MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 467/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

PARTEA I

Anul 177 (XXI) - Nr. 467            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Marti, 7 iulie 2009

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 750 din 12 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) si ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Decizia nr. 752 din 12 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 36 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Decizia nr. 794 din 19 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operatiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

654. - Hotărâre pentru aprobarea Memorandumului de întelegere privind viitorul Retelei de sănătate din Europa de Sud-Est în cadrul Procesului de cooperare în Europa de Sud-Est (2008 si mai departe)

 

Memorandum de întelegere privind viitorul Retelei de sănătate din Europa de Sud-Est în cadrul Procesului de cooperare în Europa de Sud-Est (2008 si mai departe)

 

743. - Hotărâre privind modificarea anexei nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

752. - Hotărâre privind transmiterea unui imobil, aflat în proprietatea publică a statului, din administrarea Serviciului de Informatii Externe în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, precum si transmiterea unor constructii aflate în proprietatea privată a statului din administrarea Serviciului de Informatii Externe în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în vederea executării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a lucrării de utilitate publică „Fluidizare trafic pe DN 1 km 8+100- km 17+100 si centura rutieră în zona de nord a municipiului Bucuresti - obiect 6 - continuizarea centurii rutiere existente a municipiului Bucuresti cu pasaj superior peste calea ferată la Otopeni”

 

753. - Hotărâre privind modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.079/2007 pentru reglementarea parcului auto, precum si a consumului de carburanti al autoturismelor Ministerului Justitiei, ale unor institutii subordonate acestuia si ale instantelor judecătoresti

 

754. - Hotărâre privind aprobarea amendamentului convenit între Guvernul României, prin Ministerul Finantelor Publice, si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, prin scrisoarea semnată la Washington la 16 aprilie 2009 si la Bucuresti la 4 mai 2009, la Acordul de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru finantarea Proiectului privind învătământul rural, semnat la Bucuresti la 23 mai 2003

 

765. - Hotărâre privind transmiterea unui imobil din proprietatea publică a statului si administrarea Serviciului de Protectie si Pază în proprietatea privată a statului si administrarea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

392. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finantate în cadrul Programului Operational pentru Pescuit 2007-2013

 

440. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale pentru modificarea art. 1 lit. b) din Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 623/2002 privind stabilirea zonelor de cultură a hameiului, recunoscute pentru certificarea denumirii de origine

 

448. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor privind unele măsuri de informare a consumatorilor de către operatorii economici care desfăsoară activităti de schimb valutar

 

851. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind intrarea în vigoare a unor tratate internationale


 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 750

din 12 mai 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) si ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin – procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor „art. 14 si ale art. 15” din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Societatea Comercială „EEC Invest Imobiliare” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 32.397/3/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a de contencios administrativ si fiscal, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 83D/2009 al Curtii Constitutionale.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 178D/2009, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicată de acelasi autor în Dosarul nr. 32.399/3/2008 al aceleiasi instante de judecată.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele Curtii, văzând identitatea de obiect a acestor cauze, din oficiu, pune în discutie problema conexării lor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a cauzelor.

Curtea, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 178D/2009 la Dosarul nr. 83D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate. Contrar sustinerilor autorilor exceptiei, dispozitiile art. 14 si ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 stabilesc cu precizie conditiile în care judecătorul poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, astfel că acestea nu pot genera arbitrariu în luarea acestei măsuri. În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenta sa, de exemplu Cauza Rekveny împotriva Ungariei, 1999, că o prea mare strictete sau rigiditate a unui text de lege nu este de dorit, acesta fiind caracterizat printr-un anumit grad de generalitate. Totodată, Curtea s-a pronuntat asupra unor probleme asemănătoare celor sesizate de autorii prezentei exceptii prin deciziile nr. 804/2007 si nr. 219/2009.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin încheierile din 15 octombrie 2008 si din 17 noiembrie 2008 pronuntate în dosarele nr. 32.397/3/2008, respectiv nr. 32.399/3/2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea

Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor „art. 14 si ale art. 15” din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Exceptiile de neconstitutionalitate au fost ridicate de Societatea Comercială „EEC Invest Imobiliare” - S.R.L. din Bucuresti într-o cauză având ca obiect o ordonantă presedintială, respectiv într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, având un continut similar, autorul acesteia sustine că textele de lege criticate, care nu prevăd cazuri sau conditii restrictive de admisibilitate a cererii de suspendare a unui act administrativ emis în beneficiul altei persoane, afectează grav libera initiativă si activitatea economică a unei persoane juridice si înfrâng principiile egalitătii si al echitabilitătii procesului. Astfel, la simpla cerere a unui tert si pe calea unei proceduri sumare, magistratul este liber să aprecieze în mod subiectiv sau pe considerente de oportunitate asupra efectelor unui act administrativ emis de o autoritate publică, beneficiarul neavând alt mijloc de apărare decât dovedirea legalitătii respectivului act.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a de contencios administrativ si fiscal si-a exprimat opinia în sensul constitutionalitătii textelor de lege criticate, astfel cum s-a pronuntat si Curtea Constitutională prin deciziile sale nr. 108/2007 si nr. 673/2005. În plus, în Dosarul nr. 178D/2009, instanta de judecată adaugă că textele de lege criticate contin ca si conditii de admitere a cererii de suspendare a executării actului administrativ dovada cazului bine justificat, adică acele împrejurări de fapt si de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinta legalitătii actului administrativ, precum si justificarea pagubei iminente, astfel că posibilitatea legală a instantei de a dispune suspendarea executării unui act a cărui nelegalitate este vădită si a cărui executare este prejudiciabilă tertilor nu contravine textelor constitutionale invocate în motivarea exceptiei.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 14 si ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constitutionale, în acelasi sens pronuntându-se si Curtea Constitutională, de exemplu prin deciziile nr. 8/2008 si nr. 791/2008. Consideră, totodată, că prevederile art. 45 si ale art. 135 din Constitutie, invocate, nu au incidentă în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:


Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, astfel cum rezultă din motivarea scrisă a autorului acesteia, dispozitiile art. 14 alin. (1) [si nu ale întregului art. 14, cum se indică în dispozitivul încheierii de sesizare] si ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate si completate de art. I pct. 20, 21 si 22 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textele de lege criticate au următorul continut:

Art. 14. - Suspendarea executării actului: „(1) În cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în conditiile art. 7, a autoritătii publice care a emis actul sau a autoritătii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instantei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronuntarea instantei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce actiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept si fără nicio formalitate.”

Art. 15. - Solicitarea suspendării pe cale principală: „(1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, si prin cererea adresată instantei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la solutionarea definitivă si irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu actiunea principală sau printr-o actiune separată, până la solutionarea actiunii în fond.

(2) Dispozitiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.

(3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea.

(4) În ipoteza admiterii actiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în conditiile art. 14, se prelungeste de drept până la solutionarea definitivă si irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1).”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege mentionate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (2) potrivit cărora „Nimeni nu este mai presus de lege”, art. 21 alin. (3) care garantează dreptul părtilor la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 45 - Libertatea economică si ale art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a), care consacră principiile economiei României ca economie de piată si instituie obligatia statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. Este invocat, de asemenea, art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că aceasta urmează să fie respinsă ca neîntemeiată, deoarece dispozitiile art. 14 alin. (1) si ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 au mai fost examinate pe calea exceptiei de neconstitutionalitate prin raportare la aceleasi norme fundamentale si din prisma unor critici de neconstitutionalitate asemănătoare. În acest sens sunt relevante Decizia nr. 804 din 27 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 23 octombrie 2007, si Decizia nr. 939 din 19 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 31 ianuarie 2007, prin care Curtea a retinut, în esentă, că „nereglementarea, prin textul legal criticat, a cazurilor în care poate fi solicitată suspendarea executării unui act administrativ unilateral nu încalcă dreptul persoanei vătămate printr-un astfel de act la un proces echitabil ori la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil. Posibilitatea reclamantului de a solicita suspendarea executării actului administrativ unilateral prin cererea adresată instantei pentru anularea actului nu creează, prin ea însăsi, nicio discriminare. Instanta de judecată va putea dispune suspendarea fără ca una dintre părti să fie privilegiată, iar cealaltă, dezavantajată, tinând seama de toate garantiile procesuale de care se bucură părtile. Curtea a mai retinut că dispozitiile legale criticate nu împiedică, sub nicio formă, solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, deoarece suspendarea actului administrativ atacat poate fi dispusă de instanta de judecată numai până la solutionarea definitivă si irevocabilă a cauzei”.

De vreme ce în prezenta cauză nu au fost aduse critici noi fată de cele deja analizate în jurisprudenta constitutională în materie, atât solutia pronuntată prin deciziile indicate, cât si argumentele care au fundamentat-o îsi păstrează valabilitatea.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (1)si ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Societatea Comercială „EEC Invest Imobiliare” - S.R.L. din Bucuresti în dosarele nr. 32.397/3/2008, respectiv nr. 32.399/3/2008 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 mai 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 752

din 12 mai 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 36 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 36 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Vasile Ispas în Dosarul nr. 1.855/259/2008 al Judecătoriei Mizil.

La apelul nominal răspunde personal autorul exceptiei, lipsind partea Inspectoratul Judetean de Politie Prahova, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii Constitutionale acordă cuvântul părtii prezente pentru sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate. Aceasta sustine că dispozitiile de lege criticate, impunând obligatia purtării centurii de sigurantă în timpul circulatiei pe drumurile publice, contravin prevederilor art. 26 alin. (2) din Constitutie, referitoare la dreptul persoanei de a dispune de ea însăsi, în sensul că privează conducătorul auto de dreptul de a aprecia singur măsurile ce se impun, în functie de conditiile concrete de trafic, pentru propria sa sigurantă. Mai mult, afirmă că există studii stiintifice care pun la îndoială importanta purtării centurii de sigurantă pentru salvarea de vieti omenesti în caz de accident auto si că, dimpotrivă, aceasta a împiedicat luarea unor măsuri rapide de salvare, dovedindu-se, de multe ori, chiar fatală. În plus, din moment ce o persoană a obtinut permisul de conducere auto, conform art. 21 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, se presupune că aceasta are aptitudinea psihică, mentală si fizică de a aprecia si a contracara pericolul în care se află. Mai adaugă că ar fi util să existe posibilitatea completării unei declaratii pe propria răspundere de către cei care nu doresc, din varii motive, să poarte centura de sigurantă. Depune la dosar, ca probă a sustinerilor sale, un compact disc continând imagini si declaratii despre un accident auto si solicită, pentru toate cele arătate, admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, indicând în acest sens deciziile nr. 1.172/2007 si nr. 689/2006 ale Curtii Constitutionale, prin care aceasta a retinut, în esentă, că dispozitiile legale criticate materializează obligatia pozitivă a statului de a lua măsuri active pentru protejarea vietii si integritătii fizice si psihice a persoanei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 22 decembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 1.855/259/2008, Judecătoria Mizil a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Vasile Ispas într-o cauză având ca obiect solutionarea unei plângeri contraventionale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul de lege criticat, obligând conducătorii de autovehicule si persoanele care ocupă locuri prevăzute prin constructie cu centuri sau dispozitive de sigurantă omologate trebuie să le poarte în timpul circulatiei pe drumurile publice, contravine dreptului persoanei fizice de a dispune de ea însăsi, în contextul în care si art. 21 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 impune obligatia conducătorilor de autovehicule să posede cunostinte si îndemânarea necesară si să fie apti din punct de vedere medical si psihologic. Asadar, se consideră că persoana care a obtinut un permis de conducere este capabilă să ia decizia de a folosi unde si când crede de cuviintă mijlocul de sigurantă apreciat ca fiind cel mai bun pentru propria protectie. În plus, nu se pot invoca ratiuni privind siguranta circulatiei pe drumurile publice, ocrotirea vietii, integritătii corporale si a sănătătii persoanelor participante la trafic, prevăzute la art. 1 alin. (2) din ordonanta de urgentă, atât timp cât există si alte activităti care afectează valorile enumerate, dar care nu sunt sanctionate în sine, ci doar prin raportare la rezultatul lor (de exemplu, fumatul sau consumul de alcool).

Judecătoria Mizil opinează în sensul netemeiniciei exceptiei. Textul criticat instituie una dintre măsurile luate de stat pentru îndeplinirea obligatiilor sale pozitive legate de interventia activă în garantarea dreptului la viată si a dreptului la integritate fizică si psihică. Măsura contestată reprezintă, totodată, consecinta preluării si aplicării în tara noastră a exigentelor Uniunii Europene în materie, respectiv Directiva Consiliului din 16 decembrie 1991 privind utilizarea obligatorie a centurilor de sigurantă si a sistemelor de fixare a copiilor în scaune în vehicule.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 36 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice sunt constitutionale. Acestea reprezintă măsuri de ordin legislativ menite să asigure protejarea vietii, sănătătii si integritătii fizice a persoanelor, care, asa cum a retinut Curtea Constitutională prin Decizia nr. 689/2007, nu contravin prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea fundamentală.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie,


precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 36 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu următorul continut:

Art. 36 alin. (1): „(1) Conducătorii de autovehicule si persoanele care ocupă locuri prevăzute prin constructie cu centuri sau dispozitive de sigurantă omologate trebuie să le poarte în timpul circulatiei pe drumurile publice, cu exceptia cazurilor prevăzute în regulament.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege mentionat contravine dispozitiilor art. 26 alin. (2) din

Constitutie, potrivit cărora „Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăsi, dacă nu încalcă drepturile si libertătile altora, ordinea publică sau bunele moravuri”.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea Constitutională constată că dispozitiile art. 36 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice au mai fost examinate din prisma respectării prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea fundamentală si a unor critici asemănătoare. Prin Decizia nr. 689 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 23 octombrie 2007, Curtea, pentru argumentele acolo retinute, care îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, a respins exceptia de neconstitutionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Vasile Ispas în Dosarul nr. 1.855/259/2008 al Judecătoriei Mizil.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 mai 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 794

din 19 mai 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operatiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000

 

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

            Benke Károly - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operatiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, exceptie ridicată de Constantin Bogescu în Dosarul nr. 3.428/89/2008 al Tribunalului Vaslui - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă.


CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 8 ianuarie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 3.428/89/2008, Tribunalul Vaslui - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operatiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, exceptie ridicată de Constantin Bogescu într-o cauză având ca obiect solutionarea contestatiei împotriva unei decizii prin care s-a dispus recuperarea unui debit încasat în mod nelegal cu titlu de pensie.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se apreciază că prevederile legale criticate sunt neconstitutionale în raport cu dispozitiile art. 44 din Constitutie si ale art. 1 din Protocolul aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Tribunalul Vaslui - Sectia civilă apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitu­tionalitate este inadmisibilă.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 16 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operatiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 1 octombrie 2004.

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 44 din Constitutie si ale art. 1 din Protocolul aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta pune în discutie neconstitutionalitatea unei prevederi dintr-o hotărâre de guvern. Or, potrivit art. 146 lit. d) din Constitutie si art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, numai ordonantele sau legile pot fi obiect al controlului de constitutionalitate pe cale de exceptie. În consecintă, controlul constitutionalitătii hotărârilor de guvern nu este de competenta Curtii Constitutionale, cenzurarea eventualei nelegalităti a acestora revenind instantelor judecătoresti.

Pentru motivele expuse mai sus, Curtea urmează să respingă ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operatiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, exceptie ridicată de Constantin Bogescu în Dosarul nr. 3.428/89/2008 al Tribunalului Vaslui - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 mai 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Károly

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Memorandumului de întelegere privind viitorul Retelei de sănătate din Europa de Sud-Est în cadrul Procesului de cooperare în Europa de Sud-Est (2008 si mai departe)

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Memorandumul de întelegere privind viitorul Retelei de sănătate din Europa de Sud-Est în cadrul Procesului de cooperare în Europa de Sud-Est (2008 si mai departe), încheiat între ministerele sănătătii din Republica Albania, Bosnia si Hertegovina, Republica Bulgaria, Republica Croatia, Republica Moldova, Republica Muntenegru, România, Republica Serbia si Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, ca document politic, de cooperare între ministerele sănătătii din statele participante la Procesul de cooperare în Europa de Sud-Est.

Art. 2. - Contributia financiară anuală, aferentă participării României la bugetul Secretariatului Retelei de sănătate din Europa de Sud-Est, în valoare de 36.000 euro, se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătătii, din fondurile aprobate anual cu această destinatie.

Art. 3. - În eventualitatea în care România va găzdui Secretariatul Retelei de sănătate din Europa de Sud-Est, va fi respectată legislatia în vigoare din România privind taxele si impozitele pentru achizitii si servicii.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii,

Ion Bazac

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

p. Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Mazuru,

secretar de stat

 

Bucuresti, 3 iunie 2009.

Nr. 654.

 

Reteaua de sănătate din Europa de Sud-Est

Actiunea de dezvoltare a sănătătii în Europa de Sud-Est

 

MEMORANDUM DE ÎNTELEGERE

privind viitorul Retelei de sănătate din Europa de Sud-Est în cadrul Procesului de cooperare în Europa de Sud-Est (2008 si mai departe)*)

*) Traducere din limba engleză.

 

PREAMBUL

 

Ministerele sănătătii din Republica Albania, Bosnia si Hertegovina, Republica Bulgaria, Republica Croatia, Republica Moldova, Republica Muntenegru, România, Republica Serbia si Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, denumite în continuare membri ai Retelei de sănătate din Europa de Sud-Est (ESE),

confirmând faptul că dezvoltarea pozitivă în ESE din ultima decadă si nevoia de a proteja realizările importante ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est necesită dezvoltarea unui cadru de cooperare, realizat si condus în principal la nivel regional, cu sprijin continuu din partea comunitătii internationale,

recunoscând cooperarea regională drept cel mai important factor în sustinerea stabilitătii politice si a recuperării economice în regiune, facilitarea construirii sigurantei si un instrument de sprijin pentru integrarea europeană si euroatlantică,

întelegând importanta cooperării regionale în sănătate în ceea ce priveste aspiratiile membrilor ESE pentru integrarea si aderarea la Uniunea Europeană si, de asemenea, importanta contributiei acesteia la dezvoltarea economică a acestora,

reamintind că Reteaua de sănătate din ESE a actionat timp de 6 ani, veghind asupra implementării proiectelor tehnice regionale în domeniul sănătătii publice, si că această cooperare regională în sănătate a fost formalizată cu acordul si angajamentul ministrilor sănătătii din statele membre ale ESE cu privire la prevederile angajamentelor de la Dubrovnik si Skopje, avizate la primul forum al ministrilor sănătătii în 2001 si, respectiv, la cel de-al doilea forum al ministrilor sănătătii în 2005,

reamintind că statutul Retelei de sănătate din ESE a fost adoptat la Skopje, la cel de-al doilea forum al ministrilor sănătătii în 2005,


recunoscând sprijinul politic, tehnic si financiar si importantele resurse umane furnizate în vederea asigurării functionării Retelei de sănătate din ESE, de la înfiintarea acesteia, ca urmare a Angajamentului de la Dubrovnik si Skopje, de către Biroul Regional pentru Europa al Organizatiei Mondiale a Sănătătii, Consiliul Europei, Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei si Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est,

recunoscând colaborarea strânsă, implicarea si contributia în cadrul Retelei de sănătate din ESE a unui număr de state europene, în special Belgia, Franta, Grecia, Ungaria, Italia, Norvegia, SIovenia, Suedia, Elvetia si Marea Britanie,

recunoscând faptul că în prezent cooperarea regională în ESE în domeniul sănătătii publice se află într-o fază importantă, în care schimbările în organizarea politică si aparitia unor noi entităti, în special Consiliul de Cooperare Regională si intrarea în Uniunea Europeană a două state membre ale Retelei de sănătate din ESE (Bulgaria si România), obligă Reteaua de sănătate din ESE să se adapteze la noile realităti,

au convenit următoarele:

 

TITLUL I

Viziune, scop si principii ale Retelei de sănătate din ESE

 

ARTICOLUL I

Viziune

 

1. Reteaua de sănătate din ESE va continua să coordoneze si să mentină cooperarea regională în sectorul sănătătii publice în vederea accelerării reformelor din sistemele de sănătate ale statelor membre din Europa de Sud-Est, contribuind astfel la dezvoltarea economică si socială în secolul XXI.

2. Capacitătile institutionale si organizationale viitoare vor fi construite pe baza resurselor institutionale, umane si de cunostinte din regiunea sud-est europeană, transformând treptat Reteaua de sănătate din ESE într-un mecanism viabil, autocentrat, capabil să servească scopurile avizate de ministrii sănătătii din ESE în cadrul Angajamentului de la Dubrovnik din 2001 si Angajamentului de la Skopje din 2005.

 

ARTICOLUL II

Scop

 

            Scopul Retelei de sănătate din ESE este acela de a îmbunătăti sănătatea oamenilor din regiunea ESE si de a sustine autoritatea si controlul tărilor din regiune în ceea ce priveste implementarea actiunilor concertate în domeniile prioritare de sănătate definite de ministerele sănătătii din tările membre ale Europei de Sud-Est.

 

ARTICOLULUI

Principii

 

1. Colaborarea în cadrul Retelei de sănătate din ESE se va baza în continuare pe următoarele principii:

1.1. autoritatea regională;

1.2. parteneriatul;

1.3. transparentă si responsabilitate;

1.4. complementaritate;

1.5. sustenabilitate;

1.6. implicare egală si activă a tuturor statelor membre din ESE;

1.7. distribuirea activitătilor si resurselor pe baza unei evaluări a nevoilor tărilor;

1.8. descentralizarea activitătilor si resurselor;

1.9. eficienta.

 

TITLUL II

Membri si parteneri

 

ARTICOLUL IV

Membri si parteneri

 

1. Reteaua de sănătate din ESE este initiativa comună a ministerelor sănătătii din Republica Albania, Bosnia si Hertegovina, Republica Bulgaria, Republica Croatia, Republica Moldova, Republica Muntenegru, România, Republica Serbia si Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (denumite în continuare statele membre ale ESE).

2. Reteaua de sănătate din ESE va colabora cu celelalte state si organizatii de integrare, precum si cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale internationale si regionale, denumite în continuare colectiv drept parteneri. Acestia pot deveni state partenere sau organizatii după acceptarea deciziilor relevante si a statutelor Retelei de sănătate din ESE si după aprobarea Retelei de sănătate din ESE.

3. Reteaua de sănătate din ESE va căuta opinia avizată si suportul unui număr mare de institutii precum Organizatia Mondială a Sănătătii, Consiliul Europei, Consiliul Băncii Europene pentru Dezvoltare, Consiliul pentru Cooperare Regională, Comisia Europeană, Banca Europeană de Investitii si Organizatia Mondială pentru Migrare, cu care aceasta a avut colaborări de succes si perspectiva reală a unor activităti comune.

4. Statele membre ale ESE sunt de acord să se angajeze din punct de vedere politic si financiar pentru o perioadă minimă de 5 ani.

 

TITLUL III

Structura organizatională

 

ARTICOLUL V

Prevederi generale

 

1. Structura organizatională a Retelei de sănătate din ESE, conform statutului, este compusă din guvernare si conducere (presedintie, Comitetul executiv, sedinte regionale), administratie (Secretariat) si structurile tehnice (comitetele directoare ale proiectelor regionale în domeniile de sănătate publică, birourile de conducere regionale si directorii, birourile proiectelor de tară si directorii acestora).

2. Rolurile si responsabilitătile presedintiei, Comitetului executiv, sedintelor regionale, Secretariatului, birourilor proiectelor regionale si birourilor proiectelor de tară functionează pe baza prevederilor Angajamentului de la Skopje din 2005 si a Statutului Retelei de sănătate din ESE.


3. Limba Retelei de sănătate din ESE, a Secretariatului si celorlalte organisme este limba engleză.

 

ARTICOLUL VI

Administrare si conducere: presedintie, Comitetul executiv si sedintele regionale

 

1. Presedintia va fi detinută de unul dintre ministerele sănătătii din statele membre. Acesta va fi numit prin rotatie la fiecare 6 luni în ordinea alfabetică a statelor si va functiona conform principiului „troika” (fostii, actualii si viitorii presedinti formează o echipă). Statul membru al ESE care detine presedintia Retelei de sănătate din ESE va găzdui o sedintă regională a Retelei si o sedintă a Comitetului său executiv.

2. Sedintele regionale ale Retelei de sănătate din ESE vor include un membru reprezentant la nivel înalt, denumit coordonator national de sănătate, si un suplinitor numit de ministerul sănătătii al fiecărui stat, membru al ESE sau partener si va fi deschisă pentru câte un reprezentant din fiecare organizatie parteneră. Coordonatorii nationali de sănătate si suplinitorii vor avea putere de decizie si/sau influentă în luarea deciziilor la nivelul viceministrului si/sau conform celor ordonate de respectivul ministru al sănătătii.

3. Comitetul executiv va fi compus din 5 membri: 3 reprezentanti ai statelor membre ale ESE, un reprezentant al statelor partenere si un membru numit de comun acord de organizatiile de integrare interesate si de organizatiile guvernamentale si neguvernamentale regionale. Membrii Comitetului executiv vor fi alesi de Reteaua de sănătate din ESE dintre membrii săi pe baza meritului personal, pe o perioadă de 2 ani. În cazul în care un membru se retrage sau este retras înainte de finalizarea termenului de functionare a Comitetului executiv, Reteaua de sănătate din ESE va fi responsabilă pentru numirea unui înlocuitor, în cadrul următoarei sale sedinte regionale. Reprezentantii organizatiilor de integrare si ai organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale regionale si internationale au dreptul de a participa la sedinte în calitate de observatori cu dreptul de a interveni în discutii.

4. Reteaua de sănătate din ESE poate alege consilieri pentru Comitetul executiv pe baza meritelor personale ale acestora, cu un mandat ce are drept scop consolidarea si îmbunătătirea muncii Comitetului executiv si a Retelei de sănătate din ESE.

5. Comitetul executiv va numi un presedinte, un suplinitor si un raportor, pe o perioadă de 2 ani. Raportorul va actiona, de asemenea, în calitate de raportor al sedintelor regionale semianuale ale Retelei de sănătate din ESE.

6. Rolurile si responsabilitătile presedintiei si Comitetului executiv sunt prevăzute în Statutul Retelei de sănătate din ESE.

 

ARTICOLUL VII

Administratie: Secretariat

 

1. Secretariatul va asigura suport administrativ pentru presedintia si Comitetul executiv ale Retelei de sănătate din ESE.

2. Rolurile si responsabilitătile Secretariatului sunt reflectate în anexa nr. 1 la prezentul memorandum de întelegere, conform Statutului actual al Retelei de sănătate din ESE. Trebuie retinut că a fost adăugat un punct suplimentar (pct. 8).

3. Sediul permanent al Secretariatului va fi stabilit în unul dintre statele membre ale Retelei de sănătate din ESE.

4. Adresa sediului permanent al Secretariatului va fi stabilită în cadrul unui proces public de selectie pe baza propunerilor

statelor membre ale ESE interesate, luând în consideratie toate aranjamentele necesare, inclusiv logistica, resursele umane si alte aspecte tehnice si de conducere. Reteaua de sănătate din ESE va adopta proceduri de selectie, indicatori si criterii pe baza propunerilor prezentate de Comitetul executiv. Propunerile vor fi evaluate de un comitet ales de Reteaua de sănătate din ESE, compus din 3 reprezentanti ai statelor membre ale ESE si din 2 evaluatori independenti (din afara regiunii ESE), pe baza procedurilor, indicatorilor si criteriilor mentionate mai sus, în mod transparent si deschis.

5. Orice propunere din partea unei posibile tări gazde cu privire la Secretariatul Retelei de sănătate din ESE trebuie să îndeplinească următoarele cerinte de bază:

a) statutul legal al Secretariatului, astfel încât să îsi exercite functiile si să functioneze fără obstacole;

b) scutirea Secretariatului de la plata taxelor si impozitelor locale pentru achizitii si servicii;

c) scutirea oficialilor Secretariatului care nu sunt cetăteni ai statului gazdă (sau care au devenit rezidenti permanenti în tara gazdă imediat înainte de a fi angajati în cadrul Secretariatului) de la restrictiile legate de imigrare si de la plata impozitului pe venit si a contributiilor la asigurarea socială din salariu;

d) asigurarea unor spatii adecvate pentru birouri, gratuit, inclusiv infrastructura si comunicatiile necesare actualizate, precum si suportul si întretinerea administrativă si logistică.

6. Personalul Secretariatului va fi ales din 4 membri alesi din regiunea ESE selectati de Comitetul executiv pe baza meritului lor profesional. Personalul va fi recrutat de Reteaua de sănătate din ESE pe baza competentelor cerute, fără discriminări si având în vedere un echilibru adecvat în ceea ce priveste sexul si criteriile geografice, printr-un proces de selectie deschis, fiind invitate să aplice toate statele membre din regiunea ESE. În plus, Reteaua de sănătate din ESE poate accepta detasări de personal către Secretariat pentru atributii specifice.

 

ARTICOLUL VIII

Structuri si retele tehnice: centre regionale de dezvoltare a sănătătii

 

1. Implementarea de programe, proiecte si activităti în domeniile tehnice acceptate de ministrii sănătătii va fi organizată si efectuată prin intermediul structurilor si retelelor tehnice adecvate, inclusiv prin centrele regionale de dezvoltare a sănătătii, institutiile nationale, birourile pentru proiectele nationale si de omologii regionali si nationali. Centrele regionale de dezvoltare a sănătătii vor actiona în calitate de coordonatori ai respectivelor retele.

2. Reteaua de sănătate din ESE poate desemna ca centru regional de dezvoltare a sănătătii atât o institutie existentă, cât si una înfiintată special într-un stat membru care desfăsoară activităti în sprijinul programului Retelei de sănătate din ESE într-un domeniu tehnic specificat de ministrii sănătătii.

3. Centrele regionale de dezvoltare a sănătătii vor căuta opinii avizate asupra instructiunilor generale stiintifice si tehnice si, de asemenea, vor asigura sprijin direct pentru programele de cooperare regională de dezvoltare a sănătătii.

4. Functiile centrelor regionale de dezvoltare a sănătătii sunt specificate în anexa nr. 2 la prezentul memorandum de întelegere.


5. Un centru regional de dezvoltare va efectua activităti corespunzător planului său anual de lucru, elaborat de centrul regional de dezvoltare a sănătătii si aprobat de Reteaua de sănătate din ESEÎn conformitate cu procedurile acesteia, tinând seama de nevoile statelor membre ale ESE si de recomandările partenerilor internationali, precum si de activitătile care au loc la nivel de tară si regional.

6. Criteriile ce vor fi aplicate în înfiintarea/desemnarea centrelor regionale de dezvoltare a sănătătii sunt detaliate în anexa nr. 3 la prezentul memorandum de întelegere.

7. Reteaua de sănătate din ESE este responsabilă pentru înfiintarea/desemnarea centrelor regionale de dezvoltare a sănătătii în regiunea ESE. Initiativa propunerilor poate veni numai de la statele membre. Propunerile pentru înfiintare/desemnare sunt revizuite de Reteaua de sănătate din ESE conform criteriilor stabilite în anexa nr. 3 la prezentul memorandum de întelegere. Ca prim pas în procesul de desemnare, statele membre ale Retelei de sănătate din ESE, consultându-se cu aceasta din urmă, vor elabora un plan de lucru, identificând produsele si activitătile legate de unul dintre domeniile tehnice de lucru aprobate de Reteaua de sănătate din ESE în care centrul regional de dezvoltare a sănătătii este capabil si doritor să colaboreze. Reteaua de sănătate din ESE va aproba înfiintarea/desemnarea centrelor regionale de dezvoltare a sănătătii în cadrul sedintelor sale regionale, cu conditia ca toate criteriile prevăzute în prezentul memorandum de întelegere să fie îndeplinite, si va informa statele membre care au prezentat propunerile cu privire la rezultat.

8. Un centru regional de dezvoltare a sănătătii are responsabilitatea de a monitoriza si de a evalua munca sa, conform indicatorilor dezvoltati. Activitătile vor fi monitorizate pe tot parcursul implementării lor. Centrul regional de dezvoltare a sănătătii va prezenta Retelei de sănătate din ESE, regulat, la fiecare 6 luni, rapoarte cu privire la evolutia si finantarea programelor.

9. Verificările si evaluările vor fi elaborate pentru fiecare proiect cu scopul de a colecta informatii cu privire la evolutia si rezultatul activitătilor/programelor, mai exact pentru a stabili măsura în care obiectivele programelor au fost îndeplinite si pentru a da sugestii cu privire la dezvoltarea etapelor următoare ale proiectului. Centrul regional de dezvoltare a sănătătii va fi responsabil cu verificările în evaluările interne ale programului, stabilind, de asemenea, instrumentele de evaluare si planificând si desfăsurând procesul de evaluare.

 

TITLUL IV

Prevederi financiare

 

ARTICOLUL IX

Secretariat

 

1. Bugetul anual al Secretariatului Retelei de sănătate din ESE va acoperi costurile activitătilor sale (inclusiv ale sedintelor Comitetului executiv, dar si ale sedintelor regionale) si ale celor 4 membri ai personalului său (2 profesionisti tehnici în sănătatea publică, un director financiar si un asistent administrativ). Numărul angajatilor Secretariatului Retelei de sănătate din ESE poate creste în functie de volumul de lucru si de dezvoltările viitoare.

2. Secretariatul Retelei de sănătate din ESE va primi contributii de la statele membre din regiunea ESE.

3. Suma anuală estimată pentru functionarea Secretariatului Retelei de sănătate din ESE si pentru sedintele Comitetului executiv este de 202.000 EUR. Această sumă va fi acoperită de contributiile anuale ale statelor membre ale ESE.

4. Suma cu care va contribui fiecare stat membru al ESE va fi calculată pe baza metodologiei dezvoltate pentru contributiile către Consiliul pentru Cooperare Regională, conform căreia statele membre ale ESE sunt clasificate în 4 grupuri în functie de produsul intern brut al acestora. Contributiile fiecărui stat sunt determinate în anexa nr. 4 la prezentul memorandum de întelegere.

5. Contributiile financiare la Secretariatul Retelei de sănătate din ESE vor fi efectuate de toate statele membre la începutul fiecărui an si nu mai târziu de 1 aprilie.

6. Costurile locale pentru organizarea si desfăsurarea sedintelor regionale vor fi suportate de statul care detine presedintia pe perioada în care are loc sedinta. Costurile locale vor include: logistica sedintei (transport de la si către aeroport, transport local, asigurarea locului în care se va tine sedinta si echipamentul necesar) si materiale de reproducere a sedintei, inclusiv raportul sedintei.

7. Toate costurile legate de participarea la sedintele regionale, inclusiv tariful transportului aerian, cazarea si diurnele vor fi suportate de ministerul sănătătii participant.

 

ARTICOLUL X

Centrele regionale de dezvoltare a sănătătii

 

1. În etapa initială, centrele de dezvoltare a sănătătii vor fi finantate din resurse ale tării gazdă. Termenul fazei initiale va fi stabilit de Reteaua de sănătate din ESE, în cadrul uneia dintre sedintele sale regulate.

2. În faza de functionare, centrele de dezvoltare a sănătătii vor fi finantate în comun de către tara gazdă si ceilalti membri ai ESE prin contributii financiare si în natură, după caz.

3. Donatorii, inclusiv organizatiile de integrare, internationale si organizatiile guvernamentale si neguvernamentale internationale si regionale si tările partenere pot contribui financiar si în natură la centrele regionale de dezvoltare a sănătătii.

 

ARTICOLUL XI

Contributii

 

1. În plus fată de contributiile anuale ale Statelor Membre stabilite în anexa nr. 4, contributiile suplimentare ale membrilor si partenerilor pot lua forma unor contributii în natură si/sau financiare directe către Reteaua de sănătate din ESE prin intermediul Secretariatului si/sau centrelor regionale de dezvoltare a sănătătii.

2. Contributiile vor fi utilizate exclusiv în desfăsurarea activitătilor Retelei de sănătate din ESE, conform planului anual de lucru.


 

TITLUL V

Prevederi finale

 

ARTICOLUL XII

Amendamente

 

            1. Amendamentele prezentului memorandum de întelegere vor fi efectuate numai în scris, cu acordul comun al părtilor semnatare.

 

ARTICOLUL XIII

Conflicte

 

            1. Orice conflict care apare între părtile semnatare cu privire la interpretarea si implementarea memorandumului de întelegere va fi solutionat în mod amiabil prin negociere sau prin alte mijloace juridice convenite între părti.

 

ARTICOLUL XIV

Anexe

 

            1. Toate cele 4 anexe constituie parte integrantă a prezentului memorandum de întelegere.

 

ARTICOLUL XV

Intrarea în vigoare si durata prezentului memorandum de întelegere

 

1. Prezentul memorandum de întelegere va intra în vigoare la data semnării sale de către toti semnatarii.

2. Fără a aduce atingere oricărui drept de retragere, Reteaua de sănătate din ESE si structurile sale au durată nelimitată.

3. În absenta unei decizii de încetare a contributiilor statelor membre, Reteaua de sănătate din ESE si structurile sale vor fi reînnoite pentru perioade ulterioare de 5 ani.

4. Prezentul memorandum de întelegere îsi va înceta valabilitatea cu acordul tuturor semnatarilor.

Drept mărturie a celor de mai sus, subsemnatii, legal împuterniciti de guvernele lor, au semnat prezentul memorandum de întelegere.

Întocmit la data de 22 aprilie 2009 într-un singur exemplar original, în limba engleză.

 

Pentru Republica Albania

Pentru Republica Muntenegru

Pentru Bosnia si Hertegovina

Pentru România

Pentru Republica Bulgaria

Pentru Republica Serbia

Pentru Republica Croatia

Pentru Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

Pentru Republica Moldova

 

 

ANEXA Nr. 1

la memorandumul de întelegere

 

Rolurile si responsabilitatea Secretariatului Retelei de sănătate din ESE

 

1. să asiste Comitetul executiv în elaborarea propunerilor pentru planul strategic pe 2 ani;

2. să asiste Comitetul executiv în elaborarea propunerilor pentru planul de lucru anual si buget;

3. să sprijine implementarea planului de lucru si să administreze activitătile Retelei de sănătate din ESE;

4. să sprijine eforturile de strângere de fonduri pentru Reteaua de sănătate din ESE;

5. să asiste Comitetul executiv în elaborarea rapoartelor tehnice si financiare anuale pentru sedintele regulate ale Retelei de sănătate din ESE;

6. să asiste Comitetul executiv în elaborarea unui scurt raport al progresului intermediar pentru fiecare an bugetar;

7. să asiste Comitetul executiv în vederea asigurării unei utilizări adecvate a resurselor;

8. să asiste Comitetul executiv si presedintia Retelei de sănătate din ESE în elaborarea sedintelor semianuale regionale ale Retelei de sănătate din ESE.


 

ANEXA Nr. 2

la memorandumul de întelegere

 

Functii ale centrelor regionale de dezvoltare a sănătătii

 

1. promovarea politicilor si prioritătilor Retelei de sănătate din ESE în diverse domenii tehnice;

2. colectarea, colationarea si difuzarea informatiei, inclusiv prin dezvoltarea unor stocuri si librării regionale;

3. participarea la cercetări în colaborare, desfăsurate sub conducerea Retelei de sănătate din ESE, inclusiv la planificarea, conducerea, monitorizarea si evaluarea cercetării, precum si la promovarea si aplicarea rezultatelor cercetării;

4. formarea;

5. armonizarea standardelor si instructiunilor în domeniile specifice;

6. dezvoltarea de politici regionale si bune practici;

7. dezvoltarea si coordonarea implementării programelor si activitătilor;

8. monitorizarea si evaluarea practicilor, legislatiei, strategiilor existente etc;

9. facilitarea interconectării statelor membre ale ESE;

10. cooperarea cu organizatiile de integrare, precum si cu institutiile guvernamentale si neguvernamentale internationale si regionale în domeniul lucrărilor tehnice;

11. strângerea de fonduri;

12. înfiintarea si mentinerea unui sistem de raportare;

13. administrarea proiectelor, programelor si activitătilor.

În scopul îndeplinirii functiilor de mai sus, centrele regionale de dezvoltare a sănătătii vor promova, de asemenea, drepturile omului si abordările interdisciplinare si intersectoriale.

 

ANEXA Nr. 3

la memorandumul de întelegere

 

Criterii pentru desemnarea centrelor regionale de dezvoltare a sănătătii

 

1. capacitate stiintifică, tehnică, administrativă, de finantare si de resurse umane, în special adresate domeniilor tehnice de lucru;

2. abilitatea de a contribui la programele regionale de dezvoltare a sănătătii;

3. sustenabilitate pentru durate îndelungate;

4. capacitate de comunicare;

5. capacitatea de a desfăsura activităti de monitorizare si evaluare;

6. capacitatea de a desfăsura activităti în sprijinul programului Retelei de sănătate a ESE;

7. capacitate de management administrativ si financiar în cadre multinationale.

 

ANEXA Nr. 4

la memorandumul de întelegere

 

Contributii ale statelor membre ale ESE la Reteaua de sănătate din ESE

 

Grup

PIB la PPP* Milioane $

Tări

Costuri tară % (Grup %)

Parte € per tară

Parte € per grup

I

<10,0

Republica Moldova Muntenegru

5% (10%)

10.000

20.000

II

<50.0

Republica Albania

Bosnia si Hertegovina

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

Republica Serbia

10% (40%)

20.000

80.000

III

>50,0

Republica Croatia

15% (15%)

30.000

30.000

IV

>70,0

Republica Bulgaria,

România

18% (36%)

36.000

72.000

 

* Produs intern brut la paritatea puterii de cumpărare.

 

Total (în €): 202.000


Bugetul anual al Secretariatului Retelei de sănătate din ESE Bugetul anual - Secretariatul Retelei de sănătate din ESE

 

 

Unitate

Număr

Cost/unitate (€)

Sumă (€)

Total

Personal

 

 

 

 

108.000

Director tehnic

persoană

2

36.000

72.000

 

Director financiar

persoană

1

24.000

24.000

 

Asistent administrativ

persoană

1

12.000

12.000

 

Birou

 

 

 

 

 

Chirie birou

spatiu

1 în natură de la ministerul local al sănătătii

Echipament birou

echipament

1 în natură de la ministerul local al sănătătii

Costuri de functionare

 

 

 

 

25.000

Telefon

cost

5

4.000

20.000

 

Papetărie

cost

1

5.000

5.000

 

Website

 

 

 

 

9.600

Elaborare

cost

1

4.800

4.800

 

întretinere

cost

1

4.800

4.800

 

Transport

 

 

 

 

40.000

Director tehnic

cost

2

20.000

40.000

 

Sedinte ale Comitetului Executiv

 

 

 

 

19.440

Transport aerian

cost

16

1.000

16.000

 

Hotel

cost

16

80

1.280

 

Transport local

cost

16

65

1.040

 

Diurne

cost

16

70

1.120

 

Total (în €): 202.000

 

NOTA:

Salariile personalului national si international vor fi ajustate corespunzător, în functie de statutul de contribuabil individual.


 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

Având în vedere dispozitiile art. 2 alin. (1) si (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările si completările ulterioare,

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Suprafata bunurilor imobile apartinând domeniului public al statului înscrise la pozitiile M.F. nr. 33559; 33568; 33577 si 33586 se modifică potrivit anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, ca urmare a efectuării lucrărilor de cadastru si a evaluării, în conditiile legii.

2. Caracteristicile bunurilor imobile apartinând domeniului public al statului înscrise la pozitiile M.F. nr. 33560, 33561, 33563, 33564, 33565, 33566, 33567, 33570, 33573, 33574, 33575, 33584, 33587, 33588, 33590, 33591, 33593 si 33594 se modifică potrivit anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, ca urmare a efectuării unor lucrări de investitii care au fost puse în functiune.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 24 iunie 2009.

Nr. 743.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor aflate în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si în concesiunea Societătii Comerciale de Transport cu Metroul Bucuresti „METROREX” - S.A. pentru care se modifică suprafetele de teren si valorile de inventar, ca urmare a efectuării lucrărilor de cadastru si a evaluării terenurilor

 

1. Ordonator principal de credite

13633330

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

4. Regii autonome si companii/societăti nationale aflate sub autoritatea ordonatorului principal, institute nationale de cercetare-dezvoltare, care functionează în baza Ordonantei Guvernului nr. 25/1995, prin Legea nr. 51/1996, cu modificările ulterioare, si, după caz, societăti comerciale cu capital majoritar de stat care au în administrare bunuri din patrimoniul public de stat

13863739

Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucuresti „METROREX” - S.A.


Număr M.F.

Denumirea imobilului

Descriere tehnică (pe scurt)

Valoarea de inventar (lei)

33559

Terenuri

Magistrala I

344.254,06 mp,

din care:

7.807,86 mp accese; prize

336.446,20 mp depouri

76.372.741

33568

Terenuri

Magistrala II

96.284,25 mp,

din care:

10.447,45 mp accese; prize

85.836,80 mp depou

17.891.538

33577

Terenuri

Magistrala III

2.415,49 mp accese; prize

677.468

33586

Terenuri

Magistrala IV

986,31 mp accese; prize

318.030

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor aflate în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si în concesiunea Societătii Comerciale de Transport cu Metroul Bucuresti „METROREX” - S.A. pentru care se modifică caracteristicile, ca urmare a punerii în functiune a unor investitii

 

1. Ordonator principal de credite

13633330

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

4. Regii autonome si companii/societăti nationale aflate sub autoritatea ordonatorului principal, institute nationale de cercetare-dezvoltare, care functionează în baza Ordonantei Guvernului nr. 25/1995, prin Legea nr. 51/1996, cu modificările ulterioare, si, după caz, societăti comerciale cu capital majoritar de stat care au în administrare bunuri din patrimoniul public de stat

13863739

Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucuresti „METROREX” - S.A.

 

Nr. M.F.

Denumirea imobilului

Descriere tehnică (pe scurt)

Valoarea de inventar (lei)

Nr. proces-verbal de receptie la terminarea lucrărilor

33560

Tunele si galerii de metrou

Magistrala I

tunele, casete duble din elemente de beton

681.976.992

M04.19/1124/2007

33561

Statii de metrou si accese

Magistrala I

peroane laterale, spatii tehnice; accese acoperite; depouri

352.891.932

M04.19/1124/2007

M04.19/1332/2007

33563

Cale de rulare - linii ferate curente

Magistrala I

sina tip 49; linie dublă prindere pe beton

54.658.021

M04.19/1332/2007

33564

Instalatii electrice

Magistrala I

linie de contact; alimentarea cu energie electrică a trenurilor de metrou

20.843.370

M04.19/1332/2007

33565

Instalatii de automatizare

Magistrala I

comandă si control la distantă circulatia în sistem dispecerat

6.042.962

M04.17/829/2006

33566

Instalatii de telecomunicatii

Magistrala I

realizează legătura operativă între trenuri vizualizează si informează publicul călător

30.790.281

M04.17/902/2006

M04.17/908/2006

33567

Instalatii generale

Magistrala I

instalatii de ventilatie, sanitare, termice

765.847

M04.19/1124/2007

33570

Statii de metrou si accese

Magistrala II

peroane laterale, spatii tehnice; accese acoperite; depouri

210.142.171

M04.17/829/2006

33573

Instalatii electrice

Magistrala II

linie de contact, alimentarea cu energie electrică a trenurilor de metrou

21.797.224

M04.17/829/2006

M04.19/1276/2007

33574

Instalatii de telecomunicatii

Magistrala II

realizează legătura operativă între trenuri, vizualizează si informează publicul călător

17.624.805

M04.17/829/2006

M04.17/902/2006

M04.17/908/2006

33575

Instalatii de automatizări

Magistrala II

comandă si control la distantă circulatia în sistem dispecerat

55.055.314

M04.17/829/2006

M04.17/1018/2006

33584

Instalatii de telecomunicatii

Magistrala III

realizează legătura operativă între trenuri, vizualizează si informează publicul călător

7.748.919

M04.17/902/2006

M04.17/908/2006

33587

Tunele si galerii de metrou

Magistrala IV

tunele, casete duble din elemente de beton

20.226.995

M04.17/594/2006

M04.20/212/2007

M04.20/213/2007

33588

Statii de metrou si accese

Magistrala IV

peroane laterale, spatii tehnice; accese acoperite; depouri

50.584.571

M04.17/1148/2006

M04.20/41/2007

286/2007

33590

Cale de rulare

Magistrala IV

sina tip 49; linie dublă prindere beton

13.950.526

M04.20/343/2007

M04.19/1161/2007

33591

Instalatii electrice

Magistrala IV

linie de contact, alimentarea cu energie electrică a trenurilor de metrou

21.988.480

M04.17/1148/2006

M04.20/41/2007

131/2007

132/2007

286/2007

33593

Instalatii de telecomunicatii

Magistrala IV

realizează legătura operativă între trenuri, vizualizează si informează publicul călător

9.376.329

M04.17/1358/2005

33594

Instalatii generale

Magistrala IV

instalatii de ventilatie, sanitare, termice

12.299.598

M04.17/1148/2006

228/2007

286/2007


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui imobil, aflat în proprietatea publică a statului, din administrarea Serviciului de Informatii Externe în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, precum si transmiterea unor constructii aflate în proprietatea privată a statului din administrarea Serviciului de Informatii Externe în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în vederea executării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a lucrării de utilitate publică „Fluidizare trafic pe DN 1 km 8+100-km 17+100 si centura rutieră în zona de nord a municipiului Bucuresti - obiect 6 - continuizarea centurii rutiere existente a municipiului Bucuresti cu pasaj superior peste calea ferată la Otopeni”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, al art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 1 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiintarea Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administratia Natională a Drumurilor din România”, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă transmiterea unui imobil aflat în proprietatea publică a statului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Serviciului de Informatii Externe în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în vederea executării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a lucrării de utilitate publică „Fluidizare trafic pe DN 1 km 8+100-km 17+100 si centura rutieră în zona de nord a municipiului Bucuresti - obiect 6 - continuizarea centurii rutiere existente a municipiului Bucuresti cu pasaj superior peste calea ferată la Otopeni”.

(2) Imobilul dat în administrare potrivit alin. (1) nu poate primi altă destinatie.

Art. 2. - (1) Se aprobă transmiterea unor constructii, aflate în proprietatea privată a statului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Serviciului de Informatii Externe în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în vederea demolării pentru executarea de către Compania Nationala de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a lucrării de utilitate publică „Fluidizare trafic pe DN 1 km 8+100-km 17+100 si centura rutieră în zona de nord a municipiului Bucuresti - obiect 6 - continuizarea centurii rutiere existente a municipiului Bucuresti cu pasaj superior peste calea ferată la Otopeni”.

(2) Serviciul de Informatii Externe îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică.

Art. 3. - Predarea-preluarea imobilelor prevăzute la art. 1 si 2 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - Anexele nr. 16 si 41 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

Directorul Serviciului de Informatii Externe,

Mihai-Răzvan Ungureanu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 24 iunie 2009.

Nr. 752.


 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului, aflat în proprietatea publică a statului, care se transmite din administrarea Serviciului de Informatii Externe în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în vederea executării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a lucrării de utilitate publică „Fluidizare trafic pe DN 1 km 8+100-km 17+100 si centura rutieră în zona de nord a municipiului Bucuresti - obiect 6 - continuizarea centurii rutiere existente a municipiului Bucuresti cu pasaj superior peste calea ferată la Otopeni”

 

Locul unde este situat imobilul

Persoana juridică

de la care se dă

în administrare imobilul

Persoana juridică

la care se dă

în administrare imobilul

Nr. de identificare M.F.P

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Bucuresti, sectorul 1, aleea Teisani nr. 8

Serviciul de Informatii Externe

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii - Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A.

97039 (partial)

Nr. cadastral 4714/1

Teren

- suprafata - 1.677 m2

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a constructiilor, aflate în proprietatea privată a statului, care se transmit din administrarea Serviciului de Informatii Externe în administrarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în vederea demolării pentru executarea de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a lucrării de utilitate publică „Fluidizare trafic pe DN 1 km 8+100-km 17+100 si centura rutieră în zona de nord a municipiului Bucuresti - obiect 6 - continuizarea centurii rutiere existente a municipiului Bucuresti cu pasaj superior peste calea ferată la Otopeni”

 

Locul unde sunt situate constructiile

Persoana juridică de la care se dau în administrare constructiile

Persoana juridică la care se dau în administrare

constructiile

Nr. de inventar

Serviciul de Informatii Externe

Caracteristicile tehnice ale constructiilor

Bucuresti, sectorul 1,

aleea Teisani nr. 8

 

 

Serviciul de Informatii Externe

 

 

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii - Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A.

 

 

1000294

1000295

1000296

1000303

1000307

1000308

1000309

1000312 (partial)

 

 

Suprafata totală determinată prin măsurători 544 m2

Suprafata totală potrivit evidentelor 680,47 m2

Platformă de beton suprafata 833,35 m2


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.079/2007 pentru reglementarea parcului auto, precum si a consumului de carburanti al autoturismelor Ministerului Justitiei, ale unor institutii subordonate acestuia si ale instantelor judecătoresti

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 1.079/2007 pentru reglementarea parcului auto, precum si a consumului de carburanti al autoturismelor Ministerului Justitiei, ale unor institutii subordonate acestuia si ale instantelor judecătoresti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 13 septembrie 2007, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru activitătile specifice desfăsurate de Ministerul Justitiei si Libertătilor Cetătenesti si de unele institutii

subordonate acestuia, conform Hotărârii Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare, se aprobă parcul auto al acestora cu un număr de 24 de autovehicule, precum si consumul de carburanti corespunzător.”

2. La articolul 2, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) Serviciile de probatiune de pe lângă tribunale au în dotare un număr maxim de două autoturisme cu un consum de carburanti de maximum 250 de litri pe lună pentru fiecare autoturism.”

3. În anexă, punctul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Unitatea

Numărul maxim

de autoturisme aprobat

Consumul maxim de carburanti

pentru un autovehicul (litri/lună)

„1.

Ministerul Justitiei: (aparatul propriu)

 

Directia pentru implementarea programelor finantate din împrumuturi externe

21 de autovehicule

(20 de autoturisme si un microbuz)

3 autoturisme

350/autoturism

300/microbuz

350”

 

            4. În anexă, la punctul 5, după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

 

 

 

 

Nr. crt.

Unitatea

Numărul maxim de autoturisme aprobat

Consumul maxim de carburanti pentru un autovehicul (litri/lună)

„5.

Instante judecătoresti:

41 x 2 = 821 autoturisme

300”

d) serviciile de probatiune de pe lângă tribunale

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul justitiei si libertătilor cetătenesti,

Cătălin Marian Predoiu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 24 iunie 2009.

Nr. 753.


1 Cele 82 de autoturisme au fost achizitionate prin intermediul Programului PHARE 2003 - „Sprijin pentru îmbunătătirea justitiei pentru minori în România” -componenta de achizitii si al Programului PHARE RO 2006/018 - 147.01.04.05.02 - „Dotarea birourilor locale de probatiune”.


 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea amendamentului convenit între Guvernul României, prin Ministerul Finantelor Publice, si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, prin scrisoarea semnată la Washington la 16 aprilie 2009 si la Bucuresti la 4 mai 2009, la Acordul de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru finantarea Proiectului privind învătământul rural, semnat la Bucuresti la 23 mai 2003

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele si al art. 6 alin. (2) din Legea nr. 441/2003 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru finantarea Proiectului privind învătământul rural, semnat la Bucuresti la 23 mai 2003, cu completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă amendamentul convenit între Guvernul României, prin Ministerul Finantelor Publice, si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, prin scrisoarea*) semnată la Washington la 16 aprilie 2009 si la Bucuresti la 4 mai 2009, la Acordul de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru finantarea Proiectului privind învătământul rural, semnat la Bucuresti la 23 mai 2003, ratificat prin Legea nr. 441/2003, cu completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

Ministrul educatiei, cercetării si inovării,

Ecaterina Andronescu

Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu

 

Bucuresti, 24 iunie 2009.

Nr. 754.


*) Traducere.

 

Banca Mondială Washington, D.C. 20433 S.U.A.

Orsalia Kalantzopoulos,

director,

Europa Centrală si Tările Baltice,

Regiunea Europa si Asia Centrală 16 aprilie 2009

Excelentei Sale

Gheorghe Pogea,

ministrul finantelor publice, Bucuresti, România

 

 

Stimate domnule ministru,

 

Ref.: România - Proiect privind învătământul rural (împrumutul nr. 4.691-RO)

Amendamentul nr. 3 la Acordul de împrumut

 

Facem referire la Acordul de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare (Banca) pentru proiectul mai sus mentionat din 23 mai 2003, asa cum a fost acesta amendat, precum si la scrisoarea din 2 aprilie 2009 de la domnul Bogdan Drăgoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Finantelor Publice, prin care se solicită realocarea anumitor sume ale împrumutului.


Ne face plăcere să fim de acord cu solicitarea dumneavoastră si prin prezenta scrisoare amendăm Acordul după cum urmează:

1. Realocarea sumelor împrumutului în tabelul din paragraful 1 al anexei 1, după cum urmează:

- în cadrul categoriei (1) „Lucrări”, suplimentarea sumei alocate de la 21.360.000 dolari S.U.A. la 22.685.499 dolari S.U.A., prin realocarea de la:

- categoria (2) (a) „Bunuri, echipamente si materiale în cadrul părtii A.3 a Proiectului” (2.304 dolari S.U.A.);

- categoria (2) (b) „Bunuri, echipamente si materiale în cadrul altor părti ale Proiectului” (147.074 dolari S.U.A.);

- categoria (3) (a) „Servicii de consultantă (inclusiv servicii de audit) în cadrul părtii A.3 a Proiectului” (550.443 dolari S.U.A.);

- categoria (3) (b) „Servicii de consultantă (inclusiv servicii de audit) în cadrul altor părti ale Proiectului” (383.024 dolari S.U.A.);

- categoria (4) (a) „Pregătire în cadrul părtii A.3 a Proiectului” (23.645 dolari S.U.A.);

- categoria (4) (b) „Pregătire în cadrul altor părti ale Proiectului” (219.009 dolari S.U.A.);

- în cadrul categoriei (5) „Granturi”, suplimentarea sumei alocate de la 7.500.000 dolari S.U.A. la 7.540.832 dolari S.U.A., prin realocarea de la categoria (4) (b) „Pregătire în cadrul altor părti ale Proiectului” (40.832 dolari S.U.A.).

2. Cresterea procentului cheltuielilor care vor fi astfel finantate în cadrul categoriei (1) si categoriei (2) la 100% pentru toate categoriile de cheltuieli începând cu data acestui amendament.

În consecintă, tabelul revizuit din paragraful 1 al anexei 1 la Acordul de împrumut este indicat în anexa la această scrisoare.

Dorim să vă reamintim că data-limită de tragere pentru împrumutul mai sus mentionat este 15 septembrie 2009.

Vă rugăm să confirmati acceptul dumneavoastră cu privire la cele de mai sus, în numele României, prin semnarea, datarea si returnarea exemplarului inclus al acestei scrisori. Amendamentul va intra în vigoare la momentul primirii exemplarului contrasemnat al acestei scrisori.

 

Cu stimă,

Orsalia Kalantzopoulos,

director Europa Centrală si Tările Baltice, Regiunea Europa si Asia Centrală

 

AGREAT: ROMÂNIA

De către: Bogdan Drăgoi,

reprezentant autorizat

Functia: secretar de stat,

în numele ministrului finantelor publice

Data: 4 mai 2009

 

ANEXĂ

 

„Anexa 1 Tragerea sumelor împrumutului

  1. Tabelul de mai jos stabileste categoriile de pozitii care vor fi finantate din sumele împrumutului, alocarea sumelor împrumutului pe fiecare categorie si procentul cheltuielilor pentru pozitiile care vor fi astfel finantate din fiecare categorie:

 

Categoria

Suma alocată

din împrumut

(exprimată

în dolari S.U.A.)

% din cheltuieli care va fi finantat

(1) Lucrări

22.685.499

100% începând cu data amendamentului la împrumut

(2) Bunuri, echipamente si materiale

 

100% începând cu data amendamentului la împrumut

(a) în cadrul părtii A.3 a Proiectului

5.057.696

 

(b) în cadrul altor părti ale Proiectului

18.288.926

 

(3) Servicii de consultantă (inclusiv

 

75% din cheltuieli efectuate de consultanti locali si 84%

serviciile de audit)

 

din cheltuieli efectuate de consultanti străini

(a) în cadrul părtii A.3 a Proiectului

2.874.557

 

(b) în cadrul altor părti ale Proiectului

3.080.976

 

(4) Pregătire

 

100% din cheltuieli externe si 75% din cheltuieli locale

(a) în cadrul părtii A.3 a Proiectului

44.355

 

(b) în cadrul altor părti ale Proiectului

427.159

 

(5) Granturi

7.540.832

75% din cheltuieli referitoare la acordurile de grant care au intrat în vigoare înainte de 1 iulie 2006 si 100% din cheltuieli referitoare la acordurile de grant care au intrat în vigoare după această dată

(6) Nealocate

0

 

TOTAL:

60.000.000”

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui imobil din proprietatea publică a statului si administrarea Serviciului de Protectie si Pază în proprietatea privată a statului si administrarea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului

 

Având în vedere dispozitiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicasi regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea imobilului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din proprietatea publică a statului si administrarea Serviciului de Protectie si Pază în proprietatea privată a statului si administrarea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului, precum si a dotărilor aferente.

Art. 2. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului se subrogă în drepturile si obligatiile Serviciului de Protectie si Pază, cât priveste calitatea procesuală pe care Serviciul de Protectie si Pază a dobândit-o în toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecătoresti, atât în faza de judecată cât si în cea de executare silită, referitor la lipsa de folosintă a terenului aferent imobilului mentionat la art. 1.

Art. 3. - (1) Identificarea dotărilor aferente imobilului ce se transmite potrivit art. 1 se va face la data încheierii protocolului de predare-preluare.

(2) Predarea-preluarea imobilului si a dotărilor aferente transmise potrivit art. 1, precum si a documentelor care atestă drepturile si obligatiile prevăzute la art. 2 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - În situatia în care imobilul transmis potrivit art. 1 trece din proprietatea privată a statului si administrarea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului în proprietatea unei persoane fizice sau persoane juridice ca urmare a unei proceduri legale, indicatorii de venituri si cheltuieli - transferuri din bugetul de venituri si cheltuieli al Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului pentru anul 2009 se rectifică în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

Directorul Serviciului de Protectie si Pază,

Lucian-Silvan Pahontu

Presedintele Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului,

Mircea Ursache

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 1 iulie 2009.

Nr. 765.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului aflat în proprietatea publică a statului si administrarea Serviciului de Protectie si Pază si transmis în proprietatea privată a statului si administrarea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului

 

Adresa imobilului

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Numărul de identificare atribuit de Ministerul Finantelor Publice/Cod de clasificare

Caracteristici tehnice ale părtii preluate din imobil

Imobil Hotel Zefir Municipiul Mangalia, Str. Teilor nr. 7, judetul Constanta

Serviciul de Protectie si Pază

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

Cod de clasificare:

8.29.16

Nr. MFP 121219

Constructie P+3


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finantate în cadrul Programului Operational pentru Pescuit 2007-2013

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura nr. 2.949 din 1 iunie 2009, în baza prevederilor:

- Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit;

- Regulamentului (CE) nr. 498/2007 al Comisiei din 26 martie 2007 de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit;

- art. 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura;

- art. 4 lit. b) si e)din Hotărârea Guvernului nr. 1.194/2008 privind organizarea, structura si functionarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, cu modificările si completările ulterioare;

- art. 31 alin. (1) si (2) din Hotărârea Guvernului nr. 442/2009 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinantate din Fondul European pentru Pescuit prin Programul Operational pentru Pescuit 2007-2013;

- art. 7 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă lista cu cheltuielile eligibile pentru proiectele finantate în cadrul Programului Operational pentru Pescuit 2007-2013, denumit în continuare POP, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Cheltuielile eligibile pentru operatiunile mentionate la alin. (1) vor respecta prevederile prezentului ordin, ale Hotărârii Guvernului nr. 442/2009 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinantate din Fondul European pentru Pescuit prin Programul Operational pentru Pescuit 2007-2013, ale Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit si ale Regulamentului (CE) nr. 498/2007 al Comisiei din 26 martie 2007 de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit.

Art. 2. - Procedurile de achizitie derulate pentru efectuarea cheltuielilor eligibile trebuie să fie în conformitate cu prevederile legislatiei nationale si comunitare în vigoare privind achizitiile publice.

Art. 3. - Cheltuielile cu amortizarea sunt eligibile numai dacă respectă prevederile art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 442/2009.

Art. 4. - (1) Sunt considerate eligibile salariile, inclusiv contributiile salariale suportate de către angajat si angajator, ale personalului auxiliar încadrat în structura autoritătii de management pentru POP, cu contract individual de muncă pe durată determinată, cu normă partială ori întreagă de lucru, precum si onorariile expertilor angajati prin contract de servicii, pentru activitătile adiacente de natură tehnică, financiar-contabilă, juridică, audit, necesare implementării POP.

(2) Sunt considerate eligibile stimulentele personalului permanent încadrat în structura autoritătilor care participă la managementul si implementarea POP.

(3) Cheltuielile de personal auxiliar si permanent se decontează conform contractului de muncă/deciziei de încadrare sau proportional cu procentul prevăzut în fisa postului/foaia de prezentă aferentă atributiilor specifice gestionării POP.

(4) Cheltuielile efectuate de personalul din cadrul autoritătii de management, autoritătii de certificare, autoritătii de audit si de cel din cadrul organismului de plată care participă la implementarea POP, cu ocazia deplasărilor interne si/sau externe, pentru transport de persoane, cazare, diurnă, indemnizatii de delegare si taxe de participare, sunt considerate eligibile dacă se prezintă documente doveditoare si se justifică efectuarea acestora.

(5) Cheltuielile cu deplasarea, de tipul cheltuielilor de transport, cazare, diurnă, sunt eligibile si pentru expertii din statele membre sau pentru acei experti solicitati de autoritatea de management în contextul implementării POP, conform prevederilor legale nationale si comunitare.

Art. 5. - Pentru cheltuielile cu cazarea, transportul si diurna se aplică următoarele reguli specifice de eligibilitate:

a) În cazul personalului autoritătilor si institutiilor publice, indiferent de finantarea acestora, pe perioada delegării si detasării în altă localitate, precum si în cazul deplasării în cadrul localitătii, în interesul serviciului, drepturile acestuia se stabilesc potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritătilor si institutiilor publice pe perioada delegării si detasării în altă localitate, precum si în cazul deplasării, în cadrul localitătii, în interesul serviciului, cu modificările si completările ulterioare.

b) În cazul celorlalte categorii de personal implicate în implementarea proiectelor, pentru cheltuielile de transport se aplică următoarele reguli de decontare:

(i) avionul, pe orice distantă, clasa economică;

(ii) trenul, după tariful clasei a ll-a, pe distante de până la 300 km, si după tariful clasei I, pe distante mai mari de 300 km;

(iii) navele de călători, după tariful clasei I;

(iv) mijloace de transport în comun, după tarifele stabilite pentru acele mijloace;

(v) mijloace de transport auto, costul real al combustibilului.

c) Costul tichetelor pentru rezervarea locurilor, costul suplimentelor de viteză, precum si comisioanele percepute de agentiile de voiaj intră în cheltuielile de transport care se decontează.

d) Sunt eligibile cheltuielile pentru utilizarea vagonului de dormit numai în cazul călătoriilor efectuate pe timp de noapte, pe distante de peste 300 km.

e) Sunt considerate eligibile si:

(i) cheltuielile pentru transportul efectuat cu mijloacele de transport în comun la si de la aeroport, gară, autogara sau port, în cazul în care acestea sunt situate în altă localitate;

(ii) cheltuielile de transport efectuate în localitatea unde se execută delegarea, cu mijloacele de transport în comun, dus-întors, pe distanta dintre gară, aerogara, autogara sau port si locul delegării ori locul de cazare;

(iii) cheltuielile de transport pe distanta dintre locul de cazare si locul delegării;

(iv) taxele pentru trecerea podurilor;

(v) taxele de traversare cu bacul;

(vi) taxele de aeroport, gară, autogara sau port;

(vii) alte taxe privind circulatia pe drumurile publice, prevăzute de dispozitiile legale în vigoare.

f) Pentru cheltuielile aferente diurnei se aplică următoarele reguli de decontare:

(i) numărul zilelor calendaristice în care persoana se află în delegare se calculează de la data si ora plecării până la data si ora înapoierii mijlocului de transport din si în localitatea unde îsi are locul permanent de muncă, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de delegare;

(ii) pentru delegarea cu durata de o singură zi, precum si pentru ultima zi, în cazul delegării de mai multe zile, diurna se acordă numai dacă durata delegării este de cel putin 12 ore;

(iii) maxime de referintă: 350 lei pe zi/persoană,

g) Pentru cheltuielile de cazare se aplică următoarele reguli de decontare:

(i) sunt eligibile cheltuielile de cazare pe baza documentelor justificative emise de structurile de primire turistice, încadrate cu maximum 3 stele. În structurile de primire turistice se includ: hoteluri, moteluri, vile, bungalouri, cabane, campinguri, sate de vacantă, pensiuni, popasuri turistice, spatii de campare organizate în gospodăriile populatiei destinate prin constructie cazării;

(ii) la stabilirea cheltuielilor de cazare care se decontează se iau în considerare taxa de parcare hotelieră, taxa de statiune si alte taxe prevăzute de dispozitiile legale în vigoare;

(iii) în situatia în care în costul cazării este inclus si micul dejun, se decontează si contravaloarea acestuia;

(iv) maxime de referintă: 450 lei pe zi/persoană;

(v) în situatia în care personalul aflat în delegare nu se cazează în unităti de cazare specializate, cheltuielile de cazare se compensează prin plata, pentru fiecare noapte, a sumei de 30 lei.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 17 iunie 2009.

Nr. 392.

 

ANEXĂ

 

LISTA

cu cheltuielile eligibile pentru proiectele finantate în cadrul Programul Operational pentru Pescuit 2007-2013

 

I. Cheltuielile eligibile generale ale proiectului:

1. taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti;

2. taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementării proiectelor, asa cum sunt ele mentionate în legislatia natională;

3. taxe pentru elaborarea planului de afaceri/studiului de fezabilitate/memoriu justificativ;

4. achizitionarea de patente si licente;

5. alte cheltuieli generale legate de implementarea proiectului:

5.1. cheltuielile bancare de deschidere si de administrare a conturilor si dobânda rezultată din aceste operatiuni;

5.2. cheltuielile cu consultanta juridică, cheltuielile notariale, cheltuielile de expertiză tehnică si financiară;

5.3. cheltuieli generale de administrare a proiectului. II. Cheltuielile eligibile specifice:

A. Măsura 1.1. Sprijin public pentru încetarea permanentă a activitătii navelor de pescuit:

- prime pentru încetarea definitivă a activitătii de pescuit.

B. Măsura 1.2. Ajutor public pentru încetarea temporară a activitătilor de pescuit:

1. prime pentru încetarea temporară a activitătii navelor si ambarcatiunilor de pescuit acordate proprietarilor acestora;

2. prime acordate pescarilor afectati de încetarea temporară a activitătii navelor si ambarcatiunilor de pescuit.

C. Măsura 1.3. Investitii la bordul navelor de pescuit si selectivitate:

1. achizitia de motoare noi cu consum de combustibil redus si cu un impact redus asupra mediului;

2. achizitia de echipamente performante de detectare a bancurilor de peste, cu căutare atât pe orizontală, cât si pe verticală;

3. achizitia de echipamente care fac posibilă mentinerea si conservarea capturilor accidentale la bord;

4. achizitia de echipamente ca parte a proiectelor-pilot care au ca temă pregătirea de noi măsuri privind îmbunătătirea calitătii produselor;

5. achizitia de echipamente pentru reducerea impactului asupra habitatelor si speciilor care nu se comercializează;

6. achizitia de echipamente care permit reducerea impactului pescuitului asupra ecosistemelor si fundului marin;

7. cheltuiala aferentă investitiilor pentru realizarea de unelte de pescuit mai selective (ajutorul se acordă până când acestea devin obligatorii);

8. achizitia de echipamente pentru îmbunătătirea conditiilor de muncă si securitate la bord.


D. Măsura 1.4. Pescuitul costier la scară mică:

1. achizitia de motoare noi cu consum de combustibil redus si cu un impact redus asupra mediului;

2. achizitia de echipamente care fac posibilă mentinerea si conservarea capturilor accidentale la bord;

3. achizitia de echipamente ca parte a proiectelor-pilot care au ca temă pregătirea de noi măsuri privind îmbunătătirea calitătii produselor;

4. achizitia de echipamente pentru reducerea impactului asupra habitatelor si speciilor care nu se comercializează;

5. achizitia de echipamente care permit reducerea impactului pescuitului asupra ecosistemelor si fundului marin;

6. cheltuiala aferentă investitiilor pentru realizarea de unelte de pescuit mai selective (ajutorul se acordă până când acestea devin obligatorii);

7. achizitia de echipamente pentru îmbunătătirea conditiilor de muncă si securitate la bord;

8. prime acordate pentru promovarea organizării lantului productie - procesare - comercializare a produselor rezultate din activitatea de pescuit;

9. prime acordate pentru îmbunătătirea activitătii de administrare si controlul conditiilor de acces în anumite zone de pescuit folosind ambarcatiuni, vehicule, echipamente de telecomunicatii de vedere de aproape si/sau pe timp de noapte etc.) de care este nevoie pentru supravegherea unei zone de pescuit;

10. prime pentru pensionare anticipată.

E. Măsura 1.5. Compensatii socioeconomice pentru gestionarea flotei de pescuit comunitare:

1. achizitionarea pentru prima dată a proprietătii totale sau partiale a unei nave/ambarcatiuni de pescuit;

2. prime pentru pensionare anticipată a pescarilor de pe navele mai mari de 12 m;

3. prime acordate pescarilor afectati de încetarea definitivă a activitătii navelor si ambarcatiunilor de pescuit.

F. Măsura 2.1. Investitii productive în acvacultura:

1. cheltuielile cu modernizarea si reabilitarea unitătilor de acvacultura traditională prin investitii pentru refacerea digurilor, canalelor si infrastructurii de pescuit, echipamente de pompare, construirea si modernizarea statiilor de reproducere;

2. cheltuielile aferente construirii de noi ferme si modernizării celor existente;

3. cheltuielile cu diversificarea produselor obtinute prin acvacultura în concordantă cu cererile de piată prin construirea de noi ferme specifice noilor specii de cultură, cum ar fi: pesti (sturioni, salău, calcan, somn african), crustacee, moluste etc;

4. achizitionarea de tehnologii noi si know-how;

5. cheltuielile aferente construirii de microunităti de procesare primară, cu conditia ca cel putin 50% din materia primă să provină din productie proprie;

6. cheltuieli pentru realizarea de capacităti de depozitare a pestelui si a subproduselor din peste;

7. cheltuieli pentru construirea sau amenajarea unui centru de vânzare directă către consumatorii finali, în interiorul fermei de acvacultura si numai pentru produsele piscicole obtinute în cadrul fermei;

8. achizitionarea de mijloace de transport specifice pentru transportul pestelui viu, pestelui proaspăt, a produselor rezultate în urma procesării si aprovizionarea cu materii prime, care să fie folosite numai în interes propriu;

9. achizitionarea de masini, utilaje si echipamente folosite la întretinerea bazinelor, digurilor, barajelor, canalelor din cadrul fermei de acvacultura;

10. cheltuielile pentru realizarea de drumuri si platforme tehnologice din interiorul fermelor de acvacultura;

11. cheltuielile pentru construirea si/sau modernizarea depozitelor de furaje;

12. achizitionarea echipamentelor si instalatiilor de producere a furajelor (Capacitatea acestor echipamente si instalatii trebuie corelată cu necesarul de furaje pentru acvacultura din cadrul fermei. Nu este permisă valorificarea furajelor în alt scop sau la terti.);

13. achizitionarea de plase, garduri si alte tipuri de echipamente pentru protectia împotriva prădătorilor;

14. achizitionarea de echipamente de pescuit, unelte de pescuit, instalatii si ambarcatiuni folosite pentru furajare, tratamente, distribuire de îngrăsăminte, pescuit si transport peste;

15. achizitionarea de software si sisteme de monitorizare a activitătii de productie în cadrul unitătilor de acvacultura;

16. achizitionarea de echipamente si îmbunătătirea conditiilor de muncă si securitate a lucrătorilor din acvacultura.

G. Măsura 2.2. Măsuri de acvamediu:

1. prime pentru unitătile de acvacultura care includ protectia si ameliorarea mediului, a resurselor naturale, a diversitătii genetice, precum si gestionarea peisajului si elementelor traditionale ale zonelor de acvacultura, care depăsesc simpla aplicare a bunelor practici de acvacultura aplicate în mod obisnuit;

2. prime pentru unitătile de acvacultura care trec la acvacultura organică/ecologică;

3. prime pentru unitătile de acvacultura care sunt situate în situri Natura 2000.

H. Măsura 2.3. Măsuri de sănătate publică

Compensatii acordate cultivatorilor de moluste pentru încetarea temporară a recoltării molustelor pentru:

1. pierderi datorate închiderii fermelor pe perioade foarte lungi;

2. valoarea de piată mai scăzută datorită dimensiunii prea mari a scoicilor;

3. preturi de piată mai mici în momentul reînceperii recoltării;

4. pierderi financiare.

I. Măsura 2.4. Măsuri de sănătate animală:

- prime pentru finantarea programelor privind controlul si eradicarea bolilor din acvacultura.

J. Măsura 2.5. Pescuit în apele interioare:

1. achizitionarea de echipamente pentru îmbunătătirea sigurantei la bord;

2. cheltuieli pentru înlocuirea motorului;

3. achizitionarea de echipamente pentru îmbunătătirea conditiilor de muncă;

4. achizitionarea de echipamente conditiilor de igienă;

5. achizitionarea de echipamente calitătii produsului;

6. achizitionarea de echipamente eficientei energetice;

7. achizitionarea de selectivitătii (ajutorul se obligatorii);

8. achizitionarea

pentru îmbunătătirea pentru îmbunătătirea pentru îmbunătătirea

echipamente pentru acordă până când

îmbunătătirea acestea devin

de echipamente pentru reducerea

impactului asupra ecosistemelor;


9. achizitionarea de echipamente pentru protectia capturilor si a uneltelor si sculelor de pescuit fată de prădători;

10. cheltuielile cu investitiile pentru construirea de pontoane, cheiuri de acostare;

11. cheltuielile cu investitiile pentru achizitionarea masinilor de gheată mobile;

12. cheltuielile cu investitiile pentru depozitarea capturilor;

13. cheltuielile cu investitiile pentru centre de livrare a pestelui.

K. Măsura 2.6. Investitii în procesare si marketing:

1. cheltuieli pentru construirea de noi unităti de procesare;

2. cheltuieli pentru extinderea si modernizarea unitătilor existente;

3. achizitionarea de echipamente moderne pentru procesarea produselor si a subproduselor;

4. achizitionarea de tehnologii noi si metode de productie inovatoare;

5. achizitionarea de mijloace de transport specializate pentru transportul pestelui si al altor materii prime necesare procesării, precum si al produselor din peste;

6. achizitionarea de echipamente capabile să îmbunătătească calitatea, siguranta si trasabilitatea produselor;

7. cheltuieli pentru construirea de depozite frigorifice pentru materia primă si depozitarea produselor si subproduselor din peste, precum si a semiconservelordin peste;

8. cheltuieli pentru construirea de capacităti de depozitare a pestelui si a subproduselor din peste, precum si a conservelor din peste;

9. cheltuieli pentru extinderea si/sau modernizarea capacitătilor de depozitare a pestelui, produselor si subproduselor din peste, a conservelor si semiconservelor din peste;

10. achizitionarea de instalatii si echipamente destinate exclusiv tratării, prelucrării si comercializării deseurilor de produse pescăresti si de acvacultura;

11. achizitionarea de echipamente pentru îmbunătătirea sigurantei si a conditiilor de muncă;

12. cheltuieli pentru realizarea infrastructurii si achizitionarea de echipamente care vor reduce impactul negativ asupra mediului (în special prin îmbunătătirea folosirii subproduselor si a reziduurilor);

13. achizitionarea de software si sisteme de monitorizare pentru managementul unitătilor de procesare;

14. cheltuieli pentru realizarea de facilităti pentru înfiintarea de piete de gross si burse electronice de peste.

L. Măsura 3.1. Actiuni colective:

1. cheltuieli aferente participării, în parteneriat, la programele de cercetare cu tematică legată de sectorul pescăresc, desfăsurate de institutele de cercetare, ale căror rezultate vor fi de interes colectiv si popularizate pe scară largă;

2. cheltuielile cu pregătirea profesională, în vederea îmbunătătirii abilitătilor profesionale, dezvoltării de noi metode si instrumente de pregătire pentru pescari;

3. cheltuielile cu achizitionarea de echipamente si realizarea de infrastructuri de productie, prelucrare sau comercializare, inclusiv pentru tratarea deseurilor;

4. cheltuielile cu restructurarea asociatiilor de producători pentru realizarea actiunilor prevăzute la art. 37 din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit;

5. prime pentru sustinerea activitătii asociatiilor de producători reprezentative la nivel national.

M. Măsura 3.2. Protectia si dezvoltarea faunei si florei sălbatice:

1. cheltuielile cu investitiile pentru constructia sau instalarea de facilităti fixe sau mobile pentru protejarea sau dezvoltarea faunei si florei acvatice;

2. cheltuielile cu investitiile pentru reabilitarea apelor interioare, inclusiv a zonelor de reproducere si a rutelor de migrare folosite de speciile migratoare;

3. cheltuielile cu investitiile pentru protejarea si ameliorarea mediului în cadrul Natura 2000, atunci când aceste zone vizează în mod direct activitătile de pescuit, pentru:

a) consultarea factorilor implicati în pregătirea planurilor de management, a strategiilor si schemelor;

b) studii de monitorizare a speciilor;

c) refacerea habitatelor incluzând planificarea si managementul riscului - sisteme de prevenire timpurie;

d) pregătirea informatiilor si materiale publicitare;

e) crearea de infrastructuri specifice si asigurarea de echipamente pentru rezervatii;

f) instruire si formare pentru angajati;

g) studii relevante pentru situri Natura 2000.

N. Măsura 3.3. Porturi de pescuit, puncte de debarcare si adăposturi:

1. cheltuieli aferente dezvoltării si modernizării danelor specializate pentru navele si/sau ambarcatiunile de pescuit;

2. achizitionarea de echipamente/constructii care facilitează descărcarea/încărcarea produselor pescăresti si asigură siguranta pe parcursul procesului de descărcare/încărcare;

3. cheltuielile pentru construirea, modernizarea si extinderea cheiurilor;

4. cheltuielile aferente investitiilor pentru asigurarea aprovizionării cu combustibil, energie, gheată si alimentării cu apă;

5. achizitionarea de spatii/echipamente care fac posibilă mentinerea, procesarea si depozitarea la rece a produselor de pescuit;

6. cheltuielile aferente realizării de spatii de depozitare, altele decât cele pentru depozitarea la rece;

7. cheltuielile pentru asigurarea facilitătilor si achizitia de echipamente pentru întretinerea si repararea navelor si ambarcatiunilor de pescuit;

8. cheltuielile aferente investitiilor pentru realizarea depozitării si tratării deseurilor;

9. cheltuielile aferente investitiilor pentru construirea de mici adăposturi necesare pentru îmbunătătirea sigurantei pescarilor;

10. achizitionarea de echipamente pentru îmbunătătirea conditiilor de muncă si a sigurantei;

11. achizitionarea de echipamente pentru operatiunile de manipulare;

12. cheltuielile pentru crearea si amenajarea de facilităti pentru prima vânzare.

O. Măsura 3.4. Dezvoltarea de noi piete si campanii de promovare:

1. cheltuielile pentru organizarea si participarea la târguri comerciale si expozitii;

2. cheltuieli pentru realizarea studiilor de piată;

3. cheltuieli privind certificarea calitătii, inclusiv crearea de etichete si certificarea produselor capturate sau recoltate prin metode de productie ecologice;

4. cheltuielile ocazionate de desfăsurarea campaniilor de promovare regionale, nationale si transnationale pentru produse pescăresti si de acvacultura;


5. cheltuieli pentru promovarea produselor obtinute prin metode cu impact scăzut asupra mediului;

6. cheltuieli pentru punerea în aplicare a politicilor de calitate;

7. cheltuieli pentru campanii de îmbunătătire a imaginii produselor pescăresti si de acvacultura si a imaginii sectorului piscicol;

8. cheltuieli pentru promovarea produselor recunoscute în baza Regulamentului (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protectia indicatiilor geografice si a denumirilor de origine ale produselor agricole si alimentare;

9. achizitionarea sau închirierea unui spatiu publicitar si crearea de sloganuri si etichete pe perioada campaniilor de promovare;

10. cheltuieli pentru elaborarea, editarea si distribuirea materialelor promotionale si informative.

P. Măsura 3.5. Proiecte-pilot:

1. cheltuielile pentru testarea, în conditii apropiate de cele reale din sectorul productiei, a viabilitătii tehnice sau economice a unei tehnologii inovatoare în scopul dobândirii si răspândirii de cunostinte tehnice sau economice cu privire la tehnologia testată;

2. cheltuielile pentru desfăsurarea de teste asupra planurilor de gestiune si a planurilor de alocare a efortului de pescuit, inclusiv, dacă este necesar, instituirea de zone interzise pescuitului, pentru a evalua consecintele biologice si financiare, precum si repopularea experimentală;

3. cheltuielile pentru dezvoltarea si testarea de metode de îmbunătătire a selectivitătii uneltelor de pescuit, de reducere a capturilor accesorii, a capturilor aruncate înapoi în mare sau a impactului asupra mediului, în special pe fundul mării;

4. cheltuielile pentru testarea unor tipuri alternative de tehnici de gestionare a pescuitului.

Q. Măsura 4.1. Selectarea grupurilor locale

1. Submăsura 4.1.a. Sprijin pentru înfiintarea parteneriatelor public-privat si elaborarea strategiilor locale integrate:

a) achizitionarea de servicii de instruire si consultantă pentru actorii locali în vederea constituirii grupurilor locale, elaborării strategiilor de dezvoltare locală si a planurilor de actiune a grupurilor locale, inclusiv instruiri pentru managementul grupurilor locale;

b) achizitionarea de servicii de instruire si consultantă pentru autoritatea de management pentru selectarea grupurilor locale;

c) cheltuieli pentru constituirea parteneriatelor public-private de dezvoltare locală;

d) cheltuieli pentru efectuarea de studii ale zonelor avute în vedere;

e) cheltuieli cu informarea grupurilor-tintă si a publicului larg în ceea ce priveste potentialul zonei si directiile de dezvoltare locală;

f) cheltuieli pentru animarea teritoriilor, organizarea de evenimente promotionale si instruiri;

g) cheltuieli pentru elaborarea, monitorizarea si evaluarea strategiilor de dezvoltare locală;

h) cheltuieli pentru pregătirea dosarului de candidatură în vederea participării la selectia grupurilor locale.

2. Submăsura 4.1.b. Sprijin pentru implementarea strategiei locale integrate:

a) cheltuieli pentru realizarea de investitii pentru dezvoltarea turismului, în special a ecoturismului, în zonele pescăresti, respectiv pentru crearea de infrastructuri pentru cazare, masă si agrement;

b) cheltuieli pentru realizarea de investitii în scopul diversificării activitătilor economice în vederea creării de locuri de muncă pentru muncitorii din sectorul pescăresc;

c) cheltuieli pentru sprijinul micilor pescării si pentru realizarea de infrastructuri si servicii legate de turism în beneficiul micilor comunităti pescăresti;

d) cheltuieli pentru pregătirea si punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală;

e) cheltuieli de functionare ale grupurilor locale;

f) alte cheltuieli prevăzute în art. 44 din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului.

Grupul local stabileste operatiunile finantate prin strategia de dezvoltare locală cu respectarea prevederilor art. 45 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului.

R. Măsura 4.2. Sprijin pentru actiuni de cooperare între grupurile locale:

1. cheltuieli pentru pregătirea programelor de cooperare ale grupurilor locale la nivel national si/sau în cadrul Uniunii Europene;

2. cheltuieli pentru implementarea proiectelor comune ale grupurilor locale la nivel national si/sau în cadrul Uniunii Europene;

3. cheltuieli pentru proiecte comune de instruire ale grupurilor locale la nivel national si/sau în cadrul Uniunii Europene;

4. cheltuieli ocazionate de organizarea de actiuni privind schimburi de experientă.

Grupul local stabileste operatiunile finantate prin strategia de dezvoltare locală cu respectarea prevederilor art. 45 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului.

5. Măsura 5.1. Asistentă tehnică - sunt eligibile următoarele tipuri de investitii si cheltuieli:

Actiunea 1. Gestiunea si punerea în aplicare a programelor: a) cheltuieli de asistentă tehnică pentru punerea în aplicare a POP:

1. cheltuieli pentru îmbunătătirea resurselor umane si tehnice - pregătirea, managementul, monitorizarea programelor;

2. cheltuieli pentru întărirea capacitătii institutionale a autoritătii de management împreună cu organismele delegate pentru implementarea POP, autoritătii de certificare, autoritătii de audit;

3. cheltuieli pentru sprijinirea activitătii de monitorizare a proiectelor;

4. cheltuieli pentru organizarea si desfăsurarea reuniunilor comitetelor de monitorizare;

5. cheltuieli pentru organizarea, functionarea si sprijinirea grupurilor de lucru necesare implementării POP;

6. cheltuieli ocazionate de desfăsurarea activitătilor de audit;

7. cheltuieli pentru realizarea si implementarea recomandărilor rezultate în urma misiunilor de control/expertiză/audit;

8. cheltuieli pentru achizitionarea serviciilor de evaluare tehnică si financiară a cererilor de finantare;

9. cheltuieli pentru asigurarea transportului intern si extern, cazare, masă, diurnă, indemnizatii de delegare si taxe de participare a personalului implicat în activităti privind implementarea POP;

10. cheltuieli privind elaborarea documentatiei de atribuire pentru realizarea achizitiilor publice legate de implementarea POP;


b) cheltuieli privind îmbunătătirea capacitătii administrative:

1. cheltuieli privind organizarea si desfăsurarea de sesiuni de angajare în vederea asigurării personalului necesar pentru implementarea POP;

2. cheltuieli privind plata salariilor pentru personalul auxiliar si a stimulentelor salariale pentru personalul permanent implicat în implementarea POP;

3. cheltuieli pentru instruirea personalului din cadrul structurilor implicate în implementarea POP;

4. achizitionarea instrumentelor, materialelor si echipamentelor necesare pentru dezvoltarea si functionarea infrastructurii de IT la nivel central si regional, care servesc implementării POP;

5. cheltuieli pentru servicii informatice si de comunicatii: instalarea, întretinerea si repararea echipamentelor informatice, de comunicatii, periferice de calcul si instalatii, întretinere, actualizare si dezvoltare aplicatii informatice, care servesc implementării POP;

6. achizitionarea instrumentelor, materialelor si echipamentelor necesare pentru verificarea implementării proiectelor finantate prin POP;

7. cheltuieli cu serviciile de instalare, întretinere si reparatii echipamente, cu exceptia celor informatice si de comunicatii, care servesc implementării POP;

c) activitătile de comunicatie:

1. cheltuieli pentru crearea de retele de comunicatie (intranet etc.) pentru utilizatorii tehnici;

2. cheltuieli pentru crearea bazelor de date specifice activitătii de monitorizare, evaluare, precum si a activitătii de control (sistem IT de monitorizare, control, înregistrarea si stocarea înregistrărilor contabile);

d) facilitarea relationării:

1. cheltuieli pentru beneficiarii POP;

2. costuri externe generate de schimburi de experientă între beneficiarii POP;

e) evaluarea:

1. cheltuieli pentru organizarea si functionarea comisiei de evaluare a POP;

2. cheltuieli pentru evaluarea POP;

3. cheltuielile efectuate pentru evaluările ex-ante, interimare si ex-post ale POP;

4. cheltuieli pentru evaluarea externă pe subiectele specifice sectorului pescăresc.

Actiunea 2. Studiile (excluzând evaluarea) necesare implementării POP:

1. cheltuieli pentru realizarea de studii stiintifice privind resursele acvatice vii;

2. cheltuieli pentru realizarea de studii de piată cu privire la potentialul consumului de peste;

3. cheltuieli pentru realizarea de studii de fezabilitate în vederea realizării de porturi pescăresti si puncte de debarcare;

4. cheltuieli pentru realizarea de studii de fezabilitate în vederea realizării bursei de peste;

5. cheltuieli pentru realizarea de studii de fezabilitate în vederea creării pietei de gross;

6. cheltuieli pentru elaborarea unui master plan pentru acvacultura;

7. cheltuieli cu alte studii necesare implementării POP.

Actiunea 3. Publicitatea si informarea:

a) mijloacele si formele de informare:

1. cheltuieli pentru dezvoltarea si reactualizarea permanentă a paginii web a autoritătii de management (conceptualizare, design, soft, utilizator etc);

2. cheltuieli de comunicare, informare si publicitate, difuzarea spoturilor publicitare, radio si TV, conceperea si productia de spoturi radio si TV, publicitatea prin intermediul presei scrise, organizarea de sesiuni de training si informare pentru reprezentanti ai mass-mediei, servicii de monitorizare media;

3. cheltuieli pentru realizarea de spoturi publicitare, prezentări audiovideo la radio si TV;

b) informarea părtilor interesate:

1. cheltuieli pentru asigurarea unui flux adecvat de informatii si publicitate, informarea publicului larg (postere, brosuri, ghiduri, fluturasi, bannere etc.) si diseminarea POP;

2. cheltuieli pentru organizarea de seminarii si ateliere/întâlniri de lucru;

3. cheltuieli pentru realizarea de campanii speciale de informare si publicitate;

4. cheltuieli privind organizarea de evenimente în vederea promovării POP;

5. cheltuieli privind sesiuni de instruire pentru beneficiari.

Actiunea 4. Alte activităti de asistentă tehnică:

1. cheltuieli generale de întretinere si functionare ale autoritătii de management: chirie, utilităti, costuri curente, materiale;

2. cheltuieli pentru achizitionare sediu, inclusiv prin leasing;

3. cheltuieli cu telefon, fax, servicii postale, curierat rapid si retele de comunicatii;

4. cheltuieli pentru achizitionarea mijloacelor de transport, inclusiv prin leasing, necesare implementării POP;

5. cheltuieli privind serviciile de întretinere, functionare si reparatii mijloace de transport (carburanti, lubrifianti, taxe de drum, prime de asigurare), necesare implementării POP;

6. cheltuieli pentru înregistrarea mărcilor, brevete si licente;

7. cheltuieli privind achizitia de aparatură birotică, mobilier, echipamente, periferice de calcul si instalatii;

8. cheltuieli cu transportul de materiale, mobilier, echipamente si instalatii;

9. cheltuieli cu tipărirea, multiplicarea si distributia de materiale efectuate în cadrul proiectului;

10. cheltuieli privind consultanta si expertiza tehnică, financiară, contabilă, fiscală si juridică cu privire la implementarea POP (inclusiv pentru elaborarea de rapoarte, strategii, ghiduri si metodologii);

11. cheltuieli privind achizitia de publicatii/abonamente la publicatii, cărti relevante pentru obiectul de activitate al beneficiarului, în format tipărit si/sau electronic, precum si pentru participarea la asociatii;

12. cheltuieli efectuate cu traduceri si interpretare exclusiv pentru activitătile rezultate din derularea POP;

13. cheltuieli privind participarea la seminarii, comitete cu privire la implementarea POP;

14. cheltuieli privind înfiintarea unui observator permanent pentru productia din acvacultura;

15. cheltuieli pentru înfiintarea unei retele nationale pentru sectorul piscicol;

16. cheltuieli pentru înfiintarea unei retele nationale a grupurilor locale;

17. cheltuieli privind sprijinirea înfiintării grupurilor locale în etapa pregătitoare.


 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea art. 1 lit. b) din Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 623/2002 privind stabilirea zonelor de cultură a hameiului, recunoscute pentru certificarea denumirii de origine

 

Având în vedere prevederile art. 10 alin. (4) lit. b) din Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltării rurale nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare a conditiilor specifice si a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăti directe si plăti nationale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu si zone defavorizate, si ale art. 1 lit. b) din Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 623/2002 privind stabilirea zonelor de cultură a hameiului, recunoscute pentru certificarea denumirii de origine,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Articol unic. - Litera b) a articolului 1 din Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 623/2002 privind stabilirea zonelor de cultură a hameiului, recunoscute pentru certificarea denumirii de origine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 24 decembrie 2002, se modifică si va avea următorul cuprins:

,,b) zona a ll-a de cultură cuprinde plantatiile de hamei din localitătile: Dumbrăveni - 235 ha, Laslea - 60 ha, Valchid - 61 ha, SIimnic - 224 ha, Sura Mică - 160 ha, din judetul Sibiu, Sighisoara - 265 ha, Danes - 83 ha, Chetani - 197 ha, din judetul Mures;”.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 30 iunie 2009.

Nr. 440.

 

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR

 

ORDIN

privind unele măsuri de informare a consumatorilor de către operatorii economici care desfăsoară activităti de schimb valutar

 

Având în vedere:

- Referatul nr. 1/704 din 27 mai 2009, întocmit de Directia supraveghere servicii si produse,

- art. 1 si 8 din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 284/2009 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor,

presedintele Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Operatorii economici care desfăsoară activităti de schimb valutar au obligatia de a-i informa pe consumatori asupra cursurilor de schimb valutar, atât pentru operatiunile de vânzare, cât si pentru operatiunile de cumpărare de valută, prin afisare la loc vizibil, atât în interiorul, cât si în exteriorul casei de schimb valutar, conform prevederilor prezentului ordin.

Art. 2. - (1) În exteriorul casei de schimb valutar, cursurile de schimb valutar, atât pentru operatiunile de vânzare, cât si pentru operatiunile de cumpărare, vor fi înscrise pe un suport sau panou unic, într-o culoare contrastantă fată de culoarea de fond a panoului, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Afisarea oricăror altor informatii pe suportul sau panoul unic este interzisă.

(2) Suportul sau panoul pe care se face afisarea trebuie să fie monocolor, fără degradeuri ori alte însemne grafice sau culori.

(3) În cazul în care se efectuează operatiuni de schimb valutar cu monede sau bancnote uzate, rupte sau iesite din uz, monede ori instrumente de plată exprimate în valută, de tipul voucherelor, cecurilor de călătorie si altele asemenea, operatorul economic respectiv va afisa separat, numai în interiorul casei de schimb valutar, cursul de schimb practicat în aceste cazuri.


(4) Informatiile prevăzute la alin. (1) si (3) trebuie indicate în mod vizibil si într-o formă neechivocă, usor de citit.

Art. 3. - Cursurile de schimb valutar afisate conform art. 2 vor include si comisioanele practicate de operatorul economic care desfăsoară activităti de schimb valutar, în cazul în care acestea există.

Art. 4. - (1) Înăltimea minimă admisă a literelor si cifrelor pentru afisarea în exteriorul casei de schimb valutar a cursurilor de schimb valutar, atât pentru operatiunile de vânzare, cât si pentru operatiunile de cumpărare de valută, este de 80 mm, grosimea literelor de 10 mm, distanta dintre litere de minimum 10 mm, iar distanta dintre cuvinte de minimum 20 mm.

(2) Înăltimea minimă admisă a literelor si cifrelor pentru afisarea în interiorul casei de schimb valutar a cursurilor de schimb valutar, atât pentru operatiunile de vânzare, cât si pentru operatiunile de cumpărare de valută, este de minimum 8 mm, grosimea literelor de 1 mm, distanta dintre litere de minimum 1 mm, iar distanta dintre cuvinte de minimum 2 mm.

Art. 5. - (1) Dreptul consumatorilor de a fi informati în mod corect, complet si precis asupra cursurilor de schimb valutar se concretizează în obligatia operatorilor economici ce desfăsoară activităti de schimb valutar de a informa consumatorul, în scris, înainte de operatiunea efectivă de schimb valutar, asupra cursului practicat si asupra sumei ce urmează a fi înmânată consumatorului, prin completarea unui formular de acceptare a tranzactiei, semnat de ambele părti, astfel încât consumatorul să aibă posibilitatea de a face o alegere ratională. Operatorul economic trebuie să facă dovada că a informat în scris consumatorul înainte de efectuarea tranzactiei.

(2) Formularul de acceptare a tranzactiei trebuie să fie scris pe o singură pagină format A5, vizibil si lizibil, iar literele să aibă mărimea minimă de 10 puncte tipografice si trebuie să cuprindă obligatoriu informatii referitoare la: denumirea si adresa operatorului economic, data emiterii, numele si prenumele consumatorului, seria si numărul de buletin/carte de identitate/pasaport a/al acestuia, suma tranzactionată, suma ce urmează a fi încasată de consumator, semnătura operatorului si cea a consumatorului.

(3) Formularul-tip va fi întocmit atât în limba română, cât si în limba engleză, în două exemplare, un exemplar pentru consumator, iar celălalt pentru operatorul economic.

Art. 6. - Institutiile financiar-bancare au obligatia de a informa consumatorii cu privire la cursurile de schimb ale valutelor tranzactionate prin sisteme electronice, ce pot permite un afisaj vizibil, lizibil si usor accesibil consumatorilor, amplasate în interiorul punctelor de lucru, lângă ghiseul de schimb valutar.

Art. 7. - Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 7 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 205/2007 privind unele măsuri de informare a consumatorilor de către operatorii economici care desfăsoară activităti de schimb valutar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 11 aprilie 2007.

 

Presedintele Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor,

Marcel Bogdan Pandelică

 

Bucuresti, 1 iulie 2009.

Nr. 448.

 

ANEXA

 

PANOU EXTERIOR

- model –

 

S.C.

VALUTA

CUMPĂRĂM( WE BUY)

VINDEM (WESELL)

EURO

 

 

DOLAR AMERICAN

 

 

LIRĂ STERLINĂ

 

 

FRANC ELVETIAN

 

 

 

NOTA:

Păstrând ordinea primelor 4 valute înscrise pe panou, acesta se poate completa si cu alte valute, în functie de tranzactiile efectuate de către operatorul economic.

- înăltimea minimă admisă a literelor si cifrelor pentru afisarea în exteriorul casei de schimb valutar a cursurilor de schimb valutar, atât pentru operatiunile de vânzare, cât si pentru operatiunile de cumpărare de valută = 80 mm.

- Grosimea literelor = 10 mm.

- Distanta dintre litere = minimum 10 mm.

- Distanta dintre cuvinte = minimum 20 mm.


 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind intrarea în vigoare a unor tratate internationale

 

Constatând că părtile au îndeplinit procedurile legale necesare pentru intrarea în vigoare a tratatelor internationale enumerate mai jos,

în temeiul art. 25 alin. (9) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, potrivit căruia prin ordin al ministrului afacerilor externe se face cunoscută intrarea în vigoare a tratatelor internationale încheiate de România cu alte state, care se publică, fără plată, în Monitorul Oficial al României, Partea I,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Art. 1. - La data de 8 mai 2009 a intrat în vigoare Protocolul de cooperare dintre Ministerul Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse*) din România si Ministerul Federal al Economiei si Muncii al Republicii Austria, semnat la Bucuresti la 26 iunie 2008, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.650/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 20 decembrie 2008.

Art. 2. - La data de 4 iunie 2009 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Belarus cu privire la cooperarea economică, semnat la Bucuresti la 21 octombrie 2008, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 593/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 26 mai 2009.

Art. 3. - La data de 24 aprilie 2009 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României, reprezentat prin Ministerul Economiei si Finantelor**), si Guvernul Statului Qatar, reprezentat prin Ministerul Economiei si Finantelor, privind acordarea de facilităti fiscale de către Statul Qatar în favoarea misiunii diplomatice a României si a personalului acesteia, în vederea îndeplinirii conditiei de reciprocitate pentru acordarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri si servicii în favoarea misiunii diplomatice a Statului Qatar în România si a personalului acesteia, semnat la Doha la 15 septembrie 2008, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 428/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 16 aprilie 2009.

Art. 4. - La data de 27 mai 2009 a intrat în vigoare Protocolul de cooperare în domeniul agricol dintre Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale***) din România si Ministerul Agriculturii si Pescuitului Maritim din Regatul Maroc, semnat la Marrakech la 7 noiembrie 2008, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 528/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2009.

Art. 5. - La data de 4 iunie 2009 a intrat în vigoare Conventia dintre România si Republica Arabă Siriană pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnată la Damasc la 24 iunie 2008, ratificată prin Legea nr. 106/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 aprilie 2009.

Art. 6. - La data de 27 aprilie 2009 a intrat în vigoare Protocolul dintre Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului, semnat la Bucuresti la 16 iulie 2008, la Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Turkmenistanului privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Bucuresti la 16 noiembrie 1994, ratificat prin Legea nr. 74/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 9 aprilie 2009.

Art. 7. - La data de 14 mai 2009 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului privind cooperarea antarctică, semnat la Montevideo la 16 noiembrie 1998, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 29 ianuarie 2002.

Art. 8. - La data de 8 mai 2009 a intrat în vigoare Acordul dintre Agentia Natională de Administrare Fiscală din România si Administratia de Control Fiscal si Financiar din Ungaria pentru intensificarea cooperării în domeniul administrării fiscale, semnat la Szeged la 21 octombrie 2008, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 429/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 22 aprilie 2009.

 

Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu

 

Bucuresti, 23 iunie 2009.

Nr. 851.


*) Conform art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale, aprobată prin Legea nr. 186/2009, se înfiintează Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale prin reorganizarea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse.

**) Conform art. 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 221/2008, aprobată prin Legea nr. 186/2009, se înfiintează Ministerul Economiei prin preluarea activitătii si structurilor specializate pe domeniul economic de la Ministerul Economiei si Finantelor, iar potrivit art. 8 se înfiintează Ministerul Finantelor Publice prin preluarea activitătii si structurilor specializate pe domeniul finantelor de la Ministerul Economiei si Finantelor, care se desfiintează.

***) Conform art. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 221/2008, aprobată prin Legea nr. 186/2009, se înfiintează Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale prin reorganizarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.