MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 29/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 177 (XXI) - Nr. 29             LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Joi, 15 ianuarie 2009

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

            Decizia nr. 1.335 din 9 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 912 alin. 4 si art. 913 alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului, precum si ale art. 7 alin. (1) si (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) si (5) si art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            1.709/2008. - Hotărâre privind recunoasterea Statutului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            3.241/C/2008. - Ordin al ministrului justitiei privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane


 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.335

din 9 decembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 912 alin. 4 si art. 913 alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea  terorismului, precum si ale art. 7 alin. (1) si (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) si (5) si art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 912 alin. 4 si art. 913 alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului, precum si ale art. 7 alin. (1) si (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) si (5) si art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, exceptie ridicată de Mustafa Tartousi, Omar Mukhles, Omar Mahmoud si Omar Khaled Hayssam în Dosarul nr. 8.263/2/2007 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penală si pentru cauze cu minori si de familie si, cât priveste art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, de instanta de judecată, din oficiu, în dosarele nr. 2.021/2/2008 si nr. 7.314/2/2007 ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Conexarea dosarelor nr. 1.383D/2008, nr. 1.845D/2008 si nr. 1.861D/2008 s-a dispus în sedinta publică din data de 25 noiembrie 2008, când Curtea, la solicitarea autorului exceptiei Omar Mukhles pentru lipsă de apărare, a dispus amânarea judecării cauzei pentru data de 9 decembrie 2008.

La apelul nominal sunt prezenti autorii exceptiei Mustafa Tartousi, asistat de domnul avocat Ionel Hasotti din cadrul Baroului Constanta, precum si Omar Mukhles si Omar Mahmoud, asistati de domnul avocat Cornel Cosovanu din cadrul Baroului Bucuresti. Răspunde, de asemenea, reprezentantul autorului exceptiei Omar Khaled Hayssam, domnul avocat Ion Cazacu, din cadrul Baroului Bucuresti, precum si reprezentantul părtii Gaye Faruk. Lipsesc celelalte părti.

Magistratul-asistent referă faptul că citatia comunicată părtii Cristina Tineghe a fost returnată Curtii cu mentiunea „destinatar mutat, proprietarul nu permite afisarea”.

Având cuvântul cu privire la acest incident procedural, părtile prezente si reprezentantul Ministerului Public apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită.

Deliberând, Curtea constată că procedura de citare este legal îndeplinită.

După strigarea cauzei, se prezintă doamna interpret de limba turcă Omer Ildihan, desemnată pentru a asigura traducerea în Dosarul nr. 1.845D/2008, solicitând să-i fie consemnată prezenta.

Având cuvântul pentru sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, apărătorul autorului exceptiei Mustafa Tartousi arată că textele de lege criticate au fost introduse recent în legislatia românească, iar preluarea lor s-a făcut în mod necritic si cu neobservarea Legii fundamentale. În privinta normelor din Legea nr. 182/2002 criticate, reiterează, pe larg, motivele de neconstitutionalitate expuse în fata instantei de judecată, precum si în concluziile scrise depuse la dosarul cauzei. Cu privire la art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, subliniază că ceea ce se supune instantei de contencios constitutional nu este o problemă de interpretare si aplicare a legii. Sustine, în esentă, că diateza reflexivă utilizată în redactarea acestui text creează acuzati, latura subiectivă a infractiunii comisive de „înlesnire a iesirii din tară” fiind totalmente imprecisă, ceea ce vatămă principiul personalitătii răspunderii penale, încalcă prezumtia de nevinovătie si principiul legalitătii incriminării. Astfel, în mod legal, reglementarea trebuia să contină, în orice exprimare legislativă admisibilă, sintagma „cunostea că a sprijinit/săvârsit sau urmează să sprijine/ săvârsească un act terorist”. În acest sens oferă ca exemplu din dreptul comparat o reglementare în materie din dreptul egiptean, în care se stabileste că se incriminează fapta oricărei persoane care cu stiintă îl ajută pe terorist. Arată că dispozitiile criticate instituie, practic, o obligatie de informare pentru orice persoană, de analiză a informatiei pe baza unui cerc nedeterminat de persoane, înainte ca vinovătia să fie legal stabilită. Solicită admiterea exceptiei asa cum a fost formulată si depune la dosarul cauzei un material privind legislatia egipteană invocată.

Având cuvântul, apărătorul ales al autorilor exceptiei Omar Mukhles si Omar Mahmoud arată că achiesează la cele învederate anterior de apărătorul celuilalt autor al exceptiei si procedează la expunerea, pe larg, a concluziilor sustinute în fata instantei de judecată. Arată, în esentă, că utilizarea de către legiuitor a diatezei reflexive în redactarea art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 echivalează cu introducerea arbitrariului în ceea ce priveste stabilirea vinovătiei unei persoane, textul de lege criticat fiind în contradictie cu dispozitiile art. 16 alin. (1), art. 23 alin. (1) si (11), precum si cu cele ale art. 124 din Constitutie. Cu privire la textele din Legea nr. 182/2002 criticate, sustine că exclud autoritatea judecătorească de la garantia accesului la informatiile clasificate, respectiv conditionează acest acces de existenta unei autorizatii scrise, a cărei acordare poate fi refuzată. Solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate asa cum a fost formulată. Depune concluzii scrise în sensul celor arătate.

Reprezentantul lui Omar Khaled Hayssam arată că este de acord cu pledoariile anterioare si solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, pentru motivele expuse în fata instantei de judecată, precum si în concluziile scrise depuse la dosarul cauzei. Subliniază faptul că numărul mare al exceptiilor ridicate cu privire la normele criticate demonstrează faptul că acestea deranjează actul de justitie. Mai arată că art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, în redactarea actuală, conduce la o concluzie absurdă, si anume aceea că ce se stie de un organ al unui serviciu secret trebuie să stie si un cetătean de pe stradă, precum si faptul că Parchetul nu poate tine secrete fată de inculpati părti din dosar.

Reprezentantul părtii Gaye Faruk arată că achiesează la cele sustinute de ceilalti apărători în privinta neconstitutionalitătii art. 28 din Legea nr. 182/2002 si solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public, precizând mai întâi faptul că, desi modul de redactare a exceptiei vizează în principal probleme de interpretare si aplicare a legii, care nu sunt de competenta Curtii Constitutionale, ci a instantelor judecătoresti, importanta problematicii aduse în discutie impune totusi o analiză a normelor juridice criticate, pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată. Arată că textele de lege criticate reprezintă o preluare a dispozitiilor internationale în materie, cum ar fi, de exemplu, Conventia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, adoptată la Varsovia la 16 mai 2005 si ratificată de România prin Legea nr. 411/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 24 noiembrie 2006, sau Rezolutia 1.373/2001 a Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite privind combaterea terorismului international, determinată de preocuparea si initiativele existente în plan international legate de lupta împotriva terorismului, la care România trebuie să se alinieze. Sustinerea potrivit căreia această preluare ar constitui o edictare prin aproximatie care nu respectă Constitutia nu poate fi însă retinută. Astfel, în ceea ce priveste textele din Legea nr. 182/2002 criticate, arată că, în mod contrar sustinerilor autorilor exceptiei, acestea nu instituie nivele diferite de acces la informatie pentru acuzare si apărare, toti cei implicati într-o astfel de situatie fiind supusi acelorasi reguli procedurale în ceea ce priveste accesul la informatiile clasificate. Nu se creează două categorii de magistrati în cadrul aceluiasi sistem judiciar, întrucât ceea ce se verifică în vederea asigurării accesului la informatii clasificate sunt aspecte care nu tin de profesia de magistrat, conditiile de verificare fiind aceleasi indiferent de categoria profesională, si anume integritatea, onestitatea, iar nu profesionalismul. Cât priveste celelalte critici formulate în privinta Legii nr. 182/2002, se reaminteste jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu cauza Klass împotriva Germaniei, în care s-a statuat că restrângerile sau imixtiunile în viata privată (prin supravegherea secretă a corespondentei si a telecomunicatiilor) trebuie să fie în principiu supuse controlului unui magistrat, care să se bucure de impartialitate si independentă, conditii asigurate prin procedura reglementată în prezent în România de Legea nr. 535/2004. Se relatează in extenso această procedură, pentru a arăta concordanta sa cu jurisprudenta invocată, precum si cu normele constitutionale în materie. În ceea ce priveste sintagma „despre care se cunoaste”, cuprinsă în art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, arată că este un mod impersonal de exprimare prin care se doreste evidentierea notorietătii. Organul de aplicare a legii va face o verificare a notorietătii în functie de o serie de factori, cum ar fi natura împrejurărilor sau posibilitatea cunoasterii de către persoana în cauză a notorietătii. Ca urmare, nu se poate retine că modul de redactare a sintagmei criticate ar aduce atingere principiilor constitutionale invocate. De altfel, criticile autorilor exceptiei pun problema modului de interpretare si aplicare a textului în discutie. În sfârsit, cu privire la textele din Codul de procedură penală criticate, arată că îsi mentine valabilitatea jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Decizia nr. 1.758 din 20 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.822/1/2008, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 912 alin. 4 si art. 913 alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului, precum si art. 7 alin. (1) si (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) si (5) si art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, exceptie ridicată de Mustafa Tartousi, Omar Mukhles, Omar Mahmoud si Omar Khaled Hayssam în Dosarul nr. 8.263/2/2007 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penală si pentru cauze cu minori si de familie.

Prin încheierile din 11 iunie 2008 si din 9 aprilie 2008, pronuntate în dosarele nr. 2.021/2/2008 si nr. 7.314/2/2007,

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, exceptie ridicată de instanta de judecată, din oficiu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prevederile art. 912 alin. 4 si art. 913 alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, art. 26 alin. (1) referitoare la ocrotirea si respectarea vietii intime, familiale si private, art. 28 referitoare la secretul corespondentei si art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, egalitatea si impartialitatea justitiei, deoarece aceste texte de lege instituie un privilegiu exclusiv pentru judecător si procuror. Astfel, organele judiciare îsi pot fundamenta hotărârile penale pe informatii la care au acces, într-o manieră exclusivă, si pe care au posibilitatea, acordată de textele legale, să nu le supună dezbaterii, în contradictoriu, în sedintă publică.

Prevederile art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (11), art. 124 alin. (2), precum si ale art. 11 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, art. 14 alin. 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, art. 6 paragraful 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece permit stabilirea vinovătiei unei persoane pe baza datelor, informatiilor si reprezentărilor subiective apartinând unei entităti neprecizate nici măcar sub aspectul naturii. Altfel spus, utilizarea sintagmei impersonale „se cunoaste” echivalează cu introducerea arbitrariului în ce priveste stabilirea vinovătiei, nu pe baza reprezentării subiective proprii, ci pe aceea a unei entităti neprecizate, în care se pot include zvonul public, date ale serviciilor secrete, articole de presă, discursuri politice etc. De asemenea, potentialul subiect activ al infractiunii incriminate de textul legal criticat nu poate avea certitudinea comiterii unui act de terorism de către o altă persoană decât în momentul în care aceasta din urmă a fost condamnată definitiv pentru o asemenea faptă.

Prevederile art. 7 alin. (1) si (4) si art. 28 din Legea nr. 182/2002 contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, art. 124 alin. (2) si (3) referitoare la unicitatea, egalitatea si impartialitatea justitiei si la independenta si supunerea judecătorilor numai legii, deoarece, din ratiuni extrinseci cauzei, conditionează accesul judecătorului la dosar de existenta unei autorizatii cu caracter administrativ emise de un tert. De asemenea, alin. (1) al art. 7 din Legea nr. 182/2002 ar trebui să nu fie aplicabil ofiterilor de politie judiciară, procurorilor, judecătorilor si avocatilor care instrumentează o cauză în care există informatii clasificate.

Prevederile art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 22 alin. (1) si art. 24 alin. (5) din Legea nr. 182/2002 contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1), art. 31 alin. (1), art. 53 alin. (1) si (2), art. 124 alin. (2) si (3), art. 125 alin. (1), precum si art. 6 paragraful 3 lit. b) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si art. 14 pct. 3 lit. b) din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, deoarece se înlocuieste practic principiul procesului penal acuzatorial bazat pe contradictorialitate cu cel inchizitorial bazat pe preeminenta drepturilor procesuale ale acuzării si ignorarea dreptului la apărare. Principiul egalitătii în drepturi este afectat prin aceea că se instituie nivele diferite de acces la informatie pentru acuzare si apărare. O încălcare a dreptului la apărare o constituie si conditionarea accesului la informatii clasificate de verificarea prealabilă a detinătorilor titlului profesional de avocat, în ceea ce priveste „onestitatea si profesionalismul” acestora, în pofida faptului că dobândirea titlului prezumă legal existenta acestor calităti. Mutatis mutandis, aceleasi ratiuni sunt valabile si pentru magistrati, creându-se în mod nepermis categorii diferite de magistrati în cadrul aceluiasi sistem judiciar si în afara criteriilor de selectie si promovare. Este golit astfel de continut Statutul magistratilor în ceea ce priveste atributul fundamental al acestora, si anume inamovibilitatea. În raport de rezultatul dat de formarea categoriilor distincte de magistrati potrivit criteriului mai sus enuntat, vor exista si magistrati eligibili, si magistrati neeligibili în înfăptuirea justitiei.

Cât priveste art. 28 din Legea nr. 182/2002, se mai sustine, de către instanta de judecată care a ridicat exceptia de neconstitutionalitate din oficiu, că încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, deoarece practica anumitor instante de a repartiza cauzele numai acelor judecători care detin certificate ORNISS contravine principiilor repartizării aleatorii a cauzelor si continuitătii completului de judecată. De asemenea, dacă judecătorul desemnat într-o cauză în care nu se gestionează ab initio informatii clasificate nu posedă certificat de acces la astfel de documente, nu are cum să verifice legalitatea si autenticitatea unor apărări ce se pot ivi pe parcurs. Asa fiind, este afectat dreptul la un proces echitabil.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penală opinează că dispozitiile din Legea nr. 182/2002 criticate, în reglementarea actuală, înlătură garantia dreptului la apărare si caracterul echitabil al procesului, deoarece exclud autoritatea judecătorească de la garantia accesului la informatiile clasificate ce constituie secrete de stat prin conditionarea accesului de existenta unei autorizatii scrise eliberate de conducătorul persoanei juridice care detine astfel de informatii, în urma verificării efectuate cu acordul scris al acesteia, autorizatie a cărei acordare poate fi refuzată. De asemenea, se mai arată că redactarea art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 este în coliziune cu principiul prezumtiei de nevinovătie si cel al legalitătii incriminării.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Astfel, dispozitiile din Codul de procedură penală criticate prevăd suficiente garantii de ordin procedural privind respectarea dreptului la un proces echitabil si a dreptului la apărare. Prevederile Legii nr. 535/2004 nu reprezintă îngrădiri care să afecteze exercitarea dreptului privind accesul liber la justitie, aplicându-se în mod egal tuturor celor vizati de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare, si nu împiedică dreptul părtilor la un proces echitabil si la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil. De asemenea, unicitatea, impartialitatea si procedura de judecată sunt realizate după aceleasi legi, cu aplicarea aceluiasi regim juridic. Dispozitiile din Legea nr. 182/2002 criticate nu reprezintă impedimente de natură să afecteze drepturile si libertătile invocate, fiind în deplin acord cu prevederile constitutionale indicate, si nu înlătură posibilitatea judecătorului de a avea acces la informatiile secrete de stat. Astfel, aceste prevederi legale stabilesc anumite reguli de urmat pentru a avea acces la informatii clasificate secrete de stat, aplicabile inclusiv judecătorilor, eventualele dificultăti care pot apărea în această privintă tinând de aplicarea legii, aspect care nu face obiectul controlului de constitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îi constituie dispozitiile art. 912 alin. 4, cu denumirea marginală Organele care efectuează interceptarea si înregistrarea, si art. 913 alin. 3 teza finală, cu denumirea marginală Certificarea înregistrărilor, din Codul de procedură penală, ale art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.161 din 8 decembrie 2004, precum si ale art. 7 alin. (1) si (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) si (5) si art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002, cu modificările si completările ulterioare.


Textele din Codul de procedură penală criticate au următorul continut:

- Art. 912 alin. 4: „Convorbirile sau comunicările interceptate si înregistrate care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participantilor se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidentialitătii, si pot fi transmise judecătorului sau completului învestit cu solutionarea cauzei, la solicitarea acestuia. La solutionarea definitivă a cauzei, acestea vor fi sterse sau, după caz, distruse de către procuror, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.”;

- Art. 913 alin. 3 teza finală: „La procesul-verbal se atasează, în plic sigilat, o copie a suportului care contine înregistrarea convorbirii. Suportul original se păstrează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, si va fi pus la dispozitia instantei, la solicitarea acesteia. După sesizarea instantei, copia suportului care contine înregistrarea convorbirii si copii de pe procesele-verbale se păstrează la grefa instantei, în locuri speciale, în plic sigilat, la dispozitia exclusivă a judecătorului sau completului învestit cu solutionarea cauzei.”

Art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 are următorul cuprins: „(1) Sunt asimilate actelor de terorism următoarele fapte: [...]

c) înlesnirea intrării/iesirii în/din tară, găzduirea ori facilitarea accesului în zona obiectivelor vizate al persoanei despre care se cunoaste că a sprijinit/săvârsit sau urmează să sprijine/ săvârsească un act terorist.”

Textele din Legea nr. 182/2002 criticate au următorul cuprins:

- Art. 7 alin. (1) si (4): „(1) Persoanele care vor avea acces la informatii clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea si profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informatii. [...]

(4) Accesul la informatii clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit. d) si e), este garantat, sub conditia validării alegerii sau numirii si a depunerii jurământului, pentru următoarele categorii de persoane:

a) Presedintele României;

b) primul-ministru;

c) ministri;

d) deputati;

e) senatori,

care, în concordantă cu atributiile specifice, sunt îndreptătite să aibă acces la informatiile clasificate fără îndeplinirea procedurilor prevăzute la alin. (1)-(3), respectiv la art. 28, în baza unor proceduri interne ale institutiilor din care acestia fac parte, avizate de Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, după ce au luat cunostintă de responsabilitătile ce le revin privind protectia informatiilor clasificate si au semnat angajamentul scris de păstrare a secretului prevăzut la art. 36 alin. (3).”;

- Art. 9 lit. b): „Protectia informatiilor clasificate vizează: [...] b) protectia prin măsuri procedurale;”;

- Art. 15 lit. h): „În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel: [...]

h) protectie prin măsuri procedurale - ansamblul reglementărilor prin care emitentii si detinătorii de informatii clasificate stabilesc măsurile interne de lucru si de ordine interioară destinate realizării protectiei informatiilor.”;

- Art. 17 lit. f): „În categoria informatiilor secrete de stat sunt cuprinse informatiile care reprezintă sau care se referă la: [...]

f) activitatea de informatii desfăsurată de autoritătile publice stabilite prin lege pentru apărarea tării si siguranta natională;”;

- Art. 22 alin. (1): „Autoritătile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informatii secrete de stat în domeniile lor de activitate.”;

- Art. 24 alin. (1) si (5): „(1) Documentele cuprinzând informatii secrete de stat vor purta pe fiecare pagină nivelul de secretizare, precum si mentiunea «personal», când sunt destinate unor persoane determinate. [...]

(5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informatiile de interes public, restrângerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.”;

- Art. 28: „(1) Accesul la informatii secrete de stat este permis numai în baza unei autorizatii scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care detine astfel de informatii, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat.

(2) Autorizatia se eliberează pe niveluri de secretizare, prevăzute la art. 15 lit. f), în urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauză asupra acesteia. Persoanele juridice, cu exceptia celor prevăzute la art. 25 alin. (2) si (3), notifică Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat eliberarea autorizatiei de acces.

(3) Accesul la informatiile clasificate NATO se face în baza eliberării de către Autoritatea Natională de Securitate a autorizatiilor si certificatelor de securitate, după efectuarea verificărilor de securitate de către institutiile abilitate.

(4) Durata de valabilitate a autorizatiei este de până la 4 ani; în această perioadă verificările pot fi reluate oricând.

(5) Neacordarea autorizatiei sau retragerea motivată a acesteia determină de drept interdictia de acces la informatii secrete de stat.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea retine următoarele:

I. În ceea ce priveste constitutionalitatea art. 912 alin. 4 si art. 913 alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, criticate în raport de aceleasi dispozitii din Legea fundamentală si cu argumente similare, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat în jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 709 din 17 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 29 iulie 2008, ale cărei considerente sunt valabile si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine o reconsiderare a acesteia.

II. În ceea ce priveste criticile art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, se constată că sunt neîntemeiate. Astfel, din analiza gramaticală a sintagmei „despre care se cunoaste”, cuprinsă în acest text legal, rezultă că ne aflăm în prezenta unui verb reflexiv impersonal, ce exprimă o actiune sau o stare făcută, respectiv percepută, nu de un subiect unic, ci de o multime, care include, evident, un subiect subînteles. Intentia legiuitorului a fost aceea de a consacra, prin exprimarea criticată, o stare de notorietate, fără a înlătura posibilitatea ca subiectul activ al infractiunii prevăzute de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 să fie exonerat de răspundere penală atunci când din probatiunea administrată rezultă că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni, lipsind latura subiectivă. Faptul că despre o persoană se cunoaste că a comis sau urmează să comită anumite fapte antisociale nu presupune ab initio o prezumtie irefragabilă de cunoastere a acestei stări de către un subiect circumstantiat - cum ar fi, de exemplu, cel căruia i se impută fapta prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, această împrejurare trebuind a fi dovedită. De altfel, în doctrină a fost unanim acceptată teza potrivit căreia în cazul notorietătii dispensa de probă nu este absolută, ci depinde de gradul de notorietate a faptei sau împrejurării respective. Se observă însă că aspectele criticate de autori cu privire la acest text legal nu îmbracă trăsăturile unei veritabile exceptii de neconstitutionalitate, ci au în vedere modul de interpretare si aplicare a legii, care intră în competenta instantelor judecătoresti.

III. Curtea constată că nu pot fi primite nici criticile art. 7 alin. (1) si (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) si (5) si art. 28 din Legea nr. 182/2002, formulate de autorii exceptiei, întrucât aceste dispozitii, referitoare la persoanele ce urmează să aibă acces la informatiile clasificate, protectia acestor informatii prin măsuri procedurale, nivelul de secretizare a acestora, precum si interdictia clasificării unor categorii de informatii ori accesul la informatiile secrete de stat, nu reprezintă impedimente de natură să afecteze drepturile si libertătile constitutionale, fiind în deplin acord cu normele din Legea fundamentală invocate. De asemenea, acestea nu înlătură posibilitatea judecătorului de a avea acces la informatiile secrete de stat, cu respectarea regulilor de natură procedurală prevăzute de lege.

Astfel, cât priveste sustinerea privind scoaterea de sub incidenta art. 7 alin. (1) din Legea nr. 182/2002 a unor categorii de persoane - ofiteri de politie judiciară, procurori, judecători si avocati, aceasta nu intră în competenta Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Critica privind încălcarea, prin normele ce fac obiectul exceptiei, a principiului egalitătii în drepturi, prin instituirea unor nivele diferite de acces la informatie pentru acuzare si apărare, este neîntemeiată, deoarece pentru a avea acces la informatii clasificate trebuie să se urmeze aceeasi procedură prealabilă de obtinere a certificatelor/autorizatiilor de securitate, indiferent de persoana care solicită acest lucru.

Nu poate fi primită nici sustinerea potrivit căreia se creează categorii diferite de magistrati în cadrul aceluiasi sistem judiciar, deoarece, pe de o parte, din ratiuni ce tin de oportunitate, nu toti angajatii unei institutii trebuie să obtină certificate de securitate, iar pe de altă parte, magistratii acreditati să detină, să aibă acces si să lucreze cu informatii clasificate, desi întrunesc exigentele de numire si profesare a functiei pe care o ocupă, în acord cu dispozitiile Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor si procurorilor, sunt evaluati numai din perspectiva onestitătii si profesionalismului referitoare la utilizarea acestor informatii. Asa fiind, nu poate fi pus semnul egalitătii între criteriile de numire în functia de magistrat si cele necesare obtinerii autorizatiilor de acces la informatii clasificate, mai cu seamă că pentru acestea din urmă accesul este limitat de respectarea principiului necesitătii de a cunoaste, având în vedere aspectele de vulnerabilitate sau ostilitate ca urmare a unor stări preexistente (cum ar fi mediul de relatii, locul de muncă anterior etc.) si de loialitatea indiscutabilă ori de caracterul, obiceiurile, relatiile, discretia si modul de viată ale persoanei în cauză. Este firesc să fie asa, deoarece, în caz contrar, există riscul creării unei brese în sistemul national de protectie a informatiilor clasificate, care, spre deosebire de activitatea specifică actului de justitie, nu poate fi acoperită prin invocarea unor cauze de incompatibilitate ori recuzare. Ca urmare, reglementările criticate constituie un remediu procesual pentru situatiile în care prezumtia de onestitate sau profesionalism al persoanei care gestionează informatii clasificate este pusă la îndoială.

În sfârsit, nu poate fi primită nici critica privind încălcarea principiilor repartizării aleatorii a cauzelor si continuitătii completului de judecată, formulată de instanta de judecată care a invocat, din oficiu, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 din Legea nr. 182/2002, deoarece principiile invocate nu sunt consacrate de Constitutie, ci de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. În acest sens, Curtea Constitutională a statuat în jurisprudenta sa, de exemplu în Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, că examinarea constitutionalitătii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele si raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 912 alin. 4 si art. 913 alin. 3 teza finală din Codul de procedură penală, art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului, precum si ale art. 7 alin. (1) si (4), art. 9 lit. b), art. 15 lit. h), art. 17 lit. f), art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) si (5) si art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, exceptie ridicată de Mustafa Tartousi, Omar Mukhles, Omar Mahmoud si Omar Khaled Hayssam în Dosarul nr. 8.263/2/2007 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penală si pentru cauze cu minori si de familie si, cât priveste art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, de instanta de judecată, din oficiu, în dosarele nr. 2.021/2/2008 si nr. 7.314/2/2007 ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 decembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind recunoasterea Statutului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara

 

În temeiul art. 29 alin. (3) si al art. 108 din Constitutia României, republicată, precum si al art. 49 alin. (2) si (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă si regimul general al cultelor,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se recunoaste Statutul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu

 

Bucuresti, 17 decembrie 2008.

Nr. 1.709.

 

ANEXĂ

 

STATUTUL

Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara

 

CAPITOLUL I

Biserica

 

SECTIUNEA 1

Introducere

 

Art. 1. - (1) Biserica Ortodoxă Sârbă, denumită în continuare B.O.S., este indivizibilă si autocefală.

(2) B.O.S. mărturiseste public învătătura sa de credintă, slujirea sa cultică o săvârseste public si administrează si orânduieste în mod independent treburile cultico-bisericesti.

(3) B.O.S. întretine unitatea dogmatică si canonică cu toate celelalte biserici ortodoxe.

Art. 2. - B.O.S., cu sediul în Belgrad, Serbia, are rangul de patriarhie.

Art. 3. - Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara, cu resedinta în Timisoara, este organismul cultic care, duhovniceste, ierarhic si canonic, este parte componentă a B.O.S. autocefale.

 

SECTIUNEA a 2-a

Stema

 

Art. 4. - Stema Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara are următoarea reprezentare: Epitaful patriarhal de culoarea porfirei este împodobit în partea dreaptă cu o cruce cu două brate orizontale, iar în partea stângă cu cârja arhierească, în mijloc se află un scut ce are deasupra sa mitra arhierească aurie; în jumătatea superioară de culoare albastră a scutului se află reprezentat în partea dreaptă turnul Sfântul Sava de la Hilandaru, iar în partea stângă, biserica mănăstirii Patriarhiei de Ipek, ambele reprezentări fiind de culoare albă. În jumătatea inferioară de culoare albă, la mijloc, se află o cruce aurie cu patru brate si câte un opait arzând în fiecare colt al bratului.

Art. 5. - Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara îsi păstrează si stema sa istorică reprezentată prin doi îngeri care tin un scut de culoare albastră, împărtit orizontal în două părti. În partea stângă a părtii superioare se află un porumbel asezat pe globul domnesc cu cruce, iar în partea dreaptă este macheta vechii catedrale timisorene cu hramul Înăltarea Domnului. Partea inferioară este împărtită în două părti: în partea stângă se află baza unei coloane din resedintă ce are în vârf o coroană de lauri, iar în partea dreaptă se află o inimă cu aripi s i coroană deasupra. Deasupra scutului se află un heruvim cu ase aripi, deasupra sa mitra arhierească, în stânga crucea cu două brate orizontale, iar în dreapta cârja arhierească.

 

SECTIUNEA a 3-a

Steagul

 

            Art. 6. - Steagul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara este tricolor: rosu-albastru-alb, cu cruce aurie si opaite arzând în colturile bratelor crucii.

 

SECTIUNEA a 4-a

Stampila

 

Art. 7. - Toate autoritătile bisericesti, organismele si organele Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timi s oara au stampile proprii cu stema bisericească la mijloc i textul bilingv corespunzător, în limba sârbă cu caractere chirilice si în limba română cu caractere latine, continând denumirea oficială a cultului.


Art. 8. - Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara îsi păstrează si stampila sa istorică, cu stema la mijloc, prevăzută la art. 5, care va fi folosită la sărbătorile festive.

 

SECTIUNEA a 5-a

Limbile oficiale

 

Art. 9. - (1) Limbile oficiale ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara sunt: limba sârbă cu grafie chirilică si limba română.

(2) Evidenta financiar-contabilă a Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara se va tine si în limba română.

(3) În relatiile oficiale cu autoritătilor statului se va folosi limba română.

 

SECTIUNEA a 6-a

Institutiile bisericesti

 

Art. 10. - Persoanele juridice ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara sunt următoarele:

a) episcopia;

b) comunitătile bisericesti;

c) parohiile;

d) mănăstirile.

Art. 11. - Persoanele juridice prevăzute la art. 10 lit. b)-d) sunt cu activitate limitată, activitatea lor fiind reglementată de canoanele Bisericii Ortodoxe, de legiuirile B.O.S. si de prevederile prezentului statut.

Art. 12. - Persoanele juridice prevăzute la art. 11 dobândesc si posedă bunuri atât mobile, cât si imobile.

Art. 13. - Averea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara slujeste numai scopurilor Bisericii. Biserica îsi atinge scopurile sale nu spre folosul personal al membrilor săi, ci fiecare beneficiu sau crestere a averii bisericesti se foloseste spre avansarea Bisericii.

 

SECTIUNEA a 7-a

Venitul

 

            Art. 14. - Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara administrează în mod independent si dispune liber asupra veniturilor si cheltuielilor ei.

 

SECTIUNEA a 8-a

Conducerea Bisericii

 

Art. 15. - B.O.S. este condusă în baza:

a) Sfintei Scripturi si a Sfintei Traditii după învătătura Sfintei Biserici Ortodoxe;

b) pravilelor sinoadelor ecumenice si pravilelor recunoscute de acestea, precum cele apostolice, ale sinoadelor locale si ale sfintilor părinti, respectiv, a canoanelor bisericesti;

c) dispozitiilor sinoadelor locale si ale sinoadelor patriarhale, care au fost acceptate de B.O.S.;

d) Constitutiei B.O.S.;

e) dispozitiilor, regulamentelor si hotărârilor fundamentale ale ierarhiei bisericesti competente.

Art. 16. - Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara este condusă în baza dispozitiilor prezentului statut, cu respectarea prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă si regimul general al cultelor.

Art. 17. - Principiile B.O.S., Constitutia sa, precum si regulile si prescriptiile aduse de către Sfântul Sobor arhieresc, care se referă la autoritatea bisericească, canonică, ierarhică, administrativă si juridică, sunt obligatorii si pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara.

 

SECTIUNEA a 9-a

Organizarea

 

Art. 18. - Organizarea B.O.S. este ierarhic-bisericească.

Art. 19. - Întreaga autoritate bisericească: duhovnicescă, disciplinar-bisericescă si juridic-bisericească, conform canoanelor si organizării B.O.S., revine numai ierarhiei. Autoritatea ierarhiei se exercită prin organele si reprezentantii ierarhici ai Bisericii.

Art. 20. - Arhiereul eparhiot, cu ajutorul preotilor si al laicilor din organele eparhiale, supraveghează si conduce treburile legate de averea mobilă si imobilă, ctitoriile si mijloacele financiare ale eparhiei.

Art. 21. - Întreaga proprietate a B.O.S., precum si a organismelor sale din România se află sub purtarea de grijă si în folosul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara. Dacă Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara încetează a mai functiona, proprietatea acesteia este transferată în proprietatea si purtarea de grijă a Patriarhiei Ortodoxe Sârbe, cu sediul la Belgrad.

Art. 22. - În cazul unor erezii, schisme si lepădări de biserică, actele de proprietate sunt retinute de acea grupă, respectiv de acei credinciosi care au rămas atasati B.O.S., cu sediul la Belgrad, hotărâre despre aceasta aducând Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

 

SECTIUNEA a 10-a

Abateri disciplinare bisericesti

 

            Art. 23. - Abateri disciplinare bisericesti si pedepse sunt acelea care sunt prescrise prin prezentul statut în duhul Canoanelor Bisericii Ortodoxe. Personalul cultului poate fi sanctionat disciplinar pentru încălcarea principiilor doctrinare sau morale ale cultului, potrivit prezentului statut, a codurilor canonice sau a regulamentelor.

 

SECTIUNEA a 11-a

Organizatia administrativă

 

Art. 24. - B.O.S. este episcopală. Principala împărtire administrativă a B.O.S., din punct de vedere ierarhico-bisericesc, este în episcopii.

Art. 25. - În fruntea B.O.S. se află patriarhul, în calitate de conducător suprem al acesteia.

Art. 26. - Fiecare episcopie este condusă de către un arhiereu eparhiot, în calitate de conducător nemijlocit al acesteia. Arhiereul eparhiot este, conform prescriptiilor canonico-bisericesti, principalul reprezentant si conducător al întregii vieti bisericesti, duhovnicesti si al ordinii bisericesti în eparhie.

 

CAPITOLUL II

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara

 

SECTIUNEA 1

Episcopia

 

Art. 27. - Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara este parte componentă a Patriarhiei Sârbe din Belgrad, cu sediul în Timisoara, P-ta Unirii nr. 4, cod 300085, înscris în CF nr. 16 Timisoara, nr. topo 392.

Art. 28. - Episcopia este organismul bisericesc de bază care cuprinde toate parohiile, comunitătile bisericesti, mănăstirile si protopopiatele într-o regiune geografică definită.

Art. 29. - Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara este condusă de arhiereul eparhiot drept întâistătător si reprezentant direct al episcopiei sale. El conduce si îndrumă multilateral întreaga activitate administrativă, consistorial-bisericească, ierarhică, canonică, juridică si duhovnicească a episcopiei, cu conlucrarea organelor bisericesti prevăzute prin prezentul statut. Art. 30. - Scopurile Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara sunt:

a) înfiintarea, conducerea, întretinerea si îndrumarea bisericilor;

b) cumpărarea, posedarea, arendarea, purtarea de grijă si folosirea clădirilor si terenurilor pentru membrii episcopiei drept locuri pentru slujbe religioase si pentru structurile necesare în conducerea adecvată a eparhiei;

c) întretinerea întâlnirilor de natură evanghelică si confesională în deplin acord cu credinta si traditia ortodoxă sârbă;

d) instituirea, desfăsurarea, îndrumarea orelor de religie si alegerea personalului didactic;

e) tipărirea, publicarea, vânzarea si răspândirea literaturii de toate genurile pentru sus-amintitele scopuri, înfiintarea si conducerea unei tipografii în acest scop;

f) acceptarea, dobândirea si posedarea de donatii, daruri, mosteniri, legate s i mosteniri cu dispozitie testamentară;

g) înfiintarea si conducerea organismelor care se ocupă cu activităti crestin-umanitare si caritative.

Art. 31. - Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara îsi realizează scopurile nu în folosul personal al membrilor ei, ci fiecare beneficiu ori crestere valorică în favoarea Episcopiei foloseste la promovarea scopurilor prevăzute la art. 30.

Art. 32. - Patrimoniul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara este constituit din bunuri mobile si imobile, fonduri, institutii si fundatii care servesc nevoilor întregii Episcopii. Acestea sunt administrate de către Consiliul de conducere al Episcopiei.

Art. 33. - Bunurile imobile aflate în proprietatea Episcopiei nu pot fi înstrăinate, grevate, ipotecate sau concesionate fără aprobarea Adunării eparhiale si a Consiliului patriarhal de conducere al B.O.S.

 

SECTIUNEA a 2-a

Teritoriul

 

Art. 34. - Jurisdictia Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara cuprinde fostul teritoriu al episcopiilor ortodoxe sârbe ale Vârsetului si Timisoarei, care se află în România.

Art. 35. - Fiecare parohie, comunitate bisericească, mănăstire si protopopiat, existente în prezent pe teritoriul României sau care în viitor vor fi înfiintate, sunt părti componente ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara si astfel recunosc autoritatea si jurisdictia acesteia si se conduc după Constitutia B.O.S., precum si după dispozitiile prezentului statut.

Art. 36. - Toate documentele oficiale ale tuturor organismelor bisericesti ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara sunt subordonate si sunt obligatorii în acord cu prezentul statut. În cazul unor contradictii ori neîntelegeri, dispozitiile prezentului statut au fortă juridică superioară.

 

SECTIUNEA a 3-a

Autoritătile bisericesti de conducere

 

Art. 37. - Organizarea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara este ierarhic bisericească.

Art. 38. - Autoritatea duhovnicească, disciplinar-bisericească si juridic-bisericească revine în exclusivitate ierarhiei. Această autoritate ierarhia o execută prin reprezentanti si organele sale.

Art. 39. - Arhiereul eparhiot supraveghează, prin organismele administrative bisericesti corespunzătoare ale

Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara, modul în care preotimea si laicii administrează averea mobilă si imobilă.

Art. 40. - Autoritătile de conducere ale B.O.S., care nu îsi au sediul în România, dar care prin functia lor au un rol la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara, sunt:

a) Patriarhul B.O.S.;

b) Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S.;

c) Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

Art. 41. - Organismele de conducere ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara sunt:

a) Arhiereul eparhiot;

b) Consistoriul bisericesc eparhial;

c) Adunarea eparhială;

d) Consiliul eparhial de conducere;

e) Protopopul;

f) Staretul de mănăstire;

g) Parohul;

h) Consiliul de conducere al Comunitătii bisericesti;

i) Persoane de încredere ale Comunitătii bisericesti.

 

CAPITOLUL III

Functiile organismelor neeparhiale

 

SECTIUNEA 1

Patriarhul B.O.S.

 

Art. 42. - Patriarhul este întâistătătorul B.O.S. si conducătorul întregii Biserici, astfel cum se prevede în Constitutia B.O.S.

Art. 43. - În calitate de conducător al B.O.S., Patriarhul exercită, la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara, următoarele atributii:

a) mentine unitatea la nivelul ierarhiei B.O.S.;

b) hirotoneste, conform rânduielilor bisericesti, personal sau prin arhierei împuterniciti, persoanele alese ca episcopi eparhioti sau vicari;

c) sfinteste Sfântul si Marele Mir pentru nevoile bisericesti ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara;

d) este pomenit la Liturghiile arhieresti în cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara;

e) acordă distinctii si ranguri bisericesti persoanelor din Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara, conform dispozitiilor recomandate de Sfântul Sobor arhieresc.

 

SECTIUNEA a 2-a

Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S.

 

Art. 44. - Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S. este reprezentanta ierarhică superioară, autoritatea bisericească legislativă în probleme de credintă, slujire cultică, disciplină bisericescă, precum si a întregii organizatii a Bisericii.

Art. 45. - Pe lângă atributiile mentionate în Constitutia B.O.S., la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara, Sfântul Sobor arhieresc exercită următoarele functii bisericesti, obligatorii pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara:

a) explică învătătura bisericească ortodoxă, în conformitate cu deciziile întărite de Sfânta Biserică în baza Sfintei Scripturi si a Sfintei Traditii;

b) dă îndrumări Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara, prin arhiereul eparhiot, pentru apărarea si răspândirea credintei ortodoxe si mentine puritatea moralei crestine;

c) reglementează calificarea candidatilor pentru toate slujirile bisericesti ordinare, extraordinare si misionare;

d) orânduieste toate problemele cultice în conformitate cu prescriptiile bisericesti generale si în duhul credintei ortodoxe si le înaintează Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara spre îndeplinire;

e) canonizează sfinti si prescrie slujbe pentru pomenirea lor;

f) explică regulamentele canonico-bisericesti, general-obligatorii si speciale si publică culegerile acestora;

g) stabileste îndatoriri si emite dispozitii disciplinare pentru preotime si celelalte organe si functionari ierarhico-bisericesti;

h) reglementează îmbrăcămintea pentru preotimea superioară si inferioară a ambelor cinuri;

i) reglementează procedura consistorială pentru consistoriile bisericesti în Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara;

j) publică pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara regulamente în problematica cununiei bisericesti;

k) hotărăste pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara reguli pentru vietuirea monahilor din mănăstiri si de pe lângă resedinta episcopală;

l) stabileste pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara îndrumări pentru slujba Sfânta Taină a Mărturisirii;

m) alege arhiereul eparhiot pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara;

n) analizează si aprobă propunerile de modificare si completare a prezentului statut.

Art. 46. - În cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara, Sfântul Sobor arhieresc judecă si stabileste:

a) divergentele dintre arhiereul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara si Sfântul Sinod arhieresc;

b) divergentele dintre arhiereu si patriarh.

Art. 47. - Sfântul Sobor arhieresc analizează hotărârile judecătoresti:

a) toate cazurile care au făcut subiectul judecătii Sfântului Sinod arhieresc la cererea arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara;

b) usurează, la cererea celui condamnat si la propunerea motivată a arhiereului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara, pedepsele pronuntate, înainte de executarea lor, si anume: oprirea de la săvârsirea lucrărilor sfinte pe tot timpul vietii, caterisirea si excluderea din Comunitatea bisericească.

Art. 48. - Toate hotărârile Sfântului Sobor arhieresc sunt definitive si fără drept de recurs.

 

SECTIUNEA a 3-a

Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

 

Art. 49. - Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S. este autoritatea superioară executivă si supraveghetoare si de judecată în Biserică. Pe lângă autoritatea executivă, de supraveghere si de judecată, prescrisă în Constitutia B.O.S., în cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara. Sfântul Sinod arhieresc îndeplineste următoarele functii executive si de supraveghere, obligatorii pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara:

a) aduce pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara hotărâri pentru apărarea si păstrarea curată a învătăturii Bisericii Ortodoxe referitoare la credintă si morală; combate toată învătătura eronată, prejudecăile de credintă si morale, superstitiile si obiceiurile dăunătore;

b) poartă de grijă ca Sfintele Taine să fie săvârsite întocmai si mentine frumusetea, exactitatea si uniformitatea slujirii slujbelor bisericesti, dând îndrumări, prin arhiereul eparhiot Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara;

c) dă explicatii despre hotărârile aduse de către Sfântul Sobor arhieresc în cazul problemelor controversate despre cununia bisericească si apără sfintenia cununiei bisericesti, dând îndrumări obligatorii referitoare la acestea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara, prin arhiereul eparhiot;

d) supraveghează activitatea arhiereului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara;

e) supraveghează activitatea si numeste administrator pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara, în cazul în care locul este vacant, adică în cazul în care episcopia este vacantă;

f) acordă rangul de arhimandrit si crucea pectorală protopopilor, la recomandarea în scris a arhiereului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara;

g) invită arhiereul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara la sedintele Sfântului Sobor arhieresc;

h) dezbate asupra tuturor conflictelor privind competenta autoritătilor ierarhic-bisericesti, întrucât prin prezentul statut nu este altfel stabilit referitor la Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara;

i) hotărăste definitiv în privinta înfiintării, unirii sau separării mănăstirilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara.

Art. 50. - În cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara, Sfântul Sinod arhieresc execută următoarele functii juridice:

a) judecă si stabileste divergentele dintre arhiereii Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara si alti arhierei si abaterile canonice ale arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara;

b) analizează hotărârile judecătoresti, sentintele referitoare la abaterile disciplinare ale profesorilor de religie în cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara, sentintele Consistoriului eparhial bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara.

Art. 51. - Hotărârile Sfântului Sinod arhieresc ce intră în competenta sa sunt de natură canonică si bisericească, ce se referă la credintă, slujire cultică, rânduială bisericească si organizare a Bisericii, sunt definitive si obligatorii.

Art. 52. - Sentinta Sfântului Sinod arhieresc din prima instantă, la cererea acuzatului, poate fi trimisă Sfântului Sinod arhieresc spre o nouă analizare. Sentintele în ultimă instantă ale Sfântului Sinod arhieresc sunt definitive si obligatorii si nu mai pot fi contestate.

 

CAPITOLUL IV

Organisme eparhiale

 

SECTIUNEA 1

Arhiereul eparhiot

 

Art. 53. - Arhiereul eparhiot al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara este ales de către Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S. i este hirotonit de către Patriarhul sârb.

Art. 54. - Arhiereul eparhiot este conducătorul Episcopiei sale. El conduce si îndrumă întreaga viată a Episcopiei din toate punctele de vedere, prin conlucrare cu preotimea si credinciosii, prin Consistoriul bisericesc eparhial, Consiliul eparhial de conducere, Adunarea eparhială si Administratia eparhială.

Art. 55. - Organismele bisericesti si organele eparhiale sunt subordonate arhiereului eparhiot.

Art. 56. - Prin actul hirotoniei sale si al numirii canonice într-o anumită episcopie, în concordantă cu învătătura si prescriptiile B.O.S., arhiereul eparhiot are autoritate arhierească deplină în episcopia sa în ceea ce priveste credinta, morala, slujirea cultică si conducerea arhipăstorească.

Art. 57. - Drepturile si obligatiile arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara sunt stabilite prin canoanele bisericesti, pravilele apostolice si ale sinoadelor ecumenice. În afară de acestea, arhiereul eparhiot, prin competenta sa:

1. învată si îndrumă preotimea si credinciosii Episcopiei sale prin cuvânt, faptă si epistole arhipăstoresti si supraveghează educatia bisericească în episcopia sa;

2. păstrează, apără si mentine în rândul poporului credinta ortodoxă, luptând împotriva oricărei lucrări potrivnice învătăturii ortodoxe si dăunătoare pentru interesele B.O.S.;


3. învată si stimulează preotimea si poporul spre înfiintarea unor institutii religioase si de binefacere, spiritual-educative, patriotice, precum s i a altor institutii folositoare pentru promovarea credintei i moralei în rândul poporului;

4. se îngrijeste de regularitatea si autenticitatea sfintelor slujbe si, în general, de rânduiala bisericească;

5. are grijă ca bisericile si mănăstirile să fie înzestrate cu sfinte antimise, Sfântul si Marele Mir, vesminte sfinte, obiecte sfinte si cărti de cult si ca toate celelalte trebuinte ale Bisericii să fie împlinite după rânduială si la timp;

6. stabileste ca Sfintele slujbe să fie săvârsite în timpul sărbătorilor bisericesti, populare si nationale;

7. dă binecuvântare pentru înfiintarea de biserici, capele si cimitire si se îngrijeste de întretinerea lor în bună stare. Controlează si aprobă planurile arhitectonice pentru biserici si clădiri biserice s ti;

8. se îngrijete de arta bisericească, monumentele de artă bisericească, monumentele vechi si muzeele bisericesti din episcopie;

9. sfinteste bisericile;

10. hirotoneste persoane vrednice în cinul preotesc, îndrumându-le spre îndatoriri si acordându-le gramată;

11. propune Sfântului Sinod arhieresc acordarea de distinctii clericilor care se remarcă prin vietuire exemplară si activitate pastoral-bisericească si didactic-religioasă, el singur acordându-le distinctii ce intră în competenta sa;

12. îsi stabileste un loctiitor în toate problemele eparhiale si, de asemenea, îl eliberează din functie, înaintând despre aceasta raport Sfântului Sinod arhieresc;

13. numeste predicatori eparhiali si mărturisitori pentru preotimea episcopiei;

14. rânduieste persoane capabile a fi profesori de religie în scolile din episcopia sa si veghează asupra activitătii lor;

15. dă binecuvântare, la propunerea staretilor de mănăstire, persoanelor pentru intrarea în cinul monahal;

16. dă binecuvântare si dezlegare în problemele de cununie bisericească si altele, conform rânduielilor Sfintelor canoane si hotărârilor Sfântului Sinod arhieresc;

17. judecă abaterile disciplinare ale laicilor si clericilor ambelor cinuri si îi pedepseste pentru aceste fapte prin: mustrare, avertisment, epitimie până la 15 zile si oprirea de la săvârsirea lucrărilor sfinte până la o lună, iar pentru credinciosi pronuntă pedepse de privare vremelnică de unele drepturi sau demnităti în Biserică; pentru abateri mai mari acestia sunt predati Consistoriului bisericesc eparhial. Toate aceste hotărâri sunt executorii;

18. usurează pedepsele pronuntate definitiv de către Consistoriul bisericesc eparhial cu până la jumătate din pedeapsa primită;

19. opreste de la săvârsirea lucrărilor sfinte clerici învinuiti pentru abateri si nume s te înlocuitori;

20. acordă clericilor i angajatilor Episcopiei concedii;

21. stabileste înlocuitori pentru staretii de mănăstiri absenti ori bolnavi, protopopi si preoti de parohie;

22. supraveghează activitatea protopopilor si clericilor apartinând ambelor cinuri în episcopia sa;

23. supraveghează în mod absolut asupra activitătii si vietuirii în cadrul institutiilor bisericesti, celor fundationale si de folos din episcopie;

24. efectuează vizite canonice după rânduielile bisericesti;

25. îndeplineste în mod regulat toate ordinele, deciziile si hotărârile Sfântului Sobor arhieresc si ale Sfântului Sinod arhieresc;

26. se îngrijeste, cu ajutorul Consistoriului bisericesc eparhial si al Consiliului eparhial de conducere, ca toate organismele si organele Episcopiei să îsi îndeplinească îndatoririle cu justete si constiinciozitate, iar toate lucrurile să se săvârsească după regulamentele si prescriptiile bisericesti;

27. înaintează, împreună cu propunerile sale, un raport anual Sfântului Sobor arhieresc despre activitatea sa arhipăstorească si, în general, despre situatia din episcopia sa;

28. analizează si revizuieste hotărârile Adunării eparhiale, ale protopopilor si consiliilor bisericesti;

29. analizează si aprobă regulamentele asociatiilor femeilor ortodoxe sârbe, precum si ale organismelor ajutătoare din parohii si comunităti bisericesti;

30. opreste îndeplinirea hotărârilor organismelor si ale organelor eparhiale, care nu sunt în consens cu principiile si învătătura Bisericii Ortodoxe, ale străvechilor canoane, ale Constitutiei B.O.S, ale prezentului statut ori cu interesele esentiale ale Bisericii. O astfel de hotărâre o restituie, pentru a fi analizată din nou, organismului care a emis-o. Dacă organismul eparhial pronuntă aceeasi hotărâre, atunci obiectul acesteia este înaintat Sfântului Sobor arhieresc pentru hotărâre definitivă;

31. în consens cu Consistoriul bisericesc eparhial si cu Consiliul eparhial de conducere înfiintează noi protopopiate, comunităti bisericesti si parohii;

32. întretine relatii cu alte biserici ortodoxe si crestine din România;

33. numeste redactor pentru publicatiile sale editoriale si directionează publicatiile oficiale si celelalte publicatii ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara;

34. desemnează vicepresedintele Consiliului eparhial de conducere, secretarul, casierul si alt personal necesar;

35. păzeste si apără, în cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara, puritatea învătăturii de credintă si morală a Bisericii Ortodoxe, combătând toate învătăturile gresite, prejudecătile de credintă si imorale, superstitiile si obiceiurile dăunătoare;

36. aprobă traducerea Sfintei Scripturi pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara;

37. dă indicatii pentru confectionarea obiectelor bisericesti, a vesmintelor si a altor lucruri bisericesti necesare;

38. se îngrijeste de păzirea locurilor sfinte, a icoanelor si a celorlalte lucruri sfinte.

Art. 58. - Locul arhiereului eparhiot se vacantează prin moarte, iesirea la pensie, neputintă dovedită medical, mutarea la propria cerere sau înlocuirea în baza vinovătiei canonice, conform sentintei.

Art. 59. - Episcopia vacantă este condusă de un administrator, care este numit de către Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

Art. 60. - În perioada în care scaunul episcopal este vacant, administratorul poate îndeplini activitătile care se referă la organizarea eparhială si poate efectua toate activitătile începute în timpul fostului arhiereu eparhiot sau administrator.

Art. 61. - În cazul vacantării Episcopiei, Consistoriul bisericesc eparhial stabileste o comisie formată din 3 persoane, care are obligatia de a inventaria întregul patrimoniu al acesteia. O copie a procesului-verbal de inventariere va fi comunicată Sfântului Sinod arhieresc.

Art. 62. - Toate bunurile mobile si imobile ale Episcopiei, primite conform inventarului, vor fi predate administratorului sau nou-instalatului arhiereu eparhiot.

Art. 63. - Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara asigură arhiereului eparhiot sau administratorului resedintă, servire, dotări interioare la resedintă, precum si onorariul financiar corespunzător.


 

SECTIUNEA a 2-a

Consistoriul bisericesc eparhial

 

Art. 64. - Consistoriul bisericesc eparhial este organul arhiereului eparhiot pentru judecată bisericească în probleme de credintă, morală, regulamente si prescriptii bisericesti.

Art. 65. - Arhiereul eparhiot este presedintele Consistoriului bisericesc eparhial. El poate împuternici un loctiitor al său sau un alt preot ca loctiitor al său, pentru a prezida în locul său.

Art. 66. - Atunci când prezidează arhiereul, loctiitorul arhieresc poate participa la judecată ca membru al Consistoriului.

Art. 67. - Consistoriul bisericesc eparhial este format din presedinte si 2 membri care au si loctiitorii lor.

Art. 68. - Arhiereul eparhiot numeste din rândul clericilor reclamantul consistorial, secretarul si, de asemenea, desemnează un număr necesar de personal administrativ.

Art. 69. - Arhiereul eparhiot desemnează si eliberează toti membrii Consistoriului bisericesc eparhial si înstiintează Sfântul Sinod arhieresc despre desemnarea si eliberarea lor.

Art. 70. - Membrii Consistoriului bisericesc si loctiitorii lor, precum si secretarul Consistoriului se numesc din rândul preotilor cu studii teologice terminate si cu cel putin 10 ani vechime în slujba juridică, educativ-bisericească, parohială si administrativ-bisericească. Întâietatea se acordă candidatilor cu pregătire teologică superioară si, după caz, cu studii de drept.

Art. 71. - Atunci când Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara nu are un număr suficient de clerici cu o calificare corespunzătoare, arhiereul sau administratorul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara va aranja ca servirea necesitătilor sale juridice să fie asigurată de către Consistoriul bisericesc eparhial al unei alte episcopii.

Art. 72. - Membrii Consistoriului bisericesc eparhial, loctiitorii si secretarul nu pot fi nici între ei, nici cu presedintele rude de sânge până la gradul patru inclusiv, iar în rudenie de cuscrie si botez, până la gradul al doilea inclusiv.

Art. 73. - Consistoriul bisericesc eparhial emite hotărâri deplin valabile în consiliul format din presedinte, respectiv loctiitorul său, 2 membri si secretarul sau grefierul.

Art. 74. - Consistoriul bisericesc eparhial adoptă hotărâri prin majoritate de voturi. Membrul Consistoriului care nu este de acord cu hotărârea dispusă are dreptul de a depune în scris motivatia opiniei sale.

Art. 75. - Membrii Consistoriului bisericesc eparhial acordă votul lor atunci când se iau decizii în mod cu totul independent, ghidându-se în această privintă după constiinta lor, dar si după deciziile canoanelor si legiuirilor.

Art. 76. - Votarea începe de la cel mai tânăr membru al Consistoriului după vechimea slujirii. În cazul în care amândoi membrii sunt de acord si dacă arhiereul eparhiot acceptă acea hotărâre, atunci el nu mai votează. Dacă nu este de acord cu hotărârea celor 2 membri ai Consistoriului, atunci el are drept de veto. În acest caz, obiectul este înaintat Sfântului Sinod arhieresc al B.O.S. spre analizare si hotărâre definitivă.

Art. 77. - Membrii Consistoriului sunt înlocuiti de către loctiitori, iar la nevoie, poate fi înlocuit si secretarul Consistoriului bisericesc eparhial.

Art. 78. - Membrul Consistoriului bisericesc eparhial care are interese personale sau care a participat la investigarea cazului nu poate judeca.

Art. 79. - Consistoriul bisericesc eparhial hotărăste despre excluderea membrilor Consistoriului în baza art. 78. În acest caz, loctiitorul arhieresc ori secretarul înlocuieste membrul exclus al Consistoriului.

Art. 80. - Solicitarea de excludere simultană a mai multor membri este solutionată de către Marele Consistoriu bisericesc al B.O.S, care va pronunta o hotărâre.

Art. 81. - Toate hotărârile Consistoriului bisericesc eparhial, adoptate la sedintele la care nu a prezidat arhiereul eparhiot, sunt înaintate acestuia pentru consimtire. Dacă arhiereul nu este de acord cu hotărârea, el poate înainta cazul Consistoriului bisericesc eparhial pentru o nouă revizuire. În cazul în care Consistoriul bisericesc eparhial îsi mentine hotărârea, arhiereul eparhiot poate înainta cazul, însotit de motivatia sa, Sfântului Sinod arhieresc al B.O.S. pentru hotărâre definitivă. Executarea hotărârii Consistoriului bisericesc eparhial se amână până la pronuntarea hotărârii Sfântului Sinod arhieresc.

Art. 82. - Hotărârile adoptate la sedintele Consistoriului bisericesc eparhial sunt consemnate în procesul-verbal al Consistoriului. Toti membrii Consistoriului bisericesc eparhial, care au luat parte la judecată, precum si secretarul semnează procesul-verbal. Hotărârile si sentintele le semnează presedintele si secretarul, iar hotărârea o înaintează celui interesat.

Art. 83. - Presedintele repartizează pentru dezbatere toate cauzele sosite, care au fost înaintate Consistoriului bisericesc eparhial. El deschide si ridică sedintele si conduce lucrările în timpul dezbaterilor si al judecătii. El se îngrijeste ca toate cauzele în fata Consistoriului bisericesc eparhial să fie încheiate în timp util.

Art. 84. - În toate cazurile referitoare la problemele administrativ-bisericesti, canonice, ierarhice si juridice, Consistoriul bisericesc eparhial lucrează după îndrumările arhiereului eparhiot, astfel:

a) supraveghează, după indicatiile arhiereului, preotii de parohii, birourile parohiale, protopopiatele;

b) comunică si execută hotărârile înaltelor autorităti bisericesti de judecată;

c) ajută arhiereului eparhiot în toate lucrările administrativ-eparhiale si execută ordinele sale în privinta lucrărilor ce intră în competenta sa;

d) se îngrijeste de inventarul Episcopiei în cazurile mutării, pensionării sau decesului arhiereului eparhiot;

e) hotărăste asupra schimbărilor din registrele matricole bisericesti;

f) numeste, în colaborare cu Consiliul eparhial de conducere, reprezentantul juridic al Episcopiei.

Art. 85. - În privinta abaterilor disciplinare ale preotilor si credinciosilor, arhiereul eparhiot, deoarece analizează verificarea finală, pronuntă o hotărâre, dacă consideră că acest lucru intră în sfera sa de competentă. În situatia în care cazul se află în afara stării sale de competentă, arhiereul eparhiot va preda acest caz Consistoriului bisericesc eparhial pentru îndeplinirea procedurii.

Art. 86. - Consistoriul bisericesc eparhial, în calitate de organ de judecată, are următoarele atributii:

a) judecă abaterile disciplinare ale preotimii ambelor cinuri;

b) judecă abaterile disciplinare ale credinciosilor, care atrag excluderea din comunitatea bisericească, pentru o anumită perioadă de timp sau definitiv;

c) judecă divergentele referitoare la validitatea si anularea căsătoriei bisericesti si divortul celor căsătoriti bisericeste;

d) solutionează conflictele dintre preoti, precum si controversele legate de venitul parohial si de proprietatea bisericească mobilă si imobilă, care a fost stabilită spre beneficiul clericilor.

Art. 87. - Toate organele bisericesti si institutiile din cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara, precum si toti credinciosii săi se află în subordinea Consistoriului bisericesc eparhial si sunt obligati a se supune hotărârilor sale.

Art. 88. - Hotărârile Consiliului bisericesc eparhial sunt definitive si obligatorii si trebuie să fie îndeplinite de către organele bisericesti, în afară de situatia în care:

a) plângerile au fost depuse la Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S., prin Consistoriul bisericesc eparhial competent, în termen de 14 zile de la primirea sentintei;

b) a fost adoptată hotărârea de excludere ori dacă Consistoriul bisericesc eparhial adoptă hotărâre cu privire la caterisirea preotului sau îl asază sub interdictia definitivă de a sluji cele sfinte, atunci sentinta trebuie să fie întărită de către Sfântul Sinod arhieresc;

c) arhiereul eparhiot, dacă va considera potrivit, poate aplica o pedeapsă mai mică decât cea pronuntată de Consistoriul bisericesc eparhial cu până la jumătate din sentinta pronuntată.

 

SECTIUNEA a 3-a

Adunarea eparhială

 

Art. 89. - În componenta Adunării eparhiale intră:

a) arhiereul eparhiot sau loctiitorul său;

b) 2 membri ai Consistoriului bisericesc eparhial;

c) un membru din cinul monahal;

d) câte un cleric si un laic din fiecare protopopiat;

e) 5 laici care sunt numiti de către arhiereul eparhiot în acord cu Consistoriul bisericesc eparhial si cu Consiliul eparhial de conducere.

Art. 90. - Membrii clerici si loctiitorii lor sunt propusi de către arhiereul eparhiot Sfântului Sinod arhieresc care îi si numeste.

Art. 91. - Membrii laici si loctiitorii lor sunt desemnati de către Consiliul patriarhal de conducere, la propunerea arhiereului competent.

Art. 92. - Membrii Adunării eparhiale se aleg pe o durată de 6 ani. Membrii nu pot fi alesi mai mult de două ori consecutiv.

Art. 93. - Presedintele Adunării eparhiale este arhiereul eparhiot. În lipsa presedintelui, Adunarea eparhială este prezidată de loctiitorul arhieresc. Dacă arhiereul iese temporar din sedintă, vicepresedintele Adunării eparhiale prezidează până la întoarcerea arhiereului.

Art. 94. - Arhiereul numeste un cleric ca secretar al Adunării eparhiale.

Art. 95. - Arhiereul eparhiot desemnează vicepresedintele din rândul membrilor Adunării eparhiale. Referitor la anumite probleme, Adunarea eparhială poate cere părerile unor specialisti care nu sunt membri ai Adunării eparhiale. O astfel de persoană nu are drept de vot la sedintele Adunării eparhiale.

Art. 96. - Dacă se vacantează un loc în timpul duratei mandatului, arhiereul eparhiot va numi un nou membru din rândul loctiitorilor.

Art. 97. - Arhiereul eparhiot convoacă Adunarea eparhială pentru sedintă ordinară la sediul Episcopiei o dată pe an si, extraordinar, după necesităti si la locul potrivit.

Art. 98. - Plenul Adunării eparhiale îl constituie presedintele si majoritatea membrilor Adunării eparhiale. Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor. În cazul egalitătii de voturi, cel ce prezidează are votul decisiv.

Art. 99. - Arhiereul eparhiot suspendă executarea hotărârilor Adunării eparhiale care nu sunt în concordantă cu principiile si învătătura Bisericii Ortodoxe, ale străvechilor canoane, ale Constitutiei B.O.S., cu cele ale prezentului statut sau cu interesele esentiale ale Bisericii. O astfel de hotărâre o înapoiază Adunării eparhiale pentru o nouă analizare. Dacă nici atunci nu se poate ajunge la o întelegere, cazul respectiv va fi înaintat Sfântului Sinod arhieresc pentru hotărâre definitivă.

Art. 100. - Procesul-verbal al Adunării eparhiale este semnat de presedinte si de cei 2 delegati care sunt alesi de către Adunarea eparhială din rândul membrilor săi.

Art. 101. - Dacă un membru al Adunării eparhiale nu poate participa la sedintă, el este dator să anunte despre aceasta arhiereul eparhiot, care îl va invita în locul său pe membrul loctiitor.

Art. 102. - Dacă un membru al Adunării eparhiale sau un loctiitor îsi neglijează obligatiile si fără motive întemeiate nu participă la două sedinte, locul său va fi completat prin modul de alegere prevăzut în prezentul statut.

Art. 103. - Toti membrii Adunării eparhiale, în afară de preoti, la prima lor sedintă, vor depune următorul jurământ:

„Eu (numele si prenumele), jur pe Atotputernicul Dumnezeu că voi fi credincios Sfintei Biserici Ortodoxe, voi respecta cu constiinciozitate Sfintele canoane, Statutul bisericesc si celelalte rânduieli bisericesti, obligatiile mele le voi îndeplini cu exactitate, voi păzi secretele functiei si întotdeauna voi apăra si reprezenta interesele Bisericii Ortodoxe Sârbe. Asa după cum eu voi îndeplini acestea, asa să îmi ajute Dumnezeu si în această viată si în cea viitoare.”

Art. 104. - Adunarea eparhială exercită următoarele atributii:

a) se îngrijeste de mijloacele pentru achitarea necesitătilor materiale ale Episcopiei;

b) redactează raportul financiar anual si bugetul eparhial si le trimite Consiliului patriarhal de conducere pentru aprobare;

c) propune cumpărarea, grevarea sau ipotecarea si vânzarea proprietătii imobile, culturale si fundationale a Episcopiei si înaintează aceste propuneri Consiliului patriarhal de conducere pentru aprobare definitivă;

d) înfiintează sau desfiintează, detine, administrează si controlează bunurile, fondurile si celelalte institutii fundationale si de folos ale Episcopiei;

e) primeste si aprobă rapoarte financiare anuale si bugetele comunitătilor bisericesti si ale mănăstirilor;

f) împreună cu arhiereul eparhiot si cu ajutorul Consistoriului bisericesc eparhial si al protopopilor revizuieste lucrarea comunitătilor bisericesti si a organismelor lor ajutătoare, pentru ca acestea să îsi îndeplinească îndatoririle lor în conformitate cu Constitutia B.O.S., cu prezentul statut si cu învătătura Bisericii;

g) supraveghează asupra acelor bunuri, fonduri si ctitorii, care sunt încredintate spre administrare si manipulare comunitătilor bisericesti, mănăstirilor si parohiilor;

h) întretine inventarul proprietătii sale bisericesti în Episcopie si se îngrijeste ca toate proprietătile imobile, în ceea ce priveste proprietatea, să fie corect intabulate si asigurate, păstrează copiile tuturor actelor de proprietate, documentele referitoare la încorporatii, regulile si documentele referitoare la asigurarea tuturor comunitătilor bisericesti, ale mănăstirilor si parohiilor;

i) stabileste pentru comunitătile bisericesti sumele destinate scopurilor misionare;

j) stabileste pentru comunitătile bisericesti sumele de contributie pentru mănăstiri;

k) aprobă regulile organismelor bisericesti inferioare;

l) hotărăste asupra începerii, încheierii, ajungerii la un acord în privinta proceselor judecătoresti si acordă îndrumări consilierului juridic al Episcopiei în această privintă.

 

SECTIUNEA a 4-a

Consiliul eparhial de conducere

 

Art. 105. - Consiliul eparhial de conducere este organul executiv al Adunării eparhiale.


Art. 106. - Consiliul eparhial de conducere este constituit din arhiereul eparhiot si din 2 membri numiti de către arhiereul eparhiot.

Art. 107. - Membrii Consiliului eparhial de conducere sunt alesi pe o durată de 3 ani.

Art. 108. - Presedintele Consiliului eparhial de conducere este arhiereul eparhiot.

Art. 109. - Arhiereul eparhiot convoacă sedintele Consiliului eparhial de conducere atunci când este nevoie.

Art. 110. - Dacă un membru nu poate participa la sedintă, el trebuie să îl anunte din timp pe arhiereul care va chema loctiitorul.

Art. 111. - Plenul Consiliului eparhial de conducere îl constituie presedintele si jumătate din numărul membrilor consiliului.

Art. 112. - Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenti. În cazul egalitătii de voturi, cel ce prezidează are votul decisiv.

Art. 113. - Procesul-verbal al sedintei Consiliului eparhial de conducere îl semnează presedintele si secretarul.

Art. 114. - Cazurile urgente, care nu suferă amânare, se hotărăsc de către presedinte. Presedintele se poate consfătui telefonic sau cu ajutorul altor mijloace media cu membrii Consiliului eparhial de conducere. Hotărârile luate de presedinte, precum si hotărârile „prin telefon” se vor înainta spre aprobare complementară Consiliului eparhial de conducere, la prima sa întrunire.

Art. 115. - Consiliul eparhial de conducere are următoarele atributii:

a) alcătuieste raportul financiar anual si proiectul bugetului eparhial, precum si ordinea de zi a Adunării eparhiale si le înaintează acesteia;

b) supraveghează activitatea financiară a comunitătilor bisericesti si le acordă instructiuni necesare pentru activitate;

c) analizează bugetele si rapoartele financiare anuale ale comunitătilor bisericesti, parohiilor si mănăstirilor si raportează despre acestea Adunării eparhiale;

d) analizează obiectiile cu ocazia alegerilor consiliilor comunitătilor bisericesti, atunci când există astfel de reclamatii din partea arhiereului eparhiot, înaintate Consiliului eparhial de conducere pentru rezolvare;

e) numeste persoane de încredere pentru parohii;

f) analizează controversele din cadrul comunitătilor bisericesti si acordă îndrumările necesare pentru rezolvarea acestora;

g) suspendă în privinta obligatiilor ce le revin consiliile comunitătilor bisericesti, dacă aceste consilii nu activează în conformitate cu învătătura si rânduiala Bisericii, si desemnează pentru conducere persoane interimare de încredere;

h) acordă în caz de nevoie îndrumări consiliilor comunitătilor bisericesti pentru activitatea lor. Dacă consideră necesar, trimite acestora un reprezentant cu îndrumări pentru activitate;

i) aprobă hotărârile comunitătilor bisericesti în cazul cumpărării si vânzării, îndatorării si construirii pe proprietătile bisericesti;

j) supraveghează toate organele bisericesti din Episcopie în privinta executării obligatiilor ce le revin si, în acest scop, trimite, după necesităti, delegatii săi cu îndrumările necesare;

k) execută supravegherea asupra acelor bunuri si ctitorii care sunt încredintate spre administrare si manipulare comunitătilor bisericesti, parohiilor, mănăstirilor si altor organisme;

l) întretine inventarul întregii proprietăti bisericesti din Episcopie, păstrează arhivele tuturor documentelor legale, legiuirilor, documentelor despre asigurări si ale altor documente importante;

m) aprobă hotărârile comunitătilor bisericesti, parohiilor si mănăstirilor, referitoare la începerea, încheierea si ajungerea la un acord în privinta proceselor judecătoresti;

n) aprobă construirea tuturor altor clădiri;

o) de comun acord cu arhiereul si prin consultarea Consistoriului bisericesc eparhial, numeste, în caz de nevoie, avocatul eparhial;

p) analizează plângerile în legătură cu disputele referitoare la administrarea financiară a comunitătilor bisericesti, parohiilor, mănăstirilor si altor organe;

q) informează Adunarea eparhială despre activitatea sa;

r) execută si publică hotărârile si îndrumările Adunării eparhiale;

s) aprobă hotărârile referitoare la înstrăinarea si îndatorarea proprietătilor mănăstiresti;

s) hotărăste suspendarea membrilor Consiliului comunitătilor bisericesti, la propunerea parohului competent sau la hotărârea sa;

t) hotărăste în numele Adunării eparhiale referitor la cazurile care necesită luarea de hotărâri între sedintele ordinare ale Adunării eparhiale si le înaintează acesteia spre aprobare.

Art. 116. - Arhiereul eparhiot opreste îndeplinirea hotărârilor Consiliului eparhial de conducere care nu sunt în concordantă cu principiile si învătătura Bisericii Ortodoxe, ale străvechilor canoane, ale Constitutiei B.O.S., ale prezentului statut ori cu interesele esentiale ale Bisericii. O astfel de hotărâre o înapoiază, pentru o nouă revizuire, Consiliului eparhial de conducere. Dacă Consiliul eparhial de conducere adoptă din nou aceeasi hotărâre, atunci arhiereul înaintează cazul respectiv Adunării eparhiale spre examinare, iar după aceea, dacă este necesar, Sfântului Sinod arhieresc pentru hotărâre definitivă.

Art. 117. - Arhiereul eparhiot poate, în cazurile de necesitate, pentru probleme eparhiale importante, să convoace Consistoriul bisericesc eparhial si Consiliul eparhial de conducere într-o sedintă comună pentru sfătuire si hotărâre.

 

SECTIUNEA a 5-a

Protopopul

 

Art. 118. - Protopopul este desemnat si eliberat de către arhiereul eparhiot.

Art. 119. - Protopopul poate fi acel cleric care:

a) a absolvit o scoală teologică medie sau superioară;

b) s-a dovedit râvnitor în îndeplinirea slujirii parohiale si a altor slujiri bisericesti;

c) a petrecut cel putin 10 ani într-o slujire parohială sau altă slujire bisericească, iar dacă are o pregătire teologică superioară, atunci cel putin 5 ani.

Art. 120. - Functia protopopului este onorifică. În cadrul cheltuielilor extraordinare pentru conducerea administratiei, protopopului i se poate stabili în cadrul bugetului eparhial recompensă anuală.

Art. 121. - Cheltuielile de transport ale protopopilor sunt achitate de către comunitătile bisericesti din protopopiatul său.

Art. 122. - Protopopului i se poate da un ajutor cleric, care, după nevoie, ajută în toate problemele protopopiatului, precum si în treburile administrative. Ajutoarele sunt numite si eliberate de către arhiereul eparhiot.

Art. 123. - Protopopul îndeplineste următoarele atributii:

a) supraveghează preotimea din protopopiatul său, dacă aceasta, prin predici juste si regulate, contribuie la cultivarea si educarea moral-religioasă a credinciosilor si prin comportamentul său general contribuie la întretinerea puritătii si a întăririi credintei ortodoxe;


b) supraveghează, întăreste si cultivă bunele obiceiuri si informează arhiereul eparhiot despre deprinderile rele si viciile din popor;

c) acordă propuneri arhiereului eparhiot pentru organizarea institutiilor bisericesti si de binefacere si spiritual-educative;

d) se îngrijeste de rânduiala si regularitatea Sfintelor slujbe;

e) se îngrijeste ca bisericile, după rânduială, să fie înzestrate cu lucrurile si obiectele necesare, iar birourile parohiale cu literatură oficială, adică tipărituri;

f) supraveghează preotimea în îndeplinirea îndatoririlor ei;

g) înlătură toată neîntelegerile dintre preoti, dezbate micile neîntelegeri dintre ei si îi împacă, iar pe cele mai ample le înaintează arhiereului eparhiot spre hotărâre;

h) vizitează cu regularitate, cel putin odată pe an, toate parohiile si comunitătile bisericesti din protopopiatul său si controlează activitatea lor, precum si situatia din arhivă;

i) la ordinul arhiereului eparhiot efectuează verificare în cazurile disciplinare si penale si în cele privind problemele administrative ale preotilor, comunitătilor bisericesti, birourilor parohiale si consiliilor, precum si în particular;

j) execută si comunică toate hotărârile, deciziile si dispozitiile arhiereului eparhiot si ale autoritătilor eparhiale tuturor unitătilor bisericesti si preotimii subordonate;

k) acordă preotilor subordonati concediu de până la 7 zile pe an, despre care informează arhiereul eparhiot, iar cererile pentru concedii mai îndelungate le înaintează, împreună cu părerea sa, arhiereului eparhiot;

l) stabileste înlocuitori temporari pentru preotii parohi absenti, bolnavi si decedati, până la pronuntarea dispozitiei arhiereului eparhiot;

m) la libera sa alegere si la cererea preotimii, cu aprobarea prealabilă a arhiereului eparhiot, convoacă preotimea la întâlniri frătesti;

n) înaintează raport anual, însotit de părerile si propunerile sale, arhiereului eparhiot si Adunării eparhiale, despre starea bisericilor si activitatea bisericesc-pastorală a preotilor, precum si despre activitatea sa proprie;

o) pregăteste programul Sfintelor slujbe din Postul Mare, precum Liturghiile darurilor mai înainte sfintite si îl comunică arhiereului eparhiot spre aprobare.

Art. 124. - Protopopul poate lipsi de la obligatiile sale cu înstiintarea si aprobarea arhiereului competent, care, în acest caz, îi stabileste un înlocuitor.

 

SECTIUNEA a 6-a

Preotul paroh

 

Art. 125. - Preotul paroh este persoana de parte bărbătească canonic hirotonită si asezată de către arhiereul eparhiot într-o parohie. El este întâistătătorul parohiei si al Comunitătii bisericesti. Potrivit învătăturii bisericesti el este părintele duhovnicesc si învătătorul turmei, precum si săvârsitorul rânduielilor liturgice stabilite de Biserică.

Art. 126. - Preotul paroh vietuieste în parohia sa, iar în afara ei numai cu aprobarea arhiereului eparhiot.

Art. 127. - Preotul paroh asezat într-o parohie sau Comunitate bisericească nu poate avea altă slujbă temporară sau definitivă decât numai slujirea în Biserică, fără aprobarea arhiereului eparhiot competent.

Art. 128. - Preotul paroh este numit provizoriu sau definitiv.

Art. 129. - Ca preot paroh definitiv este numit clericul care a petrecut în slujirea preotească sau diaconească cel putin 3 ani, a depus examenul practic sau este absolvit de acesta, de către arhiereu.

Art. 130. - Ca preot paroh provizoriu poate fi numită persoana care a absolvit o scoală teologică medie sau superioară si care nu are niciun fel de impedimente canonice pentru cinul preotesc.

Art. 131. - Arhiereul eparhiot asază preotul provizoriu într-o parohie prin confirmare, acolo unde situatia, la aprecierea arhiereului, o impune. Arhiereul, după necesitătile slujirii, poate înlătura sau înlocui preotul oricând.

Art. 132. - Preotul definitiv este numit ori desemnat de către arhiereul eparhiot.

Art. 133. - Preotul definitiv poate fi înlăturat de la parohie numai de către arhiereul eparhiot, la cererea preotului, în urma demisiei sale ori în urma sentintei Consistoriului bisericesc eparhial.

Art. 134. - Acolo unde există mai multi preoti pe lângă o Biserică, arhiereul eparhiot asază pe unul dintre ei ca proestos al Bisericii si care este responsabil de rânduiala din Biserică si birou.

Art. 135. - Arhiereul eparhiot poate suspenda, până la pronuntarea sentintei Consistoriului bisericesc eparhial, fiecare preot, dacă pentru aceasta există motive. Cazurile de acest gen se vor socoti urgente, iar Consistoriul bisericesc eparhial este dator a le rezolva în cursul unui an.

Art. 136. - Preotul suspendat primeste jumătate din retributia sa normală, iar restul i se achită loctiitorului.

Art. 137. - Postul preotului paroh devine vacant:

a) prin deces;

b) în cazul preotului definitiv, prin transferul la cerere sau prin hotărârea Consistoriului bisericesc eparhial;

c) în cazul preotului provizoriu, prin hotărârea arhiereului eparhiot;

d) prin pierderea functiei în baza unei sentinte;

e) prin demisia obisnuită din functie.

Art. 138. - (1) Preotul nu poate părăsi datoria sa parohială fără aprobarea arhiereului său eparhiot.

(2) El este obligat să anunte Comunitatea bisericească cu cel putin o lună înainte despre intentia sa. Comunitatea bisericească nu poate elibera din functie preotul si nici nu poate aduce altul în locul său.

Art. 139. - Preotul este dator ca înainte de părăsirea parohiei să predea în bună stare succesorului său sau, după cum stabileste arhiereul eparhiot, matricolele bisericesti si celelalte registre bisericesti parohiale, precum si inventarul bisericesc pe care l-a manipulat.

Art. 140. - Arhiereul eparhiot supraveghează activitatea preotului paroh personal, prin protopop sau prin Consistoriul bisericesc eparhial. Preotul este răspunzător pentru activitatea sa exclusiv arhiereului eparhiot.

Art. 141. - Toate reclamatiile si plângerile comunitătilor bisericesti si particulare împotriva preotului paroh, precum si ale preotului paroh împotriva Comunitătii bisericesti trebuie prezentate arhiereului eparhiot pentru a fi analizate. Acesta, după voia sa, le rezolvă singur ori predă cazul Consistoriului bisericesc eparhial spre procedură.

Art. 142. - Preotului paroh nu îi este permis, fără acordul preotului competent sau fără dispozitia arhiereului eparhiot în situatii extraordinare, să săvârsească slujbe într-o parohie străină.

Art. 143. - Comunitatea bisericească, în sine, nu poate permite niciunui membru al ei ca acesta, după bunul plac, să aducă alt preot pentru săvârsirea Sfintelor slujbe. Încălcarea acestei reguli poate atrage pedeapsa excluderii din rândul membrilor Comunitătii bisericesti si procedură disciplinară din partea Consistoriului bisericesc eparhial.


Art. 144. - Îndatoririle preotului paroh sunt următoarele:

a) să slujească Sfânta Liturghie si Sfintele slujbe;

b) să predice cu regularitate Cuvântul lui Dumnezeu si să îi învete pe enoriasii săi în Biserică si în fiecare alt loc favorabil;

c) prin exemplul vietii personale si de familie, să slujească parohienilor ca exemplu;

d) să cerceteze cu râvnă bolnavii prin case si spitale si să le acorde mângâiere sufletească si Sfintele Taine;

e) să tină evidenta în registrele matricole, Registrul de evidentă a familiilor, Cronica parohiei si Inventarul bisericii;

f) să se îngrijească de frumusetea, rânduiala si curătenia Bisericii;

g) să aibă grijă de biblioteca Bisericii;

h) să emită extrase în formă legală, cu stampila parohiei;

i) să participe la lucrarea Comunitătii bisericesti, a Comitetului de conducere si a organizatiilor din cuprinsul sferei sale de activitate, acordându-le îndrumările necesare pentru activitate;

j) să desemneze si să elibereze paraclisierii si cântăretii, să îi îndrume, conducă si să îi supravegheaze în activitatea lor;

k) să supravegheze activitatea tuturor celor ce slujesc în Biserică, pentru ca Sfintele slujbe să fie săvârsite cu vrednicie si evlavie;

l) să înainteze raport anual despre activitatea sa arhiereului competent;

m) să stimuleze construirea clădirilor necesare Comunitătii bisericesti,

n) să se îngrijească de avansarea Comunitătii bisericesti;

o) să conducă întregul program educativ al parohiei. În această lucrare îl ajută personalul Comunitătii bisericesti care este numit de arhiereu, la propunerea parohului. Îndrumările despre executarea programului crestin-educativ se găsesc în „Regulamentul despre educatia crestină” publicat de către Adunarea eparhială.

Art. 145. - (1) Drepturile ce revin parohului sunt:

a) salariu lunar si beneficiile; minimul său va fi identic celui care este stabilit de către Consiliul eparhial de conducere;

b) cazare corespunzătoare cu încălzire, iluminare, apă curentă si telefon de serviciu si mijloace media sau echivalentul corespunzător în bani;

c) două treimi contributie pentru asigurarea de pensie, asigurarea medicală în întregime pentru el si membrii familiei sale, copiii minori, până ce acestia îsi termină studiile, inclusiv până la împlinirea de către copil a vârstei de 23 de ani, precum si beneficii de invaliditate;

d) adaos corespunzător pentru cheltuielile de întretinere a masinii si călătoriile de serviciu;

e) veniturile de la icoana-prăznicar si Sfântul Epitaf;

f) plata concediului anual pentru preotii activi în biserică. (2) Concediul anual va fi acordat preotilor activi după cum urmează:

a) două săptămâni de concediu anual de la primul până la al cincilea an al slujirii preotesti;

b) 3 săptămâni concediu anual de la al saselea până la al cincisprezecelea an al slujirii preotesti;

c) 4 săptămâni de concediu anual de la al saisprezecelea an al slujirii până mai departe.

Art. 146. - Comunitatea bisericească nu poate micsora veniturile, adică drepturile care apartin preotului, fără aprobarea arhiereului eparhiot si a Consiliului eparhial de conducere.

Art. 147. - În caz de boală, preotul paroh primeste drepturile sale ce îi revin până când asigurarea de invaliditate nu preia obligatia. Înlocuitorul pe timpul bolii este stabilit de arhiereul eparhiot, iar plata îi este asigurată de Comunitatea bisericească.

Art. 148. - În cazul decesului preotului paroh, Comunitatea bisericească va achita familiei acestuia drepturile ce i se cuvin timp de două luni. Comunitatea bisericească nu poate refuza dreptul de locuintă familiei preotului decedat, cel putin două luni de la data decesului.

Art. 149. - Fiecare preot este dator a fi membru al fondului preotesc de pensii, precum si al asigurării de pensie, în conformitate cu deciziile amintitului program, întrucât există un astfel de fond pe lângă Episcopie.

Art. 150. - Taxele pentru principalele slujbe parohiale, precum cununia, înmormântarea, parastasul si altele asemenea lor, vor fi stabilite de Comunitatea bisericească în regulamentul său, conform situatiilor din parohie. Cota-parte din aceste taxe ce va reveni preotului va fi stabilită de fiecare Comunitate bisericească în acord cu parohul.

Art. 151. - Preotul paroh nu poate lipsi din parohie mai mult de două zile consecutive fără stirea arhiereului eparhiot si fără aprobarea protopopului.

Art. 152. - Preotul paroh poate lipsi din parohie numai cu aprobarea arhiereului eparhiot. Pentru absenta de o săptămână îsi va găsi înlocuitor, în primul rând dintre preotii sârbi. În cazul absentei mai îndelungate, se va adresa arhiereului pentru înlocuitor. Întrebările referitoare la acest subiect preotii sunt datori a le rezolva reciproc, în spiritul dispozitiilor B.O.S.

 

SECTIUNEA a 7-a

Diaconul

 

Art. 153. - Diaconii sunt acele persoane de parte bărbătească care sunt hirotonite în treapta de diacon si desemnate de către arhiereul eparhiot pentru o slujire definită în Biserică.

Art. 154. - Orice parohie sau Comunitate bisericească poate avea diacon. În mod obligatoriu au diaconi catedralele episcopale si acele biserici pentru care stabilesc autoritătile eparhiale competente.

Art. 155. - Diaconii sunt obligati a ajuta în conducerea administratiei bisericesti si sunt subordonati parohului lor, conform cinului preotesc.

Art. 156. - Diaconul este desemnat si eliberat de obligatii de către arhiereul eparhiot, în mod asemănător ca si preotii provizorii.

Art. 157. - Anii petrecuti în slujirea diaconească sunt recunoscuti ca ani petrecuti în slujirea preotească.

Art. 158. - Drepturile ce se cuvin diaconului sunt stabilite de către arhiereul eparhiot.

Art. 159. - Pe lângă drepturi, diaconii primesc si o parte din veniturile de la slujbele bisericesti, la fel ca si preotii parohi.

 

SECTIUNEA a 8-a

Parohia

 

Art. 160. - Parohia este comunitatea cultică organizată a persoanelor ortodoxe în cuprinsul unui anumit teritoriu si care se află sub conducerea duhovnicească a unui preot paroh. Este comunitatea duhovnicească a persoanelor unite în credinta în Hristos, în rugăciune, în Sfintele Taine, în învătătura crestină si în rânduiala bisericească. Scopul Comunitătii bisericesti este acela de a se ajuta credinciosii între ei, stimulându-se spre mântuire prin participarea la Sfintele Taine, activitatea misionară, viată crestinească exemplară si fapte crestinesti bune.

Art. 161. - Credinciosii Bisericii apartin acelei parohii pe al cărui teritoriu locuiesc.


Art. 162. - Parohiile noi se înfiintează în modul următor:

a) credinciosii ortodocsi sârbi care doresc să organizeze o parohie sunt obligati mai întâi să înainteze o cerere semnată arhiereului eparhiot pentru acordarea permisiunii de înfiintare;

b) cererea trebuie să cuprindă suficiente dovezi din care să rezulte că parohia se poate întretine în acel loc;

c) după primirea cererii, arhiereul sau reprezentantul său va cerceta posibilitătile si conditiile si va adopta hotărârea dacă există un număr suficient de credinciosi, precum si posibilităti materiale pentru formarea unei noi parohii;

d) dacă arhiereul acordă permisiunea pentru organizarea parohiei, el va acorda si documentul oficial de înfiintare si va numi preotul slujitor în parohie.

Art. 163. - Parohia dispune de propriile registre matricole, registre de evidentă si alte registre prescrise, precum si stampilă proprie.

Art. 164. - Stampila parohială o păstrează preotul paroh si toate documentele vor fi eliberate cu stampilă. Pentru păstrarea secretului documentelor bisericesti preotul este dator a le prezenta pentru inspectie numai autoritătilor ierarhice sau unei anumite persoane.

Art. 165. - Preotul paroh este dator a tine Registrul de evidenta a tuturor familiilor din parohia sa, cu următoarele date care se referă la fiecare enorias:

a) numele de botez si prenumele;

b) ocupatia;

c) ziua si locul botezului;

d) ziua si locul cununiei;

e) date complete despre familie - sotia si copiii;

f) data primirii în parohie;

g) Patronul casei;

h) adrese, numărul de telefon si e-mail-lul;

i) ziua si anul decesului.

Art. 166. - Membru al parohiei este credinciosul B.O.S. care locuieste pe teritoriul parohiei si care este înregistrat în Registrul de evidenta familiilor ce se păstrează la preotul paroh. Membrul parohiei vietuieste după învătătura Bisericii Ortodoxe, se supune disciplinei si regulilor Bisericii si ajută cu regularitate parohia sa.

Art. 167. - Atunci când un membru trece dintr-o parohie în alta, preotul paroh îi va acorda adeverintă de trecere semnată, ce va contine toate datele, si care se va preda parohului din noua parohie.

Art. 168. - Persoanele de încredere sunt asezate de către arhiereul eparhiot si prin preotul paroh sunt direct răspunzătoare arhiereului eparhiot pentru conducerea parohiei.

Art. 169. - Proprietatea parohiei este administrată de Consiliul Comunitătii bisericesti sau de către persoanele de încredere, după regulile prezentului statut.

Art. 170. - Parohia are biserica sa parohială. Mai multe parohii pot avea biserica lor comună. Dacă într-o parohie sunt mai multe biserici, numai una este parohială, celelalte fiind filiale.

Art. 171. - Arhiereul eparhiot, în întelegere cu Consistoriul bisericesc eparhial si Consiliul eparhial de conducere, ia hotărâri despre înfiintarea de noi parohii, precum si despre desfiintarea si modificarea teritorială a parohiilor existente. Despre aceasta anuntă Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

Art. 172. - În cazul în care parohia s-a stins, arhiereul eparhiot si Adunarea eparhială pot declara parohia ca fiind stinsă.

Art. 173. - Proprietatea parohiei stinse trece în favoarea Episcopiei.

Art. 174. - Biserica si celelalte clădiri care alcătuiesc proprietatea parohiei vor fi folosite în slujba nevoilor cultice, educative, recreative si de binefacere ale parohiei. Averea parohiei este administrată si manipulată conform Statutului.

 

SECTIUNEA a 9-a

Comunitatea bisericească

 

Art. 175. - Comunitatea bisericească, denumită anterior Comunitatea bisericească-scolară, este comunitatea religioasă organizată a parohienilor în frunte cu preotul, în cuprinsul unui anumit teritoriu. Ea este condusă de membrii săi care sunt acceptati ca membri cu drepturi egale, conform prezentului statut.

Art. 176. - Comunitatea bisericească este formată din una sau mai multe parohii.

Art. 177. - Conditiile pentru organizarea de noi comunităti bisericesti sunt:

a) cererea adresată arhiereului eparhiot semnată de un număr de cel putin 40 de familii ortodoxe sârbe, care doresc înfiintarea Comunitătii bisericesti;

b) arhiereul eparhiot si Consiliul eparhial de conducere pot, după vointa lor, să aprobe cererea si cu un număr mai mic de 40 de familii;

c) atasat cererii se depun propunerea de buget si dovada surselor pentru veniturile din care se va întretine si va avansa Comunitatea bisericească.

Art. 178. - Arhiereul eparhiot, de comun acord cu Adunarea eparhială si cu Consiliul eparhial de conducere, aprobă înfiintarea de noi comunităti bisericesti si stabileste conditiile.

Art. 179. - Arhiereul eparhiot va acorda, după înfiintare, documentul oficial prin care va marca granitele Comunitătii bisericesti.

Art. 180. - Prezentul statut constituie documentul de bază al fiecărei Comunităti bisericesti.

Art. 181. - Patrimoniul Comunitătii bisericesti este alcătuit din toate bunurile mobile si imobile aflate în proprietatea sa, precum si proprietatea asupra unor fonduri, institutii si fundatii, pe care comunitătile bisericesti le-au dobândit prin mijloace proprii sau le-au primit în dar. Averea Comunitătii bisericesti serveste în scopuri bisericesti, religios-educative si de binefacere ale comunitătilor respective.

Art. 182. - Administrarea directă a averii Comunitătii bisericesti revine Consiliului Comunitătii bisericesti, sub directa supraveghere a Consiliului eparhial de conducere si a arhiereului eparhiot, conform prezentului statut.

Art. 183. - În cazul în care Comunitatea bisericească este deja stinsă, arhiereul eparhiot si Adunarea eparhială propun Consiliului patriarhal de conducere al B.O.S. desfiintarea unei astfel de comunităti bisericesti. Consiliul patriarhal de conducere al B.O.S. confirmă desfiintarea unei astfel de comunităti bisericesti. Averea unei astfel de comunităti bisericesti se pune la dispozitia Episcopiei.

Art. 184. - Comunitatea bisericească poate exista si atunci când în cuprinsul ei nu mai există niciun credincios.

Art. 185. - Dacă Comunitatea bisericească nu mai are posibilitatea de a întretine preotul paroh si Biserica ori nu poate îndeplini conditiile existentei sale, Consistoriul bisericesc eparhial împreună cu Consiliul eparhial de conducere si arhiereul eparhiot pot anexa o astfel de comunitate bisericească uneia învecinate sau o pot da spre administrare acesteia, adică spre purtare de grijă.

Art. 186. - Membrii cu drepturi depline ai Comunitătii bisericesti sunt persoanele care, după părerea preotului paroh îndeplinesc obligatiile duhovnicesti si materiale fată de Biserică si Comunitatea bisericească si care prin exemplul vietii lor îndeplinesc si alte conditii necesare pentru a fi membru în Comunitatea bisericească.


Art. 187. - Pe lângă obligatiile financiare, pentru a fi membru în Comunitatea bisericească, fiecare membru trebuie să îndeplinească si următoarele conditii:

a) să fie membru al parohiei respective, să trăiască pe teritoriul ei, în afară de cazul dacă este absolvit de această conditie din partea arhiereului eparhiot;

b) să fie în vârstă de minimum 18 ani;

c) să trăiască viată exemplară, conform învătăturii Bisericii sale Ortodoxe.

d) să fie pregătit ca în orice vreme să apere interesele B.O.S. si ale Ortodoxiei în general;

e) să participe cu regularitate la sfintele slujbe bisericesti;

f) să primească cu regularitate Sfintele Taine ale Spovedaniei si Împărtăsaniei si să îndeplinească celelalte îndatoriri crestinesti prescrise de Biserică;

g) să respecte dispozitiile si hotărârile autoritătilor eparhiale si ale organelor B.O.S.;

h) să fie pregătit a depune jurământul prescris pentru membrii Comunitătii bisericesti.

Art. 188. - În rândul membrilor Comunitătii bisericesti nu poate fi primit:

a) cel ce îsi mentine calitatea de membru într-o altă religie sau într-o altă parohie ortodoxă care infirmă competenta ori autoritatea bisericească a Episcopiei;

b) cel care neglijează ori încalcă legile morale ale Bisericii;

c) cel care lucrează împotriva Bisericii, Episcopiei si Ortodoxiei;

d) cel care este membru constant al unei alte Comunităti bisericesti.

Art. 189. - Fiecare membru al Comunitătii bisericesti, care nu mai poate îndeplinii conditiile de a fi membru, poate fi exclus din rândul Comunitătii bisericesti.

Art. 190. - Persoana care doreste să devină un membru nou al Comunitătii bisericesti depune cerere de primire ca membru. Cererea cuprinde datele necesare stabilite de către Episcopie, astfel ca parohul si Consiliul de conducere să poată evalua calificativele celui ce roagă a fi primit în rândul membrilor.

Art. 191. - Cererea de primire în rândul membrilor Comunitătii bisericesti este semnată de subsemnat si de 2 membri cu drepturi depline ai comunitătii respective, care îl cunosc si pot să îl recomande pentru a fi primit ca membru.

Art. 192. - Cererea este analizată de Consiliul Comunitătii bisericesti la următoarea întrunire si, de comun acord cu preotul, adoptă hotărârea.

Art. 193. - Persoana care nu este primită ca membru are dreptul de a adresa în scris plângere Consiliului eparhial de conducere în timp de 14 zile din ziua în care a primit hotărârea Comunitătii bisericesti.

Art. 194. - Hotărârea Consiliului eparhial de conducere referitoare la plângere este definitivă si obligatorie pentru ambele părti.

Art. 195. - După primirea în rândul membrilor, noul membru va depune în Biserică, înaintea preotului, următorul jurământ:

„Eu, (numele si prenumele), jur pe Atotputernicul Dumnezeu si pe onoarea mea, ca si crestin ortodox, că voi respecta, asculta, îndeplini si apăra Sfintele canoane, legile, traditiile, regulile si dispozitiile Sfintei Biserici Ortodoxe si ale Arhiereului meu eparhiot si ca membru al Comunitătii bisericesti ortodoxe sârbe (denumire) din (denumirea localitătii) voi îndeplini cu regularitate si râvnă toate îndatoririle si obligatiile prescrise de Statutul Eparhiei Ortodoxe Sârbe de Timisoara, regulamentele si dispozitiile Comunitătii bisericesti. Accept competenta Consistoriului bisericesc eparhial si recunosc toate deciziile sale, cu conditia de a putea depune plângeri în baza acestui statut, care poate fi schimbat în timp. Asa să îmi ajute Dumnezeu.”

Art. 196. - Noii membri devin membri cu drepturi depline după 6 luni. După aceea, dacă nu este altfel prevăzut de regulile Bisericii, dobândesc drepturi ca si vechii membri.

Art. 197. - Calitatea de membru într-o Comunitate bisericească ortodoxă este recunoscută în toate comunitătile bisericesti în tot cuprinsul B.O.S. Ea se transmite odată cu schimbarea locului de domiciliu al membrului. Dacă membrul trece dintr-o Comunitate bisericească în alta trebuie să prezinte noii Comunităti bisericesti recomandare scrisă din partea vechii Comunităti bisericesti, care va si confirma statutul acestuia. După primirea acesteia, conducerea îl va primi ca membru.

Art. 198. - Comitetul de conducere al Comunitătii bisericesti poate exclude fiecare membru care pierde însusirile cerute pentru a fi membru.

Art. 199. - Persoana exclusă are dreptul de a se plânge Consiliului eparhial de conducere în termen de 14 zile în ziua în care primeste hotărârea de excludere. Plângerea se depune la Consiliul eparhial de conducere, prin Comunitatea bisericească.

Art. 200. - Hotărârea Consiliului eparhial de conducere este definitivă si obligatorie pentru ambele părti.

Art. 201. - Comunitatea bisericească este condusă de Consiliul bisericesc, propus de către preot, cu părerea protopopului în competentă, si numit de Consiliul eparhial de conducere.

Art. 202. - Dispozitiile prevăzute de art. 190, 195 si 197, referitoare la conditiile de a deveni membru al Comunităti bisericesti, vizează numai persoanele care doresc să devină membri ai Comunitătii bisericesti după intrarea în vigoare a prezentului statut.

 

SECTIUNEA a 10-a

Consiliul Comunitătii bisericesti

 

Art. 203. - Comunitatea bisericească este condusă de către Consiliul bisericesc, propus de preot, cu părerea protopopului în competentă, si numit de Consiliul eparhial de conducere.

Art. 204. - Consiliul Comunitătii bisericesti este organul de conducere al Comunitătii bisericesti în problemele administratiei proprietătii.

Art. 205. - Poate deveni membru al Consiliului Comunitătii bisericesti cel ce împlineste conditiile pentru a fi membru al Comunitătii bisericesti si care si-a achitat îndatoririle sale financiare în întregime pentru anul trecut.

Art. 206. - Sedinta Consiliului Comunitătii bisericesti este anuală, semestrială sau extraordinară.

Art. 207. - Hotărârea referitoare la ordinea de zi, precum si la data si locul tinerii sedintei este adusă de parohul cu competentă în acest sens, în acord cu presedintele Comunitătii bisericesti. Propunerea pentru ordinea de zi se adoptă la sedintă.

Art. 208. - Invitatia în scris, cu propunerea pentru ordinea de zi, o trimite parohul tuturor membrilor Consiliului bisericesc cu 14 zile înainte de sedintă.

Art. 209. - Sedinta Consiliului Comunitătii bisericesti este deschisă de preotul paroh cu rugăciune. Consiliul acceptă ordinea de zi propusă. Toate propunerile adăugate pentru completarea ordinii de zi se trec la „Diverse”.

Art. 210. - Procesele-verbale ale sedintelor Consiliului Comunitătii bisericesti sunt semnate de toti membrii prezenti ai consiliului.

Art. 211. - Plenul sedintei nu va fi mai mic de o treime din numărul membrilor Consiliului Comunitătii bisericesti.

Art. 212. - Toate hotărârile Consiliului Comunitătii bisericesti se iau cu majoritatea de voturi a membrilor prezenti. În cazul voturilor împărtite, votul hotărâtor îl are parohul.


Art. 213. - La cererea autoritătilor eparhiale, Consiliul Comunitătii bisericesti este dator a convoca sedinta extraordinară.

Art. 214. - Pentru sedinta extraordinară, la care se rezolvă problemele înstrăinării, cumpărării de proprietăti bisericesti sau constructia de noi obiective, trebuie să se primească aprobarea Consiliului eparhial de conducere.

Art. 215. - Plenul pentru sedinta extraordinară este acelasi ca si pentru sedinta ordinară, exceptând cazul în care obiectul sedintei îl constituie cumpărarea, vânzarea ori îndatorarea proprietătii. În această situatie plenul îl constituie jumătate din numărul membrilor consiliului.

Art. 216. - În cazul în care nu există un număr suficient de membri în ziua sedintei, va fi convocată o altă sedintă în termen de 14 zile. Plenul acestei sedinte îl va alcătui numărul membrilor prezenti.

Art. 217. - Arhiereul eparhiot poate trimite delegatul său pentru a participa la fiecare sedintă.

Art. 218. - Din sedintă poate fi exclus, de către cel care prezidează, fiecare membru, în afară de paroh, care abuzează de dreptul său, provoacă dezordini si deranjează sedinta în lucrarea ei.

Art. 219. - Sedinta anuală a Consiliului Comunitătii bisericesti execută următoarele activităti:

a) adoptă ordinea de zi a sedintei;

b) adoptă raportul financiar al Comunitătii bisericesti si adoptă bugetul, înaintându-l Consiliului eparhial de conducere spre aprobare;

c) stabileste plătile si beneficiile pentru clerici si alt personal;

d) analizează propunerile pentru reparatii, întretinere si mărirea averii Comunitătii bisericesti;

e) lucrează în conformitate cu Constitutia B.O.S. si cu prezentul statut;

f) hotărăste despre toate lucrurile si propunerile care se referă la Comunitatea bisericească.

Art. 220. - Dacă, după aprecierea autoritătilor eparhiale, Consiliul Comunitătii bisericesti depăseste sfera sa de activitate ori împiedică îndeplinirea dispozitiilor autoritătilor eparhiale, atunci Consiliul eparhial de conducere poate anula o astfel de hotărâre.

 

SECTIUNEA a 11-a

Alte hotărâri referitoare la Consiliul Comunitătii bisericesti

 

Art. 221. - Consiliul Comunitătii bisericesti este alcătuit din:

a) preotimea din parohii;

b) presedintele;

c) vicepresedintele;

d) secretarul,

e) casierul;

f) contabilul;

g) un anumit număr de membri, iar pentru marile comunităti bisericesti cel mult 12 membri.

Art. 222. - Mandatul membrilor Consiliului Comunitătii bisericesti durează 6 ani.

Art. 223. - Membrii Consiliului Comunitătii bisericesti, numiti de către Consiliul eparhial de conducere, nu vor prelua îndatoririle până ce nu vor depune jurământul prescris.

Art. 224. - Membrii numiti în Consiliul Comunitătii bisericesti de către Consiliul eparhial de conducere depun următorul jurământ:

„Eu, (numele s i prenumele), jur pe Atottiitorul Dumnezeu si onoarea mea ca i crestin ortodox că voi respecta, asculta, îndeplini si apăra sfintele canoane, legile, traditiile, regulile si dispozitiile Sfintei Biserici Ortodoxe si ale Arhiereului meu eparhiot si ca membru al Comunitătii bisericesti ortodoxe sârbe

(denumire) din (denumirea localitătii) voi îndeplini cu regularitate si râvnă toate îndatoririle si obligatiile prescrise de Statutul Eparhiei, regulamentul si dispozitiile autoritătilor bisericesti. Sunt de acord a accepta competenta Consistoriului bisericesc eparhial. Mă angajez a-i respecta deciziile, cu conditia de a putea adresa plângeri în baza acestui Statut care poate fi schimbat în timp. Asa să-mi ajute Dumnezeu.”

Art. 225. - Candidati pentru a fi membri în Consiliul Comunitătii bisericesti pot fi cei care trăiesc după cele 10 Porunci dumnezeiesti si cele 9 Porunci bisericesti si primesc cu regularitate Sfintele Taine ale Împărtăsirii si Mărturisirii, precum si cei care trăiesc în credintă după cum învată Sfintele canoane ale Bisericii.

Art. 226. - Nimeni nu poate fi numit în Consiliul Comunitătii bisericesti dacă se află într-o căsătorie care nu este binecuvântată de Biserică.

Art. 227. - Membrii Consiliului Comunitătii bisericesti nu pot fi rude de sânge până la gradul al patrulea inclusiv, iar prin rudenia cuscriei ori rudenia religioasă prin botez până la gradul al doilea inclusiv. Consiliul eparhial de conducere poate face exceptie, întrucât împrejurările si necesitătile Comunitătii bisericesti o impun.

Art. 228. - Numirea în Consiliul Comunitătii bisericesti se face în următorul mod: parohul în competentă propune persoanele pentru numire si le înaintează Consiliului eparhial de conducere prin protopopul său. Protopopul înaintează propunerea parohului împreună cu părerea sa scrisă Consiliului eparhial de conducere pentru numirea persoanelor propuse. Consiliul eparhial de conducere îi poate numi pe fiecare dintre cei propusi si totodată poate să nu îi numească.

Art. 229. - Membrii propusi si numiti în Consiliul Comunitătii bisericesti depun jurământul în biserică la prima liturghie duminicală, după otpust. Jurământul este citit de către paroh, iar membrii numiti îl repetă după el. La sfârsit sărută Cinstita Cruce si Sfânta Evanghelie, parohul îi stropeste cu apă sfintită, iar ei semnează sub textul jurământului. Clericii nu depun acest jurământ, fiindcă l-au depus la hirotonia lor. La prima sedintă constituantă astfel numitul Consiliu alege din rândurile sale presedintele, vicepresedintele, secretarul si casierul. Parohul înaintează Consiliului eparhial de conducere procesul-verbal al acestei sedinte, pentru informare.

Art. 230. - Dacă, la aprecierea autoritătilor eparhiale, se constată că Consiliul unei Comunităti bisericesti nu îsi îndeplineste îndatoririle conform dispozitiilor Bisericii, Consiliul eparhial de conducere poate desemna persoane de încredere, care vor executa toate lucrurile Comunitătii bisericesti si care vor avea toate drepturile si îndatoririle, până ce Consiliul eparhial de conducere nu va stabili dacă situatia s-a normalizat si dacă se poate numi un nou Consiliu al Comunitătii bisericesti.

Art. 231. - Dacă, la aprecierea autoritătilor eparhiale, vreun membru al Consiliului Comunitătii bisericesti nu se supune ordinelor si dispozitiilor autoritătilor bisericesti superioare si împiedică executarea lor, Consiliul eparhial de conducere poate suspenda un astfel de membru al Consiliului Comunitătii bisericesti, acordând îndrumări necesare pentru înlocuire.

Art. 232. - Consiliul eparhial de conducere poate, la cererea Consiliului Comunitătii bisericesti, exclude membrul care îsi neglijează îndatoririle sale si fără motiv întemeiat nu participă la 3 sedinte consecutive.

Art. 233. - Consiliul Comunitătii bisericesti este convocat de preot si de presedinte, lunar sau la nevoie. În cazul în care autoritătile eparhiale vor cere tinerea sedintei, parohul si presedintele sunt datori a convoca sedinta. În cazul dezacordului în privinta tinerii sedintei, parohul este dator a informa despre aceasta Consiliul eparhial de conducere.


Sedinta nu se poate tine fără prezenta parohului competent. O astfel de sedintă nu este validă si nici hotărârile ei.

Art. 234. - Plenul Consiliului Comunitătii bisericesti îl constituie majoritatea membrilor consiliului. Întrucât parohul părăseste sedinta, aceasta se întrerupe.

Art. 235. - Hotărârile Consiliului Comunitătii bisericesti se aduc prin majoritatea voturilor. În cazul voturilor egale, votul parohului este decisiv. Parohul are dreptul de derogare a părerii sale si dacă consideră că hotărârea Consiliului Comunitătii bisericesti nu este în concordantă cu interesele Bisericii, această hotărâre o înaintează Consiliului eparhial de conducere pentru decizie definitivă. Până atunci hotărârea Consiliului Comunitătii bisericesti nu poate fi pusă în aplicare.

Art. 236. - Membrii Consiliului Comunitătii bisericesti sunt colaboratorii si ajutoarele parohului în conducerea Comunitătii bisericesti. Consiliul Comunitătii bisericesti execută următoarele atributii:

a) reprezintă interesele Comunitătii bisericesti, atunci când necesitătile o impun;

b) apără interesele Comunitătii bisericesti în toate problemele;

c) execută hotărârile si ordinele autoritătilor eparhiale, precum si a înaltelor autorităti bisericesti;

d) desemnează si eliberează personalul slujitor;

e) propune modalitatea de plată a preotului si asigură plata la timp a drepturilor bănesti, la fel si a celorlalte drepturi ce îi revin;

f) păstrează inventarul obiectelor mobile si imobile ale Comunitătii bisericesti în biroul parohial si, la cererea protopopului, îl prezintă pentru inspectie;

g) se îngrijeste de mijloacele necesare pentru constructia si repararea bisericii si a altor obiective. În cazul unor actiuni mai mari, prezintă planul si devizul de constructie Consiliului eparhial de conducere pentru aprobare;

h) administrează averea Comunitătii bisericesti la impunerea Consiliului eparhial de conducere si rezolvă toate necesitătile Comunitătii bisericesti;

i) înaintează Adunării eparhiale documentele, potrivit art. 104 lit. h) din prezentul statut;

j) înaintează Consiliului eparhial de conducere copia procesului-verbal al sedintei anuale;

k) dacă episcopia nu asigură si nu înregistrează, atunci Consiliul Comunitătii bisericesti înregistrează preotul paroh la asigurările de pensie, invaliditate si de sănătate;

l) alcătuieste si înaintează Consiliului eparhial de conducere pentru analizare si aprobare raportul financiar anual si bugetul;

m) se îngrijeste de arhiva bisericească;

n) se îngrijeste a înfăptui bugetul Comunitătii bisericesti, aprobat de către Consiliul eparhial de conducere;

o) mentine curătenia si asigură cele necesare pentru reparatiile clădirilor bisericesti, le controlează cu regularitate si stabileste starea lor;

p) execută la timp plata contributiei eparhiale, precum si a celorlalte obligatii financiare către Episcopie, după cum au fost reglementate acestea de Adunarea eparhială si de Consiliul eparhial de conducere;

q) stabileste taxele bisericesti si, prin protopop, le înaintează Consiliului eparhial de conducere spre aprobare;

r) se îngrijeste de îndeplinirea prescriptiilor Constitutiei B.O.S. si ale prezentului statut, a regulamentelor Bisericii, precum si de toate îndrumările autoritătilor eparhiale;

s) apără demnitatea si onoarea preotului paroh si nu pretinde nimic din ceea ce ar diminua reputatia sa.

Art. 237. - Parohul si presedintele Comunitătii bisericesti sunt reprezentantii ei legali în fata autoritătilor, atât civile, cât si bisericesti. Ei convoacă Consiliul Comunitătii bisericesti la sedinte, prezintă cazurile pentru a fi discutate, le supun votului si prezintă hotărârile. Se îngrijesc ca la sedinte să domnească linistea si ordinea si ca toti membrii să respecte ordinea de zi.

Art. 238. - Vicepresedintele înlocuieste presedintele, dacă acesta este împiedicat a-si executa îndatoririle.

Art. 239. - Secretarul Consiliului Comunitătii bisericesti, care este de obicei parohul, redactează procesul-verbal al sedintei, păstrează stampila Comunitătii bisericesti, se îngrijeste de arhiva Comunitătii bisericesti si tine corespondenta.

Art. 240. - Casierul Comunitătii bisericesti consemnează veniturile si cheltuielile, primeste banii si contributiile. O sumă minimă, stabilită în bani, se păstrează în casa Comunitătii bisericesti, iar cealaltă parte se depune în contul Comunitătii bisericesti. Dreptul de a dispune de banii Comunitătii bisericesti îl au, împreună, parohul si casierul. Ei sunt responsabili de plata tuturor contributiilor eparhiale, precum si de achitarea tuturor îndatoririlor parohiale si ale Comunitătii bisericesti.

Art. 241. - Contabilul tine evidenta membrilor, primeste contributia de membru, o înregistrează în Registrul membrilor Comunitătii bisericesti si predă venitul parohului si casierului.

Art. 242. - Epitropul este desemnat de către Consiliul Comunitătii bisericesti. Epitropul nu este obligatoriu să fie si membru al Consiliului Comunitătii bisericesti. Datoria epitropului este ca, pe lângă celelalte, să fie prezent la Sfintele slujbe si să asculte îndrumările preotului.

Art. 243. - În cazul în care Consiliul eparhial de conducere cere, protopopul sau o persoană autorizată din cadrul Consiliului eparhial de conducere este obligat să execute verificarea activitătii financiare în cadrul comunitătilor bisericesti.

Art. 244. - Prin prezentul statut nu este prevăzută existenta niciunor membri de onoare, niciunor membri pe viată ai Consiliului Comunitătii bisericesti si niciunor presedinti de onoare ori pe viată.

Art. 245. - În cazul în care Consiliul eparhial de conducere constată lipsa conditiilor de păstrare si mentinere a bunurilor parohiei ori Comunitătii bisericesti, arhiereul eparhiot poate să dispună ca aceste bunuri să fie duse în altă parte unde există conditii.

 

SECTIUNEA a 12-a

Mănăstirile

 

Art. 246. - Mănăstirea este locul sfintit cu biserică si alte obiective, ca obste a persoanelor din cinul monahal, care sunt unite într-o comunitate duhovnicească si frătească, prin depunerea festivă a voturilor castitătii, sărăciei si ascultării si dedicate rugăciunii, muncii si care serveste unor scopuri duhovnicesti si de binefacere stabilite.

Art. 247. - Hotărârile care se referă la înfiintarea de noi mănăstiri de călugări sau/si de călugărite, precum si la unirea sau desfiintarea celor existente sunt luate de arhiereul eparhiot, care informează despre acestea Sfântul Sinod arhieresc, care acordă aprobarea finală.

Art. 248. - Pentru înfiintarea de noi mănăstiri trebuie să fie convins de existenta conditiilor morale si a mijloacelor materiale necesare pentru vietuirea normală a obstii si supravietuirea ei.

Art. 249. - Arhiereul eparhiot este autoritatea supremă asupra tuturor mănăstirilor din episcopia sa. El poartă de grijă ca viata mănăstirească să se desfăsoare după regulile si prescriptiile bisericesti.

Art. 250. - Staretul de mănăstire este desemnat de către arhiereul eparhiot.


Art. 251. - Proprietatea mănăstirii serveste necesitătilor obstii si ea este administrată de către aceasta sub supravegherea arhiereului eparhiot.

Art. 252. - În cazul în care Consiliul eparhial de conducere constată lipsa conditiilor de păstrare si mentinere a bunurilor mănăstiresti, arhiereul eparhiot poate să dispună ca aceste bunuri să fie duse în altă parte unde există conditii.

 

SECTIUNEA a 13-a

Organizatii eparhiale ajutătoare

 

Art. 253. - Organizatiile eparhiale ajutătoare sunt acele organizatii necesare Episcopiei pentru ca aceasta să îsi îndeplinească scopurile.

Art. 254. - Toate organizatiile eparhiale ajutătoare au regulamentul lor, aprobat de către arhiereul eparhiot.

Art. 255. - Fiecare organizatie eparhială ajutătoare este datoare a ajuta Episcopia în modul în care aceasta îl consideră necesar.

Art. 256. - Fiecare organizatie eparhială ajutătoare trebuie să fie recunoscută si aprobată de Episcopie înainte de înfintarea ei si trebuie să fie sub controlul direct al Episcopiei.

Art. 257. - Organizatiile ajutătoare pot fi formate pe lângă fiecare Comunitate bisericească pentru realizarea scopurilor necesare, precum scoli bisericesti, asociatii ale femeilor ortodoxe sârbe, coruri, grupări ale tinerilor, cluburi ale bărbatilor ori femeilor.

Art. 258. - Organizatiile ajutătoare de pe lângă comunitătile bisericesti sunt obligate a ajuta Comunitatea bisericească în eforturile ei pentru realizarea scopurilor si intentiilor.

Art. 259. - Regulile acestor organizatii trebuie aprobate de arhiereul eparhiot.

Art. 260. - Preotul paroh si Consiliul Comunitătii bisericesti sunt obligati a se îngriji ca fiecare dintre aceste organizatii ajutătoare să activeze în cadrul Statutului B.O.S. si învătăturii Bisericii.

Art. 261. - Preotul paroh va supraveghea si va acorda îndrumări tuturor organizatiilor, astfel încât activitatea lor să fie în conformitate cu învătătura Bisericii.

Art. 262. - Fiecare membru al parohiei, în locurile unde există organizatii ajutătoare, poate adera la acestea în conditiile regulilor proprii acestora. Arhiereul eparhiot stabileste excepiile.

 

CAPITOLUL V

Delicte bisericesti

 

Art. 263. - Delictele bisericesti fată de canoanele si prescriptiile bisericesti, săvârsite de către preotimea ambelor cinuri si de către credinciosi, sunt cercetate si judecate de arhiereul eparhiot si de Consistoriul bisericesc eparhial, fiecare în sfera sa de competentă.

Art. 264. - Arhiereul eparhiot poate judeca delictele bisericesti conform obligatiei functiei sau în baza plângerii depuse. Consistoriul bisericesc eparhial poate cerceta si judeca delictele bisericesti în baza plângerii scrise ori în baza îndrumărilor arhiereului eparhiot. Consistoriul bisericesc eparhial nu are în competenta sa initierea cercetării delictului bisericesc conform obliga Î iei functiei.

Art. 265. - În privina tuturor delictelor bisericesti, arhiereul eparhiot hotărăste dacă asa-zisul delict se încadrează în competenta sa, dacă nu, atunci înaintează cazul Consistoriului bisericesc pentru cercetare si judecată.

Art. 266. - Delictele care, conform canoanelor s i prescriptiilor bisericesti, sunt cercetate si judecate de arhiereu i de Consistoriul bisericesc eparhial sunt:

1. pentru clericii ambelor cinuri:

a) fapte îndreptate împotriva credintei si învătăturii Bisericii, precum si a rânduielii bisericesti;

b) comportament care nu este demn de cinul si conditia preotească;

c) neîndeplinirea, adică săvârsirea cu nepăsare a îndatoririlor de slujire, a îndatoririlor preotesti si a dispozitiilor legale a autoritătilor bisericesti superioare;

d) insultele si calomniile pe care un cleric le aduce altui cleric;

e) obtinerea pe nedrept a recompensei neregulamentare pentru sfintele slujbe;

f) dezbaterea si criticarea în timpul predicilor a legilor si dispozitiilor organelor bisericesti competente si a procedurilor lor;

2. pentru credinciosi:

a) fapte îndreptate împotriva credintei si învătăturii Bisericii si a rânduielii bisericesti;

b) fapte îndreptate împotriva moralei crestine.

Art. 267. - (1) Pedepsele pentru delictele bisericesti săvârsite de către clericii ambelor cinuri sunt următoarele:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) canonisirea - epitimie;

d) transferul într-un alt loc de slujire;

e) oprirea temporară de la săvârsirea lucrărilor sfinte, cel mult până la un an;

f) pierderea oficiului de paroh, respectiv a altei functii în Biserică;

g) oprirea pe tot timpul vietii de la săvârsirea lucrărilor sfinte; h) caterisirea,

i) caterisirea si excluderea din Comunitatea bisericească;

j) excluderea din monahism;

k) excluderea definitivă din Comunitatea bisericească si anatema.

(2) Pedepsele pentru delictele bisericesti săvârsite de către credinciosi sunt următoarele:

a) pierderea temporară a unor drepturi si onoruri în Biserică;

b) excluderea din Comunitatea bisericească pe o anumită perioadă de timp;

c) excluderea definitivă din Comunitatea bisericească si anatema.

Art. 268. - Pentru clericii ambelor cinuri pedepsele ca: avertismentul, dojana, canonisirea până la 15 zile si oprirea până la o lună de la săvârsirea lucrărilor sfinte sunt pronuntate de arhiereul eparhiot în competentă.

Art. 269. - Pedeapsa mutării în altă parte, oprirea mai mult de o lună de la săvârsirea lucrărilor sfinte si celelalte pedepse le pronuntă numai Consistoriul bisericesc eparhial competent.

Art. 270. - Pentru credinciosi, pedepsele ca pierderea temporară a unor drepturi si onoruri în Biserică, pe lângă avertisment, dojană si canonisire, le pronuntă arhiereul competent, iar celelalte pedepse Consistoriul bisericesc eparhial în competentă.

Art. 271. - Asupra pedepselor pronuntate de arhiereul eparhiot nu există dreptul de reclamatie. Ele sunt imediat executorii.

Art. 272. - Arhiereul eparhiot poate micsora pedeapsa pronuntată de Consistoriul bisericesc eparhial la jumătate din pedeapsa primită.

Art. 273. - Condamnatul poate face plângere scrisă Sfântului Sinod la fiecare sentintă adusă de Consistoriul bisericesc eparhial, în termen de 14 zile de la primirea sentintei. Nu există dreptul audierii în direct în fata Sfântului Sinod. Plângerea trebuie să fie adresată Sfântului Sinod prin arhiereul eparhiot.

Art. 274. - (1) Atunci când sentinta este pronuntată împotriva clericilor ambelor cinuri referitoare la caterisire, la caterisire împreună cu excludere din Comunitatea bisericească, la excludere din monahism, la excludere definitivă din Comunitatea bisericească - anatema ori pentru credinciosi prin excludere definitivă din Comunitatea bisericească - anatema, o astfel de hotărâre a Consistoriului bisericesc eparhial, în privinta pedepsei, se comunică conform obligatiei functiei Sfântului Sinod, care analizează documentele ce provin de la Consistoriul bisericesc eparhial.

(2) Dacă Sfântul Sinod nu este de acord cu hotărârea adusă de Consistoriul bisericesc eparhial, va înapoia cazul Consistoriului bisericesc eparhial împreună cu instructiunile sale pentru o nouă procedură.

(3) Dacă Consistoriul bisericesc eparhial adoptă aceeasi hotărâre, cazul se predă Sfântului Sobor arhieresc care va analiza documentatia ce provine de la Consistoriul bisericesc eparhial si care va lua hotărârea definitivă referitoare la condamnare. Cu ocazia acestei cercetări cel acuzat nu are dreptul de a depune noi documente ori a de se prezenta personal înaintea Sfântului Sinod sau a Sfântului Sobor arhieresc în timpul cercetării acestora asupra hotărârii Consistoriului bisericesc eparhial.

Art. 275. - Nimeni nu poate fi pedepsit prin sanctiune bisericească fără posibilitatea de a cunoaste acuzatia împotriva sa si fără posibilitatea de a răspunde la reclamatie.

Art. 276. - Dacă delictul este judecat de arhiereul eparhiot, acuzatul va avea posibilitatea de a răspunde la acuzatiile împotriva sa în scris sau verbal, asa după cum, prin dreptul său, va hotărî arhiereul eparhiot.

Art. 277. - Dacă acuzatia se dezbate în cadrul Consistoriului bisericesc eparhial, celui acuzat îi va fi predată copia reclamatiei si va avea posibilitatea de a se înfătisa în fata Consistoriului bisericesc eparhial ori personal ori prin înaintarea documentelor scrise. Dacă acuzatul alege să se prezinte personal înaintea Consistoriului bisericesc eparhial, atunci nu are dreptul la apărător legal.

Art. 278. - Consistoriul bisericesc eparhial poate aproba amânarea procedurii la cererea acuzatului prin dreptul său, dacă va considera că amânarea este necesară. Dacă acuzatul nu se prezintă personal sau în scris si dacă nu a cerut si nici nu i s-a aprobat amânarea procedurii, atunci Consistoriul bisericesc eparhial poate să rezolve cazul în absenta sa, fără altă înstiintare.

Art. 279. - Dacă împotriva clericului este adusă reclamatie pentru vina care, după aprecierea arhiereului eparhiot, a provocat sminteală în popor si serveste drept rusine cinului preotesc, atunci arhiereul eparhiot poate, imediat ce se efectuează ancheta, opri un astfel de cleric de la slujirea celor sfinte până la sedinta Consistoriului bisericesc eparhial.

Art. 280. - Arhiereul eparhiot poate dispune ca unui astfel de cleric să i se micsoreze, temporar, la jumătate drepturile ce i se cuvin.

Art. 281. - Cazurile de acest gen trebuie socotite ca urgente si Consistoriul bisericesc eparhial este dator să le rezolve cel târziu într-un un an.

Art. 282. - În cazul acuzatiei de abuz, de natură materială, cel acuzat poate fi eliberat din conducere până ce vina sa va fi definitiv cercetată si judecată.

Art. 283. - Pedeapsa opririi de la săvârsirea celor sfinte, indiferent de durată, atrage micsorarea drepturilor ce se cuvin cu până la jumătate, în timpul săvârsirii pedepsei, si aceasta în folosul înlocuitorului.

Art. 284. - Atunci când clericului de mir si monah îi este stabilită pedeapsa ca:

a) mutarea într-un alt loc de slujire;

b) oprirea temporară de la săvârsirea lucrărilor sfinte cel mult un an;

c) pierderea oficiului de paroh, respectiv a unei alte functii în Biserică,

atrage oprirea înaintării în rang si a drepturilor ce se cuvin pentru cel mult 3 ani, conform hotărârii autoritătilor bisericesti care au pronuntat pedeapsa.

Art. 285. - Atunci când clericul de mir sau monah este pedepsit prin mustrare, avertisment sau canonisire de două ori într-o perioadă de 2 ani consecutivi, în plus fată de pedeapsă, pierde dreptul înaintării în rang si drepturile ce i se cuvin pentru cel mult 3 ani, conform hotărârii autoritătilor bisericesti care au pronuntat pedeapsa.

Art. 286. - Dacă clericii ambelor cinuri, fiind în slujire bisericească, sunt condamnati la oprirea temporară sau permanentă de la slujirea lucrărilor sfinte, ei vor înceta a executa îndeplinirea functiilor lor în timpul duratei interdictiei. În această perioadă a interdictiei ei primesc jumătate din drepturile ce li se cuvin.

Art. 287. - Clericii care se află în serviciu de stat, imediat ce sunt condamnati la oprirea pe tot timpul vietii de a săvârsi cele sfinte, pierd functiile lor în Biserică.

Art. 288. - Ordinele despre delictele si pedepsele bisericesti se referă si la clericii pensionati, întrucât se pot aplica si asupra lor.

Art. 289. - Consistoriul bisericesc eparhial este competent în domeniul său si pentru controversele legate de căsătoria bisericească.

Art. 290. - Dacă unul dintre clericii ambelor cinuri sau unul dintre enoriasi a săvârsit vreo faptă penală, Arhiereul eparhiot sau Consistoriul bisericesc eparhial, pe lângă aplicarea unei pedepse disciplinare, va sesiza organele abilitate ale statului în vederea luării măsurilor legale care se impun, respectiv judecarea si pedepsirea vinovatilor.

Art. 291. - Îndrumătorul pentru activitatea Consistoriului bisericesc eparhial îl constituie „Regulamentele disciplinare si de procedură a B.O.S.”.

 

CAPITOLUL VI

Modificarea statutului

 

Art. 292. - Prezentul statut poate fi modificat numai cu două treimi din voturile celor prezenti, la sedinta ordinară sau extraordinară a Adunării eparhiale.

Art. 293. - Modificările din cadrul prezentului statut intră în vigoare după ratificarea lor de către Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S.

Art. 294. - Textul redactat în limba sârbă si cel redactat în limba română trebuie să fie identice în continut.

Art. 295. - Prezentul statut, ratificat de către Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S., intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 296. - După ratificarea prezentului statut, toate dispozitiile anterioare referitoare la Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timisoara nu vor fi valabile, dacă sunt în dezacord cu acest statut, în afară de faptul dacă este altfel exprimat prin prezentul statut.

Art. 297. - (1) Prezentul statut a fost redactat în conformitate cu legislatia română în vigoare:

a) Constitutia României, republicată;

b) Legea nr. 489/2006;

c) Constitutia B.O.S.;

d) Statutul B.O.S.;

e) regulamentele si codurile canonice ale Bisericii Ortodoxe. (2) Orice dispozitie contrară prezentelor prevederi legale este nulă de drept si nu produce efecte juridice.


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane

 

Având în vedere rapoartele depuse în temeiul art. 17 alin. 1 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, de Comisia pentru cetătenie, constituită potrivit art. 13 alin. 1 din aceeasi lege,

constatând îndeplinite conditiile prevăzute de art. 101 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 18 alin. 1 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă cererile de redobândire a cetăteniei române persoanelor care au avut această cetătenie si au solicitat redobândirea ei, cu mentinerea domiciliului în străinătate, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă cererile de redobândire a cetăteniei române persoanelor care au avut această cetătenie si au solicitat redobândirea ei, cu stabilirea domiciliului în România, prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul justitiei,

Theodor Cătălin Nicolescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 22 decembrie 2008.

Nr. 3.241/C.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

persoanelor care solicită redobândirea cetăteniei române, cu mentinerea domiciliului în străinătate

 

1. Albot Alexei, fiul lui Anton (născut la 16.01.1937 în localitatea Floresti) si Pelaghia, născut la data de 23 august 1961 în localitatea Ghindesti, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Hristo Botev nr. 25. (635/2004)

2. Baxanean Anghelina, fiica lui Catisev Andrei si Valentina (fiica lui Slavenco Constantin si Ana, născută la 13.12.1926 în localitatea Grigoriopol), născută la data de 27 iunie 1975 în localitatea Grigoriopol, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sipoteni, str. Stefan cel Mare nr. 202, raionul Călărasi. (14.058/2003)

3. Bejenari Angela, fiica lui Vanica Valerian (născut la 22.06.1934 în localitatea Dubăsari) si Olga, născută la data de 19 iulie 1969 în localitatea Molovata, judetul Dubăsari, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. N. Titulescu nr. 47, bl. 2, ap. 26. (771/2004) Copii minori: Bejenari Radu, născut la data de 29.05.1992, si Bejenari Aurelia, născută la data de 29.08.2001.

4. Bejenari Leonid, fiul lui Ilie (născut la 27.07.1935 în localitatea Dubăsari) si Ana, născut la data de 6 ianuarie 1966 în localitatea Molovata, judetul Dubăsari, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. N. Titulescu nr. 47, bl. 2, ap. 26. (772/2004)

5. Berco Tatiana, fiica lui Seica Nicolae (născut la 15.10.1919 în localitatea Ivanovca) s i Ana, născută la data de 9 octombrie 1965 în localitatea Mireti, judetul Hîncesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Ion Inculet nr. 25. (2.642/2003) Copii minori: Berco Maxim, născut la data de 27.07.1993.

6. Beschieru Ion, fiul lui Mihail (născut la 29.03.1937 în localitatea Soldănesti) si Maria, născut la data de 30 ianuarie 1963 în localitatea Sămăscani, judetul Soldănesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, bd. Mircea cel Bătrân nr. 17, bl. 1, ap. 8. (434/2004) Copii minori: Beschieru Andrian, născut la data de 7.12.1990.

7. Beschieru Viorica, fiica lui Ion (fiul lui Mihail, născut la 29.03.1937 în localitatea Soldănesti) si Valentina, născută la data de 24.02.1988 în localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, bd. Mircea cel Bătrân nr. 17, bl. 1, ap. 8. (434/2004)

8. Betisor Aliona, fiica lui Ion (fiul lui Nicolae, născut la 1.11.1925 în localitatea Cimislia) si Galina, născută la data de 21 februarie 1984 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Mit. Gurie Grosu nr. 1, ap. 56. (494/2004)

9. Betivu Marin, fiul lui Ion si Lidia (fiica lui Spînu Vasile, născut la 13.09.1924 în localitatea Bălti, si Maria), născut la data de 1 iulie 1978 în localitatea Ismail, Odesa, Ucraina, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, bd. Traian nr. 6, bl. 1, ap. 86. (514/2004)


10. Bivol Lucia, fiica lui Coadă Nicolae (fiul lui Efrosenia, născută la 21.12.1923 în localitatea Telenesti) si Elena, născută la data de 29 decembrie 1979 în localitatea Telenesti, judetul Telenesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. V. Belinski nr. 67, ap. 48. (3.867/2004) Copii minori: Bivol Cătălin, născut la data de 21.03.2005.

11. Bîrca Lilia, fiica lui Racu Ion (născut la 20.05.1928 în localitatea Telenesti) si Olga, născută la data de 26 iunie 1967 în localitatea Chitcanii Vechi, judetul Telenesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, bd. Cuza Vodă nr. 8, ap. 43. (2.824/2005) Copii minori: Bîrca Vadim, născut la data de 2.12.1991.

12. Bolocan Lazar, fiul lui Radu (născut la 22.01.1939 în localitatea Cupca) si Viorica, născut la data de 31 ianuarie 1968 în localitatea Cupca, raionul Hliboca, Cernăuti, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Cupca, raionul Hliboca, Cernăuti. (16.613/2003) Copii minori: Bolocan Ionut, născut la data de 19.05.1996.

13. Bublitchi Alexandra, fiica lui Doncila Gheorghe si Parascovia (născută la 27.04.1920 în localitatea Susleni), născută la data de 17 martie 1949 în localitatea Susleni, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, bd. Moscova nr. 22. (7.971/2003)

14. Bublitchi Victor, fiul lui Nicolae (născut în anul 1906 în localitatea Taul) si Ana, născut la data de 17 octombrie 1945 în localitatea Taul, judetul Donduseni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, bd. Moscova nr. 22, ap. 4. (7.967/2003)

15. Bublitchi Victoria, fiica lui Victor (fiul lui Nicolae si Ana, născută la 22.06.1910 în localitatea Taul) si Alexandra, născută la data de 21 mai 1975 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, bd. Moscova nr. 22, ap. 4. (11.071/2003)

16. Bulat Ghenadie, fiul lui Ion (fiul lui Constantin, născut la 1.01.1930 în localitatea Soroca) si Lidia, născut la data de 14 aprilie 1980 în localitatea Soroca, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în localitatea Soroca, Str. -la Renasterii nr. 28. (2.747/2004)

17. Burcă Victoria, fiica lui Boris si Vera (fiica lui Sandu Mihail, născut la 20.10.1915 în localitatea Fălesti), născută la data de 28 noiembrie 1976 în localitatea Telenesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Busuiocesti nr. 16, ap. 85. (268/2006)

18. Buzdugan Alexandru, fiul lui Alexandru (fiul lui Ion, născut la 7.01.1930 în localitatea Lăpusna) si Ludmila, născut la data de 26 iunie 1981 în localitatea Cociulia, judetul Cantemir, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cania, str. M. Eminescu 62, judetul Cantemir. (433/2006)

19. Camaev Iurie, fiul lui Ion si Nina (născută la 17.12.1933 în localitatea Ciocîlteni, raionul Telenesti), născut la data de 13 februarie 1964 în localitatea Orhei, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, Str. Unirii nr. 134, ap. 7. (807/2003) Copii minori: Camaeva Iana, născută la data de 22.12.2001.

20. Capatîna Vladislav, fiul lui Andrei si Elizaveta (fiica lui Isac si Alexandra, născută la 24.12.1923 în localitatea Pohorniceni), născut la data de 1 noiembrie 1970 în localitatea Orhei, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Potîrnichi nr. 46. (5.911/2003)

21. Caraus Ioana, fiica lui Stan Efim si Ana (născută la 15.08.1926 în localitatea Sadova), născută la data de 25 iunie 1954 în localitatea Scoreni, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, Str. Romană nr. 2, bl. 2, ap. 58. (138/2004)

22. Catană Pavel, fiul lui Pavel (fiica lui Alexandru si Sofia, născut la 19.09.1915 în localitatea Lăpusna) si Vasilisa, născut la data de 27 noiembrie 1976 în localitatea Tomai, judetul Leova, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Tomai, judetul Leova. (12.263/2003)

23. Cazacu Elena, fiica lui Constantin si Eleonora (născut la 21.08.1919 în localitatea Bălti), născută la data de 31 mai 1958 în localitatea Hîjdieni, judetul Glodeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, Str. Independentei nr. 14, bl. 2, ap. 36. (13.827/2003) Copii minori: Burcovschii Alexandru, născut la data de 4.06.1992.

24. Cătană Pavel, fiul lui Pavel si Ana (fiica lui Cojocaru Nicolae si Anastasia, născută la 30.11.1930 în localitatea Hîncesti), născut la data de 5 ianuarie 1980 în localitatea Cărpineni, judetul Lăpusna, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Hîncesti, Str. 31 August nr. 13. (4.980/2003)

25. Cernei Serghei, fiul lui Efim (născut la 17.09.1937 în localitatea Soroca) si Mihalcian Zinovia, născut la data de 2 mai 1971 în localitatea Redi-Ceresnovăt, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Slobozia, str. Lenina nr. 54, ap. 63. (8.896/2003)

26. Cernei Vera, fiul lui Rusu Ion (născut la 24.06.1927 în localitatea Buciumeni) si Ana, născută la data de 5 mai 1974 în localitatea Gherman, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. P. Zadnipru nr. 15, bl. 1, ap. 32. (3.672/2006) Copii minori: Cernei Andrei, născut la 14.10.1992, si Cernei Dana, născută la 14.10. 2004.

27. Chisaru Mihail, fiul lui Vasile (născut la 23.01.1930 în localitatea Bălti) si Ana, născut la data de 10 noiembrie 1951 în localitatea Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sîngerei, Str. Independentei 58, ap. 3. (420/2006)

28. Chitoroagă Natalia, fiica lui Grigore (fiul lui Chiril, născut la 11.04.1920 în localitatea Fălesti) si Lidia, născută la data de 30 septembrie 1982 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Truseni, str. Buiucani nr. 1, judetul Chisinău. (1.524/2004)

29. Cojusneanu Alexaandru, fiul lui Leon (născut în anul 1935 în localitatea Orhei) si Elena, născut la data de 3 mai 1966 în localitatea Chistelnita, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Grenoble nr. 165, bl. 1, ap. 52. (12.871/2003) Copii minori: Cojusneanu Nicolae, născut la data de 18.03.1993.

30. Cojusneanu Larisa, fiica lui Alexandru (fiul lui Leon, născut în anul 1935 în localitatea Orhei) si Ana, născută la data de 2 iulie 1989 în localitatea Cucioaia, judetul Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Grenoble nr. 165, bl. 1, ap. 52. (12.871/2003)


31. Coretchi Ana, fiica lui Gheorghe (născut la 5.04.1931 în localitatea Criuleni) s i Elena, născută la data de 21 aprilie 1975 în localitatea Bălăesti, judetul Criuleni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Sucevita nr. 22, bl. 2, ap. 24. (894/2004) Copii minori: Popescu Pavel, născut la data de 24.07.2001.

32. Cornescu Ana, fiica lui Ion (fiul lui Tudor, născut la 19.11.1921 în localitatea Cimislia) si Feodosia, născută la data de 24 martie 1983 în localitatea Cimislia, judetul Cimislia, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cimislia, str. Matei Cibotari nr. 3. (754/2004)

33. Covali Olga, fiica lui Igor si Galina (fiica lui Iurasco Petru, născut la 29.03.1931 în localitatea Ungheni, si Vasilisa), născută la data de 4 februarie 1985 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. St. Neaga nr. 26, bl. 4. (497/2004)

34. Cozmolici Nicolae, fiul lui Petru si Alexandra (fiica lui Pîrtac Nicolae si Maria, născută la 1.11.1919 în localitatea Năpădeni), născut la data de 21 august 1983 în localitatea Busila, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Busila, judetul Ungheni. (829/2004)

35. Damaschin Ghenadie, fiul lui Nicolae (fiul lui Petru, născut la 14.08.1913 în localitatea Lăpusna) si Maria, născut la data de 6 august 1968 în localitatea Mihailovca, judetul Cimislia, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cimislia, str. Mihai Eminescu nr. 44, ap. 33. (3.434/2004)

36. Damaschin Nina, fiica lui Bulancea Diomid (născut la 6.08.1929 în localitatea Ungheni) si Arghira, născută la data de 16 ianuarie 1966 în localitatea Cotireni, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Albisoara nr. 78, bl. 2, ap. 48. (728/2004)

37. Danila Vasile, fiica lui Iustin (născut la 1.06.1917 în localitatea Călăra s i) si Irina, născută la data de 27 martie 1947 în localitatea Onicani, judetul Călărasi, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, bd. Moscova nr. 20, bl. 3, ap. 103. (779/2004)

38. Dontul Maria, fiica lui Damaschin Vasile (născut la 2.07.1913 în localitatea Chisinău) si Ana, născută la data de 10 mai 1955 în localitatea Truseni, judetul Străseni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Truseni, Str. 1 Mai nr. 2. (974/2004)

39. Dreglea Octavian, fiul lui Leonid (fiul lui Olga, născută la 2.04.1935 în localitatea Cantemir) si Svetlana, născut la data de 22 decembrie 1981 în localitatea Filipeni, judetul Leova, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Hănăseni Noi, judetul Leova. (545/2004)

40. Driga Iurie, fiul lui Stefan si Elena (fiica lui Schiopu Leonid si Efrosinia, născută în anul 1918 în localitatea Cioburciu), născut la data de 7 octombrie 1983 în localitatea Cocieri, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Nicolae Milescu Spătaru nr. 23, ap. 259. (9.899/2003)

41. Erhan Ghenadie, fiul lui Valentin si Maria (fiica lui Guzun Gheorghe, născut la 6.04.1928 în localitatea Fundul Galbenei, judetul Hîncesti), născut la data de 14 ianuarie 1979 în localitatea Fundul Galbenei, judetul Hîncesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chisinău, Str. Voluntarilor nr. 12, bl. 2, ap. 28. (2.941/2006)

42. Erhan Maria, fiica lui Guzun Gheorghe (născut la 6.04.1928 în localitatea Fundul Galbenei, judetul Hîncesti) si Nadejda, născută la data de 2 septembrie 1953 în localitatea Fundul Galbenei, judetul Hîncesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, Str. Voluntarilor nr. 12, bl. 2, ap. 28. (2.943/2006)

43. Erhan Nicolae, fiul lui Andrei (fiul lui Efim, născut la 1.04.1911 în localitatea Străseni) si Elena, născut la data de 13 decembrie 1983 în localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Grătiesti, str. Cismele nr. 27. (2.782/2006)

44. Erhan Valentin, fiul lui Elena (născută la 28.08.1937 în localitatea Fundul Galbenei, judetul Hîncesti), născut la data de 27 aprilie 1957 în localitatea Fundul Galbenei, judetul Hîncesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Fundul Galbenei, judetul Hîncesti. (2.940/2006)

45. Funieru Eugenia, fiica lui Valeriu (fiul lui Vasile si Vera, născută la 18.04.1922 în localitatea Cojusna) si Alexandra, născută la data de 1 februarie 1983 în localitatea Cojusna, judetul Străseni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cojusna, judetul Străseni. (172/2004)

46. Glanzer Sherry, fiica lui Samy (născut la 1.09.1937 în localitatea Constanta) si Hedith, născută la data de 25 august 1975 în localitatea Petah Tikva, Israel, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, str. Meron 34, ap. 7, Mevaseret Tzion, cod 90805. (2.031/2005)

47. Gondiu Lucia, fiica lui Lesnic Dumitru (născut la 7.05.1917 în localitatea Edinet) si Eugenia, născută la data de 15 aprilie 1961 în localitatea Cepeleuti, judetul Edinet, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Mihai Sadoveanu nr. 28, ap. 12. (8.934/2003) Copii minori: Gondiu Cristian, născut la data de 11.09.1997.

48. Gorincioi Madina, fiica lui Mihail (fiul lui Stefan, născut la 20.05.1920 în localitatea Ungheni) si Tatiana, născută la data de 22 ianuarie 1978 în localitatea Ungheni, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova. (13.882/2003) Copii minori: Locules Mihail, născut la data de 24.06.2001.

49. Griciuc Cristina, fiica lui Iftodii Vasile si Anastasia (fiica lui Botan Afanasie si Stepanida, născută la data de 27.04.1931 în localitatea Chisinău), născută la data de 29 noiembrie 1976 în localitatea Cojusna, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Albisoara nr. 76, bl. 8, ap. 8. (6.916/2003) Copii minori: Griciuc Constantin, născut la data de 6.07.2001.

50. Grozav Veronica, fiica lui Ion (fiul lui Gheorghe, născut la 23.04.1910 în localitatea Chisinău) si Nina, născută la data de 23 aprilie 1980 în localitatea Truseni, judetul Străseni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Truseni, str. Constantin Stere nr. 31, judetul Chisinău. (2.254/2004)

51. Gutu Anatolii, fiul lui Dumitru (născut la 26.10.1932 în localitatea Trinca) si Maria, născut la data de 3 decembrie 1960 în localitatea Trinca, judetul Edinet, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trinca, raionul Edinet. (5.408/2003)

52. Guzun Nina, fiica lui Grubleac Stefan (născut la 1.07.1923 în localitatea Păscăuti, raionul Rîscani) si Maria, născută la data de 20 martie 1950 în localitatea Păscăuti, judetul Rîscani, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, Str. Trandafirilor nr. 11, bl. 1, ap. 37. (3.314/2006)


53. Hajdău Viorica, fiica lui Revenco Vasile (născut la 5.04.1929 în localitatea Curesnita, judetul Soroca) si Elena, născută la data de 20 octombrie 1964 în localitatea Curesnita, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. T. Mălai nr. 11. (4.199/2004)

54. Hariton Vasile, fiul lui Vasile (născut la data de 12.02.1922 în localitatea Costangalia, raionul Cantemir) si Ana, născut la data de 14 ianuarie 1957 în localitatea Costangalia, raionul Cantemir, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cahul, str. Ion Creangă nr. 23. (3.095/2006)

55. Lazu Eugeniu, fiul lui Mihail si Ecaterina (fiica lui Batog Tudor si Teodora, născută la 11.02.1916 în localitatea Peciste), născut la data de 9 martie 1980 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cornesti, str. Muzicescu nr. 26, ap. 25, judetul Ungheni. (12.400/2003)

56. Liciman Ghenadie, fiul lui Mihail si Elena (fiica lui Sarbei Petru, născut la 10.01.1919 în localitatea Limbenii Noi, raionul Glodeni si Ana), născut la data de 30 iulie 1974 în localitatea Limbenii Noi, raionul Glodeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Limbenii Noi, raionul Glodeni. (989/2004) Copii minori: Liciman Elena, născută la data de 22.08.2000, si Liciman Mihaela, născută la data de 19.11.2002.

57. Lisnic Victoria, fiica lui Vladimir (fiul lui Andrei, născut la 3.12.1928 în localitatea Serpeni si Maria) si Zinaida, născută la data de 19 iunie 1983 în localitatea Serpeni, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Serpeni, judetul Chisinău. (358/2003)

58. Lozinschi Alexandru, fiul lui Victor (fiul lui Alexandru, născut la 5.04.1913 în localitatea Călărasi) si Xenia, născut la data de 19 noiembrie 1983 în localitatea Călărasi, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Călărasi, str. Alexandru cel Bun nr. 60, ap. 28. (3.600/2006)

59. Luca Vladimir, fiul lui Andrei (fiul lui Ion, născut la 2.09.1924 în localitatea Costesti, judetul Ialoveni) si Galina, născut la data de 22 aprilie 1984 în localitatea Costesti, judetul Ialoveni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Costesti, judetul Ialoveni. (2.518/2006)

60. Luchian Oleg, fiul lui Andrei (născut la 12.06.1937 în localitatea Tighina) si Alexandra, născut la data de 24 mai 1974 în localitatea Talmaza, judetul Tighina, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Talmaza, Str. Nistrului nr. 118, raionul Stefan Vodă. (378/2006)

61. Lupan Iuliu, fiul lui Alexei si Larisa (fiica lui Popov Nicolae, născut la 12.05.1911 în localitatea Lăpusna), născut la data de 8 august 1987 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. M. Sadoveanu nr. 2, ap. 75. (14.770bis/2003)

62. Lupei Sergiu, fiul lui Ion (fiul lui Daniel, născut la 17.12.1907 în localitatea Nisporeni) si Alexandra, născut la data de 1 august 1979 în localitatea Vărzăresti, judetul Nisporeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, judetul Nisporeni, localitatea Vărzăresti. (3.218/2005) Copii minori: Lupei Marius, născut la data de 17.06.2003.

63. Lupu Anatolie, fiul lui Mazîlo Simion (fiul lui Ion, născut la 14.01.1906 în localitatea Chisinău) si Ana, născut la data de 26 august 1971 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Colonita, judetul Chisinău. (741/2004) Copii minori: Lupu Stas, născut la data de 29.03.2002, si Lupu Vlad, născut la data de 15.05.1995.

64. Marcenco Angela, fiica lui Nicolae (născut la 15.07.1937 în localitatea Metlasevca) si Serafima, născută la data de 10 octombrie 1972 în localitatea Logîlniceni, judetul Rezina, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Gheorghe Casu nr. 20 bl. 3. (3.045/2002)

65. Marcenco Aurel, fiul lui Levinta Ion (născut la 18.02.1935 în localitatea Ciocîlteni) si Maria, născut la data de 1 iunie 1968 în localitatea Inesti, judetul Telenesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, judetul Telenesti, localitatea Zahareuca. (15.911/2003)

66. Mazîlo Grigore, fiul lui Simion (fiul lui Ion, născut la 14.01.1906 în localitatea Chisinău) s i Ana, născut la data de 14 februarie 1969 în localitatea Chiinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Colonita, judetul Chisinău. (751/2004) Copii minori: Mazîlo Eugeniu, născut la data de 29.10.1997, si Mazîlo Ana, născută la data de 29.07.1996.

67. Melnic Ghenadie, fiul lui Veaceslav si Eugenia (fiica lui Savciuc Iacob, născut la 17.10.1921 în localitatea Trifănesti, si Anastasia), născut la data de 27 iunie 1975 în localitatea Floresti, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Floresti, Str. Prieteniei nr. 32. (2.604/2003) Copii minori: Melnic Alina, născută la data de 25.12.2000.

68. Melnic Ina, fiica lui Lungu Valeriu (fiul lui Dumitru, născut la 27.06.1924 în localitatea Rădulenii Vechi, si Zinaida) si Liubovi, născută la data de 28 decembrie 1977 în localitatea Floresti, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Floresti, Bd. Victoriei nr. 53 „A”, judetul Soroca. (2.606/2003)

69. Moga Violeta, fiica lui Andrei (fiul lui Vasile, născut la 2.03.1927 în localitatea Peresecina, si Maria) si Natalia, născută la data de 23 septembrie 1978 în localitatea Peresecina, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Peresecina, Butoias, judetul Orhei. (5.998/2003)

70. Moraru Nicolae, fiul lui Ion (fiul lui Dumitru si Ecaterina, născută la 2.02.1921 în localitatea Hărăseni) si Maria, născut la data de 19 decembrie 1967 în localitatea Iargara, judetul Lăpusna, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cricova, str. Luceafărul nr. 9. (177/2004) Copii minori: Moraru Vladislav, născut la data de 24.05.1993, si Moraru Anastasia, născută la data de 25.04.2003.

71. Nagurnea Elena, fiica lui Ion (fiul lui Ilie si Efimia, născută la 28.09.1934 în localitatea Echimăuti) si Vera, născută la data de 6 februarie 1983 în localitatea Lozova, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Lozova, str. Ion Creangă nr. 130, judetul Străseni. (17.014/2003)

72. Olaru Andrei, fiul lui Constantin si Elena (fiica lui Sava, născut la 15.11.1925 în localitatea Ungheni, si Eugenia), născut la data de 29 iulie 1987 în localitatea Ungheni, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. P. Zadnipru nr. 2, bl. 1, ap. 78. (3.746/2004)


73. Olaru Diana, fiica lui Constantin si Elena (fiica lui Pălitu Sava, născut la 15.11.1925 în localitatea Ungheni, si Eugenia), născută la data de 9 martie 1981 în localitatea Ungheni, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. P. Zadnipru nr. 2, bl. 1, ap. 78. (3.746/2004)

74. Olaru Elena, fiica lui Sava (născut la 15.11.1925 în localitatea Ungheni) si Eugenia, născută la data de 20 mai 1954 în localitatea Rădeni, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. P. Zadnipru nr. 2, bl. 1, ap. 78. (3.275/2004)

75. Olaru Leonid, fiul lui Petru (născut în anul 1930 în localitatea Bălti) si Zinaida, născut la data de 4 iunie 1959 în localitatea Mărăndeni, judetul Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. P. Zadnipru nr. 4, bl. 1, ap. 334. (495/2004)

76. Oncea Veaceslav, fiul lui Manoli Gheorghe (fiul lui Ion, născut la 24.06.1921 în localitatea Orhei) si Tamara, născut la data de 23 iunie 1971 în localitatea Orhei, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Alecu Russo nr. 61, ap. 102. (1.042/2004)

77. Onu Tatiana, fiica lui Ion si Elena (fiica lui Matei Tudor, născut în anul 1921 în localitatea Cimislia), născută la data de 5 mai 1982 în localitatea Cimislia, judetul Cimislia, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cimislia, str. Stefan cel Mare nr. 98, ap. 9. (62/2006)

78. Opinca Ana, fiica lui Tonici Isac (născut la 9.05.1925 în localitatea Rezina) si Vasilita, născută la data de 8 august 1962 în localitatea Cuizăuca, judetul Rezina, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cuizăuca, judetul Rezina. (675/2004) Copii minori: Opinca Mariana, născută la data de 30.12.1998.

79. Palii Natalia, fiica lui Ambrosi Nicolai (fiul lui Fiodor si Vera, născută la 15.01.1920 în localitatea Orhei) si Lionida, născută la data de 5 mai 1977 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, bd. Traian nr. 18, bl. 1, 49. (16.691/2003) Copii minori: Palii Dana, născută la data de 22.08.1998, si Palii Maria-Victoria, născută la data de 27.08.2003.

80. Panici Ala, fiica lui Vasile (născut la 1.11.1922 în localitatea Vărăncău, judetul Soroca) si Eugenia, născută la data de 1 aprilie 1959 în localitatea Văscăuti, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Ginta Latină nr. 11, ap. 38. (2.333/2004)

81. Pavlov Andrei, fiul lui Vasile si Maria (fiica lui Maicu Vasile, născut la 28.08.1936 în localitatea Glodeni, si Nina), născut la data de 23 octombrie 1984 în localitatea Limbenii Noi, judetul Glodeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Limbenii Noi, judetul Glodeni. (12.309/2003)

82. Pavlov Maria, fiica lui Maicu Vasile (născut la 28.08.1936 în localitatea Glodeni) si Nina, născută la data de 12 martie 1961 în localitatea Limbenii Noi, judetul Glodeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Limbenii Noi, judetul Glodeni. (12.308/2003)

83. Petraru Ecaterina, fiica lui Vasile si Maria (fiica lui Ojog Andrei, născut la 6.05.1920 în localitatea Bălăsesti, raionul Sîngerei), născută la data de 28 februarie 1989 în localitatea Pepeni, raionul Sîngerei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pepeni, raionul Sîngerei. (2.461/2006)

84. Petraru Maria, fiica lui Ojog Andrei (născut la 6.05.1920 în localitatea Bălăsesti, raionul Sîngerei) si Ecaterina, născută la data de 17 noiembrie 1952 în localitatea Bălăsesti, raionul Sîngerei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pepeni, raionul Sîngerei. (2.461/2006)

85. Pisarenco Olga, fiica lui Peatcovschi Ghenadie si Lidia (fiica lui Marciuc Valeri, născut la 7.05.1932 în localitatea Iarova, raionul Soroca), născută la data de 4 iunie 1984 în localitatea Iarova, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Iarova, judetul Soroca. (2.755/2006)

86. Plămădeală Corina, fiica lui Turcanu Tudor si Ana (fiica lui Hatnag Ion si Pelaghia, născută la 8.10.1909 în localitatea Chisinău), născută la data de 17 aprilie 1979 în localitatea Horesti, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Horesti, raionul Ialoveni. (13.443/2003) Copii minori: Plămădeală Adrian, născut la data de 1.12.2005.

87. Plămădeală Victor, fiul lui Gheorghe (născut la 30.07.1928 în localitatea Chisinău) si Alexandra, născut la data de 3 aprilie 1967 în localitatea Ulmu, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ulmu, str. Calinina, raionul Ialoveni. (11.736/2003)

88. Plesca Elena, fiica lui Dodon Vasile (născut la 22.09.1938 în localitatea Călărasi) si Eugenia, născută la data de 22 aprilie 1962 în localitatea Vărzărestii Noi, judetul Călărasi, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, bd. Mircea cel Bătrîn nr. 19, bl. 1, ap. 48. (16.100/2003)

89. Plesca Ghenadie, fiul lui Afanasie (născut la 6.07.1936 în localitatea Lapatnic, judetul Edinet) si Ioana, născut la data de 13 septembrie 1976 în localitatea Edinet, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Edinet, str. Boris Glavan nr. 5. (3.372/2006)

90. Plesca Olga, fiica lui Pavel si Elena (fiica lui Dodon Vasile, născut la 22.09.1938 în localitatea Călărasi), născută la data de 17 august 1989 în localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, bd. Mircea cel Bătrîn nr. 19, bl. 1, ap. 48. (16.100/2003)

91. Plotnic Marina, fiica lui Nicolae si Svetlana (fiica lui Braguta Alexandru, născut la 25.02.1935 în localitatea Vasilcău, judetul Soroca), născută la data de 24.05.1990 în localitatea Solonet, raionul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Floresti, str. Vasile Lupu nr. 9. (5.696/2004)

92. Plotnic Silvia, fiica lui Nicolae si Svetlana (fiica lui Braguta Alexandru, născut la 25.02.1935 în localitatea Vasilcău, judetul Soroca), născută la data de 25.11.1986 în localitatea Buteni, raionul Hîncesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Floresti, str. Vasile Lupu nr. 9. (5.696/2004)

93. Plotnic Svetlana, fiica lui Braguta Alexandru (născut la 25.02.1935 în localitatea Vasilcău, judetul Soroca) si Evdochia, născută la data de 13 octombrie 1961 în localitatea Vasilcău, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Floresti, str. Vasile Lupu nr. 9. (5.696/2004)

94. Popa Mariana, fiica lui Tudor (fiul lui Leonid, născut la 9.08.1934 în localitatea Bălăsesti, si Maria) si Alexandra, născută la data de 30 iulie 1985 în localitatea Bălăsesti, raionul Sîngerei, judetul Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălăsesti, raionul Sîngerei. (4.692/2004)


95. Racovită Elisaveta, fiica lui Curjos Nicolae si Ecaterina (născută la 10.08.1927 în localitatea Andrusul de Jos), născută la data de 3 noiembrie 1958 în localitatea Andrusul de Jos, judetul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Andrusul de Sus, judetul Cahul. (12.369/2003)

96. Rascu Eugeniu, fiul lui Ion si Valentina (fiica lui Chiriac Vasile, născut la 11.03.1925 în localitatea Hîncesti, si Ecaterina), născut la data de 2 decembrie 1983 în localitatea Sofia, judetul Hîncesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Rîscani, str. Florilor nr. 4/2 cămin, judetul Chisinău. (4.096/2004)

97. Revenco Ana, fiica lui Palancean Alexei si Ecaterina (fiica lui Clichici Petru, născut la 13.02.1923 în localitatea Lozova), născută la data de 21 mai 1977 în localitatea Stefan-Vodă, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, sos. Muncesti nr. 788, ap. 63. (856/2004)

98. Rotaru Angela, fiica lui Gheorghe si Feodora (născută la 21.04.1930 în localitatea Cahul), născută la data de 19 august 1964 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, Str. Teilor nr. 5, ap. 11. (2.543/2004)

99. Rotaru Serghei, fiul lui Vasile (fiul lui Ion, născut la 19.04.1913 în localitatea Călărasi) si Lidia, născut la data de 20 iunie 1979 în localitatea Hîrjauca, judetul Călărasi, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. C. Tofan nr. 43, ap. 3. (569/2004) Copii minori: Rotaru Iulia, născută la data de 6.07.2002.

100. Sanduleac Tatiana, fiica lui Victor si Larisa (fiica lui Zderciuc Vladimir, născut la 9.02.1920 în localitatea Beresti, judetul Bălti), născută la data de 14 februarie 1984 în localitatea Zagarancea, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Zagaragea, judetul Ungheni. (3.250/2006)

101. Siroteanu Dumitru, fiul lui Leonid (fiul lui Tudor, născut la 11.01.1924 în localitatea Fălesti) si Lucica, născut la data de 21 august 1978 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Codru, str. Grenoble nr. 130, bl. 1, ap. 40, judetul Chisinău. (1.464/2004)

102. Sirotina Alisa, fiica lui Anatolie si Violeta, născută la data de 31.08.1988 în localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Liviu Deleanu nr. 5, bl. 4.A, ap. 32. (27/2004)

103. Sirotina Violeta, fiica lui Rotaru Sava si Ecaterina (născută la 13.06.1930 în localitatea Siscani), născută la data de 19 aprilie 1964 în localitatea Boghiceni, judetul Lăpusna, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Liviu Deleanu nr. 5, bl. 4.A, ap. 32. (27/2004)

104. Sîrbu Nina, fiica lui Stepan Iacob (născut la 4.01.1915 în localitatea Ungheni) si Nadejda, născută la data de 14 mai 1965 în localitatea Sinesti, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Matei Basarab nr. 16, bl. 1, ap. 35. (875/2004) Copii minori: Sîrbu Dan, născut la data de 22.06.1992.

105. Sîrbu Olga, fiica lui Vasile (fiul lui Pantelimon, născut la 30.07.1930 în localitatea Soroca) si Maria, născută la data de 23 iulie 1983 în localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Gh. Asachi 53, ap. 3. (426/2006)

106. Sîrbu Sergiu, fiul lui Vasile (fiul lui Pantelimon, născut la 30.07.1930 în localitatea Stefănesti) si Maria, născut la data de 10 decembrie 1981 în localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Gh. Asachi nr. 53, ap. 3. (435/2006)

107. Solcan Elena, fiica lui Gheorghe si Vera (fiica lui Bucur Serghei si Elena, născută la 15.10.1935 în localitatea Copăceni, raionul Sîngerei), născută la data de 8 decembrie 1987 în localitatea Copăceni, judetul Sîngerei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Copăceni, judetul Sîngerei. (4.068/2006)

108. Sorocean Eugenia, fiica lui Tudor (născut la 19.02.1922 în localitatea Floresti) si Vasilita, născută la data de 5 mai 1953 în localitatea Domulgeni, judetul Floresti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Prajila, judetul Floresti. (1.421/2004)

109. Spătaru Mihail, fiul lui Vasile (născut la 10.03.1940 în localitatea Limbenii Vechi) si Elena, născut la data de 15 noiembrie 1960 în localitatea Limbenii Vechi, judetul Glodeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Limbenii Vechi, judetul Bălti. (13.320/2003)

110. Starciuc Olga, fiica lui Drozdovschi Vladimir (născut la data de 5.07.1936 în localitatea Cahul) si Maria, născută la data de 2 aprilie 1972 în localitatea Slobozia Mare, judetul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Ion Vodă nr. 7, ap. 1. (4.985/2003) Copii minori: Starciuc Ana, născută la data de 29.01.1993.

111. Stasii Ion, fiul lui Dumitru si Ala (născută la 27.03.1928 în localitatea Chisinău), născut la data de 23 februarie 1961 în localitatea Puhăceni, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Puhăceni, raionul Anenii Noi. (11.965/2003)

112. Stăvilă Iurie, fiul lui Dumitru (fiul lui Gheorghe născut la 12.10.1925 în localitatea Hîrtopul Mic) si Tatiana, născut la data de 12 aprilie 1984 în localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Calea Orheiului 107, ap. 42. (81/2008)

113. Stegarescu Vitalie, fiul lui Petru (fiul lui Andrei, născut la 20.01.1914 în localitatea Chisinău) si Nadejda, născut la data de 29 iulie 1981 în localitatea Ialoveni, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Dacia nr. 27. (14.732/2003)

114. Stratan Sergiu, fiul lui Gheorghe si Elena (fiica lui Zazuleac Casian si Polexenia, născută la 17.01.1915 în localitatea Călărasi), născut la data de 22 decembrie 1983 în localitatea Călărasi, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Călărasi, str. Bojole nr. 23, ap. 6, judetul Ungheni. (7.142/2003)

115. Straticiuc Antonina, fiica lui Anatolie (fiul lui Stefan, născut la 22.02.1922 în localitatea Lăpusna) si Ludmila, născută la data de 1 august 1986 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Sarmizegetusa nr. 94, bl. 1, ap. 36. (5.683/2004)

116. Sturdza Vitalie, fiul lui Ion (fiul lui Eugeniu, născut la 24.07.1928 în localitatea Călărasi) si Ludmila, născut la data de 12 martie 1982 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Miron Costin nr. 20, ap. 140. (505/2004)


117. Salari Galina, fiica lui Ilarion (născut la 22.06.1933 în localitatea Cimislia) si Vera, născută la data de 22 octombrie 1962 în localitatea Mihailovca, judetul Lăpusna, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Cetatea Chilia nr. 72. (866/2004)

118. Sapoval Ion, fiul lui Gheorghe si Valentina (fiica lui Amarii Gheorghe, născut la 10.03.1940 în localitatea Călăra s i), născut la data de 28 februarie 1983 în localitatea Călărai, judetul Călărasi, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Călărasi, str. Bojole nr. 41, ap. 27. (3.646/2005)

119. Sibarov Alexandru, fiul lui Pavel si Olga (fiica lui Gîncu Ion, născut la 17.05.1900 în localitatea Vîprova, judetul Orhei, si Alexandra), născut la data de 18 septembrie 1974 în localitatea Tohatin, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Tohatin, judetul Chisinău. (781/2004)

120. Sibarov Eugeniu, fiul lui Pavel si Olga (fiica lui Gîncu Ion, născut la 17.05.1900 în localitatea Vîprova, judetul Orhei, si Alexandra), născut la data de 12 noiembrie 1975 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, Tohatin. (744/2004)

121. Suiu Grigore, fiul lui Chiril (născut la 11.04.1920 în localitatea Fălesti) si Nadejda, născut la data de 5 februarie 1956 în localitatea Musteata, judetul Fălesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Truseni, str. Buiucani nr. 1, judetul Chisinău. (1.590/2004)

122. Suiu Irina, fiica lui Grigore (fiul lui Chiril, născut la 11.04.1920 în localitatea Fălesti) si Lidia, născută la data 11.10.1987 în localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Truseni, str. Buiucani nr. 1, judetul Chisinău. (1.590/2004)

123. Suiu Lidia, fiica lui Onei Vasile (născut la 20.07.1922 în localitatea Fălesti) si Maria, născută la data de 13 august 1958 în localitatea Musteata, judetul Floresti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Truseni, str. Buiucani nr. 1, judetul Chisinău. (1.600/2004)

124. Suiu Vitalie, fiul lui Grigore (fiul lui Chiril, născut la 11.04.1920 în localitatea Fălesti) si Lidia, născut la data de 2 iulie 1981 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Truseni, str. Buiucani nr. 1, judetul Chisinău. (1.589/2004)

125. Tescureanu Veronica, fiica lui Chira Victor si Valentina (fiica lui Chirilovici Leon si Varvara, născută la 15.02.1907 în localitatea Milesti), născută la data de 16 mai 1979 în localitatea Milesti, judetul Nisporeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cricova, Str. Păcii nr. 61. (32/2004) Copii minori: Tescureanu Ludmila, născută la data de 26.02.1997, si Tescureanu Tudor, născut la data de 16.01.2000.

126. Timofti Valentina, fiica lui Tudor (fiul lui Gheorghe, născut la 15.11.1924 în localitatea Buda, raionul Călărasi, si Emilia) si Elena, născută la data de 6 decembrie 1979 în localitatea Călărasi, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Călărasi, str. Ion Neculce nr. 63, judetul Ungheni. (15.015/2003)

127. Toderean Tatiana, fiica lui Stefan (născut la 1.05.1935 în localitatea Cernăuti) si Ana, născută la data de 21 iunie 1972 în localitatea Cernăui, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Ceahor, raionul Hliboca, Cernăuti. (2.025/2005) Copii minori: Toderean Vadim, născut la data de

128. Toderean Vasile, fiul lui Ivan si Evghenia (fiica lui Lodba Nicolai, născut în anul 1904 în localitatea Valea Cosminului, raionul Hliboca, si Maria), născut la data de 17 octombrie 1972 în localitatea Corovia, raionul Hliboca, Cernăuti, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Corovia, raionul Hliboca, Cernăuti. (2.026/2005)

129. Tomin Andrei, fiul lui Stanislav (fiul lui Vasile, născut la 1.01.1937 în localitatea Sîngerei) si Larisa, născut la data de 25 martie 1982 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sîngereii Noi. (673/2004)

130. Tomin Larisa, fiica lui Ivanov Valeri (născut la 11.07.1922 în localitatea Ceadîr-Lunga) si Maria, născută la data de 19 februarie 1961 în localitatea Basarabeasca, judetul Basarabeasca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sîngereii Noi. (667/2004)

131. Tomin Oleg, fiul lui Stanislav si Larisa (fiica lui Ivanov Valeri, născut la 11.07.1922 în localitatea Ceadîr-Lunga), născut la data de 6.07.1987 în localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sîngereii Noi. (667/2004)

132. Turea Natalia, fiica lui Ion (fiul lui Vasile, născut la 7.09.1919 în localitatea Bălti) si Ecaterina, născută la data de 11 septembrie 1979 în localitatea Pepeni, judetul Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pepeni, raionul Sîngerei. (418/2004)

133. Tapcov Vadim, fiul lui Victor si Varvara (fiica lui Padure Gheorghe, născut la 31.08.1928 în localitatea Krasnoilsk, raionul Storojinet, Cernăuti), născut la data de 6 iulie 1989 în localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. N. Spătarul Milescu nr. 9, ap. 1. (84/2004)

134. Tapcov Varvara, fiica lui Padure Gheorghe (născut la 31.08.1928 în localitatea Krasnoilsk, raionul Storojinet, Cernăuti) si Viorica, născută la data de 23 decembrie 1956 în localitatea Krasnoilsk, raionul Storojinet, Cernăuti, Ucraina, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. N. Spătarul Milescu nr. 9, ap. 1. (84/2004)

135. Tapcov Vitalie, fiul lui Victor si Varvara (fiica lui Padure Gheorghe, născut la 31.08.1928 în localitatea Krasnoilsk, raionul Storojinet, Cernăuti), născut la data de 14 mai 1985 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. N. Spătarul Milescu nr. 9, ap. 1. (85/2004)

136. Turcanu Mihail, fiul lui Gheorghe (născut la 17.03.1923 în localitatea Rădenii Vechi) si Maria, născut la data de 14 august 1960 în localitatea Rădenii Vechi, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Frumusica nr. 2, ap. 16. (4.729/2003)

137. Ungureanu Diana, fiica lui Viorel (fiul lui Vasile născut la 8.06.1925 în Cernăuti) si Maria, născută la data de 9 octombrie 1982 în localitatea Cernăuti, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Cernăuti, str. Golovna nr. 204, bl. D, nr. 5. (3.914/2006)

138. Ungureanu Lilia, fiica lui Sergiu si Ecaterina (fiica lui Alexei, născut la 26.06.1936 în localitatea Mereseni, si Elena), născută la data de 4 februarie 1982 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Albisoara nr. 84, bl. 3, ap. 88. (8.948/2003)


139. Ursachi Alexei, fiul lui Ion si Anastasia (fiica lui Petcu Emanoil si Pelaghia, născută la 8.03.1909 în localitatea Rublenita), născut la data de 28 martie 1977 în localitatea Rublenita, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Rublenita, judetul Soroca. (14.246/2003)

140. Vanica Ina, fiica lui Gheorghe si Maria (fiica lui Cernogal Nicolae si Alexandra, născută în anul 1921 în localitatea Pepeni), născută la data de 6 mai 1973 în localitatea Sîngerei, judetul Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, bd. Dacia nr. 73, bl. 1, ap. 40. (13.745/2003)

141. Vesca Ion, fiul lui Mihail (fiul lui Vladimir si Maria, născută la 6.07.1919 în localitatea Trifănesti) si Eugenia, născut la data de 24 martie 1972 în localitatea Alexăndreni, judetul Sîngerei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Grigoresti, judetul Sîngerei. (7.934/2003)

142. Vicol Valeriu, fiul lui Simion (născut la 1.08.1928 în localitatea Boltun) si Maria, născut la data de 9 decembrie 1971 în localitatea Boltun, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, Str. Independentei nr. 14, bl. 2, ap. 2. (3.983/2002)

143. Vrabie Lucia, fiica lui Andrei (fiul lui Iacob, născut la 8.10.1904 în localitatea Tîrsitei, si Maria) si Maria, născută la data de 13 aprilie 1976 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, Bd. Moscovei nr. 14, ap. 12. (3.452/2003)

144. Vrabii Elena, fiica lui Pavel (născut la 4.08.1929 în localitatea Bobeica) si Elisaveta, născută la data de 21 mai 1959 în localitatea Bobeica, judetul Lăpusna, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bubuieci, str. Stefan cel Mare nr. 23, ap. 29, judetul Chisinău. (662/2003)

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

persoanelor care solicită redobândirea cetăteniei române, cu stabilirea domiciliului în România

 

1. Alexandru Olga, fiica lui Tofan Tudor (născut la 5.10.1935 în localitatea Orhei) si Eugenia, născută la data de 26 iulie 1960 în localitatea Bănesti, judetul Telenesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. Albisoara nr. 80, bl. 6, ap. 123. (11.094/2003)

2. Arnaut Ludmila, fiica lui Petru si Fedosia (fiica lui Sîrbu Pantelimon si Marina, născută la 16.06.1920 în localitatea Cimislia), născută la data de 25 octombrie 1983 în localitatea Cimislia, judetul Cimislia, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cimislia, str. Mihai Eminescu nr. 44, ap. 26. (5.419/2004)

3. Asihin Neli, fiica lui Iaroslav (fiul lui Anatolii, născut în anul 1934 în localitatea Floresti) si Valentina, născută la data de 11 septembrie 1984 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Frumusica, raionul Floresti. (2.610/2005)

4. Bivol Valeriu, fiul lui Vasile (fiul lui Pimen si Maria, născută la 5.07.1922 în localitatea Costesti) si Eugenia, născut la data de 7 octombrie 1977 în localitatea Costesti, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ivancea, judetul Orhei. (9.994/2003)

5. Boroznet Zinaida, fiica lui Cerchez Ion (născut la 24.03.1938 în localitatea Nisporeni) si Ana, născută la data de 15 decembrie 1970 în localitatea Bolduresti, judetul Nisporeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Budesti, raionul Criuleni. (2.352/2004) Copii minori: Boroznet Iurie, născut la data de 21.10.1995.

6. Bugacevschi Ecaterina, fiica lui Ion si Elena (fiica lui Oncu Grigore, născut la 15.06.1917 în localitatea Slobozia-Hodorogea, judetul Orhei), născută la data de 7 mai 1984 în localitatea Chiperceni, judetul Orhei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Slobozia-Hodorogea, judetul Orhei. (176/2006)

7. Chiper Doina, fiica lui Terenti si Elena (fiica lui Alcaz Vasile, născut la 30.01.1917 în localitatea Cetireni), născut la data de I mai 1980 în localitatea Delacău, raionul Anenii Noi, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Delacău, raionul Anenii Noi. (269/2006)

8. Chira Artur, fiul lui Victor (fiul lui Serghei, născut la 1.10.1914 în localitatea Sîngerei) si Valentina, născut la data de 28 aprilie 1973 în localitatea Drăgănesti, judetul Bălti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, judetul Bălti, str. Stefan cel Mare nr. 36, ap. 15. (13.235/2003) Copii minori: Chira Ruxanda, născută la data de 10.12.1997, si Chira Radu-Dumitru, născut la data de 20.10.2004.

9. Chira Oxana, fiica lui Maxim Petru (fiul lui Ion, născut la 29.03.1919 în localitatea Soroca) si Varvara, născută la data de 27 aprilie 1977 în localitatea Soroca, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălti, str. Stefan cel Mare nr. 36, ap. 15. (13.234/2003)

10. Cioara Inga, fiica lui Rosioru Nicolae (fiul lui Vasile, născut în anul 1935 în localitatea Chisinău) si Alexandra, născută la data de 25 septembrie 1982 în localitatea Truseni, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Truseni, Str. Chisinăului nr. 58, raionul Străseni. (3.721/2006)

11. Ciupercă Eugeniu, fiul lui Tudor (născut la 22.03.1938 în localitatea Bălti) si Lidia, născut la data de 17 februarie 1977 în localitatea Catranîc, judetul Fălesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Soroca, Str. Sînzienilor nr. 29. (1.816/2004)

12. Creciun Diana, fiica lui Andrei (fiul lui Dumitru, născut în anul 1930 în localitatea Cahul) si Nelea, născută la data de 11 noiembrie 1984 în localitatea Slobozia Mare, judetul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Vulcănesti, raionul Slobozia Mare, Str. Tineretului. (1.529/2006)


13. Crîsmaru Ana, fiica lui Gheorghe (fiul lui Liuba, născută la 29.10.1924 în localitatea Nisporeni) si Eleonora, născută la data de 27 octombrie 1980 în localitatea Cioresti, judetul Nisporeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cioresti, judetul Nisporeni. (2.344/2005)

14. Decuseară Anastasia, fiica lui Iacob si Ecaterina (fiica lui Iacob, născut la 9.10.1923 în localitatea Chisinău), născută la data de 21 august 1986 în localitatea Horesti, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Horesti, raionul Ialoveni. (13.455/2003)

15. Decuseară Ecaterina, fiica lui Gore Iacob (născut la 9.10.1923 în localitatea Chisinău) si Anastasia, născută la data de 5 martie 1962 în localitatea Horesti, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Horesti, raionul Ialoveni. (13.455/2003)

16. Decuseară Vitalie, fiul lui Iacob si Ecaterina (fiica lui Iacob, născut la 9.10.1923 în localitatea Chisinău), născut la data de 29 octombrie 1987 în localitatea Horesti, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Horesti, raionul Ialoveni. (13.455/2003)

17. Frumuzachi Fiodor, fiul lui Fiodor si Maria (fiica lui Radu Dumitru, născut în anul 1919 în localitatea Cîrpesti, si Ecaterina), născut la data de 3 aprilie 1974 în localitatea Sărătica Nouă, judetul Lăpusna, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, Str. Bulgară nr. 3, ap. 3. (7.344/2003)

18. Gavriliuc Agnesa, fiica lui Rotari Vasile si Raisa (născută la 25.04.1938 în localitatea Arionesti), născută la data de 29 aprilie 1971 în localitatea Visoca, judetul Soroca, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălti, str. Puiu V. nr. 1. (14.297/2003) Copii minori: Gavriliuc Loredana, născută la data de 12.10.2000.

19. Levinte Nadejda, fiica lui Vasile (fiul lui Ion, născut la 14.02.1919 în localitatea Costesti, raionul Ialoveni) si Stela, născută la data de 6 aprilie 1984 în localitatea Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Codru, str. Drumul Schinoasei str.-la 3 nr. 9 A. (4.147/2006)

20. Lozovanu Lucia, fiica lui Dumitru (fiul lui Gheorghe, născut la 18.10.1910 în localitatea Străseni) si Svetlana, născută la data de 13 februarie 1983 în localitatea Lozova, judetul Străseni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Lozova, str. Hutuleauca nr. 21, judetul Străseni. (798/2004)

21. Morari Petru, fiul lui Ion (născut la data de 20.09.1933 în localitatea Ciuflesti, judetul Tighina) si Nadejda, născut la data de 24 aprilie 1962 în localitatea Ciuflesti, judetul Tighina, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ciuflesti, judetul Tighina. (409/2003)

22. Novac Ina, fiica lui Alexei (fiul lui Pavel, născut la data de 2.04.1924 în localitatea Sălcuta) si Galina, născută la data de 26 februarie 1985 în localitatea Bender, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bender, str. Internationalistov nr. 13, ap. 15. (3.520/2006)

23. Onici Alexandru, fiul lui Victor (fiul lui Ion, născut la 19.09.1911 în localitatea Crocmaz, si Eudochia) s i Nina, născut la data de 16 martie 1976 în localitatea Chiinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, bd. Moscova nr. 9, bl. 2, ap. 36. (5.805/2003) Copii minori: Onici Vladislav, născut la data de 28.08.2007.

24. Ostap Olga, fiica lui Dumitru (fiul lui Ion si Agafia, născută la 1.07.1918 în localitatea Gura Bîcului) si Nadejda, născută la data de 9 noiembrie 1976 în localitatea Bender, judetul Bender, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. M. Sadoveanu nr. 6, ap. 19. (4.138/2004)

25. Petrov Dina, fiica lui Ciobanu Oleg si Tatiana (fiica lui Budu Constantin, născut la 8.09.1930 în localitatea Chisinău, si Maria), născută la data de 22 mai 1981 în localitatea Chisinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chisinău, str. P. Zadnipru nr. 21, ap. 70. (2.051/2005) Copii minori: Petrov Marius-Constantin, născut la data de 2.04.2004.

26. Petrovschi Roman, fiul lui Vladimir si Maria (fiica lui Bacinschi Boris, născut la 20.07.1923 în localitatea Bălti), născut la data de 25 august 1981 în localitatea Pruteni, judetul Fălesti, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pruteni, judetul Fălesti. (3.159/2006)

27. Pituscanu Ion, fiul lui Vasile (născut la 20.08.1931 în localitatea Pitusca) si Elena, născut la data de 2 martie 1961 în localitatea Pitusca, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pitusca, judetul Ungheni. (5.814/2003) Copii minori: Pituscanu Agnesa, născut la data de 4.03.1999.

28. Pituscanu Victoria, fiica lui Ion (fiul lui Vasile, născut la 20.08.1931 în localitatea Pitusca) si Nina, născută la data de 25 aprilie 1990 în localitatea Pitusca, judetul Ungheni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pitusca, judetul Ungheni. (5.814/2003)

29. Popa Olesea, fiica lui Petru (fiul lui Fedor, născut la 5.11.1927 în localitatea Nisporeni) si Elisaveta, născută la data de 1 iulie 1986 în localitatea Nisporeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Nisporeni, Str. 9 Mai nr. 17. (3.933/2006)

30. Popa Tatiana, fiica lui Petru si Elisaveta (fiica lui Dulea Nichifor, născut la 2.06.1913 în localitatea Nisporeni), născută la data de 16 mai 1983 în localitatea Nisporeni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Nisporeni, Str. 9 Mai nr. 17. (1.422/2006)

31. Postolachi Victor, fiul lui Vasile (născut la 12.01.1932 în localitatea Briceni) si Ana, născut la data de 25 iulie 1957 în localitatea Mărcăuti, judetul Briceni, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trebisăuti, raionul Briceni. (16.985/2003)

32. Radu Vitalie, fiul lui Nichita (fiul lui Daniel si Teodosia, născută la 20.01.1932 în localitatea Rosu) si Nina, născut la data de 1 februarie 1976 în localitatea Cahul, judetul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Rosu, judetul Cahul. (10.193/2003) Copii minori: Radu Alexandru, născut la data de 16.10.2003.

33. Radu-Tataru Maxim, fiul lui Valeriu (fiul lui Petru, născut la 21.06.1926 în localitatea Chisinău) s i Maria, născut la data de 3 februarie 1984 în localitatea Chiinău, judetul Chisinău, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Drochia, str. P. Halippa nr. 4. (3.554/2005)

34. Sofroni Ion, fiul lui Teodor (fiul lui Constantin si Efrosinia, născută la 7.10.1920 în localitatea Coscodeni) s i Elena, născut la data de 21 august 1974 în localitatea Cocodeni, judetul Sîngerei, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Coscodeni, Sîngerei. (4.178/2004)

35. Sova Cornelia, fiica lui Serghei si Lidia (fiica lui Botea Vasile, născut la 15.09.1931 în localitatea Tiganca), născută la data de 3 august 1984 în localitatea Stoianovca, judetul Cantemir, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cahul, str. Stefan cel Mare nr. 23, ap. 46. (1.259/2007)


36. Tichisan Iuliana, fiica lui Victor (fiul lui Fiodor, născut la 24.07.1919 în localitatea Cahul) si Ecaterina, născută la data de 14 noiembrie 1983 în localitatea Alexandru Ioan Cuza, judetul Cahul, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Alexandru Ioan Cuza, str. Stefan cel Mare nr. 222, raionul Vulcănesti. (659/2005)

37. Turcanu Cristina, fiica lui Gheorghe (fiul lui Vasile, născut în anul 1921 în localitatea Rezeni, raionul Ialoveni) si Ana, născută la data de 16 ianuarie 1986 în localitatea Stoianovca, judetul Cantemir, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Stoianovca, judetul Cantemir. (3.720/2006)

38. Vicol Oleg, fiul lui Stefan si Efimia (fiica lui Urmasu Iacob, născut la 1.04.1922 în localitatea Milestii Mici, si Marina), născut la data de 7 august 1975 în localitatea Cimislia, judetul Cimislia, Republica Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Milestii Mici, raionul Ialoveni. (51/2003)

39. Zorila Inna, fiica lui Petru si Natalia (fiica lui Cucier Constantin, născut la 25.05.1929 în localitatea Borisovka, raionul Tatarbunar, Odesa, si Anastasia), născută la data de 6 februarie 1980 în localitatea Borisovka, raionul Tatarbunar, Odesa, Ucraina, cetătean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Borisovka, raionul Tatarbunar, Odesa. (2.608/2005)


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.