MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 188/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 177 (XXI) - Nr. 188             LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Joi, 26 martie 2009

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

            6. - Hotărâre privind validarea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.407 din 16 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 lit. e) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 1.410 din 16 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 si art. 400 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.413 din 16 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 179 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 203 din 17 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 lit. c), art. 57 si art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale

 

Decizia nr. 241 din 19 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 304 pct. 8 si 9 si ale art. 3041 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 300 din 3 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1231 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            282. - Hotărâre pentru modificarea art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 546/2005 privind aprobarea Strategiei de privatizare a Societătii Comerciale Filiala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” - S.A., a unor măsuri pentru punerea în aplicare a strategiei, precum si privind constituirea Comisiei pentru coordonarea privatizării acestei societăti

 

            283. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.720/2008 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei, precum si pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice

 

            316. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor constructii aflate în administrarea Penitenciarului Poarta Albă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            528. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru abrogarea pct. 5.3.2 alin. 2 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 201/2003, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.235/2003

 

            Cuantumul total al sumelor provenite din finantările private ale partidelor politice în anul 2008, conform Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind validarea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii

 

În temeiul prevederilor art. 133 alin. (2) lit. a) si alin. (4) din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 18 alin. (4) si art. 55 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Până la alegerea unui nou membru, Senatul îl validează în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pe domnul judecător Gheorghe Groza, care asigură interimatul pentru locul rămas vacant ca urmare a încetării calitătii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii a doamnei judecător Angela Hărăstăsanu, prin pensionare.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din 25 martie 2009, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 25 martie 2009.

Nr. 6.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.407

din 16 decembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 lit. e) din Legea nr. 146/1997 orivind taxele iudiciare de timbru

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Gheorghe Livint în Dosarul nr. 2.380/121/2008 al Tribunalului Galati - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate. Invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 6 august 2008, pronuntată în Dosarul nr. 2.380/121/2008, Tribunalul Galati - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Gheorghe Livint.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege atacate contravin dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie, deoarece, în aplicarea acestora, instanta de judecată i-a cerut să plătească două taxe de timbru.

Tribunalul Galati - Sectia civilă consideră că prevederile art. 3 din Legea nr. 146/1997 nu contravin normelor constitutionale.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Examinând actele aflate în dosarul instantei de judecată, Curtea observă că autorul exceptiei a contestat valoarea taxei judiciare datorate în baza unei hotărâri judecătoresti, pronuntată într-o cauză având ca obiect o contestatie la executare.

Asadar, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă prevederile art. 3 lit. e) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu următorul cuprins:

„Art- 3. -Actiunile si cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: [...]

e) cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării vremelnice, precum si cereri în legătură cu măsurile asigurătorii - 10 lei”.

Textul constitutional considerat a fi încălcat este cel al art. 1 alin. (5) din Constitutie privind obligativitatea respectării Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că atât Legea nr. 146/1997 în integralitate, cât si unele dintre prevederile cuprinse în art. 3 al acestei legi au mai constituit obiect al controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 453 din 20 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 21 octombrie 2005, Decizia nr. 913 din 5 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2007, si Decizia nr. 813 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 30 iulie 2008, Curtea a statuat că este legal si echitabil ca justitiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăsurată de autoritătile judecătoresti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Pe de altă parte, s-a arătat că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor de judecată stabilite de instanta de judecată prin hotărârea pe care o pronuntă în cauză, plata acestora revenind părtii care cade în pretentii.

De asemenea, Curtea a mai retinut că obligatia plătii taxelor judiciare de timbru, ca una dintre conditiile sesizării legale a instantelor judecătoresti, este prevăzută de norme procedurale, a căror adoptare, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, intră în competenta exclusivă a legiuitorului. Legiuitorul are optiunea liberă în determinarea cererilor pentru care trebuie plătite taxe judiciare de timbru, a cuantumului acestora, precum si a părtilor care au obligatia să le plătească, în raport cu obiectul actiunilor sau al cererilor, cuantumul taxelor judiciare de timbru este stabilit în mod diferit, prin sume fixe, în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, si prin cote procentuale aplicate la valoarea obiectului cererii, când acesta este evaluabil în bani.

Considerentele si solutia acestor decizii îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 lit. e) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Gheorghe Livintîn Dosarul nr. 2.380/121/2008 al Tribunalului Galati - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 decembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.410

din 16 decembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 si art. 400 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială Pettim din Brasov în Dosarul nr. 6.232/197/2008 al Tribunalului Brasov - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 2.100D/2008.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea celor două dosare, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate au partial acelasi obiect.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord ca aceste dosare să fie conexate.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.100D/2008 la Dosarul nr. 2.072D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate. Invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 octombrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 6.232/197/2008, Tribunalul Brasov - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială Pettim din Brasov.

Prin încheierea din 13 octombrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 27.972/3/2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a Vl-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 si art. 400 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială C.F.R. Transauto - SA. din Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 16, art. 21 si art. 44 din Constitutie, deoarece instituie un regim inegal pentru cazul în care executarea priveste o hotărâre judecătorească si cazul în care executarea se face pe baza altui titlu executoriu, iar procedura urmată este de natură să prelungească procesul pe o perioadă în care însusi dreptul de proprietate în litigiu poate fi pierdut.

Pe de altă parte, se mai sustine că prevederile de lege criticate dau posibilitatea contestatoarei să invoce probleme de fond ale pretentiilor sale, care puteau fi valorificate în cursul judecătii, fie prin cererile adresate instantei, fie prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. Pe această cale se aduc completări dispozitivului hotărârii, cu pretentii care nu au fost valorificate în cursul judecătii cauzei, cu care instanta de fond nu a fost învestită.

Tribunalul Brasov - Sectia civilă consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a Vl-a comercială apreciază exceptia ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale. În acest sens, invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 399 si art. 400 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

- Art. 399: „împotriva executării silite, precum si împotriva oricărui act de executare se poate face contestatie de către cei interesati sau vătămati prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811, se poate face contestatie si în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la întelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în conditiile prevăzute de lege.

Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silită însăsi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sanctiunea anulării actului nelegal.

De asemenea, după ce a început executarea silită, cei interesati sau vătămati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formula executorie, dată fără îndeplinirea conditiilor legale.

În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instantă judecătorească, se pot invoca în contestatia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.”;

- Art. 400: „Contestatia se introduce la instanta de executare.

Contestatia privind lămurirea întelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotărârea ce se execută. Dacă o asemenea contestatie vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.”

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la prevederile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în fata legii, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, art. 126 privind instantele judecătoresti si ale art. 135 privind economia.

Asupra criticii având ca obiect art. 399 si art. 400 din Codul de procedură civilă, Curtea s-a pronuntat în mai multe rânduri, respingând exceptia de neconstitutionalitate referitoare la aceste prevederi de lege.

Astfel, prin Decizia nr. 969 din 25 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 16 octombrie 2008, Curtea a retinut, în esentă, „că procedura contestatiei la executare este destinată să înlăture neregularitătile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează a fi valorificat. În cadrul solutionării contestatiei, instanta nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei si care sunt de natură să repună în discutie hotărâri care emană de la organe cu activitate jurisdictională în fata cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părtile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare. O solutie contrară sub acest aspect ar nesocoti principiul autoritătii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil.

De altfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, stabilirea competentei instantelor si a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind tinut desigur ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constitutional.”

De asemenea, prin Decizia nr. 722 din 17 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008, Curtea a retinut că, „numai în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instantă judecătorească, se pot invoca în contestatia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu si numai dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac”.

Considerentele si solutia deciziilor mentionate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 si art. 400 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială Pettim din Brasov în Dosarul nr. 6.232/197/2008 al Tribunalului Brasov - Sectia civilă si de Societatea Comercială C.F.R. Transauto - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 27.972/3/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a Vl-a comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 decembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.413

din 16 decembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 179 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 179 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială Orange România - S.A. în Dosarul nr. 41/3/CA/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se prezintă partea Tudor Stomff, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Partea prezentă solicită respingerea exceptiei pentru motivele arătate în notele scrise pe care Ie-a depus la dosarul Curtii Constitutionale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că textul de lege criticat este în acord cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 10 septembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 44/3/CA/2008, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 179 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială Orange România - S.A.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege atacate contravin dispozitiilor art. 21 alin. (1) si (3) din Constitutie, deoarece instituie dreptul discretionar al instantei de judecată de a stabili dacă este sau nu cazul să solicite concursul unui expert pentru stabilirea autenticitătii unor înscrisuri.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal nu si-a exprimat opinia cu privire la exceptia ridicată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale. În acest sens, arată că prevederile de lege criticate sunt norme de procedură a căror reglementare este de competenta exclusivă a legiuitorului.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 179 din Codul de procedură civilă, cuprinse în titlul III - Procedura înaintea primei instante, cap. III - Judecata, sectiunea a III-a -Administrarea dovezilor.

Acest text de lege are următoarea redactare: „Dacă instanta, după verificarea înscrisului cu scrisul sau semnătura făcută în fata ei sau cu alte înscrisuri, nu este lămurită, va dispune ca verificarea să se facă prin expert, obligând părtile să depună de îndată înscrisuri pentru verificare.

Se primesc ca atare:

1. înscrisurile autentice;

2. înscrisurile private, netăgăduite de părti;

3. partea din înscris netăgăduită;

4. scrisul sau semnătura făcută înaintea instantei, înscrisurile depuse pentru verificare vor fi semnate de presedinte, grefier si părti.

Părtile iau cunostintă de înscrisuri în sedintă.”

Textul constitutional invocat este cel al art. 21 alin. (1) si (3) privind accesul liber la justitie.

Analizând critica de neconstitutionalitate, Curtea retine că prevederile de lege criticate referitoare la posibilitatea instantei de judecată, în cazul în care nu este lămurită, de a desemna un expert pentru verificarea de scripte, nu contravine dreptului părtilor de a se adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor legitime, de a beneficia de un proces echitabil si de judecarea acestuia într-un termen rezonabil.

În plus, prevederile de lege criticate reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competenta exclusivă a legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie.

De altfel, cu privire la competenta instantei de a hotărî asupra admisibilitătii unei probe, Curtea, prin Decizia nr. 665 din 12 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, a statuat că, „în ceea ce priveste competenta recunoscută instantei de a hotărî asupra admisibilitătii unei probe, în functie de pertinenta si concludenta sa, aceasta este un corolar firesc si necesar al învestirii sale cu solutionarea cauzei pe care este tinută să o finalizeze printr-o hotărâre legală si temeinică. Dincolo de ratiunile care impun si justifică o atare prerogativă, consacrarea ei nu relevă însă niciun fine de neconstitutionalitate [...]”.

Aceste considerente retinute de Curte în decizia mentionată sunt valabile si în argumentarea constitutionalitătii prevederilor de lege criticate în cauza de fată.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 179 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială Orange România - S.A. în Dosarul nr. 41/3/CA/2008 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 decembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 203

din 17 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 lit. c), art. 57 si art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 lit. c), art. 57 si art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială KFT Finance Certified S.R.L. - S.P din Pitesti în Dosarul nr. 3.657/42/2006 al înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia comercială.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 7 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 3.657/42/2006, înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 lit. c), art. 57 si art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială KFT Finance Certified S.R.L. - S.P. din Pitesti cu ocazia solutionării recursurilor declarate împotriva Deciziei nr. 240 din 15 noiembrie 2006, pronuntată de Curtea de Apel Pitesti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 56 lit. c), art. 57 si art. 58 din Legea nr. 31/1990 contravin prevederilor constitutionale ale art. 44 alin. (2), art. 45, 124, 135 si art. 136 alin. (5), precum si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. În acest sens arată, în esentă, că, potrivit textelor de lege criticate, nulitatea unei societăti înmatriculate poate fi declarată de aceeasi instantă care a judecat în fond cererea de înfiintare, autorizare si înmatriculare a societătii, oricând, pe motivul că obiectul de activitate este ilicit sau contrar ordinii publice, la solicitarea oricărei persoane. Acest fapt face imposibilă asigurarea impartialitătii instantei respective, lezând totodată stabilitatea raporturilor juridice.

Instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale sau reglementărilor internationale invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 56 lit. c), art. 57 si art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, dispozitii care au următorul cuprins:

- Art. 56 lit. c): „Nulitatea unei societăti înmatriculate în registrul comertului poate fi declarată de tribunal numai atunci când: [...]

c) obiectul de activitate al societătii este ilicit sau contrar ordinii publice;”;

- Art. 57: „Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal.”;

- Art. 58: „(1) Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulitătii a devenit irevocabilă, societatea încetează fără efect retroactiv si intră în lichidare. Dispozitiile legale privind lichidarea societătilor ca urmare a dizolvării se aplică în mod corespunzător.

(2) Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulitătii se vor numi si lichidatorii societătii.

(3) Tribunalul va comunica hotărârea judecătorească oficiului registrului comertului, care, după mentionare, o va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare în Partea a IV-a, în extras.

(4) Asociatii răspund pentru obligatiile sociale până la acoperirea acestora în conformitate cu prevederile art. 3.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege autorul exceptiei invocă prevederile constitutionale ale art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată, art. 45 - Libertatea economică, art. 124 - înfăptuirea justitiei, art. 135 - Economia si art. 136 alin. (5) - Proprietatea. De asemenea, este invocat art. 6 - Dreptul la proces echitabil - din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 lit. c), art. 57 si art. 58 din Legea nr. 31/1990, Curtea retine că legiuitorul, în temeiul competentei sale constitutionale, a prevăzut cauzele si procedura de încetare a activitătii unei societăti comerciale înmatriculate în registrul comertului atunci când obiectul de activitate al societătii este ilicit sau contrar ordinii publice.

Cu toate că legiuitorul foloseste sintagma „nulitate a unei societăti comerciale” si statuează că, pe data la care hotărârea judecătorească de constatare a nulitătii a devenit irevocabilă, societatea încetează fără efect retroactiv si intră în lichidare, criticile autorului exceptiei, referitoare la faptul că instanta care a judecat în fond cererea de înfiintare, autorizare si înmatriculare a societătii se pronuntă si cu privire la nulitatea acesteia, nu sunt de natură a aduce atingere dispozitiilor constitutionale si nici reglementărilor internationale invocate.

Asupra dispozitiilor de lege criticate Curtea Constitutională s-a pronuntat prin mai multe decizii, precum deciziile nr. 392 si nr. 394 din 25 martie 2008, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 21 aprilie 2008.

Atât solutia, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 lit. c), art. 57 si art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Societatea Comercială KFT Finance Certified S.R.L. - S.P din Pitesti în Dosarul nr. 3.657/42/2006 al înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 februarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 241

din 19 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 304 pct. 8 si 9 si ale art. 3041 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 304 pct. 8 si 9 si ale art. 3041 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Mugurel Botas si Doina Ionică Dinculescu în Dosarul nr. 12.241/300/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

La apelul nominal se prezintă, pentru partea Nicolae Paraschiv Gheran, doamna avocat Maria Vizitiu, apărător ales cu delegatie la dosar. Se constată lipsa autorilor si a celorlalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent învederează Curtii că apărătorul ales al autorilor exceptiei si al părtilor Ion Cristian Ionică Dinculescu, Nadia Elena Ionică, Vasile Stan si Lenuta Bontas a depus la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, întrucât se află în imposibilitate de prezentare din motive medicale.

Având cuvântul cu privire la această cerere, apărătorul părtii Nicolae Paraschiv Gheran si reprezentantul Ministerului Public pun concluzii de respingere.

Deliberând, Curtea respinge cererea ca nedovedită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul apărătorului părtii Nicolae Paraschiv Gheran, care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

Procurorul pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind că este nemotivată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 24 septembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 12.241/300/2006, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 304 pct. 8 si 9 si ale art. 3041 din Codul de procedură civilă. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Mugurel Botas si Doina Ionică Dinculescu într-o cauză civilă având ca obiect anularea unor contracte de vânzare-cumpărare.

În motivarea exceptiei, autorii acesteia sustin că textele de lege criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1), art. 20, art. 21, ale art. 44 alin. (2) din Constitutie, precum si dispozitii din diverse documente internationale cu privire la drepturile omului.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile reprezentantului părtii Nicolae Paraschiv Gheran, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 304 pct. 8 si 9 si ale art. 3041 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut:

- Art. 304 pct. 8 si 9: „Modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere: (...)

8. când instanta, interpretând gresit actul juridic dedus judecătii, a schimbat natura ori întelesul lămurit si vădit neîndoielnic al acestuia;

9. când hotărârea pronuntată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea gresită a legii;”;

- Art. 3041: „Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanta putând să examineze cauza sub toate aspectele.”

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constitutie cuprinse la art. 16 alin. (1) care instituie principiul egalitătii cetătenilor în fata legii, fără privilegii si fără discriminări, la art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, la art. 21 privind accesul liber la justitie si la art. 44 alin. (2) care statuează cu privire la garantarea si ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată, indiferent de titular. De asemenea, se mai invocă si dispozitii din următoarele documente internationale: art. 11 pct. 1 din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale (ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974), potrivit căruia statele-părti recunosc, printre altele, dreptul oricărei persoane la o locuintă, art. 5 lit. e) pct. iii) din Conventia internatională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (la care România a aderat prin Decretul nr. 345/1970, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 92 din 28 iulie 1970), prin care statele-părti se angajează ca, în ce priveste folosirea dreptului la locuintă, să garanteze dreptul fiecăruia la egalitate în fata legii, fără deosebire de rasă, culoare, origine natională sau etnică, si art. 25 pct. 1 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, care proclamă că orice om are dreptul la un nivel de trai care să le asigure sănătatea si bunăstarea lui si familiei, cuprinzând, printre altele, locuinta.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, urmând să fie respinsă ca atare. În cererea de ridicare a exceptiei adresată Tribunalului Bucuresti, autorii acesteia nu au formulat nicio critică prin prisma căreia să se poată analiza constitutionalitatea textelor de lege ce formează obiect al exceptiei. Întrucât nu s-a făcut nicio mentiune din care să rezulte în ce constă, în viziunea autorilor, contrarietatea dintre textele de lege criticate si prevederile constitutionale invocate, sesizarea din prezenta cauză nu îndeplineste exigentele cuprinse în art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate”. Simpla enumerare a unor prevederi din Legea fundamentală sau din alte documente internationale nu echivalează cu o motivare.

În plus, Curtea observă că prin încheierea de sesizare a fost învestită numai cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 304 pct. 8 si 9 si ale art. 3041 din Codul de procedură civilă, astfel că documentul aflat la dosarul cauzei, care se doreste a fi o completare a exceptiei de neconstitutionalitate si care se referă la alte texte de lege, si anume la un articol din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, nu poate fi considerat nici motivare scrisă a exceptiei, nici sesizare a instantei de contencios constitutional cu solutionarea exceptiei având ca obiect acest text de lege. Aceasta este concluzia ce se desprinde din prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de către instanta în fata căreia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o încheiere (...)”.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art.1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 304 pct. 8 si 9 si ale art. 3041 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Mugurel Botas si Doina Ionică Dinculescu în Dosarul nr. 12.241/300/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 februarie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 300

din 3 martie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1231 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader – judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen Cătălina Gliga – procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1231 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Pheonix Records” - S.R.L. din Bucuresti în

Dosarul nr. 13.605/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

La apelul nominal răspunde apărătorul părtii U.C.M.R.-ADA, avocat Alexandru Roată-Palade, cu împuternicire la dosar, lipsă fiind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Apărătorul părtii prezente solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens, sustine că textul de lege criticat reprezintă tocmai concretizarea principiului constitutional al garantării si ocrotirii dreptului de proprietate. Totodată, consideră că implementarea dispozitiilor Directivei Parlamentului European si a Consiliului 2001/29/CE este un atribut al legiuitorului si nu poate constitui un aspect de neconstitutionalitate de competenta instantei de contencios constitutional.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă. În acest sens, face referire la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia, când statul nu transpune o directivă ori o implementează incorect, judecătorul national este chemat să se pronunte asupra acestor aspecte.

După dezbaterea cauzei, se prezintă apărătorul autorului exceptiei, avocatul Matei Sovărel, cu împuternicire la dosar, care, reiterând motivele cuprinse în notele scrise depuse la dosarul cauzei, solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate. De asemenea, depune la dosar si un set de înscrisuri.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 22 octombrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 13.605/3/2007, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1231 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Pheonix Records” - S.R.L. din Bucuresti într-o cauză civilă privind drepturi de autor.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arată că prevederile art. 1231 din Legea nr. 8/1996 nu au fost modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, care a transpus în dreptul intern prevederile Directivei Parlamentului European si a Consiliului 2001/29/CE din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor si drepturilor conexe în societatea informatională, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. L 006 din 10 ianuarie 2002. De asemenea, arată că, pe de o parte, potrivit paragrafului 23 din Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2001/29/CE, „dreptul autorului de comunicare către public [...] trebuie înteles ca înglobând toate comunicările către public, care nu este prezent acolo de unde vine comunicarea”, iar, pe de altă parte, textul de lege criticat prevede că gestiunea colectivă este obligatorie în ceea ce priveste dreptul de comunicare publică a operelor muzicale, fără să facă distinctie între comunicarea directă (când publicul este prezent) si comunicarea indirectă (când publicul nu este prezent). În acest fel, norma criticată contravine dispozitiilor Directivei Parlamentului European si a Consiliului 2001/29/CE si, pe cale de consecintă, dispozitiilor art. 148 alin. (2) din Constitutie. Totodată, sustine că prevederile criticate sunt contrare si dispozitiilor constitutionale ale art. 44 privind garantarea proprietătii private, inclusiv a proprietătii intelectuale. În fine, consideră că textul de lege criticat contravine si dispozitiilor art. 135 alin. (2) lit. a) si c) din Constitutie, de vreme ce în cazul autorilor care îsi interpretează în concerte propriile creatii muzicale si care sunt si organizatorii propriilor concerte se interpune, artificial, organismul de gestiune colectivă, cu consecinta diminuării drepturilor financiare aferente acestor spectacole.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilă consideră că prevederile criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate. În acest sens, arată că reglementarea cu titlu obligatoriu a gestiunii colective în exercitarea unor drepturi de autor si drepturi conexe s-a făcut în considerarea imposibilitătii practice de exercitare individuală a acestor drepturi si, în beneficiul autorilor si titularilor de drepturi conexe care nu ar putea pretinde sumele cuvenite, fiecare în parte, direct de la utilizatori. Totodată, consideră că este neîntemeiată si critica de neconstitutionalitate prin raportare la dispozitiile art. 148 alin. (2) din Constitutie, întrucât, în legislatia internă, sunt direct aplicabile numai prevederile regulamentelor europene obligatorii, nefiind cazul Directivei Parlamentului European si a Consiliului 2001/29/CE. Mentionează că directivele comunitare trebuie transpuse de către statele membre în legislatia internă într-un anumit interval de timp, stabilit în textul acesteia.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale. În acest sens, arată că exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizată, iar legiuitorul este îndreptătit să stabilească continutul si limitele acestuia.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Prin încheiere, instanta de judecată a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1231 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Din notele scrise ale autorului, însă, rezultă că motivele de neconstitutionalitate privesc doar prevederile art. 1231 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996, astfel cum au fost introduse prin art. I punctul 90 din Legea nr. 285/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 30 iunie 2004, având următorul continut:

- „Art. 1231. - Gestiunea colectivă este obligatorie pentru exercitarea următoarelor drepturi:

[...] e) dreptul de comunicare publică a operelor muzicale, cu exceptia proiectiei publice a operelor cinematografice.”

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 135 alin. (2) lit. a) si c) relative la obligatia statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie, stimularea cercetării stiintifice si tehnologice nationale, a artei si protectia dreptului de autor si ale art. 148 alin. (2) privind prioritatea, ca urmare a aderării, a prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu fată de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Titularii dreptului de autor si ai drepturilor conexe îsi pot exercita drepturile recunoscute prin Legea nr. 8/1996 în mod individual sau, pe bază de mandat, prin organismele de gestiune colectivă. Ca urmare a modificării Legii nr. 8/1996 prin Legea nr. 285/2004, gestiunea facultativă a acestor drepturi reprezintă regula, pe cale de exceptie, prevederile art. 1231 din Legea nr. 8/1996 stabilind că gestiunea colectivă este obligatorie pentru exercitarea drepturilor prevăzute expres la literele a)-g) ale acestui articol, inclusiv pentru dreptul de comunicare publică a operelor muzicale, aduse anterior la cunostinta publică.

Autorul exceptiei sustine că prevederile art. 1231 din Legea nr. 8/1996 nu fac distinctie între comunicarea directă (când publicul este prezent) si comunicarea indirectă (când publicul nu este prezent) a operelor muzicale, contrar dispozitiilor Directivei Parlamentului European si a Consiliului 2001/29/CE care stabilesc că dreptul autorului de comunicare către public trebuie înteles ca înglobând toate comunicările către public, care nu este prezent acolo de unde vine comunicarea. În acest sens, autorul consideră că, potrivit dispozitiilor art. 148 alin. (2) din Constitutie, ar trebui aplicată cu prioritate norma comunitară. Or, Curtea constată că aceste aspecte nu reprezintă probleme de constitutionalitate, ci de aplicare a legii, de competenta instantei de judecată.

De asemenea, Curtea retine că nu intră în competenta sa nici modificarea textului de lege supus controlului de constitutionalitate, în sensul dorit de autorul exceptiei, legiuitorul fiind competent să transpună normele comunitare ale Directivei Parlamentului European si a Consiliului 2001/29/CE în legislatia natională în materie.

Cât priveste critica de neconstitutionalitate prin raportare la dispozitiile art. 44 si ale art. 135 alin. (2) lit. a) si c) din Legea fundamentală, Curtea retine că gestiunea colectivă obligatorie pentru exercitarea unor drepturi prevăzute expres de lege se face de către organismele de gestiune colectivă în beneficiul autorilor si titularilor de drepturi conexe, prin reglementarea dedusă controlului legiuitorul dând expresie atât principiului constitutional al garantării proprietătii private, drepturile autorului asupra operei sale beneficiind de aceeasi protectie, fiind asimilate dreptului de proprietate, cât si obligatiei statului de a asigura protectia dreptului de autor.

Solutia legiuitorului de a reglementa gestiunea colectivă obligatorie în exercitarea unor drepturi de autor si drepturi conexe îsi găseste justificarea în modalitatea de exploatare a acestor drepturi, care face imposibilă autorizarea individuală.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1231 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Pheonix Records” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 13.605/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 3 martie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela lonescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 546/2005 privind aprobarea Strategiei de privatizare a Societătii Comerciale Filiala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” - S.A., a unor măsuri pentru punerea în aplicare a strategiei, precum si privind constituirea Comisiei pentru coordonarea privatizării acestei societăti

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Articolul 13 din Hotărârea Guvernului nr. 546/2005 privind aprobarea Strategiei de privatizare a Societătii Comerciale Filiala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” - S.A., a unor măsuri pentru punerea în aplicare a strategiei, precum si privind constituirea Comisiei pentru coordonarea privatizării acestei societăti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 7 iulie 2005, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) Se constituie Comisia pentru coordonarea privatizării Societătii Comerciale Filiala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice «Electrica Muntenia Sud» - SA, alcătuită din 7 membri, după cum urmează:

1. ministrul economiei, presedinte;

2. seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie;

3. secretarul de stat numit prin ordin al ministrului economiei;

4. secretarul de stat numit prin ordin al ministrului finantelor publice;

5. secretarul de stat numit prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale;

6. secretarul de stat numit prin ordin al ministrului mediului;

7. presedintele Consiliului de administratie al Societătii Comerciale de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice «Electrica» - S.A.

(2) Prin ordin al ministrului, fiecare institutie reprezentată în Comisia pentru coordonarea privatizării Societătii Comerciale Filiala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice «Electrica Muntenia Sud» - S.A. îsi desemnează câte un membru supleant.”

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Adriean Videanu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 11 martie 2009.

Nr. 282.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.720/2008 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei, precum si pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 1.720/2008 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 6 ianuarie 2009, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 7, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Economiei este de 482, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului.”

2. La anexa nr. 1 „Structura organizatorică a Ministerului Economiei”, nota privind numărul maxim de posturi va avea următorul cuprins:

„Numărul maxim de posturi = 482 (exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului).”

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 28 ianuarie 2009, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (2), după litera v) se introduce o nouă literă, litera x), cu următorul cuprins:

,,x) de autoritate administrativă de înfrătire institutională responsabilă cu managementul administrativ si financiar al proiectelor de înfrătire institutională în care România va avea rol de asistentă tehnică.”

2. La articolul 3 alineatul (1), punctul 54 se modifică si va avea următorul cuprins:

„54. gestionează asistenta financiară nerambursabilă acordată României de Uniunea Europeană, prin instrumente financiare de preaderare si postaderare, potrivit prevederilor memorandumurilor de întelegere, memorandumurilor si acordurilor ori deciziilor de finantare semnate de Guvernul României si de Comisia Europeană sau ale altor documente prin care se acordă aceasta, precum si asistenta financiară rambursabilă acordată de institutii financiare internationale, îndeplinind functia de autoritate contractantă si de autoritate de plată, pentru programele din domeniul său de activitate;”.

3. La articolul 7, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Finantelor Publice este de 1.846, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului.”

4. După articolul 8 se introduce un nou articol, articolul 81, cu următorul cuprins:

„Art. 81. - Pe lângă Ministerul Finantelor Publice, în calitate de Autoritate Administrativă de înfrătire Institutională, functionează activitatea de derulare si gestionare a proiectelor de înfrătire institutională finantate de Uniunea Europeană, pentru care România are rol de donator de asistentă tehnică, finantată integral din venituri proprii, conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 196/2008.”

5. La anexa nr. 1 „Structura organizatorică a Ministerului Finantelor Publice”, nota privind numărul maxim de posturi se modifică si va avea următorul cuprins:

„Numărul maxim de posturi = 1.846 (exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului).”

6. La anexa nr. 1, punctul 5 din subsolul anexei se modifică si va avea următorul cuprins:

„5. Se organizează si functionează la nivel de directie generală si îndeplineste functia de Fond National pentru asistenta financiară de preaderare, conform Hotărârii Guvernului nr. 1.011/1999, Hotărârii Guvernului nr. 1.328/2000, si de Autoritate de Certificare si Plată pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune si Instrumentul de Asistentă pentru Preaderare, conform Hotărârii Guvernului nr. 457/2008.”

Art. III. - în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri, Ministerul Economiei si Ministerul Finantelor Publice vor încheia un protocol prin care vor fi reglementate transferul posturilor vacante si modul de exercitare de către cele două institutii a atributiilor aferente Programului operational sectorial „Cresterea competitivitătii economice”.

Art. IV. - Se autorizează Ministerul Finantelor Publice să introducă modificările în structura bugetului de stat, în bugetele ordonatorilor principali de credite si în anexele la acestea, potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Adriean Videanu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Marian Sârbu

 

Bucuresti, 11 martie 2009.

Nr. 283.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor constructii aflate în administrarea Penitenciarului Poarta Albă

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 10 alin. (2) si al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor constructii aflate în administrarea Penitenciarului Poarta Albă, situate în localitatea Poarta Albă, Str. Coloniilor nr. 69, judetul Constanta, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Trecerea în domeniul privat al statului a constructiilor prevăzute la alin. (1) se face în vederea scoaterii din functiune si demolării acestora.

(3) După scoaterea din functiune si demolarea constructiilor prevăzute la alin. (1), Penitenciarul Poarta Albă îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică.

Art. 2. - Anexa nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul justitiei si libertătilor cetătenesti,

Alina Mihaela Bica,

secretar de stat

Ministrul dezvoltării regionale si locuintei,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 18 martie 2009.

Nr. 316.

 

ANEXA

 

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a constructiilor aflate în administrarea Penitenciarului Poarta Albă care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia

 

Nr. crt.

Adresa imobilului

Persoana juridică în administrarea căreia se află imobilul

Caracteristicile bunului care trece în domeniul privat al statului

1.

Localitatea Poarta Albă, Str. Coloniilor nr. 69, judetul Constanta

Penitenciarul Poarta Albă

Dormitor condamnati/A, nr. M.F. - 36458 Suprafata construită = 253,57 m2 Valoarea contabilă = 32.263,82 lei

2.

Localitatea Poarta Albă, Str. Coloniilor nr. 69, judetul Constanta

Penitenciarul Poarta Albă

Dormitor condamnati/B, nr. M.F. - 36459 Suprafata construită = 267,71 m2 Valoarea contabilă = 34.168,55 lei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru abrogarea pct. 5.3.2 alin. 2 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 201/2003, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.235/2003

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă prevederile punctului 5.3.2 alineatul 2 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 201/2003, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.235/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 21 octombrie 2003, cu modificările si completările ulterioare.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 19 martie 2009.

Nr. 528.

 

CUANTUMUL TOTAL

al sumelor provenite din finantările private ale partidelor politice în anul 2008, conform Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale

 

Partidul Conservator - Filiala Judeteană Gorj:

 

a) cuantumul total al veniturilor din cotizatii: 18.243 lei;

b) venituri din contributii bănesti: 4.500 lei;

c) nu există membri de partid care să fi plătit cotizatii în anul 2008 a căror valoare însumată să depăsească 10 salarii minime brute pe tară.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.