MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 287/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 177 (XXI) - Nr. 287           LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Luni, 4 mai 2009

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 462 din 2 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1085 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 465 din 2 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 469 din 2 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si a părtii introductive a art. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacitătii de plată, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 211/2001

 

Decizia nr. 471 din 2 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 473 din 2 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 53 din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

470. - Hotărâre privind numirea controlorului financiar sef si a 2 controlori financiari sefi adjuncti la Corpul controlorilor delegati din cadrul Ministerului Finantelor Publice

 

475. - Hotărâre privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unui imobil si darea acestuia în administrarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minoritătilor Nationale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            3.331. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si inovării privind criteriile generale de organizare si desfăsurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licentă, de masterat si de doctorat pentru anul universitar 2009-2010

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

            633. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Regulamentului privind organizarea si desfăsurarea concursului de promovare în functii de conducere a grefierilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 182/2007

 

            634. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Regulamentului privind organizarea si desfăsurarea concursului de ocupare a posturilor vacante de grefier la instantele judecătoresti si la parchetele de pe lângă acestea, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 126/2007

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 462

din 2 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1085 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1081 pct. 2 lit. f) din Codul de procedură civilă, exceptie invocată de Radu Bercean în Dosarul nr. 2.423/84/2007 al Tribunalului Sălaj - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 23 septembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 2.423/84/2007, Tribunalul Sălaj - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1081 pct. 2 lit. f) din Codul de procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de Radu Bercean într-o cauză având ca obiect o actiune în pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile art. 1085 din Codul de procedură civilă încalcă dispozitiile art. 129 din Constitutie si ale art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, prevederi conventionale care, potrivit art. 148 alin. (2) din Constitutie, au prioritate fată de dispozitiile contrare din legile interne. Astfel, se arată că justitiabilul este lipsit de o cale de atac efectivă, care să asigure un proces echitabil, prin faptul că asupra cererii de reexaminare a încheierii se pronuntă aceeasi instantă.

Tribunalul Sălaj - Sectia civilă si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la

prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), precum si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

În legătură cu obiectul exceptiei, Curtea constată că a fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1081 pct. 2 lit. f) din Codul de procedură civilă, însă atât în considerentele încheierii de sesizare, cât si în cererea formulată de autorul exceptiei se face referire la dispozitiile art. 1085 din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, Curtea constată că obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 1085 din Codul de procedură civilă, care au fost introduse prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000. În prezent, prevederile legale criticate au următorul cuprins:

- Art. 1085: „-împotriva încheierii prevăzute la art. 1084 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.

Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.

Cererea se solutionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanta de judecată ori de presedintele instantei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."

Autorul exceptiei sustine că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 129 din Constitutie referitoare la folosirea căilor de atac. De asemenea, sunt invocate si prevederile art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la un recurs efectiv.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii prevederilor art. 1085 din Codul de procedură civilă, statuând că acestea au fost adoptate de legiuitor în cadrul competentei sale constitutionale, astfel cum este consacrată prin dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 126 alin. (2) referitoare la stabilirea prin lege a competentei instantelor judecătoresti si ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac.

Cu privire la faptul că împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se poate face numai cerere de reexaminare, aceasta solutionându-se de către instanta de judecată ori de presedintele instantei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea, Curtea a retinut că aceasta nu poate constitui o încălcare a vreunei prevederi constitutionale, întrucât instanta nu solutionează fondul litigiului. Există, în acest caz, doar posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii, iar împrejurarea că solutionarea cererii de reexaminare este de competenta instantei de judecată sau a presedintelui instantei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea nu contravine prevederilor constitutionale si conventionale invocate, deoarece revizuirea este o cale extraordinară de atac, specifică, de retractare.


În acest sens sunt Decizia nr. 547 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005 si Decizia nr. 260 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 7 mai 2007.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele acestor decizii îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1085 din Codul de procedură civilă, exceptie invocată de Radu Bercean în Dosarul nr. 2.423/84/2007 al Tribunalului Sălaj - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 465

din 2 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 317 din Codul de procedură civilă, exceptie invocată de Societatea Comercială „AII Cars Corn Service" - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 24.792/2/2005 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 15 septembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 24.792/2/2005,Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 din Codul de procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „AII Cars Corn Service "- S.R.L. din Bucuresti într-o cauză având ca obiect solutionarea unei actiuni în anulare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine că dispozitiile art. 317 din Codul de procedură civilă încalcă dispozitiile art. 16 din Constitutie si ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece o persoană poate contesta încălcarea drepturilor sale procesuale în faza de apel sau de recurs, dar nu si în cadrul unei căi extraordinare de atac. Totodată, se mai arată că textul criticat încalcă si dreptul la un proces echitabil, întrucât prevede, „în mod explicit, că anumite încălcări ale normelor legale nu pot fi verificate".

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), precum si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 317 din Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, având următorul cuprins:

„(1) Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestatie în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:

1. când procedura de chemare a părtii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerintele legii;

2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozitiilor de ordine publică privitoare la competentă.

(2) Cu toate acestea, contestatia poate fi primită pentru motivele mai sus arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanta Ie-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond."

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi si la art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Prevederile art. 317 din Codul de procedură civilă nu au în vedere hotărârile judecătoresti susceptibile de a fi atacate pe căile ordinare de atac, care oferă părtilor cadrul procesual adecvat în care să îsi poată exercita, cu diligentă, drepturile procesuale de pe pozitii de egalitate, ci se referă la hotărârile irevocabile, împotriva cărora mai pot fi exercitate doar căile extraordinare de atac, asa cum este cazul contestatiei în anulare. Legiuitorul a prevăzut cazurile în care poate fi atacată o hotărâre irevocabilă pe calea contestatiei în anulare, tocmai pentru a garanta echitatea actului de justitie si pentru a-l pune pe justitiabilul care nu a putut invoca din motive, desigur, neimputabile lui, nelegalitatea citării si/sau încălcării dispozitiilor de ordine publică privitoare la competentă, într-o situatie egală cu cel care a invocat aceste motive în apel sau în recurs, cu intentia de a crea un tratament juridic egal între acestia.

Rezultă cu evidentă că, odată invocate pe calea apelului sau recursului, aceste motive urmează a fi cenzurate de către instantă, care se va pronunta asupra lor, astfel încât nepronuntarea asupra acestor motive în faza recursului dă posibilitatea părtii interesate să le invoce în cadrul contestatiei în anulare, potrivit art. 317 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Din moment ce partea a putut invoca aceste motive pe calea apelului sau recursului, Curtea observă că ar fi de prisos să i se mai acorde încă o dată această posibilitate pe calea contestatiei în anulare.

Asadar, Curtea constată că textul de lege criticat este în concordantă atât cu dispozitiile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, cât si cu cele ale art. 16 din Constitutie, deoarece constituie o garantie a procesului echitabil si se aplică, în mod egal, tuturor justitiabililor ce intră sub incidenta normei legale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 din Codul de procedură civilă, exceptie invocată de Societatea Comercială „AII Cars Corn Service" - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 24.792/2/2005 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 469

din 2 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si a părtii introductive a art. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacitătii de plată, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 211/2001

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor articolului unic din Legea nr. 211/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacitătii de plată si a


dispozitiilor art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 77/1999, exceptie invocată de Societatea Comercială „Dentart" - S.R.L. din Baia Mare în Dosarul nr. 3.507/182/2008 al Judecătoriei Baia Mare - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată că nu există o identitate de statut juridic între persoanele fizice autorizate să desfăsoare o activitate economică, pe de o parte, si persoanele fizice, pe de altă parte, astfel încât nu este justificată o identitate de regim juridic. Măsura instituită prin textul de lege criticat nu încalcă dispozitiile art. 45 din Constitutie referitoare la libertatea economică, iar în ceea ce priveste invocarea dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 44 - Dreptul de proprietate privată, acestea nu au incidentă în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 29 septembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.507/182/2008, Judecătoria Baia Mare - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor articolului unic din Legea nr. 211/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacitătii de plată si a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 77/1999. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Dentart" - S.R.L. din Baia Mare într-o cauză având ca obiect o plângere contraventională.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine că dispozitiile criticate, ce impun obligatia de a evidentia si a actualiza zilnic creantele si datoriile către toti debitorii si creditorii doar în sarcina unei persoane juridice, încalcă dispozitiile art. 16 alin. (1) si (2), art. 44 alin. (2) si ale art. 45 din Constitutie, deoarece, potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 44/2008, si persoanele fizice autorizate, precum si întreprinderile individuale si familiale sunt abilitate să desfăsoare activităti economice. Desi atât persoanele juridice, cât si persoanele fizice au acces la activitatea economică, în calitate de comerciant, acumulând creante si datorii, dispozitiile criticate prevăd obligatia mentinerii evidentei creantelor si datoriilor, actualizată zilnic, doar în sarcina persoanelor juridice. Astfel, această obligatie are semnificatia unui act de obstructionare a accesului liber la activitatea economică.

Judecătoria Baia Mare - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), precum si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Autoarea exceptiei critică pentru neconstitutionalitate următoarele dispozitii:

- articolul unic din Legea nr. 211/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacitătii de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 26 aprilie 2001, având următorul cuprins:

„Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 77 din 1 iunie 1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacitătii de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 4 iunie 1999, cu următoarele modificări:

1. Alineatul 1 al articolului 1 va avea următorul cuprins: «Persoanele juridice, indiferent de forma de organizare si de tipul de proprietate, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă vor organiza evidenta obligatiilor de plată si evidenta creantelor, pe termene scadente, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, după caz.»

2. Partea introductivă a articolului 2 va avea următorul cuprins:

«Art. 2. - Persoanele juridice vor întocmi situatia privind sumele restante mai vechi de 30 de zile către orice creditor, respectiv de la orice debitor, persoană juridică, după caz, cu sediul în România, care va cuprinde»:";

- art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacitătii de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 4 iunie 1999, care are următorul cuprins:

„- Contribuabilii, persoanele juridice, indiferent de forma de organizare si de tipul de proprietate, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă vor organiza evidenta obligatiilor de plată si evidenta creantelor, pe termene scadente, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, după caz.

Evidenta prevăzută la alin. 1 se actualizează zilnic."

Fată de continutul normativ al prevederilor legale criticate si în conformitate cu motivarea exceptiei, Curtea constată că obiectul exceptiei îl formează dispozitiile art. 1 si partea introductivă a art. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 77/1999, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 211/2001.

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1) si (2) referitoare la egalitatea în fata legii si a autoritătilor publice, art. 44 alin. (2) referitor la proprietatea privată si în art. 45 referitor la libertatea economică.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveste critica potrivit căreia prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, în primul rând, pentru că egalitatea în drepturi este un drept fundamental al omului, deci al persoanelor fizice. Persoanele juridice nu sunt egale în drepturi nici între ele, si nici cu persoanele fizice, deoarece au capacitate juridică diferită, în limita căreia îsi pot exercita drepturi si îsi pot asuma obligatii. În al doilea rând, critica nu poate fi primită, dat fiind faptul că persoanele fizice autorizate nu au statutul juridic al unor persoane juridice chiar dacă desfăsoară unele activităti economice. În acest sens, Curtea observă că textul de lege criticat stabileste obligatii de evidentă zilnică numai în sarcina persoanelor juridice, nu si în sarcina întreprinderilor economice fără personalitate juridică, cum sunt cele prevăzute de dispozitiile art. 2 lit. g) si h) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăsurarea activitătilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008, si anume: întreprinderile individuale si întreprinderile familiale care sunt întreprinderi economice fără personalitate juridică, organizate de un întreprinzător privat sau, cum sunt cele prevăzute de dispozitiile cuprinse la lit. i) - persoanele fizice autorizate să desfăsoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forta sa de muncă.

Astfel, Curtea constată că legiuitorul a stabilit în mod obiectiv si rational obligatia de evidentiere zilnică a obligatiilor de plată si a creantelor doar în sarcina persoanelor juridice.

Cât priveste critica ce vizează încălcarea dispozitiilor art. 44 alin. (2) din Constitutie referitoare la proprietatea privată, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, întrucât autoarea exceptiei nu a adus niciun argument în sensul demonstrării încălcării dreptului de proprietate privată.

Curtea constată ca fiind nefondată si sustinerea potrivit căreia prevederile de lege criticate sunt contrare dispozitiilor art. 45 din Constitutie referitoare la libertatea economică, întrucât obligatia legală a persoanelor juridice de a evidentia zilnic creantele si debitele nu obstructionează accesul liber la activitatea economică, ci tinde la disciplinarea operatorilor economici, prin instituirea unei obligatii de evidentiere a creantelor si obligatiilor de plată. Dreptul de liber acces la activitatea economică reprezintă dreptul oricărei persoane de a desfăsura liber o activitate economică, însă exercitiul acestui drept nu presupune exercitarea lui anarhică, ci în conditiile impuse de cadrul legislativ ce reglementează viata economică, organizată ca o economie de piată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si a părtii introductive a art. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacitătii de plată, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 211/2001, exceptie invocată de Societatea Comercială „Dentart" - S.R.L. din Baia Mare în Dosarul nr. 3.507/182/2008 al Judecătoriei Baia Mare - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 471

din 2 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, exceptie invocată de Măria Dragna în Dosarul nr. 36.161/299/2006 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 octombrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 36.161/299/2006, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă. Exceptia a fost invocată de Măria Dragna, într-o cauză având ca obiect o actiune în revendicare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine că prevederile legale criticate încalcă dispozitiile art. 21 alin. (1) si (3) din Constitutie si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece îngrădesc accesul la 3 grade de jurisdictie.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă apreciază că exceptia este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), precum si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 104 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, ce au următorul continut: „în acest caz, precum si atunci când există vreun alt motiv de nulitate, iar prima instantă a judecat în fond, instanta de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmată si hotărârea pronuntată, va retine procesul spre judecare."

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la dispozitiile art. 21 alin. (2) si (3) referitoare la neîngrădirea prin lege a accesului liber la justitie si la dreptul la un proces echitabil, precum si la art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii acelorasi dispozitii din perspectiva art. 21 alin. (2) si (3) din Constitutie. Astfel, prin Decizia nr. 320 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 8 noiembrie 2004, s-a statuat că „scopul urmărit de legiuitor prin dispozitiile art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă a fost, pe de-o parte, înlăturarea consecintelor unei hotărâri lovite de nulitate, iar, pe de altă parte, solutionarea cu celeritate a cauzei în care s-a pronuntat hotărârea respectivă.

Notiunea de proces echitabil presupune egalitatea mijloacelor în ceea ce priveste părtile, adică posibilitatea ca fiecare dintre acestea să-si expună cauza în fata instantei, în conditii care să nu o dezavantajeze în mod semnificativ fată de partea adversă. Apelul, cale de atac cu caracter devolutiv, provoacă o nouă judecată în fond, atât cu privire la problemele de fapt, cât si cu privire la cele de drept. Partea care nu a fost legal citată la judecarea fondului si al cărei apel a fost admis va putea prezenta în fata instantei de apel, care va retine cauza în vederea judecării, toate motivele, mijloacele de apărare si dovezile arătate în motivarea apelului.

Asadar, procedura apelului asigură egalitatea părtilor si egalitatea mijloacelor de apărare aflate la dispozitia acestora."

Curtea constată că instituirea, prin textul de lege criticat, a unei singure căi de atac, pentru ratiuni de celeritate, nu poate fi calificată ca o îngrădire a accesului liber la justitie, întrucât Constitutia nu contine nicio dispozitie referitoare la numărul gradelor de jurisdictie.

În acest sens este si jurisprudenta constantă a Curtii, de exemplu, Decizia nr. 92 din 21 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 6 iunie 2002, conform căreia „accesul liber la justitie nu presupune în toate cazurile accesul la toate structurile judecătoresti - judecătorii, tribunale, curti de apel, Curtea Supremă de Justitie - si la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competenta si căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situatii diferite".

De asemenea, prin Decizia nr. 102 din 13 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 21 martie 2007, Curtea a statuat că reglementarea prevăzută de art. 297 din Codul de procedură civilă constituie o garantie a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil si într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părtilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a solutionării unui proces.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în materie, atât solutia, cât si considerentele din deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, exceptie invocată de Măria Dragna în Dosarul nr. 36.161/299/2006 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 473

din 2 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 53 din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 53 din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, exceptie ridicată de Samuel Ben Abraham în Dosarul nr. 45.908/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comercială.

La apelul nominal răspunde reprezentantul părtilor Măria Sorela Mozafi si Dani Mozafi, domnul avocat Cristian Dutescu, din cadrul Baroului Bucuresti.

Lipsesc autorul exceptiei si celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, reprezentantul părtilor Măria Sorela Mozafi si Dani Mozafi solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, arătând că, prin criticile formulate, sunt vizate aspecte ce tin de interpretarea si aplicarea legii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 20 octombrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 45.908/3/2007, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 53 din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, exceptie ridicată de Samuel Ben Abraham.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că, prin actiunea lor, reclamantii au pretins că dispozitiile art. 53 din Legea nr. 36/1995, privind procedura de rectificare/completare a actelor notariale prin acordul părtilor, se extinde si asupra încheierilor notariale prin care, în temeiul art. 91 sau art. 92 din aceeasi lege, notarul constată cu propriile sale simturi anumite împrejurări pe care le certifică prin încheiere. În opinia autorului exceptiei, normele criticate se referă numai la actele supuse procedurii notariale, iar nu si la încheierile notarului, astfel cum sustin reclamantii. Trebuie avută în vedere în acest sens distinctia între actele notariale - care, în esentă, exprimă vointa unei sau unor persoane si care, în mod firesc, nu pot fi îndreptate ori completate decât cu acordul si în prezenta acestora, si încheieri, prin care notarul public consemnează cele constatate cu propriile sale simturi cu ocazia încheierii actului. Se arată că, în măsura în care Curtea Constitutională apreciază că legiuitorul a avut în vedere o astfel de interpretare a textului criticat - în sensul celor sustinute de reclamanti, respectiv că este aplicabil si încheierilor notariale de certificare, acest text contravine dispozitiilor constitutionale invocate.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comercială apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată în cauză este neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu intră în contradictie cu principiile constitutionale invocate. Apreciază, totodată, că argumentele pârâtului se rezumă la modalitatea de interpretare a dispozitiilor legale criticate.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 53 din Legea nr. 36/1995 sunt constitutionale. Procedura prin care se permite notarului public să poată îndrepta erorile materiale sau omisiunile vădite din actele notariale se face cu citarea părtilor si cu acordul acestora, deci cu respectarea tuturor drepturilor lor. Este firesc ca notarul să procedeze la îndreptarea erorilor materiale din propriul act, această procedură având nevoie de acordul părtilor citate în acest scop. Faptul că neprezentarea părtilor înseamnă că acordul lor se prezumă nu este de natură să încalce prevederile constitutionale invocate de autoarea exceptiei, o solutie contrară fiind de natură să lase pe seama vointei uneia sau ambelor părti eficienta unui act notarial.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor reprezentate, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), precum si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 53 din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificările si completările ulterioare, având următorul cuprins: „Actele notariale care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite pot fi îndreptate sau completate prin încheiere de către notarul public, la cerere sau din oficiu, cu acordul părtilor, dacă lucrările cuprind date care fac posibilă îndreptarea greselilor sau completarea omisiunilor. Acordul părtilor se prezumă dacă, fiind legal citate, nu-si manifestă opunerea. Despre îndreptarea sau completarea efectuată se face mentiune pe toate exemplarele actului."

Se sustine că aceste dispozitii legale încalcă prevederile art. 16 alin. (2), art. 31 alin. (2) si art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, referitoare la egalitatea în drepturi, dreptul la informatie si conditiile restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că motivarea autorului vizează, în esentă, modul de interpretare si aplicare a textului criticat în cauza dedusă judecătii. Se solicită, practic, Curtii Constitutionale să stabilească dacă dispozitiile art. 53 din Legea nr. 36/1995 (care constituie temeiul de drept al actiunii formulate de reclamanti) sunt aplicabile si în situatia rectificării încheierilor de certificare întocmite de notarul public. În opinia autorului exceptiei, textul de lege criticat „nu se aplică încheierilor notarului, acesta referindu-se numai la actele supuse procedurii notariale".

Asemenea critici nu pot fi retinute, întrucât interpretarea si aplicarea legii în cauzele deduse judecătii intră în competenta instantelor judecătoresti, iar nu a Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă „numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată".

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1)si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 53 din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, exceptie ridicată de Samuel Ben Abraham în Dosarul nr. 45.908/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind numirea controlorului financiar sef si a 2 controlori financiari sefi adjuncti la Corpul controlorilor delegati din cadrul Ministerului Finantelor Publice

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 19 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Taloi Letitia, controlor delegat la Corpul controlorilor delegati din cadrul Ministerului Finantelor Publice, se numeste în functia de controlor financiar sef al Corpului controlorilor delegati, pentru un mandat de 6 ani.

(2) Lazăr Viorica si Sas Constantin, controlori delegati la Corpul controlorilor delegati din cadrul Ministerului Finantelor Publice, se numesc în functiile de controlori financiari sefi adjuncti ai Corpului controlorilor delegati, pentru un mandat de 6 ani.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 22 aprilie 2009.

Nr. 470.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unui imobil si darea acestuia în administrarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minoritătilor Nationale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 alin. (2) si art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului si darea în administrarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minoritătilor Nationale a imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca, judetul Cluj, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

Departamentul pentru Relatii

Interetnice,

Marko Attila Gâbor,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 22 aprilie 2009.

Nr. 475.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului care se înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, dat în administrarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minoritătilor Nationale

 

Adresa imobilului

Baza legală de dobândire

Persoana juridică ce administrează imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Ministerul Finantelor Publice va atribui nr. în inventarul

domeniului public

Municipiul Cluj-Napoca,

str. Gavril Muzicescu nr. 5, judetul Cluj

Contract de vânzare-cumpărare,

Carte funciară nr. 101.150, Cluj

Institutul pentru Studierea Problemelor Minoritătilor Nationale

Teren si casă în suprafată de 763 m2

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI INOVĂRII

 

ORDIN

privind criteriile generale de organizare si desfăsurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licentă, de masterat si de doctorat pentru anul universitar 2009-2010

 

În conformitate cu prevederile Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările si completările ulterioare, ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 133/2000 privind învătământul universitar si postuniversitar de stat cu taxă peste locurile finantate de la bugetul de stat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 441/2001, cu modificările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.004/2002 privind stimularea elevilor si studentilor care au primit distinctii la olimpiadele scolare internationale organizate pentru învătământul preuniversitar si a doctoranzilor care au obtinut rezultate deosebite în activitatea de cercetare, cu modificările si completările ulterioare, al Hotărârii Guvernului nr. 1.175/2006 privind organizarea studiilor universitare de licentă si aprobarea listei domeniilor si specializărilor din cadrul acestora, cu modificările ulterioare, al Hotărârii Guvernului nr. 635/2008 privind structurile institutiilor de învătământ superior si specializările/programele de studii universitare de licentă acreditate sau autorizate să functioneze provizoriu organizate de acestea, republicată, al Hotărârii Guvernului nr. 404/2006 privind organizarea si desfăsurarea studiilor universitare de masterat, al Hotărârii Guvernului nr. 567/2005 privind organizarea si desfăsurarea studiilor universitare de doctorat, cu modificările ulterioare,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 77/2009 privind aprobarea cifrelor de scolarizare pentru învătământul preuniversitar si superior de stat în anul scolar/universitar 2009-2010, coroborate cu prevederile Ordinului ministrului educatiei, cercetării si inovării nr. 3.328/2009 privind repartizarea cifrelor de scolarizare pe institutii de învătământ superior, în vederea admiterii la studii în anul universitar 2009-2010,

în baza Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale, cu modificările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Inovării,

ministrul educatiei, cercetării si inovării emite prezentul ordin.

 

CAPITOLUL I

Organizarea admiterii

 

Art. 1. - Admiterea în învătământul superior de stat si particular pentru fiecare ciclu de studii universitare se organizează pe baza metodologiilor proprii de admitere stabilite de fiecare universitate, cu respectarea prevederilor legislatiei în vigoare si ale prezentului ordin.

Art. 2. - (1) Pentru ciclul universitar de licentă, admiterea se organizează pe domenii, la specializările/programele de studii autorizate să functioneze provizoriu sau acreditate în cadrul institutiei de învătământ superior, în conformitate cu legislatia în vigoare.

(2) Pentru ciclul de studii universitare de masterat (conform Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările si completările ulterioare), admiterea se organizează în conformitate cu legislatia în vigoare.

(3) Pentru studiile postuniversitare de masterat (conform Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare), admiterea se organizează în conformitate cu legislatia în vigoare.

(4) Pentru ciclul de studii universitare de doctorat (conform Legii nr. 288/2004, cu modificările si completările ulterioare), admiterea se organizează pe domeniile aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetării si Inovării în cadrul institutiei de învătământ superior acreditate în acest sens, în conformitate cu legislatia în vigoare.

Art. 3. - (1) Concursul pentru admiterea la toate formele de învătământ ale studiilor mentionate la art. 2 se poate organiza în una sau două sesiuni, înainte de începerea anului universitar.

(2) Perioadele celor două sesiuni de admitere, formele si probele de concurs se stabilesc prin metodologie proprie si se fac publice conform prevederilor legale în vigoare, prin afisare la sediul institutiei de învătământ superior si prin publicare pe pagina proprie de web.

Art. 4. - Admiterea la studiile universitare de licentă poate să fie sustinută în limba română sau în limbile minoritătilor nationale, dacă disciplinele de concurs au fost studiate în liceu în limba respectivă.

Art. 5. - Pentru studiile universitare organizate într-o limbă de largă circulatie internatională, admiterea va contine obligatoriu o probă de competentă lingvistică. Competenta lingvistică poate fi dovedită prin certificate de competentă lingvistică eliberate de institutii recunoscute de Ministerul Educatiei, Cercetării si Inovării.

 

CAPITOLUL II

Candidatii la admitere

 

Art. 6. - (1) La admiterea în ciclul de studii universitare de licentă pot candida absolventii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta.

(2) La admiterea în ciclul de studii universitare de masterat pot candida absolventii cu diplomă de licentă ai ciclului de studii universitare de licentă (conform Legii nr. 288/2004, cu modificările si completările ulterioare), precum si absolventii cu diplomă de licentă sau echivalentă ai studiilor universitare de lungă durată (conform Legii nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare).

(3) La admiterea la ciclul de studii universitare de doctorat pot candida absolventii cu diplomă de licentă sau echivalentă ai studiilor universitare de lungă durată.

(4) La admiterea în toate ciclurile de studii universitare pot candida cetătenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinând Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene în aceleasi conditii prevăzute de lege pentru cetătenii români, inclusiv în ceea ce priveste taxele de scolarizare. Recunoasterea studiilor efectuate de acestia în tările de domiciliu se va realiza de către directia de specialitate din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării si Inovării.

(5) La admiterea în toate ciclurile de studii universitare cu predare în limba română, cetătenii străini au obligatia să prezinte un certificat de competentă lingvistică pentru limba română eliberat de institutii abilitate de Ministerul Educatiei, Cercetării si Inovării. Aceeasi conditie se impune si în cazul transferurilor cursantilor între institutiile de învătământ superior acreditate, care, potrivit legii, au dreptul să scolarizeze cetătenii străini si sunt recunoscute de statul român.

Art. 7. - (1) Un candidat declarat admis poate beneficia de finantare de la buget o singură dată, pentru fiecare dintre cele 3 cicluri de studii universitare.

(2) Depăsirea duratei învătământului gratuit prevăzute de lege se suportă de studenti.

(3) Candidatii la studiile universitare de licentă care au obtinut în perioada studiilor liceale distinctii (premiile I, II, III, mentiune, premii speciale) la olimpiadele scolare internationale recunoscute de Ministerul Educatiei, Cercetării si Inovării beneficiază de dreptul de a se înscrie, fără sustinerea concursului de admitere, pe locuri finantate de la buget, la cursurile a două specializări. De această prevedere se poate beneficia o singură dată, cu respectarea legislatiei în vigoare.

(4) Institutiile de învătământ superior pot prevedea, în metodologiile proprii si în conformitate cu prevederile legale în vigoare, conditii specifice de admitere pentru cei care au obtinut distinctii la olimpiadele si concursurile scolare nationale, recunoscute de Ministerul Educatiei, Cercetării si Inovării si la cele internationale, altele decât cele mentionate ia alin. (3).

 

CAPITOLULUI

Înscrierea candidatilor

 

Art. 8. - Institutiile de învătământ superior vor aduce la cunostinta candidatilor conditiile si documentele necesare pentru înscriere, prin afisare la sediul institutiilor si pe pagina proprie de web.

Art. 9. - (1) Candidatii care au promovat examenul de bacalaureat în sesiunile anului scolar 2008/2009 pot prezenta la înscriere, pentru sesiunea imediat următoare examenului de bacalaureat în anul 2009, în locul diplomei de bacalaureat, adeverinta eliberată de liceu, în care se mentionează media generală de la bacalaureat si mediile obtinute în anii de liceu.

(2) În vederea înmatriculării, candidatii admisi pe locurile finantate de la buget au obligatia să depună, până la data stabilită prin metodologia proprie de admitere, diploma de bacalaureat, în original, la secretariatul facultătii.

(3) Neprezentarea diplomei de bacalaureat, în original, din vina exclusivă a candidatului admis, în termenul stabilit prin metodologia proprie de admitere, duce la pierderea locului finantat de la buget.

(4) Pentru înscrierea la studii universitare de masterat, precum si la studii universitare de doctorat, institutiile de învătământ superior vor prevedea în metodologia proprie de admitere conditiile si documentele necesare, pe care le vor aduce la cunostinta candidatilor prin afisare la sediul institutiei si pe pagina proprie de web.

Art. 10. - Institutiile de învătământ superior au obligatia să restituie, în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii si neconditionat, fără perceperea unor taxe, dosarele candidatilor respinsi sau ale celor care renuntă la locul obtinut prin admitere, după afisarea rezultatelor finale.

Art. 11. - (1) Institutiile de învătământ superior pot percepe de la candidati, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, taxe de înscriere pentru organizarea si desfăsurarea admiterii, în cuantumurile aprobate de senatele universitare.

(2) Senatele universitare pot prevedea, prin metodologiile proprii de admitere, scutirea de plata acestor taxe sau reducerea lor.

(3) Copiii personalului didactic sunt scutiti de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învătământul superior, o singură dată, pentru fiecare ciclu de studii universitare, în cadrul unei institutii de învătământ superior.

 

CAPITOLUL IV

Rezultatele admiterii

 

Art. 12. - (1) Mediile generale/Punctajele generale obtinute de candidati la admitere sunt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la institutia la care acestia au candidat, în conformitate cu procedurile proprii de admitere.

(2) Metodologiile proprii de admitere ale institutiilor de învătământ superior trebuie să prevadă criterii de departajare a candidatilor, inclusiv în cazul mediilor egale obtinute la admitere, astfel încât numărul candidatilor declarati admisi, cu finantare de la bugetul de stat, să nu depăsească cifra de scolarizare alocată fiecărui domeniu sau fiecărei/fiecărui specializări/program de studii.

Art. 13. - Rezolvarea contestatiilor este în exclusivitate de competenta institutiilor de învătământ superior, conform metodologiilor proprii de admitere. Decizia comisiei de contestatii este definitivă.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

Art. 14. - Locurile rămase neocupate după admitere se administrează la nivelul fiecărei universităti, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Art. 15. - Prevederile prezentului ordin vor fi duse la îndeplinire de Directia generală învătământ superior din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării si Inovării, precum si de senatele universitare.

Art. 16. - La intrarea în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 3.315/2008 privind criteriile generale de organizare si desfăsurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licentă, de masterat si de doctorat pentru anul universitar 2008-2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 20 martie 2008, cu modificările ulterioare.

Art. 17. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării si inovării,

Ecaterina Andronescu

 

Bucuresti, 4 martie 2009.

Nr. 3.331.

 


ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Regulamentului privind organizarea si desfăsurarea concursului de promovare în functii de conducere a grefierilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 182/2007

 

Având în vedere dispozitiile art. 45-47 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) si (7) din Constitutia României, republicată, si ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăste:

Art. I. - Regulamentul privind organizarea si desfăsurarea concursului de promovare în functii de conducere a grefierilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 182/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 16 aprilie 2007, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 se modifică si va avea următorul cuprins:

Art. 2. - Concursul de promovare în functiile prevăzute la art. 1 se organizează la nivelul înaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie, Directiei Nationale Anticoruptie, curtilor de apel si al parchetelor de pe lângă curtile de apel."

2. Articolul 4 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - Data concursului pentru promovarea în functii de conducere a grefierilor, tematica si bibliografia se anuntă cu cel putin 30 de zile înainte de data desfăsurării primei probe, prin afisare la sediul instantelor sau parchetelor care organizează concursul si publicarea pe pagina de internet a acestora."

3. Articolul 5 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - Tematica si bibliografia pentru concurs se stabilesc de colegiul de conducere al instantei sau parchetului care organizează concursul. Tematica va cuprinde subiecte din legislatia care reglementează statutul personalului auxiliar de specialitate, notiuni generale de procedură penală si/sau de procedură civilă, precum si, după caz, Regulamentul de ordine interioară al instantelor judecătoresti, Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, Regulamentul de ordine interioară al Directiei Nationale Anticoruptie."

4. Articolul 7 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - Poate participa la concursul pentru promovarea în functii de conducere a grefierilor si grefierilor informaticieni persoana care îndeplineste următoarele conditii:

a) are o vechime de cel putin 3 ani în functia de grefier, respectiv de grefier informatician; în cazul grefierilor cu studii superioare juridice este necesară o vechime de minimum 6 luni în functia de grefier;

b) are o activitate profesională deosebită, evaluată cu calificativul «foarte bine» în ultimii 3 ani, respectiv 6 luni."

5. La articolul 9, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 9. - (1) Cererile de înscriere la concurs se depun la instantele sau, după caz, la parchetele care organizează concursul, cu cel putin 15 zile înainte de data concursului, însotite de raportul prevăzut la art. 8, curriculum vitae, precum si de orice alte acte pe care candidatul le consideră ca fiind relevante."

6. Articolul 10 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) Colegiul de conducere al instantei sau parchetului care organizează concursul numeste comisia de organizare, comisia de examinare si comisia de contestatii. Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimtământului scris, exprimat anterior.

(2) Comisia de organizare este alcătuită din presedinte si un număr necesar de membri.

(3) Comisia de examinare si comisia de contestatii sunt alcătuite din câte un presedinte si 2 membri, judecători sau, după caz, procurori. În aceste comisii pot fi numiti si formatori ai Scolii Nationale de Grefieri. O persoană poate face parte dintr-o singură comisie.

(4) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au sotul sau sotia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidatilor. Dacă incompatibilitatea se iveste ulterior desemnării membrilor comisiilor, persoana în cauză are obligatia să comunice de îndată această situatie presedintelui comisiei, în vederea înlocuirii sale.

(5) În comisiile prevăzute la alin. (1) vor fi numiti si membri supleanti care vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de colegiul de conducere, prin hotărârea de numire a comisiilor, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îsi pot exercita atributiile. Înlocuirea se constată de presedintele comisiei din care face parte membrul înlocuit."

7. După articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 101, cu următorul cuprins:

„Art. 101. - (1) În cazul concursului pentru numirea în functie a grefierului informatician-sef, organizat de curtile de apel si parchetele de pe lângă acestea, unul dintre membrii comisiei de examinare si unul dintre membrii comisiei de contestatii vor fi specialisti în informatică din cadrul Directiei de exploatare a tehnologiei informatiei din Ministerul Justitiei si Libertătilor Cetătenesti, respectiv al Compartimentului informatic din Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie, desemnati prin ordin al ministrului justitiei si libertătilor cetătenesti sau, după caz, al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie.


(2) Pentru numirea în functia de grefier informatician-sef în cadrul înaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie si al Directiei Nationale Anticoruptie, unul dintre membrii comisiei de examinare si unul dintre membrii comisiei de contestatii vor fi specialisti în domeniul informatic, propusi de presedintele instantei sau conducătorul parchetului."

8. Articolul 11 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Comisia de organizare are, în principal, următoarele atributii:

1. centralizează cererile de înscriere la concurs, verifică îndeplinirea de către candidati a conditiilor legale de participare la concurs, întocmeste si afisează lista candidatilor care îndeplinesc si a celor care nu îndeplinesc conditiile legale de participare la concurs;

2. controlează si coordonează actiunile privind organizarea si desfăsurarea concursului;

3. primeste de la comisia de examinare subiectele de concurs si baremele de evaluare si notare, în plicuri distincte, închise si sigilate, lucrările scrise, borderourile individuale de notare, borderoul centralizator si procesele-verbale cuprinzând notele acordate de această comisie atât la proba scrisă, cât si la sustinerea proiectului;

4. asigură afisarea la sediile instantelor sau parchetelor organizatoare, precum si publicarea pe paginile de internet ale acestora a documentelor de publicitate a concursului prevăzute de regulament;

5. calculează mediile generale si întocmeste listele finale;

6. informează de îndată conducerea instantei sau parchetului care organizează concursul cu privire la orice situatie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum si cu privire la orice situatie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea ori desecretizarea unui subiect.

(2) Comisia de organizare îndeplineste orice alte atributii necesare bunei desfăsurări a concursului."

9. După articolul 11 se introduc două noi articole, articolele 111 si 112, cu următorul cuprins:

„Art. 111. - Comisia de examinare are, în principal, următoarele atributii:

1. elaborarea a 3 variante de subiecte de concurs si a baremelor de evaluare si notare;

2. predarea către comisia de organizare, cu cel putin 12 ore înainte de desfăsurarea probei scrise, a subiectelor si baremelor de evaluare si notare, în plicuri distincte, închise si sigilate;

3. corectarea si notarea lucrărilor scrise, potrivit baremului definitiv de evaluare si notare;

4. evaluarea si notarea, conform criteriilor prevăzute de regulament, a probei constând în sustinerea proiectului referitor la exercitarea atributiilor manageriale specifice functiei pentru care candidează.

Art. 112. - Comisia de contestatii are, în principal, următoarele atributii:

1. examinează contestatiile la barem si adoptă baremul definitiv de evaluare si notare;

2. reevaluează lucrările ale căror note initiale au fost contestate si stabileste notele finale, conform baremelor definitive de evaluare si notare."

10. La articolul 12, alineatul (4) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(4) Prin tragere la sorti, un reprezentant al candidatilor alege varianta de subiecte dintre cele 3 variante stabilite de comisia de examinare."

11. La articolul 12, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

„(41) După extragerea variantei de subiecte presedintele comisiei de organizare a concursului si persoana care a efectuat extragerea semnează pe subiectul extras, care urmează a fi multiplicat de persoanele desemnate de comisia de organizare."

12. Articolul 13 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) Baremul de evaluare si notare se afisează la sediul instantei sau parchetului cu 15 minute înainte de încheierea probei scrise.

(2) În termen de 24 de ore de la afisare, candidatii pot face contestatii la barem, care se solutionează în termen de 48 de ore. Solutia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului de 48 de ore prevăzut pentru solutionarea contestatiilor. Baremul de evaluare si notare definitiv, stabilit în urma solutionării contestatiilor, se afisează de îndată la sediul instantei sau parchetului."

13. La articolul 14, alineatele (2) si (3) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(2) Pe timpul corectării, coltul lucrării nu se desigilează. Notele acordate se înscriu în borderou sub semnătura celor care le-au acordat si apoi pe lucrare. Nota dată de fiecare corector este suma punctajului acordat pentru fiecare subiect, iar nota finală a probei scrise reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare dintre cei 2 corectori.

(3) Lucrările corectate se predau comisiei de organizare în vederea alcătuirii listei de clasificare a candidatilor la proba scrisă."

14. La articolul 15, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) Contestatiile se depun la sediul instantei sau parchetului care a organizat concursul si se solutionează de o comisie de contestatii desemnată de colegiul de conducere al instantei sau parchetului care a organizat concursul. Nota obtinută la contestatie nu poate fi mai mică decât nota contestată."

15. Articolul 19 se abrogă.

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Virgil Viorel Andreies

 

Bucuresti, 2 aprilie 2009.

Nr. 633.

 


CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Regulamentului privind organizarea si desfăsurarea concursului de ocupare a posturilor vacante de grefier la instantele judecătoresti si la parchetele de pe lângă acestea, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 126/2007

 

Având în vedere dispozitiile art. 36 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) si (7) din Constitutia României, republicată, si ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăste:

Art. I. - Regulamentul privind organizarea si desfăsurarea concursului de ocupare a posturilor vacante de grefier la instantele judecătoresti si la parchetele de pe lângă acestea, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 126/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 9, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Dosarul de concurs va cuprinde următoarele documente:

a) cerere tipizată;

b) actul de identitate (copie);

c) diploma de bacalaureat sau, după caz, de studii superioare (copie);

d) certificatul de cazier judiciar;

e) certificatul de cazier fiscal;

f) caracterizarea de la ultimul loc de muncă sau, după caz, caracterizarea de la unitatea de învătământ absolvită;

g) datele rezultate din evidenta operativă a organelor judiciare;

h) curriculum vitae;

i) adeverintă medicală din care să rezulte că este apt pentru exercitarea functiei;

j) chitanta de achitare a taxei de înscriere la concurs."

2. La articolul 11, alineatele (1) si (2) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Comisia de organizare a concursului, comisia de examinare, precum si comisia de solutionare a contestatiilor se numesc prin hotărâre a colegiului de conducere al înaltei Curti de Casatie si Justitie, al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie, al Directiei Nationale Anticoruptie ori al curtii de apel sau al parchetului de pe lângă curtea de apel care organizează concursul, la propunerea compartimentului de specialitate. Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimtământului scris, exprimat anterior.

(2) Pentru sustinerea probei practice de verificare a cunostintelor de operare pe calculator sau de dactilografiere, colegiile de conducere prevăzute la alin. (1) numesc o comisie constituită din un judecător sau, după caz, un procuror, un informatician din cadrul compartimentului pentru tehnologia informatiei si comunicatiei si primul grefier sau grefierul-sef, după caz."

3. Articolul 13 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) Comisia de examinare este compusă din presedinte si câte 2 membri pentru fiecare materie de concurs.

(2) Membrii comisiilor de examinare nu pot face parte din comisiile de solutionare a contestatiilor.

(3) Comisia de examinare este formată din judecători, procurori, cadre didactice universitare, grefieri cu studii

superioare juridice sau alti specialisti. În comisia de examinare pot fi numiti si formatori ai Scolii Nationale de Grefieri.

(4) Comisia de examinare exercită, în principal, următoarele atributii:

a) elaborează subiectele si baremele de corectare pentru fiecare probă de concurs;

b) asigură redactarea subiectelor de concurs în concordantă cu tematica si bibliografia aprobate, în raport cu nivelul studiilor, precum si cu durata probei scrise;

c) predă comisiei de organizare a concursului, cu cel putin două ore înainte de desfăsurarea probei scrise, subiectele si baremele de corectare, în plicuri sigilate;

d) corectează lucrările pe baza baremelor de corectare definitive;

e) completează si semnează borderourile de notare;

f) înscrie, sub semnătura presedintelui comisiei, notele pe lucrările de concurs;

g) predă comisiei de organizare, pe bază de proces-verbal, lucrările de concurs notate, în vederea întocmirii tabelului nominal cu rezultatele concursului, în ordinea descrescătoare a mediilor."

4. Articolul 14 se abrogă.

5. La articolul 15, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Comisia de solutionare a contestatiilor este formată din judecători, procurori, cadre didactice universitare, grefieri cu studii superioare juridice sau alti specialisti, în raport cu nivelul studiilor pentru care se organizează concurs. În comisia de solutionare a contestatiilor pot fi numiti si formatori ai Scolii Nationale de Grefieri."

6. Articolul 19 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 19. - Presedintele comisiei de organizare a concursului va preda lucrările pe bază de proces-verbal presedintelui comisiei de examinare."

7. La articolul 20, alineatele (2), (4) si (6) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(2) Fiecare lucrare scrisă se verifică independent de 2 membri ai comisiei de examinare si se notează separat cu note de la 1 la 10, conform baremului de corectare. Nota 1 se acordă în situatia în care punctajul obtinut este mai mic sau egal cu această notă. La notarea lucrărilor se apreciază atât continutul acestora, cât si respectarea regulilor gramaticale si modul de exprimare al candidatilor.

(4) Presedintele comisiei de examinare verifică borderourile si semnalează diferentele mai mari de un punct dintre notele acordate de cei 2 corectori. În acest caz solicită recorectarea lucrării.


(6) Pe timpul verificării, lucrările nu vor fi dezlipite, păstrându-se secret numele candidatului. În prezenta tuturor membrilor comisiei de examinare se înscrie pe fiecare lucrare nota finală, trecută în borderou de către presedintele comisiei de examinare, sub semnătura acestuia."

8. La articolul 22, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Verificarea bunei reputatii se realizează de către persoanele desemnate de presedintele instantei sau de conducătorul parchetului care a organizat concursul, avându-se în vedere curriculum vitae, caracterizarea de la ultimul loc de muncă sau, după caz, caracterizarea de la unitatea de învătământ absolvită, datele rezultate din evidenta operativă a organelor judiciare, cazierul fiscal, precum si orice alte documente, dacă necesitatea depunerii acestora rezultă din documentele existente la dosar."

9. La articolul 24, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Rezultatele concursului organizat în conditiile prezentului regulament pot fi valorificate pentru ocuparea posturilor ce se vacantează în termen de un an de la data afisării si publicării acestora, potrivit art. 22 alin. (5)."

10. La articolul 24, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Pentru ocuparea posturilor vacante de tehnician criminalist, dispozitiile prezentului regulament se aplică în mod corespunzător."

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Virgil Viorel Andreies

 

Bucuresti, 2 aprilie 2009.

Nr. 634.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.