MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 134/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 177 (XXI) - Nr. 134             LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Miercuri, 4 martie 2009

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

 

6. - Hotărâre pentru trecerea la realizarea Proiectului-pilot „Palatul Parlamentului - clădire 0 energie”

 

8. - Hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru

 

9. - Hotărâre privind modificarea Hotărârii Camerei Deputatilor nr. 43/2008 pentru aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 101 din 20 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 311 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001

 

Decizia nr. 103 din 20 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9, art. 11 alin. (1) lit. g) si art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Decizia nr. 113 din 3 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6,11,26, 31-36, 47 si 107 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Decizia nr. 159 din 10 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) si alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Decizia nr. 172 din 10 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 8 lit. a) si alin. 11 si art. 393 din Codul de procedură penală

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

11. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea si completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea si desfăsurarea alegerilor pentru Parlamentul European

 

13. - Ordonantă de urgentă privind restituirea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului sau orice succesor legal al acesteia către Oficiul Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie a sumelor existente în conturile acestuia la data de 31 decembrie 2006, predate conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 101/2006, ca urmare a respingerii acesteia prin Legea nr. 308/2008

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

 

CAMERA DEPUTATILOR

 

HOTĂRÂRE

pentru trecerea la realizarea Proiectului-pilot „Palatul Parlamentului - clădire 0 energie”

 

În temeiul prevederilor art. 67 din Constitutia României, republicată,

 

Camera Deputatilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se constituie Grupul de lucru al Camerei Deputatilor pentru trecerea la realizarea Proiectului-pilot „Palatul Parlamentului -clădire 0 energie”, denumit în continuare Grupul de lucru, pe baza propunerii înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputatilor cu nr. 23/40 din 14 decembrie 2007, dezbătută si însusită în sedinta sa din 13 februarie 2008.

(2) Grupul de lucru prevăzut la alin. (1) va folosi, pentru îndeplinirea scopului propus, colaboratori externi si specialisti din structura serviciilor tehnice ale Camerei Deputatilor.

Art. 2. - În prima etapă, respectiv 1 februarie 2009- 15 octombrie 2009, Grupul de lucru va asigura elaborarea auditului energetic al clădirii, pe baza căruia se vor elabora studiile de prefezabilitate, fezabilitate si proiectul lucrării.

Art. 3. - (1) În etapa următoare, respectiv 15 octombrie 2009-15 octombrie 2011, Grupul de lucru va coordona si supraveghea proiectul în toate etapele acestuia, inclusiv montarea pe acoperisurile clădirii, fără afectarea arhitecturii, de panouri solare si fotovoltaice, instalarea de microcentrale eoliene, precum si fixarea de pompe de căldură în perimetrul adiacent clădirii, pentru captarea si folosirea energiei geotermale, toate cu aparatura adecvată, capabile să asigure împreună energia verde necesară functionării aparaturii, echipamentelor si institutiilor clădirii.

(2) Pentru reducerea consumului de energie, în principal se va avea în vedere înlocuirea becurilor incandescente cu becuri si tuburi fluorescente (economice si cu durată de cel putin 4 ori mai mare), a întrerupătoarelor actuale cu întrerupătoare cu senzori încorporati, pentru stingerea automată a luminii si reglarea intensitătii luminii în functie de necesităti. Totodată, va fi instalat un soft performant care să controleze permanent aparatura electrică din clădire, stingând automat consumatorii neutilizati ori lăsati în stand-by etc.

Art. 4. - În termen de 30 de zile de la adoptarea prezentei hotărâri, Grupul de lucru va redacta regulamentul propriu de organizare si functionare, care se va supune aprobării Biroului permanent al Camerei Deputatilor.

Art. 5. - (1) Componenta Grupului de lucru si a Biroului acestuia este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Activitatea Grupului de lucru se desfăsoară potrivit regulamentului propriu, urmând ca semestrial să prezinte rapoarte Biroului permanent al Camerei Deputatilor.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din data de 24 februarie 2009, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

 

Bucuresti, 24 februarie 2009.

Nr. 6.

 

ANEXĂ

 

COMPONENTA

Grupului de lucru al Camerei Deputatilor pentru trecerea la realizarea Proiectului-pilot

„Palatul Parlamentului - clădire 0 energie”, precum si a Biroului acestuia

 

1. Domnul deputat Toader Mircea-Nicu - Grupul parlamentar al PD-L

2. Domnul deputat Lese Doru-Brasoan - Grupul parlamentar al PD-L

3. Domnul deputat Bode Lucian Nicolae - Grupul parlamentar al PD-L

4. Doamna deputat Sandru Mihaela-loana - Grupul parlamentar al PD-L

5. Domnul deputat lancu Iulian - Grupul parlamentar al PSD + PC

6. Doamna deputat Vasile Aurelia - Grupul parlamentar al PSD + PC

7. Domnul deputat Negoită Robert-Sorin - Grupul parlamentar al PSD + PC

8. Domnul deputat Chirită Dumitru - Grupul parlamentar al PSD + PC

9. Doamna deputat Varga Lucia Ana - Grupul parlamentar al PNL

10. Domnul deputat Bostan Emil - Grupul parlamentar al PNL

11. Domnul deputat Burlacu Cristian-lon - Grupul parlamentar al PNL

12. Domnul deputat Antal Istvân - Grupul parlamentar al UDMR

13. Doamna deputat Manolescu Oana - Grupul parlamentar al minoritătilor nationale

Biroul comisiei:

Presedinte - domnul deputat lancu Iulian Vicepresedinte - domnul deputat Lese Doru-Brasoan Secretar - domnul deputat Antal Istvân

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 

HOTĂRÂRE

privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru

 

Având în vedere solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie privind formularea cererii de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru al Guvernului României, transmisă Camerei Deputatilor cu Adresa nr. 5.417/C/2008 din 9 ianuarie 2009,

în temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) din Constitutia României, republicată, si ale art. 155 din Regulamentul Camerei Deputatilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,

 

Camera Deputatilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Camera Deputatilor cere urmărirea penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru, pentru faptele care fac obiectul Dosarului

nr. 68/P/2008 si Dosarului nr. 227/P/2006 ale Directiei Nationale Anticoruptie - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din data de 4 martie 2009, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată, si ale art. 155 din Regulamentul Camerei Deputatilor, republicat, cu modificările ulterioare.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

 

Bucuresti, 4 martie 2009.

Nr. 8.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea Hotărârii Camerei Deputatilor nr. 43/2008 pentru aprobarea componentei

nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor

 

În temeiul art. 42 si art. 60 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputatilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,

 

Camera Deputatilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 43/2008 pentru aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 23 decembrie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- încetează calitatea de membru al Comisiei pentru buget, finante si bănci a domnului deputat Bălan loan, apartinînd Grupului parlamentar al PD-L;

- încetează calitatea de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică si sigurantă natională a domnului deputat Preda Cezar Florin, apartinînd Grupului parlamentar al PD-L;

- încetează calitatea de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii a domnului deputat Boldea Mihail, apartinînd Grupului parlamentar al PD-L;

- încetează calitatea de membru al Comisiei pentru politică externă a domnului deputat Neculai Marius, apartinînd Grupului parlamentar al PD-L;

- încetează calitatea de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii a domnului deputat Sava Andrei-Valentin, apartinînd Grupului parlamentar al PD-L;

- încetează calitatea de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii a domnului deputat Tintean loan, apartinînd Grupului parlamentar al PNL.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 4 martie 2009, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA NASTASE

 

Bucuresti, 4 martie 2009.

Nr. 9.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 101

din 20 ianuarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 311 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor „art. 311 alin. (1) si alin. (2) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001”, exceptie ridicată de Consiliul Local al Municipiului Brasov în Dosarul nr. 4.704/62/2008 al Tribunalului Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii Constitutionale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 24 septembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.704/62/2008, Tribunalul Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor „art. 311 alin. (1) si art. 311 alin. (2) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001”.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Consiliul Local al Municipiului Brasov într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea unei hotărâri prin care a fost invalidat un mandat de consilier local.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile „art. 311 alin. (1) si art. 311 alin. (2) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001”, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, astfel cum au fost introduse prin art. III pct. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea si desfăsurarea alegerilor pentru autoritătile administratiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 7 martie 2008, care au următorul continut:

„Art. 311. - (1) Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesati la instanta de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenti de la sedintă, de la comunicare.

(2) Instanta de contencios administrativ se pronuntă în cel mult 30 de zile. în acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instante este definitivă si irevocabilă”.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate contravin dispozitiilor art. 21 -„Accesul liber la justitie” si ale art. 120 - „Principii de bază” din Constitutie, precum si ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile alin. (1) ale art. 311 din Legea nr. 215/2001, prin aceea că reglementează contestatia drept cale de atac împotriva hotărârilor consiliilor locale de validare sau invalidare a mandatelor de consilier local, sunt neconstitutionale, deoarece, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutională s-a pronuntat în sensul constitutionalitătii art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 35/2002, dispozitii care prevăd că aceleasi hotărâri nu pot forma obiectul unor actiuni în justitie. Referitor la prevederile art. 311 alin. (2) teza finală din legea criticată, se arată că acestea consacră controlul judecătoresc asupra hotărârilor consiliilor locale de validare sau invalidare a mandatelor de consilier, dar împiedică exercitarea unei căi de atac împotriva hotărârii judecătoresti pronuntate în astfel de situatii, acestea având caracter definitiv si irevocabil. Or, „pronuntarea unei hotărâri în primă si ultimă instantă este contrară Legii fundamentale” si contravine dreptului la un proces echitabil, „care presupune recunoasterea dreptului la cel putin o cale de atac”, asa cum s-a pronuntat în mod constant si Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Tribunalul Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal apreciază că dispozitiile criticate ale art. 311 din Legea nr. 215/2001 nu aduc atingere principiilor stabilite de art. 120 si art. 21 din Constitutie si nici dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 311 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările si completările ulterioare, sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că aceasta urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.

Caracterul definitiv si irevocabil al unei hotărâri judecătoresti pronuntate în prima instantă nu este de natură să determine îngrădirea accesului liber la justitie al persoanei interesate si nici a dreptului la un proces echitabil, astfel cum pretinde autorul exceptiei. Prin Decizia Plenului nr. 1/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constitutională a statuat că accesul liber la justitie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac, deoarece competenta si procedura sunt stabilite de lege. în temeiul art. 126 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură, ca si modalităti de exercitare a drepturilor procedurale.

Curtea constată că dispozitiile art. 311 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 reglementează procedura de contestare în justitie a hotărârilor consiliilor locale privind validarea sau invalidarea mandatelor de consilier local, având în cele din urmă, ca finalitate, declararea ca legal constituit a consiliului local, care să exprime configuratia politică, asa cum aceasta a rezultat din vointa electoratului. întregul proces de alegere si de constituire a autoritătilor publice locale este caracterizat prin celeritate. Aceasta este si ratiunea pentru care, de exemplu, dispozitiile legale criticate prevăd termene scurte, imperative, de depunere la instantă a contestatiei ori de solutionare a acesteia, exceptarea de la parcurgerea procedurii prealabile sau conferă caracter definitiv si irevocabil hotărârii judecătoresti pronuntate în primă instantă, fără a se putea sustine încălcarea accesului liber la justitie sau a dreptului la un proces echitabil. în plus, fată de invocarea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului în ceea ce priveste „recunoasterea dreptului la cel putin o cale de atac”, Curtea observă că dreptul la două grade de jurisdictie, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, este un drept specific materiei penale, deci cu atât mai putin unui domeniu special cum este cel electoral.

Cât priveste invocarea art. 120 din Constitutie privind principiile de bază ale administratiei publice locale, Curtea constată că acestea nu au incidentă în cauză.

În legătură cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 311 alin. (1) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstitutionalitate, bazându-se doar pe un argument de logică per a contrario fată de anumite solutii pronuntate prin decizii ale Curtii Constitutionale. Or, aceasta nu constituie o reală motivare a pretinsei neconstitutionalităti, care să evidentieze relatia de contrarietate dintre textul de lege criticat si o normă sau un principiu de natură constitutională. Oricum, dispozitiile de lege atacate, prin instituirea contestatiei drept cale de atac împotriva hotărârilor consiliilor locale de validare sau invalidare a mandatului de consilier local, reprezintă tocmai concretizarea liberului acces la justitie si a dreptului la un proces echitabil, si nu îngrădirea acestora, cum pretinde autorul exceptiei.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

în numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 311 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicată de Consiliul Local al Municipiului Brasov în Dosarul nr. 4.704/62/2008 al Tribunalului Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 ianuarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 103

din 20 ianuarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9, art. 11 alin. (1) lit. g) si art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9, art. 11 alin. (1) lit. g) si art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Olivia Popa si Otilia Alexandru în Dosarul nr. 38/3/2001 (778/2001) al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a comercială.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii

Constitutionale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 24 septembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 38/3/2001 (778/2001), Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a comercială a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9, art. 11 alin. (1) lit. g) si art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Olivia Popa si Otilia Alexandru într-o cauză comercială având ca obiect deschiderea procedurii reorganizării judiciare si lichidării.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, autorii sustin că prevederile legale criticate contravin dispozitiilor si principiilor constitutionale privind accesul liber la justitie, dreptul la apărare si dreptul persoanei la un proces echitabil. Apreciază, astfel, că judecătorul sindic devine incompatibil să participe la judecata cererii de atragere a răspunderii după pronuntarea mai multor hotărâri într-un dosar, exprimându-si astfel părerea cu privire la solutia ce ar putea fi dată cu ocazia solutionării fondului cererii de atragere a răspunderii, părtile nu mai pot formula apărări sau contesta actele deja întocmite sau hotărârile pronuntate în dosar, fiind introduse în cauză cu mult timp după deschiderea procedurii.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a comercială apreciază că exceptia este neîntemeiată, arătând în acest sens că judecătorul-sindic care a pronuntat o hotărâre în conformitate cu art. 11 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 nu numai că nu devine incompatibil, pentru acest motiv, ci este obligat să efectueze în continuare actele impuse până la solutionarea procedurii, stabilirea în această modalitate a atributiilor judecătorului-sindic fiind în conformitate cu cerintele art. 16 si art. 129 din Constitutie.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază exceptia ca fiind neîntemeiată, invocând în acest sens practica în materie a Curtii Constitutionale, si anume deciziile nr. 1.003/2007 si nr. 1.080/2007.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 9, art. 11 alin. (1) lit. g) si art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, texte de lege care au următorul continut:

- Art. 9: „Repartizarea cauzelor având ca obiect procedura prevăzută de prezenta lege judecătorilor desemnati ca judecători-sindici se realizează potrivit art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, în mod aleatoriu, în sistem informatizat.”;

- Art. 11 alin. (1) lit. g): „(1) Principalele atributii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt: (...)

g) judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolventă, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penală în legătură cu săvârsirea infractiunilor prevăzute la art. 143-147.”;

- Art. 12: „(2) Dispozitiile art. 24 alin. 1 din Codul de procedură civilă privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecătorului-sindic care pronuntă succesiv hotărâri în acelasi dosar, cu exceptia situatiei rejudecării, după casarea hotărârii în recurs.”

Art. 24 alin. 1 din Codul de procedură civilă, la care art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 face trimitere, se află în titlul V - „Incompatibilitatea, abtinerea si recuzarea judecătorilor”, cartea I - „Competenta instantelor de judecată”, si are următorul continut: „(2) De asemenea nu poate lua parte la judecată cel care a fost martor, expert sau arbitru în aceeasi pricină.”

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 21 si art. 24 din Constitutie, referitoare la accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil si dreptul la apărare.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că aceasta urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.

Curtea constată că dispozitiile art. 9, art. 11 alin. (1) lit. g) si ale art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei contin norme de procedură, referitoare la modalitatea de repartizare către judecătorii desemnati ca judecători-sindici a cauzelor având ca obiect procedura insolventei, la unele atributii principale ale judecătorului-sindic, respectiv la inaplicabilitatea dispozitiilor art. 24 alin. 1 din Codul de procedură civilă privind incompatibilitatea judecătorilor, cu exceptia situatiei rejudecării, după casarea hotărârii în recurs, de către judecătorul-sindic. Or, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute de lege, astfel că, fără a încălca norme sau principii fundamentale, legiuitorul, în virtutea acestor prerogative constitutionale si în considerarea unor situatii deosebite, poate să stabilească, în parte, si reguli de procedură speciale, derogatorii de la regulile dreptului comun, ca în cazul de fată. Pe de altă parte, modalitatea de repartizare aleatorie si în sistem informatizat a cauzelor, prevăzută de art. 9 din Legea nr. 85/2006, nu poate încălca, în sine, accesul liber la instantă, dreptul la apărare sau dreptul la un proces echitabil, asa cum pretind autorii exceptiei.

De altfel, prin Decizia nr. 1.080 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 11 decembrie 2007, Curtea Constitutională a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, retinând că, „în cadrul procedurii insolventei, sunt stabilite unele reguli derogatorii de la dreptul comun, fiind, însă, aplicabil art. 149 din Legea nr. 85/2006, potrivit căruia prevederile legale se completează, în măsura compatibilitătii lor, cu cele ale Codului de procedură civilă, Codului civil, Codului comercial român si ale Legii nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat în domeniul insolventei. Astfel, sunt respectate atât principiul constitutional al accesului la justitie, cât si cel al dreptului la apărare. Legiuitorul a avut în vedere, la instituirea lor, ocrotirea intereselor părtilor, în sensul de a se evita formularea sicanatorie a cererilor de recuzare, asigurând efectuarea cu celeritate a atributiilor judecătorului-sindic, fără întreruperi nejustificate, pe care le impune desfăsurarea si finalizarea procedurii insolventei. Judecătorul-sindic care a pronuntat o hotărâre, în conformitate cu atributiile prevăzute de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, nu numai că nu devine incompatibil pentru acest motiv, ci este obligat să efectueze în continuare actele impuse până la finalizarea procedurii”.

Curtea constată că cele retinute în decizia indicată îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9, art. 11 alin. (1) lit. g) si ale art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Olivia Popa si Otilia Alexandru în Dosarul nr. 38/3/2001 (778/2001) al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 ianuarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 113

din 3 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6,11, 26, 31-36, 47 si 107

din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6, 11, 26, 31-36, 47 si 107 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Moldopan” - S.A. în Dosarul nr. 6.145/40/2005 al Tribunalului Botosani - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate solicită admiterea acesteia, considerând că prevederile legale sunt discriminatorii pentru unii dintre creditori în raport cu altii.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, în acest sens, este invocată jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 24 iulie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 6.145/40/2005, Tribunalul Botosani - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6, 11, 26Î 31-36, 47 si 107 din Legea nr. 85/2006, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Moldopan” - S.A. în cauza ce are ca obiect deschiderea procedurii insolventei fată de autorul exceptiei.

în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că art. 6, 11, 26, 31—36, 47 si 107 din Legea nr. 85/2006 sunt neconstitutionale în raport cu dispozitiile art. 16 alin. (2), art. 44, 45 si 126 din Constitutie. Se arată că dispozitiile legale criticate creează competente atribuite judecătorului-sindic care au ca rezultat crearea unei instante extraordinare. Textele de lege criticate creează, în acelasi timp, un regim preferential pentru unii creditori în detrimentul altora si al debitorului, iar operatorii economici sunt pusi în situatia de a intra în faliment din cauza unor întârzieri în înregistrarea documentelor contabile. Mai arată că prin restrângerea exercitiului dreptului debitorului de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile, precum si prin indisponibilizarea acestora se încalcă principiul libertătii comertului si inviolabilitatea proprietătii private.

Tribunalul Botosani - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia este întemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. în acest sens este invocată jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. Se arată că niciuna dintre criticile formulate de autorul exceptiei nu este întemeiată. Astfel, consideră că dispozitiile legale supuse controlului de constitutionalitate nu contravin principiului egalitătii în fata legii si a autoritătilor publice. De asemenea, consideră că legiuitorul are competenta exclusivă de a stabili regulile de desfăsurare a procesului, iar liberul acces la justitie este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului exceptiei si ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 6, 11, 26, 31-36, 47 si 107 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, astfel cum a fost modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 173/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008.

Dispozitiile legale criticate reglementează competenta tribunalului în a cărui rază teritorială îsi are sediul debitorul, stabilind că procedurile prevăzute în continutul legii vor fi exercitate de un judecător-sindic, principalele atributii ale judecătorului-sindic, începerea procedurii insolventei, deschiderea procedurii, precum si hotărârea judecătorului-sindic prin care se decide intrarea în faliment.

Autorul exceptiei sustine că prevederile legale criticate sunt neconstitutionale în raport cu următoarele texte din Constitutie: art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 referitor la libertatea economică si art. 126 privind instantele judecătoresti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Prin Decizia nr. 1.080 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 11 decembrie 2007, Curtea s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, constatând netemeinicia criticilor formulate. Cu acel prilej s-a retinut că în cadrul procedurii insolventei „sunt stabilite unele reguli derogatorii de la dreptul comun, fiind însă aplicabil art. 149 din Legea nr. 85/2006, potrivit căruia prevederile legale se completează, în măsura compatibilitătii lor, cu cele ale Codului de procedură civilă, Codului civil, Codului comercial român si ale Legii nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat în domeniul insolventei.

Astfel, sunt respectate atât principiul constitutional al accesului la justitie, cât si cel al dreptului la apărare. Legiuitorul a avut în vedere, la instituirea lor, ocrotirea intereselor părtilor, în sensul de a se evita formularea sicanatorie a cererilor de recuzare, asigurând efectuarea cu celeritate a atributiilor judecătorului-sindic, fără întreruperi nejustificate, pe care le impun desfăsurarea si finalizarea procedurii insolventei”. Totodată, Curtea a retinut că „regulile de procedură prevăzute de Legea nr. 85/2006 se aplică în mod echitabil creditorilor si debitorilor aflati în situatie identică si care se încadrează în ipotezele normelor juridice respective, fără a institui privilegii sau discriminări, fiind astfel respectate dispozitiile art. 16 din Constitutie si art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale”.

În legătură cu sustinerile referitoare la neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 26 din Legea nr. 85/2006, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 1.232 din 18 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 30 decembrie 2008. Astfel, prin acea decizie, respingând exceptia, s-a retinut că nu este încălcat art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 si art. 44 alin. (2) din Constitutie. S-a arătat că art. 33 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 dă debitorului, fată de care s-a solicitat deschiderea procedurii, posibilitatea de a contesta existenta stării de insolventă.

În sfârsit, prin mai multe decizii, Curtea Constitutională s-a pronuntat si asupra celorlalte dispozitii legale criticate. Astfel, prin Decizia nr. 378 din 17 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2007, Curtea a constatat că dispozitiile art. 31, 47 si 48 din Legea nr. 85/2006 sunt constitutionale. Curtea observă că, în această cauză, exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de acelasi autor al exceptiei în acelasi dosar al aceleiasi instante, în cadrul căreia a formulat critici asemănătoare cu cele formulate în prezenta cauză.

Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în deciziile amintite îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată

Pentru aceleasi considerente urmează să fie respinse si criticile de neconstitutionalitate ale art. 11, 32-36 si 107 din Legea nr. 85/2006.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ în numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6, 11, 26, 31-36, 47 si 107 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Moldopan” - S.A. în Dosarul nr. 6.145/40/2005 al Tribunalului Botosani - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 3 februarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 159

din 10 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) si alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

loan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) si alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Hong Lichun în Dosarul nr. 8.216/2/2007 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea ia act de prezenta domnului loan Budura, interpret autorizat de limbă chineză, si dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 2.324D/2008, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate ridicată de Hu Chunping în Dosarul nr. 4.152/2/2008 al aceleiasi instante.

La apelul nominal se constată, de asemenea, lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 1.398D/2008 la Dosarul nr. 1.321 D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 10 septembrie 2008 si 4 noiembrie 2008, pronuntate în dosarele nr. 8.216/2/2007 si nr. 4.152/2/2008, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) si alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Exceptia a fost ridicată de Hong Lichun si, respectiv, Hu Chunping în cauze având ca obiect solutionarea unor contestatii formulate împotriva deciziilor de returnare emise de Oficiul Român pentru Imigrări.

În motivările exceptiei, având un continut similar, se critică lipsa de precizie si accesibilitate a textelor de lege ce formează obiect al acesteia, întrucât nu fac niciun fel de precizări cu privire la documentele necesare si la criteriile de evaluare a cererilor de prelungire a dreptului de sedere în România pentru desfăsurarea de activităti economice. Se arată că „sunt create conditiile ca Oficiul Român pentru Imigrări să aprecieze pe baza unor criterii aleatorii si arbitrare dacă investitia este realizată în conformitate cu planul de afaceri si dacă activitatea societătii comerciale se desfăsoară în conformitate cu acesta”. Se precizează că se încalcă dreptul de proprietate prin aceea că „reclamantul este pus în situatia de a înregistra pierderi financiare majore, care ar duce la falimentarea societătii comerciale la care este asociat si la pierderea investitiilor imobiliare realizate în România”.

În opinia autorilor exceptiei, textele de lege criticate contravin dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Constitutie si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care garantează dreptul părtilor la un proces echitabil, precum si celor ale art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie si ale art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 aditional la conventia mai sus amintită, referitoare la protectia dreptului de proprietate privată.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege ce formează obiect al exceptiei sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 55 alin. (2) lit. a) si alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 55 alin. (2) lit. a) si alin. (3) lit. b): „(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de sedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineste următoarele conditii:

a) activitatea societătii comerciale se desfăsoară în conformitate cu planul de afaceri; (...)

(3) Dovada îndeplinirii conditiilor prevăzute în prezentul articol se face cu următoarele documente: (...)

b) documentele care atestă că activitatea se desfăsoară în conformitate cu planul de afaceri.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, prin mai multe decizii, a mai exercitat controlul de constitutionalitate asupra prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) si alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002, prin prisma unor critici similare si prin raportare la aceleasi texte din Constitutie si din instrumentele internationale invocate si în prezenta cauză, retinând că acestea sunt constitutionale. Cea mai recentă este Decizia nr. 1.263 din 25 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 23 decembrie 2008.

În jurisprudenta sa, Curtea a retinut că instituirea unor norme potrivit cărora străinului intrat în România în scopul desfăsurării de activităti comerciale i se poate prelungi dreptul de sedere temporară, cu conditia prezentării unor documente care să ateste realizarea unor investitii, nu aduce atingere dreptului de proprietate privată, ale cărui continut si limite sunt stabilite prin lege.

În ceea ce priveste sustinerea autorilor exceptiei potrivit căreia textele de lege criticate sunt insuficient de clare si de precise, Curtea a retinut că aprecierea continutului si a întelesului termenilor dintr-un text de lege nu intră în competenta instantei de contencios constitutional, ci în competenta instantelor de drept comun sesizate cu judecarea contestatiilor. Constatările Oficiului Român pentru Imigrări cu privire la neîndeplinirea conditiilor cerute de ordonantă pentru acordarea prelungirii dreptului de sedere în România urmează să fie cenzurate de instanta chemată să examineze contestatiile formulate de solicitanti împotriva solutiilor de respingere a cererilor lor.

în niciun caz Curtea Constitutională nu ar putea să sanctioneze inexistenta din cuprinsul textelor de lege criticate a unor detalii care să expliciteze continutul conditiilor ce se cer a fi îndeplinite de străinul solicitant al prelungirii dreptului de sedere.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) si alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Hong Lichun si Hu Chunping în dosarele nr. 8.216/2/2007 si, respectiv, nr. 4.152/2/2008 ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 februarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Valentina Bărbăteanu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 172

din 10 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 8 lit. a) si alin. 11 si art. 393 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-sef delegat

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 8 lit. a) si alin. 11 si art. 393 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Oltea Hotopilă, prin mandatar Stefania Hotopilă, în Dosarul nr. 1.707/285/2008 al Tribunalului Suceava - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 31 octombrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 1.707/285/2008, Tribunalul Suceava - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2781 alin. 8 lit. a) si alin. 11 si art. 393 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Oltea Hotopilă, prin mandatar Stefania Hotopilă, în dosarul de mai sus.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale atacate contravin prevederilor art. 16 si 24 din Constitutia României, deoarece nu reglementează posibilitatea urmăririi penale a persoanei cu privire la care s-a dispus, prin hotărâre definitivă, că nu este cazul să se înceapă sau să se redeschidă urmărirea penală, chiar dacă între timp s-au descoperit fapte sau împrejurări noi care nu au fost cunoscute de instanta de judecată.

Tribunalul Suceava - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitu­tionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2781 alin. 8 lit. a) si alin. 11, cu denumirea marginală Plângerea în fata judecătorului împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată si art. 393 cu denumirea marginală Hotărârile supuse revizuirii din Codul de procedură penală, dispozitii care au următorul cuprins:

- Art. 2781 alin. 8 lit. a) si alin. 11: „Judecătorul pronuntă una dintre următoarele solutii:

a) respinge plângerea, prin sentintă, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, mentinând rezolutia sau ordonanta atacată;[...]

În situatia prevăzută în alin. 8 lit. a), persoana în privinta căreia judecătorul, prin hotărâre definitivă, a decis că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală nu mai poate fi urmărită pentru aceeasi faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală si nu a intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10.”;

- Art. 393: „Hotărârile judecătoresti definitive pot fi supuse revizuirii, atât cu privire la latura penală, cât si cu privire la latura civilă.

Când o hotărâre priveste mai multe infractiuni sau mai multe persoane, revizuirea se poate cere pentru oricare dintre fapte sau dintre făptuitori.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta nu se întemeiază pe contrarietatea dispozitiilor legale atacate cu prevederile ori principiile constitutionale, ci vizează aspecte ce tin de domeniul autoritătii legiuitoare, în sensul modificării si completării prevederilor legale. O omisiune de reglementare de felul aceleia invocate de către autorul exceptiei - de altfel fără temei, pentru că, în realitate textul atacat prevede posibilitatea reînceperii urmăririi penale în cazul descoperirii unor probe noi - nu ar putea fi remediată pe calea contenciosului constitutional deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta se pronuntă „fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 8 lit. a) si alin. 11 si art. 393 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Oltea Hotopilă, prin mandatar Stefania Hotopilă, în Dosarul nr. 1.707/285/2008 al Tribunalului Suceava - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 februarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef delegat, Afrodita Laura Tutunaru

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea si desfăsurarea alegerilor

pentru Parlamentul European

 

Având în vedere imperativul asigurării unui proces electoral corect si transparent si tinând cont de termenul foarte scurt rămas până la data desfăsurării alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European, precum si de deficientele constatate în procesul de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 33/2007 privind organizarea si desfăsurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările si completările ulterioare, toate acestea vizând interesul public si constituind o situatie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfăsurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2007, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, teritoriul României constituie o singură circumscriptie electorală.”

2. La articolul 5, alineatele (2), (4) si (8) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(2) Prin alegător resortisant se întelege orice cetătean al României, cu domiciliul sau resedinta în tară ori în străinătate, care are dreptul de a alege membrii din România în Parlamentul European în conformitate cu dispozitiile prezentei legi.

(4) În sensul prezentei legi, prin zi de referintă se întelege ziua votării pentru membrii din România în Parlamentul European.

(8) Dispozitiile alin. (5)-(7) se aplică si cetătenilor români care au domiciliul sau resedinta în străinătate si au drept de vot în conformitate cu dispozitiile prezentei legi.”

3. După articolul 5 se introduc două noi articole, articolele 51 si 52, cu următorul cuprins:

„Art. 51. - (1) În sensul prezentei legi, prin perioadă electorală se întelege intervalul de timp care începe la data aducerii la cunostintă publică a zilei de referintă si se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului; perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunostintă publică a zilei de referintă si data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfăsurarea efectivă a votării, numărarea si centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor, validarea alegerilor si publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În sensul prezentei legi, prin act de identitate se întelege un act de identitate emis de statul român, respectiv cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pasaportul diplomatic, pasaportul diplomatic electronic, pasaportul de serviciu, pasaportul de serviciu electronic, pasaportul simplu, pasaportul simplu electronic, pasaportul simplu temporar, iar în cazul elevilor din scolile militare, carnetul de serviciu militar.

(3) Pasaportul simplu, pasaportul simplu electronic si pasaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetătenii români aflati în străinătate sau de cetătenii români domiciliati în străinătate.

Art. 52. - (1) Partidele politice, aliantele politice si organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale se pot asocia între ele numai la nivel national, pe bază de protocol, constituind o aliantă electorală, în scopul participării la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Un partid politic, o aliantă politică sau o organizatie a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale nu poate face parte decât dintr-o singură aliantă electorală. Alianta electorală care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate păstra numai dacă nu si-a schimbat componenta initială. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă aliantă.

(2) Protocolul de constituire a aliantei electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înfiintarea acestuia.

(3) Biroul Electoral Central se pronuntă în sedintă publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a aliantei electorale, în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestuia.

(4) Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a aliantei electorale poate fi contestată de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casatie si Justitie, în termen de 24 de ore de la afisare.

(5) Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a aliantei electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casatie si Justitie, în termen de 24 de ore de la afisare.

(6) Înalta Curte de Casatie si Justitie se pronuntă asupra contestatiilor prevăzute la alin. (4) si (5) În termen de 24 de ore de la înregistrarea contestatiei, prin hotărâre definitivă si irevocabilă.

(7) Partidele politice, aliantele politice si organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care au constituit o aliantă electorală pot propune candidati numai din partea aliantei electorale.

(8) Protocolul de constituire a unei aliante electorale, care a fost admis prin decizie a Biroului Electoral Central si care a rămas definitiv, ca urmare a necontestării sau ca urmare a pronuntării înaltei Curti de Casatie si Justitie, poate fi desfiintat numai prin acordul părtilor semnatare ale protocolului de constituire a aliantei electorale.

(9) Acordul de desfiintare a protocolului de constituire a unei aliante electorale se depune la Biroul Electoral Central cu cel putin 4 zile înaintea termenului-limită de depunere a candidaturilor.

(10) Dispozitiile alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător în cazul acordului de desfiintare a protocolului de constituire a unei aliante electorale.

(11) În cazul desfiintării protocolului de constituire a unei aliante electorale după expirarea termenului de depunere a semnelor electorale, membrii aliantei electorale desfiintate participă la alegeri fără semn electoral.

(12) Celelalte prevederi ale prezentei legi referitoare la aliantele politice se aplică în mod corespunzător si aliantelor electorale.”

4. La articolul 7, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2), dacă apare sau continuă să existe un caz de incompatibilitate cu functiile prevăzute la art. 81 si 82 din cartea I, titlul IV, cap. III sectiunea a 2-a din Legea nr. 161/2003, cu modificările si completările ulterioare, persoanele aflate în incompatibilitate sunt considerate demisionate din functia de parlamentar european. Demisia se constată prin hotărâre a Autoritătii Electorale Permanente, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si se comunică Parlamentului European.”

5. La articolul 7, după alineatul (3) se introduc cinci noi alineate, alineatele (4)-(8), cu următorul cuprins:

„(4) Agentia Natională de Integritate constată cazurile de incompatibilitate între mandatul de parlamentar european si functiile prevăzute la alin. (1) si le comunică Autoritătii Electorale Permanente în termen de 15 zile de la constatare.

(5) După caz, Autoritatea Electorală Permanentă notifică Parlamentului European cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 7 alin. (1) si (2) din Actul din 1976, în care se regăsesc membrii din România în Parlamentul European sau constată, potrivit alin. (3), demisia persoanelor aflate în incompatibilitate.

(6) În cel mult 15 zile de la validarea mandatelor, membrii din România în Parlamentul European sunt obligati să îsi declare averea si interesele la Agentia Natională de Integritate, folosind formularele prevăzute de anexa la Legea nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici, cu modificările si completările ulterioare, si de anexa la Hotărârea Guvernului nr. 506/2003 privind stabilirea modelului Registrului declaratiilor de interese, cu modificările ulterioare. Declaratiile de avere si de interese se afisează pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Integritate si se actualizează anual.

(7) Autoritatea Electorală Permanentă îndeplineste formalitătile necesare acceptării candidatilor declarati alesi în Parlamentul European.

(8) Cu exceptia cazurilor prevăzute de alin. (3), constatarea încetării mandatului de parlamentar european se face conform Actului din 1976 si Regulamentului de procedură al Parlamentului European.”

6. La articolul 8, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Ziua de referintă este duminica. Aducerea la cunostintă publică a zilei de referintă se face cu cel putin 90 de zile înainte, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind stabilirea zilei de referintă.”

7. Articolul 9 se modifică si va avea următorul cuprins: „Art. 9. - (1) Listele electorale sunt permanente, speciale si suplimentare.

(2) Listele electorale permanente se întocmesc pe localităti si cuprind toti alegătorii resortisanti care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite.

(3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune, pe sate si, după caz, străzi, iar la orase, municipii si subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi si, după caz, blocuri.

(4) Listele electorale permanente cuprind, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii resortisanti, numele si prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria si numărul actului de identitate.

(5) În cazul în care listele electorale permanente nu pot fi întocmite în conformitate cu prevederile alin. (2)-(4), alegătorii resortisanti pot fi înscrisi în listele electorale permanente în ordine alfabetică, cu avizul biroului electoral judetean sau de sector.

(6) În cel mult 45 de zile de la data aducerii la cunostintă publică a zilei de referintă, Centrul National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor selectează si prelucrează datele privind alegătorii resortisanti cuprinse în Registrul national de evidentă a persoanelor, tipăreste si pune gratuit la dispozitia primarilor, prin structurile sale teritoriale, două exemplare ale listelor electorale permanente. Listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unitătii administrativ-teritoriale, de seful serviciului public comunitar judetean de evidentă a persoanelor si de seful structurii teritoriale a Centrului National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor.

(7) Un exemplar al listelor electorale permanente se păstrează de primar, iar celălalt se predă judecătoriei în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care a fost întocmit.

(8) Actualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primarul unitătii administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar de evidentă a persoanelor.

(9) În termen de 10 zile de la primirea listelor electorale permanente, primarul este obligat sa pună la dispozitia partidelor politice, a aliantelor politice si a aliantelor electorale, ia cererea si pe cheltuiala acestora, copii ale listelor electorale permanente.

(10) Alegătorii resortisanti au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale permanente. în acest scop, primarii sunt obligati să pună la dispozitia acestora, spre consultare, listele electorale permanente si să organizeze actiuni de informare si de îndrumare a alegătorilor pentru efectuarea verificărilor necesare.

(11) Întâmpinările privind omisiunile, înscrierile gresite, oricare alte erori din liste, precum si refuzul de a permite verificarea înscrierii se fac în scris la primarul localitătii, acesta fiind obligat să se pronunte, prin dispozitie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(12) Contestatiile cu privire la solutionarea întâmpinărilor se depun în scris, în termen de 5 zile de la comunicarea dispozitiilor, la judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul si se solutionează de aceasta în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(13) În termen de 48 de ore de la solutionarea întâmpinărilor si operarea modificărilor în listele electorale permanente, primarii au obligatia de a le transmite Centrului National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor.

(14) Cu cel putin 5 zile înainte de ziua de referintă, Centrul National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor, prin structurile sale teritoriale, tipăreste si pune gratuit la dispozitia primarilor, în 3 exemplare, copii de pe listele electorale permanente, actualizate, care cuprind alegătorii resortisanti din fiecare sectie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unitătii administrativ-teritoriale, de seful serviciului public comunitar judetean de evidentă a persoanelor si de seful structurii teritoriale a Centrului National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor.

(15) Copiile de pe listele electorale permanente cuprind numele si prenumele alegătorului resortisant, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria si numărul actului de identitate, numărul sectiei de votare, precum si o rubrică destinată semnăturii alegătorului.

(16) Copiile de pe listele electorale permanente se predau de către primar, în două exemplare, pe bază de proces-verbal, presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare, cu două zile înainte de ziua de referintă. Un exemplar este pus la dispozitia alegătorilor pentru consultare si un exemplar este utilizat în ziua de referintă. Al treilea exemplar al copiei se păstrează de către primar.

(17) Orice neconcordantă între lista electorală permanentă si copie se solutionează de primar de îndată, prin dispozitie, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.

(18) Orice modificare intervenită în lista electorală permanentă, după predarea copiei la biroul electoral al sectiei de votare, se comunică, în scris, de îndată acestuia de către primar.”

8. Articolul 91 se modifică si va avea următorul cuprins: „Art. 91. - (1) Cel mai târziu cu 60 de zile înaintea zilei de referintă, cetătenii cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau resedinta în România pot face cereri de înscriere în listele electorale speciale. Aceste cereri se depun în scris la primarul localitătii de domiciliu sau de resedintă, însotite de o copie a unui document de identitate valabil.

(2) Listele electorale speciale cuprind numele si prenumele alegătorului comunitar, cetătenia si adresa la care alegătorul comunitar locuieste în România.

(3) Modelul si cuprinsul cererii se stabilesc de Guvern, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor si a Autoritătii Electorale Permanente. Cererea constituie un act public si se află sub incidenta art. 292 din Codul penal.

(4) În sensul prezentei legi, prin document de identitate valabil al alegătorului comunitar sau al persoanei eligibile comunitar se întelege orice document eliberat de statul membru al cărui cetătean este titularul, altul decât România, si care este considerat act de identitate în statul emitent.

(5) Primarul comunică solicitantului răspunsul la cerere în cel mult 10 zile de la data înregistrării acesteia.

(6) Listele electorale speciale se semnează de primar si de secretarul unitătii administrativ-teritoriale. Un exemplar al listelor electorale speciale se păstrează de către primar, iar celălalt se predă la judecătoria în a cărei rază teritorială se află unitatea administrativ-teritorială respectivă.

(7) Alegătorii comunitari rămân înscrisi în listele electorale speciale până când solicită radierea din aceste liste sau până când sunt radiati deoarece nu mai îndeplinesc conditiile de exercitare a dreptului de a alege. Radierea alegătorilor comunitari din listele electorale speciale este efectuată de către primar.

(8) Întâmpinările privind refuzul înscrierii, omisiunile, înscrierile gresite si oricare alte erori din listele electorale speciale se fac în scris la primarul unitătii administrativ-teritoriale, acesta fiind obligat să le solutioneze în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(9) Contestatiile cu privire la solutionarea întâmpinărilor se depun în scris, în termen de 5 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază teritorială îsi are domiciliul sau resedinta cetăteanul statului membru al Uniunii Europene, altul decât România, si se solutionează de aceasta în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(10) Cel mai târziu cu 30 de zile înaintea zilei de referintă, primarii transmit Autoritătii Electorale Permanente, în vedere îndeplinirii atributiei prevăzute la art. 11, copii de pe cererile de înscriere în listele electorale speciale însotite de copiile documentelor de identitate.

(11) Primarul realizează copii de pe listele electorale speciale, care cuprind alegătorii comunitari din fiecare sectie de votare. Cu două zile înainte de ziua de referintă, primarul predă două exemplare ale copiilor de pe listele electorale speciale, pe bază de proces-verbal, birourilor electorale ale sectiilor de votare. Un exemplar este pus la dispozitia alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în ziua de referintă. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar.

(12) Copiile de pe listele electorale speciale se semnează de primar si de secretarul unitătii administrativ-teritoriale.

(13) Copiile de pe listele electorale speciale cuprind numele si prenumele alegătorului comunitar, cetătenia, adresa la care alegătorul comunitar locuieste în România, conform cererii în baza căreia alegătorul comunitar a fost înscris în listele electorale speciale, numărul sectiei de votare si o rubrică destinată semnăturii alegătorului.

(14) Orice neconcordantă între lista electorală specială si copia de pe aceasta se solutionează de primar de îndată, prin dispozitie, pe baza datelor cuprinse în lista electorală specială.

(15) Primarul comunică, în scris, de îndată biroului electoral al sectiei de votare si Autoritătii Electorale Permanente orice modificare intervenită în lista electorală specială, după predarea copiei la biroul electoral al sectiei de votare.”

9. Articolul 92 se modifică si va avea următorul cuprins: „Art. 92. - (1) Alegătorii resortisanti care în ziua de referintă se află în altă localitate decât cea de domiciliu îsi pot exercita dreptul de vot la orice sectie de votare, fiind înscrisi de către presedintele biroului electoral al sectiei de votare în listele electorale suplimentare.

(2) Membrii biroului electoral al sectiei de votare si persoanele însărcinate cu mentinerea ordinii votează la sectia de votare unde îsi desfăsoară activitatea si sunt înscrisi în listele electorale suplimentare.

(3) Alegătorii resortisanti care în ziua de referintă se află în străinătate votează la orice sectie de votare organizată în străinătate si sunt înscrisi în listele electorale suplimentare.

(4) Alegătorii resortisanti care îsi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale sunt înscrisi în listele electorale suplimentare.

(5) În listele electorale suplimentare sunt trecuti si alegătorii care se prezintă la vot si fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a sectiei de votare respective, însă au fost omisi din lista electorală permanentă sau din copia de pe aceasta existentă la sectia de votare.

(6) Dispozitiile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător în cazul alegătorilor comunitari.”

10. Articolul 10 se modifică si va avea următorul cuprins: „Art. 10. - (1) La depunerea candidaturii, un cetătean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, prezintă următoarele:

a) o declaratie pe propria răspundere, prin care precizează cetătenia, adresa de domiciliu sau de resedintă din România, colectivitatea locală ori circumscriptia din statul al cărui cetătean este unde a fost înscris ultima dată în lista electorală si că nu mai candidează la alegerile pentru Parlamentul European într-un alt stat membru al Uniunii Europene;

b) o adeverintă eliberată de autoritatea competentă din statul al cărui cetătean este, care să ateste că nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales în acel stat printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau că o asemenea interdictie nu este cunoscută de această autoritate;

c) un document de identitate valabil.

(2) Declaratia prevăzută la alin. (1) lit. a) constituie un act public si se află sub incidenta art. 292 din Codul penal.

(3) Dispozitiile art. 12 si 121 se aplică în mod corespunzător.

(4) Modelul declaratiei prevăzute la alin. (1) lit. a) se stabileste de Guvern, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor si a Autoritătii Electorale Permanente.

(5) În termen de 24 de ore de la admiterea candidaturii persoanei eligibile comunitar, Biroul Electoral Central transmite Autoritătii Electorale Permanente un exemplar al dosarului de candidatură al acesteia.”

11. Articolul 11 se modifică si va avea următorul cuprins: „Art. 11. - (1) Autoritatea Electorală Permanentă informează autoritătile cu responsabilităti similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene cu privire la alegătorii comunitari care au fost înscrisi în listele electorale speciale si la persoanele eligibile comunitar a căror candidatură a fost admisă de Biroul Electoral Central.

(2) Autoritatea Electorală Permanentă furnizează autoritătilor cu responsabilităti similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene informatiile solicitate privind cetătenii români care si-au exprimat intentia de a vota în statele membre respective.

(3) În cazul în care Autoritatea Electorală Permanentă este informată de o autoritate cu responsabilităti similare din alt stat membru al Uniunii Europene asupra faptului că un cetătean român a fost înscris în lista electorală a acelui stat, înstiintează Centrul National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor, în vederea radierii acestuia din copia de pe lista electorală permanentă, precum si Ministerul Afacerilor Externe.

(4) La solicitarea cetătenilor români care doresc să candideze la alegerile pentru Parlamentul European în alt stat membru al Uniunii Europene, Autoritatea Electorală Permanentă eliberează adeverinte care atestă că nu au fost lipsiti de dreptul de a fi ales în România sau că o asemenea interdictie nu este cunoscută de autoritătile române.

(5) În urma schimbului de informatii cu autoritătile cu responsabilităti similare din alte state membre ale Uniunii Europene, Autoritatea Electorală Permanentă aduce la cunostinta Biroului Electoral Central cazurile în care cetătenii români candidează la alegerile pentru Parlamentul European în alte state membre ale Uniunii Europene.

(6) Autoritatea Electorală Permanentă este singura autoritate publică din România care poate schimba informatii privind drepturile electorale ale cetătenilor români si ai celorlalte state membre ale Uniunii Europene cu autoritătile cu responsabilităti similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

(7) Autoritătile publice din România au obligatia de a sprijini Autoritatea Electorală Permanentă în îndeplinirea atributiilor prevăzute la alin. (1)-(6).”

12. Articolul 12 se modifică si va avea următorul cuprins: „Art. 12. - (1) Pot propune liste de candidati numai partidele politice, aliantele politice si organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale legal constituite, precum si aliantele electorale constituite în conditiile prezentei legi. Listele de candidati pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 60 de zile înainte de ziua de referintă.

(2) Listele de candidati se depun în scris, în 4 exemplare - un exemplar original si 3 copii -, se semnează de conducerea partidului politic, a organizatiei cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, a aliantei politice sau a aliantei electorale sau de persoanele împuternicite în mod expres pentru a le semna si cuprind numele, prenumele, prenumele părintilor, locul si data nasterii, cetătenia, adresa, apartenenta politică, ocupatia si profesia candidatilor.

(3) Candidatii propusi de un partid politic, o aliantă politică sau electorală trebuie să facă parte din partidul politic respectiv sau, după caz, dintr-un partid politic, membru al aliantei respective.

(4) Pentru a fi înregistrate la Biroul Electoral Central, listele de candidati propuse de partidele politice, organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantele politice sau aliantele electorale trebuie însotite de o listă cuprinzând cel putin 200.000 de sustinători. Lista sustinătorilor se depune într-un singur exemplar.

(5) Lista de candidati trebuie să fie însotită de următoarele documente:

a) un exemplar al listei sustinătorilor;

b) copia actului de identitate al fiecărui candidat;

c) declaratiile de acceptare a candidaturii, întocmite în câte 4 exemplare; declaratia de acceptare a candidaturii este semnată si datată personal de candidat si cuprinde numele, prenumele, prenumele părintilor, locul si data nasterii, cetătenia, adresa, apartenenta politică, ocupatia si profesia candidatului, consimtământul expres de a candida, precum si precizarea îndeplinirii tuturor conditiilor prevăzute de lege pentru a candida;

d) declaratiile de avere si de interese ale candidatilor prevăzute de anexa la Legea nr. 115/1996, cu modificările si completările ulterioare, si de anexa la Hotărârea Guvernului nr. 506/2003, cu modificările ulterioare, completate si semnate de candidati, întocmite în câte două exemplare;

e) declaratiile pe propria răspundere ale candidatilor în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securitătii sau de colaboratori ai acesteia, al căror model este prevăzut în anexa la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 293/2008, întocmite în câte două exemplare.

(6) Declaratiile de avere si de interese ale candidatilor se publică pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, în termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor. Declaratiile pe propria răspundere ale candidatilor în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securitătii sau de colaboratori ai acesteia sunt înaintate, în termen de 24 de ore de la înregistrare, Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii.

(7) Două exemplare ale listei de candidati si ale declaratiilor de acceptare a candidaturii, certificate de presedintele Biroului Electoral Central prin semnătură si aplicarea stampilei, se restituie depunătorului, care are obligatia de a depune un exemplar din fiecare la Tribunalul Bucuresti.

(8) Listele de candidati pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European se întocmesc astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.

(9) Numărul de candidati de pe fiecare listă poate fi cu cel mult 10 mai mare decât numărul mandatelor la care are dreptul România în Parlamentul European.

(10) Fiecare partid politic, organizatie a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantă politică sau aliantă electorală care participă la alegerile pentru Parlamentul European în conditiile prezentei legi poate depune numai o singură listă de candidati.

(11) Nerespectarea dispozitiilor alin. (8) atrage nulitatea listei de candidati. Nulitatea se constată prin decizie a Biroului Electoral Central.”

13. După articolul 12 se introduc trei noi articole, articolele 121-123, cu următorul cuprins:

„Art. 121. - (1) Poate candida ca independent cetăteanul român sau cetăteanul altui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales si este sustinut de cel putin 100.000 de alegători. Cererea de admitere a candidaturii independente se depune la Biroul Electoral Central, în 4 exemplare, însotită de un exemplar al listei de sustinători, cu cel putin 60 de zile înainte de ziua de referintă.

(2) Cererea de admitere a candidaturii independente cuprinde numele, prenumele, prenumele părintilor, cetătenia, domiciliul, locul si data nasterii, ocupatia si profesia candidatului, precum si semnătura acestuia.

(3) Dispozitiile art. 12 alin. (5) si (6) se aplică în mod corespunzător. Două exemplare ale propunerii de candidatură independentă, certificate de presedintele Biroului Electoral Central prin semnătură si aplicarea stampilei, se restituie depunătorului, care are obligatia de a depune un exemplar la Tribunalul Bucuresti.

(4) Nu se pot depune liste de candidati independenti. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidati depuse de partidele politice, aliantele politice sau aliantele electorale. Nu se admit candidaturi independente ale membrilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau ai organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale.

Art. 122. - (1) Un alegător poate sustine un singur/o singură partid politic, aliantă politică, aliantă electorală, organizatie a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale sau candidat independent.

(2) Lista sustinătorilor constituie un act public, sub sanctiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. în finalul listei, persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaratie pe propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturilor sustinătorilor. Modelul listei sustinătorilor si cel al declaratiei pe propria răspundere sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Art. 123. - (1) Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea conditiilor de fond si de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, admite candidaturile care îndeplinesc aceste conditii sau respinge candidaturile care nu îndeplinesc conditiile legale.

(2) Admiterea sau respingerea candidaturilor de către Biroul Electoral Central se face prin decizie, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea acestora.

(3) Biroul Electoral Central întocmeste procese-verbale din care rezultă data si ora afisării deciziilor de admitere sau, după caz, de respingere a candidaturii.

(4) Candidatii pot renunta la candidaturi până la data rămânerii definitive a candidaturilor. în acest scop, acestia declară în scris pe propria răspundere că renuntă la candidatură. Declaratia se depune la Biroul Electoral Central.

(5) Partidele politice, organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale si aliantele politice sau electorale pot retrage candidaturi de pe listă si pot depune alte propuneri pentru completarea listei de candidati până la data-limită de depunere a candidaturilor. Retragerea candidaturilor se face printr-o cerere scrisă semnată de aceleasi persoane care semnează listele de candidati initiale.

(6) În cazul unei renuntări la candidatură sau al decesului unui candidat după data-limită de depunere a candidaturilor, partidele politice, organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale si aliantele politice sau electorale nu au posibilitatea înlocuirii candidatului.

(7) O persoană nu poate accepta decât o singură candidatură. în cazul în care o persoană candidează de mai multe ori la aceleasi alegeri pentru Parlamentul European, propunerile de candidatură a acesteia sunt nule de drept. Nulitatea se constată prin decizie a Biroului Electoral Central.”

14. La articolul 13, alineatele (1), (3) si (6) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) În termen de 24 de ore de la înregistrare, Biroul Electoral Central aduce la cunostintă publică listele de candidati si candidaturile independente pe care Ie-a primit, prin afisare la sediul său, la sediile birourilor electorale judetene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si la sediul biroului electoral pentru sectiile de votare din străinătate, precum si prin intermediul Societătii Române de Televiziune si al Societătii Române de Radiodifuziune.

(3) Contestatiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se depun în scris la Tribunalul Bucuresti si se solutionează de acesta în cel mult două zile de la înregistrare.

(6) Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantelor politice si aliantelor electorale care au depus liste de candidati, precum si a candidatilor independenti, se procedează astfel:

a) în prima etapă, listele de candidati ale partidelor politice, ale organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, ale aliantelor politice si aliantelor electorale dintre acestea, care au membri în Parlamentul European, se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorti efectuată de presedintele Biroului Electoral Central; lista primului partid, primei aliante politice, primei aliante electorale, primei organizatii a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale extras/extrase din urnă se imprimă în patrulaterul cu numărul de ordine 1; lista celui de-al doilea partid politic, celei de-a doua aliante politice, celei de-a doua aliante electorale, celei de-a doua organizatii a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale extras/extrase se imprimă în patrulaterul cu numărul de ordine 2. Imprimarea continuă până la epuizarea listelor de candidati ale tuturor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, precum si ale organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale;

b) în etapa a doua, listele partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale, precum si ale organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale legal constituite care nu au membri în Parlamentul European se imprimă în următoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultată din tragerea la sorti efectuată de presedintele Biroului Electoral Central.”

15. După articolul 13 se introduc trei noi articole, articolele 131-133, cu următorul cuprins:

„Art. 131. - (1) Pentru organizarea si desfăsurarea operatiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central, birourile electorale judetene, biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si birourile electorale ale sectiilor de votare.

(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăteni cu drept de vot. Candidatii în alegeri, sotul, sotia, rudele si afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.

(3) În îndeplinirea atributiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o functie ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă si impartială a functiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligatii atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.

(4) Nimeni nu poate fi în acelasi timp membru a două sau mai multe birouri electorale.

(5) Procesele-verbale întocmite cu prilejul constituirii si completării birourilor electorale atestă calitatea de membru al biroului electoral.

Art. 132. - (1) Birourile electorale judetene, biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si birourile electorale ale sectiilor de votare lucrează în prezenta majoritătii membrilor lor si adoptă decizii cu votul majoritătii membrilor prezenti.

(2) Biroul Electoral Central lucrează în prezenta majoritătii membrilor săi si adoptă decizii si hotărâri cu votul majoritătii membrilor prezenti.

(3) În caz de egalitate de voturi, votul presedintelui este hotărâtor.

Art. 133. - (1) Reprezentantii partidelor politice, ai organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, ai aliantelor politice sau electorale dintre acestea în birourile electorale nu pot primi si nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.

(2) Reprezentantii partidelor politice, ai organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, ai aliantelor politice sau electorale dintre acestea în birourile electorale pot fi înlocuiti, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar si în ziua de referintă, cu respectarea, după caz, a conditiilor prevăzute la art. 14, 142, 144 si 145.

(3) Calitatea de membru al unui birou electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârsirea unei infractiuni prevăzute de prezenta lege. Constatarea încetării de drept a calitătii de membru al unui birou electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de către presedintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de către presedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie. Dispozitiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”

16. La articolul 14, alineatele (1)-(6) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 14. - (1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai înaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele si vicepresedintii Autoritătii Electorale Permanente si cel mult 10 reprezentanti ai partidelor politice, organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri.

(2) Desemnarea celor 5 judecători se face de presedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie, în sedintă publică, în termen de 5 zile de la aducerea ia cunostintă publică a zilei de referintă, prin tragere la sorti, dintre judecătorii în exercitiu ai Curtii. Data desfăsurării sedintei publice de tragere la sorti se anuntă în scris, cu două zile înainte, de către presedintele înaltei Curti de Casatie si Justitie, partidelor politice si organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care au membri în Parlamentul European si se aduce la cunostintă publică prin mass-media.

(3) La organizarea si desfăsurarea tragerii la sorti au dreptul să participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al fiecărui partid politic si al fiecărei organizatii a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care are membri în Parlamentul European. Rezultatul tragerii la sorti se consemnează într-un proces-verbal, semnat de presedinte si de prim-magistratul-asistent al înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnati îi aleg din rândul lor, prin vot secret, pe presedintele Biroului Electoral Central si pe loctiitorul acestuia. în termen de 24 de ore de la alegerea presedintelui Biroului Electoral Central, în componenta Biroului Electoral Central intră presedintele si vicepresedintii Autoritătii Electorale Permanente, precum si câte un reprezentant al fiecărui partid politic si al fiecărei organizatii a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care au membri în Parlamentul European. Autoritatea Electorală Permanentă comunică presedintelui Biroului Electoral Central, de îndată ce a fost ales, lista partidelor politice si a organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care au membri în Parlamentul European.

(5) Constituirea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire. în această alcătuire, Biroul Electoral Central îndeplineste toate atributiile ce îi revin potrivit prezentei legi.

(6) În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare partid politic, organizatie a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantă politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri si care nu are membri în Parlamentul European comunică, în scris, Biroului Electoral Central numele si prenumele reprezentantului lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentantii propusi se face prin tragere la sorti, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de presedintele Biroului Electoral Central, în prezenta membrilor biroului si a persoanelor delegate de partidele politice, organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantele politice si aliantele electorale dintre acestea care au comunicat reprezentantii.”

17. Articolele 141-148se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 141. - (1) Biroul Electoral Central are următoarele atributii:

a) asigură aplicarea si interpretarea unitară a dispozitiilor prezentei legi; asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei cuprinzând denumirea si semnele electorale ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale legal constituite, care au dreptul să participe la alegeri;

b) constată îndeplinirea conditiilor de fond si de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi;

c) comunică birourilor electorale judetene, birourilor electorale de sector si biroului electoral pentru sectiile de votare din străinătate candidaturile admise si le face cunoscute prin intermediul serviciilor publice de radio si de televiziune;

d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate si contestatiile cu privire la activitatea birourilor electorale judetene, a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si a biroului electoral pentru sectiile de votare din străinătate; contestatiile se solutionează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum si pentru autoritătile si institutiile publice la care se referă, sub sanctiunile prevăzute de prezenta lege; în cazul în care pentru solutionarea unei întâmpinări sau contestatii sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezenta unui judecător din cadrul Biroului Electoral Central; asemenea verificări nu se pot face în ziua de referintă;

e) constată, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale ierarhic inferioare, dacă există partide politice, aliante politice, aliante electorale si organizatii ale cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care au întrunit pragul electoral prevăzut la art. 20 alin. (1) si candidati independenti care au întrunit coeficientul electoral prevăzut la art. 20 alin. (2) si dă publicitătii, în termen de 24 de ore de la constatare, lista partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care au întrunit pragul electoral si a candidatilor independenti care au întrunit coeficientul electoral;

f) primeste de la birourile electorale judetene, birourile electorale ale sectoarelor si de la biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate procesele-verbale prevăzute la art. 198; centralizează voturile valabil exprimate pentru fiecare partid politic, aliantă politică, aliantă electorală, organizatie a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale si candidat independent care îndeplineste conditia prevăzută la lit. e) si asigură repartizarea si atribuirea mandatelor;

g) anulează rezultatul alegerilor în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraude de natură să modifice atribuirea mandatelor si dispune repetarea scrutinului în sectiile de votare unde s-a constatat frauda;

h) poate dispune renumărarea voturilor într-o sectie de votare sau refacerea centralizării voturilor si a rezultatului alegerilor dintr-un judet, sector sau din sectiile de votare din străinătate, în situatia în care constată, pe baza probelor

administrate, că au fost comise erori sau au fost înregistrate neconcordante între datele înregistrate în procesele-verbale;

i) organizează si implementează un sistem de colectare de date si de informare periodică a opiniei publice privind prezenta populatiei la vot, în baza unui esantion reprezentativ la nivel judetean si national;

j) transmite Autoritătii Electorale Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactării Cărtii albe a alegerilor.

(2) Biroul Electoral Central îndeplineste orice alte atributii prevăzute de prezenta lege.

(3) Cererea de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală se poate face numai de către partidele politice, organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantele politice sau electorale dintre acestea, care au participat la alegeri, precum si de candidatii independenti. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea votării, sub sanctiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată si însotită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Solutionarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central trebuie făcută în cel mult 48 de ore de la înregistrare. în termen de cel mult 10 zile de la data admiterii cererii de anulare a alegerilor se organizează un nou scrutin în sectiile de votare unde s-a constatat frauda electorală. Biroul electoral judetean, biroul electoral de sector al municipiului Bucuresti sau biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate si autoritătile publice locale sau, după caz, Ministerul Afacerilor Externe vor asigura buna desfăsurare a noului scrutin. Acesta va avea loc numai în sectiile de votare unde s-a constatat frauda, în baza listelor electorale utilizate si cu aplicarea corespunzătoare a dispozitiilor prezentei legi. Operatiunile electorale privind numărarea voturilor si constatarea rezultatelor se suspendă până la obtinerea noilor rezultate.

(4) După solutionarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală si centralizarea rezultatului alegerilor, Biroul Electoral Central validează alegerile si asigură publicarea rezultatului acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I. în termen de 48 de ore de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, Biroul Electoral Central îsi încetează activitatea.

(5) În exercitarea atributiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii si hotărâri. Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a prezentei legi si sunt general obligatorii. Deciziile Biroului Electoral Central se dau pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, precum si în solutionarea întâmpinărilor si contestatiilor care sunt de competenta sa. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritătile, institutiile publice, birourile electorale, precum si pentru toate organismele cu atributii în materie electorală. Deciziile se aduc la cunostintă prin afisare si prin orice mijloc de publicitate, iar hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 142. - (1) Biroul electoral judetean sau al sectorului municipiului Bucuresti este constituit din 3 judecători, un reprezentant al Autoritătii Electorale Permanente desemnat de către aceasta prin hotărâre si din cel mult 10 reprezentanti ai partidelor politice, organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri.

(2) Desemnarea judecătorilor se face în sedintă publică, cu 60 de zile înainte de ziua de referintă, de către presedintele tribunalului, prin tragere la sorti, dintre judecătorii în exercitiu ai acestuia, sau în cazul biroului electoral al sectorului municipiului Bucuresti, dintre judecătorii în exercitiu ai judecătoriei sectorului. Data sedintei se aduce la cunostintă publică, prin presă, de presedintele tribunalului, cu cel putin 24 de ore înainte. Tragerea ia sorti se face pe functii, presedinte si loctiitor, si se consemnează într-un proces-verbal semnat de presedintele tribunalului, care constituie actul de învestire. Biroul electoral judetean sau al sectorului municipiului Bucuresti astfel constituit îndeplineste toate atributiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat în termen de 24 de ore cu reprezentantul Autoritătii Electorale Permanente.

(3) Cel mai târziu cu 15 zile înainte de ziua de referintă, biroul electoral judetean sau al sectorului municipiului Bucuresti se completează cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic, al fiecărei organizatii a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliante politice sau electorale care are membri în Parlamentul European si participă la alegeri. Până la această dată, partidele politice, organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri si au membri în Parlamentul European au obligatia de a transmite numele si prenumele reprezentantului lor biroului electoral judetean sau al sectorului municipiului Bucuresti. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.

(4) În termen de 5 zile de la expirarea termenului prevăzut de alin. (3) se va proceda la completarea biroului cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic, al fiecărei organizatii a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliante politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri si care nu are membri în Parlamentul European de presedintele biroului, prin tragere la sorti în prezenta membrilor biroului si a persoanelor delegate de partidele politice, organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantele politice si aliantele electorale care au comunicat reprezentantii. Până la această dată, partidele politice, organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri si care nu au membri în Parlamentul European au obligatia de a transmite biroului electoral judetean sau al sectorului municipiului Bucuresti numele si prenumele reprezentantilor lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.

Art. 143. - (1) Birourile electorale judetene sau ale sectoarelor municipiului Bucuresti au următoarele atributii:

a) urmăresc si asigură aplicarea unitară si respectarea dispozitiilor prezentei legi de către toate autoritătile, institutiile si organismele cu responsabilităti în materie electorală din cadrul judetului sau sectorului municipiului Bucuresti; asigură, împreună cu prefectii, instruirea presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare si a loctiitorilor acestora;

b) rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate si contestatiile cu privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare; contestatiile se solutionează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum si pentru autoritătile si institutiile publice la care se referă, sub sanctiunile prevăzute de prezenta lege;

c) veghează la organizarea din timp a sectiilor de votare; distribuie, pe bază de proces-verbal, împreună cu primarii, buletinele de vot, stampilele de control, stampilele cu mentiunea «VOTAT» si celelalte materiale necesare procesului electoral birourilor electorale ale sectiilor de votare;

d) în baza tabelului transmis de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari înscrisi în listele electorale speciale, confirmă, la solicitarea birourilor electorale ale sectiilor de votare din raza lor teritorială, că alegătorii comunitari care se prezintă la vot potrivit art. 92 sunt înscrisi în listele electorale speciale;

e) totalizează voturile valabil exprimate pentru fiecare listă de candidati si fiecare candidat independent si comunică rezultatele Biroului Electoral Central în vederea stabilirii pragului electoral;

f) centralizează rezultatele numărării voturilor pentru judetul sau sectorul municipiului Bucuresti în care functionează si înaintează Biroului Electoral Central procesul-verbal prevăzut de art. 198, procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare, precum si toate întâmpinările si contestatiile;

g) predau, pe bază de proces-verbal, tribunalelor judetene, respectiv Tribunalului Bucuresti, buletinele de vot nule si cele contestate, listele electorale utilizate în cadrul sectiei de votare, precum si celelalte documente si materiale detinute, care nu sunt predate Biroului Electoral Central.

(2) Birourile electorale judetene si birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti îndeplinesc orice alte atributii ce le revin potrivit prezentei legi.

(3) Deciziile biroului electoral judetean sau ale sectorului municipiului Bucuresti se aduc la cunostintă publică prin afisare sau prin orice alt mijloc de publicitate.

(4) În cazul în care constată neconcordante între datele continute de procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare, biroul electoral judetean sau al sectorului municipiului Bucuresti solicită presedintelui biroului electoral al sectiei de votare să facă corecturile necesare, pe care să le ateste prin semnătură si prin aplicarea stampilei de control a sectiei de votare.

Art. 144. - (1) Biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate este constituit din 3 judecători în exercitiu ai Tribunalului Bucuresti, un reprezentant al Autoritătii Electorale Permanente desemnat de aceasta prin hotărâre si cel mult 10 reprezentanti ai partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri.

(2) Dispozitiile art. 142 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.

(3) Biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate are următoarele atributii:

a) veghează la organizarea din timp a sectiilor de votare din străinătate, urmăreste si asigură aplicarea unitară si respectarea dispozitiilor legale privitoare la alegeri de către toate autoritătile, institutiile si organismele cu responsabilităti în materie electorală pentru organizarea scrutinului în străinătate; asigură instruirea presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare si a loctiitorilor acestora;

b) rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate si contestatiile cu privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare din străinătate; contestatiile se solutionează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum si pentru autoritătile si institutiile publice la care se referă, sub sanctiunile prevăzute de prezenta lege;

c) distribuie birourilor electorale ale sectiilor de votare din străinătate, prin Ministerul Afacerilor Externe, pe bază de proces-verbal, buletinele de vot, stampilele de control, stampilele cu mentiunea «VOTAT», precum si celelalte materiale necesare procesului electoral;

d) cel mai târziu cu 5 zile înaintea zilei de referintă, primeste de la Autoritatea Electorală Permanentă tabelul cuprinzând cetătenii români care îsi exercită dreptul de vot la alegerile pentru Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene, precum si tabelul cuprinzând alegătorii comunitari înscrisi în listele electorale speciale pe care le transmite, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, birourilor electorale ale sectiilor de votare din străinătate;

e) totalizează numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidati si candidati independenti, pe care îl comunică Biroului Electoral Central în vederea stabilirii pragului electoral;

f) centralizează rezultatele alegerilor din sectiile de votare din străinătate si înaintează Biroului Electoral Central procesul-verbal prevăzut de art. 198, procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare, precum si toate întâmpinările si contestatiile.

(4) Biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate îndeplineste orice alte atributii ce îi revin potrivit legii.

(5) Deciziile se aduc la cunostintă publică prin afisare sau prin orice alt mijloc de publicitate.

(6) În cazul în care constată neconcordante între datele continute de procesele-verbale primite de la sectiile de votare organizate în străinătate, biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate solicită presedintelui biroului electoral al sectiei de votare să facă corecturile necesare, pe care să le ateste prin semnătură si prin aplicarea stampilei de control a sectiei de votare. Dispozitiile art. 197 alin. (9) se aplică în mod corespunzător.

Art. 145. - (1) Birourile electorale ale sectiilor de votare sunt alcătuite dintr-un presedinte, un loctiitor al acestuia, care sunt, de regulă, magistrati sau alti juristi, precum si din 7 reprezentanti ai partidelor politice, organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri. Birourile electorale ale sectiilor de votare nu pot functiona cu mai putin de 5 membri.

(2) Desemnarea presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare si a loctiitorilor acestora se face cu cel mult 10 zile înainte de ziua de referintă, de către presedintele tribunalului, în sedintă publică anuntată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorti, pe functii, dintre magistrati sau alti juristi existenti în judet sau în municipiul Bucuresti.

(3) Listele magistratilor care vor participa la tragerea la sorti se întocmesc de către presedintele tribunalului, iar cele ale altor juristi, de către prefect, împreună cu presedintele tribunalului, până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea zilei de referintă. Listele vor cuprinde un număr de persoane mai mare cu cel putin 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă la dispozitia presedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor.

(4) În listele prevăzute la alin. (3) vor fi trecuti numai juristi care nu au apartenentă politică si îndeplinesc conditiile prevăzute de art. 131 alin. (2).

(5) În cazul în care numărul juristilor este insuficient, lista va fi completată, la propunerea prefectului, cu alte persoane cu o reputatie bună în localitate, care nu fac parte din niciun partid politic si din nicio organizatie a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri si care nu sunt rude până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidati.

(6) Lista propusă de prefect va cuprinde un număr de persoane mai mare cu cel putin 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă la dispozitia presedintelui tribunalului. Lista va contine: numele, prenumele, adresele, telefoanele si semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse. Lista va fi însotită de declaratii pe propria răspundere ale persoanelor propuse privind îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (4).

(7) Propunerile de persoane din lista întocmită de presedintele tribunalului si cele din listele întocmite de prefect trebuie avizate de Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza evaluării activitătii desfăsurate la alegerile anterioare, indiferent de tipul lor, ca presedinti ai birourilor electorale ale sectiilor de votare si loctiitori ai acestora, acolo unde este cazul. Listele sunt transmise spre avizare Autoritătii Electorale Permanente, de către prefecti, în formatul solicitat de aceasta. Avizul Autoritătii Electorale Permanente se comunică prefectilor si presedintilor tribunalelor până cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnării presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare si a loctiitorilor acestora.

(8) Gruparea în listă a persoanelor în vederea tragerii la sorti se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuintele acestor persoane să fie situate în apropierea sediului biroului electoral al sectiei de votare. Rezultatul tragerii la sorti se consemnează într-un proces-verbal semnat de presedintele tribunalului judetean. Procesul-verbal constituie actul de învestitură.

(9) În cel mult 48 de ore de la tragerea la sorti, presedintele tribunalului transmite biroului electoral judetean sau, după caz, birourilor electorale de sector lista persoanelor desemnate ca presedinti ai birourilor electorale ale sectiilor de votare si loctiitori ai acestora.

(10) În cel mult două zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (9), partidele politice, organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri sunt obligate să comunice biroului electoral judetean, respectiv biroului electoral de sector, în cazul municipiului Bucuresti, lista reprezentantilor lor în birourile electorale ale sectiilor de votare, sub forma unui tabel care cuprinde următoarele: numărul sectiei de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau resedinta si modalitatea de contact, respectiv numărul de telefon, de fax sau adresa de e-mail. Un partid politic, o organizatie a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, o aliantă politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri poate avea într-un birou electoral al unei sectii de votare cel mult 3 reprezentanti.

(11) Completarea birourilor electorale ale sectiilor de votare cu reprezentantii partidelor politice, organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantelor politice sau electorale dintre acestea se face de presedintele biroului electoral judetean, respectiv de presedintele biroului electoral al sectorului municipiului Bucuresti, în prezenta reprezentantilor partidelor politice, organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantelor politice sau electorale dintre acestea în biroul electoral judetean sau în biroul electoral al sectorului respectiv, în 48 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (10). Operatiunile de completare a birourilor electorale ale sectiilor de votare pot avea loc în ambele zile si se consemnează în procese-verbale care constituie actele de învestitură. Birourile electorale ale sectiilor de votare se consideră constituite la data completării acestora cu reprezentantii partidelor politice, organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale si aliantelor politice sau electorale dintre acestea.

(12) Ordinea de completare a birourilor electorale ale sectiilor de votare este următoarea:

a) în prima etapă, birourile electorale ale sectiilor de votare se completează cu câte un reprezentant propus de fiecare partid politic, organizatie a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantă politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri si are membri în Parlamentul European;

b) în a doua etapă, birourile electorale ale sectiilor de votare se completează cu câte un reprezentant propus de fiecare partid politic, organizatie a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantă politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri si nu are membri în Parlamentul European; desemnarea reprezentantilor acestora se face potrivit ordinii stabilite la completarea biroului electoral judetean sau al sectorului municipiului Bucuresti;

c) în cazul în care, potrivit ordinii stabilite la completarea biroului electoral judetean, o formatiune politică dintre cele prevăzute la lit. a) sau b) are dreptul la un reprezentant într-un birou electoral, dar pentru acel birou electoral nu a propus niciun reprezentant, la completarea biroului electoral respectiv este luată în considerare formatiunea politică dintre cele prevăzute la lit. a) sau b) imediat următoare, care a propus un reprezentant pentru acel birou.

(13) În situatia în care, în urma efectuării operatiunilor prevăzute la alin. (12), există birouri electorale ale sectiilor de votare care nu au putut fi completate cu numărul maxim de membri prevăzut de alin. (1), completarea acestora se face după cum urmează:

a) ordinea de completare se stabileste prin tragerea la sorti a tuturor partidelor politice, organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri si care au propus reprezentanti în birourile electorale ale sectiilor de votare;

b) fiecare birou electoral care nu a putut fi completat cu numărul maxim de membri se completează, în ordinea stabilită potrivit lit. a), cu câte o persoană care reprezintă a doua optiune a formatiunii politice pentru biroul electoral respectiv; în cazul în care, potrivit ordinii prevăzute la lit. a), o formatiune politică are dreptul la un reprezentant într-un birou electoral, dar pentru acel birou electoral nu are o a doua optiune, la completarea biroului electoral respectiv este luată în considerare formatiunea politică imediat următoare care are o a doua optiune pentru acel birou;

c) în cazul în care mai există birouri electorale ale sectiilor de votare care nu au putut fi completate cu numărul maxim de membri, operatiunea prevăzută la lit. b) se repetă cu persoanele care reprezintă a treia optiune pentru birourile electorale respective.

(14) În cazul în care, în urma efectuării operatiunilor prevăzute la alin. (13), mai există birouri electorale ale sectiilor de votare care nu au cel putin 5 membri, respectiv presedinte, loctiitor si 3 membri, acestea urmează a fi completate cu persoane din lista propusă de prefect, prevăzută la alin. (5) si (6).

(15) La solicitarea scrisă a delegatilor partidelor politice, organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantelor politice sau electorale dintre acestea, care au desemnat reprezentanti în birourile electorale ale sectiilor de votare, presedintele biroului electoral judetean ori, după caz, al biroului electoral al sectorului pune la dispozitia acestora copii certificate ale proceselor-verbale de completare a birourilor electorale ale sectiilor de votare.

(16) În două zile de la expirarea termenului de completare a birourilor electorale ale sectiilor de votare, presedintele biroului electoral judetean sau, după caz, al biroului electoral al sectorului comunică primarilor, prin intermediul prefectilor, componenta birourilor electorale ale sectiilor de votare aflate în raza teritorială a localitătilor acestora.

Art. 146. - (1) Birourile electorale ale sectiilor de votare din străinătate sunt constituite dintr-un presedinte, desemnat de seful misiunii diplomatice, de regulă din cadrul acesteia, si un număr între 2 si 6 membri stabiliti de presedintele biroului electoral pentru sectiile de votare din străinătate, dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de ziua de referintă, la propunerea partidelor politice, organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri si care au membri în Parlamentul European, în cazul în care numărul persoanelor propuse de acestea este insuficient, lista este completată de Ministerul Afacerilor Externe cu alte persoane cu o bună reputatie si fără apartenentă politică. Lista este transmisă spre avizare Autoritătii Electorale Permanente de către Ministerul Afacerilor Externe, în formatul solicitat de aceasta. Avizul Autoritătii Electorale Permanente se comunică Ministerului Afacerilor Externe până cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnării presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare si a loctiitorilor acestora.

(2) Toate cheltuielile privind transportul, cazarea, masa si alte cheltuieli curente ale membrilor birourilor electorale ale sectiilor

de votare din străinătate se suportă de către cei care îi desemnează.

Art. 147. - (1) Birourile electorale ale sectiilor de votare au următoarele atributii:

a) primesc de la primari, pe bază de proces-verbal, cu două zile înainte de ziua de referintă, două copii de pe listele electorale permanente si două copii de pe listele electorale speciale, care cuprind alegătorii din sectia de votare; un exemplar din fiecare tip de listă este pus la dispozitia alegătorilor pentru consultare si un exemplar este utilizat în ziua de referintă;

b) primesc, pe bază de proces-verbal, de la primari buletinele de vot, stampila de control si stampilele cu mentiunea «VOTAT», formularele pentru încheierea proceselor-verbale, alte imprimate si materiale necesare desfăsurării procesului electoral, precum si un buletin de vot anulat, după caz, de către presedintele biroului electoral judetean, al sectorului municipiului Bucuresti sau al biroului electoral pentru sectiile de votare din străinătate, pe care îl vor afisa la sediul sectiei de votare într-un loc vizibil, în ziua premergătoare alegerilor; birourile electorale ale sectiilor de votare din străinătate primesc aceste materiale prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe;

c) conduc operatiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul sectiei de votare si în jurul acestuia;

d) numără voturile si consemnează rezultatele votării;

e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;

f) predau birourilor electorale judetene sau, după caz, biroului electoral al sectorului procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule si cele contestate, împreună cu întâmpinările, contestatiile si materialele la care acestea se referă, precum si listele electorale utilizate în cadrul sectiei de votare, îndosariate pe tipuri de liste; birourile electorale ale sectiilor de votare din străinătate predau aceste materiale, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, biroului electoral pentru sectiile de votare din străinătate sau, în cazul în care acesta si-a încetat activitatea, Tribunalului Bucuresti;

g) predau, pe bază de proces-verbal, reprezentantului judecătoriei în a cărei rază teritorială îsi au sediul si care se află la sediul biroului electoral judetean sau, după caz, la sediul biroului electoral de sector buletinele de vot întrebuintate si necontestate, precum si cele anulate, stampilele si celelalte materiale utilizate în desfăsurarea votării; birourile electorale ale sectiilor de votare din străinătate înaintează aceste materiale reprezentantelor diplomatice, care, în termen de 3 luni de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, le predau în vederea topirii de către operatorii economici specializati;

h) furnizează, în ziua de referintă, date privind prezenta populatiei la vot, conform unui program stabilit de Biroul Electoral Central.

(2) Birourile electorale ale sectiilor de votare îndeplinesc orice alte atributii care le revin potrivit legii.

(3) După predare, materialele prevăzute la art. 147 alin. (1) lit. a) si b) se sigilează de către presedintii birourilor electorale ale sectiilor de votare si se păstrează, până la transportul lor la localurile sectiilor de votare, sub pază, într-un singur spatiu pus la dispozitie de primarul unitătii administrativ-teritoriale în care acestea îsi desfăsoară activitatea. în cazul sectiilor de votare din străinătate, după primire, materialele prevăzute la lit. b) se sigilează de către presedintii birourilor electorale ale sectiilor de votare si se păstrează, până la transportul lor la localurile sectiilor de votare, într-un singur spatiu pus la dispozitie de seful reprezentantei diplomatice din statul respectiv.

Art. 148. - (1) Partidele politice, organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantele politice sau electorale dintre acestea, precum si candidatii independenti pot contesta modul de formare si componenta birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2) Contestatiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestatia se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casatie si Justitie si se solutionează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia sau, după caz, hotărârea pronuntată este definitivă.”

18. După articolul 148 se introduce un nou articol, articolul 149, cu următorul cuprins:

„Art. 149. - Birourile electorale judetene, birourile electorale de sector, biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate si birourile electorale ale sectiilor de votare îsi încetează activitatea după data predării către birourile electorale ierarhic superioare a proceselor-verbale de consemnare si centralizare a rezultatelor votării, pe care le-au întocmit, cu conditia confirmării lipsei oricăror erori sau neconcordante în acestea.”

19. Articolele 15-17 se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 15. - (1) Sectiile de votare se organizează după cum urmează:

a) În localitătile cu o populatie de peste 1.000 de locuitori, câte o sectie de votare la 1.000—2.000 de locuitori;

b) În localitătile cu o populatie sub 1.000 de locuitori, o singură sectie de votare;

c) se pot organiza sectii de votare si în satele, grupele de sate sau cartierele cu o populatie de până la 1.000 de locuitori, situate la o distantă mai mare de 3 km fată de sediul celei mai apropiate sectii de votare din resedinta comunei, orasului sau municipiului.

(2) Delimitarea sectiilor de votare se stabileste de primarii comunelor, oraselor, municipiilor sau ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, cu sprijinul structurilor teritoriale ale Centrului National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor, în termen de cel mult 15 zile de la aducerea la cunostintă publică a zilei de referintă.

(3) Numerotarea sectiilor de votare de pe raza teritorială a unui judet, respectiv a municipiului Bucuresti se stabileste de către prefect, în termen de cel mult 5 zile de la delimitarea sectiilor de votare, începând cu localitatea resedintă de judet si continuând cu cele din municipii, orase si comune, în ordinea alfabetică a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.

(4) În cel mult 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3), prefectii comunică Autoritătii Electorale Permanente delimitarea si numerotarea fiecărei sectii de votare, precum si alte date relevante privind imobilul în care se va desfăsura votarea, în formatul stabilit de aceasta. Orice modificare privind delimitarea si numerotarea sectiilor de votare, precum si locurile de desfăsurare a votării se comunică Autoritătii Electorale Permanente în cel mult 48 de ore.

(5) Cel mai târziu cu 45 de zile înaintea zilei de referintă, prefectii aduc la cunostintă publică delimitarea si numerotarea fiecărei sectii de votare, prin publicatii în care se indică si locul de desfăsurare a votării.

(6) Primarii si secretarii comunelor, oraselor, municipiilor si ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale, precum si Centrul National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor vor asigura datele, informatiile si sprijinul necesar pentru îndeplinirea de către prefecti a obligatiilor prevăzute la alin. (3)—(5).

(7) Pe lângă misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe sectii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua de referintă.

(8) În afara sectiilor de votare prevăzute la alin. (7), pot fi organizate, cu acordul guvernului din tara respectivă, sectii de

votare si în alte localităti decât cele în care îsi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

(9) Numerotarea sectiilor de votare din străinătate se stabileste de către ministrul afacerilor externe, prin ordin. în termenul prevăzut la alin. (5), ministrul afacerilor externe aduce la cunostintă publică numerotarea fiecărei sectii de votare din străinătate, precum si locurile de desfăsurare a votării.

(10) Sediile sectiilor de votare prevăzute la alin. (7) si (8) se organizează si se dotează prin grija Ministerului Afacerilor Externe. în acest scop, Ministerul Finantelor Publice alocă fondurile necesare.

Art. 16. - (1) Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua de referintă si se încheie în dimineata zilei de sâmbătă care precedă zilei de referintă, la ora 7,00.

(2) În campania electorală candidatii, partidele politice, aliantele politice si aliantele electorale, organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri, precum si cetătenii au dreptul să îsi exprime opiniile în mod liber si fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marsuri, precum si prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor si marsurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislatia în vigoare.

(3) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.

(4) În unitătile militare, în unitătile de învătământ, în timpul programului de învătământ, în sediile reprezentantelor diplomatice, precum si în penitenciare, actiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.

(5) În timpul campaniei electorale primarii asigură candidatilor, în mod nediscriminatoriu, spatii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.

Art. 17. - (1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice si private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

a) ale electoratului - de a primi informatii corecte, astfel încât să îsi poată exercita dreptul la vot în cunostintă de cauză;

b) ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri si candidatilor independenti - de a se face cunoscuti si de a-si prezenta platformele, programele politice si ofertele electorale;

c) ale radiodifuzorilor - de a-si exercita drepturile si responsabilitătile care decurg din profesiunea de jurnalist.

(2) Radiodifuzorii publici si privati sunt obligati să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăsurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate si corecte pentru toate partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri, precum si pentru candidatii independenti.”

20. După articolul 17 se introduce un nou articol, articolul 171, cu următorul cuprins:

„Art. 171. - (1) În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu continut electoral, acestea trebuie însotite de următoarele informatii:

a) denumirea institutiei care a realizat sondajul;

b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul si metodologia utilizată;

c) dimensiunea esantionului si marja maximă de eroare;

d) cine a solicitat si cine a plătit efectuarea sondajului.

(2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

(3) Cu 48 de ore înainte de ziua de referintă este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă.

(4) Pot efectua sondaje de opinie la iesirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societătile comerciale ori organizatiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie si care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării institutiei pentru care lucrează, în zona de protectie a sectiei de votare, prevăzută la art. 193 alin. (6), fără a avea acces în interiorul localului sectiei de votare.

(5) În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la iesirea de la urne, înainte de încheierea votării.”

21. Articolul 18 se modifică si va avea următorul cuprins: „Art. 18. - (1) Partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri, precum si candidatii independenti sunt obligati să solicite, până la data rămânerii definitive a candidaturilor, conducerii serviciilor publice de radio si televiziune acordarea timpilor de antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare.

(2) Accesul partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si al organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri, precum si al candidatilor independenti la serviciile publice de radio si televiziune este gratuit. Posturile private de radio si televiziune vor practica acelasi tarif pe emisiune si pe unitate de timp pentru toate partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri, iar timpii de antenă oferiti acestora trebuie să fie proportionali cu cei practicati de posturile publice. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat de către posturile private de radio si televiziune atrage sanctionarea acestora. Sanctiunile sunt stabilite prin decizii ale Consiliului National al Audiovizualului.

(3) Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.

(4) În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, Societatea Română de Radiodifuziune si Societatea Română de Televiziune stabilesc, în baza comunicării efectuate de către Biroul Electoral Central, orarul pentru campania electorală si repartizarea timpilor de antenă pentru accesul partidelor politice, organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantelor politice, aliantelor electorale si al candidatilor independenti la serviciile publice de radio si televiziune, având în vedere următoarea pondere din timpii de antenă alocati:

a) 4/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice, organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care au membri în Parlamentul European si care participă la alegeri, precum si aliantelor politice sau electorale dintre acestea;

b) 1/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care nu au membri în Parlamentul European care participă la alegeri, precum si candidatilor independenti.”

22. După articolul 18 se introduc trei noi articole, articolele 181—183, cu următorul cuprins:

„Art. 181. - În termen de 30 de zile de la stabilirea zilei de referintă, Consiliul National al Audiovizualului stabileste, prin decizie, regulile de desfăsurare prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale a campaniei electorale pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European.

Art. 182. - (1) Primarii sunt obligati ca după expirarea termenului de depunere a candidaturilor, dar până la începerea campaniei electorale, să stabilească, prin dispozitie, locuri speciale pentru afisajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale, tinând seama de numărul partidelor politice, organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri, precum si al candidatilor independenti. In acelasi termen, dispozitia primarului se aduce la cunostintă publică prin afisare la sediul primăriei.

(2) Locurile speciale pentru afisaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetăteni, astfel încât participantii la alegeri să le poată folosi fără stânjenirea circulatiei pe drumurile publice si a celorlalte activităti din localitătile respective. în prealabil, primarii sunt obligati să asigure înlăturarea din spatiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de ia campaniile electorale precedente.

(3) Utilizarea locurilor speciale pentru afisaj electoral este permisă numai pentru partidele politice, organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri, precum si pentru candidatii independenti.

(4) Este interzisă utilizarea de către partidul politic, alianta politică, alianta electorală, organizatia cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri ori candidatul independent a locurilor speciale pentru afisaj electoral astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt/o altă partid politic, aliantă politică, aliantă electorală, organizatie a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri ori de către un alt candidat independent.

(5) Afisajul electoral este permis în alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2) numai cu acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al detinătorilor si numai cu luarea măsurilor impuse de legislatia în vigoare pentru asigurarea sigurantei cetătenilor.

(6) Pe un panou electoral fiecare partid politic, aliantă politică, aliantă electorală, organizatie a cetătenilor apartinând unei minorităti nationale care participă la alegeri în conditiile prezentei legi ori candidat independent poate aplica un singur afis electoral. Un afis electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăsi dimensiunile de 500 mm o latură si 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură si 250 mm cealaltă latură.

(7) Sunt interzise afisele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

(8) Se interzice afisajul în scop electoral prin aplicarea pe peretii sau pilonii de sustinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare si informare rutieră, precum si pe sistemele electronice de reglementare a circulatiei.

(9) Activitătile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spatiile verzi, rezervatiile naturale si zonele protejate ecologic.

(10) Folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă.

(11) După încheierea campaniei electorale se interzice difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum si prin intermediul unor vehicule special amenajate.

(12) Primarul, cu sprijinul organelor de ordine publică, este obligat să asigure integritatea panourilor, afiselor electorale si a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate.

(13) Consiliile locale pot aproba instalarea pe domeniul public de către candidati, partidele politice, aliantele politice si aliantele electorale a unor amenajări provizorii în scopul distribuirii de materiale de propagandă electorală, dacă prin amplasarea lor nu se instituie restrictii de circulatie rutieră sau pietonală.

(14) Campania electorală se poate desfăsura în alt stat decât România numai cu respectarea legislatiei în vigoare a statului respectiv.

Art. 183. - (1) Birourile electorale judetene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate veghează la corecta desfăsurare a campaniei electorale, solutionând, prin decizii, plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, unei aliante politice, unei aliante electorale sau unei organizatii a cetătenilor apartinând unei minorităti nationale care participă la alegeri ori a unui candidat independent de a-si desfăsura campania electorală în conditiile prevăzute de lege.

(2) Dacă birourile electorale judetene, birourile electorale ale sectoarelor si biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate consideră, cu ocazia solutionării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sanctiuni contraventionale ori penale, sesizează autoritătile competente.

(3) Împotriva deciziilor birourilor electorale judetene, birourilor electorale de sector si biroului electoral pentru sectiile de votare din străinătate se pot face contestatii la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 48 de ore de la afisarea acestora. Deciziile date asupra contestatiilor sunt definitive.

(4) Solutionarea plângerilor si a contestatiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor.

(5) Contestatiile formulate în termenul legal împotriva deciziilor adoptate de birourile electorale judetene, birourile electorale de sector si biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate suspendă executarea acestora.

(6) Deciziile adoptate de birourile electorale judetene, birourile electorale de sector si biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate devin executorii de la datele la care expiră termenele de contestare a acestora.”

23. Articolul 19 se modifică si va avea următorul cuprins: „Art. 19. - (1) Modelul, dimensiunile si conditiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 5 zile de la stabilirea zilei de referintă, la propunerea Autoritătii Electorale Permanente si a Ministerului Administratiei si Internelor.

(2) Buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeasi mărime si aceleasi caractere si cu aceeasi cerneală în atâtea exemplare câti alegători sunt înscrisi în listele electorale permanente si speciale, cu un supliment de 10%. Imprimarea buletinelor de vot se asigură de către Ministerul Administratiei si Internelor, care răspunde ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel putin 10 zile înainte de ziua de referintă. Buletinele de vot se capsează.

(3) Cu cel putin 15 zile înaintea zilei de referintă, macheta buletinului de vot se prezintă de Ministerul Administratiei si Internelor membrilor Biroului Electoral Central. La prezentarea machetei buletinului de vot sunt invitati si delegati ai partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri si nu au reprezentanti în Biroul Electoral Central, precum si candidatii independenti. Operatiunea de prezentare a buletinului de vot se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de toate persoanele prezente. Eventualele obiectii se formulează pe loc, obiectiile ulterioare nemaifiind luate în considerare. Membrii Biroului Electoral Central si delegatii împuterniciti au dreptul să solicite Ministerului Administratiei si Internelor modificarea machetei si tipărirea corectă a buletinelor de vot, dacă numele candidatilor, semnul electoral, denumirea partidelor politice, a aliantelor politice, a aliantelor electorale sau a organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale sunt incorect imprimate ori nu sunt vizibile.

(4) La cererea scrisă a partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri sau a candidatilor independenti, Biroul Electoral Central eliberează, pentru fiecare, un buletin de vot, vizat si anulat de presedintele acestuia.”

24. După articolul 19 se introduc opt noi articole, articolele 191—198, cu următorul cuprins:

„Art. 191. - (1) Semnele electorale se stabilesc si se comunică Biroului Electoral Central de fiecare partid politic, aliantă politică, aliantă electorală sau organizatie a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri, precum si de candidatii independenti, cu cel putin 60 de zile înainte de ziua de referintă. Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.

(2) Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie să se deosebească clar între ele, fiind interzisă utilizarea acelorasi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Partidele si aliantele politice pot întrebuinta ca semn electoral semnul permanent cu care s-au înscris la Tribunalul Bucuresti.

(3) Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile nationale ale statului român, ale altor state, ale Uniunii Europene, ale organismelor internationale ori ale cultelor religioase. Fac exceptie partidele politice care sunt membre ale unor organizatii politice internationale, acestea putând utiliza semnul organizatiei respective ca atare sau într-o combinatie specifică.

(4) Semnul electoral folosit de un partid politic, aliantă politică, aliantă electorală, organizatie a cetătenilor apartinând unei minorităti nationale, înregistrate legal începând din anul 1990, îi apartine de drept dacă l-a folosit primul, respectiv prima, si nu poate fi însusit sau utilizat de alt partid politic, aliantă politică, aliantă electorală, organizatie a cetătenilor apartinând unei minorităti nationale înregistrată ulterior sau de un candidat independent decât cu consimtământul celor cărora Ie-a apartinut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianta politică sau alianta electorală initială.

(5) În cazul în care acelasi semn electoral este solicitat de mai multe partide politice, aliante politice, aliante electorale, organizatii ale cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri sau candidati independenti, atribuirea se va face în beneficiul partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale, organizatiei cetătenilor apartinând minoritătii nationale sau candidatului independent care a înregistrat primul, respectiv prima, respectivul semn.

(6) În termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut de alin. (1), Biroul Electoral Central admite, prin decizie, semnele electorale care îndeplinesc conditiile prevăzute de alin. (1)-(5) si respinge, prin decizie, semnele electorale care nu îndeplinesc aceste conditii.

(7) Contestatiile privind admiterea sau respingerea semnelor electorale se depun, în scris, la Tribunalul Bucuresti, în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (6), si se solutionează de către acesta în cel mult două zile de la înregistrarea contestatiei. Hotărârea este definitivă si irevocabilă si se comunică contestatorilorsi Biroului Electoral Central, în cel mult 24 de ore.

(8) Biroul Electoral Central asigură aducerea la cunostintă publică a semnelor electorale admise a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (6) sau, după caz, a termenului prevăzut la alin. (7), prin publicarea pe pagina proprie de internet si în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(9) Alianta politică sau alianta electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu si-a schimbat componenta initială sau dacă niciunul dintre partidele politice care au părăsit alianta nu declară că nu este de acord ca denumirea respectivă să fie păstrată de către alianta respectivă în noua sa formă. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă aliantă politică sau aliantă electorală.

(10) Partidele politice, organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantele politice, aliantele electorale si candidatii independenti pot participa la alegeri fără semn electoral.

Art. 192. - (1) Confectionarea stampilelor birourilor electorale judetene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si ale birourilor electorale ale sectiilor de votare se realizează prin grija prefectilor. Confectionarea stampilei biroului electoral pentru sectiile de votare din străinătate si a stampilelor birourilor electorale ale sectiilor de votare din străinătate se realizează prin grija Ministerului Afacerilor Externe.

(2) Stampila Biroului Electoral Central si stampilele cu mentiunea «VOTAT» se confectionează de Ministerul Administratiei si Internelor.

(3) Buletinele de vot, stampilele de control si stampilele cu mentiunea «VOTAT», formularele pentru încheierea proceselor-verbale, copiile de pe listele electorale, formularele listelor electorale suplimentare si celelalte materiale necesare desfăsurării procesului electoral se preiau de către prefect, împreună cu presedintele biroului electoral judetean sau de sector, pe bază de proces-verbal, si se păstrează în încăperi speciale, încuiate si sigilate. Aceste materiale se distribuie, prin intermediul primarilor, presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu cu două zile înaintea alegerilor. Pentru sectiile de votare din străinătate, preluarea si predarea acestor materiale se fac, pe bază de proces-verbal, de către presedintele biroului electoral pentru sectiile de votare din străinătate, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.

(4) Predarea si distribuirea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăti sau multiplu de 100 de bucăti, pe bază de proces-verbal.

(5) În preziua alegerilor, la sediul fiecărei sectii de votare se afisează un buletin de vot, vizat si anulat, după caz, de presedintele biroului electoral judetean, al sectorului municipiului Bucuresti sau al biroului electoral pentru sectiile de votare din străinătate.

Art. 193. - (1) Fiecare local de sectie de votare trebuie să posede un număr suficient de urne de vot, cabine, stampile cu mentiunea «VOTAT», proportional cu numărul alegătorilor înscrisi în copiile de pe listele electorale permanente si speciale si cu numărul estimat al alegătorilor care vor fi înscrisi în listele electorale suplimentare, precum si o urnă de vot specială.

(2) Cabinele si urnele de vot trebuie asezate în aceeasi încăpere în care se află biroul electoral al sectiei de votare. Cabinele si urnele de vot se asigură de către primarii comunelor, oraselor, municipiilor si ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefectii.

(3) Presedintele biroului electoral al sectiei de votare împreună cu membrii acestuia trebuie să fie prezenti la sediul sectiei de votare, în ajunul zilei de referintă, la ora 18,00, fiind obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii si corectitudinii operatiunilor de votare. Presedintele biroului electoral al sectiei de votare dispune îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din si de pe sediul sectiei de votare.

(4) Presedintele va dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.

(5) În ziua de referintă, activitatea biroului electoral al sectiei de votare începe la ora 6,00. Presedintele biroului electoral al sectiei de votare, în prezenta celorlalti membri si, după caz, a observatorilor, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot si stampilele, consemnând în procesul-verbal prevăzut la art. 197 numărul persoanelor înscrise în copiile listelor electorale permanente, copiile listelor electorale speciale, precum si numărul stampilelor cu mentiunea «VOTAT». Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, presedintele asigură aplicarea stampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea. După încheierea acestor operatiuni, presedintele închide si sigilează urnele prin aplicarea stampilei de control.

(6) Presedintele biroului electoral al sectiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune conditii. Atributiile acestuia, în această privintă, se întind si în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum si pe străzi si în piete publice până la o distantă de 500 m.

(7) Măsurile dispuse de presedintele biroului electoral al sectiei de votare se aduc la cunostintă publică prin afisare la loc vizibil.

(8) Măsurile administrative dispuse de birourile electorale referitoare la afisajul electoral se duc la îndeplinire de către primarul unitătii administrativ-teritoriale, de îndată ce i-au fost comunicate.

(9) Pentru mentinerea ordinii, presedintele biroului electoral al sectiei de votare are la dispozitie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar si de prefect, împreună cu reprezentantii Ministerului Administratiei si Internelor.

(10) În afară de membrii biroului electoral al sectiei de votare, de candidati si de observatori, nicio altă persoană nu poate stationa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

(11) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însărcinate cu mentinerea ordinii si persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

(12) În ziua votării, între orele 7,00—21,00 sunt interzise comercializarea si consumul băuturilor alcoolice în spatiul de protectie al sectiei de votare prevăzut la alin. (6).

(13) Pentru sectiile de votare din străinătate, dispozitiile prezentului articol se aplică, după caz, cu luarea în considerare a conditiilor specifice privind organizarea acestora.

Art. 194. - (1) Votarea începe la ora 7,00 si se încheie la ora 21,00. La sediile sectiilor de votare se afisează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea.

(2) Alegătorii pot vota la sectia de votare unde sunt înscrisi în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială ori la orice altă sectie de votare, în conditiile prevăzute de art. 92.

(3) Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorul resortisant si alegătorul comunitar prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate biroului electoral al sectiei de votare. Presedintele biroului electoral al sectiei de votare sau membrul desemnat de acesta verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, după care alegătorul semnează în listă la pozitia destinată acestuia. în baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, presedintele sau membrul biroului electoral al sectiei de votare desemnat de acesta îi încredintează alegătorului buletinul de vot si stampila cu mentiunea «VOTAT» pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot. în situatia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate semna în lista electorală, presedintele face o mentiune în listă, confirmată prin semnătura sa si a încă unui membru al biroului electoral.

(4) În cazul în care alegătorul nu este înscris în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, presedintele biroului electoral al sectiei de votare sau membrul desemnat de acesta verifică dacă prevederile art. 92 sunt îndeplinite si opreste de la votare alegătorul, în cazul în care aceste prevederi nu sunt îndeplinite.

(5) Cetătenii români care în ziua de referintă se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă nu se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde cetătenii români care îsi exercită dreptul de vot la alegerile pentru Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene.

(6) Alegătorii comunitari care în ziua de referintă doresc să voteze la altă sectie de votare decât unde sunt înscrisi în copia de pe lista electorală specială votează numai dacă biroul electoral judetean sau biroul electoral de sector confirmă, la solicitarea telefonică a presedintelui biroului electoral al sectiei de votare, că au fost înscrisi în listele electorale speciale. Alegătorii comunitari care în ziua de referintă se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari înscrisi în listele electorale speciale.

(7) Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând stampila cu mentiunea «VOTAT» înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidati sau prenumele si numele candidatului independent pe care îl votează. Stampila cu mentiunea «VOTAT» trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul.

(8) Prezenta oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care din motive temeinice, constatate de presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însotitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al sectiei de votare.

(9) După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă stampila de control să rămână în afară, si le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. îndoirea gresită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

(10) La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat gresit stampila cu mentiunea «VOTAT», dar nu a introdus buletinul în urnă, presedintele biroului electoral al sectiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, retinând si anulând buletinul de vot initial si făcând mentiunea corespunzătoare în procesul-verbal prevăzut la art. 197.

(11) Stampila încredintată pentru votare se restituie presedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al sectiei de votare desemnati de acesta, după care presedintele sau acel membru aplică pe actul de identitate sau, după caz, pe documentul de identitate al alegătorului stampila cu mentiunea «VOTAT» si data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant cu mentiunea «VOTAT» si data scrutinului.

(12) Presedintele poate lua măsuri ca stationarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

(13) Candidatii si oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. în acest caz, identitatea se stabileste de presedintele biroului electoral al sectiei de votare prin orice mijloace legale.

(14) În cazul în care contestatia este întemeiată, presedintele biroului electoral al sectiei de votare îl va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal si va sesiza această situatie autoritătilor competente.

(15) Presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăsi o oră. Suspendarea este anuntată prin afisare la usa sediului sectiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declansat suspendarea.

(16) În timpul suspendării, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot si celelalte documente si materiale ale biroului electoral al sectiei de votare vor rămâne sub pază permanentă.

În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al sectiei de votare în acelasi timp. Candidatii si observatorii care asistă la votare nu pot fi obligati să părăsească sala de votare în acest timp.

(17) Presedintele biroului electoral al sectiei de votare sau, în lipsa acestuia, loctiitorul este obligat să primească si să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membri ai biroului electoral al sectiei de votare, candidati, observatori ori alegători prezenti în sectia de votare pentru exercitarea dreptului de vot. în cazul în care i se înaintează sesizarea în dublu exemplar, presedintele biroului electoral al sectiei de votare, respectiv loctiitorul acestuia va mentiona pe copia ce rămâne la persoana care înaintează sesizarea faptul că a luat cunostintă de sesizarea respectivă si numărul sub care aceasta este înregistrată.

Art. 195. - (1) Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua alegerilor, însotită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel putin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială si cu materialul necesar votării - stampilă cu mentiunea «VOTAT» si buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. în raza unei sectii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al sectiei de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva sectie de votare.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) votarea se face pe baza unui extras de pe lista electorală suplimentară. Persoanele înscrise în extrasul de pe lista electorală suplimentară trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la sectie.

(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplică în mod corespunzător persoanelor retinute, detinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu si-au pierdut drepturile electorale.

Art. 196. - (1) La ora 21,00 presedintele biroului electoral al sectiei de votare declară votarea încheiată si dispune închiderea sălii unde se votează.

(2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îsi exercite dreptul de vot.

Art. 197. - (1) După închiderea sălii unde se votează, presedintele, în prezenta membrilor biroului electoral, efectuează operatiunile de numărare a buletinelor de vot si de consemnare a rezultatului votării, după cum urmează:

a) verifică starea sigiliilor de pe urnele de votare, sigilează fanta urnelor de votare, introduce stampilele cu mentiunea «VOTAT» într-un plic care se sigilează prin aplicarea stampilei de control a sectiei de votare. Disparitia uneia sau a mai multor stampile se consemnează în procesul-verbal ce va însoti predarea materialelor primite la judecătoria în a cărei rază teritorială îsi au sediul;

b) anulează buletinele de vot neîntrebuintate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a mentiunii «ANULAT» si aplicarea stampilei de control a sectiei de votare; în cazul în care există pachete cu buletine de vot intacte, mentiunea «ANULAT» se aplică o singură dată pe pachetul respectiv; numărul acestor buletine se înscrie la rubrica d) a procesului-verbal prevăzut la alin. (3);

c) stabileste numărul alegătorilor înscrisi în copia listei electorale permanente, respectiv în copia listei electorale speciale primite din partea primarului unitătii administrativ-teritoriale în a cărei rază îsi are sediul sectia de votare; este interzis, sub sanctiunea legii, ca pe aceste liste să existe stersături, modificări sau completări, cu exceptiile prevăzute la art. 9 alin. (17) si (18), art. 91 alin. (14) si (15) siart. 195 alin. (2). Rezultatul numărării se va înscrie la pct. a1, respectiv pct. a2, din modelul procesului-verbal prevăzut la alin. (3);

d) stabileste numărul alegătorilor prezenti la urne, prin numărarea semnăturilor înscrise pe listele electorale existente în sectia de votare. Rezultatele vor fi consemnate în procesul-verbal la pct. b1, b2, respectiv pct. b3, din modelul prevăzut la alin. (3);

e) desigilează urnele, una câte una, si numără voturile găsite în acestea;

f) sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată stampila de control a sectiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată stampila «VOTAT» sau la care stampila este aplicată pe mai multe patrulatere; votul este valabil în cazul în care, desi stampila aplicată a depăsit limitele patrulaterului, optiunea alegătorului este evidentă; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

(2) La deschiderea fiecărui buletin, presedintele citeste cu voce tare lista de candidati care a fost votată sau, după caz, numele si prenumele candidatului independent votat si arată buletinul de vot celor prezenti. Buletinele de vot deschise se grupează pe partide politice, aliante politice, aliante electorale, precum si pe organizatii ale cetătenilor apartinând minoritătilor nationale si pe candidati independenti, se numără si se leagă separat. Voturile nule, listele de candidati sau prenumele si numele candidatilor independenti si voturile valabil exprimate pentru fiecare se consemnează în câte un tabel separat de câte un membru al biroului electoral al sectiei de votare, desemnat de presedinte.

(3) După deschiderea urnelor si numărarea voturilor, presedintele biroului electoral al sectiei de votare va încheia un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:

a) numărul total al alegătorilor înscrisi în copia de pe lista electorală permanentă si în copia de pe lista electorală specială (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:

a1) numărul total al alegătorilor înscrisi în copia de pe lista electorală permanentă (pct. a1 > pct. b1);

a2) numărul total al alegătorilor înscrisi în copia de pe lista electorală specială (pct. a2 > pct. b2);

b) numărul total al alegătorilor înscrisi în listele electorale existente la sectia de votare, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3), din care:

b1) numărul total al alegătorilor înscrisi în copia de pe lista electorală permanentă, care s-au prezentat la urne;

b2) numărul total al alegătorilor înscrisi în copia de pe lista electorală specială, care s-au prezentat la urne;

b3) numărul total al alegătorilor înscrisi în lista electorală suplimentară, care s-au prezentat la urne;

c) numărul buletinelor de vot primite (pct. c >/ = pct. d + pct. e + pct. f);

d) numărul buletinelor de vot neîntrebuintate si anulate;

e) numărul voturilor valabil exprimate (pct. e </ = pct. b - pct. f, pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. g);

f) numărul voturilor nule;

g) numărul voturilor valabil exprimate obtinute de fiecare listă de candidati sau de fiecare candidat independent;

h) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor formulate, precum si a contestatiilor înaintate biroului electoral judetean, al sectorului municipiului Bucuresti sau biroului electoral pentru sectiile de votare din străinătate;

i) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării.

(4) La pct. h) din procesul-verbal se vor mentiona si situatiile în care:

a) numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente, suplimentare si speciale;

b) numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuintate si anulate diferă de numărul total de buletine de vot primite.

(5) Procesul-verbal se semnează de presedintele biroului electoral al sectiei de votare si de ceilalti membri si va purta stampila de control a biroului electoral. Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului sectiei de votare nu influentează valabilitatea procesului-verbal. Presedintele va mentiona motivele care au împiedicat semnarea.

(6) Un exemplar al procesului-verbal se afisează la loc vizibil, la sediul biroului electoral al sectiei de votare.

(7) Membrilor birourilor electorale ale sectiilor de votare li se eliberează, la cerere, o copie de pe procesul-verbal, certificată de către toti cei care au semnat originalul.

(8) Două exemplare ale procesului-verbal prevăzut la alin. (3), însotite de toate întâmpinările si contestatiile privitoare la operatiunile electorale ale biroului electoral al sectiei de votare, buletinele de vot nule si cele contestate, precum si listele electorale utilizate alcătuiesc un dosar sigilat si stampilat. în cel mult 24 de ore de la încheierea votării, dosarul este înaintat biroului electoral judetean sau, după caz, biroului electoral al sectorului municipiului Bucuresti de către presedintele biroului electoral al sectiei de votare, cu pază înarmată, însotit, la cerere, de alti membri ai biroului electoral respectiv.

(9) Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale sectiilor de votare din străinătate, însotite de toate întâmpinările si contestatiile privitoare la operatiunile electorale ale biroului electoral al sectiei de votare, sunt transmise prin mijloace electronice la biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate, prin grija misiunilor diplomatice si a consulatelor, în cel mult 24 de ore de la primirea acestora. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmată telefonic de către presedintele sau loctiitorul biroului electoral pentru sectiile de votare din străinătate, care contrasemnează si stampilează documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate sunt utilizate în centralizarea rezultatelor votării.

(10) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului prevăzut la alin. (8), biroul electoral judetean sau, după caz, al sectorului municipiului Bucuresti trimite câte un exemplar al fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale sectiilor de votare la tribunalul în a cărui rază teritorială îsi desfăsoară activitatea; biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate transmite câte o copie, contrasemnată si stampilată, a fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale sectiilor de votare din străinătate, Tribunalului Bucuresti.

(11) Partidele politice, organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantele politice sau electorale dintre acestea care au participat la alegeri, precum si candidatii independenti pot obtine copii de pe exemplarele proceselor-verbale prevăzute la alin. (10).

Art. 198. - (1) După primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale sectiilor de votare si după solutionarea întâmpinărilor si contestatiilor primite, biroul electoral judetean, biroul electoral al sectorului municipiului Bucuresti sau biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate încheie un proces-verbal centralizator al indicatorilor cuprinsi în procesele-verbale ale sectiilor de votare, după cum urmează:

a) numărul total al alegătorilor înscrisi în copiile de pe listele electorale permanente si în listele electorale speciale (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:

a1) numărul total al alegătorilor înscrisi în copiile de pe listele electorale permanente (pct. a1 > pct. b1);

a2) numărul total al alegătorilor înscrisi în copiile de pe listele electorale speciale (pct. a2 > pct. b2);

b) numărul total al alegătorilor înscrisi în listele electorale, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3), din care:

b1) numărul total al alegătorilor înscrisi în copiile de pe listele electorale permanente, care s-au prezentat la urne;

b2) numărul total al alegătorilor înscrisi în copiile de pe listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne;

b3) numărul total al alegătorilor înscrisi în listele electorale suplimentare, care s-au prezentat la urne;

c) numărul buletinelor de vot primite (pct. c >/ = pct. d + pct. e + pct. f);

d) numărul buletinelor de vot neîntrebuintate si anulate;

e) numărul voturilor valabil exprimate (pct. e </ = pct. b -pct. f, pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. g);

f) numărul voturilor nule;

g) numărul voturilor valabil exprimate obtinute de fiecare listă de candidati sau de fiecare candidat independent;

h) modul de solutionare a contestatiilor si întâmpinărilor primite.

(2) Prevederile art. 197 alin. (5) si (7) se aplică corespunzător.

(3) Procesul-verbal prevăzut la alin. (1) Împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare, precum si cu toate întâmpinările si contestatiile, formând un dosar sigilat, stampilat si semnat de membrii biroului electoral judetean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucuresti sau ai biroului electoral pentru sectiile de votare din străinătate, se înaintează cu pază înarmată la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal de la birourile electorale ale sectiilor de votare.”

25. La articolul 21, alineatul (4) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(4) După primirea proceselor-verbale de la toate birourile judetene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti sau biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate, Biroul Electoral Central încheie un proces-verbal privind centralizarea voturilor si atribuirea mandatelor, după cum urmează:

a) numărul total al alegătorilor înscrisi în copiile de pe listele electorale permanente si în listele electorale speciale (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:

a1) numărul total al alegătorilor înscrisi în copiile de pe listele electorale permanente (pct. a1 >/= pct. b1);

a2) numărul total al alegătorilor înscrisi în copiile de pe listele electorale speciale (pct. a2 >/= pct. b2);

b) numărul total al alegătorilor înscrisi în listele electorale, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3), din care:

b1) numărul total al alegătorilor înscrisi în copiile de pe listele electorale permanente, care s-au prezentat la urne;

b2) numărul total al alegătorilor înscrisi în copiile de pe listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne;

b3) numărul total al alegătorilor înscrisi în listele electorale suplimentare, care s-au prezentat la urne;

c) numărul buletinelor de vot primite (pct. c >/= pct. d + pct. e + pct. f);

d) numărul buletinelor de vot neîntrebuintate si anulate;

e) numărul voturilor valabil exprimate (pct. e </= pct. b - pct. f, pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. g);

f) numărul voturilor nule;

g) numărul voturilor valabil exprimate obtinute de fiecare listă de candidati sau de fiecare candidat independent;

h) numărul voturilor valabil exprimate, obtinute de fiecare listă de candidati care a întrunit pragul electoral si de fiecare candidat independent care a întrunit coeficientul electoral (în ordinea descrescătoare a numărului voturilor valabil exprimate);

i) lista caturilor calculate conform metodei d’Hondt pentru fiecare listă de candidati care a întrunit pragul electoral si pentru fiecare candidat independent care a întrunit coeficientul electoral;

j) lista sortată descrescător a caturilor calculate conform metodei d’Hondt;

k) numărul mandatelor atribuite fiecărei liste de candidati sau fiecărui candidat independent (în ordinea descrescătoare a numărului de mandate);

l) lista membrilor alesi pentru Parlamentul European;

m) lista membrilor supleanti pentru Parlamentul European.”

26. Articolul 211 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Al. 211. - Constituie contraventii următoarele fapte:

a) Înscrierea cu bună stiintă a unui alegător în mai multe liste electorale permanente sau speciale, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;

b) păstrarea registrelor cu listele electorale permanente sau a registrelor cu listele electorale speciale în conditii necorespunzătoare;

c) neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege si neoperarea acestora în listele electorale permanente si în listele electorale speciale;

d) efectuarea de operatiuni în listele electorale permanente si în listele electorale speciale de către persoane neautorizate;

e) necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente sau al listei electorale speciale existente la primărie;

f) semnarea listei de sustinători cu încălcarea dispozitiilor art. 122;

g) încălcarea dispozitiilor referitoare la afisarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 13 alin. (1);

h) folosirea semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un partid politic, organizatie a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, o aliantă politică, aliantă electorală sau candidat independent, de către un alt partid politic, organizatie a cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, aliantă politică, aliantă electorală sau candidat independent;

i) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăsurării normale a adunărilor electorale, precum si distribuirea si consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;

j) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, cu exceptiile prevăzute la art. 197 alin. (1) lit. c);

k) nerespectarea dispozitiilor art. 16 alin. (2) si (4) si ale art. 182 alin. (3)-(7); afisarea listelor electorale si a copiilor de pe acestea; distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afisate sau a oricăror altor afise ori anunturi de propagandă electorală tipărite;

l) acceptarea de către o persoană de mai multe ori a candidaturii la aceleasi alegeri pentru Parlamentul European;

m) nerespectarea deciziilor si hotărârilor birourilor electorale; nerespectarea hotărârilor si instructiunilor Autoritătii Electorale Permanente;

n) refuzul de a permite alegătorului, care face dovada faptului că are dreptul, să voteze la sectia de votare la care se prezintă pentru exercitarea dreptului de vot;

o) refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul sectiei de votare, cu exceptia cazurilor în care presedintele biroului electoral al sectiei de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul sectiei de votare datorită mărimii acestuia;

p) refuzul de a primi si înregistra o sesizare scrisă înaintată în conformitate cu dispozitiile art. 194 alin. (17);

q) refuzul de a se conforma dispozitiilor presedintelui biroului electoral al sectiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot si în împrejurimi;

r) refuzul de a înmâna buletinul de vot si stampila cu mentiunea «VOTAT» alegătorului care a semnat în lista electorală; înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul sau, după caz, documentul de identitate ori care refuză să semneze pentru primirea acestora în lista electorală în care este înscris; nerespectarea dispozitiilor art. 194 alin. (8);

s) neaplicarea stampilei cu mentiunea «VOTAT» sau a timbrului autocolant pe actul sau, după caz, documentul de identitate, precum si retinerea acestora, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al sectiei de votare;

s) nerespectarea dispozitiilor art. 197 alin. (2); întocmirea de către birourile electorale ale sectiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispozitiilor prezentei legi;

t) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum si sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul sectiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, aliantă politică, aliantă electorală, organizatie a cetătenilor apartinând unei minorităti nationale ori candidat independent;

t) purtarea pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală;

u) încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligatiei de a participa la activitatea acestor birouri;

v) refuzul presedintelui biroului electoral sau al loctiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptătite potrivit prevederilor prezentei legi;

w) încălcarea conditiilor de acreditare de către persoanele acreditate si operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societătilor comerciale ori ai organizatiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie;

x) nerespectarea dispozitiilor art. 15;

y) nerespectarea dispozitiilor art. 17, ale art. 171 alin. (1)-(3) si (5) si ale art. 18 alin. (2)-(4);

z) nerespectarea dispozitiilor art. 182 alin. (8)-(11);

z1) nerespectarea dispozitiilor art. 193 alin. (12).”

27. Articolul 212 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 212. - (1) Contraventiile prevăzute la art. 211 lit. b), c), d), e), g), j), k), I), m), o), p), s), t), u), v) si z) se sanctionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, celede la lit. f), h), q), t), w), x) si z1), cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, cele de la lit. a), i), n), r), s) si y), cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.

(2) Constatarea contraventiilor prevăzute la art. 211 si aplicarea sanctiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către:

a) ofiterii, agentii si subofiterii din cadrul Politiei Române, Politiei de Frontieră Română si Jandarmeriei Române, pentru faptele prevăzute la art. 211 lit. i), k), n), o), q), r), t), w), z) si z1);

b) presedintele biroului electoral judetean, biroului electoral de sector sau al biroului electoral pentru sectiile de votare din străinătate, pentru faptele prevăzute la art. 211 lit. j), p), s) si v);

c) presedintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevăzutela art. 211 lit. f), g), h) si I);

d) presedintele biroului electoral, în cazul săvârsirii contraventiilor de către membrii acestuia, ori presedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârsirii contraventiilor de către presedintii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către loctiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 211 lit. n), s), t), u) si v);

e) Împuternicitii presedintelui Autoritătii Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 211 lit. a), b), c), d), e) si x);

f) Împuternicitii presedintelui Autoritătii Electorale Permanente, în cazul în care fapta prevăzută la art. 211 lit. m) este săvârsită de autorităti ale administratiei publice centrale sau locale si în cazul în care fapta prevăzută la art. 211 lit. y) este comisă de altcineva decât de radiodifuzori; presedintele biroului electoral, în cazul în care fapta prevăzută la art. 211 lit. m) este săvârsită de către membrii biroului electoral, ori presedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârsirii faptei prevăzute la art. 211 lit. m) de către presedintii birourilor electorale ierarhic inferioare; politisti, în cazul în care fapta prevăzută la art. 211 lit. m) este săvârsită de alte persoane fizice sau juridice;

g) Consiliul National al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesati, pentru faptele prevăzute la art. 211 lit. y), în cazul în care acestea sunt comise de radiodifuzori.

(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând mentiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(4) Contraventiilor prevăzute la art. 211 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

(5) Săvârsirea de către membrii birourilor electorale a contraventiilor prevăzute la alin. (1) atrage înlocuirea cu alte persoane potrivit art. 14, 142, 144 si 145, la solicitarea presedintelui biroului electoral ierarhic superior sau a presedintelui Biroului Electoral Central, după caz.”

28. Articolul 22 se modifică si va avea următorul cuprins: „Art. 22. - (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului

exercitiu al dreptului de vot sau de a fi ales constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Tentativa se pedepseste.”

29. După articolul 22 se introduc nouă noi articole, articolele 221—22S, cu următorul cuprins:

„Art. 221. - (1) Înscrierea cu bună stiintă în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială a unor persoane care nu sunt înscrise în listele electorale permanente ori în listele electorale speciale constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 222. - (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al sectiei de votare ori de către alte persoane constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 223. - (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze ori să nu voteze o anumită listă de candidati sau un anumit candidat independent, precum si primirea acestora de către alegător, în acelasi scop, constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

(3) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscriptionate cu însemnele partidului respectiv.

Art. 224. - (1) Fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de două sau mai multe ori în ziua de referintă constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 225. - (1) Utilizarea unui buletin de vot fals, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele la care are dreptul un alegător sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 226. - (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului sectiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infractiune mai gravă.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 227. - (1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 228. - Introducerea în uz si folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care alterează înregistrarea rezultatelor obtinute în sectiile de votare, totalizează cu erori ori duce la repartizarea mandatelor în afara prevederilor prezentei legi, constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Art. 229. - Introducerea de date, informatii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informatic national constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.”

30. La articolul 23, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 23. - (1) Autoritatea Electorală Permanentă exercită atributiile prevăzute la art. 65 alin. (1) din Legea nr. 35/2008, cu modificările si completările ulterioare.”

31. La articolul 23, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) situatiile în care normele comunitare în materie sunt direct aplicabile.”

32. Articolul 231 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 231. - (1) În termen de cel mult 5 zile de la aducerea la cunostintă publică a zilei de referintă, Guvernul stabileste prin hotărâre, la propunerea Autoritătii Electorale Permanente si a Ministerului Administratiei si Internelor, programul calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare pentru alegerea membrilor României în Parlamentul European, bugetul si cheltuielile necesare în vederea pregătirii, organizării si desfăsurării scrutinului, modelul copiei de pe lista electorală permanentă, modelul listei electorale speciale, al copiei de pe lista electorală specială, listei electorale suplimentare, a extrasului de pe lista electorală suplimentară, modelul listei sustinătorilor, modelul stampilei Biroului Electoral Central, a biroului electoral judetean, a biroului electoral de sector al municipiului Bucuresti, a biroului electoral pentru sectiile de votare din străinătate, modelul stampilei de control a sectiei de votare si modelul stampilei cu mentiunea «VOTAT», modelul buletinului de vot, modelul timbrului autocolant, măsurile care trebuie luate de autoritătile publice centrale si locale pentru buna organizare si desfăsurare a alegerilor.

(2) În cel mult 15 de zile de la aducerea la cunostintă publică a zilei de referintă, Autoritatea Electorală Permanentă stabileste prin hotărâre, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, modelul declaratiei de acceptare a candidaturii, modelul listei de candidati, modelul cererii de admitere a candidaturii independente, modelul cererii de renuntare la candidatură si modelul certificatului doveditor al alegerii.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă informează, în timp util si de o manieră adecvată, alegătorii comunitari si persoanele eligibile comunitar asupra conditiilor si modalitătilor de exercitare a dreptului de a alege si de a fi ales în România.

(4) Cu cel putin 20 de zile înaintea zilei de referintă, Guvernul stabileste prin hotărâre, la propunerea Institutului National de Statistică, cu avizul consultativ al Autoritătii Electorale Permanente, modelul proceselor-verbale de consemnare si centralizare a rezultatelor votării.”

33. Articolul 232 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 232. - (1) Cheltuielile pentru efectuarea operatiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat.

(2) Sediul Biroului Electoral Central se asigură de Guvern, al biroului electoral pentru sectiile de votare din străinătate de Ministerul Afacerilor Externe, sediile birourilor electorale judetene de prefecti si de presedintii consiliilor judetene, iar ale birourilor electorale de sector, precum si ale birourilor electorale ale sectiilor de votare de primari, împreună cu prefectii.

(3) Cheltuielile pentru dotarea sediilor birourilor electorale prevăzute la alin. (2) se asigură de la bugetul de stat.

(4) Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru.”

34. După articolul 232 se introduc trei noi articole, articolele 233—236, cu următorul cuprins:

„Art. 233. - (1) Guvernul asigură, pentru sprijinirea activitătii Biroului Electoral Central, a birourilor electorale judetene, a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si a biroului electoral pentru sectiile de votare din străinătate, statisticienii necesari. Ministerul Administratiei si Internelor, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, asigură personalul tehnic auxiliar necesar Biroului Electoral Central, birourilor electorale judetene si birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, iar Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, asigură personalul tehnic auxiliar necesar biroului electoral pentru sectiile de votare din străinătate.

(2) Pe perioada cât functionează birourile electorale, membrii acestora, statisticienii si personalul tehnic auxiliar primesc o indemnizatie pe zi de activitate, stabilită prin hotărâre a Guvernului.

(3) Pentru indemnizatia prevăzută la alin. (2) se retine, se datorează si se virează numai impozitul pe venit, conform legii.

(4) Pe toată perioada exercitării atributiilor privind organizarea si desfăsurarea alegerilor pentru Parlamentul European, institutiile la care sunt angajati salariatii prevăzuti la alin. (2) le asigură acestora drepturile salariale cuvenite, potrivit legii.

Art. 234. - (1) Judecarea de către instante a întâmpinărilor, a contestatiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanta presedintială, cu participarea obligatorie a procurorului.

(2) Împotriva hotărârilor definitive si irevocabile pronuntate de instantele judecătoresti potrivit prezentei legi nu există cale de atac.

(3) Hotărârile definitive si irevocabile ale instantelor judecătoresti pronuntate ca urmare a întâmpinărilor, a contestatiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul electoral se comunică de îndată birourilor electorale interesate.

Art. 235. - (1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, cuprind ziua când încep să curgă si se termină la ora 24,00 a zilei când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare.

(2) Pe întreaga perioadă electorală, birourile electorale functionează conform programului stabilit de Biroul Electoral Central prin regulamentul de organizare si functionare a birourilor electorale. Instantele judecătoresti asigură permanenta activitătii în vederea exercitării de către cetăteni a drepturilor electorale.

Art. 236. - (1) Buletinele de vot întrebuintate sau neîntrebuintate, cele nule, procesele-verbale si stampilele necesare votării, celelalte materiale utilizate în procesul electoral, primite de instantele judecătoresti de la birourile electorale judetene, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, de la biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate sau de la birourile electorale ale sectiilor de votare, precum si listele de sustinători primite de Înalta Curte de Casatie si Justitie de la Biroul Electoral Central sunt păstrate în arhivă, separat de celelalte documente ale instantelor, timp de 3 luni de la data publicării rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), instantele judecătoresti, cu sprijinul prefectilor, vor preda pe bază de proces-verbal, pentru topire, operatorilor economici specializati buletinele de vot întrebuintate sau neîntrebuintate, cele nule, procesele-verbale si stampilele necesare votării, celelalte materiale utilizate în procesul electoral, precum si listele de sustinători.

(3) Listele de sustinători de la alegerile pentru Parlamentul European din 25 noiembrie 2007 se predau de către Autoritatea Electorală Permanentă, spre topire, operatorilor economici specializati.”

35. Articolul 25 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 25. - (1) La toate operatiunile electorale efectuate de birourile electorale ale sectiilor de votare pot asista, în afara membrilor acestora, persoanele acreditate în conditiile prezentei legi.

(2) În sensul prezentei legi, prin persoane acreditate se întelege următoarele:

a) observatorii interni si externi;

b) reprezentantii interni si externi ai mass-mediei;

c) delegatii partidelor politice, ai organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, ai aliantelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri si nu au reprezentanti în birourile electorale.

(3) Pot fi acreditati ca observatori interni reprezentantii organizatiilor neguvernamentale care au ca obiect principal de activitate apărarea democratiei si a drepturilor omului, care sunt legal constituite cu cel putin 6 luni înainte de ziua de referintă. Persoanele desemnate de aceste organizatii ca observatori interni nu pot avea apartenentă politică.

(4) Pot fi acreditate ca reprezentanti interni ai mass-mediei din România persoanele aflate în relatii contractuale cu aceste institutii si care sunt desemnate în acest sens de către conducerea acestora. Persoanele desemnate de aceste institutii ca reprezentanti interni ai mass-mediei nu pot avea apartenentă politică.

(5) Acreditarea observatorilor interni si a reprezentantilor interni ai mass-mediei se face de către birourile electorale judetene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate, pentru toate sectiile de votare din raza de competentă a acestora, la cererea scrisă a conducerii organizatiilor neguvernamentale sau a institutiilor mass-media din România, făcută cu cel putin 5 zile înaintea datei alegerilor.

(6) Acreditarea observatorilor externi si a reprezentantilor externi ai mass-mediei se face de Autoritatea Electorală Permanentă, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pentru toate birourile electorale.

(7) Pot fi acreditate ca observatori interni doar persoanele propuse de acele organizatii neguvernamentale care prezintă o adeverintă eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă privind îndeplinirea prevederilor alin. (3).

(8) Pot fi acreditate ca reprezentanti interni ai mass-mediei doar persoanele propuse de acele institutii mass-media care prezintă o adeverintă eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă privind îndeplinirea prevederilor alin. (4).

(9) Acreditarea delegatilor partidelor politice, ai organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, ai aliantelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri si nu au reprezentanti în birourile electorale se face de către birourile electorale judetene, birourile electorale de sector sau de biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate, pentru birourile electorale respective, la cererea scrisă a conducerilor organizatiilor judetene ale partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale, făcută cu cel putin două zile înaintea datei alegerilor.

(10) Persoanele acreditate pot asista la operatiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 si terminând cu momentul încheierii si semnării de către membrii biroului electoral al sectiei de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în sectia respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare, care este valabil si în copie. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea si desfăsurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris presedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităti. Orice act de propagandă electorală, precum si încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sanctiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din sectia de votare.

(11) La biroul electoral al sectiei de votare, persoanele acreditate pot stationa numai în spatiul stabilit în acest sens în sala de votare de către presedintele biroului electoral al sectiei de votare. Acreditarea permite accesul titularului acesteia si în spatiul special amenajat în acest sens la biroul electoral judetean, al sectorului municipiului Bucuresti sau la biroul electoral pentru sectiile de votare din străinătate care a emis acreditarea.

(12) Contestatiile privind acreditarea sau respingerea solicitării de acreditare de către biroul electoral judetean, biroul electoral al sectorului municipiului Bucuresti sau de către biroul

electoral pentru sectiile de votare din străinătate se depun, în cel mult două zile de la afisarea deciziei, la tribunalul în a cărui rază teritorială functionează biroul electoral si se solutionează de acesta în cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă si irevocabilă.

(13) Contestatiile privind respingerea de către Autoritatea Electorală Permanentă a solicitării de eliberare a adeverintei prevăzute la alin. (7) sau alin. (8) se depun în cel mult două zile de la comunicarea răspunsului la Curtea de Apel Bucuresti si se solutionează de aceasta în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă si irevocabilă.”

Art. II. - În cel mult 5 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, Autoritatea Electorală Permanentă stabileste, prin hotărâre, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, modelul adeverintei care atestă că un cetătean român nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales în România sau că o asemenea interdictie nu este cunoscută de autoritătile române.

Art. III. - Prevederile art. III al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea si desfăsurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 8 februarie 2007, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. IV. - Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfăsurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2007, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu modificările si completările aduse prin prezenta ordonantă de urgentă, se va republica, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

Prezenta ordonantă de urgentă transpune Directiva Consiliului 93/109/CE din 6 decembrie 1993 de stabilire a modalitătilor de exercitare a dreptului de a alege si de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetătenii Uniunii care au resedinta într-un stat membru a cărui cetătenie nu o detin, cu modificările ulterioare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. L 329 din 30 decembrie 1993.

 

PRIM-MINISTRU EMIL BOC

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul administratiei si internelor,

Dan Nica

Presedintele Autoritătii Electorale Permanente,

Octavian Opris

Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

Seful Departamentului pentru Afaceri Europene,

Vasile Puscas

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 25 februarie 2009.

Nr. 11.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind restituirea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului sau orice succesor

legal al acesteia către Oficiul Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie a sumelor existente în

conturile acestuia la data de 31 decembrie 2006, predate conform prevederilor Ordonantei

de urgentă a Guvernului nr. 101/2006, ca urmare a respingerii acesteia prin Legea nr. 308/2008

 

Având în vedere:

- necesitatea adoptării în regim de urgentă a unor măsuri financiare care să permită reorganizarea în vederea începerii efective a activitătii Oficiului Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie, fapt ce presupune alocarea unor resurse financiare pentru cheltuieli administrative si de personal;

- necesitatea adoptării de măsuri pentru administrarea si functionarea în bune conditii a operatorilor economici transferati din portofoliul Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului în portofoliul Ministerului Economiei, fapt ce va preîntâmpina eventuale disfunctionalităti ce pot apărea în domeniul economic;

- faptul că între momentul reînceperii activitătii Oficiului Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie si încasarea primelor venituri din privatizare există un deficit de finantare, nefiind posibilă desfăsurarea activitătilor legate de administrarea, restructurarea, atragerea de investitii si vânzarea pachetelor de actiuni ale operatorilor economici din portofoliul Ministerului Economiei;

- faptul că atât activitatea de administrare, cât si procesele de privatizare si atragere de investitii în derulare prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie au un grad ridicat de complexitate, atât din punctul de vedere al procedurilor, cât si al termenelor de finalizare, unele dintre acestea presupunând promovarea si adoptarea de acte normative pentru derulare si finalizare,

si întrucât aceste elemente constituie situatii extraordinare si vizează interesul public, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. 1. - (1) Suma de 8.197 mii lei, constituită ca disponibil în conformitate cu prevederile Legii nr. 399/2002 pentru asigurarea conditiilor de finantare a organizării si functionării activitătilor legate de privatizările derulate prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie, si suma de 393 mii lei, constituită potrivit prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 169/2001 privind utilizarea unor sume destinate restructurării si reorganizării agentilor economici din sectorul productiei de apărare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 380/2002, sume existente în conturile Oficiului Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie la data de 31 decembrie 2006 si predate către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 101/2006 privind reorganizarea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului prin comasarea prin absorbtie cu Oficiul Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie, se restituie către Oficiul Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) se vor restitui de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului sau orice succesor legal al acesteia către Oficiul Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie în 3 transe trimestriale egale si succesive, începând cu data de 1 martie 2009.

(3) Sumele prevăzute la alin. (1) se vor utiliza pentru cheltuielile de organizare si functionare ale Oficiului Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie.

Art. 2. - Sumele prevăzute la art. 1 alin. (1) se constituie ca solduri initiale în bugetul de venituri si cheltuieli al Oficiului Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie pe anul 2009 si se reflectă în mod corespunzător în bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2009 al Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Adriean Videanu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

Presedintele Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului,

Mircea Ursache

 

Bucuresti, 25 februarie 2009.

Nr. 13.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.