MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 784/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 784         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 17 noiembrie 2009

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.253 din 6 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1), raportate la art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Decizia nr. 1.259 din 8 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene

 

Decizia nr. 1.285 din 8 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România

 

Decizia nr. 1.288 din 8 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului

 

Decizia nr. 1.297 din 13 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, precum si ale art. 224 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale

 

Decizia nr. 1.302 din 13 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            5.880. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si inovării, interimar, privind aprobarea Programei pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învătământul preuniversitar la Religia ortodoxă de rit vechi (rusi lipoveni) si metodica predării religiei ortodoxe de rit vechi - profesori

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

            43. - Circulară privind modificarea ratei rezervei minime obligatorii pentru mijloacele bănesti în valută


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.253 din 6 octombrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1), raportate la art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu – procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1), raportate la art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Hong Yong în Dosarul nr. 2.610/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate,

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 7 aprilie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 2.610/2/2008, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1), raportate la art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Hong Yong într-o actiune privind anularea unei decizii de returnare de pe teritoriul României si obligarea Oficiului Român pentru Imigrări la prelungirea dreptului de sedere în România în scop de muncă si ia prelungirea autorizatiei de muncă.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textele de lege criticate îngrădesc exercitarea dreptului la muncă, deoarece nu îndeplinesc criteriile de claritate si previzibilitate si nu cuprind precizări cu privire la situatia similară cu cea în care acesta se află, în fapt, astfel încât să aibă o indicare precisă a normelor aplicabile în speta sa. În plus, lipsa de reglementare lasă loc arbitrariului si abuzurilor din partea Oficiului Român pentru Imigrări, care are posibilitatea emiterii unor dispozitii de returnare de pe teritoriul României, măsură ce aduce grave prejudicii străinului sub aspectul implicării răspunderii sale juridice din cauza nerespectării obligatiilor specifice raporturilor de muncă cu angajatorul român. Mai sustine că „din împrejurările concrete ale cauzei nu rezultă că vătămarea acestui drept fundamental respectă criteriul de proportionalitate consacrat de jurisprudenta Curtii Europene, adică măsura dispusă să nu fie excesivă fată de scopul urmărit, acela al protejării ordinii publice".

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal apreciază că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale care reglementează dreptul la muncă, autorul exceptiei solicitând, în fapt, completarea acestora.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că dispozitiile „art. 11 alin. (1) coroborate cu art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, sunt constitutionale". Mentionează, în acest sens, considerentele retinute de Curtea Constitutională prin Decizia nr. 565/2009. În plus, se mai arată, pe de o parte, că interpretarea si aplicarea normelor juridice sunt operatii ce revin în exclusivitate organelor si autoritătilor competente în acest sens, iar pe de altă parte, că textele de lege criticate indică într-un mod suficient de clar elementele si conditiile necesare pentru acordarea dreptului solicitat, nerespectarea acestora având, de asemenea, o consecintă legală previzibilă, ce rezultă în mod clar din ansamblul prevederilor ordonantei de urgentă.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 11 alin. (1), raportate la art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, acestea având următorul continut:

- Art. 11. - Dispozitii generale privind sederea străinilor: „(1) Străinii aflati temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de sedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de sedere.";

- Art. 56. - Prelungirea dreptului de sedere temporară în scop de muncă: „(1) Străinilor intrati în România în scopul angajării în muncă li se prelungeste dreptul de sedere temporară, dacă: a) sunt titulari ai unei autorizatii de muncă valabile;".

În opinia autorului exceptiei, textele de lege mentionate contravin prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitătii legii civile, art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul părtilor la un proces echitabil si ale art. 41 alin. (1) potrivit cărora dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. De asemenea, este invocat si art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care reglementează dreptul la un proces echitabil.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că dispozitiile de lege criticate au mai fost examinate în cadrul controlului de constitutionalitate.

Astfel, prin Decizia nr. 565 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 3 iunie 2009, Curtea Constitutională a examinat dispozitiile art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, prin raportare la prevederile art. 41 alin. (1) din Constitutie, statuând, pentru argumentele acolo arătate, că acestea nu contravin dreptului la muncă. Dispozitiile art. 56 alin. (1) lit. a) din acelasi act normativ au fost examinate cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 277 din 26 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 24 martie 2009, ocazie cu care Curtea a retinut, pentru motivele acolo expuse, că aceste prevederi nu contravin normelor art. 15 alin. (2), art. 21 alin. (3) si ale art. 41 alin. (1) din Constitutie si nici art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, invocate si în prezenta cauză. Cu acelasi prilej, Curtea a mai arătat că textul de lege analizat „oferă suficiente repere si elemente pentru ca persoana căreia i se adresează să înteleagă conditiile în functie de care i se poate acorda dreptul solicitat si să îsi dirijeze, în consecintă, comportamentul".

Având în vedere faptul că, fată de aspectele deja analizate în jurisprudenta anterior mentionată, nu au intervenit elemente noi, care să determine modificarea acesteia, Curtea Constitutională constată că, pentru identitate de ratiune, aceeasi solutie, de respingere a exceptiei, se impune si în această cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1), raportate la art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Hong Yong în Dosarul nr. 2.610/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 octombrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.259 din 8 octombrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene, exceptie ridicată de Constantin Serban în Dosarul nr. 1.336/283/2008 al Judecătoriei Pucioasa.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă că partea Constantin Teodorescu a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:


Prin încheierea din 20 februarie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.336/283/2008, Judecătoria Pucioasa a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene, exceptie invocată de Constantin Serban.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul de lege criticat este neconstitutional, deoarece, în lipsa înregistrărilor si a filmării sedintei de judecată, poate fi viciată administrarea probelor. În acest fel, justitiabilii pot fi victimele judecătorilor corupti sau persecutori. Aceste situatii ar putea fi evitate, iar apărarea ar fi de mai bună calitate, mai eficientă, dacă procesele ar fi filmate sau înregistrate.

Judecătoria Pucioasa apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă prevederile constitutionale invocate.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile criticate sunt constitutionale, arătând că prorogarea termenului la care se referă acestea nu îngrădeste accesul liber la justitie si nu aduce limitări dreptului la apărare.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 4 noiembrie 2008, care au următorul continut: „Termenul prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările si completările ulterioare, de la care se aplică dispozitiile art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările si completările ulterioare, referitoare la înregistrarea sedintelor de judecată, se prorogă la data de 1 ianuarie 2010."

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se invocă dispozitiile constitutionale ale art. 21 referitoare la accesul liber la justitie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si art. 127 privind caracterul public al dezbaterilor.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronuntat în jurisprudenta sa asupra constitutionalitătii dispozitiilor aceleiasi ordonante de urgentă a Guvernului, în raport cu critici similare. În acest sens este Decizia nr. 899 din 16 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 4 august 2009, prin care Curtea a retinut, în esentă, că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 137/2008 prorogă unele termene în vederea unei bune administrări a justitiei ca serviciu public, tinând seama, asa cum rezultă din motivarea acestei ordonante, de gravele consecinte de ordin procedural care ar putea apărea în activitatea de judecată din cauza inexistentei suportului tehnic necesar si care ar putea fi invocate în cadrul proceselor pe rolul instantelor de judecată.

Considerentele care au fundamentat decizia de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a întregii ordonante de urgentă, pronuntată anterior de Curte, sunt valabile si în prezenta cauză, în care se critică art. 1 din actul normativ mentionat.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene, exceptie ridicată de Constantin Serban în Dosarul nr. 1.336/283/2008 al Judecătoriei Pucioasa.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 octombrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef, Marieta Safta


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.285 din 8 octombrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Pensiunea Brad" - S.R.L. din Aiud în Dosarul nr. 1.807/57/2008 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei si arată că la dosar au fost comunicate concluzii scrise de către Consiliul Local al Municipiului Aiud prin care lasă la aprecierea Curtii Constitutionale solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate. Totodată, Guvernul României - Comisia specială de retrocedare a unor bunuri care au apartinut cultelor religioase din România a comunicat punctul său de vedere cu privire la exceptie, considerând că aceasta este neîntemeiată.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 5/F/CA/2009 din 28 aprilie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.807/57/2008, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Pensiunea Brad" - S.R.L. din Aiud într-o cauză de contencios administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textele criticate sunt neconstitutionale, de vreme ce acestea nu privesc si tertele persoane (cum ar fi chiriasii) ale raportului creat prin aplicarea ordonantei privind retrocedarea unor bunuri imobile ce au apartinut cultelor religioase din România. Astfel, consideră că tertele persoane sunt discriminate fată de institutiile de cult, cărora le este comunicată decizia comisiei speciale de retrocedare si care, astfel, o pot contesta la instanta de contencios administrativ. Sustine că prevederile criticate sunt „insuficient formulate", asa încât nu prevăd cui i se comunică deciziile comisiei speciale de retrocedare si cine le comunică, în acest mod fiind discriminati „cetăteni cu interese legitime similare".

Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal apreciază că prevederile criticate nu încalcă principiul egalitătii în drepturi a cetătenilor si, implicit, nu creează discriminare între titularii raportului juridic de restituire si tertii de acest raport juridic, titulari de drepturi în legătură cu imobilul supus procedurilor de restituire.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat este o normă de procedură, ce stabileste modalitatea în care pot fi atacate deciziile Comisiei speciale de retrocedare, si nu contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 16 si 21.

Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constitutionale, acestea aplicându-se tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Totodată, apreciază că acestea sunt în deplină concordantă cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora legiuitorul poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură, precum si modalităti particulare de exercitare a drepturilor procedurale, fără ca astfel de reguli să aducă atingere dreptului la un proces echitabil.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 3 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, având următorul cuprins: „Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestatie la instanta de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronuntată de instanta de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004."


Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea cetătenilor si ale art. 21 alin. (1), (2), (3) si (4) referitoare la accesul liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că principala critică de neconstitutionalitate se referă la o omisiune legislativă, autorul exceptiei fiind nemultumit de faptul că prevederile criticate nu reglementează categoria de persoane cărora le este comunicată decizia Comisiei speciale de retrocedare. Însă examinarea criticii de neconstitutionalitate cu un atare obiect excedează competentei Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă „numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Pensiunea Brad" - S.R.L. În Dosarul nr. 1.807/57/2008 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 octombrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.288 din 8 octombrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului, exceptie ridicată de Paolo Sartori în Dosarul nr. 9.126/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei si arată că partea Alexandru Traian Pirosca a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 27 martie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 9.126/299/2008, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului. Exceptia a fost ridicată de Paolo Sartori într-o cauză ce are ca obiect constatarea nulitătii absolute a unui contract de vânzare-cumpărare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine, în esentă, că textul de lege criticat contravine principiului constitutional al protectiei proprietătii private, deoarece inalienabilitatea temporară a unui bun încalcă dreptul de dispozitie al proprietarului. Arată că exercitiul unui drept nu poate fi restrâns decât în conditiile art. 53 din Constitutie.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, precizează că interdictia temporară de înstrăinare, reglementată de textul de lege criticat, este în acord cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă, printre altele, deciziile Curtii Constitutionale nr. 547/2006 si nr. 131/2007.

Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constitutionale. Arată că interdictia temporară de înstrăinare, reglementată de textul de lege criticat, este în acord cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Totodată, apreciază că dispozitiile art. 53 din Constitutie nu sunt incidente în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 1995, cu următorul continut: „Apartamentele dobândite în conditiile alin. 1 nu pot fi înstrăinate 10 ani de la data cumpărării."

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 44 referitoare la proprietatea privată si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Textul de lege criticat stabileste o interdictie temporară de înstrăinare a locuintelor ce au fost dobândite în temeiul Legii nr. 112/1995, timp de 10 ani de la data cumpărării. Nerespectarea acestei dispozitii legale imperative este sanctionată de lege cu nulitatea absolută a actului de înstrăinare.

Curtea retine că interdictia temporară de înstrăinare are în vedere bunul (locuinta) si reprezintă o limitare a unuia dintre atributele dreptului de proprietate, si anume dispozitia, în acord cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Totodată, conform art. 61 alin. (1) din Constitutie, legiuitorul are dreptul de a institui o asemenea interdictie temporară de înstrăinare, care era cunoscută de autorul exceptiei din momentul dobândirii dreptului de proprietate asupra locuintei detinute, până în acel moment, în calitate de chirias. De altfel, finalitatea legii este aceea de a restrictiona între vii eventualele tendinte speculative cu asemenea imobile achizitionate în conditii speciale, avantajoase pentru dobânditori.

Acesta este sensul în care s-a pronuntat Curtea Constitutională prin Decizia nr. 131 din 20 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 14 martie 2007, si prin Decizia nr. 547 din 6 iulie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 24 august 2006.

Solutiile pronuntate în deciziile mentionate, precum si considerentele pe care acestea s-au bazat îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată, întrucât nu au fost aduse elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului, exceptie ridicată de Paolo Sartori în Dosarul nr. 9.126/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 octombrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.297 din 13 octombrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, precum si ale art. 224 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, precum si ale art. 224 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Constantin Trufanda în Dosarul nr. 8.905/99/2007 al Curtii de Apel lasi - Sectia comercială.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei si arată că, la dosar, partea Societatea Cooperativă Mestesugărească de Gradul I Constructorul lasi a comunicat concluzii scrise prin care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 26 ianuarie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 8.905/99/2007, Curtea de Apel lasi - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, precum si ale art. 224 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale. Exceptia a fost ridicată de Constantin Trufanda într-o actiune având ca obiect cererea formulată de autorul exceptiei în contradictoriu cu Societatea Cooperativă Mestesugărească de Gradul I Constructorul, prin care a solicitat ca, prin hotărârea pronuntată, să se oblige aceasta din urmă la plata unei sume de bani reprezentând valoarea a 85 de actiuni.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că i s-a creat o situatie nefavorabilă prin aceea că, la momentul desfiintării Societătii Cooperative Mestesugăresti de Gradul I Constructorul, a beneficiat de contravaloarea părtilor sociale, si nu de o sumă de bani proportională cu capitalul social subscris.

Curtea de Apel lasi - Sectia comercială consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât, potrivit art. 6 lit. k) din Legea nr. 1/2005, părtile sociale sunt diviziuni ale patrimoniului societătii din care face parte si capitalul social. Totodată, apreciază că prevederile art. 224 din Legea nr. 31/1990 nu au legătură cu cauza, de vreme ce autorului exceptiei i se aplică prevederile Legii nr. 1/2005.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului

Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale. În acest sens arată că situatia membrului cooperator este distinctă de cea a asociatului la societătile comerciale, ceea ce justifică aplicarea unui tratament juridic diferit. Totodată, consideră că legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în asa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiect al exceptiei îl constituie prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 28 februarie 2005, precum si ale art. 224 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, care au următorul continut:

- Art. 30 alin. (1) din Legea nr. 1/2005: „(1) La încetarea calitătii de membru cooperator, acesta sau, după caz, succesorii săi au dreptul la plata contravalorii părtilor sociale si a dividendelor cuvenite conform situatiei financiare anuale încheiate la sfârsitul exercitiului financiar al anului în care a intervenit cazul de încetare.";

- Art. 224 din Legea nr. 31/1990: „(1) Asociatul exclus răspunde de pierderi si are dreptul la beneficii până în ziua excluderii sale, însă nu va putea cere lichidarea lor până ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.

(2) Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportională din patrimoniul social, ci numai la o sumă de bani care să reprezinte valoarea acesteia."

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi si ale art. 44 alin. (1) si (2) referitoare la dreptul de proprietate privată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

I. Exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 224 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale este inadmisibilă, întrucât, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constitutie si ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta „decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, care are legătură cu solutionarea cauzei în orice fază a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia".

Cum obiectul litigiului în care a fost ridicată exceptia îl constituie actiunea formulată de autorul exceptiei în contradictoriu cu Societatea Cooperativă Mestesugărească de Gradul I Constructorul, prin care a solicitat ca, prin hotărârea pronuntată, să se oblige aceasta din urmă la plata unei sume de bani reprezentând valoarea a 85 de actiuni, actiune care îsi are temeiul în Legea nr. 1/2005, Curtea constată că prevederile art. 224 din Legea nr. 31/1990, care se referă la dreptul asociatului exclus de a obtine valoarea unei părti proportionale din patrimoniul social al societătii, nu au legătură cu speta dedusă judecătii.

De aceea, având în vedere prevederile art. 29 alin. (1) coroborat cu alin. (6) al aceluiasi articol din Legea nr. 47/1992, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 224 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

II. În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, nu poate fi retinută critica potrivit căreia prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 1/2005 creează o discriminare, de vreme ce acestea se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situatia reglementată de ipoteza normei juridice, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare.

Totodată, prevederile de lege criticate sunt în acord cu dispozitiile constitutionale privind garantarea si ocrotirea proprietătii private, de vreme ce art. 30 din Legea nr. 1/2005 reglementează atât dreptul membrilor cooperatori, care au pierdut această calitate, de a participa la partea divizibilă a patrimoniului societătii cooperative ce cuprinde valoarea părtilor sociale emise în schimbul aportului acestora la capitalul social, precum si la dividendele cuvenite lor, cât si obligatia corelativă a societătii cooperative de a plăti contravaloarea acestor părti sociale si a dividendelor cuvenite, conform situatiei financiare anuale în care a intervenit cauza de încetare. În acest sens, în alin. (2) al aceluiasi articol se prevede faptul că în actul constitutiv al societătii cooperative se va stabili si termenul în care societatea cooperativă este obligată la plată, termen ce nu poate fi mai mare de 2 ani de la data nasterii dreptului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 224 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Constantin Trufanda în Dosarul nr. 8.905/99/2007 al Curtii de Apel lasi - Sectia comercială.

2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar al aceleiasi instante.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 octombrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.302

din 13 octombrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului

            Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului, exceptie ridicată de Smaranda Ghită în Dosarul nr. 11.718/302/2007 ai Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.


CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 27 noiembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 11.718/302/2007, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului. Exceptia a fost ridicată de Smaranda Ghită într-o cauză ce are ca obiect cererea chiriasului de obligare a unitătii administrativ-teritoriale de a încheia un contract de vânzare-cumpărare în temeiul Legii nr. 112/1995.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că interpretareanormei în discutie de către instantele de judecată, în sensul că dreptul chiriasului de a-si exprima optiunea de cumpărare nu dă nastere obligatiei corelative a statului de a vinde acestora locuinta ocupată, deoarece legea nu prevede o astfel de obligatie, este contrară Constitutiei. Întrucât dreptul chiriasului de a cumpăra locuinta pe care o ocupă trebuie să dea nastere unei obligatii corelative în sarcina statului, inexistenta uneiastfel de obligatii determină o lipsă de garantare a dreptului chiriasului. Astfel, omisiunea legii de a reglementa obligatia corelativă astatului de a vinde locuinta deschide calea abuzului institutiilor statului în rezolvarea cererilor de cumpărare depuse de chiriasii care îndeplinesc conditiile prevăzute de lege.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală arată că sustinerile autorului exceptiei nu pot fi primite. Rationamentul construit de acesta nu porneste de la textul de lege, astfel cum este formulat, ci de la interpretarea normei dată de instantele de fond. Consideră că premisa propusă de autorul exceptiei, constând în norma interpretată prin optica instantelor de fond, nu este suficientă în constructia juridică ce tinde la demonstrarea contrarietătii dintre norma legală si Constitutie. Pentru evaluarea rationamentului autorului exceptiei ar fi necesară, în primul rând, stabilirea realitătii premisei. Or, confirmarea sau negarea acesteia ar aduce atingere fondului cauzei.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constitutionale. În acest sens arată că acestea se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Totodată, face referire la Decizia Curtii Constitutionale nr. 485/1997, în care s-a retinut că „posibilitatea vânzării către chiriasi a locuintelor ce nu se restituie în natură fostilor proprietari constituie recunoasterea, prin lege, a unui drept subiectiv, înlăturându-se astfel discriminarea anterioară când un asemenea drept era recunoscut numai chiriasilor din locuintele construite din fondurile statului".

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 1995, cu următorul continut: „Chiriasii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie în natură fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora pot opta, după expirarea termenului prevăzut la art. 14, pentru cumpărarea acestor apartamente cu plata integrală sau în rate a pretului."

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 4 referitoare la unitatea poporului si egalitatea între cetăteni, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi si ale art. 44 referitoare la proprietatea privată.

Examinând exceptia, Curtea constată că principala critică de neconstitutionalitate se referă la o omisiune legislativă, autorul exceptiei fiind nemultumit de faptul că textul de lege criticat nu reglementează obligatia statului de a vinde locuinta pe care chiriasul o ocupă, astfel încât se deschide calea abuzului institutiilor statului în solutionarea cererilor de cumpărare depuse de chiriasii care îndeplinesc conditiile prevăzute de lege. Însă examinarea criticii de neconstitutionalitate cu un atare obiect excedează competentei Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă „numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului, exceptie ridicată de Smaranda Ghită în Dosarul nr. 11.718/302/2007 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civilă si pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 octombrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI INOVĂRII

 

ORDIN

privind aprobarea Programei pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învătământul preuniversitar la Religia ortodoxă de rit vechi (rusi lipoveni) si metodica predării religiei ortodoxe de rit vechi – profesori

 

În conformitate cu prevederile Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, în baza prevederilor art. 9 alin. (2) si ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Inovării,

ministrul educatiei, cercetării si inovării, interimar, emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Programa pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învătământul preuniversitar la Religia ortodoxă de rit vechi (rusi lipoveni) si metodica predării religiei ortodoxe de rit vechi - profesori, cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Programa aprobată prin prezentul ordin se aplică începând cu anul calendaristic 2010.

Art. 3. - Directia acreditare, evaluare si performantă în cariera didactică, Directia generală învătământ în limbile minoritătilor si relatia cu Parlamentul, Centrul National pentru Curriculum si Evaluare în învătământul Preuniversitar, inspectoratele scolare, precum si unitătile de învătământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educatiei, cercetării si inovării, interimar,

Cătălin Ovidiu Baba,

secretar de stat

 

Bucuresti, 9 noiembrie 2009.

Nr. 5.880.

ANEXĂ

 

PROGRAMA

pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învătământul preuniversitar la Religia ortodoxă de rit vechi (rusi lipoveni) si metodica predării religiei ortodoxe de rit vechi – profesori

 

Notă de prezentare

 

Prezenta programă pentru titularizare sau pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învătământul preuniversitar este elaborată în concordantă cu noua abordare curriculară a proiectării si realizării activitătilor didactice, specifice disciplinei.

Programa se adresează profesorilor - absolventi de învătământ superior.

Programa este corelată cu Planul-cadru de învătământ si curriculum national. Această corelare se reflectă totodată atât în formularea tematicii, cât si în cea a bibliografiei.

Programa de fată reprezintă în mod echilibrat continutul stiintific actualizat, teme intra si interdisciplinare, aspecte teoretice si aplicative, practice si demonstrative.

În realizarea Programei pentru titularizare s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunostinte temeinice despre continuturile programei scolare în vigoare, folosite în procesul de predare/învătare a disciplinei Religia ortodoxă de rit vechi.


 

PROGRAMA*

 

RELIGIE ORTODOXĂ DE RIT VECHI

(RUSI LIPOVENI)

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a


* Programa este reprodusă în facsimil.


 


 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind modificarea ratei rezervei minime obligatorii pentru mijloacele bănesti în valută

 

În baza dispozitiilor art. 5 si 8 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, în aplicarea prevederilor art. 13 din Regulamentul Băncii Nationale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, cu modificările si completările ulterioare, în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004,

Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României hotărăste:

Începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie - 23 decembrie 2009, rata rezervei minime obligatorii pentru mijloacele bănesti în valută cu scadenta mai mică de 2 ani de la finele perioadei de observare si mijloacele bănesti în valută cu scadenta reziduală mai mare de 2 ani de la finele perioadei de observare, care prevăd clauze contractuale referitoare la rambursări, retrageri, transferări anticipate, se stabileste la un nivel de 25%.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 16 noiembrie 2009.

Nr. 43.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.