MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 372/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

PARTEA I

Anul 177 (XXI) - Nr. 372            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Miercuri, 3 iunie 2009

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 565 din 14 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) si ale art. 56 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Decizia nr. 700 din 5 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 764 din 12 mai 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. 2 din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.323. - Ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale privind aprobarea Normativului cu tarifele pentru plata prestatiilor de servicii în domeniile de activitate ale Inspectiei Muncii

 

1.470/C. - Ordin al ministrului justitiei si libertătilor cetătenesti pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea Centrului Medical de Diagnostic si tratament Ambulatoriu din subordinea Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

            Decizia nr. 25 din 2 iunie 2008

 

            Decizia nr. 43 din 13 octombrie 2008

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 565

din 14 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) si ale art. 56 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror Claudia-Margareta

Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1)si ale art. 56 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Long Xinggui în Dosarul nr. 4.877/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a `-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii Constitutionale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. Arată, în acest sens, că dispozitiile art. 11 alin. (1) si ale art. 56 alin. (3) din ordonanta criticată contin norme suficient de clare, care permit destinatarului lor configurarea conduitei cerute de lege, pe de o parte, si a consecintelor nerespectării lor, pe de altă parte. În plus, mentionează că prevederile art. 41 din Constitutie privind dreptul la muncă, invocate, nu au incidentă în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 10 noiembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.877/2/2008, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) si ale art. 56 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Long Xinggui într-o actiune privind anularea unei decizii de returnare de pe teritoriul României si obligarea Oficiului Român pentru Imigrări la prelungirea dreptului de sedere în România în scop de muncă si la prelungirea autorizatiei de muncă.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textele de lege criticate îngrădesc dreptul la muncă, deoarece nu îndeplinesc criteriile de claritate si previzibilitate specifice normei juridice, iar persona interesată nu are o indicare precisă a normelor aplicabile în situatia sa, ceea ce lasă loc arbitrariului si abuzurilor din partea Oficiului Român pentru Imigrări. În acest sens, sunt prezentate aspecte de fapt specifice cauzei deduse judecătii, arătându-se că împotriva beneficiarului dreptului de sedere temporară în România în scop de muncă a fost emisă o decizie de returnare, înainte ca termenul fixat pentru solutionarea cererii de prelungire a dreptului de sedere în România în scop de muncă si a autorizatiei de muncă să expire, această cerere fiind respinsă ca tardiv introdusă, desi motivele de întârziere nu sunt imputabile solicitantului dreptului. Or, în lipsa unor precizări legale, respingerea unei cereri de prelungire a dreptului de sedere în România în scop de muncă si a autorizatiei de muncă pe criterii aleatorii afectează grav raporturile de muncă dintre angajat (solicitant) si angajator, implicând chiar răspunderea juridică a primului, care nu-si mai poate îndeplini obligatiile. Autorul exceptiei mai sustine că „din împrejurările concrete ale cauzei nu rezultă că vătămarea acestui drept fundamental respectă criteriul de proportionalitate consacrat de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului".

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal apreciază că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate. Îndeplinirea obligatiilor ce decurg dintr-un raport de muncă nu poate constitui temeiul rămânerii străinului în România, dacă nu sunt îndeplinite si celelalte conditii prevăzute de lege pentru ca acesta să beneficieze de un drept de sedere.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 11 alin. (1) si ale art. 56 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România sunt constitutionale. Mentionează, în acest sens, că exercitarea dreptului la muncă al străinului este posibilă doar în situatia în care acesta îndeplineste anumite conditii prevăzute în ordonantă, având în vedere că, potrivit art. 1 alin. (5) din Constitutie, „în România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie". Totodată, textele de lege criticate sunt redactate cu suficientă precizie, astfel încât să permită oricărei persoane să îsi corecteze conduita si să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecintele care pot apărea dintr-un act determinat.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.


CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 11 alin. (1)si ale art. 56 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, cu următorul continut:

- Art. 11. - Dispozitii generale privind sederea străinilor: „(1) Străinii aflati temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de sedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de sedere.";

- Art. 56. - Prelungirea dreptului de sedere temporară în scop de muncă: „(3) Cererea pentru prelungirea dreptului de sedere temporară se depune de către străin cel târziu la data încetării dreptului de sedere."

În opinia autorului exceptiei, textele de lege mentionate contravin prevederilor art. 41 alin. (1) din Constitutie, potrivit cărora dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că aceasta este neîntemeiată, urmând să fie respinsă.

Autorul exceptiei apreciază că dispozitiile art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România restrâng în mod nejustificat si vădit disproportionat exercitarea dreptului la muncă al străinilor, care, încetându-le dreptul de sedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de sedere, urmează să îndeplinească formalitătile si conditiile prevăzute de lege pentru prelungirea dreptului de sedere temporară în scop de muncă. Or, o astfel de motivare, formulată prin absolutizarea dreptului la muncă, prevăzut de art. 41 alin. (1) din Constitutie, nu poate fi retinută. Dispozitiile fundamentale invocate garantează exercitarea neîngrădită a dreptului la muncă, precum si libertatea alegerii profesiei, a meseriei, a ocupatiei sau a locului de muncă, dar nu pot avea semnificatia exercitării acestui drept în afara cadrului legal. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 reglementează conditiile pentru acordarea vizei de lungă sedere în functie de scopul invocat si justificat de solicitant, cum ar fi desfăsurarea de activităti economice, profesionale sau comerciale, pentru angajarea în muncă, pentru studii etc. Acordarea unei asemenea vize oferă beneficiarului său un drept de sedere temporară în România, precum si drepturile aferente, enumerate la art. 3 din ordonantă, dar implică si obligatii corelative, prevăzute de art. 4, referitoare la respectarea legislatiei române, în general, precum si, în special, la respectarea scopului pentru care i s-a acordat dreptul de a intra si, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, obligatia de a nu rămâne pe teritoriul României peste perioada pentru care i s-a aprobat sederea, precum si obligatia depunerii tuturor diligentelor necesare pentru a iesi din România până la expirarea respectivei perioade. Prin urmare, nerespectarea acestor cerinte, stabilite de legiuitor în considerarea situatiei speciale a străinilor aflati în tara noastră, duce la exercitarea dreptului la muncă în afara cadrului legal, ceea ce nu mai poate constitui obiectul protectiei constitutionale.

Referitor la criticile de neconstitutionalitate privind lipsa de claritate si precizie a textelor de lege examinate, Curtea constată că nici acestea nu pot fi primite. Dispozitiile art. 56 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 determină fără echivoc momentul depunerii cererii pentru prelungirea dreptului de sedere temporar, acest moment fiind raportat în mod firesc la data încetării dreptului de sedere acordat fiecăruia dintre solicitanti. Faptul că, în practică, pot apărea pretinse nereguli, legate de fixarea în concret a acestui moment, astfel cum arată autorul exceptiei, nu constituie motive de neconstitutionalitate a textelor criticate, ci reprezintă aspecte privind interpretarea si aplicarea acestora, asupra cărora instanta de judecată are competentă exclusivă de solutionare.

De altfel, dispozitiile art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România au mai fost examinate de Curtea Constitutională pe calea exceptiei de neconstitutionalitate, aceasta fiind respinsă prin Decizia nr. 848 din 9 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 14 noiembrie 2007.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1)si ale art. 56 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Long Xinggui în Dosarul nr. 4.877/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 700

din 5 mai 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskâs Zoltân Valentin - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Adriana Pelea si Gheorghe Pelea în Dosarul nr. 7. 976/233/2008 al Judecătoriei Galati.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 6 ianuarie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 7.976/233/2008, Judecătoria Galati a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Din motivarea exceptiei de neconstitutionalitate rezultă însă că autorii acesteia Adriana Pelea si Gheorghe Pelea au invocat, într-o cauză civilă având ca obiect „partaj bunuri comune", neconstitutionalitatea art. 6731 din Codul de procedură civilă în raport cu prevederile art. 44 din Constitutie.

Instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă este constitutional.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Din actul de sesizare a Curtii Constitutionale rezultă că obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmas nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi împărteala acestora."

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale se invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra textului de lege criticat s-a pronuntat prin Decizia nr. 921 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 21 noiembrie 2007. Cu acel prilej, Curtea a retinut că, departe de a contraveni prevederilor art. 44 din Constitutie, ce au ca obiect garantarea dreptului de proprietate, reglementarea legală dedusă controlului le dă expresie, întrucât împărteala pe care o instituie, ca o conditie prealabilă imperativă a realizării creantei fată de debitorul coproprietar, constituie o măsură de protectie a dreptului celuilalt coproprietar, care nu are calitatea de debitor fată de creditorul urmăritor.

Asa fiind, sustinerea potrivit căreia s-ar aduce atingere dreptului de proprietate nu poate fi primită.

Ratiunile care au stat la baza adoptării solutiei anterioare îsi păstrează valabilitatea si în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi mentinută.

Cât priveste art. 6731 din Codul de procedură civilă, acesta nu poate fi supus, în cauza de fată, controlului Curtii Constitutionale, întrucât aceasta hotărăste asupra exceptiei de neconstitutionalitate nu numai pe baza sesizării prin încheierea instantei de judecată, dar si în limitele acestei sesizări. Orice învestire a Curtii Constitutionale dincolo de limitele sesizării ar avea drept consecintă ignorarea prevederilor constitutionale si ale legii sale organice privind imposibilitatea sesizării din oficiu.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 493 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Adriana Pelea si Gheorghe Pelea în Dosarul nr. 7.976/233/2008 al Judecătoriei Galati.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 mai 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 764

din 12 mai 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială Revomed - S.A. Sion Elvetia - Sucursala Târgu Mures în Dosarul nr. 270/1.371/2008 al Tribunalului Comercial Mures.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 8 decembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 270/1.371/2008, Tribunalul Comercial Mures a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială Revomed - S.A. Sion Elvetia - Sucursala Târgu Mures într-o cauză comercială având ca obiect o actiune în constatare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul exceptiei sustine că dispozitiile art. 41 alin. 2 din Codul de procedură civilă încalcă prevederile art. 21 alin. (1), (2) si (3) din Constitutie, deoarece „sucursalelor - dezmembrăminte fără personalitate juridică ale unor societăti comerciale - li se refuză dreptul de a-si apăra în justitie, în calitate de reclamante, drepturile si obligatiile născute din raporturile juridice de drept material în care acestea sunt parte", desi art. 43 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, „permite sucursalelor să fie parte în raporturi juridice contractuale".

Instanta de judecată consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 41 alin. 2 din Codul de procedură civilă, cu următorul continut: „Asociatiile sau societătile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere."

Autorul exceptiei sustine că acest text de lege încalcă prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (1) - „Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime", alin. (2) - „Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept" si alin. (3) - „Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 41 alin. 2 din Codul de procedură civilă au mai fost supuse controlului de constitutionalitate prin raportare la aceleasi prevederi constitutionale si cu motivare identică. Astfel, prin Decizia nr. 1.312 din 2 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 29 decembrie 2008, Curtea a retinut că textul de lege criticat prevede că asociatiile sau societătile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată doar ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere, însă reglementarea se întemeiază pe teoria reprezentării legale, potrivit căreia persoana juridică poate face acte juridice numai prin intermediul organelor care-i reprezintă vointa.

De altfel, Curtea constată că, în realitate, aspectele criticate privesc o eventuală modificare sau completare a dispozitiilor iegii, ceea ce nu intră în competenta sa de solutionare, astfel că exceptia de neconstitutionalitate urmează a fi respinsă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială Revomed - S.A. Sion Elvetia - Sucursala Târgu Mures în Dosarul nr. 270/1.371/2008 al Tribunalului Comercial Mures.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 mai 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI PROTECTIEI SOCIALE

 

ORDIN

privind aprobarea Normativului cu tarifele pentru plata prestatiilor de servicii în domeniile de activitate ale Inspectiei Muncii

 

Având în vedere:

- prevederile art. 7 din Legea nr. 108/1999 pentru înfiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, republicată;

- prevederile art. 4 din Regulamentul de organizare si functionare a Inspectiei Muncii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 767/1999, cu modificările si completările ulterioare;

- prevederile Ordonantei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor si adeverintelor de către autoritătile publice centrale si locale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 223/2002;

- prevederile art. 55 alin. (1) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009;

- Nota inspectorului general de stat nr. 481 din 7 mai 2009,

în baza art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul muncii, familiei si protectiei sociale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normativul cu tarifele pentru plata prestatiilor de servicii efectuate în domeniile de activitate ale Inspectiei Muncii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Inspectia Muncii si inspectoratele teritoriale de muncă vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Dumitru-Nicu Cornoiu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 26 mai 2009.

Nr. 1.323.

 

ANEXĂ

 

NORMATIV

cu tarifele pentru plata prestatiilor de servicii în domeniile de activitate ale Inspectiei Muncii

 

Art. 1. - (1) Inspectia Muncii efectuează, prin personalul propriu analize, expertize tehnice si acordă asistentă de specialitate si consultantă în domeniul relatiilor de muncă si al securitătii si sănătătii în muncă, denumite în continuare prestatii de servicii, la cererea persoanelor fizice, juridice, persoanelor fizice autorizate si a altor entităti constituite în conditiile legii.

(2) Contravaloarea prestatiilor de servicii efectuate în conditiile prevăzute de prezentul normativ se suportă de către beneficiarii acestora si se virează în contul de trezorerie sau la casieria inspectoratului teritorial de muncă care efectuează prestatia.

Art. 2. - (1) Prestatiile de servicii prevăzute în prezentul normativ se efectuează numai după confirmarea achitării tarifului.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), în conditiile în care prin lege se precizează că prestatiile de servicii trebuie efectuate de îndată ce au fost solicitate de beneficiarii legali, achitarea tarifului poate fi ulterioară realizării acestora.

Art. 3. - În functie de categoria de servicii prestate, tarifele care se percep de la persoane fizice, juridice, persoane fizice autorizate si de la alte entităti constituite în conditiile legii sunt următoarele:

1. Participarea inspectorilor de muncă la efectuarea determinărilor de noxe, respectiv participarea la activitătile pentru acordarea unor drepturi prevăzute de legislatia în vigoare, potrivit prevederilor art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în conditii deosebite, cu modificările si completările ulterioare. Tarif: 40 lei/oră.

2. Analiza documentatiei si expertizarea unitătilor în vederea eliberării autorizatiei de detinere a materialelor explozive în conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, cu modificările si completările ulterioare.

Tarif: - materiale explozive propriu-zise - 360 lei;

- obiecte artizanale si de distributie pe bază de amestecuri pirotehnice - 300 lei.

3. Expertiza si analiza în vederea eliberării autorizatiei de depozitare a materiilor explozive, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr. 126/1995, cu modificările si completările ulterioare.

Tarif: 400 lei.

4. Expertiza si analiza documentatiei în vederea acordării vizei anuale a autorizatiei de detinere materii explozive, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 126/1995, cu modificările si completările ulterioare.

Tarif: - materiale explozive propriu-zise - 60 lei;

- obiecte artizanale si de distractie pe bază de amestecuri pirotehnice - 200 lei.

5. Analiza documentatiei si efectuarea expertizării în vederea:


- acordării vizei anuale a autorizatiei de functionare a depozitelor de materii explozive - emiterii avizului de amplasare a firidelor de explozivi la persoanele juridice cu profil minier, potrivit prevederilor art. 19 din Legea nr. 126/1995, cu modificările si completările ulterioare;

- expertizării/avizării încăperilor pentru depozitarea, păstrarea si manipularea capselor pentru pistoalele de implant bolturi, fuzee antigrindină, capse de alarmare utilizate la transportul feroviar, capse de asomare, spatii destinate depozitării armelor, precum si spatii destinate depozitării munitiilor, capselor, pulberilor de munitie, conform prevederilor Ordinului ministrului muncii, familiei si egalitătii de sanse nr. 1.102/2008 privind avizarea spatiilor destinate depozitării munitiilor, capselor sau pulberilor pentru munitie;

- aprobării depăsirii cu 25 % a cantitătii maxime de exploziv pentru care s-a eliberat autorizatia depozitului, conform art. 9 din Legea nr. 126/1995, cu modificările si completările ulterioare.

Tarif: 200 lei/aviz.

6. Examinarea artificierilor si pirotehnistilor în vederea autorizării acestora si asistentă tehnică la pregătirea activitătilor pentru autorizarea si reautorizarea artificierilor, conform art. 293 din Legea nr. 126/1995, cu modificările si completările ulterioare.

Tarif: 50 lei/candidat.

7. Eliberarea de certificate/adeverinte în baza documentelor existente în arhivele inspectoratelor teritoriale de muncă, la cererea persoanelor fizice, juridice sau a oricăror entităti care au dreptul legal de a solicita si a obtine aceste informatii, conform Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, cu modificările si completările ulterioare, si Ordonantei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor si adeverintelor de către autoritătile publice centrale si locale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 223/2002.

Tarif: 40 lei/document.

8. Eliberarea de copii în baza documentelor existente în arhivele inspectoratelor teritoriale de muncă la cererea persoanelor fizice, juridice sau a oricăror entităti care au dreptul legal de a solicita si obtine aceste informatii, conform prevederilor Legii nr. 16/1996, cu modificările si completările ulterioare. Tarif: 0,5 lei/pagină.

9. Eliberarea de certificate cu informatii extrase din baza de date organizată la nivelul Inspectiei Muncii cu registrele generale de evidentă a salariatilor depuse de angajatori, conform Hotărârii Guvernului nr. 161/2006 privind întocmirea si completarea registrului general de evidentă a salariatilor, cu modificările ulterioare, si Ordonantei Guvernului nr. 33/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 223/2002.

Tarif: 10 lei/salariat.

10. Furnizarea datelor din Registrul general de evidentă a salariatilor pentru refacerea continutului său la angajator, prin preluarea informatiilor din baza de date organizată la nivelul Inspectiei Muncii, conform Hotărârii Guvernului nr. 161/2006, cu modificările ulterioare.

Tarif: 50 lei/registru de cel mult 1 MB, plus 10 lei pentru fiecare MB suplimentar.

Art. 4. - Prin exceptie de la prevederile art. 2, nu se percep tarife pentru prestarea de servicii către:

a) institutiile care functionează în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. Informatiile furnizate se utilizează numai în scopul mentionat în mod expres în solicitarea adresată de către aceste institutii, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificările si completările ulterioare;

b) instantele de judecată, organele de cercetare penală, organele de urmărire penală, organele fiscale, precum si oricare alte institutii pentru care actele normative prevăd scutirea de taxe, tarife si comisioane;

c) institutiile cu care Inspectia Muncii a încheiat protocoale de colaborare privind efectuarea de prestatii cu titlu gratuit, necesare realizării atributiilor acestora, potrivit legii.

 

MINISTERUL JUSTITIEI SI LIBERTĂTILOR CETĂTENESTI

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu din subordinea Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti

 

Tinând seama de prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 19 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei si libertătilor cetătenesti emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind organizarea si functionarea Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu din subordinea Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Serviciul de asistentă medicală si Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul justitiei si libertătilor cetătenesti,

Octavian-Virgiliu Ojog,

secretar de stat

 

Bucuresti, 15 mai 2009.

Nr. 1.470/C.

 


ANEXA

 

REGULAMENT

privind organizarea si functionarea Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu din subordinea Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu functionează în subordinea Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti, cu modificările si completările ulterioare, ca institutie publică cu personalitate juridică, finantată din venituri proprii din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, alte venituri proprii si de la bugetul de stat, în conditiile legii.

(2) Activitatea medicală desfăsurată în cadrul Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu este coordonată si controlată de Serviciul de asistentă medicală al Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti.

(3) Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu are sediul în Bucuresti, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, si functionează cu puncte de lucru în Bucuresti, str. Nerva Traian nr. 6, bl. M 39, sectorul 3, si cabinete medicale organizate în cadrul Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti, Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Consiliului Superior al Magistraturii si tribunalelor.

(4) Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, ale contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum si ale altor reglementări privind activitatea si finantarea unitătilor sanitare din sistemul de apărare publică, sigurantă natională si autoritate judecătorească.

Art. 2. - Angajarea personalului medical si administrativ al Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu se realizează cu respectarea normelor legale în vigoare.

 

CAPITOLUL II

Atributiile Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu

 

Art. 3. - (1) Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu este destinat asigurării asistentei medicale ambulatorii a judecătorilor si procurorilor si personalului de specialitate juridică asimilat acestora, personalului auxiliar de specialitate, în activitate si pensionar, auditorilor de justitie, cursantilor de la Scoala Natională de Grefieri, celorlalte categorii de personal din cadrul instantelor judecătoresti, din Ministerul Justitiei si Libertătilor Cetătenesti si din unitătile subordonate acestuia, asigurati potrivit legii.

(2) Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu acordă asistentă medicală primară si ambulatorie de specialitate si altor categorii de asigurati decât cei prevăzuti la alin. (1), indiferent de casa de asigurări de sănătate unde se virează contributia pentru asigurările sociale de sănătate, precum si în situatii de urgente medico-chirurgicale, în conditiile legii.

(3) Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu poate desfăsura activităti de asistentă medicală pentru terti, pe bază de contract.

Art. 4. - Fondurile obtinute din venituri proprii conform prevederilor Ordinului ministrului justitiei nr. 871/C/2006, cu modificările si completările ulterioare, vor fi utilizate pentru cheltuieli de capital, regie, reparatii curente, cheltuieli pentru cărti si publicatii, cheltuieli pentru achizitionarea de obiecte de inventar pentru realizarea activitătii, cheltuieli pentru constituirea fondului de dezvoltare al unitătii sanitare, plata medicilor colaboratori pe bază de contract de prestări servicii, acordarea de stimulente personalului din aparatul propriu, alte cheltuieli prevăzute de lege.

Art. 5. - (1) Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu îndeplineste următoarele atributii:

a) asigură, pe bază de contract cu Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti, asistenta medicală curativă si profilactică - primară, de specialitate clinică, paraclinică si stomatologică - pentru asiguratii prevăzuti la art. 3 alin. (1);

b) asigură, pe bază de contract, efectuarea controalelor medicale periodice, altele decât cele prevăzute în contractul-cadru, în conditiile legislatiei în vigoare, pentru personalul Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti si al unitătilor subordonate acestuia, precum si al altor unităti cu personalitate juridică;

c) acordă asistentă medicală în cazuri de urgente medico-chirurgicale tuturor categoriilor de asigurati, indiferent de casa de asigurări de sănătate unde se virează contributia la asigurările sociale de sănătate;

d) acordă asistentă medicală la domiciliu, cu respectarea legislatiei ce reglementează acest tip de servicii medicale;

e) acordă servicii medicale paraclinice în limita dotărilor existente;

f) acordă asistentă medicală primară, de specialitate, clinică, paraclinică si stomatologică la cerere, contra cost, în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Tarifele serviciilor medicale, stomatologice si ale investigatiilor paraclinice, care nu sunt decontate de casele de asigurări, se aprobă prin ordin al ministrului justitiei si libertătilor cetătenesti;

g) eliberează contra cost adeverinte medicale, certificate de sănătate pentru conducătorii auto, de port-armă, prenuptiale si alte documente medicale legale, în conformitate cu legislatia în vigoare;

h) poate desfăsura activităti de cercetare stiintifico-medicală si farmaceutică;

i) poate închiria spatii medicale si/sau echipamente ori aparatură medicală către alti furnizori de servicii medicale, poate stabili asocieri investitionale în domenii medicale si parteneriate de tip public-privat, cu aprobarea Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti.

(2) Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu exercită competente si îndeplineste orice alte functiuni si atributii stabilite de lege în domeniul său de activitate.

Art. 6. - Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu are următoarele obligatii:

a) aplică programele si politicile de sănătate în baza reglementărilor emise de Ministerul Sănătătii si Ministerul Justitiei si Libertătilor Cetătenesti;

b) respectă legislatia în vigoare aplicabilă unitătilor sanitare ambulatorii;

c) respectă normele privind sănătatea si securitatea în muncă si normele de prevenire si stingere a incendiilor;

d) asigură conditii pentru activitatea de pregătire profesională continuă a personalului;

e) asigură logistica si conditiile necesare desfăsurării corespunzătoare a activitătii Comisiei pentru examinarea medicală a judecătorilor, procurorilor, magistratilor asistenti si personalului asimilat acestora, precum si a candidatilor pentru admiterea în magistratură si comisiei medicale superioare pentru solutionarea contestatiilor;

f) efectuează examinarea medicală a persoanelor care urmează să fie angajate în cadrul Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti sau în unitătile subordonate acestuia;

g) organizează si îndeplineste activitatea în domeniul financiar, contabilitate, administrativ si resurse umane aferentă Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu;

h) asigură accesul la informatiile de interes public, cu respectarea legislatiei în vigoare.

 

CAPITOLUL III

Organizarea, functionarea si conducerea Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu

 

Art. 7. - (1) Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu functionează conform statului de functii aprobat prin ordin al ministrului justitiei si libertătilor cetătenesti.

(2) Structura organizatorică a Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.

(3) Numărul maxim de posturi este de 80, finantate din venituri proprii prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, alte venituri proprii si de la bugetul de stat, în conditiile legii.

Art. 8. - (1) Conducerea Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu se asigură de către un director-medic sef, numit prin ordin al ministrului justitiei si libertătilor cetătenesti.

(2) Organizarea si desfăsurarea concursului pentru ocuparea functiei de director-medic sef al Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu, precum si conditiile de participare la concurs se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei si libertătilor cetătenesti.

(3) Angajarea, transferarea si detasarea medicilor, farmacistilor, biologilor, biochimistilor si chimistilor, precum si a altui personal de specialitate cu studii superioare din cadrul Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu se realizează conform metodologiilor aprobate prin ordin al ministrului sănătătii.

(4) Conducerea Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu răspunde pentru organizarea judicioasă a întregii activităti, pentru buna gospodărire si administrare a bunurilor materiale si a fondurilor bănesti disponibile, pentru păstrarea integritătii patrimoniului si pentru adoptarea tuturor măsurilor necesare în vederea îndeplinirii integrale si la timp a obiectivelor acestuia.

Art. 9. - (1) În cadrul Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu functionează un consiliu consultativ, care are rolul de a dezbate principalele probleme de strategie si organizare ale acestuia.

(2) Membrii consiliului consultativ sunt:

a) directorul-medic sef al Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu;

b) un reprezentant al personalului medical al Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu;

c) un reprezentant al Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti.

(3) Membrii consiliului consultativ se numesc prin ordin al ministrului justitiei si libertătilor cetătenesti, la propunerea conducerii institutiilor prevăzute la alin. (2).

(4) Consiliul consultativ se întruneste cel putin o dată la 3 luni, precum si ori de câte ori este nevoie, la convocarea a cel putin 2 membri.

Art. 10. - (1) Compartimentele Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu sunt următoarele:

- medical de specialitate;

- medicină de familie;

- laborator, explorări functionale, sterilizare;

- asistenti medicali;

- financiar, contabilitate, administrativ si resurse umane. (2) Fiecare compartiment al Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu este coordonat de către un sef de compartiment. Numirea acestora se face de către directorul-medic sef al Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu, având la bază criterii de competentă.

Art. 11. - (1) Directorul-medic sef are următoarele atributii principale:

a) reprezintă Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu în relatiile cu Ministerul Justitiei si Libertătilor Cetătenesti si unitătile subordonate, cu alte institutii, în limitele sale de competentă;

b) îndeplineste toate obligatiile ce derivă din contractele încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti, cu persoane fizice si/sau juridice, cu alti furnizori de servicii de sănătate, precum si din contractele încheiate cu Ministerul Justitiei si Libertătilor Cetătenesti si unitătile subordonate acestuia;

c) organizează, îndrumă si controlează activitatea Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu, în conformitate cu legislatia în domeniul sănătătii;

d) întocmeste fisele posturilor pentru personalul propriu si le aduce la cunostinta salariatilor. Controlează realizarea sarcinilor prevăzute în fisa postului fiecărui angajat;

e) avizează programul de activitate pentru fiecare categorie de personal din subordine, în conformitate cu legislatia în vigoare;

f) controlează respectarea disciplinei si a programului de lucru;

g) controlează respectarea normelor de igienă, sănătate si securitate a muncii;

h) controlează respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor;

i) coordonează si controlează aprovizionarea la timp si în bune conditii a cabinetelor, a laboratorului de analize medicale si a celorlalte cabinete medicale cu medicamente, materiale, reactivi, instrumentar;

j) răspunde de administrarea patrimoniului institutiei;

k) aprobă planul de pregătire si asigură conditiile necesare pentru pregătirea profesională continuă a personalului;

l) se preocupă continuu de cresterea calitătii serviciilor acordate în cadrul Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu;

m) evaluează performantele profesionale ale personalului medico-sanitar, întocmeste aprecierile anuale asupra activitătii angajatilor, primeste si analizează contestatiile si comunică deciziile luate;

n) promovează personalul pe criterii de competentă si îl stimulează în functie de performantele realizate;

o) încheie contractele de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti, precum si cu Ministerul Justitiei si Libertătilor Cetătenesti, cu persoane fizice si/sau juridice, cu alte institutii, în conditiile legii;

p) aprobă si controlează folosirea legală a fondurilor bănesti, atât cele provenite prin contractele de furnizare de servicii medicale încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti, cu persoane juridice si/sau fizice, cele provenite de la bugetul Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti, precum si cele provenite din venituri proprii;

q) numeste prin decizie componenta comisiei care propune tarifele serviciilor medicale efectuate si a documentelor medicale eliberate contra cost si supune aprobării conducerii ministerului


aceste tarife; răspunde de întocmirea si actualizarea acestor tarife;

r) răspunde de raportarea statistică a datelor, în conditiile prevăzute de lege;

s) aprobă sau avizează, după caz, toate documentele întocmite de compartimentele de specialitate ale Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu;

t) controlează modul de îndeplinire a procedurilor de sterilizare a materialelor si instrumentarului;

u) organizează si controlează activitătile de verificare metrologică pentru aparatura din dotare, de colectare si distrugere a deseurilor cu risc biologic, de dotare a aparatului de urgentă si de asigurare a formularelor tipizate necesare desfăsurării activitătii Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu;

v) asigură obtinerea autorizatiei sanitare de functionare si a certificatului de acreditare ale Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu, în conditiile prevăzute de lege;

w) asigură respectarea normelor de etică profesională si deontologie medicală la nivelul centrului;

x) răspunde de acreditarea personalului medical, în conformitate cu legislatia în vigoare.

(2) Directorul-medic sef îndeplineste orice alte atributii prevăzute de dispozitiile legale în vigoare sau dispuse de conducerea Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti.

(3) Directorul-medic sef, în afara obligatiilor care decurg din exercitarea acestei functii, are toate celelalte îndatoriri ce revin oricărui salariat.

(4) Directorul-medic sef are obligatia de a transmite salariatilor toate dispozitiile emise de Ministerul Justitiei si Libertătilor Cetătenesti, Ministerul Sănătătii, Colegiul Medicilor din România, Casa Natională de Asigurări de Sănătate, alte institutii cu rol de reglementare a domeniului sanitar.

(5) Directorul-medic sef îndeplineste atributiile ordonatorului secundar de credite.

(6) Directorul-medic sef avizează proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu si îl prezintă spre aprobare ordonatorului principal.

(7) Directorul răspunde de efectuarea inventarierii generale a elementelor de activ si pasiv, conform reglementărilor legale în vigoare.

(8) Directorul-medic sef răspunde pentru organizarea si conducerea contabilitătii Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu.

(9) Pe perioadele de absentă justificată din unitate, directorul-medic sef este înlocuit la conducere de către o persoană împuternicită.

Art. 12. - (1) Personalul medico-sanitar al Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu are următoarele atributii si obligatii profesionale:

a) să acorde asistentă medicală tuturor pacientilor în mod nediscriminatoriu, în conditiile legii, cu respectarea Codului de deontologie profesională si a regulilor de bună practică;

b) să respecte secretul profesional si să nu divulge informatii confidentiale referitoare la pacienti;

c) să îndeplinească întocmai si la timp toate sarcinile prevăzute în fisa postului, să folosească judicios materialele si echipamentele din dotare, la parametrii de functionare prevăzuti în documentatiile tehnice, să folosească integral si eficient timpul de lucru;

d) să respecte ordinea si disciplina în cadrul echipei cu care lucrează, să se supună controlului ierarhic, precum si controalelor prevăzute de reglementările în vigoare;

e) să cunoască prevederile regulamentului de organizare si de functionare si regulamentului de ordine interioară ale Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu;

f) să respecte normele privind securitatea si sănătatea în muncă, precum si cele referitoare la folosirea echipamentului de protectie si a celui de lucru, de prevenire a incendiilor sau a oricăror alte situatii ce ar putea pune în primejdie viata, sănătatea si integritatea corporală a persoanelor sau integritatea clădirilor, instalatiilor etc;

g) să nu părăsească locul de muncă până la venirea schimbului (în situatia în care se lucrează în mai multe schimburi) sau dacă schimbul nu se prezintă, să îsi anunte seful ierarhic superior, continuând serviciul până la rezolvarea situatiei;

h) să anunte imediat conducerea Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu despre situatiile în care nu se pot prezenta la serviciu pentru a fi luate măsurile de înlocuire;

i) să respecte programul de lucru stabilit de conducerea Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu;

j) să înstiinteze seful ierarhic imediat ce au luat cunostintă de existenta unor deficiente, nereguli, abateri, accidente de muncă, incendii, sustrageri, degradări sau a altor împrejurări care afectează activitatea si bunurile Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu;

k) să păstreze integritatea patrimoniului Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu;

l) să nu lase fără supraveghere, în timpul programului de muncă, aparatura medicală si instalatiile în functiune de care răspund;

m) să prezinte în timp util toate datele necesare pentru încheierea contractelor de furnizare a serviciilor medicale, precum si a documentelor cerute de casa de asigurări de sănătate;

n) să participe la programele de educatie medicală continuă conform prevederilor legale în vigoare;

o) să utilizeze materiale si instrumente a căror conditie de sterilizare este corespunzătoare;

p) să completeze corect si la zi documentele necesare, aferente efectuării actului medical, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Înainte de plecarea în concedii de orice fel medicii de familie sunt obligati să desemneze medicul cu licentă de înlocuire, în vederea asigurării continuitătii actului medical.

(3) Personalul medical poate efectua gărzi în spitale, în conditiile legii, în afara programului de lucru stabilit la Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu, cu acordul directorului-medic sef.

(4) Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu poate încheia contracte de prestări servicii cu specialisti externi, cu respectarea legislatiei în vigoare.

Art. 13. - (1) Selectionarea personalului medico-sanitar cu studii superioare, pentru ocuparea posturilor vacante din statul de functii al Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu se face prin concurs organizat de Serviciul de asistentă medicală al Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti.

(2) Rezultatele concursului sunt validate de conducerea ministerului, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

(3) Selectionarea personalului medico-sanitar mediu si auxiliar, precum si a personalului tehnic, economic, administrativ si de serviciu pentru ocuparea posturilor vacante din statul de functii al Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu se face prin concurs organizat de conducerea acestuia, în conditiile legii.

Art. 14. - Organizarea timpului de lucru zilnic, modalitatea de evidentă a prezentei la serviciu, programarea si acordarea concediilor de odihnă salariatilor Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu, precum si accesul în institutie sunt prevăzute în regulamentul de ordine interioară.


Art. 15. - Salarizarea personalului se stabileste conform contractelor de muncă, potrivit legislatiei în vigoare care reglementează salarizarea personalului contractual.

 

CAPITOLUL IV

Compartimentul financiar, contabilitate, administrativ si resurse umane

 

Art. 16. - (1) Compartimentul financiar, contabilitate, administrativ si resurse umane este condus de un contabil-sef, care exercită toate prerogativele prevăzute de lege.

(2) Acesta îndeplineste următoarele atributii:

a) răspunde de formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice alocate;

b) răspunde, împreună cu personalul din subordine, de organizarea si conducerea contabilitătii;

c) organizează evidenta privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor bugetare;

d) organizează activitatea de control financiar preventiv;

e) prezintă organului ierarhic superior situatiile financiare aprobate de către ordonatorul de credite;

f) răspunde de activitatea de salarizare a personalului, în conformitate cu prevederile legale;

g) administrează patrimoniul Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu;

h) asigură repararea si întretinerea aparaturii, clădirii si a dotărilor interioare;

i) organizează activitatea de arhivă;

j) gestionează resursele financiare si materiale ale Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu;

k) realizează plata salariilor si a altor drepturi ale personalului, potrivit legii, si aprovizionarea tehnico-materială necesară bunei desfăsurări a activitătii;

l) răspunde de achizitia materialelor consumabile, bunurilor de inventar si serviciilor necesare desfăsurării activitătii centrului, în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare.

Art. 17. - Atributiile principale ce revin personalului din Compartimentul financiar, contabilitate, administrativ si resurse umane sunt următoarele:

a) fundamentează si întocmeste proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu;

b) exercită, potrivit legii, controlul financiar preventiv asupra tuturor proiectelor de operatiuni si documentelor din care derivă drepturi sau obligatii patrimoniale, precum si asupra folosirii fondurilor materiale si bănesti prevăzute de bugetul de venituri si cheltuieli;

c) conduce evidenta privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor bugetare;

d) întocmeste, atunci când este cazul, si înregistrează în evidenta contabilă documente justificative si contabile pentru toate operatiunile efectuate în perioada la care se referă si asigură păstrarea si arhivarea acestora, precum si reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse;

e) utilizează si tine registrele de contabilitate;

f) conduce evidenta plătilor de casă si a cheltuielilor efective;

g) efectuează calculul si acordă drepturile salariale pentru angajatii proprii;

h) desfăsoară activităti de încasări si plăti în numerar, de gestiune a altor valori, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, precum si operatiuni curente cu Trezoreria Statului;

i) efectuează operatiunile prevăzute de lege privind evidenta contabilă a patrimoniului, desfăsoară activitatea de inventariere anuală si administrare a patrimoniului;

j) întocmeste si înaintează spre aprobare conducerii Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti documentele necesare pentru scoaterea din functiune, casarea si conservarea mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar si altor bunuri degradate fizic sau moral, potrivit reglementărilor în vigoare;

k) întocmeste si actualizează programul achizitiilor publice si îl supune spre avizare si aprobare persoanelor în drept;

l) întocmeste lista de dotări în limita sumei aprobate de ordonatorul principal de credite si achizitionează, conform legii, produse, servicii si lucrări necesare desfăsurării activitătii centrului, precum si bunurile prevăzute în lista de dotări anuale;

m) urmăreste modul de derulare a contractelor încheiate de Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu din punct de vedere financiar, al termenelor si conditiilor specifice prevăzute de acestea;

n) întocmeste foile de parcurs pentru autoturismul din dotare, întocmeste lunar situatia privind consumul de carburanti, precum si evidenta lucrărilor de reparatii;

o) asigură aprovizionarea la timp si în bune conditii cu bunuri materiale si documente tipizate necesare desfăsurării activitătii Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu, cu respectarea dispozitiilor legale în vigoare;

p) asigură curătenia în toate spatiile proprii;

q) îndeplineste orice alte atributii prevăzute de dispozitiile legale în vigoare sau dispuse de sefii ierarhici.

Art. 18. - Compartimentul financiar, contabilitate, administrativ si resurse umane îndeplineste, în domeniul managementului resurselor umane, următoarele activităti:

a) întocmeste proiectul de organigramă si statul de functii, în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare si cu obiectivele Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu si operează toate modificările ce intervin ca suplimentări sau desfiintări de posturi;

b) întocmeste proiectul regulamentului de ordine interioară al Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu.

c) propune redistribuirea de posturi sau transformări de functii conform obiectivelor Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu;

d) întocmeste, păstrează, completează si tine la zi documentele de evidentă ale personalului. Operează în carnetele de muncă/registrul unic ale/al salariatilor toate modificările survenite în situatia personală a acestora, precum si schimbările în cuantumul de salarizare pentru toti salariatii Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu;

e) întocmeste documentatia necesară privind încadrarea, promovarea, sanctionarea, transferarea, detasarea si încetarea raporturilor de muncă pentru personalul contractual, cu respectarea legislatiei în vigoare;

f) organizează concursurile pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu, cu exceptia celor care intră în competenta Serviciului de asistentă medicală al Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti;

g) asigură acordarea la termen a drepturilor salariale, potrivit legislatiei în vigoare; emite proiectele deciziilor de modificare a drepturilor salariale;

h) urmăreste aplicarea legislatiei în domeniul drepturilor de personal: salarii, sporuri, gradatii, indemnizatii, salarii de merit;

i) întocmeste contractele de muncă pentru personalul nou-încadrat;

j) primeste si analizează propunerile exprimate de către angajati referitoare la îmbunătătirea activitătii Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu si comunică hotărârile luate de conducere asupra aplicării acestora;

k) îndeplineste orice alte atributii ce îi sunt date în competentă prin prevederile actelor normative în vigoare si din dispozitia sefilor ierarhici.

Art. 19. - Pentru îndeplinirea atributiilor sale, Compartimentul financiar, contabilitate, administrativ si resurse umane al Centrului Medical de Diagnostic si Tratament


Ambulatoriu colaborează cu directiile de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti.

Art. 20. - Activitătile financiare, de contabilitate, administrative si de resurse umane pot fi externalizate, cu respectarea normelor legale în vigoare si a principiilor de cost-eficientă.

 

CAPITOLUL V

Răspunderea disciplinară

 

Art. 21. - (1) Încălcarea cu vinovătie de către personalul angajat al Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu a îndatoririlor de serviciu constituie abatere disciplinară si atrage răspunderea disciplinară a acestuia.

(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca si care constă într-o actiune sau inactiune săvârsită cu vinovătie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Art. 22. - Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:

a) absente nemotivate de la serviciu, precum si încălcarea dispozitiilor din Regulamentul de ordine interioară al centrului si ale altor acte normative referitoare la programul de lucru;

b) omisiunea gravă de a îndeplini atributiile ce îi revin, potrivit legii;

c) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine, potrivit legii si Regulamentului de ordine interioară al centrului ori alte atributii stabilite de sefii ierarhici;

d) neglijenta gravă ori neglijente repetate în exercitarea atributiilor de serviciu;

e) manifestări care aduc atingere demnitătii sau probitătii profesionale;

f) nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitătii lucrărilor care au acest caracter;

g) atitudine ireverentioasă în timpul exercitării atributiilor de serviciu fată de colegi sau fată de pacienti.

Art. 23. - Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu, proportional cu gravitatea abaterilor, sunt:

a) avertismentul scris;

b) suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă de până la 10 zile lucrătoare;

c) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzător functiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată de până la 60 de zile;

d) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;

e) reducerea salariului de bază si/sau, după caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;

f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. Art. 24. - (1) Cercetarea disciplinară prealabilă în cazul personalului Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu se efectuează de către o comisie de disciplină formată din 3 membri, numită de directorul-medic sef.

(2) Comisia de disciplină va efectua cercetarea abaterilor disciplinare, cu respectarea prevederilor legale aplicabile, prevăzute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 25. - (1) Dispozitiile legale cuprinse în Legea nr. 95/2006, cu modificările si completările ulterioare, cu referire la răspunderea disciplinară a medicilor si medicilor dentisti, se aplică în mod corespunzător si medicilor si medicilor dentisti ai Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu.

(2) Dispozitiile legale cuprinse în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moasă si a profesiei de asistent medical, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din România, cu referire la răspunderea disciplinară a asistentilor medicali, se aplică în mod corespunzător si asistentilor medicali ai Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 26. - Personalul Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu încadrat cu contract de muncă beneficiază de drepturile si obligatiile prevăzute de Legea nr. 53/2003, cu modificările si completările ulterioare, precum si de legislatia specială în vigoare aplicabilă personalului medico-sanitar.

Art. 27. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament conducerea Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu va lua măsuri pentru întocmirea fiselor posturilor personalului, în raport cu specificul fiecărui loc de muncă.

 

ANEXĂ

la regulament

 

STRUCTURA ORGANIZATORICA

a Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu din subordinea Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti


 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- SECTIILE UNITE -

 

DECIZIA Nr. 25

din 2 iunie 2008

 

Dosar nr. 8/2008

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie,

Sectii Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, în legătură cu interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 159 alin. 8 fraza a II-a din Codul de procedură penală referitoare la termenul de solutionare a recursului declarat împotriva încheierii prin care s-a hotărât asupra prelungirii arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 87 de judecători din totalul de 115 aflati în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Gabriela Scutea, adjunct al procurorului general.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, solicitând admiterea acestuia, în sensul de a se stabili că termenul prevăzut de art. 159 alin. 8 fraza a II-a din Codul de procedură penală are caracter de recomandare, deoarece nu este prevăzută nicio sanctiune în cazul nerespectării sale.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constată următoarele:

în practica instantelor judecătoresti nu există un punct de vedere unitar cu privire la termenul prevăzut în art. 159 alin. 8 fraza a II-a din Codul de procedură penală pentru solutionarea recursului declarat împotriva încheierii prin care s-a hotărât asupra prelungirii arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale.

Astfel, unele instante s-au pronuntat în sensul că termenul pentru solutionarea recursului declarat împotriva încheierii prin care s-a hotărât asupra prelungirii arestării preventive, dispusă în cursul urmăririi penale, are caracter de recomandare, iar ca urmare au judecat recursul si după expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate.

S-a argumentat că acest termen este instituit pentru a asigura celeritatea judecării cauzei, ceea ce face necesară solutionarea recursului până la expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate, dar în cazul nerespectării lui nu este prevăzută nicio sanctiune.

Alte instante, dimpotrivă, au considerat că termenul stabilit pentru solutionarea unui asemenea recurs este peremptoriu si, în consecintă, au judecat totdeauna acest recurs înainte de expirarea duratei arestării preventive.

Aceste din urmă instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

Procedura prelungirii arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale contine, potrivit reglementării ce i s-a dat în art. 159 din Codul de procedură penală, o succesiune de momente, subliniate prin dispozitii de detaliu menite să asigure desfăsurarea acestei faze procesuale în cadrul rigorilor privind dreptul la libertate si la sigurantă, astfel cum acestea sunt formulate prin art. 5 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994.

În evidentierea unuia dintre aceste momente, prin alin. 8 din articolul mentionat s-a prevăzut că „încheierea prin care s-a hotărât asupra prelungirii arestării poate fi atacată cu recurs de procuror sau de inculpat în termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, sau de la comunicare, pentru cei lipsă", precizându-se, în continuare, că „recursul se solutionează înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate".

Din formularea imperativă, inclusă în partea finală a acestui alineat, rezultă neîndoielnica vointă a legiuitorului ca recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a hotărât asupra prelungirii măsurii arestării preventive, dispusă în cursul urmăririi penale, să fie solutionat în mod neconditionat înainte de expirarea duratei arestării preventive luate anterior încheierii atacate.

Această formulare este conformă întregului context de reglementare a procedurii privind prelungirea arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale, în cadrul căreia prin dispozitiile fiecărui alineat al art. 159 din Codul de procedură penală sunt evidentiate modalitătile concrete de realizare si termenele ce trebuie respectate în raport cu succesiunea fiecărui moment, astfel ca întregul ciclu de operatiuni judiciare inerente să asigure îndeplinirea tuturor actelor necesare în conditiile de maximă rapiditate impuse de stricta limitare în timp a unei asemenea măsuri privative.

În acest sens, este de observat că, în ansamblul lor, prevederile art. 159 din Codul de procedură penală se referă la termene de scurtă durată, în asa fel încât nerespectarea oricăruia dintre ele ar determina situarea procedurii prelungirii arestării preventive în afara cadrului legal, ceea ce ar fi inadmisibil.

De altfel, prevederii alin. 10 al art. 159 din Codul de procedură penală, în sensul că „dispozitiile art. 1403 alin. 3-7 si 9 se aplică în mod corespunzător la judecarea recursului", nu i se poate da altă semnificatie decât aceea că vointa legiuitorului a fost ca însăsi procedura solutionării recursului împotriva încheierii referitoare la prelungirea arestării preventive, dispusă în cursul urmăririi penale, să se desfăsoare în totalitatea ei în conditii de asigurare integrală a cerintelor de legalitate, specifice acestei căi de atac, fără a se face vreo derogare cu privire la termenele stabilite.

Asadar, în raport cu considerentele învederate, se impune să se considere că sintagma „înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate", cuprinsă în partea finală a art. 159 alin. 8 din Codul de procedură penală, are caracter imperativ si nu de recomandare, astfel că recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus admiterea sau respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive va fi solutionat totdeauna înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum si ale art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se decide în sensul concluziilor la care s-a ajuns prin considerentele ce precedă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie. Dispozitiile art. 159 alin. 8 fraza a II-a din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că:

1. sintagma folosită de legiuitor „înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate" are caracter imperativ, si nu de recomandare;

2. recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus admiterea sau respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive va fi solutionat întotdeauna înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală. Pronuntată în sedintă publică astăzi, 2 iunie 2008.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prov. univ. dr. NICOLAE POPA

p. Prim-magistrat-asistent

Victoria Maftei,

eliberată din functie prin pensionare,

Adriana Daniela White

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- SECTIILE UNITE -

 

DECIZIA Nr. 43

din 13 octombrie 2008

 

Dosar nr. 28/2008

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie,

Înalta Curte de Casatie si Justitie, constituită în Sectii Unite, în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, referitor la competenta instantei penale, învestită cu judecarea infractiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările si completările ulterioare, de a solutiona actiunea civilă alăturată celei penale.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 81de judecători din totalul de 115 aflati în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul luliana Nedelcu, procuror sef al Sectiei judiciare.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia, în sensul de a se stabili că, în cazul infractiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările si completările ulterioare, actiunea civilă nu poate fi alăturată celei penale.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

în practica instantelor judecătoresti nu există un punct de vedere unitar privind competenta instantei penale, învestită cu judecarea infractiunilor reglementate de Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările si completările ulterioare, de a solutiona actiunea civilă alăturată celei penale.

Astfel, unele instante au considerat că în acest caz actiunea civilă poate fi alăturată celei penale, pe motiv că sunt întrunite elementele răspunderii delictuale, solutionând latura civilă în cauzele având ca obiect infractiunile reglementate de Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, în temeiul art. 14, raportat la art. 346 din Codul de procedură penală cu referire la art. 998 si următoarele din Codul civil.

Alte instante, dimpotrivă, s-au pronuntat în sensul că actiunea civilă nu este admisibilă în fata instantei penale întrucât, pe de o parte, infractiunile prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, sunt infractiuni de pericol si ca atare nu sunt susceptibile să producă un prejudiciu material, iar pe de altă parte, cecul refuzat la plată constituie titlu executoriu, încât în cazul admiterii actiunii civile s-ar ajunge în situatia ca partea să obtină două titluri pentru aceeasi creantă.

Aceste din urmă instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

Continutul infractiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, reglementează aspecte referitoare la emiterea si forma cecului, transmiterea cecului, prescriptia si infractiunile care au legătură cu folosirea cecului.

Elementele esentiale reglementate constau în: denumirea de cec trecută în însusi textul titlului; ordinul neconditionat de a plăti o anumită sumă de bani; numele celui care trebuie să plătească; arătarea datei si a locului emiterii; numele si prenumele, firma si semnătura celui care se obligă.

În esentă, astfel de infractiuni constau în: emiterea cecului fără autorizarea trasului; emiterea cecului fără a avea la tras disponibilul suficient, emiterea cecului cu dată falsă, emiterea cecului căruia îi lipseste un element esential sau care este emis chiar în favoarea trăgătorului.

Scopul acestor incriminări îl reprezintă, în principal, prevenirea emiterii cecurilor fără provizia necesară în contul bancar sau a completării lor în modalităti care ar prejudicia beneficiarul.

Infractiunile reglementate în Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, denumite în doctrină ca formale, sunt periculoase pentru circuitul civil lato sensu. Existenta lor nu necesită producerea unor consecinte patrimoniale, deoarece protejează numai relatiile sociale referitoare la operatiunile cu cecuri în vederea asigurării credibilitătii acestor instrumente de plată, cu rol deosebit în relatiile comerciale.

În cazul săvârsirii unor astfel de fapte, subiectul pasiv este institutia bancară a cărei credibilitate a fost periclitată prin actiunea de emitere a cecului fără respectarea conditiilor legale, iar nu beneficiarul cecului emis cu încălcarea dispozitiilor legale.

Ca urmare, infractiunile prevăzute în art. 84 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, sunt infractiuni de pericol, iar scopul acestei incriminări este acela de a determina emiterea corectă a cecurilor, iar nu acoperirea vreunei pagube materiale.

De altfel, instanta supremă a statuat anterior în această materie, prin Decizia de îndrumare nr. 1/1968, că infractiunile de pericol nu sunt cauzatoare de prejudicii prin ele însele si, ca atare, în cazul unor asemenea infractiuni instanta învestită cu judecarea actiunii penale nu este competentă să solutioneze si actiunea civilă alăturată celei penale.

Mai este de observat că, în cazul infractiunilor reglementate de dispozitiile art. 84 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, situatia-premisă este dată de existenta unui raport juridic de natură contractuală în care cecul, ca instrument de plată, reprezintă o garantie a îndeplinirii obligatiilor asumate de debitori prin contractele comerciale încheiate.

De aceea, în cazul săvârsirii unor astfel de fapte, prejudiciul cauzat creditorului-parte vătămată este determinat de neexecutarea obligatiei asumate de către debitorul-inculpat prin contractul comercial încheiat, iar nu de emiterea ulterioară a cecului cu încălcarea legii penale.

Este firesc, deci, ca în asemenea cauze, pentru acoperirea prejudiciului suferit, creditorii să aibă la dispozitie numai actiunea civilă separată, izvorâtă din contract, iar nu si actiunea civilă întemeiată pe răspunderea delictuală, care poate fi alăturată celei penale.

De altfel, o asemenea solutie se impune si pentru că, în conformitate cu dispozitiile art. 53 alin. 1 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, cecul are valoare de titlu executoriu.

Or, fată de aceste dispozitii legale, chiar si în cazul în care cecul a fost emis cu nerespectarea conditiilor cerute de lege, el constituind titlu executoriu, nu mai este necesară o hotărâre judecătorească pentru ca partea vătămată creditoare să îsi poată acoperi prejudiciul, acesta putând fi recuperat prin însăsi punerea în executare silită a cecului după o prealabilă învestire cu formulă executorie.

În aceste conditii, alăturarea actiunii civile celei penale ar duce, prin solutionarea (în ipoteza admiterii), la crearea a două titluri executorii (hotărârea penală care solutionează actiunea civilă si cecul însusi), ceea ce este inadmisibil.

Prin urmare, obtinerea unui titlu executoriu pe calea actiunii civile alăturate celei penale nici nu si-ar justifica utilitatea cât timp hotărârea ce s-ar pronunta în această privintă nu ar putea cuprinde decât ceea ce deja este mentionat în cecul perfect valabil si executoriu.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum si ale art. 4142 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se stabili că instanta penală învestită cu judecarea infractiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, nu va solutiona actiunea civilă alăturată celei penale, urmând a pronunta respingerea ca inadmisibilă a actiunii civile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

            Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Instanta penală învestită cu judecarea infractiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările si completările ulterioare, nu va solutiona actiunea civilă alăturată actiunii penale, urmând a pronunta respingerea ca inadmisibilă a actiunii civile.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Pronuntată în sedintă publică astăzi, 13 octombrie 2008.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prov. univ. dr. NICOLAE POPA

p. Prim-magistrat-asistent

Victoria Maftei,

eliberată din functie prin pensionare,

Adriana Daniela White

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.