MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 289/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 177 (XXI) - Nr. 289           LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Luni, 4 mai 2009

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

            114. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 132/2008 pentru ratificarea Memorandumului de întelegere dintre Ministerul Apărării al Republicii Bulgaria, Ministerul Apărării al Republicii Cehe, Ministerul Apărării al Republicii Estonia, Ministerul Apărării al Republicii Finlanda, Guvernul Republicii Ungare, Ministerul Apărării al Republicii Italiene, Ministerul Apărării al Republicii Letonia, Ministerul Apărării al Republicii Lituania, ministrul apărării al Regatului Tărilor de Jos, Ministerul Apărării al Regatului Norvegiei, ministrul apărării nationale al Republicii Polone, Guvernul României, Ministerul Apărării al Republicii SIovenia, Guvernul Regatului Suediei si Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii privind Capabilitatea de transport strategic aerian (SAC), deschis spre semnare la Luxemburg la 14 februarie 2008, si a Scrisorii de confirmare între participantii la SAC MoU cu privire la suspendarea si reducerea unor costuri ale Programului privind Capabilitatea de transport strategic aerian si alocarea orelor de zbor neprevăzute în program

 

            692. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 132/2008 pentru ratificarea Memorandumului de întelegere dintre Ministerul Apărării al Republicii Bulgaria, Ministerul Apărării al Republicii Cehe, Ministerul Apărării al Republicii Estonia, Ministerul Apărării al Republicii Finlanda, Guvernul Republicii Ungare, Ministerul Apărării al Republicii Italiene, Ministerul Apărării al Republicii Letonia, Ministerul Apărării al Republicii Lituania, ministrul apărării al Regatului Tărilor de Jos, Ministerul Apărării al Regatului Norvegiei, ministrul apărării nationale al Republicii Polone, Guvernul României, Ministerul Apărării al Republicii SIovenia, Guvernul Regatului Suediei si Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii privind Capabilitatea de transport strategic aerian (SAC), deschis spre semnare la Luxemburg la 14 februarie 2008, si a Scrisorii de confirmare între participantii la SAC MoU cu privire la suspendarea si reducerea unor costuri ale Programului privind Capabilitatea de transport strategic aerian si alocarea orelor de zbor neprevăzute în program

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 480 din 2 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Decizia nr. 481 din 2 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 54 alin. (1) si art. 79 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Decizia nr. 482 din 2 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 500 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 483 din 2 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 din Codul de procedură civilă si art. 1073 din Codul civil

 

Decizia nr. 484 din 2 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. 1 si 4, art. 70 alin. 2, art. 172 alin. 1, art. 224 alin. 1 si 3 si art. 916 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 485 din 2 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare

 

Decizia nr. 488 din 2 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 486 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 489 din 2 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 631 din Codul penal

 

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            437. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii pentru publicarea acceptării amendamentelor la Codul international pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC), adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.219(82) a Comitetului Securitătii Maritime din 8 decembrie 2006 si, respectiv, prin Rezolutia MEPC.166(56) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin din 13 iulie 2007


 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 132/2008 pentru ratificarea Memorandumului de întelegere dintre Ministerul Apărării al Republicii Bulgaria, Ministerul Apărării al Republicii Cehe, Ministerul Apărării al Republicii Estonia, Ministerul Apărării al Republicii Finlanda, Guvernul Republicii Ungare, Ministerul Apărării al Republicii Italiene, Ministerul Apărării al Republicii Letonia, Ministerul Apărării al Republicii Lituania, ministrul apărării al Regatului Tărilor de Jos, Ministerul Apărării al Regatului Norvegiei, ministrul apărării nationale al Republicii Polone, Guvernul României, Ministerul Apărării al Republicii SIovenia, Guvernul Regatului Suediei si Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii privind Capabilitatea de transport strategic aerian (SAC), deschis spre semnare la Luxemburg la 14 februarie 2008, si a Scrisorii de confirmare între participantii la SAC MoU cu privire la suspendarea si reducerea unor costuri ale Programului privind Capabilitatea de transport strategic aerian si alocarea orelor de zbor neprevăzute în program

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 132 din 14 octombrie 2008 pentru ratificarea Memorandumului de întelegere dintre Ministerul Apărării al Republicii Bulgaria, Ministerul Apărării al Republicii Cehe, Ministerul Apărării al Republicii Estonia, Ministerul Apărării al Republicii Finlanda, Guvernul Republicii Ungare, Ministerul Apărării al Republicii Italiene, Ministerul Apărării al Republicii Letonia, Ministerul Apărării al Republicii Lituania, ministrul apărării al Regatului Tărilor de Jos, Ministerul Apărării al Regatului Norvegiei, ministrul apărării nationale al Republicii Polone, Guvernul României, Ministerul Apărării al Republicii SIovenia, Guvernul Regatului Suediei si Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii privind Capabilitatea de transport strategic aerian (SAC), deschis spre semnare la Luxemburg la 14 februarie 2008, si a Scrisorii de confirmare între participantii la SAC MoU cu privire la suspendarea si reducerea unor costuri ale Programului privind Capabilitatea de transport strategic aerian si alocarea orelor de zbor neprevăzute în program, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 10 noiembrie 2008.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 24 aprilie 2009.

Nr. 114.

 


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 132/2008 pentru ratificarea Memorandumului de întelegere dintre Ministerul Apărării al Republicii Bulgaria, Ministerul Apărării al Republicii Cehe, Ministerul Apărării al Republicii Estonia, Ministerul Apărării al Republicii Finlanda, Guvernul Republicii Ungare, Ministerul Apărării al Republicii Italiene, Ministerul Apărării al Republicii Letonia, Ministerul Apărării al Republicii Lituania, ministrul apărării al Regatului Tărilor de Jos, Ministerul Apărării al Regatului Norvegiei, ministrul apărării nationale al Republicii Polone, Guvernul României, Ministerul Apărării al Republicii SIovenia, Guvernul Regatului Suediei si Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii privind Capabilitatea de transport strategic aerian (SAC), deschis spre semnare la Luxemburg la 14 februarie 2008, si a Scrisorii de confirmare între participantii la SAC MoU cu privire la suspendarea si reducerea unor costuri ale Programului privind Capabilitatea de transport strategic aerian si alocarea orelor de zbor neprevăzute în program

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 132/2008 pentru ratificarea Memorandumului de întelegere dintre Ministerul Apărării al Republicii Bulgaria, Ministerul Apărării al Republicii Cehe, Ministerul Apărării al Republicii Estonia, Ministerul Apărării al Republicii Finlanda, Guvernul Republicii Ungare, Ministerul Apărării al Republicii Italiene, Ministerul Apărării al Republicii Letonia, Ministerul Apărării al Republicii Lituania, ministrul apărării al Regatului Tărilor de Jos, Ministerul Apărării al Regatului Norvegiei, ministrul apărării nationale al Republicii Polone, Guvernul României, Ministerul Apărării al Republicii SIovenia, Guvernul Regatului Suediei si Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii privind Capabilitatea de transport strategic aerian (SAC), deschis spre semnare la Luxemburg la 14 februarie 2008, si a Scrisorii de confirmare între participantii la SAC MoU cu privire la suspendarea si reducerea unor costuri ale Programului privind Capabilitatea de transport strategic aerian si alocarea orelor de zbor neprevăzute în program si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 24 aprilie 2009.

Nr. 692.

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 480

din 2 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-sef delegat

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de lancu C. Toader în Dosarul nr. 174/301/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se prezintă personal autorul exceptiei si se constată lipsa celorlalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Autorul exceptiei pune concluzii de respingere a acesteia, reluând motivele invocate în fata instantei de drept comun.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 17 noiembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 174/301/2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de lancu C. Toader în dosarul de mai sus, având ca obiect anularea unui proces-verbal de contraventie.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (3), ale art. 11, 15, 20, 21 si 25, precum si ale art. 6 paragraful 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece prin instituirea sanctiunii contraventionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile este limitat dreptul la liberă circulatie. De asemenea, autorul exceptiei face trimitere la dispozitiile art. 1 din Conventia Europeană din 3 iunie 1976 cu privire la efectele internationale ale interzicerii exercitării dreptului de a conduce un vehicul cu motor si art. 6 lit. c) din anexa nr. 11 din aceeasi conventie referitoare la Fondul Comun al Infractiunilor Rutiere, act ratificat de România prin Legea nr. 126/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 14 iulie 1997. Cu privire la celelalte dispozitii constitutionale si conventionale invocate, autorul exceptiei nu a arătat în mod concret în ce constă contrari etatea prevederilor legale criticate cu acestea.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată în raport cu dispozitiile art. 15, art. 1 alin. (3), art. 11, 20 si 25 din Constitutia României, respectiv inadmisibilă în raport de prevederile art. 21 din Legea fundamentală si art. 6 paragraful 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, care au următorul continut:

- Art. 101 alin. (3) lit. a): „(3) Constituie contraventie si se sanctionează cu amenda prevăzută în clasa a lll-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârsirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:

a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăsirea sau trecerea la culoarea rosie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulatie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că în ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate adusă prevederilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, prin raportare la dispozitiile constitutionale ale art. 25 care consacră dreptul la liberă circulatie, acestea din urmă nu au legătură cu dispozitiile de lege contestate. Astfel, dreptul la liberă circulatie vizează libertatea de miscare a cetăteanului, textul constitutional reglementând ambele aspecte care formează acest drept fundamental, si anume: libera circulatie pe teritoriul României si libera circulatie în afara teritoriului tării. Dreptul la liberă circulatie, astfel cum este reglementat de Constitutia României, prin receptarea sa din Pactul international privitor la drepturile civile si politice, nu include si dreptul de a conduce autovehicule, respectiv de a detine un permis de conducere auto în acest scop, prevederile constitutionale nefăcând referire si la mijloacele de transport prin care se realizează libera circulatie.

Ca urmare, fiecare cetătean poate folosi mijloacele de transport pe care le consideră potrivite (rutiere, feroviare, aeriene, fluviale, navale, mijloace de transport în comun sau personale), cu respectarea, însă, a regulilor impuse prin actele normative care reglementează utilizarea acestora. Stabilirea unor astfel de reguli referitoare la circulatia pe drumurile publice, inclusiv în ceea ce priveste retinerea permisului de conducere, respectiv suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, are ca scop, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, „asigurarea desfăsurării fluente si în sigurantă a circulatiei pe drumurile publice, precum si ocrotirea vietii, integritătii corporale si a sănătătii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protectia drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor respective [...]" si nu este de natură să încalce, pentru motivele arătate, dreptul fundamental reglementat de art. 25 din Constitutie. De altfel, si „libera circulatie", prevăzută de textul constitutional invocat în motivarea exceptiei, se desfăsoară potrivit unor reguli stabilite prin lege, reguli care au ca finalitate ocrotirea unor valori economice si sociale, a drepturilor si libertătilor cetătenilor, precum si a unei normale desfăsurări a relatiilor interstatale.

Cât priveste referirea la dispozitiile Legii nr. 126/1997 pentru ratificarea Conventiei europene cu privire la efectele internationale ale interzicerii exercitării dreptului de a conduce un vehicul cu motor, adoptată la Bruxelles la 3 iunie 1976, Curtea constată că aspectele semnalate îmbracă elementele specifice aplicării si interpretării legii, cu aplicabilitate directă a dispozitiilor constitutionale ale art. 20 alin. (2) potrivit cărora, „Dacă există neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementările internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile". Asa fiind, exceptia este din această perspectivă inadmisibilă.

În sfârsit, referitor la celelalte prevederi constitutionale si conventionale invocate, Curtea constată că autorul exceptiei s-a limitat doar la o simplă trimitere la acestea, fără a arăta în mod concret în ce constă viciul de constitutionalitate pretins existent. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate", si, pe cale de consecintă, si din această perspectivă exceptia este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de lancu O Toaderîn Dosarul nr. 174/301/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef delegat,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 481

din 2 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 54 alin. (1) si art. 79 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-sef delegat

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 54 alin. (1) si art. 79 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Sorin Nicolae Toma în Dosarul nr. 1.966/299/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, deoarece aspectele criticate vizează aspecte ce excedează competentei Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 30 octombrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 1.966/299/2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 54 alin. (1) si art. 79 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Sorin Nicolae Toma în dosarul de mai sus având ca obiect anularea unui proces-verbal de contraventie.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 15 alin. (1), deoarece, desi în art. 54 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 se face vorbire de manevra de iesire dintr-un rând de vehicule stationate sau de intrare într-un asemenea rând, art. 108 alin. (1) lit. b) pct. 3 aplicat de agentul constatator nu prevede vreo sanctiune pentru o astfel de manevră.

De asemenea, art. 79 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 contravine aceluiasi text constitutional, întrucât nu prevede ce se întâmplă în situatia în care un conducător auto nu se prezintă la unitatea de politie, deoarece nu o poate face în absenta celuilalt, care este în imposibilitate de a se prezenta ori refuză să se prezinte.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, deoarece în ceea ce priveste art. 54 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, autorul exceptiei este nemultumit de modul de aplicare si de interpretare a legii, iar în ceea ce priveste art. 79 alin. (1) este de observat că textul a fost modificat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 69/2007, nepreluând solutia legislativă anterioară referitoare la obligatia conducătorilor auto implicati într-un accident de a se prezenta imediat la unitatea de politie.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 54 alin. (1) si art. 79 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, care au următorul continut:

- Art. 54 alin. (1): „Conducătorul de vehicul care execută o manevră de schimbare a directiei de mers, de iesire dintr-un rând de vehicule stationate sau de intrare într-un asemenea rând, de trecere pe o altă bandă de circulatie sau de virare spre dreapta ori spre stânga sau care urmează să efectueze o întoarcere ori să meargă cu spatele este obligat să semnalizeze din timp si să se asigure că o poate face fără să perturbe circulatia sau să pună în pericol siguranta celorlalti participanti la trafic";

-Art. 79 alin. (1): „Conducătorii de vehicule implicati într-un accident de circulatie în urma căruia au rezultat numai avarierea vehiculelor si/sau alte pagube materiale sunt obligati:

a) să scoată imediat vehiculele în afara părtii carosabile ori, dacă starea vehiculelor nu permite acest lucru, să le deplaseze cât mai aproape de bordură sau acostament, semnalizându-le prezenta;

b) să se prezinte la unitatea de politie competentă pe raza căreia s-a produs accidentul în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 54 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, autorul exceptiei nu formulează o veritabilă critică de neconstitutionalitate, ci este nemultumit de modul de aplicare si de interpretare a textului de către agentul constatator. Or, din această perspectivă exceptia formulată este inadmisibilă, întrucât sanctionarea justă sau injustă pentru efectuarea manevrei de iesire dintr-un rând de vehicule stationate sau de intrarea într-un asemenea rând este de competenta strictă a instantelor judecătoresti de drept comun, singurele care, în conformitate cu dispozitiile art. 126 alin. (1) din Constitutie, sunt chemate să realizeze justitia.

Referitor la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, Curtea constată că si aceasta este inadmisibilă, întrucât autorul exceptiei desprinde concluzia neconformitătii textului cu Legea fundamentală din faptul că nu prevede ce se întâmplă într-un anume caz ce se poate ivi în realitatea socială. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta se pronuntă „fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".


Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 54 alin. (1) si art. 79 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Sorin Nicolae Toma în Dosarul nr. 1.966/299/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef delegat,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 482

din 2 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 500 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-sef delegat

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 500 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Stefan Radu Bolocan în Dosarul nr. 9.064/303/2008 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucuresti.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul exceptiei, domnul avocat Robert Toma Saguna din cadrul Baroului Bucuresti, cu delegatie la dosar. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Apărătorul ales al autorului exceptiei pune concluzii de admitere a acesteia, reluând motivele invocate la instanta de drept comun.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 10 decembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 9.064/303/2008, Judecătoria Sectorului 6 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 500 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Stefan Radu Bolocan în dosarul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei cereri de reabilitare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si art. 24 alin. (1), deoarece, desi sunt îndeplinite conditiile reabilitării judecătoresti, instanta suspendă examinarea cererii pentru că a fost pusă în miscare actiunea penală pentru o altă faptă penală. Or, inculpatul beneficiază de prezumtia de nevinovătie pentru această nouă infractiune si simplul fapt că, spre deosebire de alti condamnati, a introdus cererea de reabilitare mult după împlinirea termenului prevăzut de art. 135 alin. 1 lit. a) din Codul penal nu justifică măsura suspendării reglementată de textul criticat. Din această perspectivă este discriminat în raport cu condamnatii mai diligenti, care între timp au fost reabilitati.

Judecătoria Sectorului 6 Bucuresti opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate se aplică în mod egal tuturor celor aflati în situatia prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Prin suspendarea cererii de reabilitare titularul nu este considerat vinovat, instanta de judecată urmând a stabili prin hotărâre definitivă cu privire la acest aspect.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile reprezentantului autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 500 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Suspendarea examinării cererii, care au următorul continut: „Dacă înainte de solutionarea cererii de reabilitare a fost pusă în miscare actiunea penală pentru o altă infractiune săvârsită de condamnat, examinarea cererii se suspendă până la solutionarea definitivă a cauzei privitoare la noua învinuire."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost examinate din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 601 din 19 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 2 august 2007, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 500 din Codul de procedură penală.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus amintite îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 500 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Stefan Radu Bolocan în Dosarul nr. 9.064/303/2008 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef delegat,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 483

din 2 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 din Codul de procedură civilă si art. 1073 din Codul civil

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 din Codul de procedură civilă si art. 1073 din Codul civil, exceptie ridicată de Ecaterina Neamtu în Dosarul nr. 1.666/200/2008 ai Judecătoriei Buzău - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 27 noiembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 1.666/200/2008, Judecătoria Buzău - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 din Codul de procedură civilă si art. 1073 din Codul civil.

Exceptia a fost ridicată de Ecaterina Neamtu într-o cauză civilă având ca obiect o actiune în constatare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul exceptiei sustine că dispozitiile art. 111 din Codul de procedură civilă si art. 1073 din Codul civil încalcă prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5), art. 4 alin. (2), art. 15 alin. (2), art. 16, art. 21, art. 24, art. 44, art. 53, art. 124 si art. 136. În acest sens, arată că aceste dispozitii de lege creează premisele unei exercitări abuzive a dreptului de a actiona în justitie, lăsând loc la interpretări arbitrare si aplicarea lor gresită.

Instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.


Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 111 din Codul de procedură civilă si art. 1073 din Codul civil, cu următorul continut:

- Art. 111 din Codul de procedură civilă: „Partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.";

- Art. 1073 din Codul civil: „Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligatiei, si în caz contrar are dreptul la dezdăunare."

Acest text de lege este raportat la prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5), art. 4 alin. (2), art. 15 alin. (2), art. 16, art. 21, art. 24, art. 44, art. 53, art. 124 si art. 136.

Cu privire la aspectele invocate de autorul exceptiei, cum ar fi acela că textele de lege criticate creează premisele unei exercitări abuzive a dreptului de a actiona în justitie, lăsând loc la interpretări arbitrare si aplicarea lor gresită, Curtea constată că acestea nu pot fi primite, deoarece nu reprezintă veritabile critici de neconstitutionalitate.

Autorul exceptiei consideră că neconstitutionalitatea lor este determinată de modul în care instanta de judecată le-ar putea interpreta si aplica.

Asemenea aspecte nu intră în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 47/1992, asigură controlul de constitutionalitate prin raportare la prevederile Constitutiei, interpretarea si aplicarea reglementărilor legale revenind instantelor judecătoresti. În aceste conditii, exceptia de neconstitutionalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 din Codul de procedură civilă si art. 1073 din Codul civil, exceptie ridicată de Ecaterina Neamtu în Dosarul nr. 1.666/200/2008 al Judecătoriei Buzău - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 484

din 2 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. 1 si 4, art. 70 alin. 2, art. 172 alin. 1, art. 224 alin. 1 si 3 si art. 916 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-sef delegat

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. 1 si 4, art. 70 alin. 2, art. 172 alin. 1, art. 224 alin. 1 si 3 si art. 916 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marcel Bărbut, Doina Cornelia Stefani si Andrei Gheorghe în Dosarul nr. 3.080/108/2007 al Tribunalului Arad - Sectia penală.

La apelul nominal răspunde, pentru autorii exceptiei Marcel Bărbut si Doina Cornelia Stefani, domnul avocat Răzvan Doseanu din cadrul Baroului Bihor, cu delegatie la dosar, si se constată lipsa celorlalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul autorilor Marcel Bărbut si Doina Cornelia Stefani pune concluzii de admitere a acesteia asa cum a fost formulată în fata instantei de drept comun.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere si la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 24 noiembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.080/108/2007, Tribunalul Arad - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1 si 4, art. 70 alin. 2, art. 172 alin. 1, art. 224 alin. 1 si 3 si art. 916 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marcel Bărbut, Doina Cornelia Stefani si Andrei Gheorghe în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile art. 916 din Codul de procedură penală încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 26 referitoare ia Viata intimă, familială si privat, ale art. 53 referitoare la Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, ale art. 20 referitoare la Tratatele internationale privind drepturile omului si ale art. 8 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la Dreptul la respectarea vietii private si de familie, deoarece înregistrările efectuate de părti, spre deosebire de cele efectuate de organele de stat, nu prezintă suficiente garantii contra unor aplicări arbitrare. Aceeasi concluzie s-ar desprinde si din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia înregistrarea si folosirea ca mijloc de probă a unor convorbiri fără autorizarea unui reprezentant al autoritătilor judiciare constituie o violare a art. 8 din Conventie.

De asemenea, art. 6 alin. 1 si 4, art. 70 alin. 2, art. 172 alin. 1 si art. 224 alin. 1 si 3 din Codul de procedură penală contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 24 alin. (1) si (2) si art. 53, precum si ale art. 6 paragraful 1 si paragraful 3 lit. c) si d) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece în faza actelor premergătoare apărătorul făptuitorului nu are dreptul să asiste la niciunul din actele care se efectuează până la începerea urmăririi penale, fiind lipsit de o minimă garantie a dreptului la apărare.

Tribunalul Arad - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente prin avocat, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 6 alin. 1 si 4 cu denumirea marginală Garantarea dreptului la apărare, art. 70 alin. 2 cu denumirea marginală întrebări si lămuriri prealabile, art. 172 alin. 1 cu denumirea marginală Drepturile apărătorului, art. 224 alin. 1 si 3 cu denumirea marginală Acte premergătoare si art. 916 cu denumirea marginală Verificarea mijloacelor de probă, care au următorul continut:

- Art. 6 alin. 1 si 4: „Dreptul de apărare este garantat învinuitului, inculpatului si celorlalte părti în tot cursul procesului penal. [...]

Orice parte are dreptul să fie asistată de apărător în tot cursul procesului penal.";

- Art. 70 alin. 2: „Învinuitului sau inculpatului i se aduc apoi la cunostintă fapta care formează obiectul cauzei, încadrarea juridică a acesteia, dreptul de a avea un apărător, precum si dreptul de nu face nicio declaratie, atrăgându-i-se totodată atentia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa. Dacă învinuitul sau inculpatul dă o declaratie, i se pune în vedere să declare tot ce stie cu privire la fapta si la învinuirea ce i se aduce în legătură cu aceasta.";

- Art. 172 alin. 1: „În cursul urmăririi penale, apărătorul învinuitului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală si poate formula cereri si depune memorii. Lipsa apărătorului nu împiedică efectuarea actului de urmărire penală, dacă există dovada că apărătorul a fost încunostintat de data si ora efectuării actului. Încunostintarea se face prin notificare telefonică, fax, internet sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.";

-Art. 224 alin. 1 si 3: „În vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare.[...]

Procesul-verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de proba.";

- Art. 916: „Mijloacele de probă prevăzute în prezenta sectiune pot fi supuse expertizei tehnice la cererea procurorului, a părtilor sau din oficiu.

Înregistrările prevăzute în prezenta sectiune, efectuate de părti sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 124 din 26 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 15 august 2001, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 224 si art. 172 alin. 1 din Codul de procedură penală, iar cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 593 din 21 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 856 din 19 octombrie 2006, a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 916 alin. 2 din Codul de procedură penală.


Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziilor mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Distinct de considerentele acestora, Curtea mai constată următoarele:

Actele premergătoare au o natură proprie, care nu poate fi identificată sau subsumată naturii precise si bine determinate a altor institutii. Asa cum rezultă din chiar denumirea lor, acestea premerg faza de urmărire penală, având un caracter de anterioritate desprins din scopul instituirii lor, si anume acela de a completa informatiile organelor de urmărire penală, de a verifica informatiile detinute si de a fundamenta convingerea organului de cercetare penală ori procurorului cu privire la oportunitatea începerii ori neînceperii urmăririi penale. Asa fiind, aceste acte prin continutul lor au un caracter sui generis, limitat însă de atingerea scopului. Abia dincolo de această granită se poate vorbi de o împingere într-un cadru extraprocesual a actelor care trebuie îndeplinite sub hegemonia garantiilor impuse de faza urmăririi penale. Cu alte cuvinte, în cadrul investigatiilor prealabile nu pot fi dispuse măsuri procesuale, deoarece acestea se pot lua numai cu privire la învinuit sau inculpat, ceea ce ar implica o urmărire penală începută.

În concluzie, este de necontestat că actele premergătoare urmăririi penale sunt acte procedurale cu natură si functionalitate specifice plasate în afara procesului penal. Asa fiind, aceasta este ratiunea pentru care legiuitorul nu este tinut de vreun imperativ constitutional ori conventional de a institui în sarcina organelor de cercetare si de urmărire penală obligatia de a garanta dreptul la apărare persoanelor audiate în scopul determinat mai sus mentionat, deoarece acestea nu au încă nicio calitate procesuală.

Faptul că aceste acte capătă relevantă juridică prin consemnarea într-un proces-verbal care constituie mijloc de probă nu este de natură a afecta drepturile invocate, cu precădere dreptul la apărare, deoarece partea interesată are la îndemână o suită de garantii procesuale pentru a contesta temeinicia acestora.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. 1 si 4, art. 70 alin. 2, art. 172 alin. 1, art. 224 alin. 1 si 3 si art. 916 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marcel Bărbut, Doina Cornelia Stefani si Andrei Gheorghe în Dosarul nr. 3.080/108/2007 al Tribunalului Arad - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef delegat,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 485

din 2 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-sef delegat

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, exceptie ridicată de Lili Daniel Dediu în Dosarul nr. 11.108/118/2008 al Tribunalului Constanta - Sectia penală.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondată si face trimitere la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 15 decembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 11.108/118/2008, Tribunalul Constanta- Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului


National de Date Genetice Judiciare, exceptie ridicată de Lili Daniel Dediu în dosarul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei cereri privind prelevarea de probe biologice, formulate de un reprezentant al Ministerului Public.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 26 referitoare la Viata intimă, familială si privată si ale art. 20 referitoare la Tratatele internationale privind drepturile omului, raportate la art. 8 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la Dreptul la respectarea vietii private si de familie, deoarece se realizează o ingerintă a autoritătii publice în viata privată, ingerintă care nu este necesară într-o societate democratică.

Tribunalul Constanta - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, actul normativ are drept scop instituirea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, pentru prevenirea si combaterea unor infractiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor si libertătilor fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viată si la integritate fizică si psihică, precum si pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infractiunilor de omor sau a actelor de terorism. Or, acest scop răspunde pe deplin exigentelor prevăzute de art. 8 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 14 aprilie 2008, care au următorul continut:

- Art. 5 alin. (3): „în cazul în care persoana de la care urmează să se recolteze probe biologice sau, în cazul minorului cu vârsta cuprinsă între 14 si 18 ani, părintii ori reprezentantul legal al acestuia nu îsi dau consimtământul, organul competent să efectueze prelevarea informează instanta de judecată, care va dispune cu privire la prelevarea sau, după caz, neprelevarea probelor biologice fără acordul respectivelor persoane."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că drepturile consacrate de art. 8 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale nu sunt drepturi absolute, ele putând fi supuse anumitor limitări ori restrictii din partea autoritătilor. Între componentele dreptului proteguit de art. 8 din Conventie se regăseste respectarea dreptului la viată privată, care însă poate fi supus anumitor ingerinte cu conditia ca acestea să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim, să apară ca necesare într-o societate democratică, să privească un drept apărat de Conventie si să fie proportionale cu scopul urmărit.

Asa fiind, este de necontestat faptul că toti participantii la înfăptuirea actului de justitie au obligatia de a se supune principiului aflării adevărului. Ca o necesitate firească ce se impune ca urmare a desfăsurării instructiei penale, genotiparea probelor biologice recoltate din câmpul infractiunii, alături de probele de referintă recoltate de la persoanele ce fac parte din cercul de suspecti, este o măsură necesară într-o societate democratică.

Potrivit textului legal criticat, judecătorul, ca reprezentant al autoritătii, în pofida absentei consimtământului celui vizat, are dreptul să dispună cu privire la necesitatea prelevării de probe biologice de la o anumită categorie de persoane, si anume aceea a suspectilor.

Or, pornind de la ratiunea reglementării care urmăreste, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, „constituirea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, denumit în continuare S.N.D.G.J., pentru prevenirea si combaterea unor categorii de infractiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor si libertătilor fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viată si la integritate fizică si psihică, precum si pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infractiunilor de omor sau a actelor de terorism", este evident că scopul se circumscrie pe deplin exigentelor impuse de art. 8 paragraful 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si de art. 53 din Constitutie, amestecul autoritătii în viata intimă si privată fiind justificat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, exceptie ridicată de Lili Daniel Dediu în Dosarul nr. 11.108/118/2008 al Tribunalului Constanta - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef delegat,

Afrodita Laura Tutunaru

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 488

din 2 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 486 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-sef delegat

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 486 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată din oficiu de Judecătoria Gura Humorului în Dosarul nr. 1.663/237/2008 si în Dosarul nr. 1.592/237/2008 ale aceleiasi instante.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 50D/2009 si nr. 51 D/2009 au continut identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozitiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 51 D/2009 la Dosarul nr. 50D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 15 decembrie 2008, pronuntate în dosarele nr. 1.663/237/2008 si nr. 1.592/237/2008, Judecătoria Gura Humorului a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 486 din Codul de procedură penală.

Exceptia a fost ridicată din oficiu, în dosarele de mai sus, de instanta de judecată.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin.(1), art. 22 alin. (1), art. 23 alin. (11), art. 49 alin. (1)si art. 53, deoarece nu îi protejează pe inculpatii minori si promovează discriminarea. Prin judecarea minorului, în situatia în care în cauză sunt si inculpati majori, în sedintă publică se aduce atingere integritătii psihice si morale a acestuia.

Asa fiind, instanta de judecată consideră că se impune declararea ca neconstitutional a art. 486 din Codul de procedură penală si modificarea acestuia în sensul ca legea să prevadă expres fie că inculpatii minori se judecă separat de inculpatii majori, prin disjungerea cauzei în ceea ce-i priveste, fie legea să prevadă expres că inculpatii minori, împreună cu cei majori din aceeasi cauză, să fie judecati în sedintă separată nepublică.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece textele legale supuse controlului nu afectează regimul special de protectie a tinerilor, ci constituie o concretizare a acestuia. De altfel, regulile procedurale mentionate sunt instituite în scopul protejării inculpatului minor si pentru buna desfăsurare a procesului penal, în acest sens, în art. 486 teza a doua din Codul de procedură penală se prevede că se aplică dispozitiile legale referitoare la procedura în cauzele cu minori, în situatia în care într-o cauză sunt mai multi inculpati, dintre care unii minori si altii majori.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 486 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Inculpati minori cu majori, care au următorul continut: „Când în aceeasi cauză sunt mai multi inculpati, dintre care unii minori si altii majori, instanta judecă în compunerea prevăzută în art. 483 si după procedura obisnuită, aplicând însă cu privire la inculpatii minori dispozitiile cuprinse în acest capitol."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, „Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege" si, ca atare, legiuitorul este suveran în adoptarea regulilor de procedură, respectând, evident, si celelalte principii si dispozitii constitutionale.

Nu poate fi primită sustinerea potrivit căreia prevederile art. 486 din Codul de procedură penală afectează regimul special de protectie a minorului consacrat de art. 49 alin. (1) din Constitutie, întrucât, dimpotrivă, dispozitiile legale criticate reprezintă o măsură de protectie a minorului aflat în situatia de a fi judecat pentru o faptă penală.

Dincolo de eventualele argumente ce ar putea tine de fondul exceptiei, Curtea constată că autorul exceptiei porneste de la o premisă eronată constând în aceea că, atunci când în aceeasi cauză sunt judecati inculpati minori alături de inculpati majori, sedinta de judecată este publică. Or, textul nu dispune asa ceva, cu atât mai mult cu cât prevede in terminis că instanta este obligată să aplice cu privire la inculpatii minori dispozitiile cuprinse în titlul IV cap. II din Codul de procedură penală, unde în art. 485 alin. 2 se dispune indubitabil că sedinta nu este publică.

De altfel, aceste aspecte nu îmbracă forma unor veritabile critici de neconstitutionalitate, deoarece vizează modul de interpretare si de aplicare a prevederilor art. 486 din Codul de procedură penală. Corijarea textului pe această cale nu intră în sfera de competentă a instantei de contencios constitutional, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu poate modifica articolul criticat în sensul avansat de autor.

Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 14b lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 486 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată din oficiu de Judecătoria Gura Humorului în Dosarul nr. 1.663/237/2008 si în Dosarul nr. 1.592/237/2008 ale aceleiasi instante.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef delegat,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 489

din 2 aprilie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 631 din Codul penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-sef delegat

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 631 din Codul penal, exceptie ridicată de Robert Tanko în Dosarul nr. 5.134/337/2008 al Judecătoriei Zalău.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

La dosar, doamna avocat Mariana Stefan din cadrul Baroului Bucuresti, în calitate de reprezentant al autorul exceptiei, cu delegatie ia dosar, a depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, deoarece trebuie să se prezinte la alte instante din Bucuresti, fiind angajată si în alte cauze.

Cu privire la cererea formulată, reprezentantul Ministerului Public lasă la aprecierea Curtii Constitutionale decizia ce urmează a fi luată.

Curtea, deliberând asupra cererii formulate, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 si al art. 156 din Codul de procedură civilă, dispune respingerea cererii de acordare a unui nou termen de judecată.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 19 decembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 5.134/337/2008, Judecătoria Zalău a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 631 din Codul penal, exceptie ridicată de Robert Tanko în dosarul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei cereri de înlocuire a pedepsei amenzii penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 22 referitoare la Dreptul la viată si la integritate fizică si psihică, ale art. 23 alin. (1) si (12) referitoare la inviolabilitatea libertătii persoanei si la aplicarea pedepselor numai în conditiile legii, ale art. 20 referitoare la Tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 53 referitoare la Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, precum si ale art. 5 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la Dreptul la libertate si sigurantă, ale art. 1 din Protocolul nr. 4 aditional la conventie referitoare la Interzicerea privării de libertate pentru datorii si ale art. 4 din Protocolul nr. 7 aditional la aceeasi conventie referitoare la Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori. Astfel, articolul criticat nu îndeplineste cerintele de claritate si previzibilitate, deoarece nu sunt stabilitate criteriile în functie de care se analizează reaua-credintă. De asemenea, încarcerarea unui persoane condamnate la pedeapsa amenzii penale pe motiv că nu execută sanctiunea nu se regăseste între cazurile limitativ enumerate în art. 5 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care justifică lipsirea de libertate a unei persoane.

Individualizarea judiciară a pedepselor nu se poate face ulterior solutionării raportului conflictual penal cu ocazia punerii în executare a hotărârilor penale. A accepta o astfel de posibilitate echivalează cu încălcarea principiului non bis in idem.


Nu în ultimul rând, interzicerea privării de libertate pentru imposibilitatea de a executa o obligatie contractuală trebuie, în opinia autorului, extinsă si în cadrul obligatiilor de plată ce rezultă dintr-un raport juridic de drept penal.

Judecătoria Zalău opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată si are ca scop doar tergiversarea solutionării cauzei.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 631 din Codul penal, cu denumirea marginală înlocuirea pedepsei amenzii, care au următorul continut: „Dacă cel condamnat se sustrage cu rea-credintă de la executarea amenzii, instanta poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infractiunea săvârsită, tinând seama de partea din amendă care a fost achitată."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate reglementează cu privire la înlocuirea pedepsei amenzii penale cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infractiunea săvârsită si tinând seama de partea din amendă care a fost achitată. Or, felurile si întinderea pedepselor principale ce pot fi aplicate în materie penală sunt, în virtutea art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie, o creatie a legiuitorului si este firesc ca acesta să determine nu numai conditiile si sfera de incidentă, ci si limitele acestora, care presupune, fntrealtele, si posibilitatea înlocuirii.

Autoritatea de lucru judecat în materie penală legitimează aspectele referitoare la existenta faptei, a persoanei care a săvârsit-o si a vinovătiei acesteia. Asa fiind, prin posibilitatea înlocuirii unei modalităti de executare nu se aduce atingere principiului non bis in idem, legiuitorul fiind liber să întreprindă măsurile necesare care, pe de o parte, să justifice o individualizare a pedepsei mai eficientă si, pe de altă parte, să combată sustragerea unei persoane vinovate de la tragerea la răspunderea penală.

În ceea ce priveste sustinerea potrivit căreia încarcerarea unei persoane condamnate la pedeapsa amenzii penale pe motiv că nu execută sanctiunea ar contraveni dreptului la libertate si sigurantă consacrat de art. 5 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care permite numai în cadrul listei exhaustive privarea de libertate licită, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, deoarece, dimpotrivă, potrivit art. 5 paragraful 1 lit. a) din actul international invocat, este permisă privarea licită care are ca bază o condamnare pronuntată de un tribunal competent. De altfel, în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (Bamber împotriva Regatului Unit al Marii Britanii din 14 decembrie 1988) s-a statuat că încarcerarea dispusă ca urmare a revocării eliberării conditionate, care se întemeiază pe condamnarea initială, este justificată o dată pentru totdeauna de această condamnare, constituind, în consecintă, o detinere legală în limitele art. 5 paragraful 1 lit. a) din Conventie.

Asa fiind, înlocuirea pedepsei amenzii penale dispusă printr-o hotărâre judecătorească satisface pe deplin exigentele conventionale invocate, existând astfel o adevărată legătură de cauzalitate între privarea de libertate si condamnare.

De asemenea, pentru ca dreptul scris să fie suficient de precis trebuie ca să permită individului, prin parcurgerea la nevoie, la o consultantă de specialitate, să prevadă, în mod rezonabil, prin raportare la circumstantele cauzei, consecintele nefavorabile ale unei actiuni determinate. Altfel spus, este imperios necesar ca urmările unui anumit comportament social al persoanei să rezulte cu certitudine din însesi dispozitiile legii nationale. Or, sustragerea cu rea-credintă de la executarea amenzii penale dispuse printr-o hotărâre judecătorească de condamnare nu comportă niciun fel de ambiguităti care să genereze neclaritate ori imprevizibilitate.

În sfârsit, în ce ceea priveste propunerea autorului exceptiei de a se extinde interzicerea privării de libertate pentru datorii si în cadrul obligatiilor de plată ce rezultă dintr-un raport juridic de drept penal, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită pentru simplul motiv că interdictia consacrată de art. 1 din Protocolul nr. 4 aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale vizează in terminis doar imposibilitatea executării unei obligatii contractuale ca o exceptie ce limitează domeniul de aplicare al dispozitiilor art. 5 paragraful 1 lit. b) teza a doua referitoare la privarea de libertate ordonată în vederea garantării executării unei obligatii impuse de lege, cum ar fi, de pildă, ordonarea unei detentii pentru omiterea plătii unei amenzi penale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 631 din Codul penal, exceptie ridicată de Robert Tanko în Dosarul nr. 5.134/337/2008 al Judecătoriei Zalău.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 aprilie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef delegat,

Afrodita Laura Tutunaru

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

pentru publicarea acceptării amendamentelor la Codul international pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC), adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.219(82) a Comitetului Securitătii Maritime din 8 decembrie 2006 si, respectiv, prin Rezolutia MEPC.166(56) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin din 13 iulie 2007

 

În temeiul prevederilor art. 12 lit. b) si d) din Ordonanta Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 4 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim si pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 2 pct. 18 si art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se publică amendamentele la Codul international pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC), adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.219(82) a Comitetului Securitătii Maritime din 8 decembrie 2006 si, respectiv, prin Rezolutia MEPC.166(56) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin din 13 iulie 2007, astfel cum a fost rectificată conform Raportului Comitetului pentru Protectia Mediului Marin privind cea de-a cincizeci si sasea sesiune a sa - MEPC 56/23/Add.1/Corr.1 din 13 februarie 2008, amendamente intrate în vigoare pentru România la data de 1 ianuarie 2009, prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autoritatea Navală Română va lua măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Marin Anton,

secretar de stat

 

Bucuresti, 7 aprilie 2009.

Nr. 437.


*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.