MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 318/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 177 (XXI) - Nr. 318           LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Miercuri, 13 mai 2009

 

SUMAR

 

DECRETE

 

762. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

763. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

764. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

765. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

766. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

767. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

768. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

769. - Decret privind acordarea gradului profesional de chestor principal de politie unui chestor de politie din Ministerul Administratiei si Internelor la încetarea raporturilor de serviciu ale acestuia cu ministerul

 

770. - Decret privind rechemarea unui ambasador

 

771. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 133 din 5 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 37, art. 38 si art. 43 din Codul familiei

 

Decizia nr. 140 din 5 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 44 si art. 94 din Codul familiei

 

Decizia nr. 251 din 24 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (1) si (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România

 

Decizia nr. 415 din 26 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Decizia nr. 438 din 26 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 4 din Codul penal

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            287. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2009-14 mai 2010

 

            342/24.697. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si al vicepresedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală privind modificarea Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si al vicepresedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 296/29.767/2007 privind adoptarea măsurilor prin care se asigură punerea pe piată numai a brichetelor care prezintă caracteristici de sigurantă pentru copii si interzicerea punerii pe piată a brichetelor fantezie

 


DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 654/2009,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 iunie 2009, domnul Cărbunaru Aliosa, judecător la Tribunalul Gorj, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 7 mai 2009.

Nr. 762.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 650/2009,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 iulie 2009, doamna Stan Mariana, judecător la Curtea de Apel Pitesti, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 7 mai 2009.

Nr. 763.

 


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/2009,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Onet Victoria-Valentina, judecător la Judecătoria Hunedoara, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 7 mai 2009.

Nr. 764.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 656/2009,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Ghită Marilena, judecător la Tribunalul Bucuresti, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 7 mai 2009.

Nr. 765.

 


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 649/2009,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Dumitrascu Veronica-Aurelia, judecător la Curtea de Apel Suceava, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 7 mai 2009.

Nr. 766.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 651/2009,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Cârcel Marin, judecător la Curtea de Apel Bucuresti, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 7 mai 2009.

Nr. 767.

 


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 653/2009,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Costea-Subert Floare-Elena, judecător la Curtea de Apel Ploiesti, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 7 mai 2009.

Nr. 768.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea gradului profesional de chestor principal de politie unui chestor de politie din Ministerul Administratiei si Internelor la încetarea raporturilor de serviciu ale acestuia cu ministerul

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere propunerea viceprim-ministrului, ministrul administratiei si internelor,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnului chestor de politie Pătrascu llie lliută i se acordă gradul profesional de chestor principal de politie si îi încetează raporturile de serviciu cu Ministerul Administratiei si Internelor.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 7 mai 2009.

Nr. 769.

 


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind rechemarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Domnul Gheorghe Tokay se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar al României în Republica Lituania si în Republica Letonia.

Art. 2. - Domnul Gheorghe Tokay îsi va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 7 mai 2009.

Nr. 770.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Alexandru Victor Micula se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar al României în Regatul Danemarcei si în Republica Islanda.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 7 mai 2009.

Nr. 771.

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 133

din 5 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 37, art. 38 si art. 43 din Codul familiei

 

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Măria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 37, art. 38 si art. 43 din Codul familiei, exceptie ridicată de Dumitru I. Dinu în Dosarul nr. 396/199/2008 al Judecătoriei Buhusi.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 16 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 396/199/2008, Judecătoria Buhusi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 37, art. 38 si art. 43 din Codul familiei, exceptie ridicată de Dumitru I. Dinu într-un proces de divort.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale si din actele internationale invocate, „deoarece infractiunea pentru care este condamnat nu are nicio legătură cu exercitarea drepturilor părintesti".

Judecătoria Buhusi consideră că prevederile de lege sunt constitutionale

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 37, art. 38 si art. 43 din Codul familiei, care au următoarea redactare:

- Art. 37: „Căsătoria încetează prin moartea unuia dintre soti sau prin declararea judecătorească a mortii unuia dintre ei. Căsătoria se poate desface prin divort.";

-Art. 38: „Instanta judecătorească poate desface căsătoria prin divort atunci când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vătămate si continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.

Divortul poate fi pronuntat si numai pe baza acordului ambilor soti, dacă sunt îndeplinite următoarele conditii:

a) până la data cererii de divort a trecut cel putin un an de la încheierea căsătoriei;

b) nu există copii minori rezultati din căsătorie.

Oricare dintre soti poate cere divortul atunci când starea sănătătii sale face imposibilă continuarea căsătoriei.

La solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la încredintarea copiilor minori, obligatia de întretinere si folosirea locuintei, instanta va tine seama si de interesele minorilor.";

- Art. 43: „Părintele divortat, căruia i s-a încredintat copilul, exercită cu privire la acesta drepturile părintesti.

Când copilul a fost încredintat unei alte persoane sau unei institutii de ocrotire, instanta judecătorească va stabili care dintre părinti va exercita dreptul de a-i administra bunurile si de a-l reprezenta sau de a-i încuviinta actele. Persoana sau institutia de ocrotire socială căreia i s-a încredintat copilul va avea fată de acesta numai drepturile si îndatoririle ce revin părintilor privitor la persoana copilului. Dispozitiile art. 108 se aplică prin asemănare.

Părintele divortat, căruia nu i s-a încredintat copilul, păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, învătătura si pregătirea lui profesională."

Textul constitutional invocat ca fiind încălcat este cel al art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internationale privind drepturile omului. Este invocată încălcarea prevederilor Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si prevederile Protocolului nr. 11 la această conventie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. 37 si art. 38 din Codul familiei au mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 311 din 6 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 9 mai 2006, Curtea a constatat că dispozitiile art. 37 din Codul familiei nu fac decât să enumere cauzele de încetare a căsătoriei, una dintre acestea fiind desfacerea căsătoriei prin divort, iar prevederile art. 38 stabilesc conditiile în care instantele judecătoresti pot pronunta divortul, precizând că acesta nu se poate pronunta decât în anumite conditii, si anume când există motive temeinice si numai dacă raporturile dintre soti sunt grav vătămate, iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, conditii ce trebuie îndeplinite cumulativ, asa cum rezultă din text.


Curtea a constatat că, în temeiul textelor de lege criticate, instantele de judecată dispun de instrumente legale pentru a nu permite desfacerea cu usurintă a căsătoriei, actionând astfel în sensul garantiei instituite prin art. 26 alin. (1) din Constitutie.

Solutia si considerentele pronuntate în decizia mentionată îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, neexistând temeiuri care să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

Totodată, Curtea constată că prevederile de lege criticate, reglementând posibilitatea desfacerii căsătoriei prin divort si stabilind competenta instantei judecătoresti de a pronunta divortul, în anumite conditii - când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vătămate si continuarea căsătoriei nu mai este posibilă -, nu contravin nici dispozitiilor din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Astfel, motivele în baza cărora se poate considera că raporturile dintre soti sunt grav vătămate, iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă sunt apreciate, în concret, de către instantă, în urma ascultării celor doi soti si a administrării probatoriului în cauză, părtile beneficiind de toate garantiile procesuale pentru respectarea dreptului la un proces echitabil.

În ceea ce priveste prevederile art. 43 din Codul familiei, Curtea constată că acestea nu contravin dispozitiilor constitutionale si conventionale invocate, întrucât aplicarea acestora este subsecventă pronuntării de către instanta de judecată a încetării căsătoriei prin divort.

Potrivit alin. 3 al acestui text de lege, părintele divortat căruia nu i s-a încredintat copilul păstrează dreptul de a avea legături personale cu copilul si de a veghea la cresterea, educarea, învătătura si pregătirea lui profesională, iar părintele căruia i s-a încredintat copilul, fiind tinut să îi asigure fostului sot, care si-a păstrat calitatea de părinte, realizarea efectivă a drepturilor conferite de lege. O atare conduită cooperantă este impusă de împrejurarea că drepturile mentionate constituie mijloace pentru îndeplinirea obligatiilor pe care le are orice părinte fată de copilul său si care subzistă atât timp cât părintele nu este decăzut din drepturile părintesti.

Totodată, Curtea retine că desfacerea căsătoriei prin divort si, implicit, separarea părintilor duc, evident, la modificarea modului de exercitare a drepturilor si îndatoririlor părintesti fată de copil. Diferentierile sunt determinate de separarea părintilor si de imposibilitatea obiectivă de mentinere si după desfacerea căsătoriei a acelorasi modalităti de exercitare a drepturilor si îndatoririlor părintesti.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 37, art. 38 si art. 43 din Codul familiei, exceptie ridicată de Dumitru I. Dinu în Dosarul nr. 396/199/2008 al Judecătoriei Buhusi.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 februarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Măria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 140

din 5 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 44 si art. 94 din Codul familiei

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 44 si art. 94 din Codul familiei, exceptie ridicată de Marius-Ovidiu Dobrescu în Dosarul nr. 9.713/288/2007 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 29 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 9.713/288/2007, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 44 si art. 94 din Codul familiei, exceptie ridicată de Marius-Ovidiu Dobrescu într-un proces având ca obiect pensie de întretinere.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 47 si art. 48, întrucât permit instantelor de judecată să aprecieze si să stabilească în mod discretionar cuantumul pensiei de întretinere. Pentru aceste motive apreciază că cele două texte trebuie să contină elemente care să permită stabilirea unei pensii de întretinere care să asigure un nivel de trai decent atât celui obligat la plată, cât si celui întretinut.

Judecătoria Râmnicu Vâlcea consideră că prevederile de lege sunt constitutionale si nu încalcă dreptul la un trai decent al părintelui obligat să plătească pensie de întretinere, având în vedere prevederile Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 44 si art. 94 din Codul familiei, care au următoarea redactare:

- Art. 44: „în cazul schimbării împrejurărilor, la cererea oricăruia dintre părinti sau a copilului, dacă acesta a împlinit vârsta de paisprezece ani, a autoritătii tutelare sau a vreunei institutii de ocrotire, instanta judecătorească va putea modifica măsurile privitoare la drepturile si obligatiile personale sau patrimoniale între părintii divortati si copii.

Modificarea măsurilor luate potrivit dispozitiilor art. 42 alin. (1) si (2) se va face cu paza cerintelor prevăzute de acele dispozitii.";

- Art. 94: „întretinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmează a o plăti.

Instanta judecătorească va putea mări sau micsora obligatia de întretinere sau hotărî încetarea ei, după cum se schimbă mijloacele celui care dă întretinerea sau nevoia celui ce o primeste.

Când întretinerea este datorată de părinte sau de cel care adoptă, ea se stabileste până la o pătrime din câstigul său din muncă pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumătate pentru trei sau mai multi copii."

Textele constitutionale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 47 privind nivelul de trai si art. 48 privind familia.

Analizând criticile de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. 44 si art. 94 din Codul familiei sunt în concordantă cu dispozitiile din Legea fundamentală referitoare la obligatia statului de a asigura cetătenilor un nivel de trai decent si la îndatorirea părintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.

Astfel, reglementările Codului familiei instituie dreptul copilului la întretinere, respectiv obligatia corelativă ce incumbă părintelui sau adoptatorului de a presta întretinere fată de copiii lor minori. Potrivit art. 86 alin. 1, coroborat cu art. 107 alin. 2 din Codul familiei, obiectul acestei obligatii îl formează asigurarea mijloacelor necesare întretinerii, respectiv alimente, locuintă, îmbrăcăminte, medicamente, nevoi spirituale, precum si a mijloacelor necesare pentru cresterea, educarea, învătătura si pregătirea profesională a copiilor.

Stabilirea pensiei de întretinere se poate face în functie de veniturile părintelui obligat, În temeiul prevederilor art. 94 alin. 1 si 2 din Codul familiei, care prevăd că „întretinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmează a o plăti", iar „instanta judecătorească va putea mări sau micsora obligatia de întretinere sau hotărî încetarea ei, după cum se schimbă mijloacele celui care dă întretinerea sau nevoia celui ce o primeste".

În cazul în care întretinerea este datorată de către părinti sau adoptatori care obtin venituri din muncă, art. 94 alin. 3 din Codul familiei instituie anumite plafoane maxime până la care se poate stabili pensia de întretinere, tinând seama de numărul de copii ce urmează a beneficia de acest drept."

Rezultă că limitările instituite prin alin. 3 al art. 94 din Codul familiei, îsi găsesc aplicare exclusiv în cazul în care pensia de întretinere este stabilită în raport cu câstigul din muncă, instanta fiind suverană în a determina cuantumul acesteia în functie de situatia de fapt.

De altfel, în sensul celor de mai sus, s-a pronuntat Curtea prin Decizia nr. 327 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 22 septembrie 2004.

Considerentele acestei decizii sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a reconsidera jurisprudenta Curtii în materie.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 44 si art. 94 din Codul familiei, exceptie ridicată de Marius-Ovidiu Dobrescu în Dosarul nr. 9.713/288/2007 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

            Definitivă si general obligatorie.

            Pronuntată în sedinta publică din data de 5 februarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 251

din 24 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (1) si (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (1)si (2) pct. 2 din Legea nr.l22/2006 privind azilul în România, exceptie ridicată de Fu Songlin în Dosarul nr. 538/302/2008 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a ll-a civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă interpretul autorizat de limba chineză, desemnat spre a asigura traducerea în cauză, dl. loan Budura.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii Constitutionale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, indicând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 9 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 538/302/2008, Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a ll-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (1) si (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România.

Exceptia a fost ridicată de Fu Songlin într-o cauză având ca obiect plângerea formulată de acesta împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări de respingere a cererii de acordare a protectiei subsidiare pe teritoriul României.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că dispozitiile criticate sunt lipsite de precizie si claritate, întrucât nu mentionează explicit motivul protejării vietii de familie ca motiv de acordare a protectiei subsidiare, notiunile de „tratament sau pedepse inumane ori degradante" fiind prea vagi si imprecise. Sintagma „prevăzute de lege" vizează calitatea legii, prin această expresie întelegându-se că „legea trebuie să indice cu suficientă claritate limitele si modalitătile de exercitare a marjei de apreciere acordate autoritătilor".

Judecătoria Sectorului 5 - Sectia a ll-a civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 26 alin. (1) si (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 26 alin. (1) si (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, care au următorul continut:

Art. 26. - Protectia subsidiară: „(1) Protectia subsidiară se poate acorda cetăteanului străin sau apatridului care nu îndeplineste conditiile pentru recunoasterea statutului de refugiat si cu privire la care există motive temeinice să se creadă că, în cazul returnării în tara de origine, respectiv în tara în care îsi avea resedinta obisnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), si care nu poate sau, datorită acestui risc, nu doreste protectia acelei tări.

(2) Prin risc serios, în sensul alin. (1), se întelege: (...)

2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate contravin dispozitiilor art. 26 alin. (1) din Constitutie si celor ale art. 8 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, ambele referitoare la respectarea si ocrotirea de către autoritătile publice a vietii intime, familiale si private.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că dispozitiile art. 26 alin. (1) si (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România au mai fost supuse în repetate rânduri controlului de constitutionalitate, exercitat prin raportare la aceleasi norme constitutionale sau conventionale si fată de critici similare celor formulate în prezentul dosar. De exemplu, prin Decizia nr. 524 din 31 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 25 iunie 2007, Curtea a statuat că textele legale criticate nu înfrâng dreptul persoanei la respectarea vietii familiale si private, astfel cum acesta este consacrat în art. 26 alin. (1) din Constitutie, si în art. 8 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Întrucât fată de cele statuate de Curtea Constitutională prin decizia mentionată nu au intervenit elemente noi care să justifice modificarea jurisprudentei indicate, solutia si considerentele ce stau la baza acestora îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, alart. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (1) si (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, exceptie ridicată de Fu Songlin în Dosarul nr. 538/302/2008 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a ll-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 februarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 415

din 26 martie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Horatiu Moise în Dosarul nr. 2.334/117/2007 al Curtii de Apel Cluj - Sectia penală si de minori.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constitutionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 9 octombrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 2.334/117/2007, Curtea de Apel Cluj - Sectia penală si de minori a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Horatiu Moise.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că textul de lege criticat este „lipsit de previzibilitate", deoarece incriminează fapta conducătorului unui autovehicul sau al unui tramvai, conducător care se află sub influenta unor substante ori produse stupefiante, fără a preciza expres o concentratie minimă de substante stupefiante în probele biologice, care să atragă incidenta normei, asa cum se prevede în cazul îmbibatiei alcoolice, unde se fixează o asemenea limită (0,80 g/l alcool pur în sânge). Or, în conditiile în care rolul textului de la art. 87 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 este acela de a asigura siguranta circulatiei rutiere, iar nu de a sanctiona consumul de stupefiante, sanctionarea oricărei persoane care a condus un vehicul si în al cărei sânge se descoperă urme ale acestor substante nu poate fi privită ca fiind compatibilă cu principiul legalitătii incriminării. Atât timp cât aprecierea existentei faptului că o persoană se află sub influenta unor substante stupefiante rămâne la aprecierea pur subiectivă a organelor de anchetă si a celor judiciare penale, principiul legalitătii incriminării cunoaste o atingere extrem de importantă.

Curtea de Apel Cluj - Sectia penală si de minori apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată în cauză este neîntemeiată. Arată că examinarea textului de lege criticat evidentiază faptul că este definită în suficientă măsură infractiunea prevăzută, comportamentul ilegal incriminat, precum si pedeapsa aplicabilă. Stabilirea de către Ministerul Sănătătii Publice a medicamentelor interzise, publicarea acestei liste în Monitorul Oficial al României oferă criterii obiective si înlătură orice elemente subiective sau discretionare ce ar putea conduce la încălcarea principiului legalitătii incriminării si al suprematiei legii.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este în deplină concordantă cu principiul constitutional si conventional european privind legalitatea pedepsei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.


CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 87 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările si completările ulterioare, având următorul cuprins: „Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sanctionează si persoana care conduce un autovehicul sau un tramvai si care se află sub influenta unor substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora."

Se sustine că aceste dispozitii legale încalcă principiul legalitătii incriminării, garantat de art. 23 alin. (12) si de art. 20 din Constitutie, cu raportare la art. 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că motivarea autorului vizează, în esentă, o omisiune de reglementare, acesta arătând că dispozitiile criticate nu stabilesc o concentratie minimă de substante stupefiante în probele biologice, care să determine incriminarea faptei de conducere a unui autovehicul sau a unui tramvai sub influenta unor substante ori produse stupefiante, asa cum se prevede o limită minimă a îmbibatiei alcoolice (0,80 g/l alcool pur în sânge), în cazul normei de incriminare prevăzute la alin. (1) al aceluiasi text de lege.

Asemenea critici nu pot fi retinute, întrucât examinarea constitutionalitătii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozitii din Constitutie sau din actele internationale la care România este parte, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele si nici coroborarea lor sau posibilele contradictii din cadrul legislatiei interne. Tot astfel, examinarea criticii de neconstitutionalitate având ca obiect omisiuni legislative excedează competentei Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă „numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, exceptie ridicată de Horatiu Moise în Dosarul nr. 2.334/117/2007 al Curtii de Apel Cluj - Sectia penală si de minori.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 26 martie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 438

din 26 martie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 4 din Codul penal

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 4 din Codul penal, exceptie ridicată de Ortansa Schiopu în Dosarul nr. 86/193/2008 al Tribunalului Botosani - Sectia penală.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 19 martie 2009, fiind consemnate în încheierea din acea dată, când, pentru a da posibilitatea autorului exceptiei să depună la dosarul cauzei concluzii scrise, Curtea a amânat pronuntarea pentru data de 26 martie 2009.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 9 septembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 86/193/2008, Tribunalul Botosani - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 4 din Codul penal. Exceptia a fost ridicată de Ortansa Schiopu în dosarul


cu numărul de mai sus, având ca obiect solutionarea apelului formulat împotriva unei sentinte penale pronuntate de Judecătoria Botosani.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate. autorul acesteia sustine că prevederile art. 215 alin. 4 din Codul penal aduc atingere dreptului la un proces echitabil. Astfel, consideră că nu se justifică instituirea variantei agravante a infractiunii de înselăciune prevăzute de textul de lege criticat.

Tribunalul Botosani - Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă dispozitiile din Constitutie invocate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 215 alin. 4 din Codul penal sunt constitutionale, invocând în acest sens deciziile nr. 253/2007 si nr. 563/2008 ale Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 215 alin. 4 din Codul penal, având următorul cuprins: „Emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum si fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, se sanctionează cu pedeapsa prevăzută în alin. 2."

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor prevederi legale, autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. 215 alin. 4 din Codul penal au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, prin raportare la dispozitiile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, invocate si în prezenta cauză, si fată de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 215 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 7 iunie 2005, si prin Decizia nr. 1.276 din 25 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 23 decembrie 2008, Curtea Constitutională a statuat că dispozitiile art. 215 alin. 3 si 4 din Codul penal sunt constitutionale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si considerentele deciziilor mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 4 din Codul penal, exceptie ridicată de Ortansa Schiopu în Dosarul nr. 86/193/2008 al Tribunalului Botosani - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 26 martie 2009.

 

PRESEDINTE,

Acsinte Gaspar

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2009-14 mai 2010

 

Văzând Avizul Ministerului Mediului nr. 10.917/DLB din 5 mai 2009,

văzând Scrisoarea nr. 7.244 din 3 aprilie 2009 a Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

văzând Referatul de aprobare nr. 253.178 din 30 aprilie 2009,

în baza prevederilor art. 6 alin. (1) lit. f) si art. 9 alin. (2 ) din Legea vânătorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările si completările ulterioare,

în baza art. 7 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă cotele de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2009-14 mai 2010, prevăzute în anexele nr. 1-7*).

Art. 2. - (1) Pentru prelevarea de probe biologice în vederea stabilirii situatiei epidemiologice a pestei porcine clasice se aprobă recoltarea la nivelul întregii tări a unui număr de 3.120 de exemplare de purcei de mistret (cu vârsta până la un an), suplimentar cotelor de recoltă prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Repartizarea pe judete a exemplarelor prevăzute la alin. (1) este prevăzută în anexa nr. 7, iar distribuirea acestora pe gestionari si fonduri cinegetice se realizează de către inspectoratele teritoriale de regim silvic si de vânătoare împreună cu gestionarii fondurilor cinegetice.

Art. 3. - (1) Cotele de recoltă aprobate prin prezentul ordin se realizează pentru fiecare specie si pentru fiecare fond cinegetic, cu respectarea reglementărilor în vigoare referitoare la autorizarea, organizarea si practicarea vânătorii, urmărindu-se conservarea biodiversitătii faunei cinegetice si păstrarea echilibrului ecologic.

(2) Cu respectarea cotelor de recoltă, numărul maxim de exemplare din speciile ciocârlie (Alauda arvensis) si prepelită (Coturnix coturnix) ce se pot recolta într-o zi, de către fiecare vânător înscris în autorizatia de vânătoare, este de 100, respectiv 50.

Art. 4. - Cotele de recoltă aprobate prin prezentul ordin, pentru fiecare specie si pentru fiecare fond cinegetic, devin obligatoriu de realizat si de către gestionarii cărora le-a fost atribuit dreptul de a gestiona fauna cinegetică, din fondurile cinegetice în cauză, în cursul sezonului de vânătoare 2009- 2010, cu respectarea reglementărilor în vigoare referitoare la autorizarea, organizarea si practicarea vânătorii, urmărindu-se conservarea biodiversitătii faunei cinegetice si păstrarea echilibrului ecologic.

Art. 5. - Cotele de recoltă aprobate prin prezentul ordin, pentru fiecare specie si pentru fiecare fond cinegetic, pentru institutiile de învătământ care au discipline de studiu vânatul si vânătoarea si pentru institutiile publice care au ca obiect de activitate cercetarea stiintifică în domeniul cinegetic, pot fi realizate în proportie de 50% si cu vânători, altii decât elevii si studentii, respectiv personalul tehnic de vânătoare angajat al acestor institutii, în vederea obtinerii de venituri necesare unei bune gestionări, cu respectarea reglementărilor în vigoare referitoare la autorizarea, organizarea si practicarea vânătorii, urmărindu-se conservarea biodiversitătii faunei cinegetice si păstrarea echilibrului ecologic.

Art. 6. - Pe fondurile de vânătoare care se suprapun ariilor naturale protejate, cotele de recoltă aprobate prin prezentul ordin se realizează pe suprafetele din fondurile de vânătoare unde practicarea vânătorii este admisă potrivit legii.

Art. 7. - (1) În situatii temeinic justificate, impuse de modificarea conditiilor ecologice din cuprinsul fiecărui fond cinegetic si a miscărilor naturale de efective, în cursul sezonului de vânătoare 2009-2010, la solicitarea gestionarilor fondurilor cinegetice, inspectoratele teritoriale de regim silvic si de vânătoare analizează si aprobă, pe baza documentelor de constatare, reasezarea, între fonduri cinegetice, a cotelor de recoltă aprobate prin prezentul ordin.

(2) Inspectoratele teritoriale de regim silvic si de vânătoare vor înainta organismului de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, lunar, situatia actualizată a aprobărilor de reasezare a cotelor de recoltă, emise în baza prevederilor alin. (1).

Art. 8. - (1) În cazul efectuării, în cursul sezonului de vânătoare 2009-2010, a unor actiuni de populare a fondurilor cinegetice cu specii de vânat sedentar, Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale analizează si aprobă, după caz, cu viza inspectoratelor teritoriale de regim silvic si de vânătoare, la solicitarea gestionarilor fondurilor cinegetice, suplimentarea cotelor de recoltă aprobate initial pentru speciile de vânat care au făcut obiectul actiunilor de populare.

(2) Eventualele solicitări formulate de gestionarii fondurilor cinegetice pentru suplimentarea, respectiv reducerea cotelor de recoltă aprobate la nivel de gestionar potrivit prevederilor prezentului ordin se solutionează de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale în baza rapoartelor întocmite de inspectoratele teritoriale de regim silvic si de vânătoare.

Art. 9. - (1) Exemplarele de mistret care produc pagube culturilor agricole sau silvice se recoltează în afara perioadei legale de vânare, prin metoda la pândă, cu personalul tehnic de specialitate al gestionarului fondului cinegetic pe suprafata căruia se produc pagubele, în baza aprobării inspectoratului teritorial de regim silvic si de vânătoare în raza căruia se află fondul cinegetic, la solicitarea scrisă a gestionarului.


(2) Aprobarea inspectoratului teritorial de regim silvic si de vânătoare se acordă după verificarea veridicitătii solicitării, pe teren, iar exemplarele recoltate se scad din cota de recoltă.

Art. 10. - (1) Trofeele apartinând exemplarelor recoltate în conditiile prezentului ordin se evaluează conform Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 418/2005 pentru aprobarea metodologiei de evaluare a trofeelor de vânat, în conformitate cu metodologia Consiliului International de Vânătoare si Protectie a Vânatului.

(2) Comisiile de evaluare se stabilesc prin decizie a conducătorului executiv al gestionarului fondului cinegetic.

(3) Din comisiile prevăzute la alin. (2) face parte si un reprezentant de specialitate al inspectoratului de regim silvic si de vânătoare pe a cărui rază de activitate este situat fondul cinegetic din care provin trofeele de vânat.

Art. 11. - Controlul aplicării prevederilor prezentului ordin se asigură de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin structurile sale.

Art. 12. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 13. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltam rurale,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 6 mai 2009.

Nr. 287.


*) Anexele nr. 1-7 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR

Nr. 342 din 4 mai 2009

AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ AUTORITATEA NATIONALĂ A VĂMILOR

Nr. 24.697 din 5 mai 2009

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si al vicepresedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 296/29.767/2007 privind adoptarea măsurilor prin care se asigură punerea pe piată numai a brichetelor care prezintă caracteristici de sigurantă pentru copii si interzicerea punerii pe piată a brichetelor fantezie

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 245/2004 privind securitatea generală a produselor, cu modificările si completările ulterioare, si ale Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 339/93 privind controalele de conformitate cu regulile de securitate a produselor, în cazul produselor importate din tări terte,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 284/2009 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si al Hotărârii Guvernului nr. 110/2009 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale a Vămilor,

în conformitate cu Decizia Comisiei 2009/298/CE de prelungire a validitătii Deciziei 2006/502/CE prin care se solicită statelor membre să adopte măsuri prin care să se asigure că doar brichetele care prezintă caracteristici de sigurantă pentru copii sunt introduse pe piată si să interzică introducerea pe piată a brichetelor fantezie, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L 81 din 27 martie 2009,

presedintele Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si al vicepresedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 296/29.767/2007 privind adoptarea măsurilor prin care se asigură punerea pe piată numai a brichetelor care prezintă caracteristici de sigurantă pentru copii si interzicerea punerii pe piată a brichetelor fantezie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 29 mai 2007, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, punctul 8 va avea următorul cuprins:

„8. introducere pe piată - punerea la dispozitie pentru prima oară a unui produs pe piata comunitară;".

2. La articolul 1, punctul 10 va avea următorul cuprins:

„10. marcarea produselor - se va face astfel:

a) brichetele vândute în pachete ambalate de câte 1, 2, 3 sau 4 brichete trebuie să aibă informatii de securitate imprimate ori pe pachet ori într-o brosură inclusă în pachet;

b) brichetele destinate vânzării dintr-un modul de expunere - display -, cuprinzând 50 de brichete ce urmează să fie vândute individual către consumatori, trebuie să aibă informatii de securitate imprimate pe modulul de expunere - display - si vizibile pentru consumatorii care cumpără;

c) indiferent de forma de vânzare mentionată la lit. a) sau b), informatiile de securitate nu sunt necesare pe fiecare brichetă vândută, dar trebuie să fie lizibile si plasate într-un loc vizibil pentru consumatori;

d) toate informatiile de securitate (instructiuni ori avertismente sau ambele) pot fi prezentate fie sub formă de text, fie sub formă de simboluri de securitate;

e) brichetele reîncărcabile intră sub incidenta unor cerinte de securitate suplimentare, în conformitate cu clauza 6.5 din standardul ISO 9994:2006, în care se mentionează faptul că fiecare brichetă reîncărcabilă trebuie să fie însotită de instructiuni si avertismente specifice."


3. La articolul 3 alineatul (1), partea introductivă va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - (1) Ca o conditie pentru introducerea brichetelor pe piată, producătorii sunt obligati:".

4. La articolul 6, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Prezentul ordin este aplicabil până la data de 11 mai 2010."

Art. II. - În tot cuprinsul Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si al vicepresedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 296/29.767/2007 privind adoptarea măsurilor prin care se asigură punerea pe piată numai a brichetelor care prezintă caracteristici de sigurantă pentru copii si interzicerea punerii pe piată a brichetelor fantezie, sintagma „punere pe piată" se înlocuieste cu sintagma „introducere pe piată".

Art. III. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor,

Bogdan Marcel Pandelică

p. Vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală - Autoritatea Natională a Vămilor,

Viorel Comănită

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.