MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 783/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 783         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 17 noiembrie 2009

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

351. - Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentată de Ministerul Economiei si Finantelor (Împrumutat), si Institutul de Credit pentru Reconstructie-Frankfurt pe Main (KfW) (Împrumutător) pentru 8.000.000 de euro, semnat la Bucuresti la 31 iulie 2008 si, respectiv, la Frankfurt pe Main la 2 noiembrie 2007, pentru finantarea Proiectului „Promovarea întreprinderilor mici si mijlocii (etapa a 4-a)”

 

Acord de împrumut datat 31 iulie 2008 între KfW, Frankfurt pe Main, (KfW) si România, reprezentată de Ministerul Economiei si Finantelor (Împrumutat), pentru 8.000.000 de euro - Promovarea întreprinderilor mici si mijlocii (etapa a 4-a)

 

1.667. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentată de Ministerul Economiei si Finantelor (Împrumutat), si Institutul de Credit pentru Reconstructie - Frankfurt pe Main (KfW) (Împrumutător) pentru 8.000.000 de euro, semnat la Bucuresti la 31 iulie 2008 si, respectiv, la Frankfurt pe Main ia 2 noiembrie 2007, pentru finantarea Proiectului „Promovarea întreprinderilor mici si mijlocii (etapa a 4-a)”

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.224 din 29 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 152/1998 privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte si ale art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte

 

Decizia nr. 1.255 din 6 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

266. - Ordin al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Acordului dintre Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare (CNCAN) din România si Autoritatea pentru Radioprotectie (NRPA) din Norvegia privind cooperarea în cadrul proiectului intitulat „Energia nucleară sigură - Programul regional de excelentă pentru România”, semnat la Bucuresti la 24 august 2009 si la Osteras la 18 august 2009

 

1.154. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli actualizat pe anul 2009 al Centrului Român pentru Pregătirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV

 

2.800. - Ordin al vicepresedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală pentru modificarea Normelor de autorizare a regimurilor vamale economice, aprobate prin Ordinul vicepresedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 7.789/2007

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

            Hotărârea din 25 noiembrie 2008 în Cauza Paicu împotriva României


 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentată de Ministerul Economiei si Finantelor (împrumutat), si Institutul de Credit pentru Reconstructie -Frankfurt pe Main (KfW) (împrumutător) pentru 8.000.000 de euro, semnat la Bucuresti la 31 iulie 2008 si, respectiv, la Frankfurt pe Main la 2 noiembrie 2007, pentru finantarea Proiectului „Promovarea întreprinderilor mici si mijlocii (etapa a 4-a)”

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Se ratifică Acordul de împrumut dintre România, reprezentată de Ministerul Economiei si Finantelor (împrumutat), si Institutul de Credit pentru Reconstructie -Frankfurt pe Main (KfW) (împrumutător) pentru 8.000.000 de euro, semnat la Bucuresti ia 31 iulie 2008 si, respectiv, la Frankfurt pe Main la 2 noiembrie 2007, pentru finantarea Proiectului „Promovarea întreprinderilor mici si mijlocii (etapa a 4-a)”, denumit în continuare acord.

Art. 2. - (1) Derularea împrumutului este gestionată si monitorizată de managerul desemnat al proiectului, persoană juridică, pe baza unui acord de management încheiat de Ministerul Finantelor Publice cu acesta si cu Institutul de Credit pentru Reconstructie - Germania (KfW).

(2) Împrumutul este tras într-un cont special de tip revolving, denumit în continuare fondul româno-german, deschis la o institutie de credit selectată, al cărui titular este Ministerul Finantelor Publice.

(3) Prestările de servicii efectuate de managerul proiectului se supun regimului taxei pe valoarea adăugată prevăzut de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, iar plata acestora, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, după caz, se efectuează din fondul româno-german.

Art. 3. - Managerul proiectului încheie, în numele Ministerului Finantelor Publice, contracte de credit cu institutiile de credit partenere, în vederea acordării de împrumuturi întreprinderilor mici si mijlocii din România, ale căror proiecte de investitii se încadrează pentru acest tip de creditare. Contractele încheiate constituie titluri executorii, fără a mai fi necesară îndeplinirea altor formalităti legale.

Art. 4. - Plata serviciului datoriei publice externe, respectiv rambursarea creditului extern, achitarea dobânzilor, a comisioanelor si a altor costuri aferente, este efectuată de managerul proiectului din credite rambursabile de institutiile de credit partenere si virate în fondul româno-german.

Art. 5. - (1) Se autorizează Guvernul României ca, prin Ministerul Finantelor Publice, să introducă pe parcursul derulării împrumutului, de comun acord cu Institutul de Credit pentru Reconstructie - Germania (KfW), în functie de conditiile concrete de derulare a acordului, amendamente la continutul acestuia care privesc modificări ce nu sunt de natură să majoreze obligatiile financiare initial asumate de România fată de finantatorul extern sau să determine noi conditionalităti economice fată de cele initial convenite între părti.

(2) Amendamentele prevăzute la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

TEODOR VIOREL MELESCANU

 

Bucuresti, 11 noiembrie 2009.

Nr. 351.

 

ACORD DE ÎMPRUMUT*) datat 31 iulie 2008

între KfW, Frankfurt pe Main, (KfW) si România, reprezentată de Ministerul Economiei si Finantelor

(împrumutat), pentru 8.000.000 de euro

- Promovarea întreprinderilor mici si mijlocii (etapa a 4-a) -

 


*) Traducere.

 

            În baza Acordului datat 19 decembrie 2005 dintre Guvernul Republicii Federale Germania si Guvernul României privitor la colaborarea financiară (acord guvernamental), împrumutatul si KfW încheie astfel următorul acord de împrumut:

 

ARTICOLUL 1

 

Suma si scopul împrumutului

1.1. KfW va acorda împrumutatului un împrumut care nu depăseste 8.000.000,00 EUR (în cuvinte: opt milioane euro).

1.2. Împrumutatul va utiliza împrumutul numai pentru finantarea fondului româno-german cu scopul refinantării subîmprumuturilor acordate de băncile partenere si alti parteneri financiari intermediari întreprinderilor mici si mijlocii [Promovarea întreprinderilor mici si mijlocii (etapa a 4-a); Proiect].


Împrumutatul si KfW vor stabili detaliile Proiectului printr-un acord separat.

1.3. Impozitele si alte taxe publice vor fi suportate de împrumutat si taxele vamale de import nu vor fi finantate din împrumut.

 

ARTICOLUL 2

Tragerea

 

2.1. KfW va disponibiliza împrumutul în conformitate cu progresul Proiectului si în baza solicitării împrumutatului. Printr-un acord separat, împrumutatul si KfW vor conveni asupra procedurii de tragere, în mod special asupra evidentei care trebuie pusă la dispozitie de împrumutat si care dovedeste că sumele solicitate din împrumut sunt utilizate în scopul mentionat în acest acord.

2.2. KfW va avea dreptul să refuze disponibilizarea sumelor după data de 31 decembrie 2010.

 

ARTICOLUL 3

Comisionul de angajament, dobânda si rambursarea

 

3.1. Împrumutatul va plăti un comision de angajament, nerambursabil, de 0,25% p.a. aplicat asupra sumelor netrase din împrumut. Comisionul de angajament va fi calculat pentru o perioadă care începe la 3 luni după intrarea în vigoare a acestui acord si se sfârseste la data la care împrumutul a fost tras în totalitate.

3.2. Împrumutatul va plăti dobândă la împrumut la o rată de 2% p.a. Dobânda va fi percepută de la datele la care tragerile sunt debitate până la datele la care rambursările sunt creditate în contul KfW, specificat în art. 3.9.

3.3. Împrumutatul va plăti comisionul de angajament, dobânda si orice alte costuri aferente restantelor în conformitate cu prevederile art. 3.5, semestrial, la 30 mai si 30 noiembrie pentru jumătatea de an care se sfârseste atunci. Primul comision de angajament va deveni scadent odată cu prima plată a dobânzii.

3.4. Împrumutatul va rambursa împrumutul după cum urmează:

 

Transa

Data

 

Suma

 

1

30 noiembrie

2017

200.000

EUR

2

30 mai

2018

200.000

EUR

3

30 noiembrie

2018

200.000

EUR

4

30 mai

2019

200.000

EUR

5

30 noiembrie

2019

200.000

EUR

6

30 mai

2020

200.000

EUR

7

30 noiembrie

2020

200.000

EUR

8

30 mai

2021

200.000

EUR

9

30 noiembrie

2021

200.000

EUR

10

30 mai

2022

200.000

EUR

11

30 noiembrie

2022

200.000

EUR

12

30 mai

2023

200.000

EUR

13

30 noiembrie

2023

200.000

EUR

14

30 mai

2024

200.000

EUR

15

30 noiembrie

2024

200.000

EUR

16

30 mai

2025

200.000

EUR

17

30 noiembrie

2025

200.000

EUR

18

30 mai

2026

200.000

EUR

19

30 noiembrie

2026

200.000

EUR

20

30 mai

2027

200.000

EUR

21

30 noiembrie

2027

200.000

EUR

22

30 mai

2028

200.000

EUR

23

30 noiembrie

2028

200.000

EUR

24

30 mai

2029

200.000

EUR

25

30 noiembrie

2029

200.000

EUR

26

30 mai

2030

200.000

EUR

27

30 noiembrie

2030

200.000

EUR

28

30 mai

2031

200.000

EUR

29

30 noiembrie

2031

200.000

EUR

30

30 mai

2032

200.000

EUR

31

30 noiembrie

2032

200.000

EUR

32

30 mai

2033

200.000

EUR

33

30 noiembrie

2033

200.000

EUR

34

30 mai

2034

200.000

EUR

35

30 noiembrie

2034

200.000

EUR

36

30 mai

2035

200.000

EUR

37

30 noiembrie

2035

200.000

EUR

38

30 mai

2036

200.000

EUR

39

30 noiembrie

2036

200.000

EUR

40

30 mai

2037

200.000

EUR

 

3.5. Dacă rambursarea către KfW a oricăreia dintre transe nu se efectuează la scadentă, KfW poate majora rata dobânzii pentru sumele restante prin adăugarea a 3% p.a. la rata de bază pentru perioada care începe cu data scadentei si se sfârseste la data la care acele rambursări sunt creditate în contul KfW specificat în art. 3.9. Rata de bază reprezintă rata dobânzii comunicată de Deutsche Bundesbank ca rată de bază la rata aplicabilă asupra datei relevante a scadentei. În cazul dobânzilor restante, KfW poate solicita despăgubiri. Aceste despăgubiri nu vor depăsi suma la care s-ar fi ajuns dacă dobânda ar fi fost percepută asupra acestor dobânzi restante la rata de bază determinată la data scadentă plus 3% p.a.

3.6. Comisionul de angajament, dobânda si orice alte costuri aferente restantelor în conformitate cu prevederile art. 3.5 se vor calcula pe baza unui an format din 360 de zile si a unei luni formate din 30 de zile.

3.7. Sumele din împrumut netrase sau rambursate anticipat vor fi distribuite în proportii egale asupra tuturor transelor nerambursate numai dacă KfW, din proprie initiativă, nu stabileste un alt mod de compensare pentru un caz particular, în special în cazul sumelor mai mici.

3.8. KfW va fi îndreptătit să distribuie, la alegerea sa, plătile primite în contul plătilor datorate în cadrul acestui acord sau în cadrul altor acorduri de împrumut încheiate între KfW si împrumutat.

3.9. Împrumutatul va efectua toate plătile în euro în contul KfW nr. 31.1392.8724, Frankfurt pe Main (BLZ 500 204 00, S.W.I.F.T.: KFWIDEFF), nefiind acceptate compensări din aceste plăti.

 

ARTICOLUL 4

Suspendarea tragerilor si rambursarea anticipată

 

4.1. Împrumutatul poate oricând:

a) cu conditia îndeplinirii obligatiilor sale conform art. 7, să anuleze orice sumă din împrumut netrasă încă; si

b) să ramburseze împrumutul în întregime sau partial înaintea scadentei.


4.2. KfW nu poate suspenda efectuarea tragerilor decât dacă:

a) împrumutatul nu si-a îndeplinit obligatiile de plată la scadentă fată de KfW;

b) obligatiile asumate în cadrul acestui acord sau în cadrul acordurilor separate care se referă la acest acord nu au fost respectate;

c) împrumutatul nu poate să dovedească că sumele împrumutului au fost utilizate în scopul convenit; sau

d) apar situatii neobisnuite care exclud sau pun considerabil în pericol implementarea, functionarea ori scopul Proiectului sau îndeplinirea obligatiilor de plată asumate de împrumutat în cadrul acestui acord.

4.3. Dacă a survenit oricare dintre situatiile specificate în art. 4.2 lit. a), b) sau c) si dacă nu a fost eliminată într-un termen determinat de KfW, care va fi oricum de cel putin 30 de zile, KfW poate:

a) în cazurile specificate în art. 4.2 lit. a) sau b), să solicite rambursarea imediată a tuturor sumelor restante din împrumut, precum si plata tuturor dobânzilor acumulate si a altor costuri incidentale;

b) în cazul specificat în art. 4.2 lit. c), să solicite rambursarea imediată a tuturor acelor sume din împrumut pentru care împrumutatul nu poate dovedi că au fost utilizate în scopurile convenite.

 

ARTICOLUL 5

Costuri si cheltuieli publice

 

5.1. Împrumutatul va efectua toate plătile în cadrul prezentului acord fără deducerea vreunui impozit, a altor cheltuieli publice sau a altor costuri si va plăti costurile aferente transferului si conversiei percepute în legătură cu tragerile din împrumut.

5.2. Împrumutatul va suporta toate taxele si celelalte cheltuieli publice plătibileîn afara Republicii Federale Germania survenite în conexiune cu încheierea si derularea acestui acord.

 

ARTICOLUL 6

Validitatea prezentului acord si reprezentarea

 

6.1. În timp util, înainte de prima tragere, împrumutatul va pune la dispozitia KfW evidenta într-o formă satisfăcătoare KfW, care să dovedească faptul că împrumutatul a îndeplinit toate cerintele legilor constitutionale si altor legi legate de asumarea validă a tuturor obligatiilor sale ce derivă din acest acord.

6.2. Ministrul economiei si finantelor si acele persoane desemnate de acesta si ale căror specimene de semnătură autorizate de către acesta au fost transmise KfW vor reprezenta împrumutatul în legătură cu realizarea prezentului acord. Dreptul de reprezentare nu va expira până când nu va fi revocat în mod expres de către reprezentantul împrumutatului autorizat la data primirii acestuia de KfW.

6.3. Amendamentele sau completările aduse prezentului acord si orice alte notificări si declaratii transmise de către părtile contractante în legătură cu acesta se vor face în scris. Orice astfel de notificare sau declaratie va fi considerată ca fiind primită în momentul în care a ajuns la următoarele adrese ale părtii contractante destinatare sau la orice altă adresă a destinatarului corespondentei, după cum a fost comunicată celeilalte părti contractante:

Pentru KfW: KfW

Postfach 11 11 41

60046 Frankfurt pe Main

Republica Federală Germania

Fax: +49 69 7431-2944

Încheiat în două exemplare originale în limba engleză.

Frankfurt pe Main, 2 noiembrie 2007, KfW

Bucuresti, 31 iulie 2008, România, reprezentată de Mini

Pentru împrumutat:

Ministerul Economiei si Finantelor

Str. Apolodor nr. 17, sectorul 5

Bucuresti, România

Telefax:+40 21 312.67.92

 

ARTICOLUL 7

Proiectul

 

7.1. Împrumutatul, prin persoanele desemnate de acesta cu pregătirea si implementarea proiectului:

a) va implementa, va opera si va întretine Proiectul în conformitate cu practici financiaresănătoase si realmente în conformitate cu conceptul Proiectului, convenit între împrumutat si KfW;

b) va asigura finantarea integrală a Proiectului si, la solicitarea KfW, va pune la dispozitia acestuia evidentacare dovedeste că sunt acoperite plătile care nu se fac din acest împrumut;

c) va permite oricând reprezentantilor KfW să inspecteze toate registrele contabile si orice altă documentatie relevantă pentru implementarea si functionarea Proiectului si să inspecteze Proiectul si toate instalatiile aferente acestuia;

d) va pune la dispozitia KfW, la solicitarea acestuia, oricare si toate aceste informatii si rapoarte referitoare la Proiect si la progresul său ulterior;

e) va informa cu promptitudine KfW, din proprie initiativă, în legătură cu oricare si toate circumstantele care exclud sau periclitează considerabil implementarea, functionarea sau scopul Proiectului.

7.2. Împrumutatul si KfW vor stabili printr-un acord separat detaliile referitoare la art. 7.1.

 

ARTICOLUL 8

Clauze diverse

 

8.1. Împrumutatul se va asigura că persoanele însărcinate de acesta cu pregătirea si implementarea proiectului, cu adjudecarea contractului de bunuri si servicii care se vor finanta si cu efectuarea tragerilor din împrumut nu solicită, nu îsi fnsusesc, nu atribuie, nu acordă, nu promit sau nu li se vor promite plăti ilegale sau alte avantaje legate de aceste însărcinări.

8.2. KfW este împuternicit să furnizeze Republicii Federale Germania informatii în legătură cu încheierea si semnarea prezentului acord de împrumut. Atât KfW, cât si Republica Federală Germania au dreptul să transmită informatii privind împrumutul si Proiectul organizatiilor internationale care colectează date statistice, în special în legătură cu aspectele legate de datoria publică.

8.3. Dacă oricare dintre prevederile prezentului acord nu este valabilă, toate celelalte prevederi vor rămâne neafectate de acest lucru. Lipsa vreunei reglementări care rezultă din aceasta va fi remediată prin completarea cu o dispozitie conformă cu scopul acestui acord.

8.4. Împrumutatul nu va putea atribui sau transfera, gaja sau ipoteca nicio revendicare din acest acord.

8.5. Prezentul acord va fi guvernat de legislatia Republicii Federale Germania. Locul încheierii va fi Frankfurt pe Main.

8.6. Prezentul acord de împrumut va intra în vigoare si îsi va produce efectele odată cu ratificarea sa de către Parlamentul României si la 3 zile de la publicarea aprobării sale prin lege, în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Arbitraj

 

8.7. Disputele vor fi solutionate exclusiv si definitiv de către un tribunal de arbitraj. În acest sens se vor aplica următoarele:

a) tribunalul de arbitraj va fi format din unu sau 3 arbitri care vor fi numiti si vor actiona în conformitate cu Regulile de arbitraj ale Camerei Internationale de Comert (CIC), aplicabile periodic;

b) procedurile de arbitraj se vor desfăsura în Frankfurt pe Main. Procedurile vor fi tinute în limba engleză.


 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentată de Ministerul Economiei si Finantelor (împrumutat), si Institutul de Credit pentru Reconstructie - Frankfurt pe Main (KfW) (împrumutător) pentru 8.000.000 de euro, semnat la Bucuresti la 31 iulie 2008 si, respectiv, la Frankfurt pe Main la 2 noiembrie 2007, pentru finantarea Proiectului „Promovarea întreprinderilor mici si mijlocii (etapa a 4-a)”

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentată de Ministerul Economiei si Finantelor (împrumutat), si Institutul de Credit pentru Reconstructie - Frankfurt pe Main (KfW) (împrumutător) pentru 8.000.000 de euro, semnat la Bucuresti la 31 iulie 2008 si, respectiv, la Frankfurt pe Main la 2 noiembrie 2007, pentru finantarea Proiectului „Promovarea întreprinderilor mici si mijlocii (etapa a 4-a)” si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2009.

Nr. 1.667.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.224 din 29 septembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 152/1998 privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte si ale art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin – procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.62 alin. (3) din Legea nr. 152/1998 privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte si ale art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte, exceptie ridicată de Daniel Ilie Hurbean în Dosarul nr. 410/107/2009 al Tribunalului Alba - Sectia comercială si contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 152/1998 privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte, arătând că textul de lege criticat nu contine conditia apreciată ca fiind discriminatorie a locului de muncă al solicitantului, aceasta fiind reglementată, astfel cum rezultă din motivarea exceptiei, la nivelul administratiei publice locale prin act administrativ. Mai mult, autorul exceptiei deduce neconstitutionalitatea dispozitiilor de lege criticate din circumstantele concrete ale cauzei, ceea ce nu poate constitui o veritabilă critică de neconstitutionalitate. Cât priveste dispozitiile art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte, reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a exceptiei, deoarece Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra prevederilor dintr-o lege sau ordonantă în vigoare, nu si dintr-o hotărâre a Guvernului.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 27 martie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 410/107/2009, Tribunalul Alba - Sectia comercială si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor „art. 6 alin. (3) din Legea nr. 152/1998” privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte si ale art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.152/1998 privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte.

Exceptia a fost ridicată de Daniel IIie Hurbean într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect solutionarea unei actiuni în anulare a unui act administrativ emis de autorităti publice locale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arată că dispozitiile legale criticate sunt discriminatorii, în măsura în care, la stabilirea criteriilor de acces la repartizarea locuintelor pentru tineri destinate închirierii, construite si date în exploatare prin programele derulate de Agentia Natională pentru Locuinte, se face distinctie între persoanele care îsi desfăsoară activitatea în localitatea în care sunt amplasate locuintele si cele care nu îndeplinesc această conditie. În contextul noilor conditii socio-economice si al fenomenului de migratiune temporară a fortei de muncă, o astfel de cerintă se îndepărtează de intentia legiuitorului de a adopta măsuri de protectie a persoanelor cu venituri medii-reduse si care constituie cazuri speciale. Autorul exceptiei precizează faptul că „un rol important în crearea acestei inegalităti îl au autoritătile competente să hotărască în mod arbitrar”.

Tribunalul Alba - Sectia comercială si contencios administrativ nu si-a exprimat opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 este inadmisibilă, deoarece Curtea Constitutională se pronuntă, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, asupra constitutionalitătii unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau ordonantă în vigoare, nu si dintr-o hotărâre a Guvernului. Cât priveste exceptia de neconstitutionalitate privind prevederile art.62 alin. (3) din Legea nr. 152/1998, apreciază că este neîntemeiată, având în vedere că din ansamblul dispozitiilor actului normativ rezultă preocuparea si eforturile statului pentru a asigura un nivel de trai decent tuturor categoriilor de cetăteni, si în special tinerilor.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, consideră că dispozitiile art. 62 alin. (3) din Legea nr. 152/1998, cu modificările si completările ulterioare, sunt constitutionale, iar exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 este inadmisibilă, potrivit art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozitiile „art. 6 alin. (3) din Legea nr. 152/1998” privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 16 iulie 1998. În realitate, astfel cum arată autorul exceptiei în notele scrise, dispozitiile criticate sunt cele ale art. 62 alin. (3) din lege, introduse prin art. I pct. 5 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 83/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 29 septembrie 2003, modificate de art. I pct. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 50/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 31 august 2006, si modificate prin art. I pct. 4 din Legea nr. 89/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 21 aprilie 2008. Acest text are următorul continut:

„(3) Repartizarea locuintelor pentru tineri destinate închirierii, construite si date în exploatare prin programele derulate de Agentia Natională pentru Locuinte conform prevederilor art. 61 alin. (4), se face după criterii stabilite si adoptate de autoritătile administratiei publice locale si/sau centrale care preiau în administrare aceste locuinte, cu avizul Ministerului Dezvoltării Regionale si Locuintei, pe baza unor criterii-cadru de acces la locuinte si, respectiv, de prioritate în repartizarea locuintelor, aprobate prin hotărâre a Guvernului. În baza unor propuneri temeinic justificate pot fi adaptate la situatii concrete existente pe plan local numai criteriile-cadru de acces la locuinte si numai din punctul de vedere al cuprinderii teritoriale.”

Dispozitiile art. 61 alin. (4), la care textul de lege criticat face trimitere, prevăd următoarele: „(4) Agentia Natională pentru Locuinte va stabili anual programe de investitii publice în constructia de locuinte pentru tineri, destinate închirierii, constructia de locuinte sociale si de necesitate, constructia si/sau reabilitarea locuintelor distruse ori grav avariate, situate în zonele afectate de calamităti naturale, constructia altor locuinte proprietate publică a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, precum si interventii la constructii existente, pe baza proiectelor de investitii aprobate în bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, în colaborare cu organele administratiei publice locale si centrale interesate, pe terenurile destinate amplasării acestor locuinte potrivit legii.”

De asemenea, obiect al exceptiei îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozitiile art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 4 octombrie 2001.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate invocă prevederile constitutionale ale art. 15 alin. (1) privind principiul universalitătii legii, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări si ale art. 47 - Nivelul de trai.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată următoarele:

I. Conform dispozitiilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 152/1998 privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte, repartizarea locuintelor pentru tineri destinate închirierii, construite si date în exploatare prin programele derulate de Agentia Natională pentru Locuinte se face după criterii stabilite si adoptate de autoritătile administratiei publice locale si/sau centrale, pe baza unor criterii-cadru de acces la locuinte si, respectiv, de prioritate în repartizarea locuintelor, aprobate prin hotărâre a Guvernului. Prin urmare, Curtea constată că textul criticat nu contine nicio referire la o conditie sau alta pe care trebuie să o îndeplinească solicitantii de locuinte construite de Agentia Natională pentru Locuinte, astfel că nu poate fi retinută nici critica autorului exceptiei privind încălcarea principiului universalitătii, al egalitătii în drepturi a cetătenilor sau a dreptului la un nivel de trai decent. Conditiile de acces la astfel de locuinte, printre care si cea potrivit căreia titularul cererii trebuie să îsi desfăsoare activitatea în localitatea în care sunt amplasate locuintele, sunt stabilite mai întâi pe baza unor criterii-cadru aprobate prin hotărâre a Guvernului, urmând ca autoritătile administratiei publice locale să le transpună în mod concret la nivel local, prin act administrativ.

II. Cât priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă. Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, nu si dintr-o hotărâre a Guvernului, aceste acte normative fiind supuse controlului judecătoresc exercitat de instanta de contencios administrativ.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 152/1998 privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte, exceptie ridicată de Daniel Ilie Hurbean în Dosarul nr. 410/107/2009 al Tribunalului Alba - Sectia comercială si contencios administrativ.

II. Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.152/1998 privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar al aceleiasi instante.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 29 septembrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.255 din 6 octombrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003

            Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu – procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, exceptie ridicată de Cosmin-Marius Stanciu în Dosarul nr. 853/330/2009 al Judecătoriei Urziceni.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, indicând, în acest sens, Decizia nr. 952/2009 a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 25 martie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 853/330/2009, Judecătoria Urziceni a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Cosmin-Marius Stanciu într-o cauză civilă având ca obiect „anulare act.” în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul legal criticat interzice dreptul unui membru al unui partid de a se adresa justitiei pentru realizarea controlului de legalitate a unor hotărâri de admitere sau excludere din partidul respectiv. Instituirea unei jurisdictii exclusive interne a partidului afectează si exercitarea dreptului de a fi ales prin aceea că, potrivit dispozitiilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, calitatea de ales local încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, odată cu pierderea calitătii de membru al partidului politic pe a cărui listă a fost ales. Prin urmare, un drept fundamental garantat de Constitutie poate fi pierdut fără ca titularul său să se poată adresa justitiei pentru a si-l apăra. În concluzie, se arată că dispozitiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice, care interzic unei instante să se pronunte în legătură cu drepturile si interesele legitime ale unei persoane, contravin flagrant art. 21 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia „Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”

Judecătoria Urziceni apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, deoarece dispozitiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 încalcă liberul acces la justitie, reglementat de art. 21 din Constitutie, art. 6 si art. 13 din Legea nr. 79/1995 privind ratificarea Protocolului nr. 11 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitor la restructurarea mecanismului de control stabilit prin conventie, încheiat la Strasbourg la 11 mai 1994, precum si art. 47 si art. 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Se mai mentionează că textul de lege criticat „lasă loc arbitrariului si constituie o gravă încălcare a drepturilor si libertătilor fundamentale prevăzute de legislatia internă si europeană.”

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, în măsura în care se interpretează că dispozitiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 îngrădesc accesul la justitie atunci când acesta are în vedere verificarea modului în care, din punct de vedere formal, au fost respectate procedurile prevăzute de statutul partidului cu privire la dobândirea sau pierderea calitătii de membru al acestuia.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că dispozitiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 sunt constitutionale. Acestea nu contin norme contrare dreptului persoanei interesate de a se adresa justitiei si de a beneficia de un proces echitabil, fiind, totodată, în deplină concordantă cu prevederile art. 40 alin. (1) din Constitutie privind dreptul de asociere. Se mentionează, în acest sens, că statul, fiind o „organizatie politică ale cărei atributii se realizează prin exercitarea functiilor publice”, nu exercită aceleasi functii si în domeniul activitătii interne a unui partid politic, constituit ca o asociatie de drept public în temeiul dreptului constitutional de asociere. „Rezultă că instantele de judecată nu sunt competente să exercite functia de înfăptuire a justitiei pentru acte de încălcare a disciplinei interne, deoarece răspunderea juridică în materie nu este reglementată prin norme juridice de drept comun, ci prin norme juridice proprii statutului partidului.”

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, având următorul continut:

„(3) Dobândirea sau pierderea calitătii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdictiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului.”

Dispozitiile constitutionale pretins încălcate sunt cele ale art. 21 cu privire la accesul liber la justitie si dreptul părtilor la un proces echitabil, drept reglementat si de art. 6 paragraful 1 teza întâi din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si de art. 13 din aceasta, sub aspectul dreptului la un recurs efectiv. Sunt invocate, de asemenea, si prevederile art. 47 - Dreptul la o cale de atac eficientă si la un proces echitabil si ale art. 46 - Prezumtia de nevinovătie si dreptul la apărare din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că dispozitiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 au mai fost examinate în cadrul controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 952 din 25 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 17 august 2009, Curtea Constitutională a retinut, pentru motivele acolo arătate, că textul de lege criticat nu contravine dreptului persoanei interesate de a se adresa justitiei si de a beneficia de un proces echitabil, invocat si în prezenta cauză.

În lipsa unor elemente noi fată de cele analizate prin decizia mentionată si pentru identitate de ratiune, Curtea Constitutională constată că aceeasi solutie de respingere a exceptiei se impune si în acest dosar.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, exceptie ridicată de Cosmin-Marius Stanciu în Dosarul nr. 853/330/2009 al Judecătoriei Urziceni.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 octombrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

COMISIA NATIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂTILOR NUCLEARE

 

ORDIN

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Acordului dintre Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare (CNCAN) din România si Autoritatea pentru Radioprotectie (NRPA) din Norvegia privind cooperarea în cadrul proiectului intitulat „Energia nucleară sigură - Programul regional de excelentă pentru România”, semnat la Bucuresti la 24 august 2009 si la Osteras la 18 august 2009

 

În conformitate cu prevederile art. 35 lit. a) din Legea nr. 111/1996 privind desfăsurarea în sigurantă, reglementarea, autorizarea si controlul activitătilor nucleare, republicată, coroborate cu dispozitiile art. 7 alin. (7) si ale art. 5 alin. (1) lit. a) din Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.627/2003, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Acordului dintre Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare (CNCAN) din România si Autoritatea pentru Radioprotectie (NRPA) din Norvegia privind cooperarea în cadrul proiectului intitulat „Energia nucleară sigură - Programul regional de excelentă pentru România”, semnat la Bucuresti la 24 august 2009 si la Osteras la 18 august 2009, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare,

Vajda Borbâla

 

Bucuresti, 24 septembrie 2009.

Nr. 266.

 

ANEXĂ

 

ACORD

între Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare din România si Autoritatea pentru Radioprotectie din Norvegia privind cooperarea în cadrul proiectului intitulat

„Energia nucleară sigură - Programul regional de excelentă pentru România”*)

 


*) Traducere oficială din limba engleză.

 

Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare (CNCAN) din România si Autoritatea pentru Radioprotectie (NRPA) din Norvegia, în calitate de autorităti nationale competente în domeniul securitătii nucleare (denumite în continuare părti),

având în vedere Acordul privind un program de cooperare norvegian pentru crestere economică si dezvoltare durabilă în România dintre Regatul Norvegiei si România, semnat la BruxeIIes în data de 25 iulie 2007 si aplicat provizoriu începând cu data de 1 august 2007 (denumit în continuare Acord bilateral),

luând în considerare prevederile Memorandumului de întelegere pentru implementarea Programului de cooperare norvegian pentru crestere economică si dezvoltare durabilă, semnat la Oslo la data de 7 noiembrie 2007 (denumit în continuare Program),

având în vedere că părtile au convenit să intre într-un parteneriat prin semnarea unei scrisori de intentie la Viena în data de 2 octombrie 2008,

luând în considerare că generarea de energie în conditii de sigurantă este principala prioritate a ambelor guverne ale părtilor,

având în vedere că cererea CNCAN în cadrul Programului cu România a fost aprobată de către Innovation Norway la 20 februarie 2009 si are drept obiectiv îmbunătătirea securitătii nucleare în România,

recunoscând rolul fundamental al Agentiei Internationale pentru Energia Atomică (AIEA) în facilitarea îmbunătătirii sigurantei la instalatiile nucleare, în armonizarea securitătii nucleare la nivel international, în eforturile de sporire a transparentei în securitatea nucleară, în furnizarea de servicii-tintă de înaltă calitate si în abordarea noilor domenii stiintifice într-o manieră corespunzătoare si amănuntită,

având în vedere că părtile, în Scrisoarea acestora datată 19 decembrie 2008, au solicitat AIEA să stabilească un program (denumit în continuare Programul extrabugetar) si că AIEA, în răspunsul acesteia datat 23 februarie 2009, a convenit să stabilească Programul extrabugetar, în vederea întăririi cooperării acestora, incluzând un parteneriat programatic, în afara activitătilor normale în calitatea sa de agentie sub auspiciile Natiunilor Unite,

subliniind că un cadru legislativ si de reglementare care guvernează siguranta instalatiilor nucleare este de o importantă fundamentală, fiind invocat în conventii justificative si în alte instrumente la care atât România, cât si Norvegia sunt părti/membre sau au semnalat aderarea,


recunoscând rolul Innovation Norway si orice alt document emis de Innovation Norway în care se specifică termene-limită, termeni si conditii pentru activitătile implementate în cadrul Programului,

având în vedere că România este membru al Comunitătii Europene pentru Energie Atomică si astfel este legată de prevederile Tratatului Euratom si ale legislatiei secundare a acestuia,

convin următoarele:

 

ARTICOLUL I

Obiectiv

 

            Părtile vor implementa Programul regional de excelentă cu scopul de a intensifica securitatea nucleară în România (denumit în continuare proiectul „Energia nucleară sigură”), în vederea îndeplinirii obiectivelor Programului, cu o atentie specială acordată revizuirii si stabilirii instrumentelor de reglementare, cum ar fi regulamentele, ghidurile, documentele si asigurarea calitătii în activitătile de reglementare, în cadrul Programului, pe baza Conditiilor si Termenilor standard ale grantului din partea Innovation Norway pentru implementarea proiectului în acest cadru.

 

ARTICOLUL II

Parteneri în proiectul „Energia nucleară sigură”

 

1. În functie de natura activitătilor, implicând atât sarcinile de reglementare si cele operationale, cât si autoritătile din România, si de necesitatea de ancorare internatională a măsurătorilor de bază, metodologiilor aplicate si evaluărilor rezultatelor, părtile au solicitat implicarea AIEAîn implementarea proiectului „Energia nucleară sigură”. AIEA a convenit să stabilească Programul extrabugetar cu obiectivele solicitate.

2. Părtile convin să implice Societatea Natională „Nuclearelectrica” - S.A.(SNN), unicul operator român al centralei nuclearoelectrice comerciale, în proiectul „Energia nucleară sigură”. Părtile consideră implicarea SNN ca fiind de importantă fundamentală în ceea ce priveste obiectivele prezentului acord si de aceea SNN trebuie să fie un partener în implementarea proiectului „Energia nucleară sigură”, prin intermediul Programului extrabugetar stabilit în baza alin. 1.

 

ARTICOLULUI

Domenii de cooperare

 

1. Limitate de legile, reglementările si politicile statelor acestora, părtile au convenit ca proiectul „Energia nucleară sigură” să cuprindă activitătile referitoare atât la domeniul de operare, cât si la cel de reglementare, în următoarele domenii:

a) analizarea securitătii nucleare si managementul riscului;

b) evaluarea si îmbunătătirea culturii de securitate;

c) managementul cunostintelor;

d) pregătirea în caz de urgentă si răspunsul;

e) sistemul integrat de management.

2. Programul extrabugetar va detalia scopul, aspectele financiare, rolul fiecărei părti si planul de implementare pentru activitătile prevăzute la alin. 1.

 

ARTICOLUL IV

Drepturile si obligatiile părtilor

 

1. Drepturile si obligatiile CNCAN:

A. CNCAN este promotorul proiectului. Promotorul proiectului reprezintă principalul punct de contact pentru Innovation Norway. CNCAN va conduce si administra Comitetul de conducere al Programului, asa cum este descris în art. V, si va participa în grupurile tehnice specifice responsabile pentru implementarea activitătilor din proiectul „Energia nucleară sigură”.

B. CNCAN este obligată să furnizeze contributia necesară în natură si în lei, în conformitate cu art. 5 din Acordul bilateral.

C. CNCAN este obligată să deschidă un cont pentru proiect si va fi responsabilă pentru acest cont (vezi art. VI alin. 1).

D. CNCAN este responsabilă pentru verificarea si aprobarea tuturor rapoartelor interimare, cererilor de plată si a tuturor documentelor justificative care urmează să fie înaintate Innovation Norway.

2. Drepturile si obligatiile NRPA:

A. NRPA va participa la Comitetul de conducere al Programului (vezi art. V) si la grupurile tehnice aferente responsabile pentru implementarea activitătilor din proiectul „Energia nucleară sigură”.

B. NRPA este obligată să deschidă un cont pentru proiect si va fi responsabilă pentru acest cont (vezi alin. 1 al acestui articol). NRPA este responsabilă pentru transferarea fondurilor alocate către partenerii proiectului „Energia nucleară sigură”.

 

ARTICOLUL V

Organizarea implementării proiectului „Energia nucleară sigură”

 

1. Părtile convin să stabilească un Comitet de conducere al Programului (CCP) format dintr-un reprezentant al CNCAN si un reprezentant al NRPA. Părtile pot invita reprezentanti ai AIEA si SNN pentru a participa la CCP.

2. Atributiile CCP sunt:

A. să stabilească si să supravegheze implementarea activitătilor descrise în art. III;

B. să se asigure că toate cerintele Innovation Norway care au legătură cu proiectul „Energia nucleară sigură”, în principal Termenii si Conditiile standard ale Innovation Norway, sunt îndeplinite într-un timp si mod adecvate;

C. să supravegheze transferul fondurilor de la Innovation Norway la partenerii relevanti: CNCAN, SNN, NRPA, AIEA;

D. să solutioneze orice dispută între părti, în concordantă cu prevederile art. IX.

3. CCP se va reuni cel putin odată la 6 luni. CNCAN are responsabilitatea de a distribui agendele pentru întâlnirile CCP cu cel putin o săptămână înaintea întâlnirii si minutele întâlnirii, incluzând o listă cu activitătile propuse, în decurs de două săptămâni după întâlnire.

4. Părtile, asa cum este descris în art. II alin. 1 si 2, au convenit să includă parteneri aditionali în implementarea proiectului „Energia nucleară sigură”.

 

ARTICOLUL VI

Aspecte financiare

 

1. Părtile convin ca toate plătile făcute de Innovation Norway în proiectul „Energia nucleară sigură” să fie transferate în contul proiectului administrat de NRPA.

2. Plătile efectuate de Innovation Norway în conturile proiectului vor acoperi cheltuielile pentru proiectul „Energia nucleară sigură”.

3. Niciun cost suplimentar cu privire la gestionarea fondurilor nu va fi adăugat de către NRPA sau CNCAN pentru managementul proiectului „Energia nucleară sigură”, cu exceptia acelora pentru taxele normale pentru transferul fondurilor ca parte a implementării proiectului. Orice câstig va fi gestionat în conformitate cu prevederile Termenilor si Conditiilor standard ale Innovation Norway.

4. NRPA va furniza CNCAN, fără întârziere si dacă se solicită, o imagine de ansamblu asupra activitătilor care au legătură cu acest cont.


 

ARTICOLUL VII

Confidentialitatea

 

            Părtile convin, cu exceptia cazului în care este prevăzut astfel de legislatia natională, ca nicio informatie sau documentatie considerată de oricare parte ca fiind de natură confidentială, primită de vreuna dintre părti de la cealaltă parte, să nu fie divulgată în întregime sau în parte oricărei alte părti, fără consimtământul prealabil scris al ambelor părti.

 

ARTICOLUL VIII

Amendamente

 

            Prezentul acord poate fi modificat de părti oricând, prin consimtământ reciproc. Toate modificările vor intra în vigoare la data semnării.

 

ARTICOLUL IX

Dispute

 

1. Orice dispută cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentului acord va fi solutionată prin consultări între părti în cadrul întâlnirilor în CCP

2. Pentru orice dispută apărută pe care părtile nu sunt în măsură să o solutioneze la prima întâlnire obisnuită în CCP, părtile convin asupra unei întâlniri aditionale în CCP cât de curând posibil, dar nu mai mult de 3 săptămâni după sedinta anterioară. Părtile îsi vor formula, în scris, pozitia asupra disputei si o vor trimite celeilalte părti cu două săptămâni înainte de desfăsurarea întâlnirii.

3. Dacă disputa nu va putea fi solutionată în conditiile alin. 1 si 2, aceasta va fi solutionată de către Oslo Tingrett în Norvegia sau prin orice alte asemenea mijloace asupra cărora părtile convin. În acest caz, părtile vor informa Innovation Norway si Ministerul Finantelor Publice al României despre dispută.

 

ARTICOLUL X

Dispozitii finale

 

1. Prezentul acord va intra în vigoare la data semnării si va rămâne în vigoare până la 31 mai 2011.

2. Toate activitătile din cadrul descrierilor proiectului care au fost initiate, dar nu au fost finalizate la terminarea prezentului acord vor continua până la finalizarea în conformitate cu termenii prezentului acord.

 

Semnat în duplicat la Bucuresti la 24 august 2009,

în limba engleză.

Pentru Comisia Natională

pentru Controlul Activitătilor Nucleare,

Vajda Borbâla,

presedinte

Semnat în duplicat la Osteras la 18 august 2009

în limba engleză.

Pentru Autoritatea

pentru Radioprotectie din Norvegia,

Ole Harbitz,

director general

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli actualizat pe anul 2009 al Centrului Român pentru Pregătirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV

 

În temeiul prevederilor art. 16 alin. (1) lit. e)din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 11 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 449/2003 privind organizarea si functionarea Centrului Român pentru Pregătirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli actualizat pe anul 2009 al Centrului Român pentru Pregătirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV, care functionează în subordinea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, finantată din venituri proprii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetul de venituri si cheltuieli al Centrului Român pentru Pregătirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV reprezintă limite maxime si nu pot fi depăsite decât în cazuri justificate si numai cu aprobarea ministrului transporturilor si infrastructurii.

(2) În cazul în care în executie se înregistrează nerealizări ale veniturilor aprobate, Centrul Român pentru Pregătirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV poate efectua cheltuieli proportional cu gradul de realizare a veniturilor.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor si infrastructurii nr. 741/2009 privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2009 al Centrului Român pentru Pregătirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 6 iulie 2009, se abrogă.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

 

Bucuresti, 9 noiembrie 2009.

Nr. 1.154.

 

ANEXĂ*)

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI ACTUALIZAT

pe anul 2009 al Centrului Român pentru Pregătirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV

 

 

 

 

 

 

 

- mii lei -

Cap./ Titlu

Subcap./

Articol

Paragraf/

Alineat

Denumirea indicatorilor A

Program 2009

Influente

Program actualizat

2009

 

 

 

VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI

20.012,00

2.678,00

22.690.00

 

 

 

VENITURI CURENTE

20.012,00

2.678,00

22.690,00

C

 

 

VENITURI NEFISCALE

20012,00

2.678,00

22 690,00

C1

 

 

VENITURI DIN PROPRIETATE

857,00

 

857,00

 

30.10

 

Venituri din proprietate

57,00

 

57,00

 

 

05

Venituri din concesiuni st închierieri

57,00

 

57,00

 

31.10

 

Venituri din dobânzi

800.00

 

800.00

 

 

03

Alte venituri din dobânzi

800,00

 

800,00

C2

 

 

VÂNZĂRI DE BUNURI SI SERVICII

19155,00

2678,00

21833,00

 

33.10

 

Venituri din prestări de servicii si alte activităti

19.155,00

2.678,00

21.833,00

 

 

17

Venituri din organizări de cursuri de calificare si conv.profesională

19.055,00

2 678,00

21.733,00

 

 

50

Alte venituri din prestări de servicii si alte activităti

100,00

 

100.00

 

 

 

CHELTUIELI TOTAL

20.012.00

2.678,00

22.690,00

 

 

 

CHELTUIELI CURENTE (10+20+56)

15 220,00

 

15220.00

10

 

 

Titlul I. CHELTUIELI DE PERSONAL

10064,00

 

10064,00

 

10.01

 

Cheltuieli salariale în bani

7.447.00

 

7.447.00

 

 

01

Salarii de bază

4.272,00

40.00

4.312.00

 

 

02

Salarii de merit

80,00

20,00

100,00

 

 

04

Spor de vechime

910.00

15.00

925,00

 

 

06

Alte sporuri

821.00

-110,00

711,00

 

 

08

Fond de premii

929,00

175,00

1.104,00

 

 

09

Prima de vacantă

150.00

-140,00

10,00

 

 

12

Indemnizatii plătite unor persoane din afara unitătii

213.00

-2,00

211,00

 

 

13

Indemnizatii de delegare

52.00

 

52,00

 

 

15

Alocatii pentru transportul la si de la locul de muncă

20,00

2,00

22,00

 

10.02

 

Cheltuieli salariale în natură

592.00

 

59200

 

 

01

Tichete de masă

258.00

 

258.00

 

 

06

Tichete de vacanta

334.00

 

334.00

 

10.03

 

Contributii

2.025.00

 

2.025,00

 

 

01

Contributii pentru asigurările sociale de stat

1.525,00

-5.00

1.520.00

 

 

02

Contributii pentru asigurările de somaj

37,00

 

37,00

 

 

03

Contributii pentru asigurările sociale de sănătate

380.00

 

380.00

 

 

04

Contributii pentru asigurările de accidente de muncă

20,00

3,00

23,00

 

 

06

Contributii pt.concedii si indemnizatii

63,00

2.00

65,00

20

 

 

Titlul II. BUNURI SI SERVICII

4.155,00

-100,00

4.055,00

 

20,01

 

Bunuri si servicii

2.482.00

-55,00

2.427.00

 

 

01

Furnituri de birou

32,00

 

32,00

 

 

02

Materiale pentru curătenie

50.00

 

50.00

 

 

03

încălzit, iluminat si fortă metrică

250.00

 

250.00

 

 

04

Apă. canal si salubritate

34,00

8.00

42,00

 

 

05

Carburanti si lubrifianti

90.00

 

90,00

 

 

08

Postă, telecomunicatii, radio, tv, internet

119.00

 

119,00

 

 

09

Materiale si prestări de servicii cu caracter functional

1.177,00

-63,00

1.114.00

 

 

30

Alte bunuri si servicii pentru întretinere si functionare

730.00

 

730,00

 

20 02

 

Reparatii curente

83.00

 

83,00

 

20.05

 

Bunuri de natura obiectelor de inventar

134.00

 

134,00

 

 

01

Uniforme si echipament

42,00

 

42.00

 

 

03

Lenjerie si accesorii de pat

5,00

 

5,00

 

 

30

Alte obiecte de inventar

87,00

 

87,00

 

20.06

 

Deplasări, detasări, transferări

422,00

-90,00

332,00

 

 

01

Deplasări interne

98.00

 

98,00

 

 

02

Deplasări în străinătate

324.00

-90.00

234,00

 

2011

 

Cărti, publicatii si materiale documentare

38.00

 

38,00

 

20.12

 

Consultantă si expertiză

5.00

 

5,00

 

20.13

 

Pregătire profesională

103.00

 

103.00

 

20 14

 

Protectia muncii

58.00

10,00

68,00

 

2025

 

Chelt. Judiciare si extrajudiciare

45.00

5.00

50,00

 

20.30

 

Alte cheltuieli

785.00

30.00

815.00

 

 

01

Reclamă si publicitate

81.00

 

81.00

 

 

02

Protocol si reprezentare

5,00

 

5,00

 

 

03

Prime de asigurare non/viata

40.00

 

40.00

 

 

07

Fondul conducătorului institutiei

7.00

 

7,00

 

 

04

Chirii

516.00

 

516.00

 

 

30

Alte cheltuieli cu bunuri si servicii

136.00

30,00

166.00

 

56

 

Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile FEN

1.001,00

100,00

1.101.00

 

56.01

 

Programe din Fondul European de Dezvoltare Regională FEDR

838.00

 

838,00

 

56.16

 

Alte facilităti si instrumente postaderare

163.00

100,00

263,00

 

 

 

CHELTUIELI DE CAPITAL

4.792,00

2.678,00

7.470,00

71

 

 

Titlul X. ACTIVE NEFINANCIARE

4.792,00

2.678,00

7.470,00

 

71.01

 

Active fixe (inclusiv reparatii capitale)

4.792.00

2.678,00

7.470,00

 

 

01

Constructii

4.170,00

 

4.170,00

 

 

02

Masini, echipamente si mijloace de transport

441,00

397.00

838,00

 

 

03

Mobilier, aparatura birotică si alte active corporale

102,00

-92,00

10,00

 

 

30

Alte active fixe (inclusiv reparatii capitale)

79,00

2.373,00

2.452.00

 

Date de fundamentare a cheltuielilor de personal în bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2009:

1) Număr mediu de personal: 161 persoane;

2) Câstigul mediu brut lunar: 3.695 lei(RON)/salariat:

3) În câstigul mediu brut lunar de la punctul 2) nu este cuprinsă si suma destinată plătii conducătorului unitătii (suma de 67 mii lei), indemnizatiile plătite unor persoane din afara unitătii (211 mii lei), suma pentru alocatii pentru transportul ta si de la locul de munca (22 mii lei), precum si suma pentru indemnizatii de delegare (52 mii lei).

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

AUTORITATEA NATIONALĂ A VĂMILOR

 

ORDIN

pentru modificarea Normelor de autorizare a regimurilor vamale economice, aprobate prin Ordinul vicepresedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 7.789/2007

 

În temeiul art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 110/2009 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale a Vămilor,

vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. I. - Normele de autorizare a regimurilor vamale economice, aprobate prin Ordinul vicepresedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 7.789/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 10 septembrie 2007, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La articolul 64 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

,,a) revocată, când titularul autorizatiei nu respectă obligatiile aferente regimului; în cazul regimului de antrepozitare vamală, autoritatea vamală decide revocarea autorizatiei în absenta desfăsurării unei activităti economice de depozitare pe o perioadă neîntreruptă de un an calendaristic; revocarea intră în vigoare de la data notificării sale;”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,

Radu Traian Mărginean

 

Bucuresti, 11 noiembrie 2009.

Nr. 2.800.

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

 

HOTĂRÂREA

din 25 noiembrie 2008

în Cauza Paicu împotriva României

 

(Cererea nr. 24.714/03)

în Cauza Paicu împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: Josep CasadevaII, presedinte, Elisabet Fura-Sandstrom, Corneliu Bîrsan, Bostjan M. Zupancic, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Luis Lopez Guerra, judecători, si din Santiago Quesada, grefier de sectie,

după ce a deliberat în camera de consiliu la data de 4 noiembrie 2008,

pronuntă următoarea hotărâre, adoptată la această dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 24.714/03) îndreptată împotriva României, prin care un cetătean al acestui stat, doamna Angela Paicu (reclamanta), a sesizat Curtea la data de 23 mai 2003, în temeiul art. 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (Conventia).

2. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul său, domnul Răzvan-Horatiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. La data de 10 iulie 2007, presedintele Sectiei a treia a decis să comunice cererea Guvernului. În conformitate cu prevederile art. 29 § 3 din Conventie, acesta a decis analizarea simultană a admisibilitătii si a temeiniciei cauzei.

ÎN FAPT

I. Circumstantele cauzei

4. Reclamanta s-a născut în anul 1926 si locuieste în Târgu Jiu.

5. În anul 2000, reclamanta a depus la comisia judeteană Gorj pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 (comisia judeteană si Legea nr. 9/1998) o cerere de despăgubire pentru un imobil (casă si terenuri) care îi apartinuseră în sudul Dobrogei, înainte ca acest teritoriu să fie transferat statului bulgar în baza Tratatului din 7 septembrie 1940 dintre România si Bulgaria.

6. Prin Decizia nr. 14 din 15 noiembrie 2000 (Decizia nr. 14/2000), comisia judeteană a admis cererea acesteia si, tinând cont de dreptul părtii interesate de a fi despăgubită, printre altele, pentru o parcelă de 1.000 m2 aferentă casei, a stabilit cuantumul despăgubirii la 922.495.581 lei românesti (ROL), respectiv aproximativ 51.500 euro (EUR) la data respectivă. Prin Decizia nr. 539 din 5 iulie 2002 (Decizia nr. 539/2002), comisia centrală pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 a infirmat Decizia nr. 14/2000, considerând în special că la nivel judetean comisia ar fi trebuit să ia în calcul numai o parcelă de 100 m2 aferentă casei pentru calcularea despăgubirii. În baza acestei decizii, printr-o nouă decizie nr. 24 din 6 iunie 2003 (Decizia nr. 24/2003), confirmată la data de 30 ianuarie 2004, comisia judeteană a fixat cuantumul despăgubirilor datorate reclamantei (imobilul arătat mai sus, ce cuprindea o parcelă de 100 m2) la suma de 1.252.767.354 ROL, aproximativ 30.830 EUR. Reclamantei i-a fost plătită această sumă la data de 18 mai 2004.

7. Între timp, reclamanta a sesizat Tribunalul Gorj cu o actiune îndreptată împotriva comisiei centrale si Ministerului Finantelor si care urmărea anularea Deciziei nr. 539/2002.

Partea interesată solicita si plata sumelor datorate în baza Deciziei nr. 14/2000, actualizate conform Legii nr. 9/1998. Prin Sentinta din data de 27 septembrie 2002, tribunalul a admis actiunea părtii interesate si, întemeindu-se pe probele din dosar, precum si pe prevederile legilor nr. 9/1998 si 50/1991, a statuat că se cuvenea să i se acorde despăgubiri corespunzătoare unei parcele de 1.000 m2 si a anulat Decizia nr. 539/2002. În considerentele sale, instanta a arătat că sumele stabilite prin Decizia nr. 14/2000 urmau a fi actualizate în momentul plătii efective. Această sentintă a fost infirmată, în urma unui recurs al autoritătilor, la data de 4 decembrie 2002, însă a fost ulterior confirmată, în urma unei actiuni în revizuire formulate de partea interesată, prin Decizia definitivă din 16 noiembrie 2004 pronuntată de Curtea de Apel Craiova. Aceasta a retinut că reclamanta făcuse dovada că avusese în proprietate un teren în suprafată de 2.100 m2 aferent casei sale.

8. Începând cu luna ianuarie 2005, reclamanta a solicitat autoritătilor să execute Decizia nr. 14/2000 si Hotărârea din 16 noiembrie 2004, plătindu-i despăgubirea actualizată pentru diferenta de 900 m2 de teren. După ce a fost sfătuită să se adreseze succesiv Directiei Finantelor Publice Gorj si departamentului Cancelariei Primului-Ministru, competent în ceea ce priveste aplicarea Legii nr. 9/1998, prin scrisoarea din 23 februarie 2006, partea interesată a fost notificată de acesta din urmă că, în urma plătii din 18 mai 2004 (paragraful 6 in fine), ea încasase de fapt 330.271.773 ROL mai mult decât suma ce îi era datorată în temeiul Sentintei definitive din 27 septembrie 2002.

9. La data de 15 februarie 2006, reclamanta a sesizat Tribunalul Gorj cu o actiune îndreptată împotriva comisiei judetene si departamentului competent pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 pentru plata despăgubirii ce îi era datorată în temeiul Deciziei nr. 14/2000 si al Hotărârii din 16 noiembrie 2004, calculată si actualizată la nivelul anului 2006. Prin Sentinta din 20 decembrie 2006, tribunalul a admis în parte actiunea părtii interesate. Constatând că prin decizia mentionată mai sus se statuase că reclamanta avea dreptul să i se acorde despăgubiri pentru o parcelă de 900 m2, având în vedere că ea încasase deja despăgubirea pentru 100 m2 la data de 18 mai 2004, si bazându-se pe un raport de expertiză, tribunalul a statuat că autoritătile trebuiau să îi plătească părtii interesate suma de 69.859,92 lei noi românesti (RON), adică aproximativ 20.440 EUR la data evenimentelor, actualizată cu rata inflatiei începând de la data de 6 iunie 2003 si până la plata efectivă.

10. Reclamanta a formulat recurs împotriva Sentintei din 20 decembrie 2006, contestând modul de calcul al diferentei de despăgubire datorată si cel de actualizare a acestei sume. Prin Decizia definitivă din 7 noiembrie 2007, Curtea de Apel Craiova a respins recursul părtii interesate ca neîntemeiat, considerând că expertul utilizase corect criteriile de evaluare stabilite în


Decizia nr. 24/2003 pentru a o despăgubi pentru parcela de 900 rri2 de teren.

11. Prin scrisoarea din 13 martie 2008, reclamanta a informat Curtea despre faptul că nu dorea să se execute decizia definitivă din 7 noiembrie 2007 a Curtii de Apel Craiova, cu motivarea că despăgubirea pentru diferenta de 900 m2 nu fusese calculată corect.

11. Dreptul si practica interne pertinente

12. Conform informatiilor furnizate de Institutul National de Statistică (INSEE), pentru perioada relevantă în spetă, rata inflatiei anuale a fost de aproximativ 46% în 2000, 34,5% în 2001, 22,5% în 2002, 15% în 2003 si 12% în 2004 (Burzo împotriva României, nr. 75.240/01, § 31 in fine, 4 martie 2008).

ÎN DREPT

I. Asupra pretinseiorîncălcări ale art. 6 § 1 din Conventie si art. 1 din Protocolul nr. 1

13. Reclamanta se plânge în esentă de faptul că executarea tardivă, partială si neefectivă a Deciziei nr. 14/2000 si a Hotărârii din 16 noiembrie 2004, în ceea ce priveste despăgubirea sa pentru întreaga parcelă de 1.000 m2, i-a încălcat dreptul de acces la o instantă si dreptul la respectarea bunurilor sale. Ea invocă art. 6 § 1 din Conventie si art. 1 din Protocolul nr. 1, care prevăd următoarele în părtile relevante în spetă:

Articolul 6 § 1

„Orice persoană are dreptul la judecarea (...) cauzei sale, de către o instantă (...) care va hotărî (...) asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil (...).”

Articolul 1 din Protocolul nr. 1

„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică si în conditiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor.”

14. Guvernul se opune acestui argument.

A. Asupra admisibilitătii

15. Curtea constată că această parte a cererii nu este vădit neîntemeiată în sensul art. 35 § 3 din Conventie. Pe de altă parte, Curtea observă că aceasta nu este afectată de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie declarată admisibilă.

B. Asupra fondului

16. Întemeindu-se pe plata, la data de 18 mai 2004, a despăgubirilor stabilite prin Decizia nr. 24/2003, Guvernul sustine că reclamantei i s-a plătit suma de 330.271.773 ROL în plus fată de suma care îi era datorată în baza sentintei definitive din 27 septembrie 2002, confirmată prin Decizia definitivă din 16 noiembrie 2004 a Curtii de Apel Craiova. Acordarea despăgubirilor prin Decizia nr. 24/2003 ce reevaluează suma datorată, chiar dacă a fost anterioară deciziei mentionate mai sus, ar reprezenta o executare, în spiritul acestei decizii, chiar si mai favorabilă reclamantei.

17. Reclamanta consideră că ar fi absurd să se constate că autoritătile si-au îndeplinit obligatia de a-i plăti despăgubirile la care era îndreptătită, printre altele, pentru o parcelă în suprafată de 1.000 m2 (Decizia nr. 14/2000 si Sentinta definitivă din 27 septembrie 2002) plătindu-i, în baza deciziilor nr. 539/2002 si nr. 24/2003, o despăgubire ce nu ar lua în considerare decât o parcelă de 100 m2.

18. Curtea reaminteste că a constatat deja în mai multe cauze că omisiunea autoritătilor, fără o justificare valabilă, de a executa într-un termen rezonabil o hotărâre definitivă pronuntată împotriva lor reprezintă o încălcare a dreptului de acces la o instantă, precum si a dreptului la respectarea bunurilor [Acatrinei împotriva României, nr. 7.114/02, § 40, 26 octombrie 2006, Metaxas împotriva Greciei, nr. 8.415/02, § 26, 27 mai 2004, Prodan împotriva Moldovei, nr. 49.806/99, §§ 54-55, CEDO 2004-IM (extrase)].

19. În spetă, Curtea constată că, prin Sentinta din 27 septembrie 2002, confirmată în ultimă instantă prin Decizia din 16 noiembrie 2004, instantele interne au anulat Decizia administrativă nr. 539/2002, în baza căreia a fost dată Decizia nr. 24/2003 si i-a plătit părtii interesate o despăgubire, printre altele, pentru o parcelă de 100 m2 aferentă casei sale. Confirmând Decizia nr. 14/2000, instantele au precizat, în considerentele care explicau dispozitivul, că reclamanta avea dreptul de a primi despăgubire pentru o parcelă de 1.000 m2, iar nu de numai 100 m2, despăgubire ce trebuia actualizată în momentul plătii efective. Prin urmare, Curtea apreciază că, în urma deciziei mentionate mai sus, autoritătile aveau obligatia de a despăgubi partea interesată, plătindu-i o sumă actualizată conform Deciziei nr. 14/2000, pentru o parcelă de 1.000 m2, si că aceasta avea o „sperantă legitimă” de a fi despăgubită pentru imobilul astfel definit (vezi, mutatis mutandis, Beshiri si altii împotriva Albaniei, nr. 7.352/03, §§ 62, 99 si 100, 22 august 2006).

20. Reamintind faptul că scopul Conventiei este acela de a asigura protejarea drepturilor nu teoretice sau iluzorii, ci concrete si efective (Airey împotriva Irlandei, 9 octombrie 1979, § 24, seria A nr. 32), Curtea nu poate accepta că plata din data de 18 mai 2004 a sumei stabilite prin Decizia nr. 24/2003 ar putea fi considerată o executare integrală si efectivă a Deciziei nr. 14/2000 si a Sentintei din 27 septembrie 2002. Curtea observă că, după plata respectivă, autoritătile au refuzat să o despăgubească pe reclamantă pentru o parcelă de 1.000 m2 (paragraful 8 de mai sus), considerând că în termeni absoluti suma percepută era chiar superioară celei care îi era datorată în baza Sentintei definitive din 27 septembrie 2002.

21. Or, Curtea observă că plata din 18 mai 2004 a fost efectuată în temeiul deciziilor nr. 239/2002 si nr. 24/2003, adică exact cele pe care instantele le-au anulat prin hotărârea de executat. Un astfel de refuz al administratiei de a se conforma unei sentinte definitive care a constatat dreptul părtii interesate de a fi despăgubită, cu o sumă actualizată, pentru o parcelă de 1.000 m2, profitând de deprecierea monedei nationale între deciziile nr. 14/2000 si nr. 24/2003 (paragraful 12 de mai sus), face ineficientă o întreaga procedură judiciară în care reclamanta contestase cu succes despăgubirea sa pentru o parcelă de numai 100 m2.

22. De altfel, într-o procedură ulterioară, prin Decizia definitivă din 7 noiembrie 2007, Curtea de Apel Craiova a confirmat că, în ciuda Deciziei definitive din 16 noiembrie 2004, reclamanta nu fusese despăgubită pentru diferenta de 900 m2 de teren si a obligat autoritătile să corecteze această imperfectiune, acordându-i diferenta de despăgubire (paragrafele 9 si 10 de mai sus). Cu toate acestea, Curtea observă că după pronuntarea Deciziei din 7 noiembrie 2007, reclamanta a mentionat că nu doreste executarea acestei decizii, deoarece îi contestă concluziile. Observând că diferenta de despăgubire a fost stabilită de instante la finalul unei proceduri contradictorii, pe baza unei expertize, Curtea consideră că, având în vedere pozitia părtii interesate în ceea ce priveste executarea Deciziei din 7 noiembrie 2007, autoritătile nu ar putea fi considerate, după această dată, ca fiind răspunzătoare pentru neexecutarea efectivă si integrală a Sentintei din 27 septembrie 2002, confirmată prin Decizia din 16 noiembrie 2004 si referitoare la dreptul reclamantei de a fi despăgubită pentru parcela de 1.000 m2.

23. Având în vedere cele de mai sus, tinând cont de lipsa oricărui motiv pertinent care să poată justifica refuzul autoritătilor competente de a executa Decizia din data de 16 noiembrie 2004, precum si de lipsa de responsabilitate în acest sens ulterior datei de 7 noiembrie 2007, Curtea apreciază că termenul de aproape 3 ani în care prima decizie mentionată mai sus nu a fost executată în mod efectiv, termen excesiv din perspectiva jurisprudentei Curtii în materie (Becciu împotriva Moldovei, nr. 32.347/04, § 28, 13 noiembrie 2007, Pridatchenko si altii împotriva Rusiei, nr. 2.191/03 si altele, §§ 53 si 60, 21iunie 2007), a înlăturat orice efect util al dreptului reclamantei de a avea acces la o instantă, încălcând în acelasi timp si dreptul acesteia la respectarea bunurilor sale.

24. Prin urmare, Curtea consideră că a avut loc încălcarea art. 6 § 1 din Conventie si a art. 1 din Protocolul nr. 1 din cauza întârzierii autoritătilor în executarea efectivă a Deciziei din 16 noiembrie 2004.

II. Asupra celorlalte pretinse încălcări

25. Invocând art. 6 § 1 din Conventie, reclamanta se plânge de modul de solutionare a procedurilor în care au fost pronuntate deciziile din 4 decembrie 2002 si din 7 noiembrie 2007 ale Curtii de Apel Craiova. În baza art. 1 din Protocolul nr. 1, ea consideră, în esentă, că a suferit o încălcare a dreptului său la respectarea bunurilor din cauza Deciziei nr. 539/2002, din cauza întârzierii plătii, la data de 18 mai 2004, a sumei ce îi era datorată în baza deciziilor nr. 539/2002 si nr. 24/2003 si din cauză că Legea nr. 9/1998 nu îi permite să fie despăgubită pentru întregul teren de 2.100 m2 de care a fost lipsită în anul 1940.

26. Tinând cont de toate elementele aflate în posesia sa si în măsura în care este competentă să fie sesizată cu capetele de cerere formulate, Curtea nu a distins nicio aparentă de încălcare a drepturilor si libertătilor garantate prin articolele din Conventie.

Rezultă că această parte a cererii este vădit neîntemeiată si trebuie respinsă în aplicarea art. 35 §§ 3 si 4 din Conventie.

III. Asupra aplicării art. 41 din Conventie

27. Conform art. 41 din Conventie,

„În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si dacă dreptul intern al înaltei Părti contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecintelor acestei încălcări, Curtea acordă părtii lezate, dacă este cazul, o reparatie echitabilă.”

A. Prejudiciul

28. Reclamanta solicită suma de 112.498 euro (EUR) pentru prejudiciul material pe care l-ar fi suferit din cauza despăgubirii partiale si tardive pentru imobilul de care a fost lipsită. De asemenea, ea solicită suma de 60.000 EUR cu titlu de daune morale pentru suferintele cauzate în procedurile referitoare la acordarea despăgubirilor.

29. Guvernul contestă pretentiile reclamantei.

30. Curtea nu distinge nicio legătură de cauzalitate între încălcările constatate si prejudiciul material pretins si respinge această cerere. În schimb, ea consideră că trebuie să îi acorde reclamantei suma de 1.200 EUR pentru prejudiciul moral suferit din cauza întârzierii executării de către autorităti a obligatiilor ce le reveneau în temeiul Deciziei din 16 noiembrie 2004 a Curtii de Apel Craiova.

B. Cheltuieli de judecată

31. Reclamanta nu a depus nicio cerere de rambursare a cheltuielilor de judecată angajate pentru procedurile în fata instantelor interne sau în fata Curtii.

C. Dobânzi moratorii

32. Curtea consideră potrivit ca rata dobânzii de întârziere să se bazeze pe rata dobânzii facilitătii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA

1. declară cererea admisibilă în ceea ce priveste capetele de cerere întemeiate pe art. 6 § 1 din Conventie si pe art. 1 din Protocolul nr. 1 si referitoare la executarea Deciziei din 16 noiembrie 2004 si inadmisibilă în rest;

2. hotărăste că a avut loc încălcarea art. 6 § 1 din Conventie si a art. 1 din Protocolul nr. 1 din cauza întârzierii în executarea efectivă de către autorităti a Deciziei din 16 noiembrie 2004;

3. hotărăste:

a) ca statul pârât să îi plătească reclamantei, în cel mult 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 44 § 2 din Conventie, suma de 1.200 EUR (una mie două sute euro), care va fi convertită în moneda statului pârât la cursul de schimb valabil la data plătii, cu titlu de daune morale, plus orice sumă care ar putea fi datorată cu titlu de impozit;

b) ca, începând de la expirarea termenului mentionat mai sus si până la efectuarea plătii, această sumă să se majoreze cu o dobândă simplă având o rată egală cu cea a facilitătii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene valabilă în această perioadă, majorată cu 3 puncte procentuale;

4. respinge cererea de reparatie echitabilă în rest.

Întocmită în limba franceză, ulterior comunicată în scris la data de 25 noiembrie 2008, în conformitate cu art. 77 paragrafele 2 si 3 din Regulament.

 

Josep CasadevaII,

Presedinte

Santiago Quesada,

grefier


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.