MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 177/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 177 (XXI) - Nr. 177             LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Luni, 23 martie 2009

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 229 din 19 februarie 2009 privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Decizia nr. 243 din 19 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

 

Decizia nr. 275 din 24 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 431 alin. 1 si alin. 12, precum si ale art. 437 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

151. - Ordin al presedintelui Institutului National de Statistică pentru stabilirea Metodologiei cercetării statistice privind călătoriile internationale înregistrate la frontierele României

 

152. - Ordin al presedintelui Institutului National de Statistică pentru stabilirea Metodologiei cercetării statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidentilor cazati în structurile de cazare turistică colective

 

276. - Ordin al ministrului sănătătii privind aprobarea înfiintării Comisiei nationale pentru elaborarea ghidurilor de practică medicală si a responsabililor pentru acestea

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

Decizia nr. 36 din 22 septembrie 2008

 

Decizia nr. 37 din 22 septembrie 2008

 

DECIZII ALE  CURTII  CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 229

din 19 februarie 2009

privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „BICAPA” - S.A. din Brasov într-o cauză având ca obiect o cerere de deschidere a procedurii insolventei.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca devenită inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 17 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 134/43/2008, Curtea de Apel Târgu Mures - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „BICAPA” - S.A. din Brasov într-o cauză având ca obiect o cerere de deschidere a procedurii insolventei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine că dispozitiile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei încalcă dispozitiile art. 24 si 53 din Constitutie, precum si pe cele ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, pentru că citarea părtilor prin Buletinul procedurilor de insolventă aduce atingere dreptului debitorului de a-si forma apărarea corespunzător si în termen rezonabil, deoarece, în cadrul unui proces rezonabil, actele procedurale trebuie aduse la cunostinta părtilor prin publicitate individuală. Potrivit art. 6 din Conventie, prin publicitatea procedurii se realizează transparenta justitiei.

Curtea de Apel Târgu Mures - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, având următorul cuprins: „(3) Recursul va fi judecat de completuri specializate, în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea părtilor se face prin Buletinul procedurilor de insolventă, în vederea solutionării recursului, se trimit la curtea de apel, în copie certificată de grefierul-sef al tribunalului, numai actele care interesează solutionarea căii de atac, selectate de judecătorul-sindic. În cazul în care instanta de recurs consideră necesare si alte acte din dosarul de fond, va pune în vedere părtilor interesate să le depună în copie certificată.”

Autorul exceptiei sustine că prevederile legale criticate sunt neconstitutionale în raport cu art. 24 privind dreptul la apărare si art. 53 referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si cu art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omuiui si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este lovită de o cauză de inadmisibilitate. Astfel, dispozitiile de lege criticate pentru neconstitutionalitate au fost modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 173/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008, si au următorul continut:

- Art. I: „4. La articolul 8, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins: «(3) Recursul va fi judecat de completuri specializate, în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea părtilor în recurs se face potrivit dispozitiilor Codului de procedură civilă. În vederea solutionării recursului, se trimit la curtea de apel, în copie certificată de grefierul-sef al tribunalului, numai actele care interesează solutionarea căii de atac, selectate de judecătorul-sindic. În cazul în care instanta de recurs consideră necesare si alte acte din dosarul de fond, va pune în vedere părtilor interesate să le depună în copie certificată.»“

În practica sa jurisdictională Curtea a statuat în mod constant că, atunci când, dupâ ridicarea exceptiei de neconstitu­tionalitate, dispozitia legală a fost modificată, exceptia poate să fie examinată dacă textul de lege, în noua sa redactare, conservă reglementarea initială. Curtea constată însă că textul de lege criticat nu mai prevede că, în vederea solutionării recursului, citarea părtilor se face prin Buletinul procedurilor de insolventă, ci că citarea se face potrivit dispozitiilor Codului de procedură civilă. În această situatie, tinând seama de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constitutională solutionează exceptii de neconstitu­tionalitate ce vizează, printre altele, dispozitii de lege în vigoare, urmează ca exceptia de neconstitutionalitate să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „BICAPA” - S.A. din Brasov în Dosarul nr. 134/43/2008 al Curtii de Apel Târgu Mures - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 februarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 243

din 19 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-sef delegat

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptie ridicată de Gebrge Daniel Subtireluîn Dosarul nr. 29.680/3/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

La dosar, autorul exceptiei a depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, justificată de motive medicale.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune acordării unui nou termen.

Curtea, deliberând asupra cererii formulate, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 si al art. 156 din Codul de procedură civilă, dispune respingerea cererii formulate.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 8 octombrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 29.680/3/2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii

Constitutionale, exceptie ridicată de George Daniel Subtirelu în dosarul de mai sus având ca obiect obligatia de a face.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că din cauza reglementărilor legale criticate nicio persoană nu se poate adresa direct Curtii Constitutionale pentru apărarea drepturilor sale constitutionale încălcate prin legi sau ordonante, ci doar mijlocit, prin intermediul instantei de judecată. Or, de vreme ce Constitutia Românei, în art. 146, nu prevede conditia potrivit căreia numai instantele pot sesiza Curtea Constitutională, o astfel de reglementare contravine dispozitiilor art. l alin. (3) si (5), ale art. 21 alin. (1) si (2), art. 24 alin. (1) si ale art. 146 lit. d) din Legea fundamentală, precum si celor ale art. 6 si 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si art. 8 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă opinează că mecanismul reglementat de art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale nu este de natură a restrânge accesul cetăteanului la instanta de contencios constitutional.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, cu următorul continut:

„(4) Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de către instanta în fata căreia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părtilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi însotită de dovezile depuse de părti. Dacă exceptia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând si sustinerile părtilor, precum si dovezile necesare.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 840 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 6 august 2008, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptie ridicată de George Daniel Subtirelu în Dosarul nr. 29.680/3/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 februarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef delegat,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 275

din 24 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 431 alin. 1 si alin. 12, precum si ale art. 437 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán  - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 431 alin. 1 si alin. 12, precum si ale art. 437 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Sabo V. Adrian în Dosarul nr. 1.534/182/2008 al Tribunalului Maramures - Sectia penală.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din data de 17 februarie 2009, în prezenta reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea pentru data de 24 februarie 2009.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 1 octombrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 1.534/182/2008, Tribunalul Maramures - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 431 alin. 1 si alin. 12, precum si ale art. 437 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Sabo V. Adrian.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că textele de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece forma actuală a Codului de procedură penală nu prevede niciun text expres în temeiul căruia persoana fată de care se ia măsura obligării la tratament medical să poată cere instantei revocarea acesteia, existând astfel un regim discriminator, având în vedere că persoana fată de care s-a luat măsura internării medicale poate cere instantei încetarea măsurii. Astfel, în cazul obligării la tratament medical, pentru înlocuirea tratamentului sau internarea medicală, sesizarea instantei se face doar de către unitatea medicală. Instanta are fie optiunea de a obliga la internarea medicală, fie de a înlocui tratamentul medical, fără a avea abilitatea de a revoca măsura, iar această optiune limitată reprezintă o atingere a dreptului persoanei la integritate fizică si sănătate.

Tribunalul Maramures - Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată. Arată că prevederile art. 437 din Codul de procedură penală, în forma actuală, aduc atingere drepturilor fundamentale prevăzute de art. 16 din Constitutie, deoarece, recunoscând prin art. 434 alin. 2 din Codul de procedură penală dreptul persoanei fată de care s-a luat măsura internării medicale de a cere încetarea măsurii, în contradictie cu regimul juridic stabilit în cazul obligării la tratament medical, se creează o discriminare evidentă. De asemenea, recunoasterea dreptului doar al unitătii medicale de a sesiza instanta de judecată si conditionarea procedurii prevăzute de art. 431 din Codul de procedură penală doar de împrejurarea „primirii comunicării” reprezintă o încălcare a dreptului constitutional ce permite accesul direct la justitie. Totodată, se apreciază că optiunea limitată a instantei, conform art. 431 alin. 12 din Codul de procedură penală, în sensul de a dispune fie doar înlocuirea tratamentului medical, fie internarea medicală, si nu revocarea, reprezintă o atingere a dreptului persoanei la integritate fizică si sănătate, prin mentinerea unei măsuri de sigurantă care, la un moment dat, nu se mai impune.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile criticate sunt constitutionale, deoarece nu aduc atingere normelor constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 431 alin. 1 si alin. 12, precum si ale art. 437 alin. 1 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:

- Art. 431 alin. 1 si alin. 12: „Primind comunicarea, instanta de executare sau instanta prevăzută în art. 430 alin. 2 dispune efectuarea unui raport medico-legal cu privire la starea de sănătate a persoanei fată de care este luată măsura de sigurantă.”;

După primirea raportului medico-legal si a concluziilor medicului specialist prevăzut în alin. V, instanta ascultă concluziile procurorului, ale persoanei fată de care este luată măsura de sigurantă si apărătorului acesteia, precum si ale expertului si medicului specialist, atunci când consideră necesar, dispunând fie înlocuirea tratamentului, fie internarea medicală.”;

- Art. 437 alin. 1: „Persoana cu privire la care s-a luat una dintre măsurile prevăzute în art. 115 si 116 din Codul penal poate cere instantei corespunzătoare în grad instantei de executare în a cărei circumscriptie locuieste, revocarea măsurii, când temeiurile care au impus luarea acesteia au încetat.”

În sustinerea exceptiei se invocă art. 16, art. 21 si art. 22 privind egalitatea în drepturi, accesul liber la justitie si, respectiv, dreptul la viată si la integritate fizică si psihică.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că motivarea autorului vizează, în esentă, o omisiune de reglementare, acesta arătând că normele criticate nu prevăd posibilitatea revocării măsurii de sigurantă a obligării la tratament medical. Astfel, se sustine că art. 437 alin. 1 din Codul de procedură penală prevede posibilitatea revocării numai a măsurilor de sigurantă prevăzute la art. 115 si art. 116 din Codul penal - Interzicerea unei functii sau profesii, respectiv Interzicerea de a se afla în anumite localităti, iar nu si a măsurii de sigurantă constând în Obligarea la tratament medical. De asemenea, din compararea regimului juridic al măsurii de sigurantă a Internării medicale cu cea a Obligării la tratament medical, se deduce că dacă, în ceea ce priveste prima dintre acestea, Codul de procedură penală prevede posibilitatea persoanei internate de a cere încetarea sau înlocuirea măsurii (art. 434 alin. 2 din Codul de procedură penală), în cazul celei de-a doua niciun text din acelasi cod nu stabileste expres posibilitatea de a se solicita revocarea sa. Această situatie este, în opinia autorului exceptiei, discriminatorie si încalcă dispozitiile constitutionale invocate.

Asemenea critici nu pot fi retinute, întrucât examinarea constitutionalitătii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozitii din Constitutie sau din actele internationale la care România este parte, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele si nici coroborarea lor sau posibilele contradictii din cadrul legislatiei interne. Tot astfel, examinarea criticii de neconstitutionalitate având ca obiect omisiuni legislative excedează competentei Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă „numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

în numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 431 alin. 1 si alin. 12, precum si ale art. 437 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Sabo V. Adrian în Dosarul nr. 1.534/182/2008 al Tribunalului Maramures - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 februarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI  PUBLICE  CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ

 

ORDIN

pentru stabilirea Metodologiei cercetării statistice privind călătoriile internationale înregistrate la frontierele României

 

În temeiul prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Hotărârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea si functionarea Institutului National de Statistică, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Comitetului de avizare metodologică nr. 1/2009,

presedintele Institutului National de Statistică emite următorul ordin:

Art. 1. - Obiectul prezentului ordin îl reprezintă stabilirea Metodologiei cercetării statistice privind călătoriile internationale înregistrate la frontierele României.

Art. 2. - Metodologia mentionată la art. 1 este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Institutul National de Statistică va asigura actualizarea metodologiei în functie de legislatia europeană.

Art. 4. - (1) Prezentul ordin va fi pus în aplicare de către compartimentul de specialitate din cadrul Institutului National de Statistică.

(2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii pentru statistica oficială din România.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Institutului National de Statistică,

Vergii Voineagu

 

Bucuresti, 24 februarie 2009.

Nr. 151.

 

ANEXĂ

METODOLOGIA CERCETĂRII STATISTICE

privind călătoriile internationale la frontierele României

1. Cadrul general

1.1. Obiectivele cercetării statistice

Informatiile statistice referitoare la călătoriile internationale înregistrate la frontierele României sunt utilizate pentru lucrări de analiză si prognoză privind activitatea de turism, de către Ministerul Turismului, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Turism, societăti cu activitate de turism si alte institutii.

Cercetarea statistică privind călătoriile internationale înregistrate la frontierele României are următoarele obiective:

• culegerea de date lunare privind călătoriile internationale înregistrate la frontierele României;

• obtinerea unor statistici de calitate referitoare la călătoriile internationale înregistrate la frontierele României;

• valorificarea rezultatelor cercetării statistice prin publicatii în acest domeniu.

1.2. Cadrul legal

Ordinul presedintelui Institutului National de Statistică nr. 151/2009 pentru stabilirea Metodologiei cercetării statistice privind călătoriile internationale înregistrate la frontierele României

1.3. Concepte si definitii

Turismul cuprinde activitătile desfăsurate de persoane în cursul călătoriilor si sederilor lor în afara mediului lor obisnuit - resedintei obisnuite - pentru o perioadă neîntreruptă care să nu depăsească un an, în scopuri de odihnă, pentru afaceri, vizitarea prietenilor si a rudelor, tratament medical, în scopuri religioase ori în scopul realizării unor pelerinaje. Formele de turism:

a) turismul intern: rezidentii unei tări date care călătoresc numai în interiorul acestei tări;

b) turismul receptor: nerezidentii care călătoresc în tara dată;

c) turismul emitor: rezidentii unei tări date care călătoresc în alte tări.

Cele 3 forme de bază ale turismului enuntate anterior pot fi asociate si se obtin următoarele categorii de turism:

- turismul interior, care regrupează turismul intern si turismul receptor;

- turismul national, care reprezintă turismul intern si turismul emitor;

- turismul international, care reprezintă turismul receptor si turismul emitor.

Pentru scopuri ale statisticilor de turism si în acord cu modalitătile de bază ale turismului, vizitatorii pot fi clasificati astfel:

a) vizitatori internationali: - turisti;

- excursionisti - vizitatori de o zi;

b) vizitatori interni: - turisti;

- excursionisti - vizitatori de o zi. Termenul vizitator international desemnează orice persoană care se deplasează într-o tară, alta decât cea în care aceasta îsi are rezidenta obisnuită, pentru o perioadă mai mică de 12 luni, si al cărei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată în tara vizitată. Vizitatorii internationali includ:

- turistii, care reprezintă vizitatorii care petrec cel putin o noapte într-o structură turistică de găzduire colectivă sau privată în tara vizitată;

- excursionistii -vizitatorii de o zi care reprezintă vizitatorii care nu petrec cel putin o noapte într-o structură turistică de găzduire colectivă sau privată în tara vizitată.

Termenul vizitator intern desemnează orice persoană care se deplasează, pentru o perioadă mai mică de 12 luni, într-un loc situat în tara sa de resedintă, dar altul decât acela care corespunde mediului obisnuit al său, si al cărei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată în locul vizitat.

În scopuri statistice, sintagma vizitator intern de o zi - excursionist intern desemnează un vizitator intern care nu petrece cel putin o noapte într-o structură turistică colectivă sau privată, în locul vizitat.

Pentru scopuri ale statisticilor de turism international, o persoană este rezidentă într-o tară, dacă:

a) persoana a locuit în tara respectivă cea mai mare parte a anului scurs - 12 luni; sau

b) persoana a locuit în acea tară o perioadă mai mică de 12 luni, dar are intentia să se reîntoarcă în cele 12 luni care urmează pentru a trăi acolo.

2. Descrierea cercetării statistice

2.1. Sfera de cuprindere

Este cercetată activitatea turistică ce traversează frontierele României, respectiv sosirile vizitatorilor străini în România si plecările vizitatorilor români în străinătate. Această cercetare statistică este exhaustivă.

2.2. Clasificări si nomenclatoare utilizate

Sunt utilizate pentru realizarea cercetării statistice următoarele nomenclatoare: pe tări, pe puncte de frontieră de intrare/iesire din tară, pe mijloace de transport.

2.3. Principalele variabile studiate

Din informatiile obtinute de la Ministerul Administratiei si Internelor - Inspectoratul General al Politiei de Frontieră se obtin următorii indicatori statistici:

- numărul sosirilor vizitatorilor străini în România, pe tări de origine, puncte de frontieră de intrare în tară si mijloace de transport utilizate;

- numărul plecărilor vizitatorilor români în străinătate, pe puncte de frontieră de iesire din tară si mijloace de transport utilizate.

Sosiri reprezintă unitatea de măsură pentru vizitatorii străini înregistrati la intrarea în tară.

Plecări reprezintă unitatea de măsură pentru vizitatorii români care călătoresc în străinătate, înregistrati la iesirea din tară.

Numărul de sosiri sau plecări ale vizitatorilor este diferit de numărul persoanelor care intră, respectiv ies din tară. Aceeasi persoană din străinătate poate realiza mai multe călătorii în tară, în perioada respectivă, fiind înregistrată de fiecare dată ca o nouă sosire.

În acelasi mod se procedează la plecările vizitatorilor români în străinătate.

Categoriile următoare de călătorii sunt excluse din sosirile si plecările vizitatorilor internationali:

- imigrantii si emigrantii;

- diplomatii, reprezentantii consulari si membrii fortelor armate, când se deplasează spre/dinspre locul unde trebuie să îsi exercite misiunea într-o tară;

- refugiatii si nomazii.

Tara de origine a vizitatorilor internationali se stabileste după cetătenia înscrisă în pasaportul vizitatorului.

3. Organizarea culegerii si prelucrarea datelor

3.1. Metoda de înregistrare

Datele sunt obtinute din surse administrative, respectiv Ministerul Administratiei si Internelor- Inspectoratul General al Politiei de Frontieră.

3.2. Perioada de referintă si de înregistrare

Perioada de referintă pentru care se înregistrează datele statistice este luna.

Perioada de înregistrare: datele se obtin de la Ministerul Administratiei si Internelor în a 10-a zi de la expirarea lunii analizate.

3.3. Prelucrarea datelor

Datele obtinute lunar pe dischetă de la Inspectoratul General al Politiei de Frontieră sunt prelucrate lunar si trimestrial, folosind programele informatice realizate de Institutul National de Statistică.

4. Prezentarea si utilizarea rezultatelor cercetării statistice

4.1. Principalii indicatori utilizati

Sosirile vizitatorilor străini în România, pe tări de origine, mijloace de transport utilizate si puncte de frontieră de intrare în tară

Plecările vizitatorilor români în străinătate, pe mijloace de transport utilizate si puncte de frontieră de iesire din tară

4.2. Forme de prezentare a rezultatelor

Datele statistice referitoare la turismul international al României se diseminează în publicatiile si la termenele stabilite anual prin Programul statistic anual.

Datele referitoare la sosirile vizitatorilor străini, pe tări de origine si mijloace de transport utilizate, precum si cele referitoare la plecările vizitatorilor români în străinătate, pe mijloace de transport utilizate, sunt diseminate în Buletinul statistic lunar.

Informatiile statistice diseminate în Buletinul statistic lunar, împreună cu cele referitoare la sosirile vizitatorilor străini, pe puncte de frontieră de intrare în tară, precum si cele referitoare la plecările vizitatorilor români în străinătate, pe puncte de frontieră de iesire din tară, se diseminează trimestrial în publicatia statistică „Călătoriile internationale înregistrate la frontierele României”.

Informatiile statistice referitoare la turismul international al României se mai diseminează în următoarele publicatii: „Informatii statistice operative” - seria „Turism” - trimestrial, breviarul statistic „Turismul României”, capitolul „Turism”, din Anuarul statistic al României, „România în cifre” - breviar statistic.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ

 

ORDIN

pentru stabilirea Metodologiei cercetării statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidentilor cazati în structurile de cazare turistică colective

 

În temeiul prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Hotărârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea si functionarea Institutului National de Statistică, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Comitetului de avizare metodologică nr. 1/2009,

presedintele Institutului National de Statistică emite următorul ordin:

Art. 1. - Obiectul prezentului ordin îl reprezintă stabilirea Metodologiei cercetării statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidentilor cazati în structurile de cazare turistică colective.

Art. 2. - Metodologia mentionată la art. 1 este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Institutul National de Statistică va asigura actualizarea metodologiei în functie de legislatia europeană.

Art. 4. - (1) Prezentul ordin va fi pus în aplicare de către compartimentul de specialitate din cadrul Institutului National de Statistică.

(2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii pentru statistica oficială din România.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Institutului National de Statistică,

Vergii Voineagu

 

Bucuresti, 24 februarie 2009.

Nr. 152.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIA CERCETĂRII STATISTICE

privind cheltuielile turistice ale nerezidentilor cazati în structurile de cazare turistică colective

 

1. Cadrul general

1.1. Obiectivele cercetării statistice

Obiectivele cercetării statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidentilor cazati în structurile de cazare turistică colective sunt următoarele:

• culegerea de date trimestriale privind cheltuielile turistice ale nerezidentilor cazati în structurile de cazare turistică colective din România, acestea reprezentând informatii absolut necesare pentru realizarea contului-satelit de turism, precum si pentru întocmirea balantei de plăti;

• valorificarea rezultatelor cercetării statistice prin publicatii în acest domeniu.

1.2. Cadrul legal

Ordinul presedintelui Institutului National de Statistică nr. 152/2009 pentru stabilirea Metodologiei cercetării statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidentilor cazati în structurile de cazare turistică colective

1.3. Concepte si definitii

Turismul cuprinde activitătile desfăsurate de persoane în cursul călătoriilor si sederilor lor în afara mediului lor obisnuit - resedintei obisnuite - pentru o perioadă neîntreruptă care să nu depăsească un an, în scopuri de odihnă, pentru afaceri, vizitarea prietenilor si a rudelor, tratament medical, în scopuri religioase ori în scopul realizării unor pelerinaje.

Formele de turism:

a) turismul intern - rezidentii unei tări date care călătoresc numai în interiorul acestei tări;

b) turismul receptor - nerezidentii care călătoresc în tara dată;

c) turismul emitor - rezidentii unei tări date care călătoresc în alte tări.

Cele 3 forme de bază ale turismului enuntate anterior pot fi asociate si se obtin următoarele categorii de turism:

- turismul interior, care regrupează turismul intern si turismul receptor;

- turismul national, care reprezintă turismul intern si turismul emitor;

- turismul international, care reprezintă turismul receptor si turismul emitor.

Pentru scopuri ale statisticilor de turism si în acord cu modalitătile de bază ale turismului, vizitatorii pot fi clasificati astfel:

a) vizitatori internationali: - turisti;

- excursionisti - vizitatori de o zi;

b) vizitatori interni: -turisti;

- excursionisti - vizitatori de o zi;

Termenul vizitator international desemnează orice persoană care se deplasează într-o tară, alta decât cea în care aceasta îsi are rezidenta obisnuită, pentru o perioadă mai mică de 12 luni si al cărei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată în tara vizitată.

Vizitatorii internationali includ:

- turistii, care reprezintă vizitatorii care petrec cel putin o noapte într-o structură turistică de găzduire colectivă sau privată în tara vizitată;

- excursionistii - vizitatorii de o zi, care reprezintă vizitatorii care nu petrec cel putin o noapte într-o structură turistică de găzduire colectivă sau privată în tara vizitată.

Termenul vizitator intern desemnează orice persoană care se deplasează, pentru o perioadă mai mică de 12 luni, într-un loc situat în tara sa de resedintă, altul decât acela care corespunde mediului obisnuit al său si al cărei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată în locul vizitat.

În scopuri statistice, sintagma vizitator intern de o zi - excursionist intern desemnează un vizitator intern care nu petrece cel putin o noapte într-o structură turistică colectivă sau privată în locul vizitat.

Pentru scopuri statistice privind turismul international, o persoană este rezidentă într-o tară, dacă:

a) persoana a locuit în tara respectivă cea mai mare parte a anului scurs -12 luni; sau

b) persoana a locuit în acea tară o perioadă de timp mai mică de 12 luni, dar are intentia să se reîntoarcă în cele 12 luni care urmează pentru a trăi acolo.

Tara de rezidentă

O persoană este considerată rezidentă într-o tară dacă acea persoană a locuit în acea tară cea mai mare parte din ultimele 12 luni sau o perioadă mai scurtă si intentionează să locuiască în continuare în această tară în următoarele 12 luni.

Din punct de vedere turistic, toate persoanele care se deplasează în altă tară si intentionează să rămână acolo mai mult de un an sunt imediat asimilate celorlalti rezidenti din tara respectivă. Cetătenii având domiciliu în străinătate care se întorc pentru o vizită temporară în tara ai cărei cetăteni sunt se includ în categoria vizitatorilor nerezidenti. Cetătenia este indicată în pasaportul persoanei respective sau în alte documente de identificare, în timp ce tara de rezidentă trebuie stabilită prin interviu sau dedusă, de exemplu, din adresa persoanei în cauză.

Prin structură de cazare turistică se întelege orice constructie sau amenajare care furnizează în mod permanent ori sezonier serviciul de cazare si alte servicii specifice pentru turisti.

Structura de cazare turistică colectivă este acea structură care pune la dispozitia călătorilor camere sau spatii, iar numărul de locuri pe care îl furnizează trebuie să fie mai mare decât un minimum specificat pentru grupuri de persoane mai numeroase decât o simplă familie; toate locurile structurii de primire trebuie să dispună de o administratie comercială comună, chiar dacă este o unitate nonprofit, cu scop nelucrativ.

2. Descrierea cercetării statistice

2.1. Sfera de cuprindere

Sfera de cuprindere a anchetei o constituie nerezidentii cazati în structurile de cazare turistică colective, cuprinse într-un esantion reprezentativ la nivel de tară.

2.2. Clasificări si nomenclatoare utilizate

Pentru realizarea cercetării statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidentilor cazati în structurile de cazare turistică colective se utilizează următoarele clasificări si nomenclatoare:

- Clasificarea structurilor de primire turistică pe tipuri de structuri, stabilită de Ministerul Turismului;

- Nomenclatorul structurilor de cazare turistică colectivă, cuprinse în esantionul cercetării statistice;

- Nomenclatorul de tări;

- Nomenclatorul de valute si cel al cursurilor valutare aferente perioadei în care se face culegerea datelor pe teren;

- Nomenclatorul SIRUTA pentru localităti si judete;

- codurile fiscale ale structurilor de cazare turistică.

2.3. Principalele variabile studiate si chestionarul cercetării statistice

Variabila studiată o reprezintă cheltuielile turistice efectuate de nerezidenti pentru sejurul petrecut în România.

Cheltuielile totale efectuate în timpul călătoriilor reprezintă totalul cheltuielilor de consum efectuate pe durata călătoriei si a sederii în România. Acestea cuprind:

- plăti către agentiile de turism;

- cazare plus masă, acolo unde este inclusă în pretul cazării;

- alimente si băuturi în restaurante, cafenele, baruri etc, inclusiv comertul cu amănuntul;

- transport: costul călătoriei dus-întors în cadrul transportului public rutier, feroviar si maritim;

- utilizarea vehiculelor - costul benzinei sau al motorinei utilizate în timpul călătoriei, taxe de parcare, altele, de exemplu, închirierea vehiculelor;

- activităti recreative, culturale si sportive: excursii cu ghid, activităti sportive - închirierea de echipamente; activităti culturale - taxe de intrare; divertisment si alte moduri de recreere - taxe de intrare;

- cumpărături: cheltuieli făcute anterior călătoriei pentru cumpărarea de articole utilizate în timpul deplasării;

- cumpărarea de articole pentru a fi consumate în timpul sederii la destinatia călătoriei inclusiv alimente si băuturi; cumpărări de articole pentru a fi folosite după călătoria turistică - alimente si băuturi, cadouri si suveniruri etc;

- alte cheltuieli: cheltuieli pentru congrese sau reuniuni - taxe de participare, programe si materiale, cărti, reviste legate de congres; asigurări; convorbiri telefonice; altele: taxe postale, prelucrarea filmelor foto, comision de schimb valutar etc.

Din cheltuielile turistice se exclud: cumpărarea în scopuri comerciale, adică pentru revânzare, si cumpărăturile făcute în numele patronului, investitiile de capital sau tranzactiile, cum ar fi achizitionarea de pământ, case, proprietăti, opere de artă si alte achizitii importante, chiar dacă acestea vor fi folosite în viitor în scopuri turistice; bani cash dati rudelor sau prietenilor în timpul unei călătorii si care nu reprezintă plata pentru bunuri sau servicii turistice, precum si donatiile făcute institutiilor.

Chestionarul cercetării statistice

Chestionarul cercetării statistice este destinat completării de către nerezidentii cazati într-un esantion reprezentativ de structuri de cazare turistică colective.

Chestionarul este structurat în două părti:

I. Un chestionar redus - o pagină, cuprinzând datele de identificare ale structurii de cazare turistică unde se desfăsoară ancheta, care va fi completat astfel:

A. date de identificare a structurii de cazare turistică - de către directiile regionale de statistică/directiile judetene de statistică (DRS/DJS), pentru următoarele date de identificare:

- persoana juridică de care apartine structura de cazare turistică - denumirea si codul unic de înregistrare;

- structura de cazare turistică - denumirea, codul de identificare statistică, tipul structurii de cazare turistică, localitatea si judetul.

B. date care se completează de către structura de cazare turistică:

- numărul total de nerezidenti cazati în trimestrul de referintă;

- numărul total de nerezidenti care au completat chestionarul în trimestrul de referintă.

La începutul chestionarului se precizează trimestrul si anul pentru care se efectuează cercetarea statistică.

II. Un chestionar detaliat, care se va completa de către nerezidentii cazati în structura de cazare turistică si care cuprinde următoarele:

La începutul chestionarului se precizează un cod de identificare statistică si numărul de chestionar, precum si data completării chestionarului. Apoi urmează întrebările adresate nerezidentilor:

1. Data completării chestionarului - se vor preciza ziua, luna, anul.

2. Ati mai răspuns la un interviu similar la o altă structură de cazare turistică referitoare la acest sejur petrecut de dumneavoastră în România?

În cazul în care nerezidentul completează căsuta DA, interviul este terminat.

În situatia în care completează căsuta NU, se trece la întrebările următoare.

3. Care este tara dumneavoastră de domiciliu?

Se va nominaliza tara de domiciliu, iar codificarea se va face de către directiile regionale de statistică/directiile judetene de statistică, conform codurilor prevăzute în nomenclatorul de tări.

4. Care este nationalitatea dumneavoastră?

Se va nominaliza tara, iar codul se va completa de către directiile regionale de statistică/directiile judetene de statistică, conform codurilor prevăzute în nomenclatorul de tări.

5. Cine a organizat călătoria dumneavoastră? Se bifează o singură variantă:

- o agentie de turism/tour operator;

- dumneavoastră personal;

- altele - sindicat eto;

- atât agentia de turism, cât si dumneavoastră personal.

6. Câte zile preconizati să petreceti în România?

Sunteti însotit în această călătorie de alte persoane - sot/sotie, copii, rude etc. -si pentru care aveti un buget comun de cheltuieli? Dacă DA, completati numărul de persoane.

7. Vă rugăm să repartizati - estimati - cheltuielile ocazionate de sejurul în România - inclusiv cele făcute în tara de rezidentă.

Estimarea se va face în valuta preferată de dumneavoastră în cifre întregi, fără zecimale.

Alegeti valuta: EURO, USD sau altă valută, care va fi mentionată - codificarea acesteia se va face de către statisticianul directiilor regionale de statistică/directiilor judetene de statistică.

7.1. Cazare cu mic dejun

7.2. Cazare cu demipensiune

7.3. Cazare „AII inclusive”

7.4. Numai pentru cazare

7.5. Cheltuieli pentru consumatiile în restaurant, baruri si cafenele

7.6. Cheltuieli pentru transportul feroviar în interiorul tării

7.7. Cheltuieli pentru transportul rutier în interiorul tării - inclusiv transportul public, exclusiv închiriere autoturisme sau alte mijloace de transport, transport pe cablu

7.8. Cheltuieli pentru închirierea de autoturisme sau alte mijloace de transport pentru deplasarea prin România

7.9. Cheltuieli pentru transportul aerian în interiorul tării

7.10. Cheltuielile pentru transportul naval - croaziere pe Dunăre, croaziere în Deltă

7.11. Cheltuieli pentru cumpărarea alimentelor, băuturilor, tigărilor din comertul cu amănuntul

7.12. Cheltuieli pentru cumpărarea de îmbrăcăminte, încăltăminte

7.13. Cheltuieli pentru cumpărarea de cadouri, suveniruri

7.14. Cheltuieli pentru spectacole, filme, teatru

7.15. Cheltuieli pentru bilete de intrare în muzee, obiective turistice, grădini zoologice/botanice

7.16. Cheltuieli pentru practicarea diferitelor sporturi

7.17. Cheltuieli pentru accesul în parcurile de distractii, târguri, cazinouri, săli de jocuri electronice

7.18. Cheltuieli pentru închirierea de echipamente sportive si de agrement

7.19. Cheltuieli pentru sănătate si îngrijiri medicale

7.20. Cheltuieli pentru servicii de cosmetică, coafor, frizerie si alte servicii de înfrumusetare

7.21. Alte cheltuieli: reuniuni, congrese, convorbiri telefonice, taxe postale, prelucrare filme foto etc.

Total cheltuieli:

8. Mentionati - marcati - care dintre cheltuielile de mai sus au fost plătite în tara dumneavoastră de rezidentă înainte de a sosi în România: 7.1; 7.2; 7.3; 7.4; 7.5; 7.6; 7.7; 7.8; 7.9; 7.10; 7.19.

9. Care este principala modalitate de plată pe care o utilizati?

Se va exprima în procente:

- cash; credit card; totalul trebuie să fie 100,0.

10. Care este principalul mijloc de transport utilizat de dumneavoastră pentru a sosi în România?

Se va marca un singur mijloc de transport din următoarele:

- avion;

- autoturisme proprii;

- autocar, autobuz;

- tren;

- ambarcatiuni fluviale/maritime;

- altele: autoturisme, motociclete etc.

11. Care a fost principalul motiv pentru care v-ati deplasat în România?

Se va marca un singur motiv, dintre următoarele:

- afaceri;

- congrese, conferinte, cursuri;

- participare la târguri, expozitii;

- vacante;

- cumpărături;

- evenimente culturale, sportive;

- vizitarea prietenilor si rudelor;

- tratament medical;

- religie/pelerinaj;

- tranzit;

- alte activităti - specificati.

Având în vedere faptul că acest chestionar statistic urmează a fi completat de către persoane care, de obicei, nu cunosc limba română, el a fost tradus în mai multe limbi străine. Astfel, chestionarul a fost tradus în engleză, germană, italiană, franceză, spaniolă, rusă si maghiară.

2.4. Metodele de calcul al principalilor indicatori

Cercetarea statistică referitoare la cheltuielile nerezidentilor cazati în structurile de cazare turistică colective urmăreste obtinerea de informatii referitoare la sumele de bani cheltuite de nerezidenti pentru sejurul în România - inclusiv cele făcute în tara de rezidentă.

Pentru a calcula în RON suma de bani plătită în altă valută - Sr, pentru sejurul în România - întrebarea 7, se va avea în vedere cursul mediu lunar de schimb al valutei utilizate, comunicat de Banca Natională a României pentru luna în care se culeg datele pe teren.

Metoda de calcul constă în înmultirea sumei în valută - Sv- cu cursul de revenire - Cr:

Sr = Sv x Cr,

unde: Sr - suma în RON; Sv = suma în valută; Cr = cursul de revenire.

în vederea obtinerii sumelor de bani în RON cheltuite de nerezidenti pe tipuri de cheltuieli se va utiliza formula:

Sn = Sv x Cr,

unde: Sn - suma în RON pentru fiecare tip de cheltuială;

i = 1.....21;

Sv = suma în valută;

Cr = cursul de revenire.

3. Esantionul cercetării statistice

3.1. Baza de sondaj

Pentru stabilirea bazei de sondaj se cunosteau informatiile din anchete asupra frecventărilor structurilor de primire turistică cu functiuni de cazare din anul anterior culegerii datelor - 2007.

Se cunosteau următoarele:

• din totalul structurilor de cazare, 2.103 structuri au cazat peste 1,5 milioane turisti străini în anul 2007;

• nationalitatea turistilor.

Esantionul stabilit este de tip cut-off cu cercetarea exhaustivă a structurilor selectate peste prag. Au fost selectate:

- structurile de cazare care au avut peste 950 de turisti străini în anul 2007;

- pensiunile rurale cu peste 40 de turisti străini;

- s-au exclus spatiile de cazare pe nave.

Gradul de acoperire al unitătilor selectate în esantion a fost:

• după numărul structurilor de cazare turistică - 18,64%;

• după numărul turistilor străini cazati - 82,78%.

3.2. Planul de sondaj

Pentru repartizarea numărului total de chestionare pe judet/structuri de cazare colective/limbi străine s-a procedat în felul următor:

a) s-a calculat ponderea judetului după numărul total de turisti străini cazati în anul 2007;

b) s-a aplicat această pondere la numărul total de chestionare pentru a obtine numărul anual de chestionare/judet;

c) s-a calculat ponderea fiecărui trimestru în an pentru a putea împărti numărul rezultat anterior pe trimestre;

d) pentru repartitia chestionarelor în limbile străine mentionate mai sus s-au asimilat tările de rezidentă la limbile străine în care a fost tradus chestionarul si s-a calculat ponderea fiecărei limbi străine pe judet/trimestru.

4. Organizarea culegerii si prelucrarea datelor

4.1. Metoda de înregistrare

Culegerea datelor pe teren se va face cu ajutorul receptionerilor care lucrează în structurile de cazare turistică. Acestia vor fi plătiti conform normei de chestionare completate ce se va stabili pentru fiecare receptioner.

În momentul sosirii nerezidentilor la structura de cazare turistică colectivă, după ce se înregistrează la receptie, acestia sunt rugati de către receptioner să completeze chestionarul referitor la cheltuielile turistice ale nerezidentilor cazati în structurile de cazare turistică colective (ACNER), cu rugămintea de a avea amabilitatea de a-l completa până la sfârsitul sejurului petrecut în structura de cazare.

Metoda de completare a chestionarului va fi autoînregistrarea, nerezidentului fiindu-i înmânat un chestionar tradus în limba străină pe care o preferă.

4.2. Perioada de referintă si de înregistrare

Perioada de referintă pentru care se înregistrează datele statistice este trimestrul.

Perioadele de înregistrare sunt următoarele:

a) martie pentru trimestrul I;

b) iunie pentru trimestrul II;

c) august pentru trimestrul III;

d) decembrie pentru trimestrul IV.

4.3. Prelucrarea datelor

Esantionul cuprinzând structurile ce cazare turistică este stabilit de Institutul National de Statistică si este apoi transmis directiilor regionale de statistică/directiilor judetene de statistică. Responsabilul de anchetă completează partea care îi revine din chestionarele restrânse pe care apoi le distribuie la structurile de cazare din esantion. La termenul stabilit prin programul anchetei, chestionarele completate sunt predate responsabilului de anchetă de la DRS/DJS.

Acestea vor fi introduse pe calculator si apoi validate, utilizând programele informatice primite de la Institutul National de Statistică. După realizarea acestor operatiuni, datele la nivel de chestionar vor fi transmite la Institutul National de Statistică, unde se va face extinderea lor si se va realiza o publicatie statistică.

5. Prezentarea si utilizarea rezultatelor cercetării statistice

5.1. Principalii indicatori utilizati

Principalul indicator îl reprezintă numărul de nerezidenti cazati în structurile de cazare turistică colective, pe tări de rezidentă, mijlocul de transport utilizat pentru a sosi în România, motivul călătoriei în România, precum si cheltuielile preconizate a se efectua în timpul sejurului în România, defalcate pe tipuri de cheltuieli.

5.2. Forme de prezentare a rezultatelor

Datele statistice rezultate din cercetarea statistică referitoare la cheltuielile turistice ale nerezidentilor cazati în structurile de cazare turistică colective se diseminează în publicatiile stabilite anual prin Programul statistic anual.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind aprobarea înfiintării Comisiei nationale pentru elaborarea ghidurilor de practică medicală si a responsabililor pentru acestea

 

Văzând Referatul de aprobare al Directiei generale de sănătate publică, asistentă medicală si programe nr. I.B. 2.315 din 6 martie 2009,

în temeiul art. 7 alin. (4) si art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 1.718/2008 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă înfiintarea Comisiei nationale pentru elaborarea ghidurilor de practică medicală pentru următoarele afectiuni:

1. cerebrovasculare;

2. cardiopatia ischemică;

3. infarctul miocardic;

4. hipertensiune arterială;

5. bolile pulmonare cronice;

6. cancerul de col;

7. cancerul de sân;

8. cancerul de prostată;

9. cancerul de colon;

10. diabetul zaharat.

Art. 2. - În vederea elaborării ghidurilor de practică medicală pentru afectiunile prevăzute la art. 1 se numesc următorii responsabili:

1. cerebrovasculare - prof. dr. Ovidiu Bajenaru;

2. cardiopatia ischemică - prof. dr. Dragos Vinereanu;

3. infarctul miocardic - prof. dr. Dragos Vinereanu;

4. hipertensiune arterială - prof. dr. Dragos Vinereanu;

5. bolile pulmonare cronice - prof. dr. Miron Bogdan;

6. cancerul de col - prof. dr. Rodica Anghel;

7. cancerul de sân - prof. dr. Rodica Anghel;

8. cancerul de prostată - prof. dr. Ionel Sinescu;

9. cancerul de colon - prof. dr. Irinel Popescu;

10. diabetul zaharat - prof. dr. Constantin lonescu-Târgoviste.

Art. 3. - (1) Pentru elaborarea ghidurilor de practică medicală, comisia natională prevăzută la art. 1 va colabora cu experti desemnati de Colegiul Medicilor din România în acest scop.

(2) Scoala Natională de Sănătate Publică si Management Sanitar Bucuresti va coordona activitatea de dezvoltare a ghidurilor de practică medicală, asigurând suportul logistic si metodologic necesar.

(3) Scoala Natională de Sănătate Publică si Management Sanitar Bucuresti asigură publicarea în format electronic a ghidurilor de practică medicală elaborate până la data de 30 iunie 2009.

Art. 4. - Pentru realizarea activitătilor prevăzute, Ministerul Sănătătii încheie contracte, în conditiile prevăzute de lege, cu Scoala Natională de Sănătate Publică si Management Sanitar Bucuresti, unitate aflată în coordonarea Ministerului Sănătătii.

Art. 5. - Persoanele desemnate pentru elaborarea ghidurilor, Colegiul Medicilor din România si Scoala Natională de Sănătate Publică si Management Sanitar Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Ion Bazac

 

Bucuresti, 6 martie 2009

Nr. 276.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- SECTIILE UNITE -

 

DECIZIA Nr. 36

din 22 septembrie 2008

Dosar nr. 19/2008

 

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie,

Înalta Curte de Casatie si Justitie, constituită în Sectii Unite, în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, privind incidenta legii de gratiere în cazul pedepselor aplicate pentru fapte a căror încadrare juridică în infractiuni a evoluat în timp, respectiv în cazul infractiunilor la regimul vamal, prevăzute în art. 72 si 73 din Legea nr. 30/1978, iar, ulterior, în art. 175-181 din Legea nr. 141/1997.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 81 de judecători din totalul de 115 aflati în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Gabriela Scutea, adjunct al procurorului general.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul că dispozitiile Legii nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni nu sunt aplicabile pedepselor stabilite, în conditiile art. 13 din Codul penal, pentru săvârsirea infractiunii de contrabandă în reglementarea dată prin Legea nr. 30/1978.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

Instantele judecătoresti nu au un punct de vedere unitar cu privire la aplicabilitatea dispozitiilor Legii nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni, stabilite în cazul infractiunilor la regimul vamal prevăzute în art. 72 si 73 din Legea nr. 30/1978, respectiv în art. 175-181 din Legea nr. 141/1997.

Astfel, unele instante au considerat că dispozitiile Legii nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni sunt aplicabile si în cazul pedepselor stabilite, în conditiile art. 13 din Codul penal, pentru săvârsirea infractiunii de contrabandă în reglementarea Legii nr. 30/1978.

S-a argumentat în acest sens că, în asemenea cauze, pedepsele aplicate în conditiile art. 13 din Codul penal pentru săvârsirea infractiunii de contrabandă în reglementarea Legii nr. 30/1978 trebuie constatate gratiate în baza Legii nr. 543/2002, deoarece infractiunile prevăzute de art. 72 si 73 din Legea nr. 30/1978 nu sunt exceptate expres de la gratiere.

S-a mai relevat că în cadrul dispozitiilor Legii nr. 543/2002 legiuitorul a indicat în mod expres infractiunile exceptate de la gratiere, incluzând si infractiuni săvârsite în perioade când legea penală în vigoare reglementa în redactări diferite continutul constitutiv al acestora, ca în cazul furtului calificat.

Alte instante, dimpotrivă, au considerat că pentru infractiunile de contrabandă prevăzute de art. 72 si 73 din Legea nr. 30/1978, retinute în conditiile aplicării art. 13 din Codul penal, nu sunt incidente dispozitiile Legii nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni.

Aceste din urmă instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

În adevăr, actele de clementă, inclusiv cele de gratiere, se aplică în cazul pedepselor stabilite pentru unele infractiuni, respectiv sanctiuni, si exclud pe altele.

Prima categorie (aceea a infractiunilor/sanctiunilor cărora le este incident actul de clementă) a fost denumită lista pozitivă sau obiectul pozitiv, iar cea de-a doua categorie, aceea a exceptiilor de la beneficiul clementei, reprezintă obiectul negativ.

Astfel, Legea nr. 30/1978 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare, a fost abrogată prin Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal, cu modificările si completările ulterioare, lege care, la rândul ei, a fost abrogată de art. 288 din Legea nr. 86/2006.

Or, este de observat că infractiunea de contrabandă a fost exceptată de la gratiere, atât prin Legea nr. 137/1997, cât si prin Legea nr. 543/2002.

Astfel, Legea de gratiere nr. 137/1997 a exceptat de la gratiere infractiunile de contrabandă prevăzute de art. 72 si 73 din Legea nr. 30/1978 - Codul vamal al României, iar Legea de gratiere nr. 543/2002 exceptează si aceasta de la gratiere infractiunile de contrabandă prevăzute în art. 175-181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României.

Asa fiind, din textele de lege arătate rezultă vointa neîndoielnică a legiuitorului de a excepta de la gratiere aceste infractiuni, indiferent dacă ele sunt încadrate în dispozitiile legale anterioare sau în noua reglementare.

În fine, în legătură cu succesiunea decretelor de gratiere, nu este aplicabilă legea penală mai favorabilă în momentul judecării, atâta vreme cât ambele legi exceptează de la gratiere infractiunile de contrabandă cuprinse în textele de lege care au intervenit succesiv.

Prin cele două acte normative, care s-au succedat în timp, au fost instituite norme cu privire la regimul vamal al României si, chiar dacă Legea nr. 30/1978 a fost abrogată prin art. 191 din Legea nr. 141/1997, iar dispozitiile de incriminare din vechea lege au fost preluate de legea abrogatoare, în realitate nu a avut loc o dezincriminare, ci numai o schimbare a sediului de incriminare.

În atare conditii, diferentele de incriminare existente între cele două coduri vamale succesive (cu exceptia cuantumului sau naturii sanctiunii) nu reprezintă noi incriminări.

Împrejurarea că în reglementarea exceptiilor de la gratiere se fac referiri la legi penale în vigoare nu poate duce la concluzia că pedeapsa aplicată în conditiile art. 13 din Codul penal pentru infractiunile de contrabandă, în baza Codului vamal anterior, ar fi gratiată, întrucât tehnica legislativă impune mentionarea în cadrul exceptiilor numai a normei penale active, iar incriminarea aceleiasi fapte se regăseste si în actul normativ ce a înlocuit legea veche, respectiv în Legea nr. 141/1997.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu referire la art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se stabili că dispozitiile Legii nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni nu sunt aplicabile pedepselor stabilite pentru infractiunile privind regimul vamal prevăzute de art. 72 si 73 din Legea nr. 30/1978, cu aplicarea art. 13 din Codul penal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si stabilesc că:

Dispozitiile Legii nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlăturarea unor măsuri si sanctiuni nu sunt aplicabile pedepselor stabilite pentru infractiunile privind regimul vamal prevăzute de art. 72 si 73 din Legea nr. 30/1978, cu aplicarea art. 13 din Codul penal.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală. Pronuntată în sedintă publică, astăzi, 22 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent, Victoria Maftei

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

 

- SECTIILE UNITE -

 

DECIZIA Nr. 37

din 22 septembrie 2008

Dosar nr. 20/2008

 

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie,

Înalta Curte de Casatie si Justitie, constituită în Sectii Unite, în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, privind raportul dintre infractiunea de rele tratamente aplicate minorului prevăzută de art. 306 din Codul penal si infractiunile de lovire sau alte violente, de vătămare corporală si de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzute în art. 180, 181 si 189 din acelasi cod, sub aspectul încadrării lor juridice în unul sau mai multe dintre textele de lege mentionate.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 81 de judecători din totalul de 115 aflati în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Gabriela Scutea, adjunct al procurorului general.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se stabili că faptele părintelui sau persoanei căreia minorul i-a fost încredintat spre crestere si educare, de exercitare a unor acte de violentă sau de lipsire de libertate împotriva acestuia, săvârsite cu scopul de a-i produce suferinte ori vătămări fizice sau morale, întrunesc, după caz, elementele constitutive ale infractiunilor de lovire sau alte violente, de vătămare corporală sau lipsire de libertate în mod ilegal, în concurs ideal cu infractiunea de rele tratamente aplicate minorului prevăzută de art. 306 din Codul penal.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În practica instantelor judecătoresti nu există un punct de vedere unitar privind raportul dintre infractiunea de rele tratamente aplicate minorului prevăzută de art. 306 din Codul penal si infractiunile de lovire sau alte violente, de vătămare corporală si de lipsire de libertate, sub aspectul încadrării lor juridice în unul sau mai multe dintre textele de lege mentionate.

Astfel, unele instante au considerat că faptele de lovire sau alte violente, de vătămare corporală ori de lipsire de libertate în mod ilegal săvârsite împotriva minorului constituie numai infractiunea de rele tratamente aplicate minorului prevăzută de art. 306 din Codul penal.

S-a apreciat că această încadrare juridică se impune întrucât infractiunile de lovire sau alte violente ori de vătămare corporală sau de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzute de art. 180, 181 si 189 din Codul penal, sunt absorbite în infractiunea de rele tratamente aplicate minorului prevăzută de art. 306 din Codul penal, atât în cazul în care fapta de lovire a fost singulară si a produs leziuni ce au necesitat îngrijiri medicale pentru vindecare ori agresiunea fizică si/sau lipsirea de libertate au avut repetabilitate si au produs leziuni ce au necesitat îngrijiri medicale pentru vindecare, cât si în cazul în care faptele de lovire au avut caracter continuat, iar urmările acestora au fost sau nu consemnate si evaluate prin acte medico-legale.

Alte instante, dimpotrivă, au considerat că în astfel de cazuri faptele mentionate constituie infractiuni distincte, în concurs ideal cu infractiunea de rele tratamente aplicate minorului prevăzută de art. 306 din Codul penal.

În motivarea acestui punct de vedere s-a apreciat că infractiunea de rele tratamente aplicate minorului nu constituie o complexitate naturală sau juridică, al cărei element obiectiv să absoarbă, ca circumstantă sau component material, faptele de lovire, vătămare sau lipsire de libertate prevăzute de art. 180, 181 si 189 din Codul penal.

Aceste din urmă instante au interpretat si aplicat corect prevederile legii.

Prin art. 306 din Codul penal se prevede că „punerea în primejdie gravă prin măsuri sau tratamente de orice fel a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului, de către părinti sau de către orice persoană căreia minorul i-a fost încredintat spre crestere si educare, se pedepseste cu închisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi”.

Fiind inclusă în cap. I din titlul IX al Părtii speciale din Codul penal, intitulat „Infractiuni contra familiei”, obiectul juridic special principal al acestei infractiuni îl constituie relatiile sociale referitoare la familie si protectia în cadrul ei a minorului a cărui formare, educare si crestere fizică si morală sunt strâns legate si conditionate de grija fată de el, de responsabilitatea si afectiunea persoanelor obligate în acest sens.

În aceste conditii, obiectul juridic special secundar al infractiunii prevăzute în art. 306 din Codul penal constă în relatiile sociale referitoare la integritatea corporală sau sănătatea fizică ori morală a minorului.

La rândul său, elementul material specific laturii obiective cuprins în norma de incriminare este desemnat prin sintagma „măsuri sau tratamente de orice fel”.

De aceea, denumirea infractiunii prin expresia „rele tratamente aplicate minorului” nu poate conduce la concluzia că elementul ei obiectiv ar impune cu necesitate repetabilitatea/multitudinea faptelor, întrucât chiar si o singură faptă poate să genereze aceeasi urmare juridică si să îmbrace astfel forma de infractiune instantanee.

Pe de altă parte, latura subiectivă a acestei infractiuni se caracterizează totdeauna prin intentie (directă sau indirectă), deoarece chiar din definitie reiese că subiectul activ (calificat) trebuie să aibă reprezentarea tuturor consecintelor imediate sau pe termen lung ale actiunii sale.

Infractiunea de rele tratamente aplicate minorului este si o infractiune de pericol, ce se consumă în momentul în care s-a realizat al doilea element al laturii sale obiective care coincide cu actiunea ce pune în primejdie gravă sănătatea fizică sau psihică a minorului.

În această privintă este de observat că elementul material al infractiunii de rele tratamente aplicate minorului poate consta, de regulă, în actiuni care constituie si elementul material al altor infractiuni, printre care cele mai frecvent întâlnite sunt: lovirea sau alte violente, vătămarea corporală si lipsirea de libertate în mod ilegal.

Prin urmare, se impune să fie analizat continutul constitutiv al infractiunilor prevăzute de art. 180, 181 si 189 din Codul penal comparativ cu cel al infractiunii prevăzute în art. 306 din acelasi cod.

În acest sens, obiectul juridic special reprezintă un prim element de diferentiere, care în cazul infractiunilor contra persoanei sau libertătii constă în relatiile sociale ce ocrotesc persoanele împotriva faptelor care cauzează suferinte fizice sau vătămări corporale ori îi afectează sănătatea sau libertatea, iar în cazul infractiunii de rele tratamente aplicate minorului acest obiect îl reprezintă relatiile sociale ce apără familia si implică grija fată de dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală si morală a minorului.

Diferenta este semnificativă si sub aspectul elementului material si al urmării juridice imediate.

Astfel, elementul material al infractiunilor contra persoanei sau libertătii este cuprins, de regulă, în cel al infractiunii prevăzute de art. 306 din Codul penal, însă fără a-l epuiza, în cazul acestei din urmă infractiuni câmpul său de actiune putând fi mai larg.

Totodată, în timp ce infractiunile contra persoanei sau libertătii sunt infractiuni de rezultat, care au ca urmare imediată cauzarea de suferinte fizice ori vătămări corporale sau ale sănătătii, infractiunea de rele tratamente aplicate minorului este o infractiune de pericol, constând în punerea în primejdie gravă a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului.

Un alt element de diferentiere este cel care priveste sfera subiectilor infractiunii. Sub acest aspect, cu exceptia situatiilor reglementate în art. 180 alin. V si art. 181 alin. V din Codul penal, infractiunile de lovire sau alte violente si de vătămare corporală pot fi săvârsite de către orice persoană care are capacitatea juridică de a răspunde penal, în timp ce în cazul infractiunii de rele tratamente aplicate minorului poate fi subiect activ numai persoana care are calitatea de părinte firesc ori adoptiv sau persoana căreia i-a fost încredintat minorul spre crestere si educare, iar subiect pasiv nu poate fi decât o persoană care are statut legal de minor.

În fine, nu există echivalentă nici între factorii elementului subiectiv, deoarece infractiunile contra persoanei sau libertătii sunt săvârsite cu intentia (directă sau indirectă) de a produce suferinte fizice ori vătămări corporale sau ale sănătătii, respectiv lipsirea de libertate, în timp ce în cazul infractiunii de rele tratamente aplicate minorului făptuitorul prevede si urmăreste sau acceptă însăsi punerea în primejdie gravă a întregului organism al minorului sub componenta sa fizică ori mintală.

Mai este de observat că, spre deosebire de infractiunea de rele tratamente aplicate minorului, la infractiunile de lovire sau alte violente si vătămare corporală actiunea penală se pune în miscare, în principiu, la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, împăcarea părtilor înlăturând răspunderea penală în toate cazurile (art. 180 alin. 3 si 4 si art. 181 alin. 2 si 3 din Codul penal), iar infractiunea de lipsire de libertate în mod ilegal se urmăreste din oficiu si este sanctionată chiar dacă a rămas în faza de tentativă.

Prin urmare, din compararea continutului lor specific rezultă că infractiunile de rele tratamente aplicate minorului si cele prevăzute de art. 180, 181 si 189 din Codul penal cuprind elemente esentiale care le particularizează si autonomizează, astfel încât este exclusă absorbtia acestora în infractiunea prevăzută de art. 306 din acelasi cod.

În consecintă, în temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum si ale art. 4142 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se stabili că faptele părintelui sau persoanei căreia minorul i-a fost încredintat spre crestere si educare, prin care, abuzând de autoritatea pe care o au, exercită asupra sa acte de violentă sau de lipsire de libertate cu intentia de a-i produce suferinte ori vătămări fizice sau morale, care îi pun în primejdie gravă dezvoltarea fizică, intelectuală sau morală, întrunesc, după caz, elementele constitutive ale infractiunilor de lovire sau alte violente, de vătămare corporală sau lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzute de art. 180, 181 si, respectiv, 189 din Codul penal, în concurs ideal cu infractiunea de rele tratamente aplicate minorului prevăzută de art. 306 din acelasi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, în interpretarea dispozitiilor art. 306 din Codul penal stabilesc că:

Infractiunile de lovire sau alte violente prevăzute de art. 180 din Codul penal, vătămare corporală prevăzută de art. 181 din Codul penal si lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art. 189 din Codul penal, după caz, se vor retine în concurs ideal cu infractiunea de rele tratamente aplicate minorului, în cazul faptei părintelui sau persoanei căreia minorul i-a fost încredintat spre crestere si educare, care abuzează de autoritatea sa si, contrar intereselor minorului, exercită acte de violentă sau lipsire de libertate împotriva acestuia, cu intentia de a-i produce suferinte, vătămări fizice sau morale, si care au pus în primejdie gravă dezvoltarea fizică, intelectuală sau morală a minorului.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Pronuntată în sedintă publică, astăzi, 22 septembrie 2008.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Victoria Maftei


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.