MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 30/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 177 (XXI) - Nr. 30             LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Joi, 15 ianuarie 2009

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.380 din 16 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 13, art. 15-17, art. 116-118 si art. 131-137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Decizia nr. 1.387 din 16 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Decizia nr. 1.390 din 16 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 323 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.395 din 16 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 alin. 1 teza întâi, alin. 21 si alin. 3, art. 460 alin. 4 si ale art. 570 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.396 din 16 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 192 pct. 1 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 1.399 din 16 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            3. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică si efectivele Ministerului Administratiei si Internelor

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

            102. - Decizie pentru numirea domnului Cătălin Aurelian Rosculete în functia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            3. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei privind stabilirea stocului de gaze naturale pe care titularii licentelor de furnizare a gazelor naturale au obligatia să îl detină în depozitele de înmagazinare subterană la încheierea activitătii de injectie din anul 2009

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

            1. - Normă privind completarea Normei Băncii Nationale a României nr. 6/2008 pentru modificarea si completarea Normei Băncii Nationale a României nr. 7/1994 privind comertul făcut de institutiile de credit cu cecuri

 

            2. - Normă privind completarea Normei Băncii Nationale a României nr. 7/2008 pentru modificarea si completarea Normei Băncii Nationale a României nr. 6/1994 privind comertul făcut de institutiile de credit cu cambii si bilete la ordin


 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.380

din 16 decembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 13, art. 15-17, art. 116-118 si art. 131-137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 13, art. 15—17, art. 116—118 si art. 131—137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Vasile Gheorghe în Dosarul nr. 2.503/116/2007 (număr în format vechi 52/F/2007) al Tribunalului Călărasi - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât consideră că textele de lege criticate nu contravin prevederilor din Constitutie invocate ca fiind încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinta comercială nr. 9 din 9 iulie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 2.503/116/2007 (număr în format vechi 52/F/2007), Tribunalul Călărasi - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 13, art. 15-17, art. 116-118 si art. 131-137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei. Exceptia a fost ridicată de Vasile Gheorghe într-o cauză privind cererea de înlocuire a lichidatorului judiciar.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că Legea nr. 85/2006 contine prevederi contrare principiilor cuprinse în art. 21, art. 24 si art. 44 din Constitutie. În acest sens, în esentă, se arată că prin art. 1 alin. (2) se instituie o procedură simplificată, cu efecte dezastruoase si ireparabile pentru debitor; procedura publicitătii stabilită de art. 7, constând în citarea si comunicarea tuturor actelor de procedură în Buletinul Insolventei, derogă de la regulile de citare si comunicare cuprinse în Codul de procedură civilă. Buletinul Insolventei oferă un acces limitat si are un caracter general de opozabilitate, fără a fi „orientat către părtile din proces”, astfel că nu răspunde unor cerinte minime pentru a se asigura concordanta cu principiile consacrate prin art. 21 si 24 din Constitutie. „Ca un corolar al neconstitutionalitătii acestei proceduri, art. 116-118 din Legea nr. 85/2006” „dau posibilitatea lichidatorului de a lichida în orice mod averea debitorului, fără niciun fel de consideratie pentru interesele debitorului sau ale asociatilor/actionarilor săi.” Mai arată că „art. 131-137 din lege reglementează închiderea procedurii, fără a prevedea cel putin conditia verificării prealabile a operatiunilor de lichidare de către instanta de judecată si fără a permite debitorului să conteste în vreun fel modalitatea de închidere a procedurii”.

Tribunalul Călărasi - Sectia civilă consideră că dispozitiile criticate sunt constitutionale, „având în vedere scopul prezentei legi.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile criticate din Legea nr. 85/2006 sunt constitutionale, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, de exemplu Decizia nr. 849/2006.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părtilor prezente si ale reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu ­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (2), art. 13, art. 15-17, art. 116-118 si art. 131-137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările si completările ulterioare. Textele de lege criticate dispun cu privire la: art. 1 alin. (2) - procedura simplificată aplicabilă unor categorii de debitori, art. 13, art. 15-17, cuprinse în sectiunea „Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor” -  procedura referitoare la adunarea creditorilor, art. 116-117 din sectiunea „Efectuarea lichidării” - procedura lichidării averii debitorului si art. 131-137 - sectiunea „Închiderea procedurii” - reglementează închiderea procedurii de lichidare, prin sentintă a judecătorului-sindic, în cazul în care se constată că nu există bunuri în averea debitorului care să acopere cheltuielile de administrare.

În opinia autorului exceptiei, aceste prevederi de lege contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 privind „Accesul liber la justitie”, art. 24 privind „Dreptul la apărare”, art. 44 privind „Dreptul de proprietate privată”si art. 135 alin. (2) lit. a) referitor la obligatia statului de a asigura „libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele motive:


Sustinerile formulate de autorul exceptiei cu privire la art. 1 alin. (2), art. 13, art. 15-17, art. 116-118 si art. 131-137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei nu sunt critici de neconstitutionalitate, ci exprimă nemultumirea acestuia în legătură cu modul lor de redactare si cu solutiile legislative adoptate. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta „[...] se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 13, art. 15-17, art. 116-118 si art. 131-137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Vasile Gheorghe în Dosarul nr. 2.503/116/2007 (număr în format vechi 52/F/2007) al Tribunalului Călărasi - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 decembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.387

din 16 decembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 137 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Cristian Goiciu în Dosarul nr. 9/121/2004 (număr în format vechi 164/LJ/2004) al Tribunalului Galati - Sectia comercială, maritimă si fluvială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât nu sunt respectate prevederile art. 10 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 9/121/2004 (număr în format vechi 164/LJ/2004), Tribunalul Galati - Sectia comercială maritimă si fluvială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

Exceptia a fost ridicată de Cristian Goiciu într-o cauză având ca obiect cererea pentru declansarea procedurii de reorganizare judiciară si faliment.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că „art. 137 din Legea nr. 85/2006” contravine dispozitiilor art. 16, art. 21 si art. 24 din Constitutie, precum si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. În acest sens, în esentă, se arată că lichidatorul judiciar a solicitat „antrenarea răspunderii patrimoniale a subsemnatului pentru obligatii fată de bugetul consolidat al statului, AVAS si bugetul local ce nu pot fi plătite din averea debitoarei”, precum si că „sustinerile lichidatorului sunt total de rea-credintă, întrucât subsemnatul nu a dispus de bunuri din averea debitoarei si mai mult nu a beneficiat de bunuri sau alte valori din patrimoniul debitoarei, chiar a achitat o parte din datoriile acesteia către terti”.

Tribunalul Galati - Sectia comercială, maritimă si fluvială si de contencios administrativ consideră că dispozitiile criticate sunt constitutionale, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. În motivarea exceptiei, desi autorul acesteia ridică exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 137 din Legea nr. 85/2006”, în realitate, din sustinerile formulate reiese că sunt criticate prevederile art. 138 din lege, astfel că, prin prezenta decizie, Curtea se va pronunta cu privire la acestea din urmă. Art. 138 din Legea nr. 85/2006 reglementează faptele pentru care judecătorul-sindic poate să dispună, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, ca o parte a pasivului debitorului persoană juridică, ajuns în stare de insolventă, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societătii sau de conducere, precum si de orice altă persoană care a cauzat starea de insolventă a debitorului.

Autorul exceptiei consideră că acest text de lege contravine prevederilor constitutionale ale art. 16 - „Egalitatea în drepturi”, art. 21 - „Accesul liber la justitie” si art. 24 - „Dreptul la apărare”, precum si ale art. 6 - „Dreptul la un proces echitabil” din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, fără a arăta însă în ce constă această încălcare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, întrucât în motivare autorul ei se rezumă la a invoca încălcarea prevederilor constitutionale si conventionale mentionate si a expune situatia de fapt din cauză, constatând „antrenarea răspunderii patrimoniale a subsemnatului pentru obligatii fată de bugetul consolidat al statului, AVAS si bugetul local ce nu pot fi plătite din averea debitoarei”, precum si faptul că „sustinerile lichidatorului sunt total de rea-credintă, întrucât subsemnatul nu a dispus de bunuri din averea debitoarei si mai mult nu a beneficiat de bunuri sau alte valori din patrimoniul debitoarei, chiar a achitat o parte din datoriile acesteia către terti”.

Or, potrivit art. 10 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea acesteia trebuie motivată, Curtea neputând să se substituie autorului exceptiei în formularea unor motive de neconstitutionalitate.

De altfel, prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei au mai fost supuse controlului de constitutionalitate si, de exemplu, prin Deciziile nr. 63 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 14 februarie 2008, nr. 617 din 27 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008, si nr. 905 din 16 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 14 octombrie 2008, Curtea Constitutională a constatat că acestea sunt constitutionale.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Cristian Goiciu în Dosarul nr. 9/121/2004 (număr în format vechi 164/LJ/2004) al Tribunalului Galati - Sectia comercială, maritimă si fluvială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 decembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.390

din 16 decembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 323 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 323 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Stan R. Radu din orasul Voluntari în Dosarul nr. 2.257/98/2008 (număr în format vechi 1.558/2008) al Tribunalului Ialomita - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 august 2008, pronuntată în Dosarul nr. 2.257/98/2008 (număr în format vechi 1.558/2008),

Tribunalul Ialomita - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 323 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Stan R. Radu din orasul Voluntari.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că pentru cazurile de revizuire prevăzute la art. 323 pct. 1, 2, si 3 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora cererea de revizuire a unei hotărâri judecătoresti se judecă de aceeasi instantă care a pronuntat-o si, mai cu seamă, de către judecătorii care au făcut parte din completul de judecată care a pronuntat hotărârea atacată cu revizuire, sunt încălcate dispozitiile art. 21 alin. (3) din Constitutie privind dreptul la un proces echitabil, întrucât: o hotărâre definitivă are autoritate de lucru judecat si pentru judecătorul care a pronuntat-o; judecătorul este si trebuie să fie independent, impartial si stăpân pe hotărârea definitivă pe care el însusi a pronuntat-o; principiul egalitătii părtilor în fata justitiei presupune că judecarea pricinilor trebuie să se realizeze potrivit acelorasi reguli procedurale sau, altfel spus, legile de procedură sunt aceleasi pentru toti împricinatii. Drept urmare, controlul de legalitate al unei hotărâri trebuie să se facă numai de către o instantă superioară în grad celei care a pronuntat-o.

Tribunalul Ialomita - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată, sens în care invocă Decizia nr. II din 15 ianuarie 2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile unite, prin care s-a stabilit că judecătorul învestit cu solutionarea căii de atac a revizuirii „poate fi pus în situatia de a-si evalua propria hotărâre sub un aspect cu privire la care si-a exprimat deja opinia, caz în care pentru a se asigura impartialitatea acesta se poate abtine sau poate fi recuzat”.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale, invocând Decizia nr. II din 15 ianuarie 2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 323 alin. 1din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „Cererea de revizuire se îndreaptă la instanta care a dat hotărârea rămasă definitivă si a cărei revizuire se cere.”

Autorul exceptiei consideră că prin acest text de lege se încalcă prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3), potrivit cărora „Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil”.

Examinând exceptia, Curtea retine că asupra constitutionalitătii prevederilor de lege criticate, cu raportare la aceleasi dispozitii constitutionale ca si în cauza de fată, precum si, în esentă, cu aceeasi motivare, s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 235 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 11 aprilie 2006, statuând că „pe calea revizuirii nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeasi instantă care a pronuntat hotărârea judecă si cererea de revizuire nu este de natură să influenteze aprecierea judecătorilor”. Aceasta deoarece „aspectele analizate pe calea revizuirii sunt diferite de cele examinate în fond, fiind necunoscute la acea dată”.

Considerentele si solutia deciziei mentionate sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.


Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 323 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Stan R. Radu din orasul Voluntari în Dosarul nr. 2.257/98/2008 (număr în format vechi 1.558/2008) al Tribunalului Ialomita - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 decembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.395

din 16 decembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 alin. 1 teza întâi, alin. 21 si alin. 3, art. 460 alin. 4 si ale art. 570 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 alin. 1 teza întâi, alin. 21 si alin. 3, art. 460 alin. 4 si ale art. 570 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „B.R.D. - Groupe Société Générale” - S.A., Sucursala Iasi în Dosarul nr. 4.221/189/2007 al Tribunalului Vaslui - Sectia civilă.

La apelul nominal răspund, pentru autorul exceptiei, avocatii Valeriu Stoica si Doru Trăilă, cu delegatii la dosar, constatându-se lipsa celorlalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantii autorului exceptiei solicită admiterea acesteia pentru argumentele expuse oral si cuprinse în concluziile scrise pe care le depun la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată. Invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 3 septembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.221/189/2007, Tribunalul Vaslui - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 alin. 1 teza întâi, alin. 21 si alin. 3, art. 460 alin. 4 si ale art. 570 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „B.R.D. - Groupe Société Générale” - S.A., Sucursala Iasi.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că art. 460 teza întâi din Codul de procedură civilă este neconstitutional în raport cu art. 21 alin. (3), art. 24 din Constitutie si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, întrucât hotărârea de validare a popririi constituie titlu executoriu împotriva tertului poprit, ceea ce înseamnă că acesta din urmă este tinut să execute din fondurile sale proprii debitul pe care debitorul poprit îl are fată de creditorul popritor. Cu privire la art. 399 si art. 570 din acelasi cod, se arată că acestea sunt neconstitutionale, deoarece permit distribuirea sumelor astfel obtinute de către executorul judecătoresc înainte de momentul solutionării contestatiei la executare, deci înainte ca o instantă de judecată să se pronunte asupra validitătii actelor de executare încheiate până la acel moment. Se încalcă astfel dispozitiile constitutionale referitoare la un proces echitabil si la accesul liber la justitie.

Tribunalul Vaslui - Sectia civilă apreciază exceptia ca fiind nefondată, întrucât textele de lege criticate nu sunt în contradictie cu prevederile constitutionale invocate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 399 alin. 1 teza întâi, art. 399 alin. 21 si alin. 3, art. 460 alin. 4 si art. 570 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut:

- Art. 399 alin. 1 teza întâi: „1. Împotriva executării silite, precum si împotriva oricărui act de executare se poate face contestatie de către cei interesati sau vătămati prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811, se poate face contestatie si în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la întelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în conditiile prevăzute de lege.”;

- Art. 399 alin. 21 : „21. De asemenea, după ce a început executarea silită, cei interesati sau vătămati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formula executorie, dată fără îndeplinirea conditiilor legale.”;

- Art. 399 alin. 3: „3. În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instantă judecătorească, se pot invoca în contestatia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.”;

- Art. 460: „4. După validarea popririi, tertul poprit va proceda, după caz, la consemnarea sau plata prevăzută la art. 456, în limita sumei determinate expres în hotărârea de validare. în caz de nerespectare a acestor obligatii, executarea silită se va face împotriva tertului poprit, pe baza hotărârii de validare ce constituie titlu executoriu.”;

- Art. 570: „Despre eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, executorul va întocmi de îndată un proces-verbal, care se va semna de persoanele interesate care sunt prezente. Cel nemultumit de modul stabilit pentru eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare poate cere executorului să consemneze obiectiile sale în procesul-verbal, care poate fi contestat în termen de 3 zile. Contestatia suspendă de drept eliberarea sau, după caz, distribuirea. Judecata ei se face de urgentă si cu precădere, cu citarea în termen scurt a părtilor.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 24 privitoare la dreptul la apărare, precum si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind „Dreptul la un proces echitabil”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea Constitutională constată că are o vastă jurisprudentă în materie. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 540 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 15 august 2008, Curtea a constatat că dispozitiile de lege criticate nu sunt contrare textelor din Constitutie invocate ca fiind încălcate, pentru argumentele acolo retinute.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii, atât considerentele, cât si solutia deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 alin. 1 teza întâi, alin. 21 si alin. 3, art. 460 alin. 4 si ale art. 570 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „B.R.D. - Groupe Société Générale” - S.A., Sucursala Iasi în Dosarul nr. 4.221/189/2007 al Tribunalului Vaslui - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 decembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.396

din 16 decembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 192 pct. 1 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 192 pct. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Aurel Ionită si Jănita Ionită în Dosarul nr. 25.433/245/2007 al Judecătoriei Iasi.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 august 2008, pronuntată în Dosarul nr. 25.433/245/2007, Judecătoria Iasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 192 pct. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Aurel Ionită si Jănita Ionită.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii exceptiei expun pe larg situatia de fapt din dosar, arătând, în esentă, că au fost obligati să plătească cheltuieli judiciare către stat prin sentintele penale ce stau la baza titlurilor executorii ce formează obiectul contestatiei, ceea ce constituie o pedeapsă a petitionarilor care au apelat la justitie, în conditiile în care accesul la justitie nu poate fi îngrădit. În consecintă, se invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 si art. 51.

Judecătoria Iasi consideră că exceptia de neconstitu ­tionalitate ridicată trebuie respinsă, „întrucât obligarea părtilor la plata cheltuielilor judiciare se dispune numai în măsura în care se constată vinovătia acestora”.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază exceptia ca neîntemeiată, sens în care arată că art. 192 din Codul de procedură penală reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competenta exclusivă a legiuitorului.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 192 pct. 1 din Codul de procedură penală, potrivit cărora: „(1) În caz de achitare sau de încetare a procesului penal în fata instantei de judecată, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate după cum urmează: 1. În caz de achitare, de către: a) partea vătămată, în măsura în care cheltuielile au fost determinate de aceasta; b) partea civilă căreia i s-a respins în totul pretentiile civile, în măsura în care cheltuielile au fost determinate de această parte; c) inculpat, în cazul când, desi achitat, a fost totusi obligat la repararea pagubei; d) inculpat, în cazul când a fost achitat în temeiul art. 10 alin. 1 lit. b1).”

Textele constitutionale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări, art. 21 privind accesul liber la justitie si art. 51 privind „Dreptul de petitionare”.

Examinând exceptia, Curtea constată că prin Decizia nr. 51 din 26 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 15 februarie 2006, s-a pronuntat în sensul că aceste dispozitii nu contravin textelor din Constitutie invocate ca fiind încălcate, pentru argumentele acolo retinute.

Considerentele si solutia deciziei mentionate sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.


Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 192 pct. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Aurel Ionită si Jănita Ionită în Dosarul nr. 25.433/245/2007 al Judecătoriei Iasi.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 decembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.399

din 16 decembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Partidul Solidaritătii Democratice Pentru Sanse Egale si o Societate Mai Bună în Dosarul nr. 68/326/2008 al Tribunalului Harghita - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 2 septembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 68/326/2008, Tribunalul Harghita - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Partidul Solidaritătii Democratice Pentru Sanse Egale si o Societate Mai Bună.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora presedintele instantei, care primeste cererea de recurs, va putea să o înapoieze părtii, intră în „coliziune grea” „cu dispozitiile art. 1, 11, 20, 21, 24, 129, 148, 154 din Constitutia României”. În acest sens, arată că înapoierea abuzivă a recursurilor prelungeste excesiv perioada în care justitiabilul îsi poate exercita drepturile procesuale. Recursurile înapoiate în mod repetat de multe instante de judecată privesc drepturi fundamentale, cum ar fi: dreptul la apărare, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondentei, libertatea de constiintă, libertatea de exprimare, dreptul la informatie, dreptul la ocrotirea sănătătii etc.

Tribunalul Harghita - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă nu afectează drepturile părtilor, cererea de recurs urmând să fie înregistrată după refacerea ei cu respectarea conditiilor prevăzute de lege.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „5. Presedintele instantei, care primeste cererea de recurs, va putea să o înapoieze părtii prezente, dacă nu îndeplineste conditiile prevăzute de lege, pentru a fi refăcută, prelungind termenul de recurs cu 5 zile.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 1 alin. (3), potrivit căruia România este stat de drept, democratic si social, art. 11 - „Dreptul international si dreptul intern”, art. 20 - „Tratatele internationale privind drepturile omului”, art. 21 - „Accesul liber la justitie”, art. 24 - „Dreptul la apărare”, art. 129 - „Folosirea căilor de atac”, art. 148 - „Integrarea în Uniunea Europeană” si art. 154 - „Conflictul temporal de legi”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine că dispozitiile art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă nu încalcă niciunul dintre drepturile si libertătile fundamentale ale cetăteanului invocate de autorul exceptiei. Dimpotrivă, prevederile cuprinse în textul de lege criticat sunt în favoarea justitiabilului si în sprijinul dreptului său la apărare, prin aceea că dă posibilitatea presedintelui instantei de judecată să înapoieze părtii prezente cererea de recurs, pentru a fi refăcută, dacă nu îndeplineste conditiile prevăzute de lege. În această situatie, termenul de recurs se prelungeste cu 5 zile. Pe de altă parte, art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, fiind o normă de procedură, este de competenta exclusivă de reglementare a legiuitorului.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 303 alin. 5 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Partidul Solidaritătii Democratice Pentru Sanse Egale si o Societate Mai Bună în Dosarul nr. 68/326/2008 al Tribunalului Harghita - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 decembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică si efectivele Ministerului Administratiei si Internelor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică si efectivele Ministerului Administratiei si Internelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 10 mai 2007, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) Secretarul de stat (pentru comunitătile locale) este ajutat de un subsecretar de stat.”

2. La articolul 2, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Functia de director general al Directiei generale de informatii si protectie internă, încadrată cu politist – functionar public cu statut special, se asimilează cu functia de secretar de stat.”

3. La articolul 2, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) Functia de director general al Directiei generale management operational se asimilează, din punctul de vedere al salarizării, cu functia de secretar de stat. Numirea si eliberarea din functie a directorului general al Directiei generale management operational se fac prin ordin al minstrului administratiei si internelor.”

4. Anexa nr. 1 „Structura organizatorică a Ministerului Administratiei si Internelor” se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează: Ministrul administratiei si internelor,

Gabriel Oprea

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Marian Sârbu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 9 ianuarie 2009.

Nr. 3.

 


ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 416/2007)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ*)

a Ministerului Administratiei si Internelor

 

 


II. Institutii si structuri aflate în subordinea/coordonarea Ministerului Administratiei si Internelor

A. Institutii si structuri aflate în subordinea Ministerului Administratiei si Internelor

1. Agentia Natională Antidrog

2. Agenia Naională de Cadastru si Publicitate Imobiliară

3. Institutul National de Administratie

4. Agentia Natională a Functionarilor Publici

5. Agenia Naională împotriva Traficului de Persoane

6. Administratia Natională a Rezervelor de Stat

7. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale

8. Autoritatea Natională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităti Publice

9. Institutia prefectului (42)

10. Directia Generală de Pasapoarte

11. Direcia Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor

12. Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă

13. Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor

14. Centrul Informatic National al Ministerului Administratiei si Internelor (e-administratie)

15. Oficiul Român pentru Imigrări

16. Centrul de Cooperare Politienească Internatională

17. Arhivele Nationale

18. Centrul National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor

19. Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza”

20. Liceul „Neagoe Basarab” al Ministerului Administratiei si Internelor

21. Liceul „Constantin Brâncoveanu” al Ministerului Administratiei si Internelor

22. Politia Română

23. Jandarmeria Română

24. Politia de Frontieră Română

25. Inspectoratul General de Aviatie al Ministerului Administratiei si Internelor

26. Grupul Special de Protectie si Interventie „Acvila”

27. Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor

28. Clubul Sportiv „Dinamo” Bucuresti

29. Centrul Cultural al Ministerului Administratiei si Internelor

30. Institutul de Studii pentru Ordine Publică (I.S.O.P)

31. Structuri subordonate unor unităti centrale

B. Structuri aflate în coordonarea Ministerului Administratiei si Internelor

1. Societatea Comercială „COMICEX” - S.A.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Cătălin Aurelian Rosculete în functia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale

 

În temeiul art. 15 lit. d) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Cătălin Aurelian Rosculete se numeste în functia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Ion-Mircea Plângu

 

Bucuresti, 14 ianuarie 2009.

Nr. 102.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind stabilirea stocului de gaze naturale pe care titularii licentelor de furnizare a gazelor naturale au obligatia să îl detină în depozitele de înmagazinare subterană la încheierea activitătii de injectie

din anul 2009

 

Având în vedere prevederile art. 8 alin. (1) lit. i) si x) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 16 alin. (1) si (2) din Legea nr. 346/2007 privind măsuri pentru asigurarea sigurantei în aprovizionarea cu gaze naturale,

în temeiul prevederilor art. 3 alin. (3) din Regulamentul de organizare si functionare al Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 410/2007,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) În vederea asigurării sigurantei aprovizionării cu gaze naturale pe perioada octombrie 2009—martie 2010, titularii licentelor de furnizare a gazelor naturale au obligatia de a detine în depozitele de înmagazinare subterană, până la încheierea activitătii de injectie din anul 2009, un stoc de gaze naturale.

(2) În vederea îndeplinirii obligatiei stabilite la alin. (1), titularii licentelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale au obligatia de a asigura accesul nediscriminatoriu la depozitele de înmagazinare subterană titularilor licentelor de furnizare a gazelor naturale, cu prioritate celor cărora le revine obligatia de serviciu public.

Art. 2. - (1) Pentru titularii licentelor de furnizare a gazelor naturale care prestează serviciul de furnizare în regim reglementat si care au obligatia asigurării furnizării de ultimă instantă, stocul de gaze naturale se constituie la nivelul a 25% din cantitatea de gaze naturale furnizată în regim reglementat în anul 2008 consumatorilor finali.

(2) Pentru titularii licentelor de furnizare a gazelor naturale care prestează serviciul de furnizare în regim concurential, stocul de gaze naturale se constituie la nivelul a 12,5% din cantitatea de gaze naturale furnizată în anul 2008, pe piata concurentială, consumatorilor finali.

(3) Pentru titularii licentelor de furnizare a gazelor naturale care prestează serviciul de furnizare atât în regim reglementat, cât si în regim concurential, stocul de gaze naturale se constituie cumulativ, raportat la prevederile alin. (1) si (2).

Art. 3. - (1) Societatea Natională de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” - S.A. Medias, prin Dispeceratul National de Gaze Naturale, determină si monitorizează pentru fiecare titular al licentei de furnizare a gazelor naturale stocul de gaze naturale.

(2) Stocul de gaze naturale se exprimă în MWh si se raportează la cantitatea de gaze naturale destinată consumatorilor finali.

Art. 4. - (1) În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, Societatea Natională de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” - S.A. Medias, prin Dispeceratul National de Gaze Naturale, comunică titularilor licentelor de furnizare a gazelor naturale cantitătile de gaze naturale determinate conform prevederilor art. 2.

(2) În termen de două zile de la expirarea termenului precizat la alin. (1), titularii licentelor de furnizare a gazelor naturale vor confirma Societătii Nationale de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” - S.A. Medias cantitatea de gaze naturale stabilită de aceasta sau, pe baza informatiilor, datelor si a documentelor detinute, vor solicita rectificarea cantitătii de gaze naturale stabilite initial de aceasta.

(3) În lipsa unui răspuns din partea titularului licentei de furnizare a gazelor naturale, va fi luată în considerare cantitatea de gaze naturale stabilită de Societatea Natională de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” - S.A. Medias.

Art. 5. - În termen de 3 zile de la expirarea termenului precizat la art. 4 alin. (2), Societatea Natională de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” - S.A. Medias transmite Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei, în vederea avizării, stocul de gaze naturale defalcat pentru fiecare titular al licentei de furnizare a gazelor naturale.

Art. 6. - Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei avizează stocul de gaze naturale, în termen de 3 zile de la primirea acestuia, si dispune afisarea acestuia atât pe pagina web a autoritătii, cât si pe pagina web a Societătii Nationale de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” - S.A. Medias.

Art. 7. - Societatea Natională de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” - S.A. Medias, titularii licentelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale si titularii licentelor de furnizare a gazelor naturale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea acestora.

Art. 8. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin constituie contraventie si se sanctionează în conformitate cu prevederile Legii gazelor nr. 351/2004, cu modificările si completările ulterioare, si ale Legii nr. 346/2007 privind măsuri pentru asigurarea sigurantei în aprovizionarea cu gaze naturale.

Art. 9. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Nicolae Opris

 

Bucuresti, 13 ianuarie 2009.

Nr. 3.


ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

NORMĂ

privind completarea Normei Băncii Nationale a României nr. 6/2008 pentru modificarea si completarea Normei Băncii Nationale a României nr. 7/1994 privind comertul făcut de institutiile de credit cu cecuri

 

Având în vedere prevederile art. 22 alin. (1) si (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României si ale art. 405 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007,

în temeiul art. II alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 38/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului si al art. 48 din Legea nr. 312/2004,

Banca Natională a României emite prezenta normă.

Art. I. - Norma Băncii Nationale a României nr. 6/2008 pentru modificarea si completarea Normei Băncii Nationale a României nr. 7/1994 privind comertul făcut de institutiile de credit cu cecuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 7 iulie 2008, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul I, punctul 30, la punctul 1662 se introduc trei noi alineate cu următorul cuprins:

„Institutiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligatia ca la receptionarea cecurilor să stabilească starea instrumentelor, în raport cu cerintele specifice aplicării procedurii de trunchiere.

În situatia în care la receptionarea cecurilor se constată că acestea prezintă motive pentru a fi refuzate tehnic în procedura de prelucrare electronică, respectiv alterări, îndoituri, pete sau alte asemenea elemente care pot afecta vizibilitatea mentiunilor aflate pe aceste instrumente, institutiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor trebuie să consemneze starea instrumentelor pe baza unui document semnat de către acestea si clientii beneficiari ai sumelor înscrise pe respectivele cecuri si să informeze clientii cu privire la modalitătile alternative de procesare si costurile aferente acestora, precum si cu privire la eventuala pierdere a dreptului de protest si de regres, în cazul în care acestia aleg o modalitate alternativă de procesare.

În situatia în care data receptionării cecului este foarte apropiată de data-limită de prezentare la plată si, astfel, prin parcurgerea circuitului de compensare/decontare s-ar depăsi termenul în care beneficiarul ar putea să dreseze protestul si regresul ca urmare a unui eventual refuz la plată din partea plătitorului, la momentul receptionării instrumentului institutia de credit a beneficiarului trebuie să obtină acceptul clientului beneficiar privind transmiterea spre plată a respectivului instrument.”

2. La articolul I, punctul 30, la punctul 1669 se introduce un nou alineat cu următorul cuprins:

„În cazul cecurilor receptionate care îndeplinesc conditiile specifice aplicării procedurii de trunchiere, institutiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligatia să aplice trunchierea instrumentelor respective, institutiile de credit plătitoare fiind singurele în măsură să refuze plata cambiilor exclusiv din motivele tehnice prevăzute la pct. 1662 alin. 3, refuzul trebuind să fie confirmat de operatorul sistemului electronic de plăti.”

3. La articolul III, după punctul 2 se introduc patru noi puncte, punctele 21—24, cu următorul cuprins:

„21. Institutiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligatia să transmită spre plată cecurile receptionate de la clientii lor până cel târziu în ziua bancară următoare datei receptionării respectivelor cecuri.

22. Institutiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor sumelor înscrise pe cecuri au obligatia să crediteze conturile clientilor lor cu sumele încasate în aceeasi zi bancară în care le-au fost creditate conturile sau, în cazul în care cecurile au fost refuzate la plată, să comunice în acelasi termen clientilor lor acest fapt, inclusiv motivele de refuz.

23. Până la închiderea casei de compensare pe suport hârtie, situată în municipiul Bucuresti, operatorul tehnic al casei de compensare pe suport hârtie si al casei de compensare automată are obligatia să raporteze săptămânal Băncii Nationale a României - Directia reglementare si autorizare, în termen de două zile lucrătoare de la încheierea săptămânii pentru care se raportează, situatia privind numărul cecurilor procesate în săptămâna respectivă prin casa de compensatie pe suport hârtie, cu indicarea numărului de cecuri emise în baza Normei tehnice nr. 4/2008 privind cecul, individual pentru fiecare institutie de credit beneficiară.

În situatia în care din raportările transmise de operatorul tehnic al casei de compensare pe suport hârtie si al casei de compensare automată se constată cazuri de recurgere repetată la procesarea unor instrumente în formatul prevăzut de Norma tehnică nr. 4/2008 privind cecul prin intermediul casei de compensare pe suport hârtie, Banca Natională a României poate solicita institutiilor de credit în cauză justificarea cauzelor care au condus la optarea pentru această modalitate de procesare.

24. Pentru nerespectarea de către institutiile de credit a prevederilor prezentei norme, Banca Natională a României poate să aplice sanctiunile prevăzute la art. 408 titlul VI cap. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007.”

Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentei norme se abrogă orice alte dispozitii contrare.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 5 ianuarie 2009.

Nr. 1.

 


BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

NORMĂ

privind completarea Normei Băncii Nationale a României nr. 7/2008 pentru modificarea si completarea Normei Băncii Nationale a României nr. 6/1994 privind comertul făcut de institutiile de credit cu cambii si bilete la ordin

 

Având în vedere prevederile art. 22 alin. (1) si (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României si ale art. 405 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007,

în temeiul art. II alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 39/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin si al art. 48 din Legea nr. 312/2004,

Banca Natională a României emite prezenta normă.

Art. I. - Norma Băncii Nationale a României nr. 7/2008 pentru modificarea si completarea Normei Băncii Nationale a României nr. 6/1994 privind comertul făcut de institutiile de credit cu cambii si bilete la ordin, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 8 iulie 2008, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul I punctul 34, la punctul 2642 se introduc trei noi alineate cu următorul cuprins:

„Institutiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligatia ca la receptionarea cambiilor să stabilească starea instrumentelor, în raport cu cerintele specifice aplicării procedurii de trunchiere.

În situatia în care la receptionarea cambiilor se constată că acestea prezintă motive pentru a fi refuzate tehnic în procedura de prelucrare electronică, respectiv alterări, îndoituri, pete sau alte asemenea elemente care pot afecta vizibilitatea mentiunilor aflate pe aceste instrumente, institutiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor trebuie să consemneze starea instrumentelor pe baza unui document semnat de către acestea si clientii beneficiari ai sumelor înscrise pe respectivele cambii si să informeze clientii cu privire la modalitătile alternative de procesare si costurile aferente acestora, precum si cu privire la eventuala pierdere a dreptului de protest si de regres, în cazul în care acestia aleg o modalitate alternativă de procesare.

În situatia în care data receptionării cambiei este foarte apropiată de data-limită de prezentare la plată si, astfel, prin parcurgerea circuitului de compensare/decontare s-ar depăsi termenul în care beneficiarul ar putea să dreseze protestul si regresul ca urmare a unui eventual refuz la plată din partea plătitorului, la momentul receptionării instrumentului institutia de credit a beneficiarului trebuie să obtină acceptul clientului beneficiar privind transmiterea spre plată a respectivului instrument.”

2. La articolul I punctul 34, la punctul 2649 se introduce un nou alineat cu următorul cuprins:

„În cazul cambiilor receptionate care îndeplinesc conditiile specifice aplicării procedurii de trunchiere, institutiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligatia să aplice trunchierea instrumentelor respective, institutiile de credit plătitoare fiind singurele în măsură să refuze plata cambiilor exclusiv din motivele tehnice prevăzute la pct. 2642 alin. 3, refuzul trebuind să fie confirmat de operatorul sistemului electronic de plăti.”

3. La articolul IV, după punctul 2 se introduc patru noi puncte, punctele 21 - 24 , cu următorul cuprins:

„21. Institutiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligatia să transmită spre plată cambiile si biletele la ordin la vedere receptionate de la clientii lor, până cel târziu în ziua bancară următoare datei receptionării respectivelor instrumente. În cazul prezentării la plată prin trunchiere a cambiilor si biletelor la ordin, în vederea respectării prevederilor art. 41 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, cu modificările si completările ulterioare, institutiile de credit care receptionează cambii si bilete la ordin cu scadentă la termen fix, la un anumit termen de la data emiterii sau la un anumit termen de la vedere vor urmări ca ziua scadentei să fie anterioară datei compensării.

22. Institutiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor sumelor înscrise pe cambii si bilete la ordin au obligatia să crediteze conturile clientilor lor cu sumele încasate în aceeasi zi bancară în care le-au fost creditate conturile sau, în cazul în care cambiile si biletele la ordin au fost refuzate la plată, să comunice în acelasi termen clientilor lor acest fapt, inclusiv motivele de refuz.

23. Până la închiderea casei de compensare pe suport hârtie, situată în municipiul Bucuresti, operatorul tehnic al casei de compensare pe suport hârtie si al casei de compensare automată are obligatia să raporteze săptămânal Băncii Nationale a României - Directia reglementare si autorizare, în termen de două zile lucrătoare de la încheierea săptămânii pentru care se raportează, situatia privind numărul cambiilor si biletelor la ordin procesate în săptămâna respectivă prin casa de compensatie pe suport hârtie, defalcat pe tipuri de instrumente de plată de debit, cu indicarea numărului de cambii si bilete la ordin emise în baza Normei tehnice nr. 5/2008 privind cambia si biletul la ordin, individual pentru fiecare institutie de credit beneficiară.

În situatia în care din raportările transmise de operatorul tehnic al casei de compensare pe suport hârtie si al casei de compensare automată se constată cazuri de recurgere repetată la procesarea unor instrumente în formatul prevăzut de Norma tehnică nr. 5/2008 privind cambia si biletul la ordin prin intermediul casei de compensare pe suport hârtie, Banca Natională a României poate solicita institutiilor de credit în cauză justificarea cauzelor care au condus la optarea pentru această modalitate de procesare.

24. Pentru nerespectarea de către institutiile de credit a prevederilor prezentei norme, Banca Natională a României poate să aplice sanctiunile prevăzute la art. 408 titlul VI cap. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007.”

Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentei norme se abrogă orice alte dispozitii contrare.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 5 ianuarie 2009.

Nr. 2.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.