MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 299/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 177 (XXI) - Nr. 299           LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Joi, 7 mai 2009

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

131. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor si persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuintei

 

737. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor si persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuintei

 

132. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 161/2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea si finalizarea proiectelor PHARE

 

738. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 161/2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea si finalizarea proiectelor PHARE

 

133. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 177/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului European din România

 

739. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 177/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului European din România

 

134. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 188/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora

 

740. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 188/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

478. - Hotărâre pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.721/2008 privind organizarea si functionarea Ministerului Tineretului si Sportului

 

494. - Hotărâre privind reorganizarea Centrului de Diagnostic si Tratament al Judetului Arges

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            331. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii pentru aprobarea normei tehnice feroviare „Infrastructură feroviară - Instalatii fixe - Tractiune electrică. Prevederi de protectie împotriva socului electric prin atingere directă, pentru linii de cale ferată electrificate în sistemele 1 x 25 kV, 50 Hz si 2 x 25 kV, 50 Hz”

 

REPUBLICĂRI

 

            Legea nr. 752/2001 privind organizarea si functionarea Academiei Române

 


LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor si persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuintei

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 14 din 20 februarie 2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor si persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuintei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2008.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 29 aprilie 2009.

Nr. 131.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor si persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuintei

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor si persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuintei, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 28 aprilie 2009.

Nr. 737.

 


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 161/2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea si finalizarea proiectelor PHARE

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 161 din 12 noiembrie 2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea si finalizarea proiectelor PHARE, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 28 noiembrie 2008.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 29 aprilie 2009.

Nr. 132.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 161/2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea si finalizarea proiectelor PHARE

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 161/2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea si finalizarea proiectelor PHARE si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 28 aprilie 2009.

Nr. 738.

 


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 177/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului European din România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 177 din 19 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului European din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008, cu următoarele modificări:

1. La articolul I punctul 4, literele a), c) si f) ale alineatului (1) al articolului 3 se modifică si vor avea următorul cuprins:

,,a) realizează activităti de cercetare-dezvoltare, prin elaborarea de studii, analize si puncte de vedere privind activitătile din domeniul afacerilor europene, inclusiv în scopul fundamentării pozitiilor exprimate de România în cadrul Uniunii Europene, a măsurilor necesare pentru îndeplinirea obligatiilor sale de stat membru si a reprezentării intereselor acesteia în fata institutiilor comunitare;

c) asigură traducerea în limba română si revizia lingvistică si juridică a acquis-ului comunitar adoptat până la momentul aderării României la Uniunea Europeană si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, precum si traducerea în alte limbi oficiale ale Uniunii Europene a unor texte juridice în limba română, prin unificarea terminologică si coordonarea traducerilor efectuate la nivel national;

f) realizează alte tipuri de traduceri decât cele prevăzute la lit. c), lucrări si materiale didactice sau de informare în domeniul său de activitate.”

2. La articolul I punctul 5, alineatul (3) al articolului 4 se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) Veniturile proprii ale Institutului European din România se constituie, în vederea îndeplinirii obiectivelor si atributiilor prevăzute de prezenta ordonantă, din realizarea de studii, analize si programe, efectuate pe bază de contracte de cercetare, din taxe de participare la activitătile de formare, din vânzarea produselor editoriale, din organizarea de sesiuni, conferinte si manifestări stiintifice, de comunicare sau formare profesională, din prestarea de servicii de traducere, coordonare si unificare terminologică si alte activităti asimilate, efectuate pe bază de contracte sau în parteneriat public-privat ori cu alte institutii publice, precum si din finantări nerambursabile si se utilizează de către institut, potrivit legii.”

3. La articolul I punctul 6, articolul 5 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) Activitătile Institutului European din România sunt propuse consiliului de administratie, la initiativa directorului general si a consiliului stiintific consultativ ori la cererea altor entităti interesate, pentru a fi prevăzute în programul anual al acestuia, asigurându-se, cu prioritate, îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 1 alin. (2) si a solicitărilor autoritătilor publice.

(2) Programul anual este supus aprobării Departamentului pentru Afaceri Europene la data de 1 iulie a anului în curs pentru anul următor. Departamentul pentru Afaceri Europene are la dispozitie 45 de zile pentru a aproba programul anual sau pentru a cere motivat modificarea acestuia.

(3) Institutul European din România poate desfăsura proiecte complementare celor prevăzute în programul anual, la propunerea consiliului de administratie al Institutului European din România si cu avizul Departamentului pentru Afaceri Europene, prin accesarea de proiecte cu finantare din fonduri nerambursabile, în conditiile legii.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 29 aprilie 2009.

Nr. 133.

 


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 177/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului European din România

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 177/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului European din România si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI\

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 28 aprilie 2009.

Nr. 739.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 188/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 188 din 25 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 4 decembrie 2008.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 29 aprilie 2009.

Nr. 134.

 


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 188/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 188/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 28 aprilie 2009.

Nr. 740.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.721/2008 privind organizarea si functionarea Ministerului Tineretului si Sportului

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 1.721/2008 privind organizarea si functionarea Ministerului Tineretului si Sportului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2009, se completează după cum urmează:

1. La articolul 3 alineatul (1), după litera w) se introduce o nouă literă, litera x), cu următorul cuprins:

,,x) organizează evenimente în vederea promovării programelor de tineret.”

2. La articolul 5, după litera v) se introduce o nouă literă, litera w), cu următorul cuprins:

,,w) organizează evenimente în vederea promovării programelor de sport.”

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul tineretului si sportului,

Monica Maria Iacob-Ridzi

 

Bucuresti, 22 aprilie 2009.

Nr. 478.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind reorganizarea Centrului de Diagnostic si Tratament al Judetului Arges

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă reorganizarea Centrului de Diagnostic si Tratament al Judetului Arges în cabinete medicale individuale asociate si desfiintarea acestuia ca unitate sanitară cu personalitate juridică.

(2) Desfiintarea Centrului de Diagnostic si Tratament al Judetului Arges se realizează în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) În termenul prevăzut la alin. (2), Centrul de Diagnostic si Tratament al Judetului Arges realizează regularizarea financiară pentru serviciile prestate.

(4) În cadrul termenului prevăzut la alin. (2) se va proceda la organizarea cabinetelor medicale individuale asociate potrivit Ordonantei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Patrimoniul Centrului de Diagnostic si Tratament al Judetului Arges se stabileste pe baza bilantului contabil de închidere la data predării, însotit de balanta de verificare sintetică, Contul de rezultat patrimonial, Situatia fluxurilor de trezorerie, conturile de executie întocmite în structura bugetelor aprobate si celelalte anexe, după caz, întocmite potrivit metodologiei existente, si se preia, în baza acestora si a protocolului de predare-primire, de către Spitalul Judetean de Urgentă Pitesti, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Bunurile mobile, inclusiv aparatura, aflate în dotarea cabinetelor de specialitate, vor fi atribuite în folosintă medicilor din cabinetele medicale individuale asociate prevăzute la art. 1 alin. (1), potrivit Ordonantei Guvernului nr. 124/1998, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 3. - La data finalizării contractului de prestări de servicii, având ca obiect serviciile acordate de laboratorul de analize medicale si laboratorul de radiologie si imagistică medicală, laboratoarele vor fi incluse în structura Spitalului Judetean de Urgentă Pitesti, prin ordin al ministrului sănătătii, iar bunurile, aparatura si personalul apartinând acestora vor fi preluate de către Spitalul Judetean de Urgentă Pitesti.

Art. 4. - (1) Medicii din cabinetele medicale individuale asociate, care sunt organizate si functionează în clădirea Centrului de Diagnostic si Tratament al Judetului Arges, au obligatia să îsi suporte toate cheltuielile aferente bunei functionări a întregii structuri organizatorice în care îsi desfăsoară activitatea.

(2) Cheltuielile aferente spatiilor de folosintă comună se suportă de cabinetele medicale individuale asociate, precum si de celelalte structuri functionale existente în imobilul Centrului de Diagnostic si Tratament al Judetului Arges, proportional cu cota de utilizare a acestora.

Art. 5. - (1) Cabinetele medicale individuale asociate au obligatia de a prelua personalul mediu sanitar pe o perioadă de 5 ani.

(2) Personalul administrativ si auxiliar care nu va putea fi preluat va fi redistribuit de către Directia de Sănătate Publică a Judetului Arges, pe posturi vacante, la alte unităti sanitare din judet, în limita normativului de personal.

Art. 6. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 583/1995 privind înfiintarea Centrului de diagnostic si tratament al judetului Arges, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 15 august 1995.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii,

Ion Bazac

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 28 aprilie 2009.

Nr. 494.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

pentru aprobarea normei tehnice feroviare „Infrastructură feroviară - Instalatii fixe – Tractiune electrică. Prevederi de protectie împotriva socului electric prin atingere directă, pentru linii de cale ferată electrificate în sistemele 1 x 25 kV, 50 Hz si 2 x 25 kV, 50 Hz”

 

Având în vedere prevederile art. 3 alin. (2) lit. k) din anexa nr. 2 „Regulament de organizare si functionare al Organismului Notificat Feroviar Român” la anexa nr. 1 „Regulamentul de organizare si functionare a Autoritătii Feroviare Române - AFER”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 626/1998, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma tehnică feroviară „Infrastructură feroviară - Instalatii fixe - Tractiune electrică. Prevederi de protectie împotriva socului electric prin atingere directă, pentru linii de cale ferată electrificate în sistemele 1 x 25 kV, 50 Hz si 2 x 25 kV, 50 Hz”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prevederile prezentului ordin se aplică de către operatorii economici, persoane juridice române, autorizati ca furnizori feroviari de produse/servicii în activitătile de proiectare, de constructii montaj, de modernizare, de reparare si de întretinere a instalatiilor fixe de tractiune electrică, de către administratorul si gestionarii infrastructurii feroviare la întocmirea caietelor de sarcini si a specificatiilor tehnice pentru echipamentul liniilor de contact aeriene si pentru mijloacele de protectie împotriva socului electric prin atingere directă, precum si de către Autoritatea Feroviară Română - AFER la avizarea documentatiilor tehnice si evaluarea conformitătii lucrărilor la instalatiile fixe de tractiune.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin art. 2.1.1, 2.2.2, 3.1-3.12, 4.2.3.3, 4.2.12 din Normativul ID-33:1977 - Normativ pentru protectia împotriva influentelor căilor ferate electrificate monofazat 25 kV, 50 Hz, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor si telecomunicatiilor nr. 1.976/1977, îsi încetează aplicabilitatea.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

 

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

 

Bucuresti, 25 martie 2009.

Nr. 331.

 

ANEXĂ

 

NORMĂ TEHNICĂ FEROVIARĂ

„Infrastructură feroviară - Instalatii fixe - Tractiune electrică. Prevederi de protectie împotriva socului electric prin atingere directă, pentru linii de cale ferată electrificate în sistemele 1 x 25 kV, 50 Hz si 2 x 25 kV, 50 Hz” NTF nr. 75-003:2009

 

Preambul

Prezenta normă tehnică feroviară stabileste cerintele pentru instalatiile fixe de tractiune electrică în vederea preîntâmpinării socurilor electrice prin atingerea de către oameni a părtilor sub tensiune din echipamentul liniilor electrice aeriene. Aceste cerinte se referă la:

- determinarea distantelor de izolare în aer de sigurantă între persoane si părtile aflate sub tensiune ale echipamentului liniilor electrice aeriene;

- determinarea distantelor de izolare în aer între părtile sub tensiune ale echipamentului liniilor electrice aeriene si între aceste părti sub tensiune si structurile de sustinere legate la pământ.

Prezenta normă tehnică feroviară se utilizează la lucrările de proiectare, constructie, modernizare, reparare si întretinere a instalatiilor de protectie împotriva socurilor electrice cauzate de atingerea directă dintre persoane si părtile active ale echipamentului liniilor electrice aeriene folosite pentru tractiunea electrică.

La elaborarea prezentei norme tehnice feroviare s-au utilizat documentele de referintă mentionate în anexa A la prezenta normă tehnică feroviară.

Cifrele din parantezele drepte din continutul normei tehnice feroviare indică numărul de ordine al documentelor de referintă precizate în anexa A la prezenta normă tehnică feroviară.


Prezenta normă tehnică feroviară abrogă art. 2.1.1, 2.2.2, 3.1-3.12, 4.2.3.3, 4.2.12 din Normativul ID-33:1977 - Normativ pentru protectia împotriva influentelor căilor ferate electrificate monofazat 25 kV, 50 Hz, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor si telecomunicatiilor nr. 1.976/1977.

1. Obiect

1.1. Obiect

Prevenirea socurilor electrice si a daunelor asupra persoanelor si instalatiilor care ajung în atingere directă cu părtile active ale echipamentului de electrificare si ale echipamentului electric al trenurilor

1.2. Abrevieri

Pentru scopul prezentei norme tehnice feroviare se vor folosi următoarele abrevieri:

ELEA - echipamentul liniei electrice aeriene;

OMT-ordinul ministrului transporturilor;

MT- Ministerul Transporturilor;

ID - instructiune departamentală;

NTE- normativ tehnic energetic;

LCA - linie de contact aeriană;

LEA - linie electrică aeriană;

NSS - nivelul superior al sinelor;

DIA - distantă de izolare în aer;

STEF - substatie de tractiune electrică feroviară;

PS - post de sectionare a liniei electrice aeriene pentru tractiune electrică;

PSS - post de subsectionare a liniei electrice aeriene pentru tractiune electrică;

CPPLP - conductor de protectie principal utilizat pentru legarea individuală si colectivă la pământ a obiectelor metalice accesibile; acest tip de conductor nu întoarce curentul de tractiune la STEF;

CPPLPICT-conductor de protectie principal utilizat pentru legarea individuală si colectivă la pământ a obiectelor metalice accesibile si pentru întoarcerea curentului de tractiune la STEF.

2. Domeniul de aplicare 2.1. Domeniul de aplicare

2.1.1. Prezenta normă tehnică feroviară stabileste cerintele obligatorii pentru mijloacele de protectie utilizate împotriva socului electric prin atingerea directă a părtilor active ale ELEA si ale echipamentului electric al trenurilor care utilizează sistemele standardizate de alimentare cu energie electrică 1 x 25 kV, 50 Hz si 2 x 25 kV, 50 Hz.

 

notă:

Cerintele pentru mijloacele de protectie prevăzute la pct. 2.1.1 se referă inclusiv la echipamentele electrice din depouri, revizii tehnice, posturi de sectionare si de subsectionare a liniei de contact aeriene.

 

2.1.1.1. Prezenta normă tehnică feroviară se aplică de către beneficiarii finali, detinători de infrastructură feroviară (administratori, gestionari), operatori de transport feroviar, la întocmirea caietelor de sarcini si a specificatiilor tehnice în cadrul procedurilor de achizitii publice ale lucrărilor de proiectare, executie, reabilitare, modernizare, întretinere, reparare si exploatare a instalatiilor de protectie împotriva socurilor electrice cauzate de atingerea directă de către persoane a părtilor active ale echipamentului liniilor electrice aeriene folosite pentru tractiunea electrică, respectiv a echipamentului electric de înaltă tensiune de pe acoperisul materialului rulant.

2.1.1.2. Prezenta normă tehnică feroviară se aplică de către operatorii economici la proiectarea si realizarea lucrărilor de constructii, modernizare, reabilitare, întretinere, reparare si exploatare a liniilor electrice aeriene utilizate pentru tractiunea electrică si a echipamentului electric de înaltă tensiune de pe acoperisul materialului rulant.

2.1.1.3. Echipamentul liniilor electrice aeriene aflate deja în exploatare, care nu îndeplinesc în totalitate prevederile prezentei norme tehnice feroviare, poate fi utilizat în continuare până la executarea lucrărilor de reparatii capitale sau a lucrărilor de modernizare.

2.1.2. Prezenta normă tehnică feroviară nu se aplică:

- metrourilor, tramvaielor si altor sisteme de transport electric urban, precum si sistemelor de tractiune electrică minieră;

- echipamentului electric dintr-o zonă protejată (de exemplu, o sectiune a căii electrificate situată în interiorul unui loc de muncă îngrădit) si echipamentului electric din substatiile de tractiune electrică, [24], [25] si [26].

2.1.3. Clasa de risc a lucrărilor privind prevederile de protectie împotriva socului electric prin atingere directă

2.1.3.1. În conformitate cu [32] si [39], echipamentul liniilor electrice aeriene de contact (cu exceptia echipamentului electric din PS si PSS) si lucrările privind prevederile de protectie fată de acest echipament sunt de clasă de risc 1A.

2.1.3.2. Echipamentul electric din PS si PSS este de clasa de risc 2A.

2.1.3.3. În conformitate cu [29], certificatul de sigurantă specifică retelei este eliberat operatorului feroviar de către Autoritatea de Sigurantă Feroviară Română - ASFR.

2.2. Cerinte generale

2.2.1. Generalităti

În cazul lucrărilor noi, dacă elaborarea proiectului tehnic a fost efectuată înainte de data intrării în vigoare a prezentei norme tehnice feroviare, cerintele aplicabile normativelor precedente trebuie să continue să fie îndeplinite.

Dacă elaborarea proiectului tehnic a fost efectuată după data intrării în vigoare a prezentei norme tehnice feroviare, Compania Natională de Căi Ferate „CFR” - S.A., organele de control ale Autoritătii Feroviare Române - AFER, operatorii de transport feroviar si administratorii de infrastructură trebuie să îndeplinească cerintele stabilite în această normă.

2.2.2. Linii de cale ferată electrificate

2.2.2.1. Prezenta normă tehnică feroviară se aplică tuturor liniilor electrificate noi si existente de pe infrastructura feroviară care utilizează unul dintre sistemele standardizate de electrificare a căii ferate 1 x 25 kV, 50 Hz sau 2 x 25 kV, 50 Hz, cu caracteristicile electrice precizate la [11].

2.2.2.2. Cerintele din prezenta normă tehnică feroviară sunt obligatorii pentru infrastructura detinută de Compania Natională de Căi Ferate „CFR” - S.A. sau de un alt administrator de infrastructură feroviară si pentru modificările la această infrastructură pentru care aprobarea de principiu privind executia lucrărilor este dată după data intrării în vigoare a prezentei norme tehnice feroviare.

2.2.2.3. Lucrările de protectie împotriva socului prin atingerea directă a elementelor ELEA aflate sub tensiune se vor executa pe baza unui proiect întocmit în acest scop, conform prevederilor prezentei norme tehnice feroviare.

2.2.2.4. Liniile de cale ferată electrificată se vor pune în functiune numai după ce în urma analizei efectuate de beneficiar, proiectant si executant asupra rezultatelor verificărilor si măsurătorilor de la pct. 7 din prezenta normă tehnică feroviară se va constata că cerintele prevăzute în aceasta sunt respectate.

Volumul măsurărilor se va stabili prin caietul de sarcini sau specificatia tehnică avizate de detinătorul instalatiilor si AFER.


2.2.3. Statii de cale ferată

2.2.3.1. Prezenta normă tehnică feroviară se aplică tuturor statiilor de cale ferată din cadrul infrastructurii feroviare care vor folosi sistemele standardizate de electrificare cu linii aeriene 1 x 25 kV, 50 Hz sau 2 x 25 kV, 50 Hz.

2.2.3.2. Cerintele prezentei norme tehnice feroviare sunt obligatorii pentru statiile de cale ferată noi si pentru modificările asupra statiilor de cale ferată existente, de la data intrării în vigoare a prezentei norme tehnice feroviare.

2.2.3.3. La o statie de cale ferată prevederile contractuale (în cazul unei închirieri) nu schimbă prin ele însele detinătorul de sarcini privind cerintele obligatorii din prezenta normă tehnică feroviară.

2.2.4. Vehicule feroviare

2.2.4.1. Prezenta normă tehnică feroviară se aplică vehiculelor feroviare care vor functiona pe infrastructura feroviară, care utilizează sistemele standard de electrificare 1 x 25 kV, 50 Hz sau 2 x 25 kV, 50 Hz.

2.2.4.2. Toate vehiculele feroviare noi si modernizate trebuie să îndeplinească cerintele obligatorii pentru proiectarea vehiculelor feroviare prevăzute în prezenta normă tehnică feroviară.

Vehiculele feroviare aflate în exploatare care nu întrunesc cerintele din prezenta normă tehnică feroviară vor fi aliniate la prevederile acesteia cu ocazia primei reparatii cu ridicarea de pe osie (RR, RG).

În cazurile în care vehiculele feroviare sunt modificate în domeniul acoperit de pct. 2.1 al prezentei norme tehnice feroviare, proiectul trebuie să fie revizuit si în locurile unde practic ele s-au aliniat la acesta.

2.3. Cerinte în legătură cu obiectul normei aflate în alte documente

Aceste cerinte sunt stabilite într-un număr de reglementări, asa cum se detaliază mai jos:

- cerintele pentru legarea la pământ si pentru legăturile care asigură continuitatea circuitului de tractiune pe liniile electrificate, precizate în [8];

- cerintele pentru protectia persoanelor care lucrează pe sau lângă liniile electrice aeriene 25 kV, 50 Hz, stabilite în normele specifice si generale de protectie a muncii precizate în [2] si [3];

- cerintele specifice pentru parapete si poduri peste liniile electrificate, precizate la [8];

- cerintele pentru prevederea indicatoarelor si notelor de avertizare pe liniile electrificate, necesare pentru a preveni accesul direct al persoanelor la obiectele aflate sub tensiune, precizate în [15] si în anexa B din [8].

3. Definitii

în sensul prezentei norme tehnice feroviare termenii specifici se definesc după cum urmează:

3.1. Generalităti

3.1.1. sistem feroviar - totalitatea subsistemelor pentru zone structurale si operationale privind interoperabilitatea sistemului de transport feroviar conventional din România cu sistemul de transport feroviar transeuropean si interoperabilitatea sistemului de transport feroviar de mare viteză, precum si gestionarea si exploatarea sistemului ca întreg, [35] si [36];

3.1.2. administrator de infrastructură feroviară - orice organism sau orice operator economic care are ca obiect principal de activitate administrarea si întretinerea infrastructurii feroviare. Functiile administratorului de infrastructură de pe o retea sau o parte a unei retele pot fi alocate, în conformitate cu reglementările în vigoare, mai multor organisme sau operatori economici, [36] art. 1 alin. 10;

3.1.3. operator de transport feroviar - orice operator economic cu capital de stat ori privat a cărui activitate principală constă în efectuarea de prestatii de transport de marfă si/sau de călători pe calea ferată, tractiunea fiind asigurată în mod obligatoriu de acest operator economic. Acest termen include, de asemenea, si operatorii economici care asigură numai tractiunea, [28] si [37].

3.1.4. zone publice - acele zone din infrastructura detinută de Compania Natională de Căi Ferate „CFR” - S.A. si din alte zone aflate sub controlul unui administrator de infrastructură feroviară, în scopul prezentei norme tehnice feroviare, zone în care publicului îi este permis accesul în mod nerestrictionat, [8];

3.1.5. zone cu acces liber-acele zone în care publicul are acces nerestrictionat, fără controlul exercitat de Compania Natională de Căi Ferate „CFR” - S.A. sau de un administrator de infrastructură feroviară, asa cum este, de exemplu, un drum pietonal pe marginea căii ferate, în afara unei îngrădiri cu gard;

3.1.6. zone cu acces restrictionat - acele zone din infrastructura detinută de Compania Natională de Căi Ferate „CFR” - S.A. sau din altă infrastructură aflată sub controlul unui administrator de infrastructură feroviară, în scopul prezentei norme tehnice feroviare, în care acestia permit numai accesul persoanelor autorizate, [8];

3.1.7. zonă protejată - zonă care contine instalatia sau instalatiile la care se execută lucrări si în care s-au luat măsuri, de către personalul unitătii de exploatare, menite să împiedice aparitia accidentală a tensiunii. Zona protejată se delimitează fizic de la punctele de unde s-a făcut separarea vizibilă, respectiv s-au scos de sub tensiune instalatiile (instalatia) la care se lucrează. Accesul în astfel de zone este permis numai persoanelor autorizate;

3.1.8. trecere la nivel publică - trecere pe unde publicul are voie să traverseze calea ferată cu conditia respectării măsurilor de securitate aferente, [8];

3.1.9. trecere la nivel privată - trecere utilizată, în general, pentru accesul la un tren sau la o activitate; în acest loc, în mod normal, trebuie limitat accesul publicului, [8];

3.1.10. trecere la nivel cu acces controlat - trecere la care publicul nu are, în mod normal, acces, situată într-o zonă aflată sub controlul administratiei feroviare care reglementează si utilizarea acesteia (de exemplu, în depouri si triaje), [8];

3.1.11. drum pietonal autorizat - drum protejat, în lungul căii ferate. Utilizarea acestui drum este permisă numai persoanelor autorizate, [8];

3.1.12. suprafată de circulatie - orice punct al unei suprafete pe care persoanele pot stationa sau circula, [8];

3.1.13. sectiune de circuit - parte a unui circuit electric care are propriile valori ale tensiunilor nominale pentru coordonarea izolatiei: tensiunea nominală de izolatie, tensiunea nominală de tinere la impuls 1,2/50us, definitie bazată pe [9];

3.1.14. structură de sustinere - elemente care sustin conductoarele si izolatoarele unei linii aeriene de contact, [7];

3.1.15. detinător - orice persoană juridică având calitatea de proprietar sau de împuternicit, care exploatează pe termen lung o instalatie ori un vehicul de cale ferată;

3.2. Linii de cale ferată electrificate aerian

3.2.1. echipamentul liniei electrice aeriene (ELEA) - un ansamblu de conductoare suspendate deasupra liniei ferate pentru alimentarea trenurilor cu energie electrică, împreună cu accesoriile, izolatoarele si alte anexe, inclusiv separatoarele, fixatoarele, conductoarele de protectie tip CPPLP si CPPLPICT si fiderele pentru PS, PSS (echipate cu autotransformatoare în cazul sistemului de alimentare 2 x 25 kV, 50 Hz);

 

NOTĂ:

În scopul prezentei norme tehnice feroviare, definitia echipamentului liniei electrice aeriene include toate fiderele si conductoarele aeriene (inclusiv izolatoarele, accesoriile de prindere ale acestora si echipamentul electric monofazat si bifazat din PS, PSS).

 

3.2.2. linie de contact- un sistem de conductoare destinat alimentării cu energie electrică a vehiculelor feroviare prin intermediul echipamentului de captare a curentului, [8];

3.2.3. linie de contact aeriană - o linie de contact plasată deasupra sau lateral fată de acoperisul vehiculelor si care alimentează cu energie electrică vehiculele printr-un echipament de captare a curentului montat pe acoperisul acestora, [8];

 

NOTĂ:

Fiderul de întărire nu este inclus în linia de contact aeriană.

 

3.2.4. parte conductoare - parte capabilă să conducă un curent electric;

3.2.5. părti active - orice conductor sau orice parte conductoare a ELEA, destinat/destinată a fi sub tensiune în functionare normală, inclusiv întreaga lungime a unui izolator ori a unui pantograf si alte echipamente electrice montate pe acoperisul vehiculelor feroviare, [8];

 

NOTĂ:

Prin conventie, sinele de rulare si părtile conectate la ele nu vor fi considerate părti active.

 

3.2.6. parte conductoare accesibilă - parte conductoare a unui echipament electric care poate fi atinsă si care, în mod normal, nu este sub tensiune, dar care poate ajunge sub tensiune în cazul deteriorării izolatiei de bază (definitie bazată pe [8]);

 

NOTA:

O parte conductoare a unui echipament electric care nu poate fi pusă sub tensiune în caz de defectare decât prin intermediul unei părti conductoare nu este considerată parte conductoare accesibilă.

 

3.2.7. atingere directă - contact între persoane sau animale si părti active (definitie bazată pe [8] si [23]);

3.2.8. atingere indirectă - contact între persoane sau animale si părti conductoare accesibile care au devenit active în conditii de defectare, [8] si [23];

3.2.9. soc electric - efect patofiziologic care apare la trecerea unui curent electric prin corpul omului sau al unui animal, [8];

3.2.10. deschidere - parte a liniei aeriene de contact situată între două suporturi sau între două puncte de suspendare succesive, [7];

3.2.11. distantă de izolare în aer- cea mai scurtă distantă în aer între două părti conductoare, [9];

3.2.12. distantă de firîntins - dimensiunea unui fir imaginar întins între o suprafată de circulatie si o parte activă aflată în apropierea marginii unui obstacol;

3.2.13. izolatie functională - izolatia între părti conductoare care este necesară numai pentru buna functionare, [9] (a se vedea figura 1);

3.2.14. izolatie de bază - izolatia părtilor active destinată să asigure protectia de bază împotriva socurilor electrice, [9] (a se vedea figura 1);

 

Figura 1*) - Exemple de izolatie realizată cu distantă de izolare în aer, [9]

 


*) Figura 1 este reprodusă în facsimil.

 


3.2.15. izolatie suplimentară - izolatie independentă aplicată în plus fată de izolatia de bază pentru a asigura protectia împotriva socurilor electrice în cazul deteriorării izolatiei de bază. Solicitarea electrică a izolatiei suplimentare, în cazul unui defect, poate fi diferită de solicitarea izolatiei de bază în conditii normale de exploatare, [9] (a se vedea figura 1);

 

NOTE:

1. Izolatia suplimentară poate fi realizată ca un strat de izolatie solidă.

2. În cazul unei combinatii de distantă de izolare în aer insuficientă si de izolatie solidă bine dimensionată pot să apară descărcări partiale.

 

3.2.16. izolatie dublă - izolatie care cuprinde atât izolatia de bază, cât si izolatia suplimentară, [9] (a se vedea figura 1);

3.2.17. izolatie întărită - sistem de izolatie unic aplicat părtilor active, care asigură un grad de protectie împotriva socurilor electrice echivalent cu cel al unei izolatii duble, [9];

 

NOTĂ:

Termenul „sistem de izolatie unic” nu implică faptul că izolatia trebuie să fie o piesă omogenă. Sistemul poate cuprinde mai multe straturi care nu pot fi încercate individual ca în cazul izolatiei de bază sau al celei suplimentare.

 

3.2.18. distantă de izolare în aer, statică - distantă care determină izolarea în aer între:

a) părtile active ale ELEA si părtile legate la pământ ale trenurilor;

b) părtile active ale ELEA si alte părti ale ELEA care pot deveni legate la pământ;

c) părtile active ale ELEA si structurile de sustinere (de exemplu: poduri, tuneluri);

d) părtile active ale ELEA si alte părti active ale ELEA aflate la faze diferite;

e) părtile active ale trenurilor electrice si părti legate la pământ ale ELEA;

f) părtile active ale trenurilor electrice si structurile de sustinere;

g) părtile active ale trenurilor electrice si alte părti active ale ELEA aflate la faze diferite, distantă care există când toate părtile sunt nemiscate si nu sunt susceptibile de miscări dinamice, [9];

3.2.19. distantă de izolare în aer dinamică (de trecere) - distantă de izolare în aer, care este obtinută printr-o reducere momentană a distantei de izolare statică în aer, cauzată de miscarea dinamică a echipamentului liniei aeriene si de trecerea trenurilor;

3.2.20. ridicarea (înăltarea) firului de contact - deplasare ascendentă verticală a firului de contact care se ridică în timpul trecerii pantografului;

3.2.21. distantă de izolare în aer de securitate - distantă, în linie dreaptă, între o suprafată de circulatie si părtile active ale ELEA, necesară pentru a preveni atingerea directă între persoane si părtile active, [9];

 

NOTĂ:

Această distantă de izolare în aer asigură izolatia întărită între părtile active ale ELEA si suprafata de stationare.

 

3.2.22. distantă de izolare în aer pe suprafată - cea mai scurtă distantă pe suprafata unui material electroizolant între două părti conductoare, [9];

3.2.23. Înăltimea echipamentului liniei electrice aeriene - distanta de la nivelul superior al sinei până la cel mai de jos conductor sau accesoriu al LEA, măsurată perpendicular pe planul căii ferate, [7];

3.2.24. Înăltimea minimă a echipamentului liniei electrice aeriene - valoarea minimă a înăltimii conductoarelor si accesoriilor LEA, necesară pentru a evita formarea arcului electric între acestea si vehicule, în toate conditiile de functionare, [7];

3.2.25. barieră - element care asigură protectia împotriva atingerii directe din toate directiile obisnuite de acces, [8];

3.2.26. obstacol - element care împiedică o atingere directă accidentală, însă nu împiedică o atingere directă voită, [8];

 

NOTĂ:

Obstacolele se pot realiza din materiale compacte (zidărie, panouri pline) sau din plase.

 

3.2.27. gabarit de liberă trecere - contur geometric transversal limită, în plan vertical, perpendicular pe axa longitudinală a căii, în interiorul căruia, în afară de materialul rulant, nu se admite să pătrundă nicio parte a constructiilor (poduri, tuneluri, pasaje superioare, pasarele etc.) sau a instalatiilor fixe CF (semnale, coloane etc.) si nici materiale sau obiecte depozitate în lungul liniei curente ori în statii. Fac exceptie instalatiile care, în timpul functionării, actionează direct asupra materialului rulant, ca: frânele de cale, instalatiile liniei de contact, bratul coloanelor hidraulice, elevatoarele de cărbuni etc, cu conditia ca aceste instalatii să fie astfel amplasate încât, în stare de repaus, să nu vină în contact direct cu acele elemente ale materialului rulant asupra cărora actionează în timpul functionării, [21];

 

NOTĂ:

Gabaritul de liberă trecere asigură circulatia trenurilor în deplină sigurantă fără limitarea vitezei sau alte îngrădiri.

 

3.2.28. gabarit pentru lucrări de artă si alte constructii - gabarit de liberă trecere privind lucrările de artă si diferite constructii, altele decât cele mentionate la pct. 3.2.29-3.2.31;

3.2.29. gabarit pentru elemente ale instalatiilor CF- gabarit de liberă trecere privind semnalele, coloanele hidraulice, gardurile, stâlpii si alte elemente ale instalatiilor căilor ferate, anexa B din [21];

3.2.30. gabarit pentru tuneluri CF - gabarit de liberă trecere privind tunelurile si polatele de cale ferată (a se vedea anexa B din [21]);

3.2.31. gabarit pentru linii electrificate si electrificabile - gabarit de liberă trecere pe linii electrificate sau electrificabile (a se vedea conditiile precizate în anexa B din [21]);

3.2.32. Îngrădire de lucru - îngrădire care delimitează material zona de lucru într-o instalatie electrică;

3.2.33. tensiune nominală - valoarea tensiunii unui element component, dispozitiv sau echipament, fixată de către producător, la care se face referire pentru functionare si pentru caracteristicile functionale, [9];

3.2.34. tensiune locală - cea mai mare valoare efectivă a tensiunii în curent alternativ care poate apărea între două puncte ale unei izolatii date, fiecare circuit susceptibil să influenteze valoarea efectivă mai sus mentionată fiind alimentat la tensiunea lui permanentă maximă, [9];

 

NOTĂ:

Permanent înseamnă că tensiunea durează mai mult de 5 minute, asa cum este Umax1 din [11];

 

3.2.35. tensiune locală de vârf- cea mai mare valoare a tensiunii care poate să apară în serviciu printr-o anumită izolatie,

[9];

3.2.36. tensiunea permanentă maximă (Umax1) - valoarea efectivă maximă a tensiunii care poate să fie prezentă mai mult de 5 minute, [11];

3.2.37. tensiunea temporară maximă (Umax2) - cea mai mare valoare efectivă a tensiunii care poate să apară pentru o durată limitată de timp, (0,5-300s], [11];

3.2.38. supratensiunea de lungă durată cea mai ridicată (UmaX3) - tensiunea definită ca cea mai ridicată valoare a supratensiunii de lungă durată pentru t = 20ms. Această valoare este independentă de frecventă, [11];

3.2.39. tensiune nominală de izolatie (U^m) - valoarea efectivă a tensiunii de tinere a echipamentului sau a unei părti a acestuia, fixată de către producător, ce caracterizează capacitatea de tinere permanentă (peste 5 minute) a izolatiei acestuia, [9];


 

NOTE:

1. UfMm este o tensiune între o parte activă a echipamentului si pământ sau o altă parte activă. Pentru materialul rulant pământul este reprezentat de cutia vagonului, iar pentru instalatiile fixe de tractiune electrică pământul este reprezentat de sinele de cale ferată, dacă nu se precizează altă reprezentare a acestuia.

2. Pentru circuite, sisteme si subsisteme în aplicatii feroviare această definitie este de preferat fată de definitia „cea mai ridicată tensiune pentru echipament” care este utilizată în mare măsură în standardele internationale.

3. UNm nu este necesar să fie egală cu tensiunea nominală, care este, în principal, legată de caracteristicile functionale.

4. UNm este mai mare sau egală cu tensiunea locală. În consecintă, pentru circuitele conectate direct la linia de contact UNmSUmax1,[11];

 

3.2.40. tensiune nominală de tinere la impuls (Um) - valoare a tensiunii de tinere la impuls, a echipamentului sau a unei părti a acestuia, fixată de către producător, ce caracterizează capacitatea de tinere a izolatiei acestuia împotriva supratensiunilor tranzitorii, [9];

 

NOTĂ:

UNi este mai mare sau egală cu tensiunea locală de vârf.

 

3.2.41. supratensiune - orice tensiune care are o valoare de vârf ce depăseste valoarea de vârf corespunzătoare (inclusiv supratensiunile repetitive) tensiunii maxime în regim permanent, în conditii normale de functionare, [9];

3.2.42. supratensiune temporară (TOV) - supratensiune de frecventă egală cu frecventa retelei de alimentare, de lungă durată, [9] si [11];

 

NOTE:

1. Supratensiunea poate fi neamortizată sau slab amortizată, în unele cazuri, frecventa ei poate fi de câteva ori mai mică decât frecventa de alimentare.

2. O supratensiune temporară este independentă de încărcarea retelei. Aceasta se caracterizează printr-o curbă tensiune/timp.

 

3.2.43. supratensiune tranzitorie - supratensiune de scurtă durată care nu depăseste câteva milisecunde, care apare din cauza transferului de curent, [9];

 

NOTĂ:

O supratensiune tranzitorie depinde de încărcarea retelei. Aceasta nu poate fi caracterizată printr-o curbă tensiune/timp. În esentă, o supratensiune tranzitorie este rezultatul unui transfer de curent de la o sursă la o sarcină (retea).

 

3.2.44. supratensiune de comutatie - supratensiune tranzitorie care apare în orice punct al unei retele din cauza unei comutatii sau a unui defect, [9];

3.2.45. supratensiune de trăsnet - supratensiune tranzitorie care apare în orice punct al unei retele din cauza unei descărcări atmosferice, [9];

3.2.46. CPPLP - conductor de protectie principal utilizat pentru legarea la pământ a părtilor conductoare accesibile ale ELEA. Acest conductor nu întoarce curentul de tractiune la STEF si este parcurs doar de curentul de defect în cazul unui defect al izolatiei de bază. În România acest conductor se mai numeste „conductor colector”;

3.2.47. CPPLPICT-conductor de protectie principal utilizat pentru legarea la pământ a părtilor conductoare accesibile ale ELEA, dar si pentru întoarcerea unei părti din curentul de tractiune la STEF. Conditiile de utilizare sunt precizate de SR EN 50119:2003 si SR EN 50122-1:2002;

3.2.48. fiderde linie - conductor aerian sustinut pe aceeasi structură ca linia de contact aeriană pentru a alimenta puncte de injectie succesive. Definitie preluată din SR EN 50122-1:2002.

4. Conditii de exploatare luate în considerare în calculul si aplicarea prevederilor de protectie

4.1. Conditiile de mediu normale, precizate de [9] si [13], de care se tine seama la calcularea distantei de izolare în aer sunt:

a) temperatura aerului ambiant nu depăseste 40 °C, iar valoarea ei medie, măsurată pe o perioada de 24 ore, nu depăseste 35 °C;

b) temperatura minimă a aerului ambiant este: -10 °C pentru clasa „-10 °C la exterior”;

-25 °C pentru clasa „-25 °C la exterior”; -40 °C pentru clasa „-40 °C la exterior”;

c) altitudinea nu depăseste 1.000 m deasupra nivelului mării;

d) aerul ambiant nu este în mod semnificativ poluat cu praf, fum, gaze corozive, vapori sau sare, iar poluarea nu depăseste nivelul PD2 (a se vedea tabelele A.3, A.4 si anexa E din [9]);

e) în mod obisnuit există condens sau precipitatii (sunt considerate următoarele forme de precipitatii: rouă, condensul, ceata, ploaia, zăpada, gheata si chiciura).

4.2. Conditii atmosferice de referintă standardizate

Conditiile atmosferice de referintă standardizate, pentru care se exprimă tensiunile de încercare ia tinere standardizate, [9] si [13], sunt:

- temperatura aerului: t0 = 20 °C;

- presiunea aerului: p0 = 101,325 kPa (1013,25 mBar), corespunzătoare nivelului mării;

- umiditatea absolută a aerului: h0 = 11 g/m3.

4.3. Conditii atmosferice reale

Conditiile atmosferice (presiunea, temperatura si umiditatea aerului), luate în considerare la un anumit moment în exploatarea ELEA, vor fi numite în continuare conditii atmosferice reale.

Pentru dimensionarea DIA se vor considera cele mai dezavantajoase conditii atmosferice reale care pot să apară în exploatare.

4.4. Conditii privind functionarea în mediu poluat

Definirea gradelor de poluare PD3, PD3A, PD4, PD4A, PD4B este necesar să se efectueze conform anexei E din [9]:

a) pentru posturi de transformare sau de autotransformare aflate în interior, cu ventilatie naturală ori cu ventilatie fortată cu aer curat, filtrat, provenit din exterior, si pentru cabina de conducere si compartimentul masinilor materialului rulant, în aceleasi conditii de ventilatie, se va considera gradul de poluare PD3;

b) pentru posturi de transformare sau autotransformare aflate în exterior, protejate împotriva intemperiilor, se va considera gradul de poluare PD3;

c) pentru posturi de transformare sau de autotransformare aflate în interior, cu ventilatie fortată cu aer nefiltrat, provenit din exterior, si pentru compartimentul masinilor de pe materialul rulant, în aceleasi conditii de ventilatie, se va considera gradul de poluare PD3Â;

d) pentru posturi de transformare sau de autotransformare aflate în exterior, protejate împotriva intemperiilor, si pentru izolatoare aflate în zone cu nivel scăzut de poluare, se va considera gradul de poluare PD3A;

e) pentru echipamentul electric exterior, montat pe acoperisul materialului rulant, se ia în considerare numai functionareaîn mediu cu grad de poluare PD4;

f) pentru echipamentul electric exterior, din instalatiile fixe de tractiune electrică, neprotejat împotriva intemperiilor, se iau în considerare gradele de poluare PD4Asi PD4B.

4.5. Conditii privind tensiunea si frecventa de alimentare

Tensiunile si frecventa nominală de alimentare a părtilor active ale ELEA si a părtilor active ale echipamentului de pe acoperisul materialului rulant, precum si valorile maxime normate ce se pot întâlni în exploatare sunt precizate în tabelul 4.2.3 din [11] si în tabelul 1 din prezenta normă tehnică feroviară.

a) Tensiunea nominală de alimentare a LCAeste: Un = 25 kV, la frecventa nominală de 50 Hz;


b) Tensiunea nominală de alimentare a materialului rulant este: Un = 25 kV, la frecventa nominală de 50 Hz.

4.6. Conditii privind tensiunea nominală de izolatie UNm

4.6.1. Tensiunea nominală de izolatie a LCA, UNm. este necesar să fie cel putin egală cu Umax1 (27,5 kV), [9] si [11].

a) pentru sectiunile de linie de contact aeriană alimentate de substatii de tractiune electrică, dotate cu transformatoare de putere,cu reglaj automat al tensiunii sub sarcină, se recomandă sase ia în considerare o tensiune nominală de izolatie, [9] si [11]:

UNm>Umax1=27,5kV

b) pentru sectiunile de linie de contact aeriană alimentate de substatii de tractiune electrică, nedotate cu transformatoare de putere, cu reglaj automat al tensiunii sub sarcină, si pentru sectiunile care sunt dotate cu aparataj de comutatie, se recomandă să se ia în considerare o tensiune nominală de izolatie, [9] si [11]:

UNm * Umax2 = 29 kV

4.6.2. Pentru circuitele de alimentare în curent alternativ de pe vehiculele feroviare tensiunea nominală de izolatie este precizată în [9]:

UNm = 27,5kV

 

NOTĂ:

Izolatia echipamentului de pe acoperisul vehiculelor feroviare fată de masa metalică a acestora va fi considerată izolatie functională, [9].

 

4.7. Conditii privind amplasarea liniei electrice aeriene

Limitele privind gabaritul pentru electrificare sunt precizate în [21] si [33].

a) înăltimea minimă de amplasare a firului de contact al liniei electrice aeriene fată de nivelul superior al sinelor este de 5,15 m (4,99 m pentru linia de contact amplasată pe lucrări de artă vechi) si trebuie să fie asigurată la temperatura de +47 °C si la -5 °C, cu depunerea maximă de chiciură, caracteristică zonei climatice respective; dacă nu există constructii sau instalatii la distantă mai mică de 400 m, înăltimea normală a firului de contact va fi de 5,75 m, [21] si [33].

În dreptul trecerilor la nivel, înăltimea minimă a firului de contact si a celorlalte conductoare fată de suprafata drumului care intersectează calea ferată va fi stabilită conform pct. 5.7.1.2 din prezenta normă tehnică feroviară.

b) înăltimea maximă de amplasare a firului de contact fată de nivelul superior al sinelor este de 6,5 m si trebuie să fie asigurată la temperatura mediului ambiant de -40 °C, [21] si [33].

c) în zona peroanelor, părtile active ale liniei de contact aeriene [exclusiv firul de contact pentru care se aplică pct. 4.7 a) din prezenta normă tehnică feroviară] trebuie să nu fie amplasate la o înăltime mai mare de 5 m fată de nivelul superior al sinelor.

4.8. Zona liniei de contact aeriene si zona pantografului

- zona liniei de contact aeriene si zona pantografului-zona ale cărei limite nu sunt depăsite, în general, de o linie de contact aeriană ruptă sau de un pantograf rupt care este sub tensiune, în cazul în care pantograful ori fragmente rupte din acesta scapă de sub firul de contact, [8].

Accidental, structuri de sustinere si echipamente pot veni în contact direct cu o linie de contact aeriană ruptă sau cu părti aflate sub tensiune ale unui pantograf rupt ori scăpat de sub firul de contact. Zona liniei de contact aeriene si zona pantografului în care este considerat probabil un astfel de contact pentru o linie de cale ferată electrificată, în aliniament, este definită în figura 2.

Dimensiunile X, Y, Z, definite si reprezentate conform [8], sunt precizate pentru tractiunea electrică din România, în cazul când se folosesc locomotive electrice echipate cu pantografe cu lungimea săniei de 1.600 mm.

 

NOTE:

1. În cazul în care linia de contact aeriană părăseste axa căii ferate, zona liniei de contact aeriene trebuie extinsă corespunzător.

2. În cazul iesirii de sub firul de contact sau al ruperii lui, pantograful poate rămâne sub tensiune fie pentru că este conectat cu un alt pantograf aflat sub tensiune, fie pentru că este în functiune frânarea electrică.

3. Nu se ia în considerare ruperea fiderelor sau a fiderelor de întărire deoarece probabilitatea ruperii acestora este foarte mică, ele nefiind solicitate mecanic de către captatorul de curent.

4. Pentru liniile electrificate aflate în tuneluri sau în apropierea unor lucrări de artă este necesar să se stabilească zona liniei de contact si zona pantograf, în conformitate cu gabaritele definite la pct. 3.2.27 - 3.2.31 din prezenta normă tehnică feroviară, [21].

 

Figura 2*) - Zona liniei de contact aeriene si zona pantograf

 


*) Figura 2 este reprodusă în facsimil.

 


unde:

RH (NSS) - nivelul superior al sinelor;

HP - pozitia celui mai ridicat conductor al LCA, considerat a fi pozitionat în centrul căii, în orice conditii de exploatare;

02 - zona liniei de contact aeriene (LCA);

PZ - zona pantograf;

TCL - axa centrală a liniei;

X= 5,0 m - maximul lui OZ la nivelul superior al sinelor;

Y= 1,75 m - maximul orizontal al zonei pantograf PZ (pentru pantograf de 1.600 mm);

Z = 7,6 m - înăltimea maximă a pantografului rupt deasupra RH.

 

NOTĂ:

Zigzagul a fost luat în considerare în cadrul dimensiunii „Y”.

 

5. Prevederi de protectie împotriva socului electric prin atingere directă pentru liniile de cale ferată electrificate în sistemele 1 x 25 kV, 50 Hz si 2 x 25 kV, 50 Hz

5.1. Principii de calcul

5.1.1. ELEA trebuie să fie proiectat, construit si întretinut astfel încât mijloacele de protectie utilizate împotriva atingerii directe a părtilor active să fie capabile să minimizeze riscul daunelor provocate persoanelor si echipamentelor.

5.1.2. Prevederile de protectie oferite de infrastructură împotriva atingerii directe a părtilor active ale ELEA sunt realizate prin următoarele mijloace de protectie:

a) distante de izolare în aer între elementele active ale ELEA si structuri de sustinere, care asigură izolatia de bază a LEA împotriva socurilor electrice prin atingere directă;

b) distante de izolare în aer între elementele active ale ELEA si/sau între aceste elemente active si conductoarele liniilor de energie ori de telecomunicatii care se află în vecinătatea căii ferate electrificate, ce asigură izolatia functională a ELEA;

c) distante de izolare în aer de securitate, care asigură izolatia întărită între părtile active ale ELEA si suprafetele de circulatie a persoanelor, definite la pct. 3.2.21 (de exemplu, peroane, treceri la nivelul căii ferate, drumuri pietonale, rampe de descărcare eto);

d) distante de izolare în aer, care asigură izolatia întărită între părtile active ale ELEA si vegetatia aflată în vecinătatea căii ferate electrificate;

e) distante de izolare pe suprafată, care asigură izolatia de bază, izolatia functională sau izolatia întărită, definite la pct. 3.2.22;

f) obstacole, acolo unde distantele de izolare în aer de securitate, definite la pct. 3.2.26, nu se pot obtine;

g) măsuri de protectie împotriva escaladării si intrării persoanelor neautorizate în zonele cu acces restrictionat, zone definite la pct. 3.1.6.

5.1.3. Toate mijloacele de protectie enumerate la pct. 5.1.2 vor fi dimensionate în mod obligatoriu pentru cele mai grele conditii de exploatare la locul lor de amplasare, descrise la pct. 4, si luând în considerare cel putin următoarele:

a) conditiile atmosferice reale cele mai dezavantajoase de presiune, temperatură si umiditate;

 

NOTĂ:

Pentru presiune se va considera presiunea atmosferică medie a locului, determinată de altitudinea locului fată de nivelul mării. În cazul unei sectiuni de alimentare, se va considera valoarea maximă a acesteia pentru întreaga sectiune.

 

b) conditiile electrice privind:

- tensiunea nominală a sistemului de alimentare, tensiunea locală, tensiunea nominală de izolatie a sectiunii;

- functionarea la supratensiuni atmosferice si de comutatie;

- tensiunea nominală de tinere la impuls 1,2/50 us;

- forma elementelor din echipamentul electric între care se află distanta de izolare în aer si modelul fizic care descrie cel mai bine fenomenele electrice legate de omogenitatea câmpului electric (tipul de electrozi: vârf-plan, plan-plan, sferă-plan, conductor-plan paralel);

- tipul de izolatie pe care îl asigură respectiva prevedere de protectie;

- valoarea intensitătii curentului maxim de scurtcircuit la locul unde se aplică prevederea de protectie si prejudiciile care pot fi determinate de acest curent.

c) conditiile de functionare în mediu poluat definite la pct. 4.4.

d) conditiile de încărcare mecanică (în stare statică si în stare dinamică) pentru ELEA.

5.1.4. Distantele minime de izolare pe suprafată care asigură izolatia de bază sau izolatia functională se dimensionează conform pct. G2 din anexa G la [9] si sunt mai mari sau cel putin egale cu distantele minime de izolare în aer considerate pentru aceeasi tensiune nominală de izolatie pentru cele două tipuri de izolatie amintite. Reducerea distantelor de izolare pe suprafată nu este permisă în cazul când acestea asigură izolatia functională sau izolatia de bază.

5.1.5. Distantele minime de izolare pe suprafată care asigură izolatia întărită se dimensionează pentru 2 x UNm, unde UNm este tensiunea nominală de izolatie corespunzătoare tensiunii nominale de alimentare, [9].

5.2. Clasificarea distantelor de izolare în aer care asigură diverse tipuri de izolatie

5.2.1. În textul prezentei norme tehnice feroviare distantele de izolare în aer care asigură diverse tipuri de izolatie vor fi clasificate în functie de valorile pe care le pot lua, [9], astfel:

a) distantele de izolare în aer care asigură izolatia de bază si izolatia suplimentară sunt:

- normale;

- sporite.

b) distantele de izolare în aer care asigură izolatia functională pot fi:

- sporite;

- normale;

- reduse.

c) distantele de izolare în aer de securitate care asigură izolatia întărită între părtile active ale ELEA si suprafetele de circulatie a persoanelor (a se vedea pct. 5.4.2.1) pot fi:

- normale;

- sporite.

 

NOTĂ:

Pentru DIAde la pct. a) si b) trebuie să fie prevăzută cel putin valoarea distantei de izolare precizată în tabelele B.1 - B.10 din anexa B.

 

5.2.2. În lipsa altor precizări, categoria distantei de izolare în aer, care urmează să fie adoptată pentru infrastructura nouă si modificată, trebuie să fie cea corespunzătoare distantelor de izolare în aer normale.

Categoria distantei de izolare în aer, ce urmează a fi adoptată pentru vehicule de cale ferată noi care tranzitează sectiile electrificate existente în România, trebuie să fie normală, în afara cazului în care se poate demonstra că nu este rezonabil să se aplice aceasta.

5.2.3. Pentru izolatia functională a infrastructurii noi de electrificare si a infrastructurii de electrificare care face obiectul unor modificări asupra sectiilor existente, acolo unde poate fi


demonstrat că nu este practic rezonabil să se prevadă distante de izolare în aer normale, adoptarea distantelor de izolare în aer reduse trebuie să fie permisă când justificarea sa poate fi făcută pe baza următoarelor aspecte:

a) evaluarea riscului pentru distante de izolare în aer normale si utilizarea acestora sunt inadecvate din punct de vedere practic;

b) aplicarea unor măsurări de control corespunzătoare pentru DIA reduse;

c) existenta unui sistem de apreciere competentă a tuturor acestor evaluări, pus în functiune de către detinătorul de infrastructură care păstrează înregistrările lor.

Când sunt îndeplinite conditiile prevăzute la lit. a), evaluarea probabilitătii si consecintele rezultate trebuie să includă, dar nu trebuie să fie limitate la:

- măsurări de control folosite pentru a reglementa acei factori care contribuie la realizarea DIA reduse;

- caracteristicile electrice ale sistemului de electrificare;

- valoarea curentului de defect care rezultă dintr-o defectiune a distantei de izolare în aer;

- aplicarea si mentinerea tolerantelor pozitiei ELEA si a structurii de sustinere;

- vulnerabilitatea ELEAsi a infrastructurii de a se defecta la aparitia unei defectări a distantei de izolare în aer;

- consecintele pentru siguranta persoanelor, care pot apărea la o micsorare accidentală a distantei de izolare în aer;

- în cazul când se consideră corespunzătoare folosirea unor solutii tehnice speciale, ele trebuie să fie folosite după ce evaluarea lor a fost însusită de detinătorul de infrastructură si după ce solutia a fost reglementată pe baza sectiunii de conformitate a acestei norme;

- considerente tehnico-economice;

d) detinătorul de infrastructură trebuie să păstreze o înregistrare a tuturor acelor evaluări de cazuri unde au fost adoptate distante de izolare în aer reduse pentru izolatia functională.

 

NOTĂ:

Procesul de mai sus, referitor la clasificarea distantelor de izolare în aer pentru un sistem de alimentare, este precizat în schema logică de la pct. B.2 din anexa B. Valorile DIA pentru fiecare categorie a distantelor de izolare în aer sunt precizate în conditii atmosferice de referintă standardizate, cu expunere la ultraviolete:

- în tabelele B.1, B.3, B.5, B.7 si B.9 din anexa B pentru electrozi vârf-plan (câmp neomogen); valorile DIA din aceste tabele sunt acoperitoare pentru toate cazurile de electrozi întâlnite în practică;

- în tabelele B.2, B.4, B.6, B.8 si B.10 din anexa B numai pentru electrozi sferă-plan sau plan-plan (câmp omogen).

 

5.3. Protectia prin distante de izolare în aer care asigură izolatia de bază si izolatia functională în instalatiile fixe de tractiune electrică

5.3.1. În calculul valorilor distantelor de izolare în aer care asigură izolatia de bază si izolatia functională în instalatiile fixe de tractiune electrică trebuie să fie luate în considerare următoarele:

a) tensiunile nominale ale sistemului de alimentare (între părtile active si/sau între părtile active si pământ);

b) tensiunile cele mai ridicate ale sistemului de alimentare pentru ELEA;

c) tensiunile nominale de izolare pentru ELEA;

d) tensiunea locală (asa cum este definită la pct. 3.2.34 al prezentei norme tehnice feroviare);

e) cele mai grele conditii atmosferice (presiune, temperatură, umiditate) care pot să apară în locul de amplasare a instalatiilor în care se iau măsurile de protectie;

f) cele mai grele conditii privind functionarea în mediu poluat;

g) cele mai grele conditii privind functionarea la supratensiuni de comutatie si descărcări atmosferice si modul de protectie împotriva supratensiunilor (protectie intrinsecă sau protectie cu descărcătoare de tensiune);

h) dimensiunile vehiculelor feroviare, luând în considerare gabaritul de încărcare static si gabaritul de încărcare cinematic, pozitia si tolerantele căii ferate, efectele curburii orizontale si verticale, numărul de pantografe si distanta între acestea, [21];

i) pozitia si dimensiunile părtilor active ale ELEA permise pentru instalatie si tolerantele de întretinere, înăltări si alte miscări dinamice, miscări datorate vântului, temperaturii si conditiilor de sarcină, [4], [5] si [7];

j) pozitia părtilor active de pe vehiculul feroviar motor, inclusiv pantografele (pozitia acestora trebuie să fie permisă de: gabaritul cinematic al pantografului, pozitia si tolerantele căii ferate, [8]), constructia si tolerantele de întretinere ale vehiculului, efectele curburii orizontale si verticale, îmbrăcămintea de carbon a pantografului, miscările dinamice si deflexiunile ramei pantografului.

 

NOTE:

1. În cuprinsul prezentei norme tehnice feroviare, atunci când se face o referire la distante de izolare în aer, toate izolatoarele conectate la o parte activă a ELEA trebuie considerate ca părti active.

2. Toate distantele de izolare în aer, dimensionate în articolele care urmează, vor reprezenta, dacă nu se face o altă precizare în text, valorile minime care trebuie respectate pentru realizarea prevederilor de protectie respective.

3. Pentru fiecare caz de utilizare a distantei de izolare în aer se vor analiza individual conditiile de exploatare cele mai grele care vor fi luate în considerare pentru dimensionarea acestei distante.

4. Valorile minime ale distantelor de izolare în aer pot fi majorate de proiectant pentru cerinte si conditii de exploatare specifice în vederea îmbunătătirii gradului de sigurantă.

 

5.3.2. Dimensionarea mijloacelor de protectie prevăzute la pct. 5.1.2 se efectuează după o împărtire, în prealabil, a circuitelor electrice analizate în sectiuni caracterizate de conditiile de exploatare prevăzute la pct. 4, utilizând una dintre cele două metode de calcul pentru tensiunea nominală de tinere la impuls Uf\ii, reglementate în [9]. La pct. B.1, anexa B, din prezenta normă tehnică feroviară se precizează schema logică de calcul ce trebuie urmată în vederea determinării Unj pentru sectiunile dintr-un circuit electric.

5.3.3. Pentru dimensionarea distantelor minime de izolare în aer care asigură izolatia de bază sau izolatia functională se va lua în considerare tensiunea nominală de tinere la impuls UNi, conform tabelelor 1,2 si C.1 din prezenta normă tehnică feroviară.

 

NOTĂ:

Pentru distantele de izolare în aer care asigură izolatia de bază sau izolatia functională nu se admit valori mai mici decât cele precizate de prezenta normă tehnică feroviară.

 


Tabelul 1 - Tensiunile nominale de izolatie între părtile active ale ELEA aflate la tensiuni nominale permanente diferite si între aceste părti active si structurile de sustinere

 

 

Caracteristicile tensiunii sistemului de alimentare în curent alternativ [11].

Tensiunea nominală de izolatie în curent alternativ

corespunzătoare sistemului de alimentare si conditiilor de exploatare pe sectiunea respectivă,

recomandata de [7] si [9]

[kVef]

Tensiunea nominală permanentă a LCA fată de pământ

[kVef]

Diferenta de faza

[grade]

Tensiunea nominală permanentă între diverse părti ale ELEA

Un [kVBf]

Tensiunea permanentă

cea mai ridicată

(pentru t>300 s)

Umaxl

[kVef]

Tensiunea temporară maximă pentru 0,5<t<300 s

Umax2 [kVef]

Supratensiunea de lungă durată cea mai ridicată

lat = 20ms

Umax3 [kVef]

25 Cazul a) de la pct. 5.3.5.

 

25

27,5

29

38,75

27,5 [vezi 4.6.1 a)]

sau

29 [vezi 4.6.1 b)]

25 Cazul b) de la pct. 5.3.5.

120

25xV3

27,5xV3

50,23

67,11

V3x27,5 [vezi 4.6.1a)]

sau

V3x29 [vezi 4.6.1 b)]

25 Cazurile c) si d) de la pct. 5.3.5.

180

25x2

27,5x2

58

77,49

2x27,5 [vezi 4.6.1 a)]

sau

2x29 [vezi 4.6.1 b)]

 

NOTA:

În tabelul 1, valorile din coloanele pentru care unitatea de măsură este precizată în kVef reprezintă valori eficace.

 

5.3.4. În cazul utilizării unui dispozitiv de comutatie destinat întreruperii alimentării unei instalatii întregi sau unei sectiuni a acesteia, tensiunea nominală de tinere la impuls U^ (determinată cu metoda de calcul 1 din [9]) si distantele de izolare în aer corespunzătoare trebuie majorate cu 25%, [9].

5.3.5. Corelarea tensiunilor nominale de izolare UNm cu tensiunile nominale permanente ale retelei de alimentare Un

Corelarea tensiunilor nominale de izolare UNm (în conditiile de la pct. 4.2) cu tensiunile nominale permanente între diverse părti active ale ELEA si dintre acestea si structurile de sustinere se va efectua conform tabelului 1, tinându-se seama de următoarele cazuri:

a) linii conventionale de curent alternativ cu tensiunea nominală a liniei de contact fată de structurile de sustinere 25 kV si 50 Hz;

b) linii conventionale de curent alternativ cu tensiunea nominală a liniei de contact fată de structurile de sustinere, 25 kV si 50 Hz, care alimentează sectiuni de cale ferată electrificată adiacente alimentate din reteaua publică trifazată de înaltă tensiune, cu tensiuni între faze defazate cu 120 de grade; tensiunea nominală între sectiunile adiacente este V3 x 25 kV;

c) linii conventionale de curent alternativ cu tensiunea nominală a liniei de contact fată de structurile de sustinere, 25 kV si 50 Hz, care alimentează sectiuni de cale ferată electrificată adiacente alimentate cu tensiuni defazate cu 180 grade, tensiunea nominală longitudinală între cele două sectiuni adiacente ale liniei electrice aeriene fiind 50 kV, 50 Hz;

d) linii conventionale de curent alternativ cu tensiunea nominală a liniei de contact fată de pământ de 25 kV, 50 Hz, cu autotransformatoare si fider pentru autotransformatoare (sistem 2 x 25 kV); între acest fider pentru autotransformatoare si pământ tensiunea nominală este 25 kV, 50 Hz; între linia de contact si fiderul pentru autotransformatoare tensiunea nominală este 50 kV.

5.3.6. Corelarea tensiunii nominale de tinere la impuls UNi pentru o sectiune de circuit cu tensiunea nominală de izolatie UNm, pentru diverse categorii de supratensiune

5.3.6.1. În cazul utilizării metodei 1 pentru determinarea tensiunii nominale de tinere la impuls Unj a unei sectiuni de circuit, prezentată la pct. 2.2.2.1 din [9], se recomandă folosirea valorilor din tabelul 2, stabilite pentru diverse tensiuni nominale de izolatie UNm. pentru categoriile de supratensiuni OV3, OV4, în regim static, (vezi tabelul A2 din [9]).

 

Tabelul 2 - Tensiunile nominale de tinere la impuls Uni în functie de tensiunile nominale de izolatie ale diverselor circuite UNm si de categoriile de supratensiune care caracterizează exploatarea acestora.

 

 

Tensiunea nominală de izolatie UNm (kVvârf)

Tensiunea nominală de tinere la impuls UNi [kV]

OV3

- circuite legate direct la linia de contact, fără protectie împotriva supratensiunilor si care nu sunt expuse la supratensiuni atmosferice;

- circuite de energie de tractiune care au dispozitiv de protectie cu care se reduc supratensiunile atmosferice si de comutatie.

OV4

- echipament ELEA, inclusiv cel situat în PS, PSS, linii de energie, care sunt expuse supratensiunilor atmosferice, având o protectie intrinsecă împotriva supra­tensiunilor atmosferice si de comutatie;

- circuite legate direct la linia de contact, care nu au dispozitiv de protectie împotriva supratensiunilor atmosferice si de comutatie, dar care sunt expuse acestor supratensiuni.

27,5 kV - instalatii fixe 1 x 25 kV, exterioare - cazul a) prevăzut la pct. 5.3.5 si a) prevăzut la pct. 4.6.1.

170

200

27,5kV - instalatii fixe 1 x 25 kV, exterioare - cazul a) prevăzut la pct. 5.3.5 si a) prevăzut la pct. 4.6.1.

170

200

29kV - instalatii fixe 1 x 25 kV, exterioare/prescriptii speciale - cazul a) prevăzut la pct. 5.3.5 si b) prevăzut la pct. 4.6.1.

200/250*

250/325*

1,73 x 27,5 kV - instalatii fixe - cazul b) prevăzut la pct. 5.3.5 si a) prevăzut la pct. 4.6.1.

294

346

1,73 x 29 kV - instalatii fixe/prescriptii speciale - cazul b) prevăzut la pct. 5.3.5 si b) prevăzut la pct. 4.6.1.

346/433*

433/562*

2 x 27,5 kV - instalatii fixe 2 x 25 kV - cazurile c) si d) prevăzute la pct. 5.3.5 si a) prevăzut la pct. 4.6.1.

340

400

2 x 29 kV - instalatii fixe/conditii speciale - cazurile c) si d) prevăzute la pct. 5.3.5 si b) prevăzut la pct. 4.6.1.

400/500*

500/650*

 

NOTE:

1. Valorile din acest tabel sunt valabile pentru instalatii fixe de tractiune electrică, în conditii atmosferice de referintă standardizate si pentru mediu nepoluat (gradul de poluare nu depăseste nivelul PD2 (vezi pct. 4.1 din prezenta normă tehnică feroviară). În cazurile de mediu poluat (gradele de poluare PD4A si PD4B), valorile tensiunilor nominale de tinere la impuls se vor majora corespunzător anexei C la prezenta normă.

2. În tabelul anterior cazurile cu prescriptii speciale (*) se referă, de exemplu, la situatiile în care intervin supratensiuni temporare datorită aparatelor de comutatie (vezi pct. 5.3.4 din prezenta normă tehnică feroviară).

 

5.3.6.2. În cazul utilizării metodei 2, precizată la pct. 2.2.2.2 din [9], tensiunea nominală de tinere la impuls UNi se va stabili în urma calculului supratensiunilor de comutatie pentru sectiunea respectivă, retinându-se valoarea maximă a acestora.

5.3.7. Corelarea distantelor de izolare în aer cu tensiunile nominale de tinere la impuls UNi pentru diverse grade de poluare

Corespondenta dintre distantele de izolare în aer - tensiuni nominale de tinere la impuls 1,2/50 us, în conditiile pct. 4.2, pentru electrozi vârf-plan este precizată în tabelul C.1 din anexa C la prezenta normă tehnică feroviară, în [9] si [13].

 

NOTE:

1. Valorile precizate în tabelul C.1 sunt acoperitoare pentru celelalte tipuri de electrozi întâlnite în practică (sferă-plan, plan-plan si conductor-plan paralel).

2. În cazurile când conditiile atmosferice reale diferă de conditiile atmosferice prevăzute la pct. 4.2 se vor corecta valorile tensiunilor nominale de tinere la impuls 1,2/50 us precizate în tabelul C.1, utilizându-se relatiile de calcul prevăzute la pct. E.1 din anexa E la prezenta normă tehnică feroviară.

3. În cazurile practice când DIA între diverse elemente sub tensiune din exploatare sau între acestea si pământ pot fi modelate prin DIA cu electrozi sferă-plan ori plan-plan, se vor folosi relatiile de calcul si de corectie cu conditiile atmosferice reale precizate la pct. E.2 din anexa E.

 

5.3.8. Distante de izolare în aer care asigură izolatia functională la traversările liniilor electrice aeriene peste calea ferată electrificată

Traversările liniilor electrice aeriene de înaltă tensiune peste calea ferată electrificată se vor executa în conformitate cu normativul [4] si vor respecta instructiunile de protectia muncii din [2] si [3].

5.3.9. Distante de izolare în aer care asigură izolatia functională la traversările liniilor aeriene de telecomunicatii peste calea ferată electrificată

Lucrările privind traversarea aeriană a liniei de cale ferată electrificată de către liniile aeriene de telecomunicatii se vor executa numai cu cabluri cu fibre optice, fără elemente conductoare, cu respectarea:

- distantelor de izolare în aer minime prevăzute la pct. 5.3.5 si 5.3.7;

- normativelor de proiectare si de executie specifice lucrărilor de telecomunicatii care folosesc fibre optice;

- instructiunilor de protectia muncii precizate la [2] si [3].

5.4. Protectia realizată prin distante de izolare în aer de securitate în instalatiile fixe de tractiune electrică

5.4.1. Cerinte constructive generale

5.4.1.1. ELEA trebuie să fie proiectat, executat si întretinut astfel încât părtile active ale acestuia să fie pozitionate pentru a se minimiza riscul de daune provocate persoanelor aflate pe suprafetele de circulatie din zonele publice si din zonele cu acces restrictionat.

5.4.1.2. Părtile active ale ELEA trebuie să se întindă numai peste căile ferate pentru care ele sunt necesare pentru a asigura alimentarea cu energie electrică a trenurilor electrice, iar zonele adiacente trebuie să fie prevăzute doar pentru sustinerea, tensionarea si pozitionarea acestor părti active.


Cu exceptia izolatoarelor, părtile active ale ELEAnu trebuie să fie extinse peste liniile neelectrificate, dincolo de capătul liniilor secundare ori peste platforme sau pasaje aeriene.

Pozitionarea părtilor active ale ELEA deasupra intervalelor largi dintre căi, deasupra pozitiilor de securitate si culoarelor de acces trebuie să fie evitată acolo unde este practic posibil.

5.4.1.3. Izolatoarele asociate cu părtile active ale ELEA nu trebuie să fie situate deasupra unor platforme sau pasaje aeriene, exceptând cazurile de dificultate specială în care este permis ca până la jumătate din înăltimea izolatorului să fie pozitionată deasupra platformei ori pasajului aerian.

5.4.1.4. Pe toate structurile de sustinere ale liniei electrice aeriene si pe gardurile împrejmuitoare ale instalatiilor de înaltă tensiune se vor monta indicatoare de securitate (a se vedea anexa B din [8] si [15]).

5.4.1.5. Pe pasarelele si pe lucrările de artă care supratraversează linia de contact sau sunt învecinate cu o linie de contact se vor prevedea panouri de protectie pentru a se evita posibilitatea atingerii acesteia cu obiecte lungi.

5.4.1.6. Pe toate pasarelele si podurile destinate trecerii publicului se vor monta indicatoare de securitate cu conditiile tehnice din [15] si indicatoare cu inscriptia: „Stationarea pe pod este interzisă”.

5.4.1.7. Toate drumurile de acces la/pe lângă linie (excluzând suprafetele de circulatie a persoanelor) trebuie să fie realizate la nivelul sinelor sau mai jos. Acolo unde aceasta nu este posibil de realizat vor fi luate alte măsuri pentru a reduce riscurile asociate cu pericolele de natură electrică (de exemplu, obstacole masive, parapete).

5.4.1.8. În zona peroanelor, la trecerile la nivel si trecerile pietonale se vor monta indicatoare care să arate zonele permise si zonele interzise circulatiei publicului. De asemenea, se vor afisa reguli de comportare destinate publicului.

5.4.1.9. În cazul lucrărilor noi se interzice punerea sub tensiune a LCA si a echipamentului aferent dacă nu s-au efectuat lucrările de avizare a documentatiei tehnice sau dacă nu s-a obtinut de către constructor avizul de punere în functiune conform reglementărilor în vigoare.

5.4.1.10. După darea în functiune a unui tronson de linie electrificată, linia de contact se consideră permanent sub tensiune.

5.4.2. Dimensionarea distantelor de izolare în aer de securitate

5.4.2.1. Pentru dimensionarea distantelor minime de izolare în aer de securitate, în cazul în care nu se face altă precizare în prezenta normă tehnică feroviară, se va considera că tensiunea de tinere la impuls \JNi este 160% din tensiunea de tinere la impuls pentru distanta de izolare în aer care asigură izolatia de bază considerată la pct. 5.3.3-5.3.5 din prezenta normă tehnică feroviară.

 

NOTĂ:

Pentru distantele de izolare în aer de securitate nu se admit valori mai mici decât cele precizate de prezenta normă tehnică feroviară.

 

5.4.2.2. Distante de izolare în aer de securitate care asigură izolatia întărită între părtile active ale ELEA si persoanele de pe suprafetele de circulatie

Distantele minime de izolare în aer de securitate, care asigură izolatia întărită de la o suprafată de circulatie accesibilă persoanelor până la părtile active ale ELEA trebuie să fie executate conform pct. 5.1.2.1 si figurii 14 din [8] sau asa cum s-au modificat prin anexa G la standardul [9].

Pentru zonele publice:

- minimum 2,25 m lateral si sub suprafata de stationare;

- minimum 3,5 m deasupra suprafetei de stationare. Pentru zona cu acces restrictionat:

- minimum 1,5 m lateral si sub suprafata de stationare;

- minimum 2,75 m deasupra suprafetei de stationare.

 

NOTE:

1. Distantele minime de izolare în aer de securitate de mai sus trebuie să se aplice în cele mai grele conditii de temperatură si de încărcare a liniei de contact întâlnite în exploatare, [22].

2. Distantele minime de izolare în aer de securitate prevăzute la pct. 5.4.2.2 au fost stabilite presupunând că atingerea părtilor active accesibile, în linie dreaptă, de către o persoană de pe suprafata de stationare, se efectuează direct, fără a folosi diferite obiecte.

 

Figura 3*) - Distante de izolare în aer care asigură izolatia întărită fată de vegetatie

 


*) Figura 3 este reprodusă în facsimil.


 

5.4.2.3. Distante de izolare în aer care asigură izolatia întărită între părtile active ale ELEA si suprafetele pentru lucrători/personalul de întretinere

În lipsa altor precizări în instructiunile de exploatare, distantele de izolare în aer care asigură izolatia întărită între părtile active ale ELEA si suprafetele de circulatie pentru lucrători/personalul de întretinere vor fi dimensionate conform pct. 5.1.2.2 din [8].

 

NOTĂ:

Nu sunt incluse aici copertinele din statii, platformele de lucru si podelele de lucru la pasarelele semnalelor, platformele de lucru la semnale, scările mobile pentru lucrări de întretinere, nacelele hidraulice, platformele de lucru ale vehiculelor utilizate exclusiv pentru efectuarea de lucrări la sau în vecinătatea liniei de contact aeriene.

 

5.4.2.4. Distante de izolare în aer care asigură izolatia întărită între părtile active ale ELEA si vegetatie

Vegetatia de pe părtile laterale ale unei linii de cale ferată electrificată trebuie să fie astfel administrată încât să se mentină o distantă minimă de izolare în aer de 3 m, care să asigure izolatia întărită între vegetatie si părtile active ale ELEA, si pentru a mentine fără vegetatie spatiul vertical deasupra părtilor active conform pct. 5.1.2.5 din [8] (a se vedea figura 3 din prezenta normă tehnică feroviară). În anexa D sunt stabilite cerintele obligatorii pentru sistemul de administrare a vegetatiei în vederea obtinerii distantei de izolare în aer între părtile active ale ELEA si vegetatie, precizată mai sus.

5.4.2.5. Încărcarea si descărcarea vagoanelor de cale ferată

a) Operatiunile de încărcare si descărcare a diverselor produse si mărfuri în/din vagoanele de cale ferată descoperite sunt permise în cazul în care ELEA al căii ferate respective este scos de sub tensiune si pus la pământ.

b) Operatiunile de încărcare si descărcare se pot efectua si cu ELEA sub tensiune, cu respectarea normelor specifice de protectia muncii [2] si [3] si a unei distante de izolare în aer de cel putin 1,5 m, care să asigure izolatia întărită între părtile active ale ELEA si oamenii, mărfurile sau utilajele cu care acestia lucrează. În cazul în care, în timpul operatiunilor de încărcare-descărcare, această distantă nu se poate respecta în mod sigur, se va scoate în mod obligatoriu ELEA de sub tensiune si se va pune la pământ.

c) Vagoanele de cale ferată descoperite, încărcate, care circulă pe liniile electrificate, trebuie să respecte gabaritul de încărcare static, gabaritul de încărcare cinematic si gabaritul de liberă trecere pe liniile electrificate, [21] si [33].

d) în cazul încărcăturilor negabaritice pe liniile electrificate, trebuie să se respecte prevederile din [21], art. 14, privind asigurarea distantei minime de izolare în aer pe verticală între partea superioară a încărcăturii si firul de contact sau orice alt conductor sub tensiune.

Dacă aceste distante de izolare în aer nu se pot respecta, este obligatoriu să se scoată linia de sub tensiune, [21].

e) Fiderele sau fiderele de linie pot fi amplasate deasupra drumurilor de încărcare sau deasupra platformelor de încărcare doar în cazuri deosebite, când nu există altă solutie. În astfel de cazuri, ele trebuie dispuse la cel putin 12 m înăltime deasupra drumului sau platformei de încărcare, conform pct. 5.1.2.4 din [8].

5.4.2.6. Lucrări de reparatii curente si de întretinere în apropierea LCA

Manipularea materialelor si utilajelor în apropierea LCA se va desfăsura cu respectarea obligatorie a normelor specifice de protectia muncii prevăzute în [2].

Distantele de izolare în aer de securitate între elementele active ale ELEA si personalul angajat, materialele, utilajele si obiectele de orice fel cu care acesta lucrează nu trebuie să fie mai mici de 1,5 m, [2].

5.4.3. Dimensionarea distantelor de izolare care asigură izolatia pe suprafată

5.4.3.1. Pentru dimensionarea distantelor de izolare pe suprafată, folosite pentru asigurarea izolatiei de bază, a izolatiei functionale si a izolatiei întărite, este necesar să se tină seama de tensiunile de tinere la impuls 1,2/50 us, cu probabilitatea de tinere de 90%, în cele mai grele conditii atmosferice, conform pct. E.1 al anexei E la prezenta normă tehnică feroviară; nu se admit valori mai mici pentru aceste distante de izolare pe suprafată.

5.4.3.2. Dimensionarea distantelor de izolare pe suprafată, care asigură, împreună cu distantele de izolare în aer, izolatia dublă sau întărită, se efectuează tinându-se seama că tensiunea nominală de izolatie UNm trebuie să fie dublul tensiunii nominale de izolatie impusă pentru izolatia de bază (pct. G2, anexa G din [9]). Nu se admit valori mai mici.

5.4.4. Stingerea incendiilor în instalatiile de LCA

Organizarea si desfăsurarea activitătii de prevenire si de stingere a incendiilor în instalatiile de LCA se realizează conform reglementărilor specifice acestui domeniu.

Se interzice stingerea cu apă sau cu solutii lichide a obiectelor incendiate din cadrul/apropierea LCA, dacă nu se asigură o distantă de cel putin 7 m până la oricare dintre liniile de contact aeriene aflate sub tensiune, [2].

5.5. Protectie prin obstacole

5.5.1. Reguli generale

În cazurile când distantele de izolare în aer de securitate prevăzute la pct. 5.4 nu se pot obtine, trebuie să se amplaseze un obstacol între părtile active si suprafata de stationare.

Cu exceptia cazurilor specificate mai jos, obstacolele trebuie să fie în concordantă cu cerintele pentru „obstacole” asa cum se stabileste în capitolul „Generalităti”, sectiunea 5.1.3.1 sau 5.1.3.1 din [8], corespunzător tensiunii 25 kV, 50 Hz.

Obstacolele trebuie să fie dimensionate si pozitionate astfel încât distanta de fir întins de la părtile active expuse la suprafata de stationare să fie de cel putin 2,75 m.

Obstacolele trebuie să fie construite robust si sigur pentru a preveni modificarea lor neautorizată si să fie proiectate astfel încât să nu faciliteze escaladarea lor.

5.5.2. Obstacolele din zonele publice trebuie să fie din constructie de zidărie plină care poate fi conductoare sau neconductoare. Obstacolele din material conductiv trebuie să fie legate la sină în concordantă cu cerintele din [8]. Obstacolele de pe liniile electrificate în sistemul 25 kV, 50 Hz trebuie să fie dimensionate si pozitionate în concordantă cu cerintele pentru „obstacole” din sectiunea 5.1.3.3 si figura 18 din [8].

5.5.3. Obstacolele din zonele restrictive trebuie să fie ori din constructie de zidărie plină sau din plasă dimensionată corespunzător, dintr-un material conductiv la cel putin IP2x, asa cum este descris în [12]. Obstacolele din material conductiv trebuie să fie legate la pământ, [8]. Obstacolele pentru liniile electrificate în 25 kV, 50 Hz trebuie să fie dimensionate si pozitionate în concordantă cu cerintele privind obstacolele din [8] (sectiunea 5.1.3.2 si figurile 16 si 17 din [8]).

Distantele de izolare în aer dintre obstacol si părtile active trebuie să fie determinate în concordantă cu pct. 5.3.5 de mai sus, corespunzător cu distantele de izolare în aer normale, cu o tolerantă suplimentară de 100 mm pentru obstacolele construite din plasă.


5.6. Protectie antiescaladare

În cazurile când structurile de sustinere ale ELEA si orice accesorii asociate, constructiile sau alte structuri care sustin părtile active ale ELEA, sunt din proiectare usor de escaladat si există o interzicere a accesului publicului la aceste structuri de sustinere, trebuie prevăzută protectia antiescaladare, în conformitate cu [8].

Accesul la scările fixe folosite în instalatiile fixe de tractiune electrică trebuie să fie interzis în zonele publice cu posibilitatea de nerespectare.

Modurile de acces la orice acoperis sau la alte locuri care ar permite oamenilor să se apropie de părtile active ale ELEA trebuie să fie securizate sau protejate în alt mod.

5.7. Protectia trecerilor la nivel

Următoarele precizări se referă la trecerile la nivel care se înfiintează la intersectia unui drum, inclusiv drumuri de acces sau stradă, cu:

- linii de cale ferată electrificate;

- linii de cale ferată industrială electrificate si aflate în exteriorul întreprinderilor, care au conditiile tehnice stabilite de [16].

5.7.1. Treceri la nivel pentru drumuri publice

5.7.1.1. Înăltimea maximă a vehiculelor rutiere, cu tot cu încărcătură, de pe orice fel de drum public este de 4 m, stabilită în conformitate cu anexa 2 din [34].

 

NOTĂ:

În cazul în care înăltimea unui vehicul, cu tot cu încărcătură, la o trecere la nivel, pe un drum public, depăseste înăltimea precizată la pct. 5.7.1.1, circulatia vehiculului se va efectua în baza unei autorizatii eliberate de Inspectoratul General al Politiei Române (sau de inspectoratul de politie judetean, Serviciul politie rutieră), cu avizul organelor de exploatare a căii ferate electrificate.

 

5.7.1.2. Înăltimea minimă a celei mai coborâte părti active a ELEA deasupra suprafetei drumului unei treceri la nivel, în cele mai rele conditii de temperatură si încărcare, trebuie să fie asa cum se precizează în tabelul 3 din prezenta normă tehnică feroviară (vezi [8] si [21]). Distanta minimă de izolare în aer de securitate precizată în acest tabel este considerată peste înăltimea maximă de 4 m pentru orice vehicul rutier (inclusiv încărcătura) si orice fel de drum, [27] si [30].

 

Tabelul 3 - Distantele de izolare în aer de securitate la trecerile la nivel pe drumurile publice

 

Sistemul de electrificare

Înăltimea minimă a celei mai coborâte părti active a ELEA, deasupra suprafetei drumului unei treceri la nivel pe un drum

public, în cele mai rele conditii de temperatură si de încărcare, [8]

- mm -

Distanta minimă de izolare în aer de securitate de la partea activă până la cel mai înalt punct al vehiculului rutier, inclusiv încărcătura

- mm -

25 kV, 50 Hz

5.500

1.500

 

5.7.1.3. Trecerile la nivel pentru drumurile publice trebuie să fie prevăzute cu:

- indicatoare pentru circulatia rutieră simbolizate, executate si amplasate conform [17], [18] si [19];

- indicatoare pentru circulatia feroviară reprezentate de indicatoarele de fluier care trebuie să fie montate în apropierea trecerilor la nivel, de-a lungul liniilor de cale ferată, executate si montate conform [16];

- instalatii de semnalizare pentru circulatia rutieră (bariere, porti de gabarit), pozitionate si executate conform [16];

- parapete rigide sau deformabile pentru dirijarea circulatiei rutiere, precum si pentru a împiedica iesirea vehiculelor de pe platforma drumului sau a străzii în zona de traversare a căii ferate, executate si amplasate conform [16].

5.7.2. Treceri la nivel private

Înăltimea minimă a părtilor active ale ELEA la trecerile la nivel private trebuie să fie stabilită conform tabelului 3 prevăzut la pct. 5.7.1.2 din prezenta normă tehnică feroviară si [16].

Acest tip de treceri la nivel vor fi construite si vor fi prevăzute cu indicatoare si note de avertizare, conform [16]; nu vor fi prevăzute porti de gabarit de înăltime.

5.7.3. Treceri tip drum pietonal si drum de racordare

La o trecere tip drum pietonal si drum de racordare înăltimea minimă a părtilor active ale ELEA trebuie să fie de 5,2 m fată de suprafata trecerii, în cele mai severe conditii de temperatură si de încărcare.

Trecerile pentru drum pietonal se vor executa conform [16] si vor fi prevăzute cu indicatoare si note de avertizare, [15].

5.8. Prevederi de protectia muncii - instalatii de linie de contact aeriană

Personalul angajat pentru exploatarea si repararea instalatiilor electrice ale LCA, PS, PSS va respecta regulile specifice de protectia muncii precizate în [2] si [3].

6. Cerinte de omologare/certificare pentru vehicule feroviare

Dacă nu se specifică altfel în standardele de produs, se impune conformitatea cu prezenta normă tehnică feroviară, conditiile tehnice si prevederile cuprinse în aceasta reprezentând un minim necesar.

6.1. Distante de izolare în aer care asigură izolatia functională a echipamentului

Distantele de izolare în aer între părtile active ale echipamentului electric amplasat pe acoperisul vehiculelor feroviare si carcasa metalică a acestora sau obiecte legate la această carcasă se vor dimensiona considerând că ele asigură izolatia functională (amendamentul A1, pct. G.2.8, din [9]) si pot fi reduse, asigurând însă o functionare corectă, pe baza următoarelor criterii:

a) părtile active de pe acoperisul vehiculelor trebuie să fie pozitionate cât mai strâns posibil fată de linia axial-centrală a vehiculului, respectând gabaritul static si dinamic al vehiculului si considerând că acestea determină o singură sectiune de circuit;

b) tensiunea nominală de izolare UfMm se stabileste conform pct. 4.6.2 din prezenta normă tehnică feroviară, L^m - 27,5 kV;

c) dimensionarea DIA se va efectua utilizând metoda 1 de determinare a tensiunii nominale de tinere la impuls 1,2/50 us, (UNi), precizată la pct. 2.2.2.1 din [9];

d) gradul de poluare al circuitelor va fi:

- PD1 pentru echipamentul din interiorul materialului rulant;

- PD4 pentru echipamentul din exterior, de pe materialul rulant, [9];

e) categoriile de supratensiune vor fi stabilite conform pct. 6.2 din [9]:

- OV3 pentru circuite conectate direct la linia de contact care nu au protectie împotriva supratensiunilor si nu sunt supuse supratensiunilor atmosferice;

- OV3 pentru circuite de alimentare cu energie care au numai dispozitiv de protectie pentru reducerea supratensiunilor, [9];


- 0V4 pentru circuite care nu au protectie împotriva supratensiunilor de comutatie si atmosferice, dar care sunt supuse la aceste supratensiuni.

Pentru categoria de supratensiune stabilită mai sus se va considera tensiunea de tinere la impuls Unj precizată în tabelul A.2din [9], astfel:

- Unj =125 kVvârf, pentru categoria OV3;

- Unj =170 kVvârf, pentru categoria OV4;

f) în cazul vehiculelor feroviare echipate cu un descărcător de tensiune care determină un nivel de protectie, Unj este determinată de acest nivel de protectie (a se vedea pct. 5 din [10]);

g) determinarea distantei de izolare în aer care asigură izolatia functională a echipamentului de pe acoperisul vehiculului feroviar si corectarea acesteia în functie de conditiile atmosferice reale si de gradul de poluare se efectuează conform anexelor C si E la prezenta normă tehnică feroviară;

h) în cazurile în care sunt prevăzute interventii pentru ungerea, respectiv curătarea suprafetelor izolatiei, dimensionarea distantelor minime de izolare pe suprafată este limitată la 20 mm/kV;

i) distanta de izolare în aer determinată conform criteriilor prevăzute la lit. a)-g) se va încadra în categoriile din tabelele B.1- B.10 din anexa B la prezenta normă tehnică feroviară.

6.2. Distantele de izolare în aer de securitate între părtile active ale echipamentului electric de alimentare de pe acoperisul vehiculelor feroviare si persoanele de pe suprafetele de circulatie cu acces restrictionat se vor dimensiona conform pct. 5.1.2.2 si 5.1.3.2 din [8J.

6.3. Distantele de izolare în aer de securitate între părtile active ale echipamentului electric de alimentare de pe acoperisul vehiculelor feroviare si persoanele de pe suprafetele de circulatie din zonele publice se vor dimensiona conform pct. 5.1.2.1 si 5.1.3.3 din [8].

6.4. Prevederi de protectia muncii -vehicule feroviare

Personalul angajat pentru exploatarea si repararea vehiculelor feroviare va respecta în mod obligatoriu normele specifice de protectia muncii precizate în [2] si [3].

6.4.1. Pentru protejarea personalului de pe locomotivele sau trenurile electrice împotriva accidentelor de muncă, acestea vor fi înzestrate cel putin cu aparatele si dispozitivele prevăzute în art. 353 din [2], care vor fi în bună stare de functionare.

6.4.2. Pentru prevenirea accidentelor prin soc electric, fiecare locomotivă sau tren electric va fi dotat cel putin cu mijloacele individuale de protectia muncii precizate de art. 354 din [2].

6.4.3. În vagoanele de călători care circulă în mod normal pe linii electrificate se vor monta indicatoare de securitate cu atentionări si reguli de comportare destinate călătorilor, conform art. 67 din [2].

6.4.4. Pe vagoanele de marfă care circulă pe liniile electrificate se vor monta indicatoare de securitate si de avertizare pentru operatiunile de încărcare-descărcare sub linia de contact aeriană.

7. Verificarea prevederilor de protectie împotriva socului electric prin atingere directă

7.1. Instalatiile fixe de tractiune electrică

7.1.1. Operatiunile de verificare a prevederilor de protectie vor urmări verificarea executiei si mentinerii în exploatare a mijloacelor de realizare a protectiei împotriva socului electric prin atingere directă.

Se vor verifica:

a) distantele de izolare în aer, care asigură izolatia functională, între părtile active ale ELEA aflate la tensiuni diferite, conform pct. 5.3 din prezenta normă tehnică feroviară;

b) distantele de izolare în aer, care asigură izolatia de bază, între părtile active ale ELEA si structurile de sustinere, conform pct. 5.3 din prezenta normă tehnică feroviară;

c) distantele de izolare în aer de securitate între părtile active ale ELEA si persoane sau suprafete de circulatie a persoanelor,

cu respectarea cerintelor constructive precizate în prezenta normă tehnică feroviară la pct. 5.4;

d) distanta dintre suprafata drumului unei treceri la nivel (pietonal sau privat) si cel mai coborât conductor al liniei electrificate, conform pct. 5.7 din prezenta normă tehnică feroviară; de asemenea, se vor verifica existenta, amplasarea si executia semnalizărilor drumurilor publice si feroviare aferente trecerii si a portilor de gabarit ce trebuie prevăzute conform [16], [17], [18] si [19];

e) distanta de izolare în aer între părtile active ale ELEA si elementele constructive ale pasajelor aeriene, conform pct. 5.3 din prezenta normă tehnică feroviară si [8];

f) obstacolele si mijloacele de protectie antiescaladare (pct. 5.5 din prezenta normă tehnică feroviară si [8]);

g) mijloacele de protectia muncii: indicatoare de securitate si afise cu reguli de comportare destinate publicului, conform [2], [3]si [8].

7.1.2. Verificarea distantelor de la pct. 7.1.1 lit. a)-e) se efectuează prin măsurători de către personalul de exploatare în cadrul reparatiilor curente, reviziilor tehnice, cu scoaterea de sub tensiune a ELEA, si de către personalul autorizat care efectuează controlul executiei instalatiilor fixe de tractiune electrică noi, înainte de punerea lor în functiune. Eroarea absolută maximă a măsurătorilor este de 5 mm.

Pentru distantele de izolare în aer reduse care asigură izolatia functională se vor determina prin măsurători tensiunile de tinere la impuls 1,2/50 us, cu probabilitatea de tinere de 90%. Măsurătorile se vor efectua conform standardului [14].

7.1.3. Verificarea valorilor distantelor de la pct. 7.1.1 se efectuează cu respectarea regulilor de protectia muncii prevăzute în [2], [3] si [38].

7.1.4. Măsurareaparametrilor care caracterizează conditiile atmosferice reale (temperatura, presiunea si umiditatea aerului ambiant) se efectuează în vederea corectării distantelor de izolare în aer determinate prin calcul sau prin măsurători în conditii atmosferice standard, conform anexei C la prezenta normă tehnică feroviară. Măsurătorile se vor considera valabile dacă se desfăsoară cu următoarele valori de incertitudine, [14]:

- temperatura ambiantă trebuie măsurată cu o incertitudine maximă de 0,5°C;

- presiunea absolută a aerului trebuie măsurată cu o incertitudine maximă de 2 hPa;

- umiditatea absolută a aerului trebuie măsurată cu o incertitudine maximă de 1 g/m3.

7.1.5. În cazul când DIA pentru izolatia functională este mai mică decât valoarea precizată la categoria „DIA normale” din tabelele B.1-B.10 sau este imposibil de măsurat în exploatare, se va determina tensiunea de tinere la impuls prin măsurători efectuate în laborator pe un element reprezentativ al părtilor electrice implicate, cu care se va simula distanta respectivă de izolare în aer, [14].

7.2. Vehicule feroviare

7.2.1. Operatiunile de verificare a prevederilor de protectie vor urmări verificarea executiei si mentinerii în exploatare a mijloacelor de realizare a protectiei împotriva atingerii directe si a mijloacelor de control:

- DIA care asigură izolatia functională între elementele active ale echipamentului amplasat pe acoperisul vehiculului si carcasa locomotivei sau elemente legate la această carcasă;

- DIA pe suprafată care asigură izolatia suplimentară;

- DIA de securitate între elementele active si suprafetele pentru circulatia persoanelor;

- existenta cadrelor de gabarit de încărcare din triajele de cale ferată.

7.2.2. Verificarea distantelor de izolare în aer prevăzute la pct. 7.2.1 se efectuează prin măsurători de către personalul de exploatare în cadrul reparatiilor curente, reparatiilor generale si reparatiilor capitale, cu scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric de pe acoperisul vehiculului feroviar, cu respectarea normelor de protectia muncii precizate în [2] si [38].


7.2.3. Verificarea distantelor de izolare în aer între încărcătura vagoanelor de marfă si părtile sub tensiune ale ELEAse efectuează:

- pentru transporturile gabaritice, prin verificarea gabaritului de încărcare al vagoanelor de marfă, în care trebuie să se înscrie atât vagonul, cât si încărcătura sa conform RIV (verificare cu cadrul de gabarit la formarea trenurilor în triaje);

- pentru transporturile negabaritice, prin verificarea valorilor precizate în [21] si [33].

 

ANEXA A (normativă)

la norma tehnică feroviară

 

Documente de referinta

Aplicarea standardelor cuprinse în această listă reprezintă o modalitate recomandată pentru asigurarea conformitătii cu cerintele din norma tehnică feroviară.

A.1. Instructiuni si normative

[I] Instructiunea 354:2007 - Instructiuni pentru exploatarea, revizia tehnica si repararea instalatiilor de energoalimentare ale căii ferate electrificate, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 920/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.740 bis din 1 noiembrie 2007

[2] 107:2001 Norme specifice de protectie a muncii pentru transporturi pe calea ferată, aprobate prin Ordinul ministrului muncii si protectiei sociale nr. 26/2000, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 10 mai 2000

[3] ***) Norme generale de protectie a muncii - 2002, capitolul 5 - Instalatii si echipamente electrice, aprobate prin Ordinul ministrului muncii si solidaritătii sociale si al ministrului sănătătii si familiei nr. 508/933/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 6 decembrie 2002, cu modificările ulterioare

[4] NTE 003/04/00 - Normativ pentru constructia liniilor de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V, aprobat prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 32/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004

[5] Normativ feroviar „Infrastructură feroviară. Instalatii fixe. Tractiune electrică. Conductor de protectie principal. Partea I: Calcul mecanic”, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 2.240/2006, publicat în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 989 din 12 decembrie 2006

A.2. Standarde

[6] SREN 60664-1:2008 - Coordonarea izolatiei echipamentelor în sistemele (retelele) de joasă tensiune, Partea 1: Principii, prescriptii si încercări

[7] SREN 50119:2003 - Aplicatii feroviare. Instalatii fixe. Linii aeriene de contact pentru tractiunea electrică

[8] SREN 50122-1:2002 - Aplicatii feroviare. Instalatii fixe. Partea 1: Măsuri de protectie referitoare la securitatea electrică si la legarea la pământ

[9] SREN 50124-1:2002, SREN 50124-1/A1:2006 si SREN 50124-1/A2:2006 - Aplicatii feroviare. Coordonarea izolatiei. Partea 1: Prescriptii fundamentale - Distante de izolare prin aer si distante de izolare pe suprafata pentru toate echipamentele electrice si electronice

[10] SREN 50124-2:2002 - Aplicatii feroviare. Coordonarea izolatiei. Partea 2: Supratensiuni si protectiile asociate

[II] SREN 50163:2006 si SREN 50163/A1:2007 - Aplicatii feroviare. Tensiuni de alimentare ale retelelor de tractiune p|pr*trir*3

[12] SREN 60529:1995 si SREN 60529:1995/A1:2003 - Specificarea gradelor de protectie asigurate prin carcase

[13] SREN 60071-1:2002 -Coordonarea izolatiei. Partea 1: Definitii, principii si reguli

[14] SRHD 588.1 S1:2003 - Tehnici de încercare la înaltă tensiune. Partea 1: Definitii generale si prescriptii referitoare la încercări

[15] STAS 297-1:1988 - Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale

STAS 297-2:1992 - Culori si indicatoare de securitate. Reprezentări

[16] SR 1244-1:1996 - Siguranta circulatiei. Treceri la nivel cu calea ferată. Conditii tehnice, clasificare si stabilirea categoriei trecerii la nivel

SR 1244-2:2004 - Siguranta circulatiei. Treceri la nivel cu calea ferată. Partea 2: Instalatii neautomate. Prescriptii

[17] STAS 1848-1:2004 -Semnalizare rutieră. Indicatoare si mijloace de semnalizare rutieră. Clasificare, simboluri si amplasare

[18] STAS 1848-2:2004 si SR 1848-2:2004/A91:2006 - Semnalizare rutieră. Indicatoare si mijloace de semnalizare rutieră. Prescriptii tehnice

[19] STAS 1848-3:1986 - Semnalizare rutieră. Indicatoare si mijloace de semnalizare rutieră. Scriere, mod de alcătuire

[20] STAS 2612:1987 - Protectia împotriva socurilor electrice. Limite admise

[21] STAS 4392:1984 - Căi ferate normale. Gabarite

[22] SREN 50125-2:2003 - Aplicatii feroviare. Conditii de mediu pentru echipamente. Partea 2: Instalatii electrice fixe

[23] SRCEI 60050-195:2006 - Vocabular electrotehnic international. Partea 195: Legarea la pământ si protectie împotriva socurilor electrice.

[24] SRCEI 60050-826:2006 - Vocabular electrotehnic international. Partea 826: Instalatii electrice.

[25]SRCLC/TR 50488:2007 - Aplicatii feroviare. Măsuri de securitate pentru personalul care lucrează la sau în vecinătatea liniilor aeriene de contact

[26] SREN 50110-1:2005 -Exploatarea instalatiilor electrice

A.3. Legi, ordonante de Guvern, ordine de ministru

[27] Legea nr. 227/2003 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2003

[28] Legea nr. 8/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 89/2003 privind alocarea capacitătilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare si certificarea în materie de sigurantă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 2 martie 2004

[29] Legea nr. 55/2006 privind siguranta feroviară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 10 aprilie 2006

[30] Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 29 iunie 1998, cu modificările si completările ulterioare

[31] Ordonanta Guvernului nr. 95/1998 privind înfiintarea unor institutii pubiice în subordinea Ministerului Transporturilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 28 august 1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 3/2002, cu modificările si completările ulterioare

[32] Ordinul ministrului transporturilor nr. 290/2000 privind admiterea tehnică a produselor si/sau serviciilor destinate utilizării în activitatea de construire, modernizare, întretinere si de reparare a infrastructurii si a materialului rulant, pentru transportul feroviar si cu metroul, publicat în Monitorul Oficial al


României, Partea I, nr. 465 bis din 25 septembrie 2000, cu modificările ulterioare

[33] Ordinul ministrului transporturilor nr. 103/2008 privind aprobarea Instructiunilor pentru admiterea si expedierea transporturilor exceptionale pe infrastructura feroviară - nr. 328, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2008

[34] Ordonanta Guvernului nr. 26/2003 privind modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 47/1997 privind regimul drumurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 227/2003, cu modificările ulterioare

[35] Hotărârea Guvernului nr. 1.533/2003 privind interoperabilitatea sistemului de transport feroviar de mare viteză, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2004, cu modificările si completările ulterioare

[36] Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române si reorganizarea Societătii Nationale a Căilor Ferate Române, republicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 9 septembrie 2004, cu modificările si completările ulterioare

[37] Ordonanta Guvernului nr. 89/2003 privind alocarea capacitătilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare si certificarea în materie de sigurantă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 31 august 2003, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 8/2004, cu modificările ulterioare

[38] Legea nr. 319/2006 a securitătii si sănătătii în muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006

[39] Hotărârea Guvernului nr. 1.561/2006 pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea si functionarea Autoritătii Feroviare Române - AFER, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 21 noiembrie 2006

A.4. Fise UIC

[40] UIC 606-1 din 1 ianuarie 1987 - Consecinte ale aplicării gabaritelor cinematice definite de fisele UIC 505 asupra conceptiei sistemului catenară.

 

ANEXA B (normativă)

la norma tehnică feroviară

 

            B.1. Schema logică generală pentru determinarea distantelor de izolare în aer si a distantelor de izolare pe suprafată

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a


 

            B.2. Schema logică pentru determinarea categoriei distantei de izolare în aer care asigură izolatia functională si/sau izolatia de bază pentru o sectiune de circuit

 

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

 

NOTE:

1. Astfel de scheme logice se vor construi pentru fiecare dintre cazurile de alimentare a ELEA, precizate în tabelul 1 si în tabelul 2, pentru electrozi vârf-plan sau plan-plan, în conditii atmosferice reale si pentru gradele de poluare precizate la pct. 4.4 din norma tehnică feroviară.

2. Tabelele B.1-B.10, care urmează, au fost elaborate pentru valorile standardizate UNi de la pct. 5.3.8, tabelul 2, cu luarea în considerare a conditiilor atmosferice de referintă standardizate precizate la pct. 4.2 din norma tehnică feroviară.

 


Tensiuni nominale

permanente

[kV]

Mărimea fizică

CATEGORIA DISTANTEI DE IZOLARE ÎN AER (DIA), ELECTROZI VÂRF-PLAN

DIA redusă

(valori recomandate numai pentru izolatia functională a ELEA, care trebuie stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor si verificate de măsurători, [9])

DIA normală

(valori recomandate pentru izolatia functională si izolatia de bază)

DIA sporită

(valori recomandate pentru izolatia functională si pentru izolatia de bază, stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor)

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

25 kV, 50 Hz, defazaj 0°

Distanta de izolare în aer [mm]

[150; 270)

[125; 150)

270

150

>270

> 150

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us (kVvârf)

[90; 147,6)

[77,2; 90)

147,6

90

> 147,6

>90

25 kV, 50 Hz, defazaj 120°

Distanta de izolare în aer [mm]

[260; 470)

[218,7; 260)

470

260

>470

>260

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[143,7; 235,7)

[123,2; 143,7)

235,7

143,7

> 235,7

> 143,7

25 kV, 50 Hz, defazaj 180°

Distanta de izolare în aer [mm]

[300; 540)

[250; 300)

540

300

>540

>300

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[161,3; 264,5)

[138,2; 161,3)

264,5

161,3

> 264,5

> 161,3

 

Tabelul B.1 - Categoriile distantelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale si tipuri de izolatie, în conditii atmosferice de referintă standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi vârf-plan

(câmp electric neomogen)

 

NOTE:

1. Valorile distantelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi vârf-plan, cu polul (+) pe electrodul vârf, obtinute prin interpolarea valorilor din tabelul E.1 din anexa E la norma tehnică feroviară, si sunt valabile pentru conditii atmosferice de referintă standardizate, cu probabilitate de tinere de 90%; aceste valori sunt acoperitoare pentru toate tipurile de electrozi întâlnite în practică, la aceleasi valori de tensiune de tinere.

2. Pentru conditii atmosferice, categorii de supratensiune si grade de poluare diferite de cele de la pct. 4.1 si 4.2 din norma tehnică feroviară este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.1 conform tabelelor 1, 2, C.1 si anexei E la norma tehnică feroviară, [9].

3. Distantele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1 din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.1 cu factorul 1,6, iar distantele de izolare pe suprafată care asigură izolatia întărită ce se dimensionează ca la pct.

5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIA sporite din tabelul B.1 cu factorul 2,0.

 


Tensiuni nominale

permanente

[kV]

Mărimea fizică

CATEGORIA DISTANTEI DE IZOLARE ÎN AER (DIA), ELECTROZI PLAN-PLAN SI SFERĂ-PLAN

DIA redusă

(valori recomandate numai pentru izolatia functională a ELEA, care trebuie stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor si verificate de măsurători, [9])

DIA normală

(valori recomandate pentru izolatia functională si izolatia de bază)

DIA sporită

(valori recomandate pentru izolatia functională si pentru izolatia de bază, stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor)

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

25 kV, 50 Hz, defazaj 0°

Distanta de izolare în aer [mm]

[35; 60)

[30; 35)

60

35

>60

>35

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[90; 147,6)

[77,2; 90)

147,6

90

> 147,6

>90

25 kV, 50 Hz, defazaj 120°

Distanta de izolare în aer [mm]

[58; 97)

[49; 58)

97

58

>97

>58

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[143,7; 235,7)

[123,2; 143,7)

235,7

143,7

> 235,7

> 143,7

25 kV, 50 Hz, defazaj 180°

Distanta de izolare în aer [mm]

[65; 109)

[56; 65)

109

65

> 109

>65

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[161,3; 264,5)

[138,2; 161,3)

264,5

161,3

> 264,5

> 161,3

 

Tabelul B.2 - Categoriile distantelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale si tipuri de izolatie, în conditii atmosferice de referintă standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi plan-plan si sferă-plan

(câmp electric omogen)

 

NOTE:

1. Valorile distantelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi plan-plan si sferă-plan obtinute prin calcul conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, pentru o probabilitate de tinere de 90%.

2. Pentru conditii atmosferice, grade de poluare si categorii de supratensiune diferite de cele de la pct. 4.1 si 4.2 din norma tehnică feroviară este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.2 conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, [9].

3. Distantele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1 din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.2 cu factorul 1,6, iar distantele de izolare pe suprafată care asigură izolatia întărită se dimensionează ca la pct.

 

            5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIA sporite din tabelul B.2 cu factorul 2,0.

 


Tensiuni nominale permanente

[kV]

Mărimea fizică

 

 

 

CATEGORIA DISTANTEI DE IZOLARE ÎN AER (DIA), ELECTROZI VÂRF-PLAN

DIA redusă

(valori recomandate numai pentru izolatia functională a ELEA, care trebuie stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor si verificate de măsurători, [9])

DIA normală

(valori recomandate pentru izolatia functională si izolatia de bază)

DIA sporită

(valori recomandate pentru izolatia functională si pentru izolatia de bază, stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor)

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

25 kV, 50 Hz, defazaj 0°

Distanta de izolare în aer [mm]

[178; 319)

[148; 178)

319

178

> 319

> 178

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[103,6; 170)

[88,9; 103,6)

170

103,6

> 170

> 103,6

25 kV, 50 Hz, defazaj 120°

Distanta de izolare în aer [mm]

[341; 605)

[285; 341)

605

341

>605

> 341

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[180; 294)

[154; 180)

294

180

>294

> 180

25 kV, 50 Hz, defazaj 180°

Distanta de izolare în aer [mm]

[403; 663)

[336; 403)

663

403

>663

>403

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[207,2; 340)

[177,7; 207,2)

340

207,2

>340

> 207,2

 

Tabelul B.3 - Categoriile distantelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale si tipuri de izolatie, în conditii atmosferice de referintă standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi vârf-plan

(câmp electric neomogen)

 

NOTE:

1. Valorile distantelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi vârf-plan, cu polul (+) pe electrodul vârf, obtinute prin interpolarea valorilor din tabelul E.1 din norma tehnică feroviară, si sunt valabile pentru conditii atmosferice de referintă standardizate, cu probabilitate de tinere de 90%; aceste valori sunt acoperitoare pentru toate tipurile de electrozi întâlnite în practică.

2. Pentru conditii atmosferice, categorii de supratensiune si grade de poluare diferite de cele de la pct. 4.1 si 4.2 din norma tehnică feroviară, este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.3 conform tabelelor 1, 2, C.1 si anexei E la norma tehnică feroviară, [9].

3. Distantele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1 din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.3 cu factorul 1,6, iar distantele de izolare pe suprafată care asigură izolatia întărită se dimensionează ca la pct.

 

5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIA sporite din tabelul B.3 cu factorul 2,0.

 


Tensiuni nominale permanente

[kV]

Mărimea fizică

 

 

 

CATEGORIA DISTANTEI DE IZOLARE ÎN AER (DIA), ELECTROZI PLAN-PLAN SI SFERĂ-PLAN

DIA redusă

(valori recomandate numai pentru izolatia functională a ELEA, care trebuie stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor si verificate de măsurători, [9])

DIA normală

(valori recomandate pentru izolatia functională si izolatia de bază)

DIA sporită

(valori recomandate pentru izolatia functională si pentru izolatia de bază, stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor)

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

25 kV, 50 Hz, defazaj 0°

Distanta de izolare în aer [mm]

[41; 69)

[35; 41)

69

41

>69

>41

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[103,6; 170)

[88,9; 103,6)

170

103,6

> 170

> 103,6

25 kV, 50 Hz, defazaj 120°

Distanta de izolare în aer [mm]

[73; 122)

[62; 73)

122

73

> 122

>73

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[180; 294)

[154,2; 180)

294

180

>294

> 180

25 kV, 50 Hz, defazaj 180°

Distanta de izolare în aer [mm]

[85; 141)

[72; 85)

141

85

> 141

>85

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[207,2; 340)

[177,7; 207,2)

340

207,2

>340

> 207,2

 

Tabelul B.4 - Categoriile distantelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale si tipuri de izolatie, în conditii atmosferice de referintă standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi plan-plan si sferă-plan

(câmp electric omogen)

 

NOTE:

1. Valorile distantelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi plan-plan si sferă-plan obtinute prin calcul conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, cu probabilitate de tinere de 90%.

2. Pentru conditii atmosferice, grade de poluare si categorii de supratensiune diferite de cele de la pct. 4.1 si 4.2 din norma tehnică feroviară este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.4 conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, [9].

3. Distantele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1 din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.4 cu factorul 1,6, iar distantele de izolare pe suprafată care asigură izolatia întărită se dimensionează ca la pct.

 

5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIA sporite din tabelul B.4 cu factorul 2,0.

 


Tensiuni nominale

permanente

[kV]

Mărimea fizică

CATEGORIA DISTANTEI DE IZOLARE ÎN AER (DIA), ELECTROZI VÂRF-PLAN

DIA redusă

(valori recomandate numai pentru izolatia functională a ELEA, care trebuie stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor si verificate de măsurători, [9])

DIA normală

(valori recomandate pentru izolatia functională si izolatia de bază)

DIA sporită

(valori recomandate pentru izolatia functională si pentru izolatia de bază, stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor)

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

25 kV, 50 Hz, defazaj 0°

 

 

Distanta de izolare în aer [mm]

[216; 387)

[180; 216)

387

216

>387

> 216

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[122; 200)

[104,5; 122)

200

122

>200

> 122

25 kV, 50 Hz, defazaj 120°

 

 

Distanta de izolare în aer [mm]

[412; 676)

[344;412)

676

412

>676

>412

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[211; 346)

[181; 211)

346

211

>346

> 211

25 kV, 50 Hz, defazaj 180°

 

 

Distanta de izolare în aer [mm]

[489; 793)

[407; 489)

793

489

>793

>489

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[243,8; 400)

[209; 243,8)

400

243,8

>400

> 243,8

 

Tabelul B.5 - Categoriile distantelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale si tipuri de izolatie, în conditii atmosferice de referintă standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi vârf-plan

(câmp electric neomogen)

 

NOTE:

1. Valorile distantelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi vârf-plan, cu polul (+) pe electrodul vârf, obtinute prin interpolarea valorilor din tabelul E.1 din anexa E la norma tehnică feroviară si sunt valabile pentru conditii atmosferice de referintă standardizate, cu probabilitate de tinere de 90%; aceste valori sunt acoperitoare pentru toate tipurile de electrozi întâlnite în practică.

2. Pentru conditii atmosferice, categorii de supratensiune si grade de poluare diferite de cele de la pct. 4.1 si 4.2 din norma tehnică feroviară este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.5, conform tabelelor 1, 2, C.1 si anexei E la norma tehnică feroviară, [9].

3. Distantele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1 din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.5 cu factorul 1,6, iar distantele de izolare pe suprafată care asigură izolatia întărită se dimensionează ca la pct.

 

5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIA sporite din tabelul B.5 cu factorul 2,0.

 


Tensiuni nominale permanente

[kV]

Mărimea fizică

CATEGORIA DISTANTEI DE IZOLARE ÎN AER (DIA), ELECTROZI PLAN-PLAN SI SFERĂ-PLAN

DIA redusă

(valori recomandate numai pentru izolatia functională a ELEA, care trebuie stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor si verificate de măsurători, [9])

DIA normală

(valori recomandate pentru izolatia functională si izolatia de bază)

DIA sporită

(valori recomandate pentru izolatia functională si pentru izolatia de bază, stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor)

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

25 kV, 50 Hz, defazaj 0°

Distanta de izolare în aer [mm]

[49; 82)

[41; 49)

82

49

>82

>49

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[122; 200)

[104,5; 122)

200

122

>200

> 122

25 kV, 50 Hz, defazaj 120°

Distanta de izolare în aer [mm]

[86; 144)

[74; 86)

144

86

> 144

>86

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[211; 346)

[181; 211)

346

211

>346

> 211

25 kV, 50 Hz, defazaj 180°

Distanta de izolare în aer [mm]

[100; 167)

[85; 100)

167

100

> 167

> 100

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[243,8; 400)

[209; 243,8)

400

243,8

>400

> 243,8

 

Tabelul B.6 - Categoriile distantelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale si tipuri de izolatie, în conditii atmosferice de referintă standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi plan-plan si sferă-plan

(câmp electric omogen)

 

NOTE:

1. Valorile distantelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi plan-plan si sferă-plan obtinute prin calcul conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, cu probabilitate de tinere de 90%.

2. Pentru conditii atmosferice, grade de poluare si categorii de supratensiune diferite de cele de la pct. 4.1 si 4.2 din norma tehnică feroviară este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.9 conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, [9].

3. Distantele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1 din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.6 cu factorul 1,6, iar distantele de izolare pe suprafată care asigură izolatia întărită se dimensionează ca la pct.

 

5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIA sporite din tabelul B.6 cu factorul 2,0.

 


Tensiuni nominale permanente

[kV]

Mărimea fizică

CATEGORIA DISTANTEI DE IZOLARE ÎN AER (DIA), ELECTROZI VÂRF-PLAN

DIA redusă

(valori recomandate numai pentru izolatia functională a ELEA, care trebuie stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor si verificate de măsurători, [9])

DIA normală

(valori recomandate pentru izolatia functională si izolatia de bază)

DIA sporită

(valori recomandate pentru izolatia functională si pentru izolatia de bază, stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor)

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

25 kV, 50 Hz, defazaj 0°

Distanta de izolare în aer

[mm]

[280; 505)

[234; 280)

505

280

>505

>280

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[152,4; 250)

[130,7; 152,4)

250

152,4

>250

> 152,4

25 kV, 50 Hz, defazaj 120°

Distanta de izolare în aer [mm]

[539; 864)

[448; 539)

864

539

>864

>539

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[264; 433)

[226,3; 264)

433

264

>433

>264

25 kV, 50 Hz, defazaj 180°

Distanta de izolare în aer [mm]

[613; 1.000)

[532; 613)

1.000

613

> 1.000

> 613

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[304,8; 500)

[261,3; 304,8)

500

304,8

>500

> 304,8

 

 

Tabelul B.7 - Categoriile distantelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale si tipuri de izolatie, în conditii atmosferice de referintă standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi vârf-plan

(câmp electric neomogen)

 

NOTE:

1. Valorile distantelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi vârf-plan, cu polul (+) pe electrodul vârf, obtinute prin interpolarea valorilor din tabelul E.1 din anexa E la norma tehnică feroviară, si sunt valabile pentru conditii atmosferice de referintă standardizate, cu probabilitate de tinere de 90%; aceste valori sunt acoperitoare pentru toate tipurile de electrozi întâlnite în practică.

2. Pentru conditii atmosferice, categorii de supratensiune si grade de poluare diferite de cele de la pct. 4.1 si 4.2 din norma tehnică feroviară este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.7 conform tabelelor 1, 2, C.1 si anexei E la norma tehnică feroviară, [9].

3. Distantele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1 din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.7 cu factorul 1,6, iar distantele de izolare pe suprafată care asigură izolatia întărită se dimensionează ca la pct.

 

5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIA sporite din tabelul B.7 cu factorul 2,0.

 


Tensiuni nominale permanente

[kV]

 

 

 

Mărimea fizică

 

 

 

CATEGORIA DISTANTEI DE IZOLARE ÎN AER (DIA), ELECTROZI PLAN-PLAN SI SFERĂ-PLAN

DIA redusă

(valori recomandate numai pentru izolatia functională a ELEA, care trebuie stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor si verificate de măsurători, [9])

DIA normală

(valori recomandate pentru izolatia functională si izolatia de bază)

DIA sporită

(valori recomandate pentru izolatia functională si pentru izolatia de bază, stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor)

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

25 kV, 50 Hz, defazaj 0°

Distanta de izolare în aer [mm]

[62; 103)

[52; 62)

103

62

> 103

>62

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[152,4; 250)

[130,7; 152,4)

250

152,4

>250

> 152,4

25 kV, 50 Hz, defazaj 120°

Distanta de izolare în aer [mm]

[109; 181)

[92; 109)

181

109

> 181

> 109

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[264; 433)

[226,3; 264)

433

264

>433

>264

25 kV, 50 Hz, defazaj 180°

Distanta de izolare în aer [mm]

[126; 210)

[108; 126)

210

126

>210

> 126

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[304,8; 500)

[261,3; 304,8)

500

304,8

>500

> 304,8

 

Tabelul B. 8 - Categoriile distantelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale si tipuri de izolatie, în conditii atmosferice de referintă standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi plan-plan si sferă-plan

(câmp electric omogen)

 

NOTE:

1. Valorile distantelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi plan-plan si sferă-plan obtinute prin calcul conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, cu probabilitate de tinere de 90%.

2. Pentru conditii atmosferice, grade de poluare si categorii de supratensiune diferite de cele de la pct. 4.1 si 4.2 din norma tehnică feroviară este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.8 conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, [9].

3. Distantele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1 din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.8 cu factorul 1,6, iar distantele de izolare pe suprafată care asigură izolatia întărită se dimensionează ca la pct.

 

5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIA sporite din tabelul B.8 cu factorul 2,0.

 


Tensiuni nominale permanente

[kV]

Mărimea fizică

CATEGORIA DISTANTEI DE IZOLARE ÎN AER (DIA), ELECTROZI VÂRF-PLAN

DIA redusă

(valori recomandate numai pentru izolatia functională a ELEA, care trebuie stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor si verificate de măsurători, [9])

DIA normală

(valori recomandate pentru izolatia functională si izolatia de bază)

DIA sporită

(valori recomandate pentru izolatia functională si pentru izolatia de bază, stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor)

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

25 kV, 50 Hz, defazaj 0°

Distanta de izolare în aer [mm]

[382; 630)

[319; 382)

630

382

>630

>382

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[198; 325)

[170; 198)

325

198

>325

> 198

25 kV, 50 Hz, defazaj 120°

Distanta de izolare în aer [mm]

[670; 1.126)

[604; 670)

1.126

670

> 1126

>670

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[343,2; 562)

[294,3; 343,2)

562

343,2

>562

> 343,2

25 kV, 50 Hz, defazaj 180°

Distanta de izolare în aer [mm]

[785; 1.300)

[663; 785)

1.300

785

> 1.300

>785

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[396,3; 650)

[340; 396,3)

650

396,3

>650

> 396,3

 

Tabelul B. 9 - Categoriile distantelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale si tipuri de izolatie, în conditii atmosferice de referintă standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi vârf-plan

(câmp electric neomogen)

 

NOTE:

1. Valorile distantelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi vârf-plan, cu polul (+) pe electrodul vârf, obtinute prin interpolarea valorilor din tabelul E.1 din anexa E la norma tehnică feroviară si sunt valabile pentru conditii atmosferice de referintă standardizate, cu probabilitate de tinere de 90%; aceste valori sunt acoperitoare pentru toate tipurile de electrozi întâlnite în practică.

2. Pentru conditii atmosferice, categorii de supratensiune si grade de poluare diferite de cele de la pct. 4.1 si 4.2 din norma tehnică feroviară este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.9 conform tabelelor 1, 2, C.1 si anexei E la norma tehnică feroviară, [9].

3. Distantele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1 din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.9 cu factorul 1,6, iar distantele de izolare pe suprafată care asigură izolatia întărită se dimensionează ca la pct.

 

5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIA sporite din tabelul B.9 cu factorul 2,0.

 


Tensiuni

nominale

permanente

[kV]

Mărimea fizică

CATEGORIA DISTANTEI DE IZOLARE ÎN AER (DIA), ELECTROZI PLAN-PLAN SI SFERĂ-PLAN

DIA redusă

(valori recomandate numai pentru izolatia functională a ELEA, care trebuie stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor si verificate de măsurători, [9])

DIA normală

(valori recomandate pentru izolatia

functională si izolatia de bază)

DIA sporită

(valori recomandate pentru izolatia functională si pentru izolatia de bază, stabilite prin întelegere între beneficiar si furnizor)

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

Statică

Dinamică

25 kV, 50 Hz, defazaj 0°

Distanta de izolare în aer [mm]

[81; 135)

[69; 81)

135

81

> 135

>81

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[198; 325)

[170; 198)

325

198

>325

> 198

25 kV, 50 Hz, defazaj 120°

Distanta de izolare în aer [mm]

[143; 238)

[122; 143)

238

143

>238

> 143

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[343,2; 562)

[294,3; 343,2)

562

343,2

>562

> 343,2

25 kV, 50 Hz, defazaj 180°

Distanta de izolare în aer [mm]

[166; 275)

[142; 166)

275

166

>275

> 166

Tensiunea de tinere la impuls 1,2/50 us [kVvârf]

[396,3; 650)

[340; 396,3)

650

396,3

>650

> 396,3

 

Tabelul B.10 - Categoriile distantelor de izolare în aer pentru diverse tensiuni nominale si tipuri de izolatie, în conditii atmosferice de referintă standardizate, cu expunere la ultraviolete pentru electrozi plan-plan si sferă-plan

(câmp electric omogen)

 

NOTE:

1. Valorile distantelor de izolare în aer precizate în acest tabel sunt valori minime recomandate pentru electrozi plan-plan si sferă-plan obtinute prin calcul conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, cu probabilitate de tinere de 90%.

2. Pentru conditii atmosferice, grade de poluare si categorii de supratensiune diferite de cele de la pct. 4.1 si 4.2 din norma tehnică feroviară este necesar să se corecteze valorile din tabelul B.10 conform pct. E.2 din anexa E la norma tehnică feroviară, [9].

3. Distantele de izolare în aer de securitate se dimensionează ca la pct. 5.4.2.1, din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIA normale, respectiv sporite din tabelul B.10 cu factorul 1,6, iar distantele de izolare pe suprafată care asigură izolatia întărită se dimensionează ca la pct. 5.4.3 din norma tehnică feroviară, înmultind valorile DIAsporite din tabelul B.10 cu factorul 2,0.


 

ANEXA C (normativă)

la norma tehnică feroviară

 

Dimensionarea distantelor de izolare în aer în instalatiile fixe de tractiune electrică, tinându-se seama de tensiunile nominale de tinere la impuls si de gradul de poluare a atmosferei

 

C.1.1. Generalităti

Pentru o anumită tensiune standardizată de tinere la impuls Ut [kV], distanta de izolare în aer „d” depinde de:

- conditiile atmosferice reale (presiunea p, temperatura t si umiditatea aerului ambiant h);

- forma electrozilor si polaritatea tensiunii de încercare;

- probabilitatea de tinere.

C.1.2. Conditiile atmosferice de referintă standardizate referitoare la presiunea, temperatura, respectiv umiditatea aerului (p0, t0, h0) sunt precizate la pct. 4.2 din norma tehnică feroviară, iar gradele de poluare utilizate (PD4, PD4A, PD4B) sunt definite conform anexei E din [9] si pct. 4.4 din norma tehnică feroviară.

CI.3. În tabelul C.1 sunt precizate valorile distantelor de izolare în aer în functie de tensiunile nominale de tinere la impuls 1,2/50 us, cu probabilitatea de tinere de 90%, în conditiile pct. C.1.2, în cazul electrozilor vârf-plan, având la bază datele din [9] si [13].

 

NOTĂ:

Pentru tensiunile de tinere corespunzătoare sistemelor de electrificare 1 x 25 kV si 2 x 25 kV, 50 Hz, poluarea atmosferei, cum se precizează în tabelul C.1, influentează în mică măsură valoarea distantelor de izolare în aer.

 

Tabelul C.1 - Distante minime de izolare în aer în functie de tensiunea nominală de tinere la impuls 1,2/50 us (cu probabilitatea de tinere de 90%), Uni, în conditii atmosferice de referintă standardizate, pentru electrozi vârf-plan, [9] si [13].

 

 

Tensiunea nominală de tinere la impuls de trăsnet 1,2/50 us

UNi [kVvârf]

Distante minime de izolare în aer pentru diverse grade de poluare, în conditiile C.1.2, [9] si [13]

PD1, PD2, PD3, PD3A

[mm]

PD4 [mm]

PD4A [mm]

PD4B [mm]

40

60

72

82

87

50

75

91

101

106

60

90

110

120

125

75

120

135

145

150

95

160

175

180

185

125

210

230

235

235

145

260

265

270

270

170

310

200

370

250

480

325

600

380

750

450

900

550

1.100

650

1.300

750

1.500

 

NOTE:

1. Pentru valori intermediare ale tensiunilor nominale de tinere la impuls, distantele minime de izolare în aer se determină folosind procedeul de interpolare liniară a valorilor adiacente precizate în tabelul C.1.

2. Pentru conditii de temperatură, umiditate si presiune diferite de cele precizate la pct. 4.2, este necesar ca distantele minime de izolare în aer din tabelul C.1 să fie corectate conform anexei E la norma tehnică feroviară.

3. Pentru DIA ale echipamentului electric de pe acoperisul materialului rulant nu se vor lua în considerare valorile din acest tabel.

4. Pentru DIA din instalatiile fixe de tractiune electrică exterioare, categoria PD4Ase ia în considerare dacă există o conductivitate ocazională provenită dintr-o poluare intensă, în conditii de ploaie, zăpadă, gheată, ceată.

5. Pentru DIA din instalatiile fixe de tractiune electrică exterioare, categoria PD4B se ia în considerare dacă există o conductivitate ocazională provenită dintr-o poluare foarte intensă, în conditii de ploaie, zăpadă, gheată, ceată.

6. Valorile precizate pentru DIA, pentru încercare la impuls din tabelul E.1, sunt acoperitoare pentru toate celelalte tipuri de electrozi întâlnite în practică (plan-plan, conductor-plan paralel).


 

ANEXA D (normativă)

la norma tehnică feroviară

 

Cerintele sistemului de administrare a vegetatiei din vecinătatea liniilor electrificate în sistemele 1x25 kV, 50 Hz si 2x25 kV, 50 Hz

 

D.1. Obiect

Obiectul prezentei anexe este să detalieze cerintele de management pentru controlul de risc care creste datorită prezentei vegetatiei în domeniul de aplicare precizat mai jos.

D.2. Domeniu de aplicare

Prezenta anexă se aplică la zona de infrastructură aferentă liniilor electrificate în sistemele de tractiune electrică 1x25 kV, 50 Hz si 2x25 kV, 50 Hz. În plus, ea se va aplica acolo unde există un transfer al riscului potential la functionarea căii ferate electrificate administrate de terti.

D.3. Principii

D.3.1. Prezenta anexă completează [2] si [3] cap. 5 - „Instalatii si echipamente electrice”.

D.3.2. Riscurile care pot rezulta din cresterea si invazia vegetatiei asupra infrastructurii trebuie să fie evaluate si controlate corespunzător de către detinătorul de infrastructură sau de administratorul numit de acesta, iar măsurile implementate trebuie să asigure cel mai mic risc cu putintă pentru operatiunile si activitătile feroviare de pe liniile electrificate.

D.4. Competentă

Orice administrator de infrastructură feroviară care răspunde de structura de sustinere a LCA trebuie să se asigure că persoanele investite cu sarcina evaluării si administrării riscurilor datorate cresterii si invadării liniei de către vegetatie sunt competente.

D.5. Cerintele sistemului de administrare a vegetatiei

D.5.1. Trebuie realizat un sistem de administrare care să includă un plan strategic pentru administrarea vegetatiei. Planul trebuie revizuit la intervale regulate, dar cel putin o dată la 5 ani si trebuie updatat corespunzător. Oricând este executată o lucrare nouă, aceasta va fi proiectată pentru a se minimiza efectele oricăror pericole care sunt incluse în cele listate la pct. D.5.3.

D.5.2. Acest sistem de administrare trebuie să detalieze cerintele pentru procedeele de identificare a pericolului, să evalueze riscul si procedurile de revizuire si să indice acele locatii care vor fi inspectate în mod regulat.

Sistemul de administrare trebuie, de asemenea, să detalieze acele locuri care au cerinte speciale si pentru care trebuie păstrate înregistrările.

D.5.3. Trebuie să fie identificate pericolele referitoare la prezenta vegetatiei.

Pericolele care vor fi considerate trebuie să includă cel putin următoarele:

- cele care afectează sau influentează conditiile de înaintare incluzând aderenta si conditiile circuitului de tractiune;

- cele care pot împiedica inspectarea propriu-zisă a infrastructurii;

- defectiunea sistemelor de drenaj al cursurilor de apă provenită din inundatii;

- pericolul datorat copacilor căzuti sau părtilor căzute din acestia;

- deteriorarea liniilor directe ale traficului feroviar si ale traficului pe drumuri rutiere pentru muncitorii din cale;

- deteriorarea liniilor directe de trafic feroviar pentru utilizatorii de drumuri rutiere si pietonii care folosesc treceri autorizate;

- scurtcircuite ale sistemelor de alimentare pentru tractiunea electrică si ale sistemelor de semnalizare si comandă a trenurilor;

- pericole de împiedicare si de adormire;

- reducerea distantelor de izolare în aer;

- încălcarea si obstructionarea pozitiilor de securitate, refugii de securitate si rute de acces de securitate;

- incendii (spontane, accidentale sau cu pornire intentionată);

- cerintele legislative si răspunderea tertelor părti privind pesticidele, noxele, invazia buruienilor etc. si posibilitatea de încălcare a acestora;

- consecintele vremii nefavorabile avute asupra vegetatiei, cum ar fi zăpada, gheata, lapovita, vântul puternic etc, care induc eventuale pericole pentru functionarea căii ferate;

- vizibilitatea semnalelor si a semnalelor din cale de către conducătorii de tren;

- stabilitatea structurilor de sustinere, a taluzurilor si a canalelor;

- stabilitatea proprietătii învecinate;

- lăsarea sau ridicarea structurilor de sustinere ca rezultat al schimbărilor sezoniere asupra copacilor.

D.5.4. Riscurile asociate cu identificarea pericolelor din sectiunea D.3 si orice alte pericole importante vor fi evaluate pentru sectiunile de cale ferată electrificată. Pentru a evalua magnitudinea riscurilor vor fi considerate următoarele:

- sistemele de electrificare;

- controlul trenurilor si sistemelor de comunicatii;

- folosirea de suprafete adiacente, de exemplu, domestice, industriale, agricole etc;

- practicile manageriale care sunt întelese pentru a controla cresterea vegetatiei în terenul adiacent;

- trăsături topografice;

- consecintele implementării întârziate a sistemului de administrare a vegetatiei, pentru a-l potrivi cu cerintele domeniilor ingineresti;

- nivelul vandalismului;

- viteza de circulatie si volumul de trafic al liniei;

- tipul traficului;

- pante.

D.5.5. Pentru sectiunile de cale ferată electrificată cu riscuri importante trebuie să fie realizate planuri locale. Aceste planuri trebuie să includă:

- frecventa recomandată de interventie;

- metodele de control;

si trebuie luate în considerare:

- proiectele de mediu si de ecologie;

- impactul ecologic al controlului planificat al vegetatiei. D.5.6. In cazurile în care sunt identificate schimbări importante, riscurile asociate trebuie să fie reevaluate si acolo unde este necesar se vor implementa măsuri revizuite.

Schimbările importante ce vor fi considerate trebuie să includă:

- electrificarea sectiunilor sau schimbarea tensiunii de alimentare;

- instalarea circuitelor de cale;

- introducerea unui material rulant nou/diferit;

- tipul vegetatiei si viteza de crestere.

O atentie sporită trebuie să fie dată factorilor principali interesati prin rapoartele provenite de la:

- observatiile neplanificate;

- inspectiile planificate întelese ca parte a sistemului de administrare;

- autoritătile vecine/statutare.

D.5.7. Înregistrările trebuie să fie păstrate pentru acele locatii unde există planuri locale. Aceste înregistrări trebuie să includă detaliile pericolelor la care este supusă infrastructura si măsurile planificate (incluzând desfăsurarea lor în timp) necesare pentru a micsora riscurile asociate.


 

ANEXA E (normativă)

la norma tehnică feroviară

 

Tensiuni de încercare la tinere pentru verificarea distantelor de izolare în aer si corectarea acestora în functie de conditiile atmosferice reale

Tensiunile de încercare la tinere cu o probabilitate de tinere precizată pentru DIAdepind de următorii factori:

- distanta între electrozi;

- forma si polaritatea electrozilor (neuniformitatea câmpului electric);

- conditiile reale de mediu în care se desfăsoară încercarea (presiunea, temperatura si umiditatea aerului).

 

NOTĂ:

În prezenta anexă tensiunile de tinere la impuls de trăsnet care vor fi precizate pentru diverse DIA si diverse tipuri de electrozi se consideră că sunt determinate experimental sau prin calcul la o probabilitate de tinere de 90%, [13].

E.1. Tensiuni de încercare la tinere pentru verificarea DIA cu electrozi vârf-plan

E.1.1. În tabelul E.1 sunt precizate tensiunile de încercare la tinere: la impuls 1,2/50 us respective la tensiune alternativă cu frecventa de 50 Hz, pentru diverse DIA, în cazul electrozilor vârf-plan, în conditii atmosferice de referintă standardizate (p0=101,325 kPa, t0=20°C, h0=11g/m3), la o probabilitatea de tinere de 90%. Valorile din acest tabel au la bază datele din [9] si [13], care sunt valabile pentru polaritatea pozitivă a electrodului vârf, acesta fiind cazul cel mai defavorabil.

 

Tabelul E.1 - Tensiuni de încercare la tinere pentru verificarea distantelor de izolare în aer în conditii atmosferice de referintă standardizate, electrozi vârf-plan ([9] si [13])

 

Distanta de izolare în aer „d” [mm]

Tensiunea de încercare la tinere la impuls 1,2/50 us

[kVvârf]

Tensiunea de încercare la tinere la frecventa 50 Hz

[kVef]

40

29,5

16

60

41,6

22,6

90

58,5

31,7

120

74,6

40,5

160

95

51,5

260

143

77,6

310

166

90

370

193

104

480

240

130

600

289

157

630

325

 

750

380

 

900

450

 

1.100

550

 

1.300

650

 

1.500

750

 

1.700

850

 

 

NOTE:

1. Se permite interpolarea între valorile adiacente ale tabelului E.1.

2. Pentru conditii atmosferice reale de încercare (p, t, h), diferite de cele standardizate prevăzute la pct. 4.2 din norma tehnică feroviară, se corectează valorile tensiunii de încercare la tinere la impuls din tabelul E.1 în functie de densitatea si umiditatea aerului, cu formulele precizate la pct. E.1.2.

3. Valorile tensiunilor de încercare din tabelul E.1 sunt acoperitoare pentru celelalte tipuri de electrozi: sferă-plan, plan-plan si conductor-plan, pentru aceeasi DIA.

 

E.1.2. Corectarea tensiunilor de încercare la tinere pentru DIA cu electrozi vârf-plan, [14]

 

E.1.2.1. Presiunea reală a aerului ambiant (p) depinde de altitudinea locului unde se face încercarea fată de nivelul mării a[m] si se calculează cu formula: p=101,325-1,174-10-2-a+4,595-10-7-a2[kPa]


E.1.2.2. Densitatea relativă a aerului ambiant se calculează cu relatia:

5=p/p0(273,15+to)/(273,15+t), în care:

p, p0 - presiunea reală, respectiv presiunea standardizată de referintă în aceleasi unităti de măsură; t, t0 - temperatura reală, respectiv temperatura standardizată de referintă în grade Celsius. E.1.2.3. Factorul de corectie care tine seama de densitatea aerului (k-i) Acest factor se calculează cu relatia:

k-,=(5)m, în care:

m - exponent determinat la pct. E. 1.2.5. Corectia este considerată valabilă pentru 0,8<k-|«1,05. E. 1.2.4.

 

Factorul de corectie care tine seama de umiditatea aerului (k2) se calculează cu relatia:

k2=(k)w, în care:

k=1+0,01-(h/o-H), pentru 1<h/5<25g/m3; h - umiditatea absolută reală a aerului în g/m3; 5 - densitatea relativă reală a aerului determinată la pct. E.1.2.2; w - exponent determinat la pct. E.1.2.5. E.1.2.5. Exponentii m si w

în cazul când pentru o distantă de izolare în aer „d” se cunoaste tensiunea de tinere la impuls (cu probabilitatea de 90%) Ut,o, în conditii atmosferice de referintă standardizate (p0, t0, h0), precizată în tabelul E.1, se determină iterativ exponentii m si wîn functie de parametrul g exprimat cu formula:

g=Ut,i_1/(500d-5-k)/(1-1,3s), în care:

d[m] - distanta de izolare în aer; 5 si ksunt calculati la pct. E.1.2.2, respectiv E.1.2.4. Ut,M= Uto la prima iteratie;

Utj converge către valoarea tensiunii de tinere la impuls în conditii atmosferice reale Ut. Exponentii m si w au valorile din tabelul E.2.

 

Tabelul E.2 - Valorile exponentilor m si w în functie de parametrul g, [14]

 

g

m

w

<0,2

0

0

[0,2*1,0)

g(g-0,2)/0,8

g(g-0,2)/0,8

[1,0*1,2)

1,0

1,0

[1,2*2,0]

1,0

(2,2-g)(2-g)/0,8

>2,0

1,0

0

 

E.1.2.6. Factorul de corectie total Kt este produsul celor doi factori de corectie:

- factorul de corectie de densitate k-i, determinat la pct. E.1.2.3;

- factorul de corectie de umiditate k2, determinat la pct. E.1.2.4. Kt=k-|-k2

E.1.2.7. Tensiunea de tinere cu probabilitatea de 90% în conditiile atmosferice reale

Această tensiune se calculează cu formula:

Ut,k=KfUtio

Procesul iterativ se reia de la pct. E.1.2.3 până când: dU(%)=100|(Ut,k-i-Ut,k)/Ut,k|< Ł% impus,

unde Ł% este eroarea relativă în procente, impusă pentru determinarea tensiunii de tinere la impuls în conditii reale, în general mai mică decât eroarea de măsură a acestei tensiuni în conditii atmosferice de referintă standardizate.

E.1.2.8. Schema logică a calculelor privind determinarea si aplicarea factorilor de corectie de presiune, temperatură si umiditate la calculul tensiunii de tinere la impuls 1,2/50 us pentru electrozi vârf-placă este precizată în figura E.1.

E.1.3. Pentru valorile distantei de izolare în aer din tabelul E.1 al prezentei anexe se pot determina tensiunile de tinere la impuls (cu probabilitatea de 90%) Ut pentru conditiile atmosferice reale (p, t, h) folosind algoritmul descris la pct. E.1.2.

E.1.4. Pentru o tensiune de tinere la impuls 1,2/50 us impusă Utjmpse poate determina atât distanta de izolare în aer în conditii atmosferice de referintă d0 (prin interpolarea liniară a datelor din tabelul E.1), cât si distanta de izolare în aer corectată pentru conditiile atmosferice reale dc (prin interpolarea liniară a valorilor Ut determinate conform pct. E.1.3).


E.1.5. Exemplu de calcul

E.1.5.1. Se doreste exprimarea tensiunii de tinere la impuls Ut, cu probabilitatea de tinere de 90%, pentru distanta de izolare în aerd=310 mm=0,31 m, în cazul electrozilor vârf-placă, în următoarele conditii atmosferice reale:

a=1.200 m - altitudinea deasupra nivelului mării;

t=30°C - temperatura reală a aerului;

h=12 g/m3 - umiditatea absolută reală a aerului;

Ł=0,5% - eroarea în aprecierea tensiunii de tinere.

E.1.5.2. Presiunea reală a aerului ambiant pentru altitudinea a=1.200 m se calculează folosind formula de la pct. E. 1.2.1:

p=101,325-1,174-10-2-a+4,595-10-7-a2=101,325-1,174-10-2-1200+4,595-10-7-12002=87,9[kPa].

E. 1.5.3. Densitatea relativă reală a aerului ambiant se calculează cu formula precizată la pct. E. 1.2.2: 5=p/p0(273,15+t0)/(273,15+t),

în care:

p=87,9 kPa - presiunea reală a aerului;

t=30°C - temperatura reală a aerului.

Rezultă: 5=87,9/101,325(273,15+20)/(273,15+30)=0,838/cm3, valoare care va rămâne constantă pe durata calculelor.

E.1.5.4. Coeficientii de corectie

E.1.5.4.1. Parametrul k

k=1+0,01(h/5-11), pentru 1<h/5=12/0,838=14,3176<25g/m3;

k=1+0,01 (14,3176-11)=1,03318, această valoare rămâne constantă pe parcursul calculelor.

E.1.5.4.2. Parametrul g

Iteratia 1

Din tabelul E.1, pentru distanta de izolare în aerd=0,31m rezultă în conditii atmosferice de referintă standardizate Uto=166kV si se calculează valoarea lui g:

g=Ut,0/(500d-5k)/(1-1,30,06) =166/(5000,3100,838-1,03318)/0,922=1,3414.

Pentru această valoare a lui g rezultă din tabelul E.2 valorile exponentilor care sunt date de expresiile:

m=1,0;

w=(2,2-g)(2-g)/0,8=(2,2-1,3414)(2,0-1,3414)/0,8=0,858550,65855/0,8=0,7067.

E.1.5.4.3. Factorul de corectie care tine seama de densitatea aerului (k-i)

Acest factor se calculează cu relatia: ^=(5)^=0,8381.0=0,838.

E.1.5.4.4. Factorul de corectie care tine seama de umiditatea aerului (k2) se calculează cu relatia: k2=(k)w=l ,0331807067=1,02333.

E.1.5.4.5. Factorul de corectie total Kt=k-,k2=0,838-1,02333=6,8576.

E.1.5.4.6. Tensiunea de tinere la impuls în conditii atmosferice reale

Se calculează iterativ astfel:

Prima valoare corectată a tensiunii de încercare cu probabilitatea de tinere de 90%:

Ut(1=Kt-U t,o=0,8576-166=142,3616kV.

Iteratia 2

g=Uty(500d-5k)/0,922=142,3616/(5000,31 0,838-1,03318)/0,922 =1,150425.

Pentru această valoare a lui g rezultă din tabelul E.2 valorile exponentilor:

m=1,0; w=1,0;

k.,=(5)m=0,838i.o=0,838;

k2=(k)w=i,033181.0=1,03318;

Kt=k.|-k2=0,8659;

Ut 2=KfUt o=0,8659-166=143,7394kV.

Se calculează AU(%)=100-|(Ut,2-Ut,1)/Ut,2|=100(143,7394-142,371)/143,7394=0,953%; deoarece această valoare depăseste 0,5% se reiau calculele de la pct. E.1.5.4.2.

Iteratia 3

g=Ut2/(500d-5k)/0,922=143,739/(5000,3100,8381-1,03318)/0,922=1,1615.

Pentru valoarea g=1,1615 din tabelul E.2 rezultă: m=1,0; w=1,0;

k.,=(5)m=0,838i.o=0,8381;

k2=(k)w=i ,033181.0=1,03318;

Kt=k-|k2=0,8659;

Ut 3=KfUt o=0,8659-166=143,739kV;

AU(%)=l60-|(Ut,3-Ut,2)/Ut,3|=100|(143,739-143,739)/143,739r/o.

Deoarece această valoare este mai mică decât Ł%<0,5% impus, se opresc calculele considerând că tensiunea de tinere la frecventa 50Hz, pentru distanta de izolare în aer d=0,31m, în conditiile atmosferice reale date la pct. E.1.5.1, este Ut=143,739kV.


 

Figura E.1 - Schema logică a calculelor privind determinarea si aplicarea factorilor de corectie de presiune,

temperatură si umiditate în calculul tensiunii de tinere la impuls în conditii atmosferice reale

 

Pagina 1

Pagina a 2-a


E.2. Tensiuni de încercare la tinere pentru verificarea DIA cu electrozi plan-plan paraleli si sferă-plan în aer atmosferic

 

E.2.1. Pentru electrozi plan-plan paraleli si sferă-plan în aer atmosferic, tensiunea de încercare la impuls 1,2/50us, cu probabilitatea de tinere de 90%, se determină cu formula: Ud=(24,4-5-d+6,53-V5Wd)(1-1,3s) [kV],

în care:

5 - coeficient de corectie cu temperatura si presiunea aerului calculat cu relatia prevăzută la pct.E. 1.2.2;

d - distanta între electrozii plani paraleli în [cm];

s - abaterea medie pătratică, care ia valorile:

s=0,03 pentru încercări în mediu uscat pe izolatie în aer, fără alte izolatii implicate;

s=0,06 pentru încercări în mediu uscat si în mediu umed pe izolatie în aer, fără alte izolatii implicate, [14].

 

NOTĂ:

Valorile tensiunii de tinere cu probabilitatea de 90%, determinate cu relatia prevăzută la pct. E.2.1, nu depind de polaritatea electrozilor si nu se corectează cu umiditatea aerului.

E.2.2. Pentru electrozi plan-plan paraleli în aer atmosferic, în cazul în care se cunoaste Ud - tensiunea de încercare la impuls 1,2/50 us, cu probabilitatea de tinere de 90%, se determină distanta de izolare în aer cu formula: d=x2/5 [cm],

în care:

5 - coeficient de corectie cu temperatura si presiunea aerului calculat cu relatia prevăzută la pct. E. 1.2.2;

x=[-b+(b2-4-a-c)o,5]/2/a;

a=24,4(1-1,3s);

b=6,53(1-1,3s);

c=-Ud.

E.2.3. Exemple de calcul

a) Pentru o distantă de izolare în aer d=10 cm între electrozi plan-plan paraleli, pentru încercări la impuls atât în mediu uscat, cât si în mediu umed s=0,06, la o temperatură de 20°C si o altitudine de 2.000 m, se obtin:

- presiunea reală a aerului la altitudinea de 2.000 m p=101,325-1,174-10-2-a+4,595-10-7-a2[kPa]=101,325-1,174-10-2-2000+ 4,595-10-7-20002=101,29-0,7857=79,68 kPa;

- coeficientul de corectie cu presiunea si temperatura aerului 5= 79,68/101,3-1=0,7856;

- tensiunea de încercare la tinere cu probabilitatea de 90%, la impuls de trăsnet 1,2/50 us, cu valoarea:

Ud=(24,40,7864-10+6,53W0,7864Wl0)(1-1,30,06)kV=209,980,922=193,60kV.

b) Pentru o tensiune de tinere (cu probabilitatea de tinere 90%) la impuls 1,2/50 us, Ud=170 kV, distanta de izolare în aer d[cmj între electrozi plani paraleli, pentru încercări în mediu uscat si în mediu umed, la o temperatură de 20°C, la altitudinea de 2.000 m, se obtine din relatiile:

5=79,68/101,325-1=0,7864;

a=24,4(1-1,3s)=24,4(1-1,30,06)=22,5;

b=6,53(1-1,3s)=6,53(1-1,30,06)=6,02;

c=-Ud=-170;

x=[-b+(b2-4ac) 0,5]/2/a=2,6182;

d=x2/5=6,855/0,7864=8,72 cm

 


REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 752/2001

privind organizarea si functionarea Academiei Române*)

 


*) Republicată în temeiul art. III alin. (1) din Legea nr. 133/2008 pentru modificarea si completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea si functionarea Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 9 iulie 2008, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 752/2001 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 28 decembrie 2001, iar ulterior a mai fost modificată si completată prin:

- Legea nr. 396/2004 pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea si functionarea Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 14 octombrie 2004;

- Legea nr. 564/2004 pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea si functionarea Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004;

- Legea nr. 194/2006 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea si functionarea Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 25 mai 2006;

- Legea nr. 80/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 752/2001 privind organizarea si functionarea Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 3 aprilie 2007;

- Legea nr. 251/2007 pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea si functionarea Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 25 iulie 2007.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Academia Română este cel mai înalt for national de consacrare stiintifică si culturală, care reuneste personalităti din tară si străinătate cu realizări deosebite în stiinte, litere, arte si în alte domenii ale spiritului.

(2) Academia Română este continuatorul si unicul legatar al Societătii Literare Române înfiintate în 1866, reorganizată în anul 1867 în Societatea Academică Română si în anul 1879 în Academia Română.

(3) Academia Română este institutie de interes public national de cercetare în domeniile fundamentale ale stiintei, autonomă, cu personalitate juridică de drept public.

Art. 2. - Sediul Academiei Române este în municipiul Bucuresti, Calea Victoriei nr. 125, sectorul 1.

Art. 3. - (1) Academia Română are în structură sectii stiintifice alcătuite din membri titulari, membri corespondenti si membri de onoare.

(2) Atributiile sectiilor stiintifice se stabilesc prin statut.

(3) În subordinea Academiei Române functionează, în conditiile legii, institute si centre de cercetare stiintifică.

(4) Institutele de cercetare stiintifică din subordinea Academiei Române se înfiintează si se organizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Adunării generale a Academiei Române.

(5) Academia Română si institutele de cercetare din subordinea sa pot stabili relatii directe cu academii, institute si unităti de profil din tară si din străinătate, precum si cu organizatii internationale.

Art. 4. - (1) Patrimoniul Academiei Române este alcătuit din:

a) bunuri mobile si imobile, dobândite cu titlu de proprietate;

b) bunuri mobile si imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unitătilor administrativ-teritoriale, atribuite în administrare sau în folosintă în conditiile legii;

c) alte bunuri dobândite potrivit legii.

(2) Se restituie, în conditiile legii, în patrimoniul Academiei Române, bunurile mobile si imobile de care aceasta a fost deposedată în mod abuziv, cu sau fără titlu.

(3) Terenurile cu destinatie agricolă si forestieră retrocedate Academiei Române prin titluri de proprietate, prin punere în posesie sau prin validarea dreptului de proprietate, conform prevederilor Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificările si completările ulterioare, vor fi comasate la cererea Academiei Române, prin schimburi de terenuri cu Agentia Domeniilor Statului si, respectiv, cu Regia Natională a Pădurilor - Romsilva, pe amplasamente cuvenite.

(4) Bunurile mobile si imobile cu caracter agrosilvic, categoriile de imobile prevăzute la alin. (17), precum si celelalte categorii de bunuri mobile si imobile care au apartinut Academiei Române si care au fost trecute în mod abuziv în folosinta sau administrarea unor ministere si institutii publice prin Decizia Consiliului de Ministri nr. 1.486/1948, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 260 din 8 noiembrie 1948, si care sunt cuprinse în documentul respectiv, în art. 1-4, paginile 8.983- 8.989, precum si în alte documente oficiale doveditoare sau care au fost trecute în mod abuziv în proprietatea, în administrarea ori în folosinta unor persoane juridice, prin acte normative sau administrative, emise în perioada precizată la alin. (17), respectiv 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum si în perioada 1 ianuarie 1990-14 decembrie 2004, se retrocedează în totalitate în proprietatea privată a Academiei Române, cu aplicarea prevederilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(5) Pentru bunurile mobile si imobile prevăzute la alin. (2) si (4), care în mod obiectiv nu mai pot fi retrocedate în natură, în vederea respectării clauzelor donatorilor si în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) si (2) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările si completările ulterioare, la cererea si cu acordul Academiei Române, se aplică de către autoritătile competente, potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările si completările ulterioare, măsuri reparatorii prin echivalent, în compensare cu alte bunuri similare sau, prin conversie cu bunuri mobile ori imobile din alte categorii, necesare activitătilor Academiei Române.

(6) În aplicarea prevederilor alin. (5), se vor respecta si dispozitiile art. 34 din Legea nr. 1/2000, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 36 alin. (5) si ale art. 92 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, avându-se în vedere valoarea de piată de la data solutionării cererii sau notificării, calculată de autoritătile competente, conform standardelor internationale de evaluare, pe baza prevederilor prezentului alineat, coroborat cu prevederile alin. (17).

(7) Administrarea bunurilor silvice retrocedate Academiei Române se va realiza conform prevederilor Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările si completările ulterioare. Academia Română poate dobândi în patrimoniul său agrosilvic bunuri mobile si imobile, agricole si silvice, proprietate publică sau privată a statului ori a unitătilor administrativ-teritoriale, în administrare sau în folosintă, de la Agentia Domeniilor Statului, de la Regia Natională a Pădurilor - Romsilva si de la primării. Pentru administrarea eficientă a acestor bunuri, Academia Română poate încheia parteneriate în scopul atingerii obiectivelor sale.

(8) Patrimoniul agrosilvic, prevăzut la alin. (3)-(7), este dobândit de Academia Română, la cerere, în mod gratuit, în administrare sau în folosintă, conform prevederilor prezentei legi, pentru desfăsurarea programelor de cercetare stiintifică si inovare tehnologică, în scopul dezvoltării rurale durabile.

(9) Terenurile agricole si silvice dobândite de Academia Română conform alin. (8) sunt administrate si gestionate prin Fundatia Patrimoniu a Academiei Române, conform statutelor acestora, iar coordonarea stiintifică se efectuează prin Centrul de Studii si Cercetări pentru Biodiversitate Agrosilvică, unitate cu personalitate juridică, din structura Institutului National de Cercetări Economice „Costin C. Kiritescu” (I.N.C.E.) al Academiei Române.

(10) De asemenea, Academia Română poate dobândi, în conditiile legii, bunuri mobile si imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unitătilor administrativ-teritoriale, fie în administrare, fie în folosintă.

(11) Bunurile mobile si imobile dobândite în conditiile legii de Academia Română, în administrare sau în folosintă, conform prevederilor alin. (10) se acordă pe perioada de existentă a Academiei Române.

(12) Terenurile agricole si forestiere care au apartinut Academiei Române se retrocedează acesteia, cu respectarea dispozitiilor legale în vigoare.

(13) Retrocedarea terenurilor forestiere prevăzute la alin. (12) se face conform prevederilor art. 29 alin. (32) din Legea nr. 1/2000, cu modificările si completările ulterioare.

(14) Prefectul, la propunerea comisiei judetene de fond funciar în a cărei rază teritorială se află terenurile forestiere, retrocedate în conditiile alin. (12) si (13), emite titlul de proprietate Academiei Române.

(15) Reconstituirea dreptului de proprietate a Academiei Române asupra terenurilor agricole care au apartinut acesteia, conform prevederilor art. 9 alin. (4) din Legea nr. 1/2000, cu modificările si completările ulterioare, se face prin exceptare de la prevederile art. 221 din aceeasi lege, dacă nu se afectează vechile amplasamente ale fostilor proprietari.

(16) Terenurile agricole si forestiere retrocedate vor fi administrate si gestionate potrivit legii, în scopurile stabilite de Academia Română, pe baza clauzelor actelor de donatie, prin Fundatia Patrimoniu a Academiei Române, conform statutului acesteia, iar coordonarea tehnico-stiintifică pentru eficientă economico-socială se face prin Sectia de Stiinte Agricole si Silvice a Academiei Române si prin Institutul National de Cercetări Economice „Costin C. Kiritescu” (I.N.C.E.) al Academiei Române.

(17) Restituirea altor categorii de imobile care au apartinut Academiei Române se face în conditiile Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările si completările ulterioare, nefiindu-i aplicabile prevederile art. 3 alin. (2) din această lege. Termenul prevăzut la art. 22 din aceeasi lege, cu prelungirile legale ulterioare, începe să curgă de la data intrării în vigoare a Legii nr. 564/2004 pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea si functionarea Academiei Române si nu poate depăsi, după caz, 8 luni calendaristice.

 

CAPITOLUL II

Organizare si functionare

 

Art. 5. - Academia Română se organizează si functionează potrivit prevederilor prezentei legi si ale statutului propriu.

Art. 6. - (1) Academia Română se compune din membri titulari, membri corespondenti si membri de onoare.

(2) Membrii Academiei Române sunt alesi dintre oamenii de stiintă si cultură de înaltă tinută spirituală si morală, care s-au distins prin opere care contribuie la progresul spiritual al tării,

prin lucrări de mare valoare teoretică si practică. Ei trebuie să recunoască si să respecte Statutul Academiei Române.

(3) Noii membri ai Academiei Române sunt alesi de Adunarea generală a Academiei Române, pe baza propunerilor formulate de către membrii Academiei Române, de institutiile de cercetare stiintifică, de învătământ si de cultură, potrivit criteriilor si procedurilor prevăzute în statut.

(4) Calitatea de membru al Academiei Române poate fi acordată si post-mortem.

(5) Titlul de academician poate fi folosit numai de membrii titulari ai Academiei Române.

(6) Numărul maxim de membri titulari si de membri corespondenti este de 181, iar numărul maxim al membrilor de onoare din tară si din străinătate este de 135, din care cel mult 40 din tară.

Art. 7. - (1) Pot fi alesi membri de onoare ai Academiei Române, conform procedurilor prevăzute în statut, persoane din tară si din străinătate cu merite deosebite în dezvoltarea stiintei si culturii.

(2) Membrii titulari sau corespondenti pot fi trecuti, la cererea lor, de către adunarea generală în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române.

Art. 8. - (1) În realizarea obiectivelor sale Academia Română are următoarele atributii principale:

a) promovează stiinta si cultura în toate domeniile;

b) se îngrijeste de cultivarea limbii române si stabileste regulile ortografice obligatorii;

c) gestionează bunurile culturale din patrimoniul national, care se află în proprietatea sau în administrarea sa;

d) organizează manifestări stiintifice si culturale, activităti de cercetare stiintifică si de calificare profesională superioară, cursuri postuniversitare si doctorate, în colaborare cu Ministerul Educatiei, Cercetării si Inovării, în conditiile prevăzute de lege;

e) coordonează activitatea institutelor si a centrelor de cercetare stiintifică din subordinea sa;

f) editează opere din domeniul stiintelor, literelor si artelor, precum si publicatii periodice;

g) decernează diplome si premii pentru realizări deosebite în domeniul stiintelor, literelor si artelor;

h) acordă burse pe bază de concurs pentru perfectionare, în tară sau în străinătate;

i) avizează proiecte de acte normative care privesc domeniile de activitate ale Academiei Române;

j) poate elabora proiecte de acte normative din domeniul său de activitate, ce se supun spre aprobare Guvernului de către ministerul de resort;

k) coordonează activitatea Academiei di România de la Roma si a Centrului Cultural de la Venetia;

l) coordonează activitatea fundatiilor proprii.

(2) Academia Română îndeplineste si alte atributii din domeniul său de activitate, stabilite prin lege sau prin statut.

Art. 9. - (1) Finantarea activitătii Academiei Române si a unitătilor din subordine se asigură, pe bază de programe proprii aprobate de Adunarea generală a Academiei Române, de la bugetul de stat, utilizându-se în completare si venituri extrabugetare.

(2) Veniturile extrabugetare provin din: taxe, chirii, manifestări culturale, concursuri artistice, publicatii, studii si lucrări de cercetare stiintifică, prestatii editoriale, consultatii stiintifice, valorificări de produse din activităti proprii sau anexe, exploatarea filmelor, a colectiilor si a altor documente din bibliotecile si muzeele proprii, lucrări de exploatare a unor bunuri mobile si imobile din patrimoniul propriu, studii pentru avizele date de comitete si comisii nationale, precum si din alte activităti realizate suplimentar fată de cele cuprinse în programele aprobate.


(3) Academia Română poate fi sprijinită prin donatii, sponsorizări si prin alte bunuri, conform legii, pe baza aprobării Prezidiului Academiei Române.

Art. 10. - (1) Membrii Academiei Române primesc o indemnizatie lunară brută, după cum urmează:

a) membrii titulari: 3.000 lei;

b) membrii corespondenti si membrii de onoare cu domiciliul în tară: 2.500 lei.

(2) Prin hotărâre a Prezidiului Academiei Române pot fi acordate indemnizatiile prevăzute la alin. (1) lit. b) si unor membri de onoare ai Academiei Române care au domiciliul în altă tară.

(3) Presedintilor sectiilor stiintifice si filialelor Academiei Române li se poate majora cu până la 20% indemnizatia prevăzută la alin. (1), prin hotărâre a Prezidiului Academiei Române.

(4) Indemnizatiile prevăzute la alin. (1)-(3) se indexează anual cu rata inflatiei, comunicată de Institutul National de Statistică pentru anul anterior celui în care se face plata drepturilor.

(5) Fondurile necesare pentru plata drepturilor prevăzute la alin. (1)-(3) se alocă de la bugetul de stat si se plătesc beneficiarilor lunar, prin bugetul Academiei Române.

(6) Membrii titulari ai Academiei Române care devin membri de onoare în conditiile prevăzute la art. 7 alin. (2) îsi păstrează titlul de academician si beneficiază de indemnizatia corespunzătoare membrilor titulari.

(7) Sotul supravietuitor, precum si copiii minori, urmasi ai membrilor titulari, corespondenti si de onoare din tară ai Academiei Române beneficiază lunar de un sprijin material, conform Legii nr. 86/1998 privind acordarea unui sprijin material pentru sotul supravietuitor si pentru urmasii membrilor Academiei Române.

(8) Membrii Academiei Române primesc drepturile prevăzute de dispozitiile legale aplicabile demnitarilor si personalului încadrat pe functii similare acestora pentru deplasări în interesul serviciului, în străinătate sau în tară.

(9) Membrii Academiei Române beneficiază de transport intern gratuit pe calea ferată cu orice tip de tren, clasa I. Costul integral al biletelor se suportă din bugetul Academiei Române.

Art. 11. - (1) În subordinea Academiei Române functionează, ca unităti cu personalitate juridică, filiale teritoriale, organizate în principalele centre stiintifice si culturale ale tării, Biblioteca Academiei, Editura Academiei, Casa Oamenilor de Stiintă si Revista „Academica”.

(2) Institutele de cercetare stiintifică pot avea subunităti în centre universitare si pot să încheie, în nume propriu, contracte de cercetare stiintifică cu persoane juridice, fondurile obtinute rămânând în întregime la dispozitia lor.

(3) Organizarea si functionarea filialelor teritoriale, a Bibliotecii Academiei, a Editurii Academiei, a Casei Oamenilor de Stiintă si a Revistei „Academica” se stabilesc prin statut.

Art. 12. - Academia Română poate organiza comitete nationale si comisii pe domenii de activitate, cu caracter consultativ, alcătuite din membri ai Academiei Române si din alte personalităti din domeniul stiintei si culturii.

 

CAPITOLULUI

Conducerea Academiei Române

 

Art. 13. - Conducerea Academiei Române se exercită de către adunarea generală, care este forul suprem de conducere, Prezidiul Academiei Române, Biroul Prezidiului Academiei Române si de presedinte.

Art. 14. - (1) Adunarea generală a Academiei Române este formată din membri titulari, membri corespondenti si din membri de onoare ai Academiei Române.

(2) Atributiile, organizarea si functionarea adunării generale se stabilesc prin Statutul Academiei Române.

Art. 15. - (1) Prezidiul Academiei Române este format din presedintele, vicepresedintii, secretarul general al Academiei Române, presedintii sectiilor stiintifice si presedintii filialelor, alesi din rândul membrilor titulari.

(2) Presedintele Academiei Române, vicepresedintii si secretarul general alcătuiesc Biroul Prezidiului Academiei Române, care asigură conducerea operativă a Academiei Române.

(3) Atributiile, organizarea si functionarea Prezidiului Academiei Române si a biroului acestuia se stabilesc prin Statutul Academiei Române. Statutul Academiei Române, adoptat de adunarea generală, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 16. - (1) Presedintele Academiei Române este ales de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani si poate fi reales o singură dată.

(2) Presedintele Academiei Române reprezintă Academia Română în raporturile cu autoritătile publice, cu organisme si organizatii, precum si cu alte persoane juridice si persoane fizice din tară si din străinătate.

(3) În cazul în care presedintele nu îsi poate exercita prerogativele o perioadă mai mare de 3 luni, el desemnează pentru aceasta pe unul dintre vicepresedinti.

(4) În cazul în care presedintele este în imposibilitate de a desemna un vicepresedinte, decizia se ia de către Prezidiul Academiei Române.

(5) În exercitarea atributiilor sale presedintele emite decizii.

(6) Presedintele Academiei Române este ordonator principal de credite.

Art. 17. - (1) Vicepresedintii Academiei Române si secretarul general al Academiei Române sunt alesi de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani, putând fi realesi o singură dată.

(2) Secretarul general îndeplineste atributiile stabilite prin Statutul Academiei Române, precum si alte atributii încredintate de presedinte, realizând legăturile functionale dintre structurile Academiei Române, precum si dintre aparatul de lucru propriu al acesteia si unitătile subordonate.

Art. 18. - Mandatele presedintelui, vicepresedintilor si secretarului general al Academiei Române încetează la expirarea duratei pentru care au fost alesi sau prin hotărâre a Adunării generale a Academiei Române, dacă acestia sunt în imposibilitate de a-si îndeplini atributiile, ori prin demisie.

 

CAPITOLUL IV

Aparatul de lucru al Academiei Române si al unitătilor din subordine

 

Art. 19. - (1) Academia Română are un aparat de lucru propriu.

(2) Structura organizatorică a aparatului de lucru se aprobă de către Prezidiul Academiei Române*).

(3) Atributiile, sarcinile si răspunderile personalului din aparatul propriu al Academiei Române se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare aprobat de către Prezidiul Academiei Române.

Art. 20. - (1) Statul de functii al aparatului de lucru al Academiei Române se aprobă de către presedintele Academiei Române, la propunerea secretarului general, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.


(2) Structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ori, după caz, a raporturilor de muncă se aprobă de presedintele Academiei Române, la propunerea secretarului general.

(3) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu de lucru este de 126.

(4) Personalul necesar desfăsurării activitătii Academiei Române este numit sau este angajat, după caz, cu respectarea dispozitiilor legale în vigoare.

Art. 21. - (1) Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor si statele de functii pentru unitătile din subordine se aprobă de presedintele Academiei Române, la propunerea secretarului general, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat Academiei Române prin legea anuală a bugetului de stat.

(2) Salarizarea personalului din aparatul de lucru propriu al Academiei Române si a celui din unitătile subordonate acesteia se face în conditiile aplicabile personalului din sectorul bugetar, cu acordarea unui spor de importantă natională de 25% la salariul de bază, cu exceptia personalului prevăzut la alin. (3).

(3) Salarizarea personalului din unitătile de cercetare stiintifică ale Academiei Române, având functiile prevăzute la art. 7 lit. a)-d) din Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, se face în conformitate cu dispozitiile aplicabile personalului didactic.

Art. 22. - (1) Academia Română are în dotare un parc auto propriu.

(2) Numărul maxim de autovehicule si consumul lunar de carburanti pentru aparatul de lucru si unitătile din subordine se stabilesc prin statut, cu încadrare în bugetele aprobate.


*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 569/1990 privind structura organizatorică a aparatului propriu al Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 23 septembrie 1992.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

Art. 23. - Sintagma Academia Română nu poate fi folosită de nicio altă institutie publică sau privată în cuprinsul denumirii acesteia.

Art. 24. - Academia Română are drept de supraveghere si de control asupra Fundatiei Familiei Menachem H. Elias, conform „Actului de fundatiune”.

Art. 25. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, adunarea generală va adopta statutul propriu al Academiei Române.

Art. 26. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul-lege nr. 4/1990 privind organizarea si functionarea Academiei Române, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 6 ianuarie 1990, precum si orice alte dispozitii contrare.

 

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 564/2004 si ale art. II din Legea nr. 133/2008, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 752/2001 si care se aplică, în continuare, ca dispozitii proprii ale celor două legi:

- art. II din Legea nr. 564/2004:

„Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispozitii contrare se abrogă.”

- art. II din Legea nr. 133/2008:

„Art. II. - Prevederile art. 4 alin. (21)*) si (4)**) din Legea nr. 752/2001 privind organizarea si functionarea Academiei Române, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege se aplică în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.”


*) Art. 4 alin. (21) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 752/2001, art. 4 alin. (3).

*) Art. 4 alin. (4) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 752/2001, art. 4 alin. (12).


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.