MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 499/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

PARTEA I

Anul 177 (XXI) - Nr. 499            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Luni, 20 iulie 2009

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 491 din 2 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 492 din 2 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) pct. 34 din Legea nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate

 

Decizia nr. 493 din 2 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 537 din 9 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 364 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 539 din 9 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 376, art. 399 alin. 3 si art. 578 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 543 din 9 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 93-99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor

 

Decizia nr. 547 din 9 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 700 din Codul civil

 

Decizia nr. 583 din 14 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 190 din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            842. - Ordin al ministrului sănătătii privind aprobarea formularului-tip al Procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor prevăzute de Legea nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

            566. - Ordin privind dispunerea radierii din Registrul general al institutiilor financiare nebancare a Societătii Comerciale International Financial Services - IFN - S.A.


 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 491

din 2 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Regia Autonomă Administratia Patrimoniului si Protocolului de Stat în Dosarul nr. 8.263/288/2008 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

La apelul nominal se prezintă, pentru partea Ioana Spiridonescu, avocata Codruta Dunăreanu, lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Apărătorul părtii prezente solicită respingerea exceptiei, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale. În sustinere depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 12 decembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 8.263/288/2008, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitu­tionalitate a prevederilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Regia Autonomă Administratia Patrimoniului si Protocolului de Stat într-o cauză civilă având ca obiect o contestatie la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile de lege criticate contravin art. 21 alin. (1) si (3) si art. 24 din Constitutie, precum si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece exclud posibilitatea de a se invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu atunci când acesta este emis de o instantă judecătorească.

Judecătoria Râmnicu Vâlcea nu si-a exprimat opinia cu privire la temeinicia exceptiei de neconstitutionalitate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate nu contravin Constitutiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut: „în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instantă judecătorească, se pot invoca în contestatia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac."

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor prevederi de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (1) si (3) referitoare la accesul liber la justitie si art. 24 privind dreptul la apărare. De asemenea, autorul mai invocă si încălcarea prevederilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia, Curtea retine că prin Decizia nr. 1.109 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008, s-a pronuntat în sensul constitutionalitătii art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, în raport cu critici de neconstitutionalitate similare.

În această decizie Curtea a retinut că dispozitiile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă se referă, în exclusivitate, la contestatia la executare împotriva unui titlu executoriu care nu a fost emis de o instantă judecătorească. Prevederea că numai în aceste cazuri se pot invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu are la bază tocmai respectarea principiilor constitutionale ale accesului la justitie si dreptului la apărare fată de persoanele împotriva cărora se exercită executarea silită în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instantă judecătorească. Dispozitiile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă nu prevăd si situatia în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu emis de o instantă judecătorească, deoarece, în acest caz, accesul părtilor la un proces echitabil a fost, în mod evident, asigurat.

Atât solutia, cât si considerentele acestei decizii îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii.


Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Regia Autonomă Administratia Patrimoniului si Protocolului de Stat în Dosarul nr. 8.263/288/2008 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 492

din 2 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) pct. 34 din Legea nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) pct. 34 din Legea nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, exceptie ridicată de Marioara Micu în Dosarul nr. 15.062/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 28 octombrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 15.062/299/2008, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) pct. 34 din Legea nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, exceptie ridicată de Marioara Micu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 4 alin. (2) si art. 53 din Constitutie, deoarece includ în categoria persoanelor care au obligatia declarării averii personalul din institutiile publice implicate în procesul de privatizare, angajat cu contract individual de muncă, iar nu si personalul din celelalte institutii publice.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti consideră exceptia neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 39 alin. (1) pct. 34 din Legea nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 25 mai 2007, având următoarea redactare: „(1) Următoarele categorii de persoane au obligatia declarării averii si a intereselor: [...]

34. personalul institutiilor publice implicate în realizarea procesului de privatizare."

Textele constitutionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 4 alin. (2) referitor la criteriile nediscriminării si art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.


Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că reglementarea criticată nu contine dispozitii discriminatorii în sensul art. 4 alin. (2) si art. 16 din Constitutie, ci se aplică în egală măsură tuturor persoanelor aflate în situatia prevăzută de norma legală. Obligatia instituită prin această reglementare este justificată de necesitatea prevenirii faptelor de coruptie de către anumite categorii de personal individualizate de legiuitor si nu poate fi caracterizată ca o restrângere a exercitiului drepturilor sau al unor libertăti consacrate în Constitutie.

De altfel, Curtea s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii prevederilor art. 39 alin. (1) pct. 34 din Legea nr. 144/2007 pentru motive de neconstitutionalitate similare ca în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 1.412 din 16 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2008, Curtea a statuat în sensul constitutionalitătii acestor prevederi de lege.

Considerentele si solutia acestei decizii sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) pct. 34 din Legea nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, exceptie ridicată de Marioara Micu în Dosarul nr. 15.062/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 493

din 2 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de losif lacob în Dosarul nr. 1.711/221/2008 al Judecătoriei Deva.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 8 decembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 1.711/221/2008, Judecătoria Deva a sesizat Curtea

Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de losif lacob într-un proces civil având ca obiect pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. art. 21 alin. (4) din Constitutie, deoarece instituie solutionarea cererilor de reexaminare a modului în care s-au stabilit taxele de timbru în camera de consiliu si fără citarea părtilor, ceea ce constituie o limitare a dreptului de liber acces la justitie.

Judecătoria Deva consideră exceptia neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările ulterioare, care au următorul cuprins: „Cererea se solutionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părtilor, prin încheiere irevocabilă."

Textul constitutional considerat a fi încălcat este cel al art. 21 alin. (4), potrivit căruia „Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite."

Examinând exceptia, Curtea retine că prevederile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 au mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale ca si în prezenta cauză.

În acest sens este Decizia nr. 102 din 9 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 9 martie 2006, si Decizia nr. 399 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 27 mai 2008, prin care Curtea a statuat că prevederile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 sunt constitutionale.

Curtea a retinut că obiectul textului criticat îl constituie o normă procedurală ce reglementează solutionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei de timbru, asadar un incident procedural. În conditiile în care în discutie este o chestiune prealabilă, solutionarea acesteia este guvernată de principiul celeritătii, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralitătii si contradictorialitătii, obligativitătii citării părtilor, ca si a posibilitătii exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de solutionare a cererii de reexaminare.

Atât considerentele, cât si solutia acestor decizii sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare ajurisprudentei Curtii.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de losif lacob în Dosarul nr. 1.711/221/2008 al Judecătoriei Deva.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 537

din 9 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 364 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 364 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Remat" - S.A. din Craiova în Dosarul nr. 8.619/63/2008 al Tribunalului Dolj - Sectia comercială.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 24 octombrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 8.619/63/2008, Tribunalul Dolj - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitu­tionalitate a prevederilor art. 364 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Remat" - S.A. din Craiova într-un litigiu comercial având ca obiect o actiune în anulare a unor hotărâri arbitrale.


În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 16, art. 21 alin. (3) si art. 124 alin. (2) din Constitutie, deoarece nu sunt suficient de explicite pentru determinarea naturii actiunii în anulare a hotărârii arbitrale, si anume dacă aceasta este o actiune principală sau o cale de atac. În oricare din aceste ipoteze sunt încălcate prevederile constitutionale mentionate, datorită necorelării textului atacat cu alte dispozitii incidente ale Codului de procedură civilă, ceea ce afectează egalitatea cetătenilor în fata legii si accesul liber la justitie, precum si principiile înfăptuirii justitiei.

Tribunalul Dolj - Sectia comercială consideră exceptia neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate nu contravin Constitutiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 364 din Codul de procedură civilă cu următorul cuprins: „Hotărârea arbitrată poate fi desfiintată numai prin actiune în anulare pentru unul din următoarele motive:

a) litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului;

b) tribunalul arbitrai a solutionat litigiul fără să existe o conventie arbitrată sau în temeiul unei conventii nule sau inoperante;

c) tribunalul arbitrai nu a fost constituit în conformitate cu conventia arbitrată;

d) partea a lipsit la termenul când au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a fost legal îndeplinită;

e) hotărârea a fost pronuntată după expirarea termenului arbitrajului prevăzut de art. 3533;

f) tribunalul arbitrai s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;

g) hotărârea arbitrată nu cuprinde dispozitivul si motivele, nu arată data si locul pronuntării, nu este semnată de arbitri;

h) dispozitivul hotărârii arbitrate cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la îndeplinire;

i) hotărârea arbitrată încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispozitii imperative ale legii."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3) si art. 124 alin. (2).

Examinând criticile de neconstitutionalitate, Curtea observă că, de fapt, ele vizează necorelarea dintre prevederile de lege criticate si „unele dispozitii incidente ale Codului de procedură civilă".

Curtea constată că aceste critici nu pot fi primite. Astfel, în temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, examinarea constitutionalitătii unui text de lege are în vedere compatibilitatea lui cu dispozitiile sau principiile Constitutiei pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele.

De altfel, Curtea retine că a analizat în mai multe rânduri constitutionalitatea prevederilor din Codul de procedură civilă referitoare la actiunea în anulare a hotărârii arbitrale, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale ca si în prezenta cauză.

Astfel, prin Decizia nr. 998 din 7 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 19 decembrie 2008, Curtea a statuat că „incidenta dispozitiilor legale criticate este subsecventă acordului de vointă intervenit între părtile care au încheiat conventia arbitrală si care au optat pentru solutionarea litigiului de către un tribunal arbitrai. Împrejurarea că autorul exceptiei a achiesat la solutionarea litigiului pe această cale, desi cunostea sau ar fi trebuit să cunoască dispozitiile legale referitoare la judecarea litigiului de o asemenea institutie, precum si consecintele juridice ale aplicării lor, nu îl îndreptăteste să se prevaleze de necunoasterea legii si deci lipseste de temei critica reglementării în cauză".

Considerentele retinute în decizia mentionată sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 364 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Remat" - S.A. din Craiova în Dosarul nr. 8.619/63/2008 al Tribunalului Dolj - Sectia comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 539

din 9 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 376, art. 399 alin. 3 si art. 578 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 376, art. 399 alin. 3 si art. 578 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Alexandra Ene în Dosarul nr. 4.726/281/2008 al Judecătoriei Ploiesti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 19 decembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.726/281/2008, Judecătoria Ploiesti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 376, art. 399 alin. 3 si art. 578 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Alexandra Ene.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 16, 21 si 24 din Constitutie, deoarece art. 578 din Codul de procedură civilă nu prevede cine si în ce conditii are obligatia de a preda imobilul în litigiu. Se mai sustine că, în aplicarea art. 376 din acelasi cod, s-a procedat la învestirea cu formulă executorie a unei hotărâri judecătoresti care nu era definitivă, în conditiile în care contestatoarea neavând studii juridice nu a avut posibilitatea să se apere eficient în cursul procesului, iar diferentierea - prin art. 399 alin. 3 - a titlurilor executorii în hotărâri judecătoresti si titluri care nu sunt emise de instantele judecătoresti constituie o discriminare de natură să genereze inegalitate în fata legii.

Judecătoria Ploiesti consideră exceptia neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate nu contravin Constitutiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă art. 376, art. 399 alin. 3 si art. 578 din Codul de procedură civilă.

Aceste prevederi de lege au următoarea redactare:

- Art. 376: „Se învestesc cu formula executorie prevăzută de art. 269 alin. 1 hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile, precum si orice alte hotărâri sau înscrisuri, pentru ca acestea să devină executorii, în cazurile anume prevăzute de lege.

Actele autentificate de o reprezentantă diplomatică sau consulară a României se vor putea învesti cu formula executorie de judecătoria domiciliului uneia din părtile părtase la actul autentic.

Dacă niciuna din părti nu are domiciliul cunoscut în tară, învestirea cu formula executorie se face la judecătoria sectorului III din Capitala României.";

- Art. 399 alin. 3: „în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instantă judecătorească, se pot invoca în contestatia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.";

- Art. 578: „Dacă partea obligată să părăsească ori să predea un imobil nu-si îndeplineste această obligatie în termen de 5 zile de la primirea somatiei, ea va fi îndepărtată prin executare silită, iar imobilul va fi predat celui îndreptătit."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la principiul egalitătii, art. 21 privind liberul acces la justitie si art. 24 privind dreptul la apărare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

I. Prevederile art. 376 din Codul de procedură civilă au mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate în raport de dispozitiile constitutionale invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 134 din 23 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 1 iulie 2002, Curtea a statuat în esentă că, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, stabilirea procedurii de judecată, în care este inclusă si procedura executării silite, se face prin lege. Prin urmare, reglementarea conditiilor în care hotărârile definitive sunt executorii este o problemă care tine de optiunea legiuitorului.

II. Asupra criticii având ca obiect prevederile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, Curtea s-a pronuntat în mai multe rânduri, ca, de exemplu, prin Decizia nr. 454 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 23 decembrie 2003, sau Decizia nr. 935 din 19 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2007.

În deciziile amintite, Curtea a retinut că, „în esentă, contestatia la executare este destinată să înlăture neregularitătile comise cu prilejul urmăririi silite sau să ofere lămuriri cu privire la întelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu ce urmează să fie valorificat. În cadrul solutionării contestatiei, instanta nu poate examina împrejurări ce vizează fondul cauzei si care sunt de natură să repună în discutie hotărâri ce emană de la organe cu activitate jurisdictională, în fata cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părtile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare. O solutie contrară, sub acest aspect, ar nesocoti principiul autoritătii de lucru judecat."

III. Referitor la neconstitutionalitatea art. 578 din Codul de procedură civilă, Curtea, prin Decizia nr. 288 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 11 august 2004, a retinut că dispozitiile art. 578-5801, cuprinse în sectiunea Codului de procedură civilă referitoare la predarea silită a bunurilor imobile, instituie norme de procedură ce trebuie respectate de către debitorul obligatiei de predare a imobilului, respectiv atributiile executorului judecătoresc căruia i-a fost încredintată executarea silită, precum si că prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor reprezintă exclusiv o garantie a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare. De asemenea, a retinut că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, stabilirea competentei instantelor si a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind tinut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constitutional. Or, sub acest aspect, textele de lege criticate satisfac exigenta impusă de norma constitutională, fiind în deplină concordantă cu prevederile Legii fundamentale.

Considerentele retinute în deciziile mentionate sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 376, art. 399 alin. 3 si art. 578 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Alexandra Eneîn Dosarul nr. 4.726/281/2008 al Judecătoriei Ploiesti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 543

din 9 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 93-99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 93-99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, exceptie ridicată de Gheorghe Vasile Cornel îlie în Dosarul nr. 1.949/303/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 4 septembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 1.949/303/2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitu­tionalitate a prevederilor art. 93-99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, exceptie ridicată de Gheorghe Vasile Cornel Ilie.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin art. 1 alin. (5), art. 16 si 21 din Constitutie, precum si tratatelor si conventiilor internationale la care România este parte, deoarece nu instituie o procedură corespunzătoare de tragere la răspundere civilă a magistratilor pentru erorile si abuzurile comise de acestia în solutionarea cauzelor, ci norme care, în fapt, împiedică exercitarea de către victimele neregulilor comise a dreptului lor de a fi despăgubite.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilă consideră exceptia neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu-tionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate nu contravin Constitutiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 94 si art. 93-99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările si completările ulterioare.

Textele criticate au următoarea redactare:

- Art. 93: „Judecătorii si procurorii sunt obligati să prezinte, în conditiile si la termenele prevăzute de lege, declaratia de avere si declaratia de interese.";

- Art. 94: „Judecătorii si procurorii răspund civil, disciplinar si penal, în conditiile legii."

- Art. 95: „(1) Judecătorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv numai cu încuviintarea sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) în caz de infractiune flagrantă, judecătorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi retinuti si supusi perchezitiei potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de îndată de organul care a dispus retinerea sau perchezitia";

-Art. 96: „ (1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

(2) Răspunderea statului este stabilită în conditiile legii si nu înlătură răspunderea judecătorilor si procurorilor care si-au exercitat functia cu rea-credintă sau gravă neglijentă.

(3) Cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârsite în procese penale sunt stabilite de Codul de procedură penală.

(4) Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârsite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârsită în cursul judecătii procesului si dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.

(5) Nu este îndreptătită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârsirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.

(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu actiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.

(7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o actiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credintă sau gravă neglijentă, a săvârsit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.

(8) Termenul de prescriptie a dreptului la actiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an.";

- Art. 97: „(1) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instantelor

ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligatiilor profesionale în raporturile cu justitiabilii ori săvârsirea de către acestia a unor abateri disciplinare.

(2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în discutie solutiile pronuntate prin hotărârile judecătoresti, care sunt supuse căilor legale de atac.";

- Art. 98: „(1) Judecătorii si procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afectează prestigiul justitiei.

(2) Răspunderea disciplinară a judecătorilor si procurorilor militari poate fi angajată numai potrivit dispozitiilor prezentei legi.";

- Art. 99: „Constituie abateri disciplinare:

a) încălcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilităti si interdictii privind judecătorii si procurorii;

b) interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toti cetătenii, precum si imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;

c) desfăsurarea de activităti publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atributiilor de serviciu;

d) nerespectarea secretului deliberării sau a confidentialitătii lucrărilor care au acest caracter;

e) nerespectarea în mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor;

f) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părtile din proces;

g) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu; h) exercitarea functiei, inclusiv nerespectarea normelor de

procedură, cu rea-credintă sau din gravă neglijentă, dacă fapta nu constituie infractiune;

i) efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputabile;

j) absentele nemotivate de la serviciu, în mod repetat;

k) atitudinea nedemnă în timpul exercitării atributiilor de serviciu fată de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili;

I) neîndeplinirea obligatiei privind transferarea normei de bază la instanta sau parchetul la care functionează;

m) nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;

n) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurată transparenta fondurilor în conditiile legii."

Textele constitutionale invocate sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor tării, art. 16 referitor la principiul egalitătii si art. 21 privind liberul acces la justitie.

Examinând exceptia, Curtea retine că asupra criticii referitoare la imposibilitatea justitiabililor de a se îndrepta împotriva judecătorilor, „în mod direct", „pe cale civilă", pentru repararea prejudiciilor materiale si morale suferite, s-a mai pronuntat, de exemplu, prin Decizia nr. 1.052 din 13 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 19 decembrie 2007, constatând că răspunderea magistratilor stabilită în conditiile legii nu înlătură răspunderea acestora pentru exercitarea functiei cu rea-credintă sau gravă neglijentă, precum si că răspunderea statului nu mai este limitată doar la erorile judiciare săvârsite în materie penală, ci priveste toate erorile judiciare, indiferent de natura cauzelor în care au fost săvârsite, lărgindu-se astfel garantia constitutională a acestei răspunderi. De asemenea, de exemplu, prin Decizia nr. 633 din 24 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.138 din 15 decembrie 2005, Curtea a observat că problema erorilor judiciare se ridică în principal sub aspectul reparatiilor pe care societatea este datoare să le acorde celui care a suferit în mod injust de pe urma erorilor comise în sistemul judiciar, prevederile constitutionale cuprinse în art. 52 alin. (3) consacrând principiul răspunderii obiective a statului în asemenea împrejurări.

Considerentele retinute în deciziile mentionate sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 93-99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, exceptie ridicată de Gheorghe Vasile Cornel Ilie în Dosarul nr. 1.949/303/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 547

din 9 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 700 din Codul civil

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 700 din Codul civil, exceptie ridicată de Janeta Epure în Dosarul nr. 6.112/118/2008 al Tribunalului Constanta - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 27 noiembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 6.112/118/2008, Tribunalul Constanta - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitu­tionalitate a prevederilor art. 700 din Codul civil, exceptie ridicată de Janeta Epure.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 20 alin. (1), art. 44 alin. (1) si art. 46 din Constitutie, precum si art. 29 din Declaratia Universală a

Drepturilor Omului si art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece instituie un termen de acceptare a succesiunii insuficient pentru a asigura exercitarea dreptului la mostenire pentru persoanele care, din motive independente de vointa lor, nu-si pot exprima optiunea succesorală în intervalul de numai 6 luni prevăzut de lege.

Tribunalul Constanta - Sectia civilă consideră exceptia neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate nu contravin Constitutiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă prevederile art. 700 din Codul civil, care au următoarea redactare: „Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii.


În cazul când mostenitorul a fost împiedicat de a se folosi de dreptul său, din motive de fortă majoră, instanta judecătorească, la cererea mostenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data când a luat sfârsit împiedicarea."

în opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată si art. 46 privind dreptul la mostenire. Este invocată si încălcarea art. 25 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului si a art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Prevederile art. 700 din Codul civil au mai fost supuse controlului de constitutionalitate prin raportare la dispozitiile art. 46 din Legea fundamentală. Astfel, prin Decizia nr. 452 din 15 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2007, Curtea a retinut că dreptul de optiune succesorală, la fel ca, de altfel, însusi dreptul la mostenire, este un drept patrimonial, supus prin urmare prescriptiei extinctive. Stabilirea duratei termenului de prescriptie extinctivă este de competenta legiuitorului. Astfel, reducerea termenului de optiune succesorală de la 30 de ani la 6 luni prin Decretul nr. 73/1954 a constituit optiunea legiuitorului, pentru a limita la o perioadă cât mai scurtă de timp incertitudinea cu privire la titularul dreptului real si pentru a se îngădui, practic, oricărui succesibil exercitarea dreptului de optiune succesorală.

Considerentele retinute în decizia mentionată sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

Referitor la critica de neconstitutionalitate raportată la art. 44 alin. (1) din Constitutie si la art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu contravin principiului garantării dreptului de proprietate ale cărui continut si limite sunt stabilite de lege.

Si, în fine, Curtea constată că textul art. 700 din Codul civil este în deplină concordantă cu prevederile art. 29 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora în exercitarea drepturilor si libertătilor sale fiecare persoană este supusă numai îngrădirilor stabilite prin lege în scopul exclusiv de a asigura recunoasterea si respectarea drepturilor si libertătilor altora, si de a fi satisfăcute justele cerinte ale moralei, ordinii publice si bunăstării generale într-o societate democratică.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 700 din Codul civil, exceptie ridicată de Janeta Epure în Dosarul nr. 6.112/118/2008 al TribunaluluiConstanta - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 583

din 14 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 190 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen Cătălina Gliga – procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 190 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Stan Pompiliu Gheorghe în Dosarul nr. 7.433/280/2006 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale si pentru cauze cu minori si de familie.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 26 noiembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 7.433/280/2006, Curtea de Apel Pitesti - Sectia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale si pentru cauze cu minori si de familie a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 190 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Stan Pompiliu Gheorghe.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul consideră că prevederile art. 190 din Codul de procedură civilă sunt neconstitutionale, fiind contrare art. 21 alin. (3) din


Constitutie, deoarece dau posibilitatea ca, într-un proces de divort, să intervină arbitrariul atunci când sunt audiati ca martori rudele si afinii uneia dintre părti. Se apreciază că, prin ascultarea rudelor ca martori, nu mai poate fi garantat dreptul la un proces echitabil, deoarece este de notorietate că, prin însăsi existenta legăturilor de rudenie, un părinte sau un afin poate fi bănuit în mod legitim ca având legături de dusmănie sau de interese fată de părtile din procesul de divort.

Curtea de Apel Pitesti - Sectia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale si pentru cauze cu minori si de familie apreciază exceptia ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitu­tionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 190 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul continut: „în pricinile privitoare la starea civilă sau despărtenie se vor putea asculta rudele si afinii mai sus-arătati, în afară de descendenti."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 21 alin. (3).

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că proba testimonială reprezintă unul dintre mijloacele probatorii cel mai frecvent folosite în procesul civil. Mijlocul de probă îl reprezintă tocmai declaratiile făcute de martor, persoană tertă fată de proces, care relatează în fata instantei fapte sau împrejurări concludente pentru solutionarea cauzei. În principiu,

orice persoană care are cunostintă despre fapte relevante referitoare la pricina dedusă justitiei poate fi ascultată în calitate de martor. De la această regulă legea procesual civilă instituie anumite exceptii, indicând persoanele care nu pot fi audiate ca martori, precum si pe cele care sunt scutite de la obligatia de a depune mărturie, în considerarea calitătii pe care o detin. Astfel, interdictia consacrată de art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă se întemeiază pe o prezumtie de partialitate si subiectivism a rudelor si afinilor până la gradul al treilea inclusiv în relatarea faptelor de care au cunostintă.

Cu toate acestea, în materia cauzelor privitoare la starea civilă sau divort, legiuitorul a apreciat că interdictia ascultării în calitate de martori a rudelor si afinilor nu îsi găseste utilitatea, în conditiile în care aceste persoane, cu precădere, au cunostintă despre situatia de fapt din interiorul familiei. Dispozitiile legale criticate reprezintă norme de procedură, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, procedura de judecată este stabilită de legiuitor, evident cu respectarea prevederilor sau principiilor constitutionale. Referitor la încălcarea dreptului la un proces echitabil, consacrat constitutional prin prevederile art. 21 alin. (3), Curtea constată că aceste sustineri sunt neîntemeiate, întrucât legiuitorul poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură, ca si modalitătile de exercitarea a drepturilor procedurale. Asa cum a statuat în mod constant Curtea Constitutională, în deplin acord si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, cauza „Marckx contra Belgiei", 1979), principiul egalitătii în drepturi si al nediscriminării se aplică doar situatiilor egale ori analoage, iar tratamentul juridic diferentiat, stabilit în considerarea unor situatii obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii si nici discriminări.

Pe de altă parte, în toate cazurile în care este posibilă administrarea altor probe, instanta are îndatorirea de a-si exercita rolul activ, în temeiul art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, si de a stărui în aflarea adevărului, prin toate mijloacele legale, în scopul pronuntării unei hotărâri temeinice si legale. Astfel, „judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronuntării unei hotărâri temeinice si legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părtile se împotrivesc". Mai mult, părtile dispun de posibilităti suficiente si echivalente pentru a-si apăra pozitia asupra problemelor de drept si de fapt, în asemenea manieră încât mărturiile rudelor sau afinilor să nu aibă înrâurire, în mod exclusiv, asupra hotărârii instantei judecătoresti.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 190 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Stan Pompiliu Gheorghe în Dosarul nr. 7.433/280/2006 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale si pentru cauze cu minori si de familie.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind aprobarea formularului-tip al Procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor prevăzute de Legea nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale

 

Văzând Referatul de aprobare al Directiei pentru infrastructură sanitară, logistică si dispozitive medicale nr. I.B.6.676 din 6 iulie 2009,

având în vedere prevederile art. 5, 6, 7 si 13 din Legea nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale, republicată, si ale Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.718/2008 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă formularul-tip al Procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, stabilite prin Legea nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale, republicată, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Caracteristicile de tipărire a formularului-tip prevăzut la art. 1 sunt prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Oficiul Tehnic de Dispozitive Medicale va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

 

Ministrul sănătătii,

Ion Bazac

 

Bucuresti, 6 iulie 2009.

Nr. 842.

 

ANEXA Nr. 1

 

PROCES-VERBAL

de constatare si sanctionare a contraventiei

Seria.....nr...........

(model)

 

Încheiat astăzi: ziua ............... luna ............. anul .........., în localitatea ............................., la ............................................

Subsemnatul/Subsemnatii............................................................., având functia .................., în temeiul art. 17 din Legea nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale, republicată, al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare, si în baza delegatiei de control nr. ................................, în calitate de agenti constatatori, reprezentând Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale, cu sediul în localitatea ................., str. ......................... nr. ....., judetul/sectorul ..............., în urma controlului efectuat în ziua ....... luna ........ anul ......... privind modul în care se respectă prevederile legislatiei în domeniul functionării în conditii de securitate si performantă a dispozitivelor medicale/desfăsurării activitătilor de comercializare, distributie si de prestări de servicii în domeniul dispozitivelor medicale, la persoana juridică/fizică/punctul de lucru/sucursala ........................................., cu sediul/adresa în localitatea ................, str. ................................ nr. ..... Judetul/sectorul ................................, înmatriculată în registrul comertului sub nr. .........................., având CUI ........................., reprezentată de dl/dna ....................................................., domiciliat/domiciliată în localitatea ..............., str. ................ nr. ...., bl. ...., sc. ..., ap. ..., posesor/posesoare al/a Bl/CI/pasaport seria ......... nr. .........., eliberat/eliberată de ............................. la data de ....................., CNP ................., în calitate de .........................., am constatat următoarele

(descrierea faptei; data si ora comiterii; locul unde a fost comisă; împrejurările ce pot servi la aprecierea gravitătii si pericolului social al faptei):

1. ................................................................................................................................................................................................;

2. ................................................................................................................................................................................................;

3. .................................................................................................................................................................................................

Fapta/Faptele constatată/constatate prin prezentul proces-verbal constituie contraventii conform:

1. art.....alin. ... lit. ... din ......................................;

2. art.... alin.... lit.... din ..........................................;

3. art.... alin.... lit.... din ..........................................

(Se vor completa, în clar, de către agentul constatator/agentii constatatori prevederile articolului, alineatului, literei din actul normativ ale căror dispozitii au fost încălcate.)


si se sanctionează astfel:

- cu amendă de la ........................ lei la .............. lei, conform art. .......... alin. ...... lit. ................ din ..............................;

- cu amendă de la ........................ lei la .............. lei, conform art. .......... alin. ...... lit. ................ din ..............................;

- cu amendă de la ........................ lei la .............. lei, conform art. .......... alin. ...... lit. ................ din ...............................

 

Agenti constatatori,

....................................................

Martor,

....................................................

 

 

Mi s-a înmânat si am primit un exemplar al procesului-verbal.

....................................................

(numele, prenumele si semnătura contravenientului)

 

De săvârsirea acestei/acestor fapte se face vinovat contravenientul:

1. Numele si prenumele .........................., prenumele părintilor ......................... si ..................., data si locul nasterii ..................., domiciliul actual stabil ......................, CNP ......................BI/CI seria .............. nr. ................, emis/emisă de Politia ............la data de ....................., ocupatia ..................., locul de muncă ...........................................................

2. Numele si prenumele .........................., prenumele părintilor ......................... si ..................., data si locul nasterii ................., domiciliul actual stabil .........................., CNP ......................BI/CI seria ............. nr. ................, emis/emisă de Politia ........... la data de ...................., ocupatia ...................., locul de muncă .............................................................

3. Persoana juridică ................, cu sediul în .............., str. ...........nr. ...., bl. ..., sc. ..., ap. ..., judetul/sectorul ..........., constituită în baza ............., având codul fiscal ......., cont nr. ........la ......., reprezentată legal prin dl/dna ........................., în calitate de ......................., domiciliat/domiciliată în ............., str. ............................nr. ...., bl. ...., sc. ..., ap. ..., judetul/sectorul ......., având BI/CI seria ............. nr. ........, eliberat/eliberată de ........... la data de ..........., CNP .....................

Aceste fapte contraventionale au fost săvârsite în perioada..........................................

Împrejurările ce pot servi la aprecierea gravitătii faptelor si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite:

Contravenientul si-a îndeplinit/nu si-a îndeplinit obligatia legală de a prezenta agentilor constatatori, la cererea lor, actul de identitate ori documentele solicitate pentru buna desfăsurare a activitătii de control. Organul constatator a dispus următoarele sanctiuni principale:

- avertisment scris;

- cu amendă de la ........................ lei la .............. lei, conform art. .......... alin. ......lit. ................ din ..............................;

- cu amendă de la ........................ lei la .............. lei, conform art. .......... alin. ......lit. ................ din ..............................;

- cu amendă de la ........................ lei la .............. lei, conform art. .......... alin. ......lit. ................ din ..............................;

Organul constatator a dispus următoarele sanctiuni complementare:

 

Agenti constatatori,

....................................................

Martor,

....................................................

 

 

Mi s-a înmânat si am primit un exemplar al procesului-verbal.

....................................................

(numele, prenumele si semnătura contravenientului)

 

Contravenientul nu se află de fată/refuză să semneze sau nu poate lua cunostintă despre continutul procesului-verbal

(Se barează cu o linie continuă situatiile care nu corespund.), fapt atestat de martor, domnul/doamna ................................, domiciliat/domiciliată în ................., str. ............nr. ..., bl. ...., sc. ..., ap. ..., judetul/sectorul ............, având BI/CI seria ... nr......., eliberat/eliberată de ............ la data de ....................., CNP .................................

Prezentul proces-verbal a fost încheiat în lipsa unui martor pentru următoarele motive:

Alte mentiuni:........................................................................................................................................................................

............................................................................./(Se pot mentiona observatiile/obiectiunile contravenientului.)

Suma totală de.............lei (adică................................), reprezentând amenda/amenzile contraventională/contraventionale aplicată/aplicate astăzi, se va achita în contul ............................., deschis la Trezoreria ................., iar documentul doveditor al plătii va fi prezentat sau comunicat prin postă Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale la adresa: bd. N. Titulescu nr. 58, sectorul 1, Bucuresti, cod postal ......., în termen de 15 zile de la înmânarea/comunicarea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, precum si a înstiintării de plată.

Contravenientul poate face plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii în termen de cel mult 15 zile de la înmânarea/comunicarea acestuia. Plângerea însotită de copia procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se depune în mod alternativ fie la Oficiul Tehnic de Dispozitive Medicale, cu sediul în localitatea ......................., str. .......................nr. .... Judetul/sectorul ..............., fie, după caz, la judecătoria în a cărei circumscriptie a fost săvârsită contraventia.

Prezentul proces-verbal contine.............pagini si a fost întocmit în 3 exemplare, dintre care un exemplar s-a înmânat contravenientului astăzi,...................../va fi comunicat contravenientului în termen de cel mult o lună de la data încheierii.

 

Agenti constatatori,

....................................................

Martor,

....................................................

 

 

Mi s-a înmânat si am primit un exemplar al procesului-verbal.

....................................................

(numele, prenumele si semnătura contravenientului)

 

ÎNSTIINTARE DE PLATĂ

seria ... nr...........

 

Pentru debitorul: Numele si prenumele/Denumirea .................................., cu domiciliul/sediul în localitatea ........................, str. ...................nr.  ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ... Judetul/sectorul ..............., CNP ..................., posesor al CI/BI/pasaport seria ...... nr. ........., eliberată/eliberat de .......................... la data ............................/înregistrat la registrul comertului sub nr. ........................, CUI ........................., reprezentat de dl/dna ......................................, domiciliat(ă)în localitatea ....................., str. ............................, nr. ...., bl. ....., sc. ...., et. ............., ap. ...., posesor/posesoare al/a CI/BI/pasaport seria ..............nr. ...................., eliberată/eliberat de ....................... la data de ..................., CNP ................................, în calitate de ....................................... În baza Procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor seria ................. nr. .......... încheiat în ziua de ...... luna ...... anul .................... la .........................................................., sunteti obligatia plata unei amenzi contraventionale în cuantum de ......................lei (adică .............................), pe care urmează să o achitati în contul de amenzi deschis la ...............................

O copie de pe chitanta de plată urmează să o trimiteti prin postă recomandat la sediul Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale.

În conformitate cu art. 28 alin. (1) si art. 29 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare, contravenientul poate achita contravaloarea a jumătate din minimele amenzilor prevăzute în actul normativ, aplicate astăzi, cumulate, în termen de cel mult 48 de ore de la data înmânării/comunicării procesului-verbal si aînstiintării de plată, respectiv suma de ....................... lei (adică ..................................). O copie de pe chitantă va fi predată agentului constatator sau se va trimite prin postă recomandat la sediul Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale, asa cum este identificat în prezentul proces-verbal.

În situatia în care nu achitati amenda în termen de 15 zile de la data înmânării/comunicării procesului-verbal însotit de prezenta înstiintare de plată, acesta devine titlu executoriu fără nicio altă formalitate si se supune executării silite în conditiile legii.

 

Agenti constatatori

....................................................

Mi s-a înmânat si am primit un exemplar al înstiintării de plată.

....................................................

(numele, prenumele si semnătura contravenientului)

 

ANEXA Nr. 2

 

CARACTERISTICI DE TIPĂRIRE

 

Denumire: Proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei seria.......nr..............

Caracteristici tehnice:

- fiecare formular de proces-verbal are 3 pagini si se tipăreste, pe fată, în 3 exemplare;

- hârtie autocopiativă de culoare galbenă, scris cu cerneală de culoare albastră;

- format A4;

- numerotare: cerneală specială de culoare rosie;

- sistem de înscriere propriu: seria.....nr........;

- formularele se leagă în blocuri lipite a câte 50 de seturi de procese-verbale, blocul continând în total 150 de file.


 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

ORDIN

privind dispunerea radierii din Registrul general al institutiilor financiare nebancare a Societătii Comerciale International Financial Services - IFN - S.A.

 

Având în vedere solicitarea privind radierea din Registrul general a Societătii Comerciale International Financial Services - IFN - S.A., formulată în baza art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare, prin Scrisoarea nr. 7 din 27 martie 2009, completată de scrisorile nr. 9 din 23 aprilie 2009 si nr. 10 din 28 aprilie 2009, si respectarea prevederilor art. 2 alin. (2) si art. 7 alin. (2) din Legea nr. 93/2009,

în temeiul art. 35 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale,

Guvernatorul Băncii Nationale a României emite următorul ordin:

Articol unic. - Se dispune radierea din Registrul general al institutiilor financiare nebancare a Societătii Comerciale International Financial Services - IFN - S.A., cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Cultul Patriei nr. 4, sectorul 3, înregistrată la registrul comertului sub nr. J40/1388/2002, cod unic de înregistrare nr. 14474004, înscrisă în Registrul general la sectiunea a) - „Credite de consum" sub nr. RG-PJR-41-010219.

 

Guvernatorul Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 7 iulie 2009.

Nr. 566.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.