare si reglare a furnizării căldurii, precum si de repartizare corectă a costurilor aferente încălzirii clădirilor de tip condominiu - realizat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor - INCERC Bucuresti

http:/www.incerc2004.ro/Proiecte/costremon.htm

Rezultate preconizate:

- elaborarea unui manual pentru asigurarea performantei energetice ridicate a clădirilor;

- dezvoltarea unui „laborator virtual” pentru asistenta consumatorilor;

- realizarea si aplicarea unui sistem informatic prin dotarea clădirilor existente, dar si a celor noi, care va conduce la următoarele:

- stimularea adoptării solutiilor de diminuare a disipării fluxului termic către exterior prin popularizarea solutiilor de tip „best practice”:

- adoptarea solutiilor de modernizare energetică a clădirilor existente fără modificarea sistemului de încălzire interioară;

- transformarea sistemului de încălzire interioară într-un sistem elastic, ca urmare a câstigării prioritătii functionale ca principală caracteristică cu situatia actuală.


Certificatul de performantă energetică

În vederea alinierii la prevederile Directivei 2002/91/CE privind performanta energetică a clădirilor, transpusă în legislatia natională, a fost elaborat cadrul tehnic normativ necesar realizării auditului energetic si certificării energetice a clădirilor astfel încât proprietarii/locatarii să fie informati asupra consumului energetic al clădirii. Cresterea performan t ei energetice a clădirilor este parte a aquis-ului comunitar, cerină a Directivei 91/2002/CE privind performanta energetică a clădirilor, preluată în legislatia română prin Legea nr. 372/2005. S-a elaborat Metodologia de calcul al performantei energetice în clădiri, în baza căreia se pot elabora certificatele de performantă energetică a clădirilor. De asemenea, au fost elaborate normele metodologice privind performanta energetică a clădirilor care prevăd, printre altele, elaborarea certificatelor de performantă energetică pentru categoriile de clădiri care urmează a fi construite si care au primit autorizatie de construire începând cu data de 1 ianuarie 2007, respectiv pentru categoriile de clădiri ce urmează a fi vândute/închiriate după data intrării în vigoare a legii.

Pentru reabilitarea termică a unei clădiri este necesar să se realizeze auditul energetic, cu elaborarea Certificatului de performantă energetică a acesteia de către un auditor energetic pentru clădiri. În sprijinul acestei actiuni, MDLPL a avut în vedere atestarea tehnico-profesională pentru calitatea de auditor energetic pentru clădiri a unui număr mare de specialisti în domeniu, conform Ordinului ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintelor nr. 550/2003. Lista auditorilor energetici pentru clădiri se află pe site-ul www.mdlpl.ro.

În anul 2008 sunt în curs de elaborare cercetări, documentatii si studii privind evaluarea performantei energetice a clădirilor:

- cercetări: modul de determinare si procedura de calcul al performantei energetice a clădirilor dotate cu instalatii de încălzire a spatiilor ocupate, diversificarea referentialelor energetice, modul de determinare si procedura de calcul al performantei energetice a clădirilor dotate cu instalatii de producere si consum al apei calde de consum, modul de determinare si procedura de calcul al performantei energetice a clădirilor dotate cu instalatii de răcire/ventilare/climatizare a spatiilor ocupate, modul de determinare si procedura de calcul al performantei energetice a clădirilor dotate cu instalatii de iluminat, asigurarea confortului termic si fiziologic în conditiile unui consum redus de energie, determinarea anului climatic-tip, necesar calculelor de dimensionare a instalatiilor si de evaluare a performantei energetice a clădirilor, metode alternative de calcul al performantei energetice a clădirilor;

- documentatii: breviar de calcul al performantei energetice a clădirilor;

- studii: certificatul de performantă energetică - studiu de caz pe tipuri de clădiri, metode de calcul de determinare a necesarului de căldură si de frig pentru încălzirea/răcirea spatiilor ocupate.

Informarea, educarea si instruirea în domeniul constructiilor si dezvoltării urbane durabile

În vederea educării tuturor factorilor implicati în dezvoltarea urbană pentru realizarea unor politici urbane eficiente si promovarea dezvoltării durabile a oraselor, România participă prin MDLPL la programul „Reteaua europeană de cunostinte în domeniul urbanismului” (European Urban Knowledge Network) - EUKN, având ca obiectiv facilitarea schimbului de cunostinte si de bune practici în domeniul dezvoltării urbane durabile, sprijinirea autoritătilor locale si a factorilor de decizie politici si a practicienilor.

Participarea MDLPL la EUKN contribuie la dezvoltarea relatiilor de cooperare între specialistii români si europeni în domeniul urbanismului, cu efect direct asupra îmbunătătirii capacitătii administrative si institutionale a institutiilor românesti cu responsabilităti în dezvoltarea urbană.

6. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA

Monitorizarea si evaluarea Foii de parcurs ETAP aferente perioadei 2008-2009 va fi efectuată de către Grupul de lucru ETAP România în cel de-al doilea semestru al anului 2009. Grupul de lucru ETAP România va elabora, sub coordonarea MMDD, Foaia de parcurs ETAP aferentă perioadei 2010-2013, care va fi transmisă Guvernului spre aprobare până la sfârsitul anului 2009.

7. PRIORITĂTILE PE TERMEN MEDIU (2008-2009):

analiza situatiei actuale (integrarea datelor despre cercetare, pe de o parte, si despre stadiul pietei pentru tehnologii pentru protectia mediului, pe de altă parte, în două surse comprehensive, astfel încât să poată fi usor accesate de toti factorii interesati). Pe baza acestei analize, se vor identifica directiile prioritare de actiune pentru următoarea perioadă (2010-2013);

- informarea operatorilor economici cu privire la oportunitatea de afaceri reprezentată de tehnologiile pentru protectia mediului (seminarii, informatii despre evenimentele relevante etc);

- identificarea si promovarea de instrumente de sustinere a pietei pentru tehnologiile de mediu (instrumente economice si financiare).

Aceste priorităti sunt reflectate în lista actiunilor de implementare a ETAP în România, la cap. 8.

 

            8. LISTA ACTIUNILOR DE IMPLEMENTARE 2008-2009

 

Obiectiv/Actiune

Responsabil

Situatia actuală (2008)

Rezultate asteptate

Termen

Cercetare-dezvoltare

 

1. Stimularea cooperării cercetare - industrie, cercetare - unităti economice în domeniul mediului (proiecte CD în parteneriat, platforme/clustere tehnologice integrate) si a cercetării de firmă realizată în cooperare cu unitătile CD orientate spre dezvoltarea si aplicarea tehnologiilor de mediu

ANCS, MMDD

Apeluri pentru propuneri 2007 si 2008.

Nr. total de proiecte - program „Parteneriate” din Planul national II (2007- 2013) Buget alocat din fonduri publice pentru proiectele de cercetare - program „Parteneriate” din Planul national II (2007-

2013)

2009

Cercetare-dezvoltare

2. Dezvoltarea unei baze de date comune, cuprinzând rezultate ale activitătii de cercetare-dezvoltare referitoare la tehnologiile de mediu care pot fi aplicate rapid si la costuri minime pentru a rezolva problemele stringente ale operatorilor economici

MMDD, ANCS, CCIB

În prezent nu există o bază de date centralizată care să permită accesarea informatiilor despre rezultatele proiectelor de cercetare relevante pentru domeniul tehnologiilor de mediu, cu aplicabilitate în industrie

Bancă de date actualizată permanent

Lansarea bazei de date în cadrul proiectului EcoEmerge (2009)

Permanent

Sisteme pentru testarea/certificarea tehnologiilor de mediu

1. Promovarea de activităti specifice de reglementare: cercetări, studii, documentări, elaborarea de ghiduri/manual privind protectia mediului prin:

- îmbunătătirea eficientei energetice a clădirilor existente;

- perfectionarea metodologiei de calcul al performantei energetice a clădirilor prin Grant guvern olandez cu realizarea unui studiu de caz a certificatului de performantă energetică a clădirii MDLPL, str. Apolodor nr. 17;

evaluarea performantei energetice si de mediu a clădirilor cu fatade complet vitrate - măsuri de reducere a consumului de energie.

MDLPL

11 contracte

Cercetări, documentatii, studii. Afisarea pe data de 21 aprilie 2008 a certificatului de performantă energetică conform Directivei 91/2002/CE

Permanent 2008

Permanent

2. Adoptarea standardelor „passive house” pentru clădiri eficiente din punct de vedere energetic (intelligent buildings)

MDLPL

Au fost contractate 14 standarde

Adoptarea standardelor „passive house” pentru clădiri până la sfârsitul anului 2009

2008-2009

(actiune continuă)

Managementul performantei de mediu

1. Sprijin pentru implementarea si certificarea sistemelor de management de mediu, conform ISO 14001/ înregistrarea organizatiilor conform EMAS

MEF

În perioada 2005-2008 au fost finantate prin Programul de crestere a competitivitătii economice un număr de 221 de contracte prin care s-a implementat si certificat sistemul de management de mediu ISO 14001 (în anul 2005 - 35, în anul 2006 - 64, în anul 2007 - 104, în anul 2008 - 18 contracte finalizate).

Nr. de operatori economici care au solicitat finantare prin Programul de crestere a competitivitătii economice pentru implementarea SMM

Permanent

2. Promovarea etichetei ecologice

MMDD

Două etichete ecologice acordate înainte de aderarea la Uniunea Europeană

Promovarea ecoetichetei europene prin actiuni de informare

2009

3. Promovarea de cercetări, studii, documentări privind postutilizarea constructiilor si reciclarea/valorificarea materialelor rezultate din activitatea de constructii

MDLPL

 

 

Permanent


Obiectiv/Actiune

Responsabil

Situatia actuală (2008)

Rezultate asteptate

Termen

4. Program-pilot de reabilitare termică a unor clădiri proprietate publică finantat de Fondul elvetian de contrapartidă si cofinantat de MDLPL si autoritatea locală

MDLPL

- 20 de obiective finalizate

- 5 obiective în fază de executie

- 5 proiecte tehnice în curs de perfectionare

Finalizarea celor 10 obiective în anul 2008

2008

5. Program demonstrativ de reabilitare a unor clădiri publice cu afisarea certificatului de performantă energetică

MDLPL

Afisarea certificatului de performantă energetică la Colegiul National Sportiv Cetate Deva si la Căminul studentesc nr. 2 UTCB

 

2009

6. Program multianual de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate

MDLPL

Au fost finalizate 14 blocuri de locuinte din 693 de blocuri incluse în program.

Pentru anul 2008 s-au alocat fonduri pentru reabilitarea a 145 de blocuri de locuinte.

2008-2009

Mobilizarea surselor de finantare

1. Promovarea finantării prin Fondul pentru mediu

MMDD, AFM, MIRA

- Actiuni comune - materiale informative, organizarea si participarea la evenimente dedicate promovării tehnologiilor de mediu Sectiune dedicată oportunitătilor de finantare prin Fondul pentru mediu pe portalul ETAP, la „Instrumente financiare” (2009) Sectiune cu link ETAP pe site-ul AFM (2009).

Permanent

Instrumente de piată

1. Promovarea producerii de energie din surse regenerabile (eoliene, hidroenergetice, solare, biomasă si resurse geotermale)

MEF, MIRA, ANRE

-

Conform Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020

Permanent

2. Dezvoltarea unui program national de stimulare a pietei pentru tehnologii, produse si servicii ecologice în România

MMDD, CCIB

Elaborarea unor propuneri de proiecte cu finantare externă în vederea dezvoltării unor componente ale programului

Informarea permanentă a operatorilor economici, prin newsletter-ul electronic al CCIB si sectiunea „Mediu” a website-ului dedicat integrării europene al CCIB, pentru cre s terea nivelului de contientizare a necesitătii si avantajelor dezvoltării de tehnologii/produse/servicii ecologice, precum si pentru sesizarea oportunitătilor de afaceri si/sau finantare

Informare permanentă a autoritătilor publice si a operatorilor economici prin sectiunile specifice ale website-ului MMDD asupra evolutiilor legislative si economice relevante

Platformă natională pentru informare si transfer tehnologic

Portal web pentru tehnologii de mediu (interfată electronică pentru activitatea de transfer tehnologic) - actiune 1 de la Informare si comunicare) îâ

Studiu de piată privind tehnologiile de mediu existente în România

Pachet de metode pentru dezvoltarea pietei pentru tehnologii de mediu în România

Realizarea unei piete virtuale de tranzactionare a ecotehnologiilor, bunurilor si serviciilor ecologice

Sprijin pentru companiile eco-inovative (servicii de consultantă prin înscrierea în sistem, promovarea bunelor practici prin publicarea studiilor de caz pe site-ul MMDD, pe site-ul ETAP RO si pe cel al Comisiei Europene

2009


Obiectiv/Actiune

Responsabil

Situatia actuală (2008)

Rezultate asteptate

Termen

3. Implementarea conceptului de simbioză industrială în România - transfer de bune practici din Marea Britanie - www.nisp.org.uk (Proiect-pilot 2009-2011, Program national 2011- 2015)

MMDD, INCD ECOIND

Proiectul

LIFE07 ENV/RO000690 Aplicarea principiilor ecologiei industriale la dezvoltarea regională a fost aprobat pentru finantare prin programul Life +. În februarie 2009 va începe implementarea acestui proiect-pilot (cu o durată de 2,5 ani).

Nr. de companii incluse în proiect

Nr. de parteneriate simbiotice între companii

- tone deseuri reutilizate;

- tone de apă economisită;

- reducerea consumului de energie (MW);

- economii financiare (lei/an).

Octombrie 2009

- raport initial

Achizitii publice ecologice

1. Elaborarea Planului national de actiune pentru achizitii publice ecologice (PNAPE)

MMDD, ANRMAP

În prezent este în curs de avizare proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea PNAPE

Tinte obligatorii si voluntare pentru opt grupe de produse si servicii

Ianuarie 2009

2. Instruirea autoritătilor publice în vederea îndeplinirii tintelor din PNAPE

MMDD, ANRMAP

-

- aproximativ 450 de achizitori publici instruiti (workshopuri în toate cele opt regiuni);

- aproximativ 20 de persoane formate ca experti în domeniul achizitiilor publice (Training of Trainers).

2009

3. Studiu de piată - produse si servicii ecologice (finalizare decembrie 2008)

MMDD

-

Bază de date cu produse si servicii ecologice existente pe piata din România

2008

4. Diseminarea conceptului de achizitii publice ecologice

MMDD

Aproximativ 150 de autorităti publice si producători au beneficiat de informare cu ocazia a 3 seminarii TAIEX (organizate la Iasi, Cluj-Napoca si Bucuresti) în anul 2007

200 de autorităti publice si producători informati cu privire la posibilitatea efectuării achizitiilor ecologice

2009

5. Construirea unei pagini web dedicate achizitiilor ecologice, care să contină o bază de date a institutiilor din administratia publică centrală si locală care practică sistemul achizitiilor ecologice

MMDD

Pagina web pe site-ul MMDD http://www.mmediu.ro/upp/ achizitii.htm

Website Ecoachizitii

2009

6. Monitorizarea si controlul aplicării legislatiei în domeniul achizitiilor publice ecologice

MMDD (ANPM), ANRMAP, MMDD

(GNM)

În curs de elaborare

Sistem electronic de monitorizare a aplicării PNAPE

Procedură de control pentru aplicarea PNAPE

2008

Informare, educare si instruire

1. Dezvoltarea unui portal ETAP (EcoTehnoNet) care va contine o bază de date cu operatori economici implicati în dezvoltarea tehnologiilor de mediu, pe domenii de activitate

Realizarea unei conexiuni web între portalul ETAP si site-ul Agentiei Europene de Mediu, pentru încărcarea automată cu date a Environmental Technologies Atlas

MMDD, CCIB

În prezent există o pagină web dedicată ETAP, pe site-ul MMDD http://www.mmediu.ro/_upp/etap.htm

A fost initiat un inventar (pe bază de înscriere voluntară) cu operatorii economici implicati în producerea, importul tehnologiilor de mediu, aflat în prezent pe site-ul CCIB

http://www.ccib.ro/eurojurnal/ BD_DOCUMENTS.aspx?docu ment_date_param=01.12.2006&BD_BULLETINSDir=Asc

Nu există un flux consistent de informatii către Atlasul tehnologiilor de mediu al EEA

 

Portalul va fi realizat în cadrul Proiectului „Dezvoltarea pietelor

Ecologice emergente” si va fi functional (în cazul aprobării proiectului) până la sfârsitul anului

2009.


Obiectiv/Actiune

Responsabil

Situatia actuală (2008)

Rezultate asteptate

Termen

2. Workshop TAIEX - tehnologii de mediu, reciclare materiale de constructii

MDLPL

-

Administratii publice centrale s i locale, asociatii profesionale i patronale, institute de cercetare, institutii de învătământ superior si operatori economici

2009

3. Promovarea măsurilor privind reabilitarea termică a clădirilor prin brosuri, pliante, postere

MDLPL

-

Informarea asociatiilor de locatari cu privire la aplicarea măsurilor de reabilitare termică a clădirilor prin diseminarea de materiale informative

2008-2009

4. Seminar TAIEX - implementarea ETAP în România

MMDD

În cursul anului 2007 a fost realizat un seminar dedicat ETAP (30 de participanti) si au fost sustinute prezentări în cadrul a 12 evenimente de informare

Nr. de operatori economici participanti informati cu privire la oportunitatea de afaceri reprezentată de tehnologiile de mediu

2009

5. Elaborarea unui ghid de finantare pentru tehnologiile de mediu pentru operatorii economici:

a) propunerea unei structuri a ghidului (domenii, de exemplu: cercetare, aplicare, promovare, fiecare domeniu fiind detaliat pe subdomenii tehnologice);

b) principalele surse de finantare (programe nationale, europene si internationale)

MMDD

-

 

2009

6. Publicitate pentru târguri si expozitii în domeniul tehnologiilor de mediu, organizare sesiuni economice si schimburi de experientă

MMDD,

CCIB,

CCIR

S-a realizat publicitate pentru Expozitia internatională Pollutec Horizons 2007 si 2008 si s-a asigurat participarea MMDD cu stand propriu la editia 2007.

S-a realizat publicitate la Expo Essen 2007 si în cadrul Romenvirotec 2007, precum si pentru EcoMediu Arad 2008. În anul 2009 MMDD vor fi organizate sub înaltul patronaj al MMDD expozitiile Romenvirotec (aprilie, Bucuresti) si EcoMediu (noiembrie, Arad).

Nr. de evenimente promovate Nr. de operatori economici înscrisi ca expozanti, respectiv vizitatori în urma promovării realizate în cadrul ETAP

Plan de publicitate realizat anual în cursul lunii iulie, pentru anul următor

7. Propunerea introducerii în mod optional a unei discipline educationale în grupul de discipline optionale în domeniul tehnologiilor de mediu, la facultăti care nu au specializări de mediu

MECT

 

 

 

Cadrul legislativ a fost modificat si completat. În prezent, Hotărârea Guvernului nr. 635/2008 reglementează unele măsuri privind structurile institutiilor de învătământ superior si specializările/ programele de studii universitare de licentă acreditate sau autorizate să functioneze provizoriu, organizate de acestea. Ordinul ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 3.628/2008, completat si

modificat prin Ordinul ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 4.644/2008 reglementează programele de studii universitare de masterat care au fost evaluate de Agentia Română pentru Asigurarea Calitătii în Învătământul Superior.

 

 

 

 

Se vizează astfel dezvoltarea simtului civic, de responsabilitate individuală, promovarea spiritului de responsabilitate fată de problemele globale comune, promovarea unei educatii care să aibă ca scop protejarea mediului, îmbunătătirea calitătii vietii, bazându-se pe cele 4 directii strategice: schimbări climatice, natură si biodiversitate, mediu si sănătate, resurse naturale.

- se vor introduce note si credite transferabile care vor fi trecute în supliment la diplomă pentru disciplinele propuse.

Dimensiune socioculturală:

- dezvoltarea interesului, motivatiei studentilor în domeniul tehnologiilor de mediu (atât prin intermediul educatiei formale, cât si al celei nonformale si informale):

promovarea competitiei dintre universităti (promovarea atitudinii participative, proactive, cultivarea si dezvoltarea simtului responsabilitătii);

- proiecte de tabere stiintifice, organizare de concursuri tematice;

- întreprinderea unor actiuni de voluntariat (stimularea muncii în echipă);

- exercitarea unor stagii în companii de consultantă în domeniul mediului (facilitarea tranzitiei la viata activă; consiliere si orientare);

- realizarea/întărirea de parteneriate cu universităti care au facultăti cu specializări în domeniul mediului recunoscute din alte state ale Uniunii Europene;

- familiarizarea cu vocabularul de specialitate în limba maternă si/sau în limbi de circulatie europeană;

- extinderea oportunitătilor pentru studii doctorale în domeniul politicilor de mediu.

Tehnologia informatiei si comunicatiilor:

- dezvoltarea sistemului e-learning, a unor solutii informatice în domeniul tehnologiei de mediu (dezvoltarea de programe/ jocuri pe PC cu specific pe mediu);

- crearea unui site deschis sugestiilor studentilor.

Diseminare bune practici:

- sustinerea de activităti specifice tehnologiilor de mediu prin: workshopuri, simpozioane, mese rotunde la nivelul institutiei de învătământ superior

2009


Obiectiv/Actiune

Responsabil

Situatia actuală (2008)

Rezultate asteptate

Termen

Promovarea tehnologiilor de mediu la nivel global

1. Promovarea de acorduri bilaterale de cooperare în domeniul mediului

MMDD

Memorandum de întelegere cu Serbia în domeniul protectiei mediului

Schimburi de experti între cele două state, pentru transfer de expertiză în domeniul implementării legislatiei privind controlul poluării în Serbia

2008-2009

 

Legendă:

AFM - Administratia Fondului pentru mediu

ANCS - Autoritatea Natională pentru Cercetare Stiintifică

ANPM - Agentia Natională pentru Protectia Mediului

ANRMAP - Autoritatea Natională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice

CCIB - Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti

CCIR - Camera de Comert si Industrie a României

INCD ECOIND - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială

MADR - Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale

MDLPL - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintei

MEF - Ministerul Economiei si Finantelor

MIRA - Ministerul Internelor si Reformei Administrative

MMDD - Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea Procedurii de notificare a schemelor de testare a competentei pentru laboratoare de analize medicale

 

Văzând Referatul de aprobare al Autoritătii de Sănătate Publică nr. E.N. 12.944/2008,

având în vedere prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura de notificare a schemelor de testare a competentei pentru laboratoare de analize medicale, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Termenii utilizati în prezentul ordin se definesc conform glosarului prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Organizatorul schemei de testare trebuie să îndeplinească următoarele cerinte:

a) să respecte normele de igienă si de sănătate publică, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

b) să proiecteze si să organizeze schema de testare a competentei în conformitate cu Ghidul ISO/CEI 43-1:1997 Etalonarea si functionarea schemelor de încercări si aptitudini si/sau ILAC G 13/2007 Etalonarea si functionarea schemelor de încercări si aptitudini;

c) să subcontracteze acele activităti pentru care nu are capacitatea tehnică si organizatorică de a le efectua, cu exceptia evaluării rezultatelor participantilor; (de exemplu: producerea

probelor, atribuirea valorilor de referintă-tintă, testarea omogenitătii si stabilitătii probelor, distributia schemei, transportul probelor);

d) să păstreze, să ambaleze si să transporte probele biologice cu potential infectios, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

e) să aibă un comitet medical si stiintific consultativ, alcătuit din profesionisti cu cunostinte tehnice si experientă în domeniul în care se desfăsoară schema;

f) să fie în afara oricăror conflicte de interese, comerciale, financiare sau de alt tip, care să îi afecteze judecarea independentă si impartială a rezultatelor laboratoarelor participante;

g) să introducă si să mentină un sistem de management al calitătii în conformitate cu editia în vigoare a standardului ISO 9001;


h) să păstreze rezultatele participantilor si rapoartele de evaluare timp de 3 ani;

i) să îsi asume întreaga responsabilitate pentru activitătile desfăsurate de el însusi si de subcontractanti;

j) să asigure confidentialitatea rezultatelor individuale ale participantilor, inclusiv fată de subcontractanti;

k) să ofere Ministerului Sănătătii Publice, Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si caselor judetene de asigurări de sănătate, la cererea acestora, informatii referitoare la rezultatele evaluărilor statistice globale ale laboratoarelor participante din România.

Art. 4. - Distribuitorul schemei de testare trebuie să îndeplinească următoarele cerinte:

a) să distribuie scheme de testare a competentei proiectate s i organizate în conformitate cu Ghidul ISO/CEI 43-1:1997

i/sau ILAC G 13/2007;

b) să execute exclusiv activităti de receptie, conservare, depozitare, ambalare, livrare, eventual transport al probelor ce urmează a fi testate de participantii la schema de testare a competentei;

c) să respecte normele de igienă si de sănătate publică, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

d) să nu elaboreze sau să emită, în nume propriu sau în numele organizatorului schemei, rapoarte de evaluare, adeverinte si certificate de participare la schemele de testare a competentei;

e) să subcontracteze acele activităti pentru care nu are capacitatea tehnică si organizatorică de efectuare (de exemplu, transportul probelor);

f) să păstreze, să ambaleze si să transporte probele biologice cu potential infectios, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

g) schemele de testare a competentei să aibă un comitet medical si stiintific consultativ, alcătuit din profesionisti cu cunostinte tehnice si experientă în domeniul în care se desfăsoară schema;

h) să introducă si să mentină sistemul de management al calită ; ii în conformitate cu editia în vigoare a standardului ISO 9001

i) să fie în afara oricăror conflicte de interese, comerciale, financiare sau de alt tip, care să îi afecteze independenta si impartialitatea în distribuirea schemelor de testare a competentei laboratoarelor participante, precum si în păstrarea confidentialitătii datelor rezultate din această participare;

j) să contracteze cu organizatorul schemei de testare a competentei păstrarea de către organizator a rezultatelor participantilor si a rapoartelor lor de evaluare timp de 3 ani;

k) să distribuie scheme al căror organizator să poată oferi Ministerului Sănătătii Publice, Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si caselor judetene de asigurări de sănătate, la cererea acestora, informatii referitoare la rezultatele evaluărilor statistice globale ale laboratoarelor participante din România.

Art. 5. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătătii nr. 315/2005 privind aprobarea procedurii de notificare a administratorilor de scheme de intercomparare laboratoare de analize medicale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 13 aprilie 2005, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 7. - (1) Valabilitatea notificărilor provizorii acordate conform Ordinului ministrului sănătătii nr. 315/2005, cu modificările si completările ulterioare, se va prelungi cu 90 de zile, termen în care organizatorii si distribuitorii au obligatia să depună dosarele de renotificare în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

(2) Pentru organizatorii si distribuitorii care solicită pentru prima dată notificarea schemei de testare a competentei se vor respecta prevederile prezentului ordin.

Art. 8. - Autoritatea de Sănătate Publică si Inspectia Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătătii Publice, precum si autoritătile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 9. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 16 decembrie 2008.

Nr. 2.071.

 

PROCEDURA

de notificare a schemelor de testare a competentei pentru laboratoarele de analize medicale

 

Art. 1. - Schemele de testare a competentei pentru laboratoarele de analize medicale desfăsurate pe teritoriul României cu scop educational si de mentinere si îmbunătătire a calitătii actului medical în laboratoarele medicale se notifică la Autoritatea de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătătii Publice de către organizatorii sau distribuitorii acestora pe teritoriul României.

Art. 2. - (1) În vederea notificării, solicitantul completează formularul de notificare prevăzut în anexa nr. 3 si îl transmite însotit de documentatia prevăzută în anexa nr. 5 lit. a) la Autoritatea de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătătii Publice.

(2) Solicitantul va transmite formularul de notificare completat si în format electronic la Autoritatea de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătătii Publice.

Art. 3. - Ministerul Sănătătii Publice va asigura accesibilitatea la formularul electronic de notificare, prin afisarea acestuia pe site-ul oficial al institutiei.

Art. 4. - Autoritatea de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătătii Publice evaluează conformitatea documentatiei depuse si transmite solicitantului, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare, adeverinta de notificare prevăzută în anexa nr. 4 sau motivatia neacordării acesteia, formulată în scris.

Art. 5. - Ministerul Sănătătii Publice va publica si va mentine actualizată pe site-ul oficial al institutiei Lista schemelor de testare a competentei pentru laboratoare medicale notificate, conform modelului din anexa nr. 6.

Art. 6. - (1) Notificarea schemei de testare a competentei are valabilitate 2 ani.

(2) Orice modificare privind informatiile din formularul de notificare sau în documentatia anexată, survenită pe parcursul derulării schemei, va fi anuntată în scris Autoritătii de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătătii Publice în termen de 30 de zile.

Art. 7. - (1) Reînnoirea notificării se face prin depunerea la Autoritatea de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătătii Publice a formularului de notificare completat, însotit de documentatia prevăzută în anexa nr. 5 lit. b), cu minimum 60 de zile înainte de expirarea valabilitătii adeverintei de notificare.

(2) Formularul completat va fi depus la Autoritatea de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătătii Publice si în format electronic.

 

ANEXA Nr. 2

 

GLOSAR DE TERMENI

 

a) Notificare - procedura prin care o schemă de testare a competentei pentru laboratoare medicale este adusă la cunostinta si luată în evidenta Ministerului Sănătătii Publice cu scopul obtinerii dreptului de desfăsurare pe teritoriul României.

b) Renotificare/Reînnoirea notificării- procedura prin care o schemă de testare a competentei deja notificată la Ministerul Sănătătii Publice este mentinută în evidenta acestuia având dreptul de a se desfăsura pe teritoriul României, după încetarea valabilitătii notificării initiale, în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

c) Schema de testare a competentei - metodă de comparare interlaboratoare, proiectată si desfăsurată pentru evaluarea performantei laboratorului, într-un domeniu specific de analiză, măsurare sau examinare.

Termeni similari: schemă de evaluare externă a calitătii, schemă de control extern al calitătii.

 

NOTE:

1. Evaluarea performantei laboratoarelor se poate extinde pe tot parcursul ciclului de testare, incluzând, pe lângă faza analitică, si faza preanalitică, precum si interpretarea rezultatelor.

2. Schemele de testare a competentei pot fi:

2.1. scheme cantitative, de măsurare;

2.2. scheme calitative, în cadrul cărora participantul trebuie să identifice o probă de control sau o caracteristică specifică acestei probe;

2.3. exercitii de transformare a datelor, în cadrul cărora participantilor li se furnizează un set de date si li se cere să le analizeze astfel încât să ofere informatii suplimentare;

2.4. esantionare, în cadrul cărora participantului i se solicită să recolteze probe pentru analize ulterioare.

3. În functie de numărul de probe si de numărul de exercitii, schemele de teste de competentă pot fi:

3.1. testarea unei singure probe, în cadrul căreia o probă este trimisă succesiv mai multor participanti si este returnată organizatorului la anumite intervale;

3.2. exercitiu unic, în cadrul căruia participantul primeste una sau mai multe probe, cu o singură ocazie;

3.3. exercitii multiple, în cadrul cărora participantul primeste una sau mai multe probe la intervale regulate, prestabilite, pe parcursul desfăsurării schemei.

d) Comparări interlaboratoare - organizarea, desfăsurarea si evaluarea rezultatelor analizării, măsurării sau examinării acelorasi probe sau a unor probe similare de către mai multe laboratoare în acord cu conditii predeterminate.

e) Proba utilizată pentru testarea competentei - material, produs sau artefact trimis laboratoarelor participante într-o schemă de testare a competentei pentru a fi analizate, măsurate sau examinate. Caracteristicile probei ce fac obiectul testării competentei laboratorului nu sunt cunoscute de acesta.

f) Organizator de scheme de testare a competentei - un organism (organizatie sau firmă, publică ori privată) care proiectează si conduce scheme de testare a competentei.

g) Subcontractant - un organism (organizatie sau firmă, publică ori privată) angajat să execute activităti pentru un organizator de scheme de testare a competentei.

h) Distribuitor de scheme de testare a competentei - subcontractant al unui organizator de scheme de testare a competentei angajat să execute activităti de receptie, conservare, depozitare, ambalare, livrare si eventual transport al probelor ce urmează a fi testate la laboratoarele participante la schema de testare a competentei.

i) Participant - un laborator care primeste probele supuse testării competentei si trimite rezultatele organizatorului schemei de testare a competentei pentru a fi analizate si evaluate.

 

ANEXA Nr. 3

 

FORMULAR DE NOTIFICARE

pentru schema de testare a competentei pentru laboratoare de analize medicale

 

1. Date despre solicitant

1.1. Denumirea:

1.2. Adresa:

1.3. Telefon:

1.4. Fax:

1.5. E-mail:

1.6. Nr. de înregistrare la registrul comertului sau în Registrul asociatiilor si fundatiilor sau la judecătorie:

2. În regulamentul de organizare si functionare sau în obiectul de activitate înregistrat la registrul comertului, în Registrul asociatiilor si fundatiilor sau la judecătorie figurează activitatea de: furnizor de servicii de evaluare externă a calitătii pentru laboratoare de analize medicale ca:

a) organizator de scheme de testare a competentei pentru laboratoare de analize medicale;

b) distribuitor de scheme de testare a competentei pentru laboratoare de analize medicale.

3. Domeniul schemei de testare a competentei: .......................................................................................................................................................................................................


3.1. teste/analiti evaluati .......................................................................................................................................................................................................

3.2. natura si caracteristicile probelor de control: .......................................................................................................................................................................................................

3.3. tehnicile statistice folosite (dacă este cazul) ........................................................................................................................................................................................................

3.4. criteriile de evaluare a performantelor participantilor .......................................................................................................................................................................................................

3.5. componenta comitetelor stiintifice consultative .......................................................................................................................................................................................................

3.6. numărul de exercitii pe an .......................................................................................................................................................................................................

3.7. calendarul exact de desfăsurare al schemelor (când se trimit probele, când se trimit rezultatele participantilor, când se trimit rapoartele de evaluare si certificatele de participare)

.......................................................................................................................................................................................................

4. Sistemul de management al calitătii în conformitate cu standardul ISO 9001:2000 pentru activitatea de furnizor de servicii de evaluare externă a calitătii pentru laboratoare de analize medicale (organizator sau distribuitor de scheme de testare a competentei pentru laboratoare medicale) este:

 

 

a) Organizator

 

implementat

 

certificat

 Da

 Nu

 

 Da

 Nu

 

b) Distribuitor

 

implementat

 

certificat

 Da

 Nu

 

 Da

 Nu

 

            5. Activitătile subcontractate sunt:

 

Nr. crt.

Activitatea

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6. Am depus împreună cu prezentul formular de notificare următoarele documente prevăzute în anexa nr. 5 la Ordinul ministrului sănătătii publice nr. 2.071/2008 privind aprobarea Procedurii de notificare a schemelor de testare a competentei pentru laboratoare de analize medicale

1...................................................................................................................................................................................................

2....................................................................................................................................................................................................

3...................................................................................................................................................................................................

4.....................................................................................................................................................................................................

5......................................................................................................................................................................................................

6....................................................................................................................................................................................................

7. Declaratia solicitantului:

Declar pe propria răspundere că sunt îndeplinite cerintele prevăzute în art. 3, respectiv art. 4 din Ordinul ministrului sănătătii publice nr. 2.071/2008 privind aprobarea Procedurii de notificare a schemelor de testare a competentei pentru laboratoare de analize medicale si datele si informatiile de mai sus sunt corecte.

 

.........................................................................................................

(numele, prenumele si semnătura reprezentantului legal al organizatiei solicitante)

 

Data....................                     L.S.

 

ANEXA Nr. 4

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

 

ADEVERINTĂ DE NOTIFICARE

Nr............din.........................

 

În baza formularului de notificare înregistrat la nr. .................................... din ............................................ si a evaluării documentatiei depuse împreună cu formularul de notificare, se eliberează prezenta adeverintă de notificare organizatiei cu sediul (adresa, telefon, fax, e-mail)..........................................................................................................................., înregistrată cu nr................./data ..................... la ...................................................., în calitate de  organizator/  distribuitor, pentru următoarele scheme de testare a competentei pentru laboratoare de analize medicale:

1.....................................................................................................................................................................................................

2....................................................................................................................................................................................................

3.....................................................................................................................................................................................................

4......................................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................................

Lista analitilor cuprinsi în fiecare schemă de testare a competentei notificată, precum si numărul de probe/an distribuite în cadrul schemei respective se regăseste în anexele corespunzătoare pentru fiecare schemă de testare a competentei, atasate la prezenta adeverintă de notificare.

Prezenta adeverintă este valabilă 2 ani de la data eliberării.

 

Director general,

...........................

 

ANEXA Nr. 5

 

a) LISTA cuprinzând documentele care trebuie depuse împreună cu formularul de notificare pentru notificarea initială

I. În calitate de organizator al schemei de testare a competentei:

1. copie de pe regulamentul de organizare si functionare sau de pe statutul si actul constitutiv al solicitantului;

2. copie de pe hotărârea judecătorească de înfiintare si de pe certificatul de înscriere al persoanei juridice fără scop patrimonial sau de pe certificatul de înregistrare la registrul comertului;

3. copie de pe Certificatul ISO 9001:2000 al solicitantului pentru domeniul corespunzător activitătii de furnizare de servicii de evaluare externă a calitătii (ca organizator) sau de pe ultimul raport de audit al sistemului de management al calitătii.

II. În calitate de distribuitor al schemei de testare a competentei:

1. copie de pe regulamentul de organizare si functionare sau de pe statutul si actul constitutiv al solicitantului;

2. copie de pe hotărârea judecătorească de înfiintare si de pe certificatul de înscriere al persoanei juridice fără scop patrimonial sau de pe certificatul de înregistrare la registrul comertului;

3. copie de pe Certificatul ISO 9001:2000 al solicitantului pentru domeniul corespunzător activitătii de furnizare de servicii de evaluare externă a calitătii (ca distribuitor) sau de pe ultimul raport de audit al sistemului de management al calitătii,

4. copie de pe Certificatul ISO 9001:2000 al organizatorului schemei de testare a competentei pentru domeniul corespunzător activitătii de furnizare de servicii de evaluare externă a calitătii sau de pe ultimul raport de audit al sistemului de management al calitătii;

5. dovada că distribuitorul este subcontractant al organizatorului de scheme de testare a competentei.

b) LISTA cuprinzând documentele care trebuie depuse împreună cu formularul de notificare pentru reînnoirea notificării

1. Documentele depuse la notificarea initială (numai cele în care au survenit modificări)

2. Informare cu privire la rezultatele evaluării globale din anul precedent, elaborată de organizatorul schemei de teste de

competentă: număr total de participanti, număr de participanti din România, coeficientii de variatie pentru analitii evaluati (metode cantitative), procent de răspunsuri corecte (metode calitative).

 

ANEXA Nr. 6

 

LISTA

schemelor de testare a competentei pentru laboratoarele medicale notificate

 

Nr. crt.

Nr. adeverintei de notificare

Domeniul schemei

Data notificării

Data expirării notificării

Solicitant

Organizator

Distribuitor

Nr. de exercitii (participări)/an

Listă analiti

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.