MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 163/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 177 (XXI) - Nr. 163             LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Marti, 17 martie 2009

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

30. - Lege privind aprobarea plătii cotizatiei anuale pentru anul 2009 ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul international pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998

 

413. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea plătii cotizatiei anuale pentru anul 2009 ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul international pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz- Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998

 

31. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 101/2008 privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului în domeniul privat al statului si darea acestuia în folosintă gratuită Ambasadei Frantei în România

 

414. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 101/2008 privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului în domeniul privat al statului si darea acestuia în folosintă gratuită Ambasadei Frantei în România

 

32. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 95/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate si de panificatie pentru elevii din clasele I-IV' din învătământul de stat, precum si pentru copiii prescolari din grădinitele de stat cu program normal de 4 ore

 

415. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 95/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului hr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate si de panificatie pentru elevii din clasele I-IV din învătământul de stat, precum si pentru copiii prescolari din grădinitele de stat cu program normal de 4 ore

 

34. - Lege pentru modificarea si completarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000

 

417. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 247 din 19 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 326 alin. 1 si 3, precum si a celor ale art. 327 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 248 din 19 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 148 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, prin raportare la art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 249 din 19 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5802 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 255 din 24 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii

 

Decizia nr. 265 din 24 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Decizia nr. 278 din 26 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) si alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea plătii cotizatiei anuale pentru anul 2009 ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul international pentru dezvoltarea Coridorului Europa- Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă plata cotizatiei anuale ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul international pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998, ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 20/2000, aprobată prin Legea nr. 95/2000, cu modificările ulterioare, pentru perioada ianuarie-decembrie 2009, în valoare de 60.000 de euro.

(2) Echivalentul în lei al sumei prevăzute la alin. (1) se calculează pe baza raportului de schimb leu/euro, de la data efectuării plătii.

Art. 2. - Plata cotizatiei anuale a părtii române se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 13 martie 2009.

Nr. 30.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea plătii cotizatiei anuale pentru anul 2009 ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul international pentru dezvoltarea Coridorului Europa-

Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea plătii cotizatiei anuale pentru anul 2009 ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul international pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 13 martie 2009.

Nr. 413.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 101/2008 privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului în domeniul privat al statului si darea acestuia în folosintă gratuită Ambasadei Frantei în România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 101 din 3 septembrie 2008 privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului în domeniul privat al statului si darea acestuia în folosintă gratuită Ambasadei Frantei în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 5 septembrie 2008.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 13 martie 2009.

Nr. 31.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 101/2008 privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului în domeniul privat al statului si darea acestuia în folosintă gratuită Ambasadei Frantei în România

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 101/2008 privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului în domeniul privat al statului si darea acestuia în folosintă gratuită Ambasadei Frantei în România si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 13 martie 2009.

Nr. 414.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 95/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate si de panificatie pentru elevii din clasele I-IV din învătământul de stat, precum si pentru copiii prescolari din grădinitele de stat cu program normal de 4 ore

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95 din 24 iunie 2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate si de panificatie pentru elevii din clasele I-IV din învătământul de stat, precum si pentru copiii prescolari din grădinitele de stat cu program normal de 4 ore, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 30 iunie 2008, cu următoarea modificare:

- La articolul unic, punctul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

„1. În titlul si în cuprinsul ordonantei de urgentă, sintagma «clasele I-IV» se înlocuieste cu sintagma «clasele I-VIII», sintagma «din învătământul de stat» se înlocuieste cu sintagma «din învătământul de stat si privat», iar sintagma «din grădinitele de stat cu program normal de 4 ore» se înlocuieste cu sintagma «din grădinitele de stat si private cu program normal de 4 ore»."

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 13 martie 2009.

Nr. 32.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 95/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate si de panificatie pentru elevii din clasele I-IV din învătământul de stat, precum si pentru copiii prescolari din grădinitele de stat cu program normal de 4 ore

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 95/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate si de panificatie pentru elevii din clasele I-IV din învătământul de stat, precum si pentru copiii prescolari din grădinitele de stat cu program normal de 4 ore si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 13 martie 2009.

Nr. 415.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea si completarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege. Art. I. - Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 36, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) Prin exceptie, se pot constitui Federatia sportivă natională «Sportul pentru toti» si Comitetul National Paralimpic, pentru persoanele cu dizabilităti, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, având ca membri persoane fizice si persoane juridice cu activitate specifică în domeniu."

2. Articolul 41 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 41. - Federatia sportivă natională «Sportul pentru toti» si Comitetul National Paralimpic beneficiază de drepturile si de obligatiile federatiilor sportive nationale si îsi desfăsoară activitatea pe bază de programe nationale, finantate prioritar de la Guvern."

3. La articolul 55, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Organizatorul competitiilor sportive oficiale pe ramuri de sport are obligatia să asigure, în timpul competitiei, cel putin o echipă de prim ajutor calificat, care utilizează ambulante tip B, conform standardelor si normelor nationale si europene în vigoare. Cheltuielile prezentei echipei de prim ajutor calificat vor fi suportate de către organizatori."

4. La articolul 88, după litera k) se introduce o nouă literă, litera I), cu următorul cuprins:

,,l) nerespectarea prevederilor art. 55 alin. (4)."

5. La articolul 89 alineatul (1), litera b) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,b) cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, pentru persoane juridice, si cu amendă de la 900 lei la 3.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. d)-f), i), j) si I);".

Art. II. - Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României renuhlicată

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

 

Bucuresti, 13 martie 2009.

Nr. 34.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea si completarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 13 martie 2009.

Nr. 417.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 247

din 19 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 326 alin. 1 si 3, precum si a celor ale art. 327 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Benke Károly - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 326 alin. 1 si art. 327 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Gheorghe Brădescu si Ana Brădescu în Dosarul nr. 4.848/62/2006 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 21 octombrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.848/62/2006, Curtea de Apel Brasov - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 326 alin. 1 si art. 327 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Gheorghe Brădescu si Ana Brădescu într-o cauză având ca obiect solutionarea recursului împotriva unei decizii pronuntate ca urmare a admiterii unei cereri de revizuire.

În temeiul prevederilor se arată că normele criticate creează un dezechilibru sub aspectul egalitătii de arme juridice între revizuenti si intimati în lipsa unui criteriu obiectiv de apreciere a notiunii de admisibilitate a cererii de revizuire. Totodată, se sustine că, în faza de revizuire, instanta, pronuntându-se asupra admisibilitătii, judecă si fondul cauzei, în conditiile în care părtile nu dispun de niciun fel de garantii procesuale sau de mijloace de probă suplimentare.

Curtea de Apel Brasov - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 326 alin. 1 si 3, respectiv art. 327 alin. 1 din Codul de procedură civilă, chiar dacă instanta de judecată, din eroare, nu a retinut în dispozitivul încheierii ca obiect al exceptiei si art. 326 alin. 3 din acelasi cod, din moment ce, în considerentele încheierii, mentionează ca obiect al exceptiei si acest text. În consecintă, potrivit jurisprudentei sale, Curtea urmează să se pronunte cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. 326 alin. 1 si 3, respectiv art. 327 alin. 1 din Codul de procedură civilă, texte care au următorul cuprins:

-Art. 326 alin. 1 si 3: „Cererea de revizuire se judecă potrivit dispozitiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată. [...]

Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se întemeiază.";

- Art. 327 alin. 1: „Dacă instanta încuviintează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre."

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea observă că s-a mai pronuntat cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. 327 alin. 1 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 379 din 7 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 septembrie 2005, stabilind că aceste prevederi sunt norme de procedură care nu relevă nicio contradictie cu textul art. 21 din Constitutie.

Distinct de această jurisprudentă a sa, în raport cu criticile de neconstitutionalitate formulate, Curtea retine că revizuirea este o cale extraordinară de atac, fiind admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de art. 322 din Codul de procedură civilă. Ratiunea reglementării institutiei revizuirii se întemeiază tocmai pe recunoasterea de către legiuitor a situatiei că si o hotărâre judecătorească poate fi gresită, nu neapărat din motive imputabile instantei de judecată, ipoteză în care trebuie să se dea posibilitatea reformării acesteia.

Competenta instantei de revizuire de a schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată este dată tocmai de scopul urmărit de legiuitor, si anume de a se corecta hotărârea respectivă. Astfel, Curtea observă că aceasta nu declansează un litigiu nou, ci reprezintă o fază procesuală a aceleiasi cauze si, în aceste conditii, instanta în cauză trebuie să lămurească si aspectele ce au incidentă asupra fondului cauzei ca urmare a admiterii revizuirii.

Faptul că legiuitorul a prevăzut în art. 326 alin. 1 din Codul de procedură civilă că cererea de revizuire se judecă potrivit dispozitiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată (art. 112 din Codul de procedură civilă) nu poate fi înteles în sensul că ne aflăm din nou într-o fază initială proprie cererii de chemare în judecată, această prevedere precizând doar în mod clar cadrul procesual.

Curtea retine că, în timp ce actiunea initială urmăreste realizarea unui drept al reclamantului bazat pe motivele de fapt si de drept, cererea de revizuire urmăreste reformarea hotărârii definitive si irevocabile, tocmai pentru motivele prevăzute de art. 322 din Codul de procedură civilă.

De altfel, judecarea revizuirii se desfăsoară numai în cadrul procesual conturat în etapele procesuale anterioare. Astfel, instanta de revizuire va putea admite cererea de revizuire doar dacă aceasta se întemeiază pe prevederile art. 322 din Codul de procedură civilă. Cazurile de revizuire sunt redactate în mod clar, sunt previzibile, precise si neechivoce, astfel încât instanta de judecată are posibilitatea, în mod obiectiv, de a le interpreta si aplica; de asemenea, norma legală în cauză, satisfăcând exigentele mai sus arătate, permite părtilor să îsi regleze comportamentul procesual în functie de aceasta.

În consecintă, Curtea urmează să respingă exceptia de neconstitutionalitate ridicată, ca fiind neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 326 alin. 1 si 3, precum si a celor ale art. 327 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Gheorghe Brădescu si Ana Brădescu în Dosarul nr. 4.848/62/2006 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 februarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Károly

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 248

din 19 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 148 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, prin raportare la art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Benke Károly - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 143 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală si art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Oil Terminal" - S.A. Constanta în Dosarul nr. 3.913/2004 al Judecătoriei Constanta - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 25 mai 2005, pronuntată în Dosarul nr. 3.913/2004, Judecătoria Constanta - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 143 din Ordonanta

Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală si art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Oil Terminal" - S.A. Constanta într-o cauză având ca obiect solutionarea contestatiei la executare silită si suspendarea executării silite.

În temeiul prevederilor se arată că obligarea plătii cautiunii ca o conditie de acces la judecarea cererii de suspendare a executării silite încalcă accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil. Totodată, se arată că se încalcă egalitatea în drepturi dintre debitor si creditor, motivat de faptul că primul trebuie să plătească o cautiune pentru a se judeca cererea sa de suspendare a executării silite, iar creditorul are dreptul de a-si recupera eventualul prejudiciu care i s-a cauzat în ipoteza respingerii contestatiei la executare silită.

Judecătoria Constanta - Sectia civilă apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind întemeiată. Se arată că, de principiu, o taxă de timbru în cuantum ridicat sau o cautiune proportională cu valoarea obiectului litigiului poate reprezenta o descurajare a liberului acces la justitie. În acest sens, este invocată si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului - Cauza Airey împotriva Irlandei (1979). Se mai arată că prin obligarea debitorului la plata unei cautiuni sunt încălcate si prevederile constitutionale referitoare la proprietatea privată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost precizat, îl constituie dispozitiile art. 143 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 24 iunie 2004, si ale art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Se retine faptul că, ulterior ridicării exceptiei de neconstitutionalitate, Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 a fost republicată din nou în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, astfel încât, în momentul de fată, solutia legislativă criticată se regăseste în textul art. 148. Mai mult, din motivarea exceptiei se observă că, în cauză, incidentă este numai solutia legislativă cuprinsă în art. 148 alin. (2) lit. a). Astfel, Curtea retine că textele criticate ca fiind neconstitutionale au următorul cuprins:

- Art. 148 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003: „Executarea silită se suspendă:

a) când suspendarea a fost dispusă de instantă sau de creditor, în conditiile legii; [...]".

- Art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă: „Până la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanta competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cautiune în cuantumul fixat de instantă, în afară de cazul în care legea dispune altfel."

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 44 alin. (2) privind proprietatea privată, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau libertăti fundamentale si ale art. 136 alin. (5) privind proprietatea. Totodată, consideră că sunt încălcate si prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Analizând textele considerate neconstitutionale, precum si motivarea exceptiei, Curtea constată că autorul exceptiei de neconstitutionalitate critică solutia legislativă cuprinsă la art. 148 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, prin raportare la art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, fiind nemultumit de faptul că pentru a cere suspendarea executării silite este nevoit să plătească o cautiune.

Cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea Constitutională s-a pronuntat de nenumărate ori. Astfel, prin deciziile nr. 949 din 30 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 3 decembrie 2007, nr. 1.168 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 11 decembrie 2008, nr. 1.243 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 19 decembrie 2008, nr. 346 din 18 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 27 octombrie 2003, Curtea a statuat că instituirea obligatiei de plată a cautiunii, ca o conditie a suspendării executării, are o dublă finalitate, si anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garantie pentru creditor, în ceea ce priveste acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, si, pe de altă parte, de a preveni si limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici.

Întrucât plata cautiunii nu constituie o conditie de admisibilitate a contestatiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executării silite, instituirea acestei obligatii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justitie.

Neintervenind elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutia deciziilor amintite îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Curtea retine că, în cauza de fată, autorul exceptiei este nemultumit si de faptul că este dezavantajat fată de organele fiscale, prin aceea că i se impune plata unei cautiuni, fără a preciza însă că acest text se aplică deopotrivă si situatiilor în care creditor este o altă persoană fizică sau juridică decât statul. Curtea însă nu poate achiesa la punctul său de vedere, întrucât, într-o atare situatie, ar însemna că, practic, art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă nu se mai justifică si, prin urmare, nu se aplică nici institutia cautiunii.

Având în vedere cele arătate mai sus, Curtea urmează să respingă ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 148 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, prin raportare la art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Oil Terminal" - S.A. Constanta în Dosarul nr. 3.913/2004 al Judecătoriei Constanta - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 februarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Benke Károly

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 249

din 19 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5802 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Benke Károly - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5802 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Floarea Onea în Dosarul nr. 18.481/245/2008 al Judecătoriei lasi - Sectia civilă.

La apelul nominal se prezintă partea Gheorghe Vasiliu, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Partea Gheorghe Vasiliu solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 19 decembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 18.481/245/2008, Judecătoria lasi - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5802 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Floarea Onea într-o cauză având ca obiect autorizarea executării obligatiei de a face.

În temeiul prevederilor se arată că sintagma „încheiere irevocabilă" cuprinsă în textul art. 5802 din Codul de procedură civilă încalcă accesul liber la justitie, precum si dreptul la un proces echitabil, întrucât lipseste partea interesată de orice cale de atac împotriva încheierii pe care instanta de judecată o va pronunta.

Judecătoria lasi - Sectia civilă apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale. Totodată, se apreciază că textul criticat nu contravine art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, în acest sens fiind citate hotărârile pronuntate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Ruianu împotriva României (2003) si Sabin Popescu împotriva României (2004).

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 5802 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins:

„Dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligatie de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somatiei, creditorul poate fi autorizat de instanta de executare, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părtilor, să o îndeplinească el însusi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului."

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie. Totodată, consideră că sunt încălcate si prevederile art. 6 paragraful 1 si art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

În ceea ce priveste constitutionalitatea dispozitiilor art. 5802 din Codul de procedură civilă, Curtea Constitutională s-a pronuntat de mai multe ori, spre exemplu prin Decizia nr. 104 din 11 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 20 martie 2003, Curtea stabilind, în esentă, că reglementarea în discutie are ca finalitate asigurarea celeritătii executării prestatiei la care debitorul este obligat printr-o hotărâre definitivă, astfel cum aceasta este definită prin art. 377 alin. 1 din Codul de procedură civilă, hotărâre învestită cu formulă executorie, chiar dacă nu este încă irevocabilă, întrucât, în principiu, recursul nu este suspensiv de executare, exceptie făcând cazurile expres si limitativ prevăzute de art. 300 din Codul de procedură civilă.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutia deciziei amintite îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru aceleasi considerente nu se poate retine încălcarea art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Distinct de cele de mai sus, se retine că art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale presupune existenta posibilitătii efective de a supune judecătii unei instante nationale cazul violării unui drept consacrat de conventie (Cauza Kudla împotriva Poloniei, 2000) si, în consecintă, „nu impune un anumit număr al gradelor de jurisdictie sau un anumit număr al căilor de atac" (Decizia Curtii Constitutionale nr. 288 din 3 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003). Or, în cauză, tinând cont de cele de mai sus, Curtea nu poate retine încălcarea art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5802 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Floarea Onea în Dosarul nr. 18.481/245/2008 al Judecătoriei lasi - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 februarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Benke Kâroly

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 255

din 24 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskâs Valentin Zoltân - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 213 alin. (1) lit. c)din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, exceptie ridicată de loan Rotaru în Dosarul nr. 10545.3.1/311/2006 al Tribunalului Olt - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 4 septembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 10545.3.1/311/2006, Tribunalul Olt - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, exceptie ridicată de loan Rotaru.

În temeiul prevederilor de neconstitutionalitate autorul exceptiei sustine că dispozitiile de lege criticate contravin principiilor constitutionale ale egalitătii în fata legii si nediscriminării, deoarece „adaugă la Legea nr. 341/2004", în sensul că persoanele care beneficiază de această lege sunt scutite de plata contributiei de asigurări de sănătate dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite din pensii si din drepturile bănesti acordate de această lege.

Instanta de judecată consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,

concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, modificate prin art. III din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 170/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008, dispozitii care au următorul cuprins: „Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contributiei: [...]

c) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările si completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistratilor care au fost înlăturati din justitie pentru considerente politice în perioada anilor 1952- 1989, cu modificările ulterioare, prin Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările si completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor si văduvelor de război, republicată, cu modificările si completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoasterea si acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Directiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările si completările ulterioare, precum si persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fată de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile bănesti acordate de aceste legi, precum si cele provenite din pensii;".

Autorul exceptiei sustine că prevederile legale criticate sunt neconstitutionale în raport cu prevederile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că scutirea de la plata contributiei la asigurările de sănătate nu este un drept constitutional, iar acordarea unei asemenea scutiri, în considerarea unor situatii obiective si rationale, este lăsată la optiunea legiuitorului. În acest sens, legiuitorul, prin textul de lege criticat, a acordat calitatea de asigurat fără plata contributiei, printre altele, si persoanelor care beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu conditia să nu realizeze venituri în afara celor acordate de legile mentionate în textul criticat. Asa fiind, nu se poate retine, sub vreun aspect, vreo atingere a prevederilor art. 16 din Constitutie.

Pentru argumente similare, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 750 din 26 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 28 noiembrie 2006, că dispozitiile art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 sunt constitutionale în raport cu prevederile constitutionale ale art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătătii si art. 41 referitor la muncă si protectia socială a muncii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, exceptie ridicată de loan Rotaru în Dosarul nr. 10545.3.1/311/2006 al Tribunalului Olt - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 februarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 265

din 24 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskâs Valentin Zoltân - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu – procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Huang Yanfen în Dosarul nr. 1.941/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă interpretul autorizat de limbă chineză, desemnat spre a asigura traducerea în cauză, dl loan Budura.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii Constitutionale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată. Arată, în acest sens, că textul de lege criticat nu îngrădeste dreptul la muncă si nu instituie discriminări, deoarece conditiile legale impuse pentru prelungirea dreptului de sedere temporară în scop de muncă sunt aceleasi pentru toti solicitantii aflati în aceeasi situatie juridică si se justifică prin necesitatea înlăturării evaziunii fiscale si a fraudei în relatiile dintre angajator-angajat-stat. Totodată, dispozitiile de lege atacate respectă criteriile de calitate instituite de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 1 octombrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 1.941/2/2008, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Huang Yanfen într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea unei decizii de returnare de pe teritoriul României si obligarea Oficiului Român pentru Imigrări la prelungirea dreptului de sedere în România în scopul angajării în muncă.

În temeiul prevederilor de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile de lege criticate sunt lipsite de claritate si precizie în sensul prevăzut de Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Astfel, pentru prelungirea dreptului de sedere în România este necesară, pe de o parte, prezentarea contractului individual de muncă vizat de inspectoratul de muncă în a cărui rază îsi are sediul angajatorul, iar pe de altă parte, aceeasi lege sanctionează angajatul în caz de neprezentare a certificatului fiscal emis angajatorului de administratia finantelor publice în a cărei rază teritorială îsi are sediul angajatorul, privind achitarea la zi a obligatiilor către bugetul public national. Prin urmare, conditiile legale pentru prelungirea dreptului de sedere în România în scopul angajării în muncă sunt excesive si discriminatorii si îngrădesc dreptul constitutional la muncă, mai ales când neîndeplinirea acestora nu poate fi imputată solicitantului dreptului.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal apreciază că dispozitiile criticate nu contravin dreptului la muncă si nici nu au caracter discriminatoriu.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 56 alin. (1) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România sunt constitutionale, acestea reprezentând o garantie legală stabilită în scopul asigurării unui climat de ordine în valorificarea de către titulari a drepturilor si intereselor lor legitime.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 56 alin. (1) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, având următorul continut: „(1) Străinilor intrati în România în scopul angajării în muncă li se prelungeste dreptul de sedere temporară, dacă: (...) e) certificatul de atestare fiscală emis de administratia finantelor publice în a cărei rază teritorială îsi are sediul angajatorul privind achitarea la zi a obligatiilor către bugetul public national, doar la prelungirile ulterioare sau dacă între data înregistrării solicitării pentru eliberarea autorizatiei si data înregistrării cererii pentru eliberarea permisului de sedere au trecut mai mult de 60 de zile."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate textul de lege criticat contravine dispozitiilor art. 41 alin. (1) din Constitutie, referitoare la neîngrădirea dreptului la muncă, si ale art. 1 din

Protocolul nr. 12 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind interzicerea discriminării.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională retine că dispozitiile art. 56 alin. (1) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România reglementează una dintre conditiile necesare prelungirii dreptului de sedere temporară în România în scop de muncă, si anume prezentarea certificatului fiscal emis de administratia finantelor publice în a cărei rază teritorială îsi are sediul angajatorul, prin care se atestă achitarea la zi a obligatiilor sale către bugetul public national.

Curtea constată că textul legal criticat nu cuprinde norme de natură să aducă atingere dreptului la muncă sau principiului nediscriminării. Aceasta deoarece, pe de o parte, conditiile prevăzute de lege se aplică în egală măsură tuturor celor vizati de ipoteza normei criticate, iar pe de altă parte, nu afectează, ci, dimpotrivă, reglementează cadrul juridic pentru exercitarea dreptului la muncă. Dreptul prevăzutele art. 41 din Constitutie nu este unul absolut, deoarece acesta trebuie exercitat în formele si modalitătile prevăzute de lege, cu respectarea conditiilor specifice fiecăreia dintre ele, fără ca aceasta să aibă semnificatia îngrădirii lui. Dreptul la muncă include libertatea alegerii profesiei, meseriei sau ocupatiei si libertatea alegerii locului de muncă, dar nu exonerează titularul acestui drept subiectiv de la obligatia respectării prevederilor legale aplicabile, după caz, fiecăruia dintre domeniile alese pentru exercitarea dreptului.

Cât priveste conditia prevăzută de art. 56 alin. (1) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002, Curtea constată că aceasta se justifică prin specificul obiectului de reglementare: acordarea prelungirii dreptului de sedere temporară în România străinilor, în scop de muncă. Solicitarea certificatului fiscal prin care se atestă achitarea la zi de către angajator a obligatiilor sale către bugetul public national constituie astfel o măsură de preîntâmpinare a evaziunii fiscale si a fraudei, pentru ca relatiile dintre angajat si angajator, pe de o parte, si angajator-stat, pe de altă parte, să se desfăsoare în conditii legale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Huang Yanfen în Dosarul nr. 1.941/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 februarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 278

din 26 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) si alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) si alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Chen Zhenfeng în Dosarul nr. 754/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în dosarele nr. 2.016D/2008, nr. 2.075D/2008, nr. 2.321D/2008 si nr. 2.455D/2008, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicată de He Jiangfan, Zhan Guo, Gu Chunling si, respectiv, Hong Yin în dosarele nr. 7.823/2/2007, nr. 3.995/2/2008, nr. 3.584/2/2008 si nr. 4.601/2/2008 ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 2.016D/2008, nr. 2.075D/2008, nr. 2.321 D/2008 si nr. 2.455D/2008 la Dosarul nr. 2.012D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile pronuntate în dosarele nr. 754/2/2008, nr. 7.823/2/2007, nr. 3.995/2/2008, nr. 3.584/2/2008 si nr. 4.601/2/2008, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) si alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Exceptia a fost ridicată de Chen Zhenfeng, He Jiangfan, Zhan Guo, Gu Chunling si Hong Yin în cauze având ca obiect solutionarea plângerilor formulate împotriva deciziilor de returnare emise de Oficiul Român pentru Imigrări.

În motivarea exceptiilor, având un continut similar, se sustine, în esentă, că textele de lege criticate sunt lipsite de precizie si accesibilitate, având un caracter „redundant si foarte vag", întrucât nu precizează care sunt documentele care atestă că activitatea se desfăsoară în conformitate cu planul de afaceri si nici criteriile de evaluare a acestora. De aceea, se sustine că Oficiul Român pentru Imigrări ar putea să aprecieze pe baza unor criterii aleatorii si arbitrare dacă activitatea societătii comerciale la care solicitantul este actionar sau asociat se desfăsoară în conformitate cu planul de afaceri. Se precizează că se încalcă dreptul de proprietate privată, prin expunerea la riscul de a înregistra pierderi financiare majore, care ar duce la falimentarea societătii comerciale si la pierderea investitiilor imobiliare realizate în România.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitu­tionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor si concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 55 alin. (2) lit. a) si alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 55 alin. (2) lit. a) si alin. (3) lit. b): „(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de sedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineste următoarele conditii:

a) activitatea societătii comerciale se desfăsoară în conformitate cu planul de afaceri; (...)

(3) Dovada îndeplinirii conditiilor prevăzute în prezentul articol se face cu următoarele documente: (...)

b) documentele care atestă că activitatea se desfăsoară în conformitate cu planul de afaceri."

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate textele de lege criticate contravin dispozitiilor art. 44 din Constitutie si celor ale art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la protectia dreptului de proprietate privată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în jurisprudenta sa, a statuat că instituirea unor norme potrivit cărora străinului intrat în România în scopul desfăsurării de activităti comerciale i se poate prelungi dreptul de sedere temporară sub conditia prezentării unor documente care să ateste realizarea unor investitii nu aduce atingere dreptului de proprietate privată, ale cărui continut si limite sunt stabilite prin lege. Conditiile cerute străinului pentru prelungirea dreptului de sedere în vederea desfăsurării de activităti comerciale se circumscriu scopului pentru care fiecare categorie de străini nominalizată de lege solicită prelungirea dreptului de sedere temporară în România si se justifică prin însusi interesul pretins de solicitantul dreptului. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 584 din 20 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 18 iunie 2008, sau Decizia nr. 341 din 3 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 4 mai 2007.

Curtea retine că textele de lege criticate sunt suficient de clare si precise încât destinatarii acestora să aibă o reprezentare adecvată a semnificatiei acestora si, în plus, nu sunt de natură să conducă la interpretări arbitrare din partea Oficiului Român pentru Imigrări. Curtea nu poate retine criticile referitoare la lipsa din cuprinsul textelor de lege ce formează obiect al exceptiei a individualizării documentelor ce pot fi prezentate în scopul dovedirii conformitătii activitătii economice desfăsurate de societatea comercială la care străinul solicitant al prelungirii dreptului de sedere este actionar sau asociat. Dimpotrivă, Curtea observă că o eventuală enumerare limitativă a acestora ar putea genera consecinte nefavorabile, întrucât s-ar îngusta foarte mult posibilitătile aflate la îndemâna solicitantului de dovedire a îndeplinirii conditiilor cerute de lege si, asa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Rekvenyi contra Ungariei, 1999, reglementarea ar suferi de o rigiditate excesivă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) si alin. (3) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, ridicată de Chen Zhenfeng, He Jiangfan, Zhan Guo, Gu Chunling si, respectiv, Hong Yin în dosarele nr. 754/2/2008, nr. 7.823/2/2007, nr. 3.995/2/2008, nr. 3.584/2/2008 si nr. 4.601/2/2008 ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 26 februarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.