MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 798a/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 798         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 23 noiembrie 2009

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.258 din 8 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private în sectorul comunicatiilor electronice

 

Decizia nr. 1.469 din 10 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

 

Decizia nr. 1.492 din 10 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.360. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitie „Reorganizare si mutare UPU-SMURD în incinta clădirii spitalului, la nivel parter” din Spitalul Clinic Judetean de Urgentă Târgu Mures

 

1.361. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitie „Amenajarea si modernizarea Corpului D din Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Ploiesti”, judetul Prahova

 

1.362. - Hotărâre pentru modificarea alin. (1) al art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 1.946/2004 privind conditiile în baza cărora functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite si concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament si recuperare

 

1.363. - Hotărâre privind aprobarea renuntării la cetătenia română unor persoane

 

1.364. - Hotărâre privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli rectificate pe anul 2009 pentru unii operatori economici aflati sub autoritatea Ministerului Economiei


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.258 din 8 octombrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private în sectorul comunicatiilor electronice

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu – procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private în sectorul comunicatiilor electronice, exceptie ridicată de Comisariatul pentru Societatea Civilă în Dosarul nr. 2.971/3/2009 al Tribunalului Bucuresti - Sectia comercială.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 8 septembrie 2009 si au fost consemnate în încheierea din aceeasi dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, în conformitate cu dispozitiile art. 14, art. 57 si art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a amânat pronuntarea pentru data de 15 septembrie 2009, când Curtea, în temeiul art. 6 si al art. 51 din aceeasi lege, a repus cauza pe rol pentru data de 8 octombrie 2009.

La apelul nominal efectuat la termenul de judecată din 8 octombrie 2009 răspunde autorul exceptiei, prin consilier juridic Matei Bogdan, cu delegatie depusă la dosar, lipsind partea Societatea Comercială „Orange” - S.A. din Bucuresti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul părtii prezente. Acesta, reiterând, în esentă, sustinerile expuse în sedinta publică din 8 septembrie 2009, precum si continutul notelor scrise depuse la dosarul cauzei cu acelasi prilej, solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate având în vedere că dispozitiile Legii nr. 298/2008 în integralitatea sa si, în special, cele ale art. 1 si 15 din lege încalcă, în principal, dreptul la viată privată si secretul corespondentei, garantate de Constitutie, pe fondul lipsei unei definitii legale a sintagmei „date conexe”, lipsă ce are rolul de a înlătura prezumtia de nevinovătie, denigrând demnitatea persoanei, si de a genera abuzuri sub aspectul folosirii informatiilor de către organele abilitate. Mentionează că în Codul de procedură penală este reglementată o procedură specială care să permită autoritătilor publice obtinerea si utilizarea unor date legate de viata privată a persoanei, astfel că Legea nr. 298/2008 se dovedeste a fi inutilă.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că solicitarea privind definirea unor termeni, cum ar fi cel de „date conexe”, utilizat în cuprinsul legii criticate, nu poate fi primită, Curtea Constitutională neavând astfel de competente, menite să complinească o eventuală lacună legislativă. Cât priveste fondul exceptiei de neconstitutionalitate, consideră că aceasta este neîntemeiată, deoarece actul normativ criticat prevede expres obligatia furnizorilor de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii de a pune numai la dispozitia autoritătilor publice, si nu a altor persoane, datele retinute ca urmare a prestării acelor servicii, interceptarea continutului unei convorbiri sau comunicatii electronice fiind în mod expres interzisă de aceeasi lege.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 5 februarie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 2.971/3/2009, Tribunalul Bucuresti - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private în sectorul comunicatiilor electronice.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Comisariatul pentru Societatea Civilă într-o cauză având ca obiect o ordonantă presedintială.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că secretul corespondentei, reglementat de art. 28 din Constitutie, include în sfera sa si protectia asupra datelor de trafic si de localizare a persoanelor care poartă corespondentă. Astfel, desi dispozitiile art. 6-7 din Legea nr. 298/2008 prevăd expres care anume sunt datele necesare pentru operatia de stocare (cele necesare determinării datei, orei si duratei convorbirii, a identificării tipului de apel, a echipamentului, a locatiei echipamentului - ceea ce înseamnă, de fapt, a locatiei persoanei ce poartă convorbirea), iar art. 11 alin. (1) interzice expres interceptarea si retinerea continutului comunicării (creându-se deliberat impresia ca nu va fi accesat si continutul convorbirii), art. 1 alin. (2) din lege „lasă larg deschisă poarta acestei accesări atunci când se referă la datele conexe”, în special în contextul în care acest concept nu este nicăieri definit în corpul legii. Mai mult, legea nu precizează modul în care se face stocarea si conservarea acestor date, lăsând la latitudinea furnizorilor privati de servicii de comunicatii electronice modalitatea de gestionare, ceea ce creează o stare de pericol pentru respectarea secretului corespondentei. Temerea pe care o inspiră posibilitatea identificării si localizării utilizatorului unor astfel de servicii este de natură să limiteze si dreptul său la viata intimă, familială si privată, dreptul la liberă circulatie, precum si libertatea de exprimare. Mai mentionează autorul exceptiei că „împrejurarea că această lege încearcă să transpună directive ale Uniunii Europene (chiar cu greseli de traducere) este indiferentă controlului de constitutionalitate, directivele fiind obligatorii pentru rezultatul ce trebuie atins, dar lăsând autoritătilor nationale competenta în privinta formelor si mijloacelor de adoptare”.

Tribunalul Bucuresti - Sectia comercială opinează în sensul constitutionalitătii prevederilor Legii nr. 298/2008, dat fiind scopul adoptării acesteia si categoriile de date care se retin. Actul normativ prevede în mod explicit în cap. II „Retinerea datelor” categoriile de date pe care furnizorii de servicii si retele publice de comunicatii electronice sunt obligati să le stocheze, iar confidentialitatea continutului convorbirilor telefonice este asigurată de art. 11 alin. (1) din acesta.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Deoarece prin corespondentă se întelege doar continutul comunicării, nu si datele de trafic sau localizare a acesteia, iar art. 11 alin. (1) din Legea nr. 298/2008 interzice expres interceptarea si retinerea continutului convorbirii, nu se poate sustine încălcarea art. 28 din Constitutie. Totodată, nedefinirea notiunii de „date conexe” nu reprezintă o problemă de constitutionalitate, asa cum pretinde autorul exceptiei, ci una de aplicare si interpretare a legii. Cât priveste pretinsa nesocotire a dreptului la viată intimă, familială si privată, prevăzut de art. 26 din Legea fundamentală, Guvernul arată că măsura reglementată de art. 1 din legea criticată trebuie raportată la prevederile art. 53 din Constitutie, deoarece datele retinute urmează a fi puse la dispozitia autoritătilor competente în scopul utilizării în cadrul activitătilor de cercetare, de descoperire si de urmărire a infractiunilor grave. Referitor la invocarea art. 25 si 30 din Constitutie, se apreciază că aceste texte nu au incidentă în cauză, de vreme ce reglementările criticate nu au nicio legătură cu dreptul la liberă circulatie sau cu libertatea de exprimare.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, consideră că dispozitiile Legii nr. 298/2008 sunt constitutionale, deoarece acestea reglementează măsuri care se justifică în conditiile art. 53 din Constitutie, referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti. În plus, actul normativ criticat transpune în dreptul intern normele Directivei 2006/24/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicatii electronice accesibile publicului sau de retele de comunicatii publice si de modificare a Directivei 2002/58/CE, astfel că, în considerarea prevederilor art. 148 alin. (2) din Constitutie, nu se poate sustine încălcarea normelor fundamentale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare a Curtii, „prevederile Legii nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private în sectorul comunicatiilor electronice”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 21 noiembrie 2008. Desi autorul exceptiei critică Legea nr. 298/2008 în ansamblul său, totusi individualizează prevederile art. 1 si ale art. 15 din aceasta, al căror continut este următorul:

- Art.1. -„(1) Prezenta lege stabileste obligatia furnizorilor de servicii si retele publice de comunicatii electronice de a retine anumite date generate sau prelucrate în cadrul activitătii lor de furnizare a serviciilor de comunicatii electronice, pentru punerea acestora la dispozitia autoritătilor competente în scopul utilizării în cadrul activitătilor de cercetare, de descoperire si de urmărire a infractiunilor grave.

(2) Prezenta lege se aplică datelor de trafic si de localizare a persoanelor fizice si juridice, precum si datelor conexe necesare pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului înregistrat.

(3) Prezenta lege nu se aplică în ceea ce priveste continutul comunicării sau informatiile consultate în timpul utilizării unei retele de comunicatii electronice.

(4) Punerea în aplicare a prevederilor prezentei legi se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private în sectorul comunicatiilor electronice, cu completările ulterioare.”;

- Art. 15. - „Furnizorii de retele publice de comunicatii si furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului au obligatia ca, la solicitarea autoritătilor competente, în baza autorizatiei emise potrivit dispozitiilor art. 16, să transmită acestora de îndată datele retinute potrivit prezentei legi, cu exceptia cazurilor de fortă majoră.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, sunt încălcate prevederile art. 25 - Libera circulatie, art. 26 - Viata intimă, familială si privată, art. 28 - Secretul corespondentei si ale art. 30 - Libertatea de exprimare din Constitutie.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată următoarele:

Obiectiile autorului exceptiei referitoare la neconsti-tutionalitatea Legii nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private în sectorul comunicatiilor electronice privesc anumite deficiente ale actului normativ examinat, de natură să aducă atingere exercitării dreptului la liberă circulatie, dreptului la viată intimă, privată si de familie si să afecteze secretul corespondentei si libertatea de exprimare. Aceasta deoarece legea mentionată autorizează retinerea datelor necesare determinării datei, orei si duratei unei convorbiri telefonice sau comunicatii electronice, identificării tipului de apel telefonic, a echipamentului, a locatiei echipamentului destinat comunicării, fără însă a defini în mod expres ce se întelege prin „date conexe” necesare pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului înregistrat, date ce sunt de asemenea prelucrate de furnizorii serviciilor de comunicatii si telecomunicatii.

Drepturile pretins a fi încălcate în opinia autorului exceptiei sunt drepturi personale nepatrimoniale, complexe, elementul comun al acestora constând în spatiul intim de exercitare la nivelul fiecărei persoane. Dreptul la respectarea vietii private si de familie beneficiază de recunoastere unanimă si protectie internatională, astfel cum rezultă din art. 12 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, din art. 17 al Pactului international privitor la drepturile civile si politice, din art. 8 al Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si din art. 26 al Constitutiei României. Dreptul la respectarea vietii intime implică în mod necesar si secretul corespondentei, fie că această componentă este expres mentionată în cuprinsul aceluiasi text al art. 8 din Conventie, fie că este reglementată distinct, cum este cazul art. 28 din Constitutie. Corespondenta exprimă legăturile pe care o persoană le poate stabili în diverse moduri de comunicare cu ceilalti membri ai societătii, astfel că include atât convorbirile telefonice, cât si comunicatiile electronice.

Aceste drepturi, inclusiv libertatea de exprimare consacrată expres de art. 30 din Constitutie si de art. 10 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, desi sunt indisolubil legate de existenta umană, orice persoană având dreptul de a le exercita nestingherit, nu sunt totusi drepturi absolute, ci sunt conditionale.

Legea nr. 298/2008, reglementând obligatia furnizorilor de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii de a retine anumite date generate sau prelucrate în cadrul activitătii lor, exprimă vointa legiuitorului în sensul impunerii unor limite cu privire la exercitarea dreptului la viată intimă, a libertătii de exprimare si, în special, a dreptului la corespondentă, sub aspectele arătate mai sus. Legea nr. 298/2008 transpune în planul legislatiei nationale Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicatii electronice accesibile publicului sau de retele de comunicatii publice si de modificare a Directivei 2002/58/CE. Regimul juridic al unui astfel de act comunitar impune obligativitatea sa pentru statele membre ale Uniunii Europene în privinta solutiei juridice reglementate, nu si în ceea ce priveste modalitătile concrete prin care se ajunge la acest rezultat, statele beneficiind de o marjă largă de apreciere, în scopul adaptării acestora la specificul legislatiei si realitătilor nationale.

Nici prevederile Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, nici Constitutia României nu interzic consacrarea legislativă a ingerintei autoritătilor statului în exercitarea drepturilor mentionate, însă interventia statală trebuie să respecte reguli stricte, expres mentionate atât în art. 8 din Conventie, cât si, respectiv, în art. 53 din Legea fundamentală. Astfel, măsurile legislative de natură să afecteze exercitarea drepturilor si libertătilor fundamentale trebuie să îndeplinească un scop legitim, constând în protejarea sigurantei nationale, a sigurantei publice, apărarea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, precum si protejarea drepturilor si intereselor altor persoane, să fie necesare într-o societate democratică, să fie proportionale cu situatia care Ie-a determinat, să fie aplicate în mod nediscriminatoriu si să nu aducă atingere existentei dreptului sau a libertătii.

În plus, în conformitate cu principiile de limitare exprimate în jurisprudenta în materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu: Cauza Klass si altii împotriva Germaniei, 1978, sau Cauza Dumitru Popescu împotriva României, 2007, actul normativ care reglementează măsuri de natură să producă ingerinte în exercitarea dreptului la viată privată si de familie, la corespondentă si libertătii de exprimare trebuie să contină garantii adecvate si suficiente pentru a proteja persoana de eventualul arbitrar al autoritătilor statale.

Curtea Constitutională recunoaste posibilitatea legiuitorului de a limita exercitiul unor drepturi sau libertăti fundamentale, precum si necesitatea reglementării unor modalităti care să ofere organelor cu atributii specifice în activitatea de cercetare penală instrumente eficiente si adecvate pentru prevenirea si descoperirea infractiunilor de terorism, în special, precum si a infractiunilor grave. Legislatia română reglementează, în Codul de procedură penală, modalitătile în care autoritătile publice pot interveni în exercitarea drepturilor la viată intimă, la corespondentă si liberă exprimare, cu respectarea tuturor garantiilor pe care această ingerintă le impune. Prin Decizia nr. 962 din 25 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 13 august 2009, Curtea Constitutională a retinut că prevederile art. 911 din Codul de procedură penală, care reglementează conditiile si cazurile de interceptare si înregistrare a convorbirilor sau comunicatiilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare sunt constitutionale, acestea fiind justificate, într-o societate democratică amenintată de un fenomen infractional din ce în ce mai complex, de necesitatea asigurării securitătii nationale, apărării ordinii publice ori a prevenirii săvârsirii de infractiuni.

Curtea Constitutională constată că Legea nr. 298/2008, astfel cum este redactată, este de natură să afecteze, chiar si pe cale indirectă, exercitiul drepturilor sau al libertătilor fundamentale, în spetă al dreptului la viată intimă, privată si de familie, dreptul la secretul corespondentei si libertatea de exprimare, într-o manieră ce nu corespunde cerintelor stabilite de art. 53 din Constitutia României.

Astfel, Legea nr. 298/2008 instituie furnizorilor de servicii si retele publice de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii obligatia de a stoca pentru o perioadă de 6 luni datele de trafic si de localizare a persoanelor fizice si juridice. Acestea reprezintă, potrivit art. 3 din lege, datele necesare „pentru urmărirea si identificarea” sursei, destinatiei, datei, orei si duratei unei comunicări, tipului de comunicare, a echipamentului de comunicatie sau a dispozitivelor folosite de utilizator, a locatiei echipamentului de comunicatii mobile. Art. 1 alin. (2) din lege include în categoria datelor de trafic si localizare a persoanelor fizice si juridice si „datele conexe necesare pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului înregistrat”, fără însă a defini în mod expres ce se întelege prin „date conexe” necesare pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului înregistrat.

Curtea Constitutională consideră că lipsa unei reglementări legale precise, care să determine cu exactitate sfera acelor date necesare identificării persoanelor fizice sau juridice utilizatoare, deschide posibilitatea unor abuzuri în activitatea de retinere, prelucrare si utilizare a datelor stocate de furnizorii serviciilor de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii. Limitarea exercitiului dreptului la viată intimă si la secretul corespondentei si a libertătii de exprimare, de asemenea, trebuie să aibă loc într-o manieră clară, previzibilă si lipsită de echivoc, astfel încât să fie îndepărtată, pe cât posibil, eventualitatea arbitrarului sau a abuzului autoritătilor în acest domeniu. Destinatarii normei juridice reprezintă, în acest caz, totalitatea persoanelor fizice si juridice în calitatea lor de utilizatori ai serviciilor de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, deci o sferă largă, cuprinzătoare de subiecte de drept, membri ai societătii civile. Or, acestia trebuie să aibă o reprezentare clară a normelor juridice aplicabile, astfel încât să îsi adapteze conduita si să prevadă consecintele ce decurg din nerespectarea acestora. În acest sens este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care, de exemplu, în Cauza Rotaru împotriva României, 2000, a statuat că „o normă este «previzibilă» numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în asa fel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultantă de specialitate - să îsi corecteze conduita”, iar în Cauza Sunday Times contra Regatului Unit, 1979, a decis că „[... ] cetăteanul trebuie să dispună de informatii suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat si să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecintele care pot apărea dintr-un act determinat”. Pe scurt, legea trebuie să fie, în acelasi timp, accesibilă si previzibilă. Aceeasi practică jurisprudentială o are si Curtea Constitutională, relevantă fiind în acest sens Decizia nr.189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006.

De asemenea, Curtea Constitutională observă aceeasi manieră ambiguă de redactare, neconformă cu normele de tehnică legislativă, în ceea ce priveste dispozitiile art. 20 din Legea nr. 298/2008, potrivit cărora, „în scopul prevenirii si contracarării amenintărilor la adresa securitătii nationale, organele de stat cu atributii în acest domeniu pot avea acces, în conditiile stabilite prin actele normative ce reglementează activitatea de realizare a securitătii nationale, la datele retinute de furnizorii de servicii si retele publice de comunicatii electronice”. Legiuitorul nu defineste ce se întelege prin „amenintări la adresa securitătii nationale”, astfel că, în lipsa unor criterii precise de delimitare, diverse actiuni, informatii sau activităti obisnuite, de rutină, ale persoanelor fizice si juridice pot fi apreciate, în mod arbitrar si abuziv, ca având natura unor astfel de amenintări. Destinatarii legii pot fi inclusi în categoria persoanelor suspecte fără a cunoaste acest lucru si fără a putea preveni, prin conduita lor, consecinta aplicării rigorilor legii. Totodată, utilizarea sintagmei „pot avea” induce ideea că datele la care se referă Legea nr. 298/2008 nu sunt retinute în scopul exclusiv al utilizării acestora numai de către organele statului cu atributii specifice în protejarea securitătii nationale si a ordinii publice, ci si de alte persoane sau entităti, din moment ce acestea „pot”, si nu „au”, acces la aceste date, în conditiile legii.

Respectarea normelor de tehnică legislativă, în cadrul complexului de reguli specifice activitătii de legiferare, reprezintă un factor determinant în transpunerea vointei legiuitorului, astfel încât actul normativ adoptat să îndeplinească si prin modalitatea de redactare toate exigentele impuse de necesitatea respectării drepturilor fundamentale ale omului. Fără a se erija în legislator pozitiv, Curtea Constitutională observă că reglementarea cât mai exactă a domeniului de aplicare a Legii nr. 298/2008 este cu atât mai necesară având în vedere, în special, natura complexă a drepturilor supuse limitării, precum si consecintele pe care un eventual abuz al autoritătilor publice le-ar avea asupra vietii intime a destinatarilor săi, astfel cum aceasta este percepută la nivelul subiectiv al fiecărui individ.

Dincolo de acest aspect, Curtea Constitutională constată că Legea nr. 298/2008, în ansamblul ei, instituie o regulă în ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal, si anume aceea a retinerii acestora în mod continuu, pe o perioadă de 6 luni de la momentul interceptării lor. Obligatia furnizorilor de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii are un caracter continuu. Or, în materia drepturilor personale, cum sunt dreptul la viată intimă si libertatea de exprimare, precum si a prelucrării datelor cu caracter personal, regula unanim recunoscută este aceea a garantării si respectării acestora, respectiv a confidentialitătii, statul având, în acest sens, obligatii majoritar negative, de abtinere, prin care să fie evitată, pe cât posibil, ingerinta sa în exercitiul dreptului sau al libertătii. In acest scop au fost adoptate Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale si protejarea confidentialitătii în sectorul comunicatiilor publice, Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, precum si Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private în sectorul comunicatiilor electronice. Exceptiile sunt permise limitativ, în conditiile expres prevăzute de Constitutie si actele juridice internationale aplicabile în domeniu. Legea nr. 298/2008 reprezintă o astfel de exceptie, după cum o arată însusi titlul acesteia.

Obligatia de retinere a datelor reglementată de Legea nr. 298/2008 cu titlu de exceptie sau derogare de la principiul protejării datelor cu caracter personal si al confidentialitătii lor, prin natura, întinderea si domeniul ei de aplicare, goleste însă de continut acest principiu, astfel cum era garantat prin Legea nr. 677/2001 si Legea nr. 506/2004. Or, este unanim recunoscut în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu Cauza Printul Hans- Adam II de Lichtenstein împotriva Germaniei, 2001, că statele membre semnatare ale Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si-au asumat obligatii de natură să asigure ca drepturile garantate de Conventie să fie concrete si efective, nu teoretice si iluzorii, măsurile legislative adoptate urmărind apărarea efectivă a drepturilor. Obligatia legală care impune retinerea în mod continuu a datelor cu caracter personal transformă însă exceptia de la principiul protejării efective a dreptului la viată intimă si liberă exprimare în regulă absolută. Dreptul apare ca fiind reglementat într-o manieră negativă, latura sa pozitivă pierzând caracterul predominant.

În acest context, Curtea constată că dispozitiile art. 911 din Codul de procedură penală respectă caracterul de exceptie al interceptărilor si înregistrărilor audio sau video, acestea fiind permise în anumite conditii stricte, de la momentul obtinerii autorizatiei motivate a judecătorului, pentru o perioadă limitată de timp si care nu poate depăsi, în total, pentru aceeasi persoană si aceeasi faptă, 120 de zile. În schimb, Legea nr. 298/2008 instituie ca regulă ceea ce Codul de procedură penală reglementează cu titlu de exceptie strictă si obligă la retinerea datelor în mod permanent, pentru o perioadă de 6 luni de la momentul interceptării lor, acestea putând fi utilizate, cu autorizarea motivată a judecătorului, pentru o perioadă de timp din trecut, si nu din viitor, care va urma. Asadar, reglementarea unei obligatii pozitive care priveste limitarea în mod necontenit a exercitiului dreptului la viată intimă si la secretul corespondentei face să dispară însăsi esenta dreptului, prin îndepărtarea garantiilor privind exercitarea acestuia. Persoanele fizice si juridice, utilizatori în masă ai serviciilor de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, sunt supuse în permanentă acestei ingerinte în exercitiul drepturilor lor intime la corespondentă si liberă exprimare, fără a exista posibilitatea unor manifestări libere, necenzurate, decât sub forma comunicării directe, fiind excluse mijloacele de comunicare principale folosite în prezent.

Într-o logică firească a analizei de fată se impune si examinarea în cauză a respectării principiului proportionalitătii, o altă cerintă imperativă necesar a fi respectată în cazurile de restrângere a exercitiului unor drepturi sau libertăti fundamentale, prevăzută expres de art. 53 alin. (2) din Constitutie. Acest principiu impune ca măsura de restrângere să fie în acord cu situatia care a determinat aplicarea ei si, totodată, să înceteze o dată cu disparitia cauzei determinante.

De pildă, dispozitiile art. 911 din Codul de procedură penală respectă pe deplin exigentele principiului proportionalitătii, atât în privinta întinderii măsurii de limitare a dreptului, cât si sub aspectul încetării ei imediat ce au dispărut cauzele determinante. În schimb, Legea nr. 298/2008 impune obligatia retinerii datelor în mod continuu, de la momentul intrării în vigoare, respectiv al aplicării sale (si anume 20 ianuarie 2009, respectiv 15 martie 2009 în privinta datelor de trafic de localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, postă electronică si telefonie prin internet), fără a se avea în vedere necesitatea încetării măsurii de limitare odată cu disparitia cauzei ce a determinat luarea acestei măsuri. Ingerinta asupra exercitării libere a dreptului are loc neîncetat si independent de producerea unui anumit fapt justificator, a unei cauze determinante si numai în scopul preventiei penale ori al descoperii - ulterior săvârsirii lor - a unor infractiuni grave.

Un alt aspect ce duce la restrângerea nejustificată a dreptului la intimitate al persoanei este acela potrivit căruia Legea nr. 298/2008 are ca efect identificarea nu numai a persoanei care transmite un mesaj, o informatie, prin orice mijloc de comunicare, dar, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 4, si a destinatarului acelei informatii. Persoana apelată este astfel expusă sub aspectul retinerii datelor ce tin de viata sa privată, independent de un act sau o manifestare propriede vointă, ci numai în functie de comportamentul unei alte persoane- a apelantului -,ale cărei actiuni nu i le poate cenzura pentru a se proteja împotriva relei sale credinte sau a intentiei de santaj, hărtuire etc. Desi este un subiect pasiv în relatia de intercomunicare, persoana apelată poate deveni, fără vointa sa, suspectă din perspectiva rigorilor sub care autoritătile statului îsi desfăsoară activitatea de cercetare penală. Or, din acest punct de vedere, ingerinta în viata intimă a persoanei, reglementată de Legea nr. 298/2008, apare ca fiind excesivă.

Curtea Constitutională subliniază că nu utilizarea justificată, în conditiile reglementate de Legea nr. 298/2008, este cea care, în sine, prejudiciază într-un mod neacceptabil exercitarea dreptului la viată intimă sau libertatea de exprimare, ci obligatia legală cu caracter continuu, general aplicabilă, de stocare a datelor. Această operatiune priveste în egală măsură pe toti destinatarii legii, indiferent dacă au săvârsit sau nu fapte penale sau dacă sunt sau nu subiectul unor anchete penale, ceea ce este de natură să răstoarne prezumtia de nevinovătie si să transforme a priori toti utilizatorii serviciilor de comunicatii electronice sau de retele publice de comunicatii în persoane susceptibile de săvârsirea unor infractiuni de terorism sau a unor infractiuni grave. Or, Legea nr. 298/2008, desi utilizează notiuni si proceduri specifice dreptului penal, are o lafgă aplicabilitate - practic, asupra tuturor persoanelor fizice si juridice utilizatoare ale serviciilor de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, astfel că nu poate fi considerată ca fiind conformă prevederilor din Constitutie si din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la garantarea drepturilor la viată intimă, la secretul corespondentei si la liberă exprimare.

Curtea Constitutională constată că, desi Legea nr. 298/2008 se referă la date cu un caracter predominant tehnic, acestea sunt retinute cu scopul furnizării informatiilor cu privire la persoană si viata sa privată. Chiar dacă, potrivit art. 1 alin. (3) din lege, aceasta nu se aplică si continutului comunicării sau informatiilor consultate în timpul utilizării unei retele de comunicatii electronice, celelalte date retinute, având ca scop identificarea apelantului si a apelatului, respectiv a utilizatorului si a destinatarului unei informatii comunicate pe cale electronică, a sursei, destinatiei, datei, ofei si duratei unei comunicări, a tipului de comunicare, a echipamentului de comunicatie sau a dispozitivelor folosite de utilizator, a locatiei echipamentului de comunicatii mobile, precum si a altor „date conexe” - nedefinite în lege -, sunt de natură să prejudicieze, să stingherească manifestarea liberă a dreptului la comunicare sau la exprimare.

Retinerea acestor date în mod continuu, în privinta oricărui utilizator de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, reglementată ca obligatie a furnizorilor de la care nu se pot abate fără a fi supusi sanctiunilor prevăzute de art. 18 din Legea nr. 298/2008, reprezintă o operatiune suficientă să genereze în constiinta persoanelor bănuiala legitimă cu privire la respectarea intimitătii lor si săvârsirea unor abuzuri. Garantiile legale privind utilizarea în concret a datelor retinute - referitoare la excluderea continutului ca obiect al stocării datelor, la autorizarea motivată si prealabilă a presedintelui instantei competente să judece fapta pentru care s-a început urmărirea penală, în conditiile prevăzute de art. 16 din lege si cu aplicarea sanctiunilor reglementate la art. 18 si 19 din aceasta - nu sunt suficiente si adecvate, astfel încât să îndepărteze teama că drepturile personale, de natură intimă, nu sunt violate, astfel încât manifestarea acestora să aibă loc într-o manieră acceptabilă.

După cum s-a arătat mai sus, Curtea Constitutională nu neagă scopul în sine avut în vedere de legiuitor la adoptarea Legii nr. 298/2008, în sensul că este imperios necesară asigurarea unor mijloace legale adecvate si eficiente, compatibile cu procesul continuu de modernizare si tehnologizare a mijloacelor de comunicare, astfel încât fenomenul infractional să poată fi controlat si contracarat. Tocmai de aceea, drepturile individuale nu pot fi exercitate in absurdum, ci pot constitui obiectul unor restrângeri care sunt justificate în functie de scopul urmărit. Limitarea exercitiului unor drepturi personale în considerarea unor drepturi colective si interese publice, ce vizează siguranta natională, ordinea publică sau preventia penală, a constituit în permanentă o operatiune sensibilă sub aspectul reglementării, astfel încât să fie mentinut un just echilibru între interesele si drepturile individuale, pe de o parte, si cele ale societătii, pe de altă parte. Nu este mai putin adevărat, astfel cum a remarcat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Klass si altii împotriva Germaniei, 1978, că luarea unor măsuri de supraveghere, fără garantii adecvate si suficiente, poate duce la „distrugerea democratiei sub pretextul apărării ei”.

În concluzie, având în vedere, în esentă, sfera largă de aplicabilitate a Legii nr. 298/2008, raportat la caracterul continuu al obligatiei de retinere a datelor de trafic si localizare a persoanelor fizice si juridice în calitate de utilizatori ai serviciilor de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si a altor „date conexe” necesare identificării acestora, Curtea Constitutională constată, pentru motivele mai sus arătate, că legea examinată este neconstitutională în ansamblul ei, chiar dacă autorul exceptiei individualizează, în special, dispozitiile art. 1 si 15 din aceasta.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicată de Comisariatul pentru Societatea Civilă în Dosarul nr. 2.971/3/2009 al Tribunalului Bucuresti - Sectia comercială si constată că dispozitiile Legii nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personaf si protectia vietii private în sectorul comunicatiilor electronice sunt neconstitutionale.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia secomunică celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 octombrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.469

din 10 noiembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicată de loan Berghezan în Dosarul nr. 3.318/1/2008 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penală.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul exceptiei, domnul avocat Gheorghită Mateut din cadrul Baroului Arad, cu delegatie la dosar. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului exceptiei, care pune concluzii de admitere a acesteia, reluând aspectele inserate în notele scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 10 aprilie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 3.318/1/2008, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicată de loan Berghezan în dosarul de mai sus.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 23 alin. (12) referitoare la aplicarea si stabilirea pedepselor numai în conditiile legii, ale art. 73 alin. (3) lit. h) privind includerea infractiunilor, pedepselor si regimului acestora în domeniul de reglementare al legii organice, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul părtilor la un proces echitabil, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, impartialitatea si egalitatea justitiei, ale art. 11 privind Dreptul international si dreptul intern, ale art. 20 privind Tratatele internationale privind drepturile omului, coroborate cu art. 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, cu denumirea marginală Nicio pedeapsă fără lege. Astfel, prin intermediul textului criticat este adusă o infractiune din procedura comună într-o procedură specială, stabilindu-i în mod nejustificat un regim discriminatoriu, în sensul că, implicit, art. 6 din Legea nr. 78/2000 nu contine o pedeapsă proprie, ci face trimitere la textul din Codul penal. Această împrejurare este de natură să conducă la discriminarea cetătenilor chemati în justitie, care beneficiază de drepturi si libertăti consacrate de Constitutie, sunt egali în fata autoritătilor publice si au dreptul la un proces echitabil, pentru care justitia se înfăptuiesteÎn numele legii, este unică, egală si impartială pentru toti.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta în materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile apărătorului ales al autorului exceptiei, concluziile procurorului si dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările si completările ulterioare, care au următorul continut: „Infractiunile de luare de mită - prevăzută la art. 254 din Codul penal, de dare de mită - prevăzută la art. 255 din Codul penal, de primire de foloase necuvenite - prevăzută la art. 256 din Codul penal si de trafic de influentă - prevăzută la art. 257 din Codul penal se pedepsesc potrivit acelor texte de lege.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 48 din 24 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 21 februarie 2006, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000, retinând că textul contestat „nu constituie o incriminare prin analogie, [...] ci o legiferare a răspunderii penale printr-o normă juridică explicativă, care nu încalcă prevederile art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală si ale art. 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. De altfel, analogia, ca institutie juridică, se plasează în sfera aplicării legii ca argument de interpretare, si nu în cea a procesului legislativ. Folosirea acestei notiuni pentru caracterizarea normei instituite de legiuitor conduce la o contradictie în termeni, căci analogia implică absenta normei si, în consecintă, libertatea recunoscută unei autorităti publice - în mod exceptional si nu în materie penală - de a stabili ea însăsi regula după care urmează să rezolve un caz, luând ca model o altă solutie pronuntată într-un alt cadru reglementat. Or, dispozitia legală atacată prevede expres că infractiunile nominalizate se pedepsesc potrivit textelor din Codul penal în care sunt incriminate.”

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicată de loan Berghezan în Dosarul nr. 3.318/1/2008 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 noiembrie 2009.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.492

din 10 noiembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicată de Adrian Muresan în Dosarul nr. 602/64/2008 al Curtii de Apel Brasov - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

La apelul nominal se prezintă personal autorul exceptiei, Adrian Muresan, fiind asistat de domnul avocat Gheorghită Mateut din cadrul Baroului Arad, cu delegatie la dosar. De asemenea, se mai prezintă personal partea Aurel Amrian Arisanu si se constată lipsa celorlalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului exceptiei, care solicită admiterea acesteia, sens în care reia aspectele inserate în notele scrise. Autorul exceptiei si partea Aurel Amrian Arisanu nu mai au nimic de adăugat fată de precizările domnului avocat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 29 aprilie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 602/64/2008, Curtea de Apel Brasov - Sectia penală si pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 131 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicată de Adrian Muresan în dosarul de mai sus.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si ale art. 124 alin. (2), deoarece creează un regim sanctionator discriminatoriu în raport cu ceilalti subiecti ai infractiunii de santaj, realizarea formei speciale agravante a santajului fiind conditionată doar de calitatea persoanei, fără a se pretinde ca fapta să fi fost săvârsită în legătură cu această calitate. De asemenea, autorul exceptiei arată că dispozitiile art. 131 din Legea nr. 78/2000 contravin si prevederilor constitutionale ale art. 23 alin. (12), art. 11 si art. 20, raportat la art. 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, art. 73 alin. (3) lit. h) si art. 21 alin. (3) din Constitutie, deoarece este nesocotit principiul legalitătii infractiunilor si pedepselor. În acest sens arată că o infractiune trebuie să fie definită clar prin lege. Această conditie este îndeplinită doar dacă individul poate să stie, pornind de la prevederea normei pertinente, la nevoie, cu ajutorul interpretării care este dată în jurisprudenta, ce acte si omisiuni sunt de natură să-i angajeze responsabilitatea penală în temeiul legii speciale.


Curtea de Apel Brasov - Sectia penală si pentru cauze cu minori opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta în materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului si dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 131 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, modificată si completată prin Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, care au următorul continut: „Infractiunea de santaj, prevăzută la art. 194 din Codul penal, în care este implicată o persoană dintre cele prevăzute la art. 1, se pedepseste cu închisoare de la 7la 12 ani.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional, prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 253 din 6 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 28 martie 2008, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din Legea nr. 78/2000, retinând în esentă că „principiul constitutional al egalitătii nu are semnificatia uniformitătii, existând posibilitatea instituirii unor reglementări juridice diferite pentru situatii care sunt diferite, în cazul în care aceasta se justifică în mod rational si obiectiv. Or, Legea nr. 78/2000 constituie o reglementare specială, derogatorie de la dreptul comun, care instituie măsuri de prevenire, descoperire si sanctionare a faptelor de coruptie si se aplică unei categorii de persoane clar circumstantiate de legiuitor încă din primul articol al legii [...]. Statutul juridic diferit al acestor persoane, din perspectiva scopului urmărit de legiuitor prin dispozitiile Legii nr. 78/2000, justifică stabilirea unui tratament juridic diferit, cum este si incriminarea mai severă a infractiunii de santaj în care sunt implicate acestea. Asa fiind si întrucât textul de lege criticat se aplică, fără privilegii sau discriminări, în toate situatiile ce implică persoane dintre cele arătate la art. 1 al legii, nu se poate sustine încălcarea principiului egalitătii în drepturi.[...]

Totodată, Curtea retine că dispozitiile de lege criticate sunt în deplin acord si cu prevederile art. 23 alin. (12), art. 11 si art. 20 din Constitutie raportat la art. 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, potrivit cărora nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în conditiile si în temeiul legii.

Curtea constată că principiul legalitătii incriminării si cel al legalitătii pedepsei impun prevederea atât a faptei, cât si a pedepsei. Din această perspectivă, analizând textul art. 131 din Legea nr. 78/2000, nu se poate ajunge la constatarea că legea nu ar prevedea fapta sau pedeapsa. Dimpotrivă, potrivit textului legii, infractiunea de santaj, prevăzută la art. 194 din Codul penal, în care este implicată o persoană dintre cele prevăzute la art. 1, se pedepseste cu închisoare de la 7 la 12 ani. Astfel fiind, Curtea constată că dispozitiile criticate contin suficiente repere pentru a se putea considera că acestea sunt «previzibile» si suficient de clare în definirea faptei si a scopului ilicit al acesteia, în consecintă, si sub acest aspect exceptia urmează a fi respinsă.”

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicată de Adrian Muresan în Dosarul nr. 602/64/2008 al Curtii de Apel Brasov - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 noiembrie 2009.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitie „Reorganizare si mutare UPU-SMURDîn incinta clădirii spitalului, la nivel parter” din Spitalul Clinic Judetean de Urgentă Târgu Mures

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 190 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitie „Reorganizare si mutare UPU- SMURD în incinta clădirii spitalului, la nivel parter” din Spitalul Clinic Judetean de Urgentă Târgu Mures cu caracteristicile principale, prevăzuti în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitie prevăzut la art. 1 se face din împrumutul acordat de Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, asigurat conform prevederilor art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătătii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii, interimar,

Adriean Videanu

Ministrul dezvoltării regionale si locuintei,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 18 noiembrie 2009.

Nr. 1.360.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitie „Amenajarea si modernizarea Corpului D din Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Ploiesti”, judetul Prahova

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 190 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitie „Amenajarea si modernizarea Corpului D din Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Ploiesti” cu caracteristicile principale, prevăzuti în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitie prevăzut la art. 1 se face din împrumuturile acordate de Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Europeană de Investitii, asigurate conform prevederilor art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătătii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinatie, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii, interimar,

Adriean Videanu

Ministrul dezvoltării regionale si locuintei,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 18 noiembrie 2009.

Nr. 1.361.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea alin. (1) al art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 1.946/2004 privind conditiile în baza cărora functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite si concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament si recuperare

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Alineatul (1) al articolului 12 din Hotărârea Guvernului nr. 1.946/2004 privind conditiile în baza cărora functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite si concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament si recuperare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.140 din 2 decembrie 2004, se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - (1) În cazul în care, după ce functionarul public din sistemul administratiei nenitenciare a efectuat concediul de odihnă, raportul său de serviciu cu unitatea a încetat din motivele prevăzute la art. 61 lit. a) si c) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul functionarilor publici cu statut special din Administratia Natională a Penitenciarelor, republicată, acesta este obligat să restituie unitătii cota-parte din indemnizatia de concediu de odihnă si prima de concediu corespunzătoare perioadei nelucrate din anul pentru care i s-a acordat acel concediu.”

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul justitiei si libertătilor cetătenesti,

Octavian-Virgiliu Ojog,

secretar de stat

 

Bucuresti, 18 noiembrie 2009.

Nr. 1.362.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea renuntării la cetătenia română unor persoane

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. II alin. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 87/2007 pentru modificarea Legii cetăteniei române nr. 21/1991, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 70/2008,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă renuntarea la cetătenia română persoanelor care au obtinut cetătenia statului de domiciliu, prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă renuntarea la cetătenia română persoanei care a obtinut promisiunea acordării cetăteniei statului de domiciliu, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul justitiei si libertătilor cetătenesti,

Cătălin Marian Predoiu

Ministrul afacerilor externe, interimar,

Cătălin Marian Predoiu

Viceprim-ministru,

ministrul administratiei si internelor,

interimar,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 18 noiembrie 2009.

Nr. 1.363.

 

ANEXA Nr. 1

 

1. Appel Ioana Biby, fiica lui Spiridon Marin si Elisabeta, născută la data de 15 februarie 1971 în localitatea Craiova, judetul Dolj, România, cu domiciliul actual în Germania, 85055 Ingolstadt, Arndtstr. 11, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timisoara, str. Bucovina bl. 22, ap. 7, judetul Timis. (Dosar nr. 512/Rc/2006)

2. Bîrse Ionel, fiul lui Bîrse George si Ruje, născut la data de 13 septembrie 1967 în localitatea Ardusat, judetul Maramures, România, cu domiciliul actual în Austria, 9330 Treibach- Althofen, 10 Oktoberstr. 13, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Ardusat nr. 165, judetul Maramures. (Dosar nr. 322/Rc/2006)

3. Bocioc Claudia-Teodora, fiica lui Bocioc Ovidiu-Vasile si Teodora, născută la data de 30 mai 1981 în localitatea Oradea, judetul Bihor, România, cu domiciliul actual în Germania, 85540 Haar, Jagdfeldring 22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, Str. Bumbacului nr. 22, judetul Bihor. (Dosar nr. 905/RC/2006)

4. Bocsa Lucian-Mihai, fiul lui Bocsa Mihai si Eugenia-Valeria-Elena, născut la data de 26 februarie 1974 în localitatea Oradea, judetul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 5330 Fuschl Ar See, Steinbachstr. 36 Top 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. luliu Maniu nr. 25, ap. 5, judetul Bihor. (Dosar nr. 838/Rc/2006)

5. Deak Eszter, fiica lui Deak Sandor-Zsolt si Anna-Maria, născută la data de 3 iunie 1983 în localitatea Sfântu Gheorghe, judetul Covasna, România, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Wien, Schonbrunnerstr. 75/4/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sfântu Gheorghe, str. Victor Babes bl. 10, ap. 4, judetul Covasna. (Dosar nr. 839/Rc/2006)

6. Graf Nicoleta, fiica lui lorga Nicolae si Măria, născută la data de 21 ianuarie 1975 în localitatea Sibiu, judetul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Austria, 3300 Winklarn, Am Pfarrgarten 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, str. Otelarilor nr. 50A, bl. 1, se. A, ap. 401, judetul Sibiu. (Dosar nr. 1.920/Rc/2005 )

7. Kartmann Constantin-Nicolae, fiul lui Zaborilă Constantin si Iuliana, născut la data de 4 decembrie 1955 în localitatea Medias, judetul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 50735 Koln, Merkenicherstr. 127, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Medias, Str. 9 Mai nr. 23, judetul Sibiu. (Dosar nr. 826/Rc/2006)

8. Petcu Paula, fiica lui Petcu loan si Mariana, născută la data de 22 ianuarie 1968 în localitatea Brăila, judetul Brăila, România, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Wien, Hasenleiten Gasse 5/14/6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brăila, str. Hipodrom nr. 5, bl. G.5, ap. 28, judetul Brăila. (Dosar nr. 915R/2006) Copii minori: Petcu Stefan-Marius- Alberto, născut la data de 6.02.1999.

9. Răducanu Cornel- Alexandru, fiul lui Răducanu Vasile si Viorica-Marioara, născut la data de 14 martie 1973 în municipiul Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Germania, 85540 Haar, Rudolf-Gutlein-Str.15, cu ultimul domiciliu din România în municipiul Bucuresti, sos. Colentina nr. 2, bl. 1, se. D, ap. 142, sectorul 2. (Dosar nr. 345/Rc/2006)

 

ANEXA Nr. 2

 

            1. Bouda losif-Ladislav, fiul lui Bouda Venta si Ecaterina, născut la data de 9 ianuarie 1985 în localitatea Gârnic, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Republica Cehă, 351 37 Luby, Chebska 236, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Resita, Str. Făgărasului nr. 1, se. 2, ap. 8, judetul Caras-Severin. (Dosar nr. 332/Rc/2006)


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli rectificate pe anul 2009 pentru unii operatori economici aflati sub autoritatea Ministerului Economiei

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 15 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetele de venituri si cheltuieli rectificate pe anul 2009 pentru unii operatori economici aflati sub autoritatea Ministerului Economiei, prevăzute în anexele nr. 1-22*, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Defalcarea pe trimestre a indicatorilor se aprobă de Ministerul Economiei.

Art. 2. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetele de venituri si cheltuieli reprezintă limite maxime si nu pot fi depăsite decât în cazuri justificate, cu aprobarea Guvernului, la propunerea Ministerului Economiei, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

(2) În cazul în care în executie se înregistrează depăsiri sau nerealizări ale veniturilor aprobate, operatorii economici pot efectua cheltuieli în functie de realizarea veniturilor, cu încadrarea în indicatorii de eficientă aprobati.

(3) Cheltuielile cu salariile brute se vor efectua numai cu respectarea corelatiei dintre cresterea câstigului mediu lunar brut si cea a productivitătii muncii.

Art. 3. - Anexele nr.l, 2, 3, 4, 5, 8, 10, 11, 15, 18, 19, 22, 23 si 26 la Hotărârea Guvernului nr. 722/2009 privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2009 pentru unii operatori economici aflati sub autoritatea Ministerului Economiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 26 iunie 2009, cu modificările ulterioare, anexele nr. 5, 8, 9, 11, 12, 13 si 14 la Hotărârea Guvernului nr. 903/2009 privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2009 pentru unii operatori economici aflati sub autoritatea Ministerului Economiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 21 august 2009, si anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.224/2009 privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2009 al Societătii Comerciale „Termoelectrica” - S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 20 octombrie 2009, se abrogă.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul economiei,

Adriean Videanu

p. Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale, interimar,

Mihai Constantin Seitan,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 18 noiembrie 2009.

Nr. 1.364.


Anexele nr. 1-22 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

 

MINISTERUL ECONOMIEI

Compania Natională „Transelectrica” - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI RECTIFICAT PE ANUL 2009

 

 

 

 

 

mii lei

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

Propunere rectificare

0

1

2

3

4

I.

 

VENITURI TOTALE (rd.02 + rd.10 + rd.15)

1

2.693.180

 

1.

Venituri din exploatare-total, din care:

2

2.666.821

 

 

a) productia vândută

3

2.635.821

 

 

b) venituri din vânzarea mărfurilor

4

 

 

 

c) venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, din care:

5

 

 

 

- subventii, cf. preved. legale în vigoare

6

 

 

 

- transferuri, cf. preved. legale în vigoare

7

 

 

 

d) productia imobilizată

S

 

 

 

e) alte venituri din exploatare

9

31.000

 

2.

Venituri financiare-total, din care:

10

26.359

 

 

a) venituri din interese de participare

11

3.200

 

 

b) venituri din alte investitii si împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

12

 

 

 

c) venituri din dobânzi

13

21.000

 

 

d) alte venituri financiare

14

2.159

 

3.

Venituri extraordinare

15

 

II.

 

CHELTUIELI TOTALE (rd.17 + rd. 47 + rd.50)

16

2.683.180

 

1.

Cheltuieli de exploatare-total, din care:

17

2.561.420

 

 

a) cheltuieli materiale

18

1.893.328

 

 

b) alte cheltuieli externe (cu energie si apă)

19

2.100

 

 

c) cheltuieli privind mărfurile

20

 

 

 

d) cheltuieli cu personalul, din care:

21

142.995

 

 

- salarii

22

103.702

 

 

- contracte de mandat

23

206

 

 

- cheltuieli cu asigurările si protectia socială, din care:

24

29.078

 

 

- cheltuieli privind contributia la asigurări sociale

25

21.310

 

 

- cheltuieli privind contribuia de asigurări pt. somaj

26

779

 

 

- cheltuieli privind contributia la asigurări sociale de sănătate

27

6.989

 

 

- alte cheltuieli cu personalul, din care:

28

10.009

 

 

- cheltuieli sociale prevăzute prin Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările si completările ulterioare, din oare:

29

1.626

 

 

- tichete de cresă potrivit Legii nr 793/2006, cu modificările si completările ulterioare

30

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

31

 

 

 

- fonduri speciale aferente fondului de salarii

32

247

 

 

- tichete de masa

33

3.815

 

 

- tichete de vacantă

34

 

 

 

e) amortizarea imobilizărilor corporale si necorporale

35

261.000

 

 

f) alte cheltuieli de exploatare, din care:

36

261.997

 

 

- cheltuieli privind prestatiile externe, din care:

37

261.127

 

 

- cheltuieli de protocol, din care:

38

200

 

 

- tichete cadou potrivit Legii nr 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

39

 

 

 

- cheltuieli de reclamă si publicitate

40

1.100

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli de reclamă si publicitate potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioara

41

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli pentru campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi potrivit Legii nr. T93/2006, cu modificările si completările ulterioare

42

 

 

 

- cheltuieli cu sponsorizarea

43

321


0

1

2

3

4

 

 

- alte cheltuieli, din care:

44

870

 

 

- taxa pt. activitatea de exploatare a resurselor minerale

45

 

 

 

- redeventa din concesionarea bunurilor publice

46

 

 

2.

Cheltuieli financiare-total, din care:

47

118.760

 

 

- cheltuieli privind dobânzile

48

47.728

 

 

- alte cheltuieli financiare

49

71.032

 

3.

Cheltuieli extraordinare

50

3.000

III.

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

51

10.000

IV.

 

IMPOZIT PE PROFIT

52

7.040

V.

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

53

2.960

 

1.

Rezerve legale

54

500

 

2.

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

55

 

 

3.

Alte rezerve reprezentând facilităti fiscale prevăzute de lege

56

 

 

4.

Constituirea surselor proprii de finantare pt. Proiecte cofinantate din împrumuturi externe, precum si pt. constituire a surselor necesare rambursării ratelor de capital, plătii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

57

 

 

5,

Alte repartizări prevăzute de lege

58

 

 

6

Profit contabil rămas după deducerea sumelor de la rd.54, 55, 56, 57 si 58

59

2.460

 

7.

Participarea salariatilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exercitiului financiar de referintă

60

246

 

8.

Minim 50% vârsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societătilor/companiilor nationale si societătilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat

61

1.230

 

9

Profitul nerepartizat pe destinatiile prevăzute la pct.1 -8 se repartizează la alte rezerve si constituie sursă proprie de finantare

62

984

VI.

 

SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care:

63

535.559

 

1.

Surse proprii

64

432.119

 

2.

Alocatii de la buget

65

 

 

3

Credite bancare

66

100.840

 

 

- interne

67

99.550

 

 

- externe

68

1.290

 

4

Alte surse

69

2.600

VII.

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTITII, din care:

70

535559

 

1

Cheltuieli aferente Investitiilor, inclusiv cele aferente investitiilor în curs la finele anului

71

397.915

 

2.

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii

72

137.644

 

 

- interne

73

5.000

 

 

- externe

74

132.644


0

1

2

3

4

VIII.

 

REZERVE, din care:

75

500

 

1.

Rezerve legale

76

500

 

2.

Rezerve statutare

77

 

 

3.

Alte rezerve

78

 

IX.

 

DATE DE FUNDAMENTARE

79

 

 

1

Venituri totale

80

2.693.180

 

2.

Cheltuieli aferente veniturilor totale

81

2.683.180

 

3.

Număr prognozat de personal la finele anului

82

2.200

 

4.

Număr mediu de salariati total

83

2.200

 

5.

Fond de salarii, din care:

84

103.702

 

 

a) fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă

85

103.567

 

 

b) alte cheltuieli cu personalul

86

135

 

6

Câstigul mediu lunar pe salariat(lei/pers,)*)

87

3.923

 

7.

Productivitatea muncii pe total personal mediu (mii lei/pers.)(rd.80/rd.83) - în preturi curente

88

1.224

 

8.

Productivitatea muncii pe total personal mediu (mii lei/pers.)(rd.80/rd.83) - în preturi comparabile

89

 

 

9.

Productivitatea muncii în unităti fizice pe total personal mediu (lei /GWh/persoana)

90

0.08

 

10.

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale ( cheltuieli totale/ venituri totale x 1000) (rd.16/rd.1)

91

996

 

11.

Plăti restante

92

957

 

 

- preturi curente

93

957

 

 

- preturi comparabile

94

 

 

12

Creante restante

95

83503

 

 

- preturi curente

96

83.503

 

 

- preturi comparabile

97

 

 

*) Câstigul mediu lunar pe salariat este calculat fără influenta sumelor prevăzute pentru plata indemnizatiilor membrilor Consiliului de Administratie, Comisiei de cenzori. AGA

 

ANEXA Nr. 2

 

MINISTERUL ECONOMIEI

Societatea Natională „Nuclearelectrica” - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI RECTIFICAT PE ANUL 2009

 

 

 

 

 

mii lei

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

Propunere rectificare

0

1

2

3

4

I.

 

VENITURI TOTALE (rd.02 + rd.10 + rd.15)

1

1,640.923

 

1.

Venituri din exploatare-total, din care:

2

1.594.923

 

 

a) productia vânduta

3

1.456 859

 

 

b) venituri din vânzarea mărfurilor

4

75 964

 

 

c) venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, din care:

5

 

 

 

- subventii, cf.preved. legale în vigoare

6

 

 

 

- transferuri, cf. preved. legale în vigoare

7

 

 

 

d) productia imobilizată

8

 

 

 

e) alte venituri din exploatare

9

62.100

 

2

Venituri financiare-total, din care:

10

46 000

 

 

a) venituri din interese de participare

11

 

 

 

b) venituri din alte investitii si împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

12

 

 

 

c) venituri din dobânzi

13

26 000

 

 

d) alte venituri financiare

14

20.000

 

3.

Venituri extraordinare

15

 

II.

 

CHELTUIELI TOTALE (rd.17 + rd. 47 + rd.50)

16

1.508.060

 

1.

Cheltuieli de exploatare-total, din care:

17

1,239.560

 

 

a) cheltuieli materiale

18

144.475

 

 

b) alte cheltuieli externe (cu energie si apă)

19

32.699

 

 

c) cheltuieii privind mărfurile

20

112.629

 

 

d) cheltuieli cu personalul, din care;

21

257.716

 

 

- salarii

22

186.322

 

 

- contracte de mandat

23

171

 

 

- cheltuieli cu asigurările si protectia sociala, din care:

24

61.487

 

 

- cheltuieli privind contributia la asigurări sociale

25

48 805

 

 

- cheltuieli privind contributia de asigurări pt. somaj

26

1.399

 

 

- cheltuieli privind contributia la asigurări sociale de sănătate

27

11.283

 

 

- alte cheltuieli cu personalul, din care:

28

9.736

 

 

- cheltuieli sociale prevăzute prin Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările si completările ulterioare, din care:

29

3.726

 

 

- tichete de cresă potrivit Legii nr. 133/2006. cu modificările si completările ulterioare

30

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr 193/2006. cu modificările si completările ulterioare

31

 

 

 

- fonduri speciale aferente fondului de salarii

32

1.980

 

 

- tichete de masă

33

400

 

 

- tichete de vacantă

34

 

 

 

e) amortizarea imobilizărilor corporale si necorporale

35

329.434

 

 

f) alte cheltuieli de exploatare, din care:

36

362.607

 

 

- cheltuieli privind prestatiile externe, din care:

37

283405

 

 

- cheltuieli de protocol, din care:

38

295

 

 

- tichete cadou potrivit Legii nr 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

39

 

 

 

- cheltuieli de reclamă si publicitate

40

1.500

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli de reclamă si publicitate potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

41

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli pentru campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

42

 

 

 

- cheltuieli cu sponsorizarea

43

450


Continuarea în pagina a 2-a

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.