MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 49/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 177 (XXI) - Nr. 49             LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Marti, 27 ianuarie 2009

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 22 din 8 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil

 

Decizia nr. 23 din 8 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cărtile funciare

 

Decizia nr. 26 din 13 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea s i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal i a Legii nr. 343/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Decizia nr. 28 din 13 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 97 alin. (5) si (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Decizia nr. 71 din 15 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317, art. 318, art. 17 si art. 159 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 81 din 15 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1), (2) şi (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

153. - Decizie pentru numirea doamnei Ioana Liana Pop în functia de secretar de stat la Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul

 

154.- Decizie pentru eliberarea domnului Barna Tánczos din functia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

 

155. - Decizie pentru numirea domnului Marin Anton în functia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

 

156. - Decizie pentru numirea domnului Liviu Mănăilă-Maximean în functia de secretar de stat la Ministerul Sănătătii

 

157. - Decizie pentru numirea domnului Iulian Matache în functia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale si Locuintei

 

158. - Decizie pentru numirea domnului Mircea Ursache în functia de presedinte al Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului

 

159. - Decizie pentru eliberarea domnului Marius Gogescu din functia de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Autoritătii Na t ionale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achiziiilor Publice

 

160. - Decizie pentru numirea doamnei Cristina Trăilă în functia de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Autoritătii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice

 

161. - Decizie privind încetarea, la cerere, a raportului de serviciu al domnului Mora Victor Aron, secretar general al Ministerului Sănătătii

 

Rectificări la :

- Hotărârea Guvernului nr. 24/2009;

- Decizia primului-ministru nr. 144/2009


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 22

din 8 ianuarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil, exceptie ridicată de Viorica Maria Ghioca în Dosarul nr. 12.122/300/2007 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă si de Ioan Robescu si Aurica Livia Robescu în Dosarul nr. 18.866/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal răspund autorii Ioan Robescu, Aurica Livia Robescu si partea Ioan Agarici, lipsă fiind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei. În acest sens, arată că la Dosarul nr. 2.115D/2008 au fost comunicate adrese prin care autoarea exceptiei Viorica Maria Ghioca si părtile Ovidiu Olimpiu Oprea, Cecilia Letitia Oprea si Anisoara Mocanu solicită un nou termen în vederea angajării unui apărător.

De asemenea, autorii exceptiei din Dosarul nr. 2.128D/2008, Ioan Robescu si Aurica Livia Robescu, solicită un nou termen în vederea angajării unui apărător.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererilor de amânare, apreciind că de la data încheierilor de sesizare, respectiv 15 septembrie 2008 si 9 iunie 2008, părtile au avut suficient timp pentru angajarea unui apărător.

Deliberând, Curtea respinge cererile de amânare.

Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării dosarelor nr. 2.115D/2008 si nr. 2.128D/2008.

Părtile prezente nu se opun conexării dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite conditiile conexării dosarelor.

Retinând identitatea de obiect, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 2.128D/2008 la Dosarul nr. 2.115D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Ioan Robescu si Aurica Livia Robescu depun la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, iar partea Ioan Agarici lasă la aprecierea Curtii solutionarea exceptiei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, având în vedere jurisprudenta Curtii Constitutionalitate cu privire la textul de lege criticat.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 septembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 12.122/300/2007, Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil. Exceptia a fost ridicată de Viorica Maria Ghioca într-o cauză ce are ca obiect o actiune în evacuare.

Prin Încheierea din 9 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 18.866/299/2007, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil. Exceptia a fost ridicată de Ioan Robescu si de Aurica Livia Robescu într-o cauză ce are ca obiect o actiune în revendicare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin, în esentă, că reclamantul „nu produce niciun titlu care să îi legitimeze calitatea sa procesuală, consacrându-se astfel un exercitiu arbitrar al dreptului de proprietate, pârâta, autor al exceptiei, având dreptul de a nu fi evacuată dintr-un imobil în care îsi are stabilit domiciliul”. Consideră că reclamantul se consideră mai presus de lege, de vreme ce nu tine cont de obligatiile ce-i revin privitor la drepturile locative ale acestora.

Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Totodată, apreciază că motivarea exceptiei vizează fondul cauzei, iar nu neconstitutionalitatea prevederii legale criticate.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 480 din Codul civil sunt constitutionale, nefiind contrare dispozitiilor art. 16 alin. (1) si (2) si art. 21 din Constitutie, de vreme ce se aplică tuturor proprietarilor, fără discriminări, si, de asemenea, nu îngrădesc sub niciun aspect dreptul părtilor interesate de a se adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, libertătilor si intereselor lor legitime. Apreciază că o asemenea reglementare este în concordantă cu regula constitutională potrivit căreia continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Totodată, apreciază că dispozitiile art. 27 alin. (1) si art. 41 din Constitutie nu sunt incidente în cauza de fată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 480 din Codul civil, având următorul continut: „Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru în mod exclusiv si absolut, însă în limitele determinate de lege.”

Autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, ale art. 21 alin. (2) referitoare la accesul liber la justitie, ale art. 27 alin. (1) relative la inviolabilitatea domiciliului, ale art. 41 alin. (1) privind protectia socială a muncii si ale art. 44 alin. (2) teza întâi privind garantarea dreptului de proprietate privată, ale art. 44 alin. (7) privind respectarea sarcinilor care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului si ale art. 136 referitoare la proprietate.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că asupra constitutionalitătii prevederilor art. 480 din Codul civil Curtea Constitutională s-a pronuntat prin mai multe decizii, precum Decizia nr. 873 din 30 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 17 ianuarie 2007, Decizia nr. 925 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, si Decizia nr. 937 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 21 noiembrie 2007, Decizia nr. 323 din 13 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, statuând că aceste dispozitii sunt constitutionale. Curtea a retinut că prevederile art. 480 din Codul civil dau definitia legală a proprietătii, precizând că dreptul de proprietate este atât un drept absolut, ce presupune exercitarea celor trei atribute - usus, fructus si abusus -, cât si un drept exclusiv, din punctul de vedere al titularului care îl poate exercita în mod liber, însă cu respectarea ordinii publice si a dispozitiilor imperative ale legii. Astfel, textul de lege criticat este în deplină concordantă cu dispozitiile constitutionale ale art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. De asemenea, textul de lege îi are în vedere pe toti cei vizati de ipoteza normei legale, fără discriminări, fiind astfel respectat principiul egalitătii cetătenilor în fata legii.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Cât priveste critica art. 480 din Codul civil prin raportare la dispozitiile art. 21 din Constitutie, Curtea retine că, potrivit acestora din urmă, orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, libertătilor si a intereselor sale legitime, alin. (2) al aceluiasi articol stabilind că nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. Principiul accesului liber la justitie consacrat constitutional implică, între altele, adoptarea de către legiuitor a unor reglementări prin care orice persoană îsi poate sustine si valorifica dreptul de acces la justitie. Astfel, Curtea constată că, în cauză, autorul exceptiei, care are calitatea de pârât, a avut la îndemână calea procedurală a întâmpinării, reglementată de art. 115 din Codul de procedură civilă, formulată de către acesta, si prin care a răspuns la cererea de chemare în judecată a reclamantului, dreptul de acces la justitie fiind pe deplin respectat.

Totodată, Curtea constată că textul de lege criticat nu contravine nici dispozitiilor constitutionale ale art. 27 alin. (1) privind inviolabilitatea domiciliului în situatia în care actiunea în evacuare s-ar admite, de vreme ce alin. (2) al aceluiasi articol reglementează o derogare în cazul executării unei hotărâri judecătoresti.

Cu privire la celelalte dispozitii constitutionale invocate, Curtea retine că acestea nu au incidentă în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil, exceptie ridicată de Viorica Maria Ghioca în Dosarul nr. 12.122/300/2007 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă si de Ioan Robescu si de Aurica Livia Robescu în Dosarul nr. 18.866/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 ianuarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 23

din 8 ianuarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cărtile funciare

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cărtile funciare, exceptie ridicată de Vasile Dinca si Daniela Dinca în Dosarul nr. 6.733/325/2008 al Judecătoriei Timisoara.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 28 octombrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 6.733/325/2008, Judecătoria Timisoara a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cărtile funciare. Exceptia a fost ridicată de Vasile Dinca si Daniela Dinca într-o cauză ce are ca obiect o actiune în uzucapiune.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia arată că art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 impune ca si conditie a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune o posesie a bunului de 20 de ani „după moartea proprietarului înscris în cartea funciară”. Sustin, astfel, că prin aplicarea prevederilor Decretului-lege nr. 115/1938 în privinta dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară se creează o discriminare pentru cetătenii din zonele în care există implementat sistemul de carte funciară, cărora li se aplică prevederile acestui act normativ, fată de cetătenii din celelalte zone ale tării în care acest sistem se implementează începând cu anul 1996, acestia din urmă putând dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune dacă exercită o posesie utilă pe o perioadă de 10-20 de ani, respectiv 30 de ani, fără a fi relevantă situatia fostului proprietar, respectiv dacă este decedat sau nu. Consideră că prevederile criticate sunt contrare si dispozitiilor constitutionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate privată.

Judecătoria Timisoara consideră că prevederile criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate. Astfel, faptul că legiuitorul a înteles să reglementeze două regimuri diferite pentru uzucapiune datorită conditiilor istorice diferite din anumite zone ale tării, cel instituit prin Decretul-lege nr. 115/1938 si cel al Codului civil, fiecare cu conditiile sale specifice, nu contravine principiului egalitătii cetătenilor în fata legii, de vreme ce prevederile criticate se aplică în mod egal tuturor celor vizati de norma legală. Consideră că nu se încalcă nici dispozitiile art. 44 din Constitutie, de vreme ce acestea stabilesc garantarea si ocrotirea proprietătii private, iar, în spetă, reclamantii, autori ai exceptiei de neconstitutionalitate, nu sunt titularii unui asemenea drept. Totodată, apreciază că prin adoptarea Legii nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliară, Decretul-lege nr. 115/1938 a fost abrogat, în materia uzucapiunii fiind aplicabile, în prezent, prevederile Codului civil.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 sunt constitutionale. În acest sens, retine ceea ce a statuat Curtea Constitutională în Decizia nr. 653/2008, si anume faptul că aceste prevederi sunt norme prin care legiuitorul a stabilit un regim diferit în materia publicitătii bunurilor imobile, pe criteriul apartenentei la spatiul care a fost guvernat de un sistem legislativ diferit fată de cel românesc. Consideră că prevederile criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 si 44 si, totodată, apreciază că dispozitiile art. 20 din Constitutie nu sunt incidente în prezenta cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Prin încheierea de sesizare, instanta a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cărtile funciare. Însă, din notele scrise ale autorilor exceptiei, rezultă că acestia critică, în realitate, doar prevederile alin. (1) al art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cărtile funciare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 27 aprilie 1938, având următorul continut: „Cel ce a posedat un bun nemiscător în conditiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat [...].”

Autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, ale art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului si ale art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că, potrivit prevederilor alin. (1) al art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938, cel ce a posedat un bun nemiscător în conditiile legii timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea, în cartea funciară, a dreptului astfel uzucapat.

Cu privire la aplicabilitatea sistemului de carte funciară reglementat prin Decretul-lege nr. 115/1938 ce consacră cazurile speciale de dobândire a proprietătii prin uzucapiune înscrise în art. 27-28, Curtea retine faptul că, în absenta unor dispozitii cu caracter tranzitoriu, trebuie să se recurgă la interpretarea sistematică a dispozitiilor art. 69 alin. (2) si (3) cu referire la art. 56 alin. (1) si art. 58 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, republicată. Sub acest aspect, este de retinut că prin art. 69 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, republicată, s-a prevăzut că numai la finalizarea lucrărilor cadastrale si a registrelor de publicitate imobiliară pentru întreg teritoriul administrativ al unui judet îsi încetează aplicabilitatea Decretul-lege nr. 115/1938, iar în conformitate cu dispozitia alin. (3) al aceluiasi articol, doar ca urmare a definitivării cadastrului la nivelul întregii tări se abrogă acest decret. Din această dispozitie a Legii nr. 7/1996, prin care s-a reglementat regimul general al cadastrului si al publicitătii imobiliare, rezultă vointa legiuitorului de a institui o aplicare treptată a noii legi, cu consecinta incidentei, în continuare, a vechilor dispozitii ale Decretului-lege nr. 115/1938 în regimul de carte funciară. În acest sens, este si Decizia nr. 86 din 10 decembrie 2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 14 octombrie 2008.

Critica de neconstitutionalitate priveste, în esentă, faptul că prin mentinerea în vigoare a prevederilor Decretului-lege nr. 115/1938 se aduce atingere egalitătii în drepturi, aplicându-li-se unor cetăteni un statut juridic discriminatoriu fată de cetătenii care nu cad sub incidenta acestui act normativ, întrucât art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 impune ca si conditie a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune o posesie a bunului de 20 de ani „după moartea proprietarului înscris în cartea funciară”.

Cât priveste critica mentionată, Curtea retine că, în jurisprudenta sa, în deplin acord cu aceea a Curtii Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat în mod constant că, în sensul Constitutiei, principiul egalitătii în fata legii nu însemnă uniformitate, asa încât, în cazul unor situatii diferite, un tratament diferit este posibil atunci când acesta se justifică în mod obiectiv si rational. Or, aplicabilitatea tranzitorie a dispozitiilor art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 este justificată obiectiv si rational de procesul de definitivare a lucrărilor de cadastru si a registrelor de publicitate imobiliară pentru întreg teritoriul tării. Ca efect al aplicării Legii nr. 7/1996, se va realiza însă o unificare legislativă a regimului de publicitate imobiliară.

Cât priveste invocarea dispozitiilor constitutionale ale art. 44 referitoare la garantarea dreptului de proprietate privată, Curtea retine, de asemenea, că atât în jurisprudenta sa, cât si în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, în Cauza Fernandez-Molina Gonzales s.a. contra Spaniei din 18 octombrie 2002, s-a statuat că dispozitiile privind garantarea si ocrotirea proprietătii se aplică numai titularilor dreptului de proprietate; or, în prezenta cauză, autorii exceptiei nu si-au stabilit calitatea de proprietar, ci tind să o stabilească prin efectul uzucapiunii.

Cu privire la celelalte dispozitii constitutionale invocate, Curtea retine că acestea nu au incidentă în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cărtile funciare, exceptie ridicată de Vasile Dinca si Daniela Dinca în Dosarul nr. 6.733/325/2008 al Judecătoriei Timisoara.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 ianuarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 26

din 13 ianuarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si a Legii nr. 343/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror Claudia-Margareta

Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si a Legii nr. 343/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicată de Mihai Doru Băjan în Dosarul nr. 45.977/3/CA/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, sustine că obiectul de reglementare al celor două acte normative criticate nu se circumscrie domeniilor care, potrivit art. 73 alin. (3) din Constitutie, se reglementează prin lege organică.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 29 februarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 45.977/3/CA/2007, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitu t ională cu exceptia de neconstitutionalitate a Ordonanei de urgentă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si a Legii nr. 343/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Exceptia a fost ridicată de Mihai Doru Băjan într-o actiune de contencios administrativ, având ca obiect anularea unor acte de control prin care au fost impuse obligatii de plată a unor taxe si impozite.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia formulează o critică de neconstitutionalitate extrinsecă a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum si a Legii nr. 343/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, arătând, în esentă, că aceste acte normative, prin acea că modifică sau completează o lege organică - Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, au la rândul lor natura unor legi organice. În consecintă, era necesar ca acestea să fie adoptate cu respectarea procedurii corespunzătoare acestei categorii de legi, si nu ca legi ordinare, astfel cum rezultă din mentiunile publicate în Monitorul Oficial al României.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal opinează în sensul netemeiniciei exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece nici ordonanta de urgentă a Guvernului si nici legea criticate nu contin referiri la infractiuni si pedepse, astfel încât, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie, să fie necesară adoptarea acestora ca legi organice.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2004, aprobată prin Legea nr. 163/2005, si ale Legii nr. 343/2006 sunt constitutionale, deoarece nu^e încadrează în categoria legilor organice prevăzute de art. 73 alin. (3) din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.281 din 30 decembrie 2004, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 163/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 1 iunie 2005. Obiect al exceptiei îl constituie, de asemenea, si Legea nr. 343/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 1 august 2006.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate nu indică niciun text constitutional sau conventional pretins încălcat.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate”. Or, în motivarea exceptiei, autorul acesteia nu precizează un anumit text din Legea fundamentală invocat ca fiind încălcat, iar Curtea, astfel cum rezultă si din jurisprudenta sa constantă în materie, nu se poate substitui autorului exceptiei în ceea ce priveste argumentarea pretinsei neconstitutionalităti a textului de lege supus controlului.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si a Legii nr. 343/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicată de Mihai Doru Băjan în Dosarul nr. 45.977/3/CA/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 ianuarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 28

din 13 ianuarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 97 alin. (5) si (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror Claudia-Margareta

Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 93 alin. (5) si (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Mahmud Ali Hassan în Dosarul nr. 3.081/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Se prezintă interpretul de limbă arabă, dl. Dalati Bassam, desemnat în cauză spre a asigura traducerea.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, indicând în acest sens Decizia Curtii

Constitutionale nr. 276 din 26 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 28 iunie 2005.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 5 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.081/2/2008, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 93 alin. (5) si (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Mahmud Ali Hassan într-o cauză de contencios administrativ privind prelungirea măsurii de luare în custodie publică.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile art. 93 alin. (5) si art. 100 alin. (8) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 si art. 86 din aceeasi ordonantă sunt neconstitutionale, deoarece ultimul articol mentionat nu prevede ca exceptie de la aplicarea măsurii returnării si situatia în care în favoarea străinului a fost acordată tolerarea rămânerii pe teritoriul României, situatie ce ar determina si încetarea măsurii de luare în custodie publică. Prin urmare, în cazul în care se permite rămânerea străinului pe teritoriul României, măsura luării în custodie publică constituie o încălcare a dreptului la libera circulatie si a dreptului la libertate.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, motivele invocate de autorul acesteia neavând nicio legătură cu neconstitutionalitatea articolelor criticate.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 93 alin. (5) si (7), devenite în urma ultimei republicări art. 97 alin. (5) si (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, sunt în concordantă cu prevederile art. 23 privind libertatea individuală si ale art. 25 referitoare la libera circulatie din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozitiile art. 93 alin. (5) si (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004. Ulterior, la data invocării prezentei exceptii de neconstitutionalitate, respectiv 5 iunie 2008, ordonanta de urgentă mentionată a fost din nou republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. În urma renumerotării textelor de lege, dispozitiile art. 93 se regăsesc, în prezent, în cuprinsul art. 97, astfel că obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, în realitate, prevederile art. 97 alin. (5) si (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, având următorul continut:

- Art. 97. - Luarea în custodie publică a străinilor: „(5) Prelungirea duratei de luare în custodie publică a străinilor prevăzuti la alin. (2) care nu au putut fi îndepărtati de pe teritoriul României în termen de 30 de zile se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competentă teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Oficiului Român pentru Imigrări. Instanta trebuie să se pronunte înainte de expirarea termenului luării în custodie publică dispuse anterior, iar hotărârea instantei este irevocabilă. [...]

(7) În situatia în care, ulterior luării în custodie publică a unui străin, se constată existenta unuia dintre cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1) sau acesta formulează pentru prima dată o cerere pentru acordarea unei forme de protectie, măsura luării în custodie publică încetează de drept. La formularea unei a doua cereri, măsura luării în custodie publică încetează la data acordării accesului la o nouă procedură.”

Autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor art. 5 privind dreptul la libertate si la sigurantă din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si a dreptului la libera circulatie, garantat de art. 25 din Constitutie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta s-a mai pronuntat în numeroase rânduri asupra conformitătii dispozitiilor art. 93 alin. (5) si (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, devenite în prezent art. 97 alin. (5) si (7), fată de exigentele dreptului la liberă circulatie, a dreptului la libertate si la sigurantă. Un exemplu în acest sens este Decizia nr. 225 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 7 aprilie 2008, prin care Curtea a retinut, pentru argumentele acolo expuse, compatibilitatea dintre textele de lege criticate si normele constitutionale si conventionale invocate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 97 alin. (5) si (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Mahmud Ali Hassan în Dosarul nr. 3.081/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 ianuarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 71

din 15 ianuarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317, art. 318, art. 17 si art. 159 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317, art. 318, art. 17 si art. 159 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „A&B Fashion Desing” - S.R.L. în Dosarul nr. 2.523/120/2008 al Tribunalului Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 2.523/120/2008, Tribunalul Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 317, art. 318, art. 17 si art. 159 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „A&B Fashion Desing” - S.R.L. în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei contestatii în anulare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) si art. 21 alin. (1)-(3), deoarece legiuitorul a limitat motivele pentru care poate fi exercitată contestatia în anulare, prejudiciind astfel grav liberul acces la justitie al celor interesati de a obtine îndreptarea unei erori săvârsite printr-o hotărâre judecătorească.

Tribunalul Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 317, art. 318, art. 17 si art. 159 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut:

- Art. 317: „Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestatie în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:

1. când procedura de chemare a părtii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerintele legii;

2. când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozitiilor de ordine publică privitoare la competentă.

Cu toate acestea, contestatia poate fi primită pentru motivele mai sus-arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanta le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.”;

- Art. 318: „Hotărârile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie când dezlegarea dată este rezultatul unei greseli materiale sau când instanta, respingând recursul sau admitându-l numai în parte, a omis din greseală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.”;

- Art. 17: „Cererile accesorii si incidentale sunt în căderea instantei competente să judece cererea principală.”;

- Art. 159: „Necompetenta este de ordine publică:

1. când pricina nu este de competenta instantelor judecătoresti;

2. când pricina este de competenta unei instante de alt grad;

3. când pricina este de competenta unei alte instante de acelasi grad si părtile nu o pot înlătura.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 977 din 30 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 23 octombrie 2008, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 din Codul de procedură civilă. De asemenea, prin Decizia nr. 387 din 30 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.041 din 10 noiembrie 2004, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă.


Cu privire la dispozitiile art. 17 si art. 159 din Codul de procedură civilă raportate la dispozitiile art. 317 si 318 din acelasi cod, Curtea arată că nu poate primi critica potrivit căreia legiuitorul, dincolo de limitele stabilite prin Legea fundamentală s i în dispretul principiilor sale, ar fi afectat liberul acces la justitie i principiul egalitătii în drepturi. Dimpotrivă, normele contestate sunt de procedură judiciară si se aplică tuturor persoanelor aflate într-o situatie juridică identică. De altfel, în acord cu dispozitiile constitutionale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, legiuitorul este liber să dispună cu privire la aceasta. În plus, contestatia în anulare ca mijloc procedural de acces la o instantă superioară de control este o cale extraordinară de atac de retractare, admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de lege, prin care se urmăreste anularea unei hotărâri definitive dacă la pronuntarea ei nu s-au observat neregularitătile actelor de procedură ori dacă solutia este rezultatul unei erori materiale evidente (art. 317 si 318 din Codul de procedură civilă). Asa fiind, prin acest mijloc instanta este tinută să verifice numai dacă există vreunul dintre motivele limitativ prevăzute de lege, neputând să examineze justetea solutiei pronuntate. Partea interesată are posibilitatea de a-si valorifica drepturile în fata judecătorului fondului ori în fata judecătorului în căile ordinare de atac, fără a se putea admite solutia reexaminării sine die a unei hotărâri judecătoresti, întrucât, cu exceptia materiei penale, liberul acces la justitie este pe deplin respectat ori de câte ori partea interesată, în vederea valorificării unui drept sau interes legitim, a putut să se adreseze cel putin o singură dată unei instante nationale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317, art. 318, art. 17 si art. 159 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „A&B Fashion Desing” - S.R.L. în Dosarul nr. 2.523/120/2008 al Tribunalului Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 ianuarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 81

din 15 ianuarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1), (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1), (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie, exceptie ridicată de Teodor Maghiar în Dosarul nr. 11.275/3/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a penală.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul exceptiei, apărătorul ales Cezar Bivolaru din cadrul Baroului Bucuresti, cu delegatie la dosar. Se constată lipsa celeilalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Apărătorul ales al autorului exceptiei pune concluzii de admitere a acesteia, sens în care depune si note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:


Prin Încheierea din 30 septembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 11.275/3/2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1), (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie, exceptie ridicată de Teodor Maghiar în dosarul de mai sus.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale atacate contravin prevederilor art. 16, 21 si 124 din Constitutia României, deoarece statutul specialistilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie nu oferă garantii de independentă si impartialitate în activitatea pe care o desfăsoară, în conditiile în care actionează sub directa conducere, supraveghere si controlul nemijlocit al procurorilor din acest parchet, iar constatările tehnico-stiintifice efectuate de acestia constituie mijloace de probă în procesul penal.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale atacate nu contravin Constitutiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 11 alin. (1), (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, cu modificările si completările ulterioare, dispozitii care au următorul cuprins:

- Art.11: „(1) În cadrul Directiei Nationale Anticoruptie sunt numiti, prin ordin al procurorului sef al acestei directii, cu avizul ministerelor de resort, specialisti cu înaltă calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum si în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.

(2) Specialistii prevăzuti la alin. (1) au calitatea de functionar public si îsi desfăsoară activitatea sub directa conducere, supraveghere si control nemijlocit al procurorilor din Directia Natională Anticoruptie. Specialistii au drepturile si obligatiile prevăzute de lege pentru functionarii publici, cu exceptiile mentionate în prezenta ordonantă de urgentă. De asemenea, specialistii beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 26 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Constatarea tehnico-stiintifică efectuată din dispozitia scrisă a procurorului de specialistii prevăzuti la alin. (1) constituie mijloc de probă, în conditiile legii.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 805 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008, Curtea Constitutională a statuat că prevederile art. 11 alin. (1)-(3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie sunt constitutionale.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1), (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie, exceptie ridicată de Teodor Maghiar în Dosarul nr. 11.275/3/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 ianuarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Afrodita Laura Tutunaru

 


DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru numirea doamnei Ioana Liana Pop în functia de secretar de stat la Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul

 

În temeiul art. 15 lit. d) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Ioana Liana Pop se numeste în functia de secretar de stat la Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Cătălin Ovidiu Baba

 

Bucuresti, 27 ianuarie 2009.

Nr. 153.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Barna Tánczos din functia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

 

În temeiul art. 15 lit. d) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Barna Tánczos se eliberează din functia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Cătălin Ovidiu Baba

 

Bucuresti, 27 ianuarie 2009.

Nr. 154.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Marin Anton în functia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

 

În temeiul art. 15 lit. d) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Marin Anton se numeste în functia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Cătălin Ovidiu Baba

 

Bucuresti, 27 ianuarie 2009.

Nr. 155.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Liviu Mănăilă-Maximean în functia de secretar de stat la Ministerul Sănătătii

 

În temeiul art. 15 lit. d) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Liviu Mănăilă-Maximean se numeste în functia de secretar de stat la Ministerul Sănătătii.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Cătălin Ovidiu Baba

 

Bucuresti, 27 ianuarie 2009.

Nr. 156.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Iulian Matache în functia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale si Locuintei

 

În temeiul art. 15 lit. d) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Iulian Matache se numeste în functia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale si Locuintei.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Cătălin Ovidiu Baba

 

Bucuresti, 27 ianuarie 2009.

Nr. 157.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

dECIZIE

pentru numirea domnului Mircea Ursache în functia de presedinte al Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului

 

În temeiul art. 15 lit. a) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, al art. 8 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbtie cu Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, aprobată cu completări prin Legea nr. 360/2004, cu modificările ulterioare, si al art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 837/2004 privind organizarea si functionarea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Mircea Ursache se numeste în functia de presedinte al Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Cătălin Ovidiu Baba

 

Bucuresti, 27 ianuarie 2009.

Nr. 158.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Marius Gogescu din functia de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Autoritătii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice

 

În temeiul art. 15 lit. a) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 74/2005 privind înfiintarea Autoritătii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2006,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Marius Gogescu se eliberează din functia de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Autoritătii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Cătălin Ovidiu Baba

 

Bucuresti, 27 ianuarie 2009.

Nr. 159.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru numirea doamnei Cristina Trăilă în functia de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Autoritătii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice

 

În temeiul art. 15 lit. a) si al art.19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 74/2005 privind înfiintarea Autoritătii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2006,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Cristina Trăilă se numeste în functia de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Autoritătii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Cătălin Ovidiu Baba

 

Bucuresti, 27 ianuarie 2009.

Nr. 160.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind încetarea, la cerere, a raportului de serviciu al domnului Mora Victor Aron, secretar general al Ministerului Sănătătii

 

Având în vedere cererea domnului Mora Victor Aron, secretar general al Ministerului Sănătătii, privind încetarea raportului de serviciu, prin acordul părtilor, transmisă de Ministerul Sănătătii prin Adresa înregistrată sub nr. 5/247 din 26 ianuarie 2009,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 97 lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează, la cerere, raportul de serviciu al domnului Mora Victor Aron, secretar general al Ministerului Sănătătii.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Cătălin Ovidiu Baba

 

Bucuresti, 27 ianuarie 2009.

Nr. 161.

 

RECTIFICĂRI

 

            La Hotărârea Guvernului nr. 24/2009 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.719/2008 privind organizarea si functionarea Ministerului Turismului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 23 ianuarie 2009, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei „Monitorul Oficial, Partea I”):

            - în anexa „Structura organizatorică a Ministerului Turismului”, în loc de: „Directia economică si administrativ” se va citi: „Directia generală economică si administrativ”.

 

            La Decizia primului-ministru nr. 144/2009 pentru numirea domnului Constantin Dan Negru în functia de subsecretar de stat la Ministerul Tineretului si Sportului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 26 ianuarie 2009, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei „Monitorul Oficial, Partea I”):

            - în titlu si în cuprinsul articolului unic, în loc de: ... domnul Constantin Dan Negru se numeste în functia de ...se va citi: ... domnul Constantin Dan Neagu se numeste în functia de ...”.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.