MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 800/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 800         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 24 noiembrie 2009

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

360. - Lege pentru modificarea lit. a) a art. 26 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

 

1.713. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea lit. a) a art. 26 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

 

361. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2009 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului

 

1.714. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2009 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului

 

362. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergentă

 

1.715. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergentă

 

363. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 92/2009 pentru amânarea la plată a obligatiilor fiscale neachitate la termen ca urmare a efectelor crizei economico-financiare

 

1.716. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 92/2009 pentru amânarea la plată a obligatiilor fiscale neachitate la termen ca urmare a efectelor crizei economico-financiare

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.424 din 5 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 199 si art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 1.425 din 5 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 286, art. 287 si art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă si ale art. 164 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.438 din 5 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

Decizia nr. 1.458 din 10 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 386 lit. e) din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.324. - Hotărâre privind organizarea si functionarea Gărzii Financiare

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

767. - Decizie pentru numirea domnului Staicu Mircea Cristian în functia publică de secretar general în cadrul Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National

 

768. - Decizie pentru constatarea încetării, la cerere, a mandatului presedintelui Comisiei pentru bursa specială „Guvernul României”

 


LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea lit. a) a art. 26 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor

cu handicap

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Litera a) a articolului 26 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

,,a) scutire de impozit pe veniturile din salarii, indemnizatii de natură salarială si pensii;”.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

DANIELA POPA

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 20 noiembrie 2009.

Nr. 360.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea lit. a) a art. 26 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea

drepturilor persoanelor cu handicap

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea lit. a) a art. 26 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 noiembrie 2009.

Nr. 1.713.


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2009 pentru modificarea

si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea

si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75 din 17 iunie 2009 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2009, cu următoarele modificări si completări:

1. La articolul I, după punctul 7 se introduce un nou punct, punctul 71, cu următorul cuprins:

„71. La articolul 7 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu următorul cuprins:

«b1) finantarea temporară a deficitelor din anii precedenti ale bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate si ale bugetului asigurărilor pentru somaj, până la alocarea de sume cu această destinatie;»“.

2. La articolul I punctul 17, alineatul (21) al articolului 10 se modifică si va avea următorul cuprins:

„(21) Pentru operatiunile de plăti dispuse din conturile purtătoare de dobândă, deschise la Trezoreria Statului pe numele operatorilor economici, al beneficiarilor de fonduri externe nerambursabile postaderare prevăzuti la art. 5 alin. (14), precum si al institutiilor publice finantate integral din venituri proprii, derulate prin intermediul sistemelor de decontare a plătilor de mică si mare valoare în relatia cu institutiile de credit, se percep comisioane care constituie venituri ale bugetului Trezoreriei Statului. Cuantumul acestora se situează la nivelul comisioanelor plătite de Trezoreria Statului către Banca Natională a României.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

DANIELA POPA

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 20 noiembrie 2009.

Nr. 361.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2009

pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 146/2002

privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2009 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 noiembrie 2009.

Nr. 1.714.


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară

a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergentă

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 64 din 3 iunie 2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergentă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 17 iunie 2009, cu următoarele modificări:

1. La articolul 4, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 500/2002, cu modificările si completările ulterioare, se autorizează Ministerul Finantelor Publice să efectueze pe parcursul întregului an diminuări si redistribuiri de credite bugetare si de credite de angajament între ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, ai bugetului asigurărilor sociale de stat si ai bugetelor fondurilor speciale, în functie de stadiul implementării proiectelor finantate din instrumente structurale la nivelul fiecărui ordonator de credite, precum si în functie de modificările determinate de realocările de fonduri din instrumente structurale între programele operationale, efectuate în conformitate cu procedurile comunitare.”

2. La articolul 7, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) După autorizarea cheltuielilor de către autoritătile de management, conform prevederilor legale comunitare si nationale, sumele din instrumente structurale cuvenite a fi rambursate beneficiarilor prevăzuti la art. 5 alin. (1)-(3), conform contractelor/deciziilor/ordinelor de finantare, se virează de către autoritătile de management/Autoritatea de certificare si plată în conturile de venituri ale bugetelor din care au fost finantate proiectele respective.”

3. La articolul 12, alineatul (7) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(7) Se autorizează ordonatorii de credite prevăzuti la art. 5 alin. (1)-(3) să efectueze pe parcursul exercitiului bugetar redistribuiri de fonduri între proiectele finantate/propuse la finantare în cadrul titlului din cIasificatia bugetară referitor la proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile postaderare, precum si virări de credite de la alte titluri ori capitole de cheltuieli, astfel încât să se asigure implementarea corespunzătoare a acestor proiecte si/sau să se asigure finantarea unor proiecte noi. Aceste modificări vor fi comunicate lunar Ministerului Finantelor Publice.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

DANIELA POPA

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

Bucuresti, 20 noiembrie 2009.

Nr. 362.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea

financiară a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergentă

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergentă si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 noiembrie 2009.

Nr. 1.715.


PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 92/2009 pentru amânarea la plată a obligatiilor fiscale neachitate la termen ca urmare a efectelor crizei economico-financiare

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 92 din 30 iunie 2009 pentru amânarea la plată a obligatiilor fiscale neachitate la termen ca urmare a efectelor crizei economico-financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 1 iulie 2009, cu următoarele modificări si completări:

1. La articolul 2 alineatul (1), litera a) se abrogă.

2. La articolul 2, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Conditiile prevăzute la alin. (1) trebuie îndeplinite la data depunerii cererii.”

3. La articolul 4, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Garantiile constituite si/sau bunurile oferite în vederea instituirii măsurilor asigurătorii vor reprezenta:

a) 20% din suma amânată la plată si dobânzile datorate pe perioada amânării la plată, dacă amânarea se acordă pe o perioadă de până la 3 luni inclusiv;

b) 40% din suma amânată la plată si dobânzile datorate pe perioada amânării la plată, dacă amânarea se acordă pe o perioadă mai mare de 3 luni.”

4. La articolul 5 alineatul (1), litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

,,a) în cazul în care contribuabilii nu îsi achită, în cel mult 30 de zile de la scadentă, obligatiile fiscale cu termene de plată începând cu data emiterii deciziei de amânare la plată. În cazul în care termenul de 30 de zile se împlineste după data de 20 decembrie, obligatiile fiscale se plătesc până la această dată;”.

5. La articolul 7 se introduc două noi alineate, alineatele (2) si (3), cu următorul cuprins:

„(2) Prin exceptie de la dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările si completările ulterioare, pe perioada de valabilitate a amânării ia plată contribuabilii datorează dobânzi. Nivelul dobânzii este de 0,05% pentru fiecare zi a perioadei de amânare la plată, începând cu data emiterii deciziei si până la:

a) data la care se împlineste termenul de amânare; sau, după caz

b) data la care încetează valabilitatea înlesnirii conform art. 5. (3) în situatia în care la împlinirea termenului stabilit pentru plata obligatiilor fiscale amânate contribuabilul nu îsi achită aceste obligatii, va datora majorări de întârziere conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările si completările ulterioare, pe întreaga perioadă de amânare.”

6. Articolul 9 se modifică si va avea următorul cuprins: Art. 9. - Cererile de amânare la plată a obligatiilor fiscale datorate si neachitate se pot depune până la data de 30 iunie 2010.”

Art. II. - (1) Pentru amânările la plată în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea garantiilor se ajustează astfel:

a) în cazul scrisorilor de garantie bancară contribuabilul poate reduce garantia la nivelul stabilit de prezenta lege;

b) în cazul bunurilor oferite în vederea sechestrării, măsurile asigurătorii se ridică până la nivelul stabilit de prezenta lege.

(2) Pentru amânările la plată în derulare, dispozitiile art. 7 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 92/2009, cu modificările si completările ulterioare, se aplică începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

DANIELA POPA

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 20 noiembrie 2009.

Nr. 363.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 92/2009 pentru amânarea la plată

a obligatiilor fiscale neachitate la termen ca urmare a efectelor crizei economico-financiar

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 92/2009 pentru amânarea la plată a obligatiilor fiscale neachitate la termen ca urmare a efectelor crizei economico-financiare si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 noiembrie 2009.

Nr. 1.716.


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.424 din 5 noiembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 199 si art. 3851 alin. 2

din Codul de procedură penală

 

Tudorel Toader - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 199 si art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Ciprian Mitoseriu în Dosarul nr. 8.856/245/2007 al Tribunalului Iasi - Sectia penală.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 12 martie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 8.856/245/2007, Tribunalul Iasi - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 199 si art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Ciprian Mitoseriu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile legale criticate încalcă dreptul său la apărare câtă vreme trebuie să astepte solutionarea recursului pe fond, în timp ce „punerea în aplicare a executării amenzii nu se asteaptă”. În plus, arată că a fost silit să formuleze cerere de revenire asupra amenzii tocmai la persoana care a aplicat sanctiunea.

Tribunalul Iasi - Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată în cauză este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenta constantă a Curtii Constitutionale în această materie.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că normele criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 199 si art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:

- Art. 199: „Amenda se aplică de organul de urmărire penală, prin ordonantă, iar de instanta de judecată, prin încheiere.

Persoana amendată poate cere scutirea de amendă ori reducerea amenzii. Cererea de scutire sau de reducere se poate face în termen de 10 zile de la comunicarea ordonantei ori a încheierii de amendare.

Dacă persoana amendată justifică de ce nu a putut îndeplini obligatia sa, organul de urmărire penală sau instanta de judecată, apreciind, dispune scutirea sau reducerea amenzii.”;

- Art. 3851 alin. 2: „încheierile pot fi atacate cu recurs numai o dată cu sentinta sau decizia recurată, cu exceptia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.”

Se sustine că aceste prevederi legale încalcă dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 24 privind dreptul la apărare si ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, impartialitatea si egalitatea pentru toti a justitiei.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronuntat în jurisprudenta sa asupra constitutionalitătii dispozitiilor legale criticate, prin raportare la critici similare.

Astfel, prin Decizia nr. 867 din 9 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 16 noiembrie 2007, si prin Decizia nr. 830 din 26 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 3 iulie 2009, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 199 din Codul de procedură penală. De asemenea, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 285 din 11 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008, si a Deciziei nr. 591 din 8 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.062 din 28 noiembrie 2005, a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia si considerentele deciziilor mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.


Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 199 si art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Ciprian Mitoseriu în Dosarul nr. 8.856/245/2007 al Tribunalului Iasi - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 noiembrie 2009.

 

PRESEDINTE, prof. univ. dr. TUDOREL TOADER

Magistrat-asistent-sef, Marieta Safta

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.425 din 5 noiembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 286, art. 287 si art. 288

din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999

privind solutionarea conflictelor de muncă si ale art. 164 din Codul de procedură civilă

 

Tudorel Toader - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 286, art. 287 si art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă si ale art. 164 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Petrom” - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 11.079/3/2008 (nr. în format vechi 87/2009) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în dosarele nr. 1.768D/2009, nr. 1.856D/2009, nr. 1.858D/2009, nr. 1.859D/2009, nr. 2.025D/2009, nr. 2.026D/2009, nr. 2.106 - 2.108D/2009 si nr. 2.474-2.480D/2009, care au ca obiect prevederile art.286, art. 287 si art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă si ale art. 164 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială Petrom - S.A. din Bucuresti în dosarele nr. 11.405/3/2008 (nr. în format vechi 8.687/2008), nr. 16.963/3/2008 (nr. în format vechi 470/2009), nr. 333/122/2008 (nr. în format vechi 7.817/2008), nr. 13.820/3/2008 (nr. în format vechi 8.688/2008), nr. 15.940/3/2008 (nr. în format vechi 1.770/2009), nr. 21.200/3/2008 (nr. în format vechi 468/2009) ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale, dosarele nr. 3.918/120/2008, nr. 5.363/120/2008 si nr. 5.478/120/2008 ale Curtii de Apel Ploiesti - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale, dosarele nr. 1.027/63/2009, nr. 935/104/2009, nr. 984/104/2009, nr. 739/104/2009, nr. 740/104/2009, nr. 1.165/104/2009 si nr. 5.059/104/2009 ale Tribunalului Olt - Sectia civilă.

La apelul nominal răspunde, în Dosarul nr. 2.025D/2009, partea Cornel Neagu, lipsă fiind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării dosarelor nr. 1.766D/2009, nr. 1.768D/2009, nr. 1.856D/2009, nr. 1.858D/2009, nr. 1.859D/2009, nr. 2.025D/2009, nr. 2.026D/2009, nr. 2.106-2.108D/2009 si nr. 2.474- 2.480D/2009 înregistrate pe rolul său, având în vedere că obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate este identic.

Partea prezentă este de acord cu conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite conditiile conexării dosarelor.

Retinând identitatea de obiect, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 1.768D/2009, nr. 1.856D/2009, nr. 1.858D/2009, nr. 1.859D/2009, nr. 2.025D/2009, nr. 2.026D/2009, nr. 2.106- 2.108D/2009 si nr. 2.474-2.480D/2009 la Dosarul nr. 1.766D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Partea prezentă solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 1,8, 10 si 23 aprilie 2009, pronuntate în dosarele nr. 11.405/3/2008 (nr. în format vechi 8.687/2008), nr. 11.079/3/2008 (nr. în format vechi 87/2009), nr. 16.963/3/2008 (nr. în format vechi 470/2009), nr. 333/122/2008 (nr. în format vechi 7.817/2008), nr. 13.820/3/2008 (nr. în format vechi 8.688/2008), nr. 15.940/3/2008 (nr. în format vechi 1.770/2009) si nr. 21.200/3/2008 (nr. în format vechi 468/2009), Curtea die Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 286, art. 287 si art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă si ale art. 164 din Codul de procedură civilă.

Prin încheierile din 16 martie 2009, pronuntate în dosarele nr. 3.918/120/2008, nr. 5.363/120/2008 si nr. 5.478/120/2008, Curtea de Apel Ploiesti - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 286, art. 287 si art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă si ale art. 164 din Codul de procedură civilă.

Prin încheierile din 27 aprilie 2009, pronuntate în dosarele nr. 1.027/63/2009, nr. 935/104/2009, nr.  984/104/2009, nr. 739/104/2009, nr. 740/104/2009, nr. 1.165/104/2009 si nr. 5.059/104/2009, Tribunalul Olt - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 286, art. 287 si art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă si ale art. 164 din Codul de procedură civilă.

Exceptiile au fost invocate de Societatea Comercială „Petrom” - SA din Bucuresti în cauze având ca obiect solutionarea unor actiuni în pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine, în esentă, că dispozitiile art. 286, art. 287 si art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii si ale art. 74, art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999 sunt de un formalism excesiv, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării drepturilor recunoscute de lege atât pentru angajat, cât si pentru angajator si să restrângă nejustificat dreptul la apărare al angajatorului, care este pus într-o situatie de dezechilibru fată de angajatul care are calitatea de reclamant. Autorul exceptiei invocă faptul că intervalul de timp dintre data primirii citatiei si data termenului de judecată este prea scurt pentru ca un angajator să îsi exercite dreptul la apărare si să se achite de sarcina probei care îi revine. De asemenea, faptul că prevederile art. 164 din Codul de procedură civilă lasă la aprecierea instantei posibilitatea conexării cauzelor si nu obligă la luarea unei astfel de măsuri, ceea ce ar conduce la o economie de timp si de cheltuieli, precum si la o judecată unitară, este de natură să aducă atingere dreptului la apărare.

Astfel, dispozitiile legale atacate încalcă, în opinia autorului, si principiul efectivitătii juridice.

De asemenea, se mai sustine că obligarea angajatorului de a suporta nelimitat întreaga sarcină a probei vine în contradictie cu normele constitutionale ce configurează alcătuirea sistemului judiciar bazat pe egalitate de tratament, impartialitate si echitate procesuală, determinându-l să realizeze o probatiune diabolică, mai mult decât împovărătoare, cu consecinta suportării efectelor administrării unor probe speciale în interesul adversarilor procesuali, cum ar fi, cu titlu de exemplu - expertizele, care în cazul unor coparticipanti procesuali ajung la costuri uriase, suportate de angajator.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale, Curtea de Apel Ploiesti - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale si Tribunalul Olt - Sectia civilă, având opinii similare, consideră că prevederile art. 286, art. 287 si art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii si ale art. 74, art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999 sunt constitutionale, fiind normal ca angajatorul, cel care detine probele necesare pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor părtilor dintr-un raport juridic de muncă, să suporte obligatia de a prezenta probele în proces. Mai subliniază faptul că prevederile art. 286 din Codul muncii raportate la art. 74 din Legea nr. 168/1999 stabilesc o procedură derogatorie privind termenele de judecată si modalitatea administrării probelor, însă intentia legiuitorului a fost aceea de a institui o procedură urgentă, adaptată exercitării dreptului la muncă. De asemenea, se subliniază faptul că art. 288 din Codul muncii raportat la art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999 are rolul de a asigura solutionarea cu celeritate a conflictelor de muncă, regulile de procedură aplicându-se, în mod echitabil, atât angajatilor, cât si angajatorilor.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere supra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 286, art. 287 si art. 288 din Codul muncii, ale art. 74, art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 164 din Codul de procedură civilă, dispozitii ce au următorul continut:

- Art. 286 din Codul muncii: „(1) Cererile referitoare la solutionarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgentă.

(2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile.

(3) Procedura de citare a părtilor se consideră legal îndeplinită dacă se realizează cu cel putin 24 de ore înainte de termenul de judecată.”

-Art. 287 din Codul muncii: „Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfătisare.”

-Art. 288 din Codul muncii: „Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgentă, instanta fiind în drept să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie în mod nejustificat administrarea acesteia.”

- Art. 74 din Legea nr. 168/1999: (1) Cererile referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi se judecă în regim de urgentă.

(2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 10 zile.

(3) Părtile sunt legal citate, dacă citatia Ie-a fost înmânată cel putin cu o zi înaintea judecării.


- Art. 75 din Legea nr. 168/1999: „în cazul în care sunt contestate măsuri unilaterale dispuse de unitate, aceasta are obligatia ca, până la prima zi de înfătisare, să depună dovezile în baza cărora a luat măsura respectivă.”

- Art. 77 din Legea nr. 168/1999: „(1) în cazul în care judecata continuă, administrarea probelor se va face cu respectarea regimului de urgentă al judecării conflictelor de drepturi.

(2) Instanta poate să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie nejustificat administrarea acesteia.”

- Art. 164 din Codul de procedură civilă: „Părtile vor putea cere întrunirea mai multor pricini ce se află înaintea aceleiasi instante sau instante deosebite, de aceIasi grad, în care sunt aceleasi părti sau chiar împreună cu alte părti si al căror obiect si cauză au între dânsele o strânsă legătură.

Întrunirea poate fi făcută de judecător chiar dacă părtile nu au cerut-o.

Dosarul va fi trimis instantei mai întâi învestită, afară numai dacă amândouă părtile cer trimiterea lui la una din celelalte instante.

Când una din pricini este de competenta unei instante, si părtile nu o pot înlătura, întrunirea se va face la acea instantă.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (1), (2) si (3) privind accesul liber la justitie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si art. 124 privind înfăptuirea justitiei, precum si dispozitiilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil, prin raportare la art. 11 alin. (2) si art. 20 din Constitutie referitoare la raporturile dintre tratatele internationale în materia drepturilor omului si dreptul intern.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii prevederilor art. 286, art. 287 si art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă si ale art. 164 din Codul de procedură civilă, prin raportare la critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.015 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 6 august 2009, Curtea Constitutională a constatat că dispozitiile art. 286, art. 287 si art. 288 din Codul muncii sunt constitutionale, întrucât acestea sunt norme care stabilesc o procedură specială, derogatorie, privind termenele de judecată si modalitatea administrării probelor în cazul judecării cererilor referitoare la conflictele de muncă. Modalitatea în care au fost reglementate aceste dispozitii este o optiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri simple si urgente, adaptată raporturilor de muncă si exercitării dreptului la muncă. Regulile de procedură prevăzute de aceste dispozitii se aplică în mod echitabil atât angajatorilor, cât si angajatilor, fără a fi favorizată o categorie sau alta. Pentru aceleasi considerente s-a retinut si conformitatea cu normele constitutionale invocate a prevederilor art. 74, art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 164 din Codul de procedură civilă, Curtea a constatat constitutionalitatea acestora, retinând că ele reglementează norme de procedură a căror interpretare si aplicare revine instantelor de judecată.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la schimbarea jurisprudentei Curtii si având în vedere identitatea de rationament, atât solutia, cât si considerentele deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 286, art. 287 si art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 si art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă si ale art. 164 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Petrom” - S.A. din Bucuresti în dosarele nr. 11.405/3/2008 (nr. în format vechi 8.687/2008), nr. 11.079/3/2008 (nr. în format vechi 87/2009), nr. 16.963/3/2008 (nr. în format vechi 470/2009), nr. 333/122/2008 (nr. în format vechi 7.817/2008), nr. 13.820/3/2008 (nr. în format vechi 8.688/2008), nr. 15.940/3/2008 (nr. în format vechi 1.770/2009) si nr. 21.200/3/2008 (nr. în format vechi 468/2009) ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale, dosarele nr. 3.918/120/2008, nr. 5.363/120/2008 si nr. 5.478/120/2008 ale Curtii de Apel Ploiesti - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale, dosarele nr. 1.027/63/2009, nr. 935/104/2009, nr. 984/104/2009, nr. 739/104/2009, nr. 740/104/2009, nr. 1.165/104/2009 si nr. 5.059/104/2009 ale Tribunalului Olt - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 noiembrie 2009.

 

PRESEDINTE, prof. univ. dr. TUDOREL TOADER

Magistrat-asistent,

Mihaela lonescu


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.438 din 5 noiembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

Tudorel Toader - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Petrom” - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 2.526/113/2008 al Tribunalului Brăila - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în dosarele nr. 3.365- 3.367D/2009, nr. 3.369-3.421 D/2009, nr. 3.475-3.478D/2009, nr. 3.483-3.485D/2009, nr. 4.029D/2009, nr. 4.047- 4.051 D/2009, care au ca obiect prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniută din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Petrom” - S.A. si de Societatea Comercială „SPV Company” - S.A. din Bucuresti în dosarele nr. 3.297/113/2008, nr. 2.218/113/2008, nr. 26/113/2009, nr. 2.460/113/2008, nr. 2.568/113/2008, nr. 2.574/113/2008, nr. 3.090/113/2008, nr. 2.966/113/2008, nr. 2.451/113/2008, nr. 166/113/2009, nr. 925/113/2009, nr. 2.797/113/2008, nr. 2.276/113/2008, nr. 2.587/113/2008, nr. 2.599/113/2008, nr. 2.564/113/2008, nr. 2.990/113/2008, nr. 2.569/113/2008, nr. 2.789/113/2008, nr. 2.271/113/2008, nr. 2.584/113/2008, nr. 2.304/113/2008, nr. 2.269/113/2008, nr. 2.272/113/2008, nr. 2.306/113/2008, nr. 652/113/2009, nr. 2.421/113/2008, nr. 2.275/113/2008, nr. 2.795/113/2008, nr. 2.850/113/2008, nr. 2.801/113/2008, nr. 2.803/113/2008, nr. 2.302/113/2008, nr. 2.301/113/2008, nr. 2.585/113/2008, nr. 2.989/113/2008, nr. 2.298/113/2008, nr. 2.970/113/2008, nr. 2.600/113/2008, nr. 3.260/113/2008, nr. 2.388/113/2008, nr. 344/113/2009, nr. 2.267/113/2008, nr. 2.300/113/2008, nr. 2.566/113/2008, nr. 2.303/113/2008, nr. 2.572/113/2008, nr. 2.307/113/2008, nr. 941/113/2009, nr. 2.305/113/2008, nr. 3.273/113/2008, nr. 2.570/113/2008, nr. 2.586/113/2008, nr. 2.299/113/2008, nr. 372/113/2009, nr. 25/113/2009, nr. 1.192/113/2009, nr. 1.384/113/2009 si nr. 962/113/2009 ale Tribunalului Brăila - Sectia civilă si în dosarele nr. 7.278/121/2008, nr. 2.658/91/2008, nr. 495/91/2009, nr. 494/91/2009, nr. 2.517/113/2007, nr. 2.283/113/2008, nr. 2.657/91/2008, nr. 1.831/113/2008, nr. 4.699/91/2008 si nr. 2.811/113/2008 ale Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării dosarelor nr. 3.364-3.367D/2009, nr. 3.369-3.421 D/2009, nr. 3.475-3.478D/2009, nr. 3.483-3.485D/2009, nr. 4.029D/2009 si nr. 4.047^.051 D/2009, înregistrate pe rolul său, având în vedere că obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate este identic.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite conditiile conexării dosarelor.

Retinând identitatea de obiect, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 3.365-3.367D/2009, nr. 3.369-3.421 D/2009, nr. 3.475- 3.478D/2009, nr. 3.483-3.485D/2009, nr. 4.029D/2009, nr. 4.047-4.051 D/2009 la Dosarul nr. 3.364D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, având în vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 15 si 29 aprilie 2009 si 12 mai 2009, pronuntate în dosarele nr. 2.526/113/2008, nr. 3.297/113/2008, nr. 2.218/113/2008, nr. 26/113/2009, nr. 2.460/113/2008, nr. 2.568/113/2008, nr. 2.574/113/2008, nr. 3.090/113/2008, nr. 2.966/113/2008, nr. 2.451/113/2008, nr. 166/113/2009, nr. 925/113/2009, nr. 2.797/113/2008, nr. 2.276/113/2008, nr. 2.587/113/2008, nr. 2.599/113/2008, nr. 2.564/113/2008, nr. 2.990/113/2008, nr. 2.569/113/2008, nr. 2.789/113/2008, nr. 2.271/113/2008, nr. 2.584/113/2008, nr. 2.304/113/2008, nr. 2.269/113/2008, nr. 2.272/113/2008, nr. 2.306/113/2008, nr. 652/113/2009, nr. 2.421/113/2008, nr. 2.275/113/2008, nr. 2.795/113/2008, nr. 2.850/113/2008, nr. 2.801/113/2008, nr. 2.803/113/2008, nr. 2.302/113/2008, nr. 2.301/113/2008, nr. 2.585/113/2008, nr. 2.989/113/2008, nr. 2.298/113/2008, nr. 2.970/113/2008, nr. 2.600/113/2008, nr. 3.260/113/2008, nr. 2.388/113/2008, nr. 344/113/2009, nr. 2.267/113/2008, nr. 2.300/113/2008, nr. 2.566/113/2008, nr. 2.303/113/2008, nr. 2.572/113/2008, nr. 2.307/113/2008, nr. 941/113/2009, nr. 2.305/113/2008, nr. 3.273/113/2008, nr. 2.570/113/2008, nr. 2.586/113/2008, nr. 2.299/113/2008, nr. 372/113/2009, nr. 25/113/2009, nr. 1.192/113/2009, nr. 1.384/113/2009 si nr. 962/113/2009, Tribunalul Brăila - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Prin încheierile din 30 aprilie 2009 si 11 mai 2009 si prin deciziile civile nr. 349/R din 31 martie 2009, nr. 444R si nr.447R din 17 aprilie 2009, pronuntate în dosarele nr. 7.278/121/2008, nr. 2.658/91/2008, nr. 495/91/2009, nr. 494/91/2009, nr. 2.517/113/2007, nr. 2.283/113/2008, nr. 2.657/91/2008, nr. 1.831/113/2008, nr. 4.699/91/2008 si nr. 2.811/113/2008, Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Exceptiile au fost invocate de Societatea Comercială „Petrom” - S.A. si de Societatea Comercială „SPV Company” - S.A. din Bucuresti în cauze având ca obiect solutionarea unor actiuni în pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că art. 298 alin. (2) ultima liniută din Codul muncii, care prevede că orice dispozitie contrară acestui act normativ se abrogă, este contrar dispozitiilor art. 1 alin. (4) si (5), art. 73 alin. (3) lit. p) si art. 79 alin. (1) din Constitutie, precum si prevederilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Astfel, consideră că textul de lege criticat, prin formularea sa imprecisă, poate ridica dificultăti de interpretare si aplicare a legii. În acest sens, autorii fac referire la normele procedurale aplicabile în spetele lor, care au ca obiect conflicte de muncă, arătând că art. 298 alin. (2) ultima liniută din Codul muncii nu este în măsură să clarifice care dintre acestea urmează să se aplice. Astfel, arată că prevederile art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă sunt diferite de cele ale art. 284 din Codul muncii, care reglementează aceeasi materie, respectiv instanta competentă să solutioneze aceste conflicte. Cu toate că, din perspectiva principiilor de aplicare a legii în timp, în spetă ar trebui să fie incidente reglementările mai noi, respectiv cele ale Codului muncii, caracterul special pe care îl are Legea nr. 168/1999 fată de dreptul comun în materie, reglementat de Codul muncii, poate conduce la o concluzie contrară, potrivit căreia incidente ar fi dispozitiile legii speciale. Toate aceste argumente sprijină concluzia pe care autorul exceptiei o consideră esentială pentru motivarea sa, anume că prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniută din Codul muncii încalcă principiul efectivitătii juridice, consacrat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acest principiu presupune că legiuitorul are obligatia de a asigura adoptarea unor dispozitii legale eficiente care să fie coerente (Cauza Unedic contra Frantei - 2008), să evite paralelismul legislativ (Cauza Katz contra României - 2009), să aibă vocatia de a respecta drepturile si libertătile fundamentale ale cetătenilor si să aibă o aplicabilitate practică uniformă, pentru a se evita ojurisprudentă neuniformă (cauza Santo Pinto contra Portugaliei-2008). În plus fată de acestea, autorul exceptiei aminteste că, prin dispozitiile art. 62 alin. (1) si art. 63 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, legiuitorul a impus cu caracter imperativ abrogarea expresă directă, excluzând, prin urmare, abrogarea implicită. Acest mod de abordare a fost determinat atât pentru a asigura coerenta sistemului legislativ, cât si pentru a asigura eficacitatea principiului separatiei puterilor în stat, întrucât nu permite judecătorului să legifereze expres unde legiuitorul a tăcut, respectiv să constate abrogarea, desi legiuitorul nu a făcut-o. Nerespectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 prin reglementarea unei norme care are un efect abrogator implicit, precum textul de lege criticat, are semnificatia încălcării art. 1 alin. (5) din Constitutie care prevede obligativitatea respectării Constitutiei si a legilor, obligatie căreia trebuie să i se supună inclusiv Parlamentul, întrucât textul constitutional nu face nicio distinctie cu privire la destinatarii normei.

Tribunalul Brăila - Sectia civilă si Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale, având opinii similare, consideră că prevederile de lege criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate si, totodată, arată că în cauză se pune în discutie o problemă de aplicare a legii în timp si raportul dintre legea specială si dreptul comun în materia dreptului muncii, sub aspectul stabilirii competentei.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare si deciziile civile au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere supra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional. În aceIasi timp, arată că motivele invocate de autorul exceptiei privesc, în esentă, modul de interpretare si aplicare a legii aplicabile spetei, ceea ce excedează competentei Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare si deciziile civile, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiect al exceptiilor de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniută din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, potrivit cărora: „Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă: [...]

- orice alte dispozitii contrare.”

Dispozitiile constitutionale invocate în motivarea exceptiei sunt cuprinse în art. 1 alin. (4) si (5) referitoare la principiul separatiei si echilibrului puterilor în stat si obligativitatea respectării Constitutiei si a legilor, art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele si protectia socială si în art. 79 alin. (1) referitor la Consiliul Legislativ.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, prin deciziile nr. 1.016 si nr. 1.017 din 7 iulie 2009, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 14 august 2009, în care instanta de contencios constitutional, respingând exceptiile de neconstitutionalitate ridicate de aceiasi autori, cu aceeasi motivare, a retinut că întreaga motivare a acesteia se referă la modul de interpretare si aplicare în timp a două legi organice, si anume Codul muncii si Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă.

Or, Curtea a stabilit că problemele ce tin de aplicarea legii, respectiv luarea deciziei asupra incidentei în cauză a unor texte de lege, revin instantei de judecată, potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (1) din Constitutie, care prevede că „Justitia se realizează prin înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege”, iar nu instantei de contencios constitutional. Astfel, instanta de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide care dintre legile puse în discutie sunt incidente, folosind toate principiile de interpretare a legii. Decizia instantei de judecată poate fi atacată la instanta superioară, iar, în cazul în care practica judiciară vădeste o interpretare neunitară, Constitutia, prin art. 126 alin. (3), dă înaltei Curti de Casatie si Justitie, iar nu Curtii Constitutionale, competenta stabilirii unei interpretări unice.

Eventualele necorelări de ordin legislativ dintre dispozitiile Legii nr. 168/1999 si cele ale Legii nr. 53/2003 - Codul muncii nu pot forma obiect al controlului de constitutionalitate si nici nu pot fi invocate drept argument în sprijinul sustinerii neconstitutionalitătii unor reglementări. Examinarea acestora nu intră în sfera de competentă a Curtii Constitutionale, ci în competenta exclusivă a Parlamentului de a interveni pe calea unor modificări, completări sau abrogări pentru a asigura ordinea juridică necesară.

Curtea Constitutională nu poate fi transformată în legiuitor pozitiv, ci trebuie să-si limiteze rolul la cel de legiuitor negativ, având doar competenta de a lipsi de efecte juridice legile neconstitutionale.

De asemenea, Curtea a retinut că atributiile sale privind analiza conformitătii unor texte de lege cu Constitutia nu se pot extinde si asupra aspectelor ce tin de respectarea normelor de tehnică legislativă, atât timp cât aceste norme nu au relevantă în plan constitutional.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Petrom” - S.A. si de Societatea Comercială „SPV Company” - S.A. din Bucuresti în dosarele nr. 2.526/113/2008, nr. 3.297/113/2008, nr. 2.218/113/2008, nr. 26/113/2009, nr. 2.460/113/2008, nr. 2.568/113/2008, nr. 2.574/113/2008, nr. 3.090/113/2008, nr. 2.966/113/2008, nr. 2.451/113/2008, nr. 166/113/2009, nr. 925/113/2009, nr. 2.797/113/2008, nr. 2.276/113/2008, nr. 2.587/113/2008, nr. 2.599/113/2008, nr. 2.564/113/2008, nr. 2.990/113/2008, nr. 2.569/113/2008, nr. 2.789/113/2008, nr. 2.271/113/2008, nr. 2.584/113/2008, nr. 2.304/113/2008, nr. 2.269/113/2008, nr. 2.272/113/2008, nr. 2.306/113/2008, nr. 652/113/2009, nr. 2.421/113/2008, nr. 2.275/113/2008, nr. 2.795/113/2008, nr. 2.850/113/2008, nr. 2.801/113/2008, nr. 2.803/113/2008, nr. 2.302/113/2008, nr. 2.301/113/2008, nr. 2.585/113/2008, nr. 2.989/113/2008, nr. 2.298/113/2008, nr. 2.970/113/2008, nr. 2.600/113/2008, nr. 3.260/113/2008, nr. 2.388/113/2008, nr. 344/113/2009, nr. 2.267/113/2008, nr. 2.300/113/2008, nr. 2.566/113/2008, nr. 2.303/113/2008, nr. 2.572/113/2008, nr. 2.307/113/2008, nr. 941/113/2009, nr. 2.305/113/2008, nr. 3.273/113/2008, nr. 2.570/113/2008, nr. 2.586/113/2008, nr. 2.299/113/2008, nr. 372/113/2009, nr. 25/113/2009, nr. 1.192/113/2009, nr. 1.384/113/2009 si nr. 962/113/2009 ale Tribunalului Brăila - Sectia civilă si în dosarele nr. 7.278/121/2008, nr. 2.658/91/2008, nr. 495/91/2009, nr. 494/91/2009, nr. 2.517/113/2007, nr. 2.283/113/2008, nr. 2.657/91/2008, nr. 1.831/113/2008, nr. 4.699/91/2008 si nr. 2.811/113/2008 ale Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 noiembrie 2009.

 

PRESEDINTE, prof. univ. dr. TUDOREL TOADER

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.458 din 10 noiembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 386 lit. e)

din Codul de procedură penală

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu – judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 386 lit. e) din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Luciana Bercaru si Vasile Bercaru în Dosarul nr. 1.525/44/2008 al Curtii de Apel Galati - Sectia penală.


La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, deoarece criticile avansate de autor relevă aspecte legate de modul de aplicare si interpretare a dispozitiilor legale contestate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 23 martie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.525/44/2008, Curtea de Apel Galati - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 386 lit. e) din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Luciana Bercaru si Vasile Bercaru în dosarul de mai sus.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 20, raportate la dispozitiile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece nu au fost ascultati de judecător, desi s-au prezentat la toate termenele date în apel si în recurs. Or, potrivit textului legal criticat, în recurs sau la rejudecarea cauzei inculpatul prezent trebuie ascultat în situatii circumscrise de norma contestată.

Curtea de Apel Galati - Sectia penală opinează că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 386 lit. e) cu denumirea marginală Cazurile de contestatie în anulare din Codul de procedură penală, care au următorul continut: „Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestatie în anulare în următoarele cazuri: [...]

e) când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanta de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 38514 alin. 11 ori art. 38516 alin.1.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textul legal criticat instituie un caz de contestatie în anulare potrivit căruia se admite o nouă cenzură a hotărârii penale definitive atunci când inculpatul, desi prezent la judecarea recursului ori la rejudecarea cauzei, nu a fost ascultat în conditiile în care aceasta era obligatorie potrivit art. 38514 alin. 11 ori art. 38516 alin. 1 din Codul de procedură penală.

Exceptia a fost invocată de autori într-o cauză având ca obiect solutionarea unei contestatii în anulare, sens în care, uzând de motivele ce justificau utilizarea căii extraordinare de atac, le-au convertit în vicii de constitutionalitate, reclamând astfel nu contrarietatea normei cu Legea fundamentală, ci privarea de un proces echitabil ca urmare a faptului că judecătorul de drept comun nu i-a ascultat în căile ordinare de atac. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta se pronuntă „asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată”si nicidecum asupra constitutionalitătii modului de aplicare si interpretare a legii în acord cu Legea fundamentală. Eventualele hotărâri judecătoresti neconstitutionale pot fi cenzurate numai prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege, întrucât instanta de contencios constitutional nu poate sanctiona lipsirea unei părti de un proces echitabil dacă aceasta a izvorât nu dintr-o redactare neconstitutională a textului, ci dintr-o interpretare si aplicare care fac ca dreptul fundamental să devină iluzoriu.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 386 lit. e) din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Luciana Bercaru si Vasile Bercaru în Dosarul nr. 1.525/44/2008 al Curtii de Apel Galati - Sectia penală. Definitivă si general obligatorie. Pronuntată în sedinta publică din data de 10 noiembrie 2009.

 

PRESEDINTE, ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind organizarea si functionarea Gărzii Financiare

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 2, art. 3 alin. (3), art. 61, art. 8 alin. (1) si al art. 13 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2004, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Garda Financiară este institutie publică de control, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, care exercită controlul operativ si inopinat privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricăror acte si fapte care au ca efect frauda si evaziunea fiscală, precum si alte fapte date prin lege în competenta sa.

(2) Garda Financiară functionează ca un corp specializat de control, iar comisarii Gărzii Financiare sunt functionari publici cu statut special, învestiti cu autoritatea publică a statului pe timpul si în legătură cu îndeplinirea atributiilor si obligatiilor de serviciu.

(3) Garda Financiară are sediul în municipiul Bucuresti, Piata Alba lulia nr. 6, bl. I 5, tronson 1+2, sectorul 3.

Art. 2. - (1) Garda Financiară are următoarea structură organizatorică:

a) Comisariatul General;

b) sectiile judetene si Sectia Municipiului Bucuresti.

(2) Structura organizatorică a Gărzii Financiare este prevăzută în anexa nr. 1.

(3) Numărul maxim de posturi pentru Garda Financiară este de 1.805, din care 200 de posturi pentru aparatul Comisariatului General.

(4) Posturile vacante vor fi ocupate în conditiile legii. Functiile de director coordonator si director coordonator adjunct din cadrul sectiilor judetene si Sectiei Municipiului Bucuresti vor fi ocupate în urma procesului de evaluare desfăsurat în conditiile legii.

(5) Numărul de posturi pentru sectiile judetene si pentru Sectia Municipiului Bucuresti se distribuie din numărul total prevăzut la alin. (3), prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, la propunerea comisarului general.

Art. 3. - (1) Garda Financiară este condusă de un comisar general, înalt functionar public, numit în conditiile legii.

(2) Comisarul general are calitatea de ordonator tertiar de credite si exercită atributiile legale în această calitate pentru Comisariatul General al Gărzii Financiare. Comisarul general poate delega această calitate altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare se precizează limitele si conditiile delegării. În exercitarea atributiilor sale, comisarul general emite decizii.

(3) Comisarul general reprezintă Garda Financiară în relatiile cu tertii.

(4) Comisarul general numeste, angajează, promovează, sanctionează si eliberează din functie, în conditiile legii, personalul de executie din Comisariatul General, precum si personalul de conducere din Comisariatul General si comisarii sefi divizie din sectiile judetene si Sectia Municipiului Bucuresti, cu avizul conform al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu exceptia comisarului general prim-adjunct si comisarilor generali adjuncti, care sunt numiti prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu avizul conform al ministrului finantelor publice.

(5) Comisarul general asigură, prin deciziile luate, îndeplinirea corespunzătoare a atributiilor ce revin Gărzii Financiare potrivit dispozitiilor legale în vigoare si răspunde în fata ministrului finantelor publice si a presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală de întreaga activitate desfăsurată de structura Gărzii Financiare.

(6) Comisarul general este ajutat în activitatea de conducere a Gărzii Financiare de un comisar general prim-adjunct si de 3 comisari generali adjuncti, acestia având calitatea de functionari publici de conducere. În absenta comisarului general, Garda Financiară este reprezentată de comisarul general prim-adjunct. În absenta comisarului general sau a comisarului general prim-adjunct, Garda Financiară este reprezentată de unul dintre comisarii generali adjuncti, pe baza împuternicirii comisarului general, cu avizul conform al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală.

Art. 4. - (1) Comisariatul General este structura centrală a Gărzii Financiare, care, sub conducerea comisarului general, asigură realizarea strategiei de control, urmăreste modul de realizare a atributiilor încredintate sectiilor judetene si Sectiei Municipiului Bucuresti, stabileste măsuri operative pentru eficienta controlului curent si a controlului tematic. Comisarii din Comisariatul General al Gărzii Financiare au competentă de control operativ si inopinat pe întregul teritoriu al tării.

(2) În cadrul structurii organizatorice a Comisariatului General se pot constitui si alte servicii, birouri si compartimente decât cele prevăzute în anexa nr. 1, iar numărul posturilor de conducere si de executie pentru acestea se aprobă prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, la propunerea comisarului general, potrivit legii.

(3) În cadrul structurii organizatorice a sectiilor judetene si a Sectiei Municipiului Bucuresti se pot constitui si alte servicii, birouri, compartimente, respectiv divizii, prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, la propunerea comisarului general. Numărul posturilor de conducere si de executie se aprobă prin ordin ai presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, la propunerea comisarului general, potrivit legii.

Art. 5. - (1) Sectiile judetene si Sectia Municipiului Bucuresti sunt unităti teritoriale ale Gărzii Financiare, cu personalitate juridică. Sediile sectiilor judetene si sediul Sectiei Municipiului Bucuresti din cadrul Gărzii Financiare sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile judetene si consiliile locale pot asigura, la cerere, spatii corespunzătoare pentru desfăsurarea activitătii Gărzii Financiare sau, după caz, terenuri pentru construirea de sedii proprii, în conditiile legii.

Art. 6. - (1) Sectiile judetene si Sectia Municipiului Bucuresti sunt conduse fiecare de un director coordonator, care numeste, angajează, promovează, sanctionează si eliberează din functie personalul de executie din subordinea sa, cu avizul conform al comisarului general. Directorii coordonatori ai sectiilor judetene si al Sectiei Municipiului Bucuresti ale Gărzii Financiare sunt ordonatori tertiari de credite. În lipsa directorului coordonator, comisarul general poate delega calitatea sa de ordonator tertiar de credite directorului coordonator adjunct.

(2) În activitatea de conducere, directorii coordonatori ai sectiilor judetene, respectiv al Sectiei Municipiului Bucuresti sunt ajutati de directori coordonatori adjuncti. Atributiile directorilor coordonatori si cele ale directorilor coordonatori adjuncti sunt stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice, prin contractul de management încheiat în conditiile legii si prin Regulamentul de organizare si functionare a Gărzii Financiare.

(3) Sectiile judetene si Sectia Municipiului Bucuresti ale Gărzii Financiare sunt subordonate conducerii Comisariatului General al Gărzii Financiare, presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală si ministrului finantelor publice.

Art. 7. - (1) Prin Regulamentul de organizare si functionare al Gărzii Financiare se stabilesc relatiile de coordonare, colaborare si răspundere pentru toate structurile Gărzii Financiare, competentele si atributiile personalului care ocupă functii publice de conducere si de executie, precum si ale personalului contractual. Regulamentul de organizare si functionare al Gărzii Financiare se aprobă, prin ordin, de presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, la propunerea comisarului general.

(2) Statul de functii pentru Comisariatul General al Gărzii Financiare, precum si statele de functii pentru sectiile judetene si Sectia Municipiului Bucuresti se aprobă de către presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, la propunerea comisarului general.

Art. 8. - (1) Comisarii din sectiile judetene si Sectia Municipiului Bucuresti au competentă de control pe teritoriul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, în care îsi desfăsoară activitatea.

(2) Din dispozitia comisarului general sau cu aprobarea acestuia, la cererea directorilor coordonatori, la anumite actiuni de control, efectuate pe teritoriul altor judete, pot participa comisari din oricare dintre sectiile judetene si/sau din Sectia Municipiului Bucuresti.

Art. 9. - (1) Atributiile Gărzii Financiare, stabilite potrivit legii, se duc la îndeplinire de către comisarii Gărzii Financiare, comisarii sefi divizie, comisarii generali adjuncti, comisarul general prim-adjunct si comisarul general, cu respectarea deontologiei functionarilor publici învestiti cu exercitiul autoritătii publice, precum si de directorii coordonatori si directorii coordonatori adjuncti ai sectiilor judetene si ai Sectiei Municipiului Bucuresti, cu respectarea prevederilor contractului de management.

(2) În exercitarea atributiilor sale Garda Financiară efectuează în mod permanent control operativ si inopinat, sub forma controlului curent sau tematic, după caz, cu privire la:

a) respectarea normelor de comert, urmărind prevenirea, depistarea si înlăturarea operatiunilor ilicite;

b) modul de producere, depozitare, circulatie si valorificare a bunurilor în toate locurile si spatiile în care se desfăsoară activitatea operatorilor economici;

c) respectarea actelor normative în scopul prevenirii, descoperirii si combaterii oricăror acte si fapte interzise de lege, conform competentei materiale;

d) participarea, cu personal propriu sau în colaborare cu organele de specialitate ale altor ministere si institutii specializate, la actiuni de depistare si de combatere a activitătilor ilicite care generează fenomene de evaziune si fraudă fiscală.

(3) În situatia în care, ca urmare a controlului efectuat, comisarii Gărzii Financiare constată săvârsirea unor contraventii, în exercitarea atributiilor proprii, încheie procese-verbale pentru constatarea si sanctionarea contraventiilor, în conditiile stabilite de Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

(4) La constatarea împrejurărilor privind săvârsirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal, organele Gărzii Financiare întocmesc procese-verbale prin care stabilesc implicatiile fiscale ale acestora, în baza cărora sesizează organele de urmărire penală competente si dispun, în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare, instituirea măsurilor asigurătorii ori de câte ori există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îsi ascundă ori să îsi risipească averea.

(5) Garda Financiară poate, la solicitarea procurorului, să efectueze constatări cu privire la faptele care constituie încălcări ale dispozitiilor si obligatiilor a căror respectare o controlează, întocmind procese-verbale, prin care poate evalua prejudiciul cauzat aferent operatiunilor verificate, care sunt acte procedurale ce pot constitui mijloace de probă, potrivit legii.

(6) Reprezentarea în fata instantelor si a organelor de urmărire penală în cazurile în care Garda Financiară întocmeste unul dintre documentele prevăzute la alin. (4) se realizează de către Garda Financiară, pe baza mandatelor date de Agentia Natională de Administrare Fiscală, în limita competentelor acesteia.

(7) Garda Financiară poate îndeplini si alte atributii dispuse de presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, în conditiile competentelor stabilite de lege, în scopul realizării, fără întârziere, a obiectivelor acesteia.

Art. 10. - (1) Garda Financiară cooperează cu institutiile cu atributii similare din alte state, pe baza tratatelor internationale la care România este parte sau pe bază de reciprocitate, precum si cu organismele de combatere a fraudei din cadrul Uniunii Europene, în cauzele de interes comun, potrivit protocoalelor încheiate în acest sens, după caz, în colaborare cu structura de specialitate din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală.

(2) Actiunile întreprinse în realizarea obiectivelor prevăzute la alin. (1) se realizează prin intermediul compartimentului de specialitate din structura organizatorică a Gărzii Financiare, cu avizul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, si vor fi coordonate si supravegheate direct de comisarul general.

Art. 11. - (1) în exercitarea atributiilor, comisarii Gărzii Financiare efectuează în mod permanent control operativ si inopinat sub forma controlului curent sau tematic, după caz.

(2) Procesele-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor încheiate de către comisarii Gărzii Financiare pot fi atacate în conditiile legislatiei privind regimul juridic al contraventiilor.

(3) Procesele-verbale prevăzute la art. 9 alin. (4) si (5) pot cuprinde evaluări ale prejudiciului fiscal, pe baza stabilirii implicatiilor fiscale determinate de sustragerea de la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume de natură fiscală datorate bugetului general consolidat, fără calcularea de obligatii accesorii acestora, si nu constituie titluri de creantă fiscală.

(4) Procesele-verbale se păstrează într-o evidentă specială, gestionată de unitatea Gărzii Financiare emitentă.

(5) Valorificarea constatărilor privind starea fiscală, înscrise în procesele-verbale, se face în conditiile stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, un exemplar al procesului-verbal fiind comunicat organului fiscal competent în gestionarea dosarului fiscal al contribuabilului.

Art. 12. - Neexecutarea măsurilor dispuse de comisarii Gărzii Financiare în îndeplinirea atributiilor legal încredintate si prin exercitarea drepturilor expres conferite de lege se sanctionează în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările, si completările ulterioare, si ale altor prevederi legale.


Art. 13. - (1) Pentru îndeplinirea atributiilor încredintate, comisarii Gărzii Financiare sunt îndreptătiti să dispună toate măsurile prevăzute de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2004, cu modificările si completările ulterioare, precum si orice alte măsuri rezultate din actele normative a căror încălcare o constată, potrivit competentelor.

(2) Pentru exercitarea controlului operativ si inopinat, comisarii Gărzii Financiare prezintă ordinul de serviciu, care este de regulă general, cu caracter permanent si indică numele comisarului si competentele acestuia, precum si legitimatia de control si insigna.

Art. 14. - (1) Forma si continutul procesului-verbal reglementat de art. 9 alin. (4) si (5), precum si procedura de aplicare sunt prevăzute în anexa nr. 3.

(2) Procedura de editare, difuzare, păstrare si arhivare a formularelor specifice, inclusiv a formularelor de proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor si de chitantă de încasare a sumelor, utilizate în activitatea Gărzii Financiare, se stabileste prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, la propunerea comisarului general.

Art. 15. - (1) Personalul Gărzii Financiare care îndeplineste functia publică specifică de comisar este dotat cu uniformă, însemne distinctive, armament si alte mijloace tehnice utilizate ca mijloc individual de autoapărare. Armamentul, uniforma si celelalte dotări prevăzute de prezenta hotărâre pot fi utilizate numai în timpul exercitării atributiilor de control legal încredintate, în conditiile prevăzute în Regulamentul de organizare si functionare al Gărzii Financiare. Dotarea cu armament se face în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si munitiilor, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Modelul uniformei, al însemnelor distinctive, al legitimatiei de control si al ordinului de serviciu sunt prevăzute în anexa nr. 4.

(3) Achizitionarea uniformei si a însemnelor distinctive se face în conditiile legii pentru achizitiile publice, iar norma de dotare si durata de serviciu privind drepturile de echipament ale comisarilor Gărzii Financiare sunt prevăzute în anexa nr. 5.

(4) Mijloacele tehnice, echipamentele de autoapărare, de protectie si de comunicare sunt prevăzute în anexa nr. 6, iar achizitionarea acestora se face în conditiile legii.

(5) Armamentul se poate asigura atât prin achizitii publice, cât si prin redistribuire, cu titlu gratuit, de la alte institutii autorizate, pe baza protocoalelor încheiate în conditiile legii, în măsura disponibilitătilor, cu conditia predării acestuia în perfectă stare fizică si de functionare tehnică si fiabilitate.

(6) Până la asigurarea conditiilor materiale si financiare pentru dotările prevăzute la alin. (1)-(5), precum si până la expirarea duratei de serviciu a echipamentului, personalul Gărzii Financiare utilizează dotările existente sau alte echipamente puse la dispozitie pe bază de redistribuire.

Art. 16. - (1) Institutiile specializate care pregătesc personal militar si care, prin lege, au dreptul să detină si să folosească armament, precum si Politia Română sprijină Garda Financiară în realizarea programului de dotare si de pregătire a personalului propriu pentru detinerea si utilizarea armamentului, mijloacelor tehnice si echipamentelor proprii.

(2) Răspunderea pentru asimilarea cunostintelor si utilizarea corespunzătoare a acestora revine comisarilor Gărzii Financiare, care vor fi testati din punct de vedere fizic, psihologic si al cunostintelor necesare pentru acordarea dreptului de portarma, anterior încredintării armamentului si echipamentelor respective de institutiile legal abilitate.

Art. 17. - (1) Însemnele distinctive si modul de echipare a autovehiculelor Gărzii Financiare cu mijloace de semnalizare luminoasă si sonoră sunt prevăzute în anexa nr. 7.

(2) Numărul maxim de autoturisme, mijloace de transport speciale si consumul lunar de carburanti pentru Garda Financiară sunt prevăzute în anexa nr. 8.

(3) Numărul maxim de autoturisme si mijloace de transport speciale pentru Comisariatul General, sectiile judetene si Sectia Municipiului Bucuresti se aprobă prin decizie a comisarului general, cu încadrarea în limitele maxime prevăzute în anexa nr. 8.

Art. 18. - (1) Personalul Gărzii Financiare beneficiază de stimulente, în conditiile legii.

(2) Nivelul de constituire pentru fiecare sursă si conditiile de repartizare si utilizare a fondului de stimulente sunt prevăzute în normele metodologice cuprinse în anexa nr. 9.

Art. 19. - Garda Financiară prevede anual în bugetul de venituri si cheltuieli sume de bani necesare pentru manipularea, transportul si depozitarea mărfurilor sau bunurilor supuse confiscării, pentru analiza si examinarea probelor, esantioanelor sau mostrelor prelevate în timpul controlului, pentru efectuarea expertizelor tehnice, precum si pentru distrugerea mărfurilor, în conditiile prevăzute de lege.

Art. 20. - Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 21. - Ori de câte ori într-un act normativ anterior se face trimitere la Hotărârea Guvernului nr. 533/2007 privind organizarea si functionarea Gărzii Financiare, cu modificările si completările ulterioare, trimiterea se va considera făcută la dispozitiile corespunzătoare din prezenta hotărâre.

Art. 22. - (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 533/2007 pentru organizarea si functionarea Gărzii Financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 18 iunie 2007, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice, Gheorghe Pogea

Viceprim-ministru,

ministrul administratiei si internelor,

interimar,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2009.

Nr. 1.324.

 


ANEXA Nr. V)

 

Numărul maxim de posturi = 1.805,

dintre care 200 în cadrul Comisariatului General

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A GĂRZII FINANCIARE

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.


 

ANEXA Nr. 2

 

SEDIILE

sectiilor judetene si al Sectiei Municipiului Bucuresti

 

ALBA

ALBA IULIA, STR. G. COSBUC NR. 14

ARAD

ARAD, STR. FRATII NEUMANN NR. 10, ETAJUL II

ARGES

PITESTI, BD. REPUBLICII NR. 118

BACĂU

BACĂU, STR. DUMBRAVA ROSIE NR. 1-3

BIHOR

ORADEA, STR. GRIVITEI NR. 2

BISTRITA-NĂSĂUD

BISTRITA, STR. 1 DECEMBRIE NR. 6

BOTOSANI

BOTOSANI, STR. CUZAVODĂ NR. 2

BRASOV

BRASOV, STR. MIHAIL KOGĂLNICEANU NR. 7

BRĂILA

BRĂILA, STR. DELFINULUI NR. 1

BUZĂU

BUZĂU, BD. N. BĂLCESCU NR. 48

CARAS-SEVERIN

RESITA, CARTIER DOMAN NR. 2

CĂLĂRASI

CĂLĂRASI, STR. PRELUNGIREA SLOBOZIEI NR. 43

CLUJ

CLUJ-NAPOCA, P-TAIANCULUI NR. 19

CONSTANTA

CONSTANTA, BD. FERDINAND NR. 68BIS

COVASNA

SF GHEORGHE, STR. B. JOSZEF NR. 9

DÂMBOVITA

TÂRGOVISTE, CALEA DOMNEASCĂ NR. 166

DOLJ

CRAIOVA, STR. MITROPOLIT FIRMILIAN NR. 2

GALATI

GALATI, STR. BRĂILEI NR. 33

GIURGIU

GIURGIU, BD. INDEPENDENTEI BL. 106

GORJ

TÂRGU JIU, STR. SIRETULUI NR. 6

HARGHITA

MIERCUREA-CIUC, STR. REVOLUTIEI DIN DECEMBRIE NR. 20

HUNEDOARA

DEVA, STR. 1 DECEMBRIE NR. 6

IALOMITA

SLOBOZIA, STR. M. BASARAB NR. 14-16

IASI

IASI, STR. ANASTASIE PANU NR. 26

ILFOV

BUCURESTI, STR. L. PĂTRĂSCANU NR. 10, SECTORUL 3

MARAMURES

BAIA MARE, STR. UNIVERSITĂTII NR. 23A

MEHEDINTI

DROBETA-TURNU SEVERIN, PIATA RADU NEGRU NR. 1

MURES

TÂRGU MURES, STR. GH. DOJA NR. 1-3

NEAMT

PIATRA-NEAMT, BD. TRAIAN NR. 183

OLT

SLATINA, STR. ARCULUI NR. 1

PRAHOVA

PLOIESTI, STR. A. VLAICU NR. 21

SATU MARE

SATU MARE, STR. PIATA ROMANĂ NR. 3-5

SĂLAJ

ZALĂU, STR. PIATA IULIU MANIU NR. 9

SIBIU

SIBIU, CALEA DUMBRĂVII NR. 28-32

SUCEAVA

SUCEAVA, STR. V BUMBAC, PALATUL FINANTELOR

TELEORMAN

ALEXANDRIA, STR. DUNĂRII NR. 188

TIMIS

TIMISOARA, STR. REVOLUTIEI NR. 15

TULCEA

TULCEA, STR. PORTULUI NR. 26

VASLUI

VASLUI, STR. STEFAN CEL MARE NR. 56

VÂLCEA

RÂMNICU VÂLCEA, STR. G-RAL MAGHERU NR. 17

VRANCEA

FOCSANI, BD. INDEPENDENTEI NR. 24

BUCURESTI

BUCURESTI, STR. GUTEMBERG NR. 1, SECTORUL 5


ANEXA Nr. 3

Exemplar nr.....................

 

GARDA FINANCIARA

................................................

 

PROCES-VERBAL

încheiat în................................la data de .../.../...........

 

Subsemnatii,................................................................................................................, având functia de comisari în Garda Financiară ...................................................., în baza dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2004, cu modificările si completările ulterioare, a legitimatiilor de control nr. .......................si a ordinelor de serviciu permanent, am efectuat în perioada........................................... control la....................................................................., cu nr. de înregistrare la oficiul registrului comertului ................................... si C.I.F........................., având sediul social declarat în..................................................................................................................

Contribuabilul are, conform certificatului de înmatriculare, ca obiect principal de activitate .........................................................., cod CAEN ......................., si desfăsoară activitatea de........................................................, cod CAEN ........................

Contribuabilul a declarat că are deschise următoarele conturi bancare si următoarele subunităti .......................................

Controlul s-a efectuat la adresa............................................................, în prezenta dlui/dnei..........................................., în calitate de .........................., cu împuternicirea nr. ........................../................., anexată, si a dlui/dnei ............................................................., în calitate de ...............................................

Obiectivul controlului l-a constituit................................................................................

Ca urmare a verificărilor efectuate au rezultat următoarele:

 

CAPITOLUL I

Constatări

..............................................................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................................................

 

CAPITOLUL II

Acte normative încălcate

..............................................................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................................................

 

CAPITOLULUI

Prejudiciul evaluat

..............................................................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................................................

 

CAPITOLUL IV

Măsuri dispuse în timpul controlului

..............................................................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................................................

 


CAPITOLUL V

Punctul de vedere al contribuabilului

..............................................................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................................................

 

La terminarea controlului au fost restituite toate actele si documentele puse la dispozitia organului de control, cu exceptia celor ridicate prin Procesul-verbal de ridicare/restituire înscrisuri nr............../.........., anexat.

Prezentul proces-verbal s-a întocmit în 4 exemplare si a fost înregistrat în Registrul unic de control al contribuabilului la pozitia ..... din care un exemplar a fost înmânat reprezentantilor contribuabilului.

 

Garda Financiară

 

Contribuabil

Comisari,

...........................................

 

Reprezentanti,

...........................................

(numele, prenumele si semnătura)

 

 

(numele, prenumele si semnătura)

 

Martor

...........................................

Motivele nesemnării procesului-verbal

 

CodM.F.P. 14.13.22.1/2g

 

PROCEDURA

de întocmire a procesului-verbal pentru contestarea unor împrejurări privind fapte penale din domeniul financiar-fiscal

 

I. Notiuni generale

1. Procesul-verbal se întocmeste de organele de control ale Gărzii Financiare în următoarele cazuri:

a) când, ca urmare a actiunilor de control executate în conformitate cu competentele stabilite prin lege, constată împrejurări privind săvârsirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal;

b) la solicitarea procurorului, în conditiile stabilite de art. 4 alin. (11) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2004, cu modificările si completările ulterioare, si a art. 9 din hotărâre. În această situatie, procesul-verbal are caracterul unei constatări tehnico-stiintifice întocmite în conformitate cu dispozitiile Codului de procedură penală si se înaintează solicitantului până la termenul fixat.

2. Procesul-verbal este utilizat în activitatea Gărzii Financiare, în conformitate cu dispozitiile art. 4, 6 si 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 91/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2004, cu modificările si completările ulterioare.

II. Reguli generale referitoare la întocmirea procesului-verbal

3. În cuprinsul procesului-verbal se vor descrie împrejurările privind săvârsirea faptelor care prezintă indiciile săvârsirii unor infractiuni de evaziune fiscală sau fraudă fiscală, modul de calcul prin care a evaluat prejudiciul, detaliat pe tipuri de impozite, taxe, contributii sau alte sume identificate ca sustrase bugetului general consolidat.

4. În situatia în care procesul-verbal este încheiat la solicitarea procurorului, acesta va contine si evaluarea prejudiciului fiscal produs prin săvârsirea faptelor constatate si aferent operatiunilor verificate.

5. Prin procesul-verbal nu se calculează majorări de întârziere sau alte obligatii fiscale accesorii aferente prejudiciului fiscal evaluat.

6. Pentru fiecare contribuabil supus controlului se încheie câte un proces-verbal distinct, cuprinzând constatările făcute în urma verificării documentelor proprii de evidentă contabilă si de gestiune, împreună cu concluziile argumentate, rezultate din verificarea încrucisată efectuată la furnizorii sau clientii contribuabilului verificat. Dacă nu a fost posibilă încheierea procesului-verbal, în adresa de răspuns se vor mentiona cauzele care au împiedicat întocmirea actului de control.

7. În cazul în care actiunea de constatare a faptelor s-a întins pe mai multe zile sau a fost efectuată simultan ori succesiv în mai multe locatii ale aceluiasi contribuabil, se vor întocmi, de regulă pentru fiecare caz, note de constatare în care se vor descrie faptele constatate, iar procesul-verbal va cuprinde descrierea faptelor în ansamblul lor, a legăturilor dintre ele si a implicatiilor fiscale ale acestora. Notele de constatare fac parte integrantă din procesul-verbal.

8. În situatia în care organul de control apreciază că există pericolul ca făptuitorul să se sustragă de la urmărire, să înstrăineze patrimoniul societătii sau să îsi risipească averea, acesta poate dispune instituirea măsurilor asigurătorii prevăzute de Codul de procedură fiscală, făcând mentiunea corespunzătoare în procesul-verbal. Ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii dispuse de Garda Financiară se realizează de organele fiscale, în conditiile art. 129 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

9. Procesul-verbal se transmite de către structurile Gărzii Financiare către organele de urmărire penală competente, sub forma unei sesizări, întocmită cu respectarea dispozitiilor Codului de procedură penală si a celor privind confidentialitatea datelor.

10. Procesul-verbal se editează informatic si se întocmeste în 4 exemplare, toate cu valoare de original, din care un exemplar va fi transmis organului de urmărire penală competent, un exemplar va fi comunicat contribuabilului controlat, un exemplar va fi comunicat organului fiscal competent si un exemplar se va arhiva la sediul organului de control.

11. Procesul-verbal se comunică contribuabilului în conditiile stabilite pentru comunicarea actului administrativ fiscal în Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

III. Modul de completare a procesului-verbal

A. Partea introductivă a procesului-verbal

12. În procesul-verbal se mentionează expres, la partea generală referitoare la reprezentantii contribuabilului care au asistat la efectuarea controlului, care este functia acestora si din ce punct de vedere asigură reprezentarea contribuabilului - reprezentantul societătii care asigură servicii de contabilitate, reprezentantul societătii care asigură servicii juridice, reprezentantul legal, asociat, actionar etc. În situatia în care la momentul încheierii procesului-verbal la locul efectuării controlului nu se află niciunul dintre reprezentantii contribuabilului verificat, acest lucru se va mentiona în procesul-verbal. În acest caz, procesul-verbal va fi semnat si de un martor care a participat la verificări sau, în cazul în care nu a participat niciun martor, vor fi mentionate toate actele si împrejurările care au condus la încheierea procesului-verbal în absenta contribuabilului si a unui martor.

13. În procesul-verbal obiectivul controlului trebuie să fie individualizat corespunzător, mentionându-se principalele activităti ce urmează a fi controlate. În situatia în care procesul-verbal se încheie ca urmare a solicitării procurorului, conform art. 4 alin. (11) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 91/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2004, cu modificările si completările ulterioare, acest fapt se mentionează de către organul de control la obiectivul controlului.

B. Constatările organului de control

14. În procesul-verbal, constatările organelor de control vor descrie cu claritate fapta săvârsită, cu indicarea datei sau a perioadei si locului în care a fost săvârsită, precum si arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitătii faptei.

15. Constatările organului de control cuprind documentele analizate, identificate în evidenta contabilă a contribuabilului verificat, sau obtinute direct de la emitenti sau de la alti contribuabili. Documentele necesare sustinerii constatărilor vor fi ridicate în original sau copie certificată de organul de control, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal de ridicare/restituire de înscrisuri. Documentele de mai sus, inclusiv cele privind rezultatele expertizelor tehnice si analizelor de laborator, se atasează procesului-verbal si constituie mijloace de probă.

C. Acte normative încălcate

16. În procesul-verbal trebuie mentionate cu exactitate actele normative încălcate, cu indicarea articolului si alineatului din actul normativ respectiv, fără a se face încadrarea penală a faptei.

D. Prejudiciul evaluat

17. În procesul-verbal se va mentiona suma cu care a fost prejudiciat bugetul general consolidat, detaliată pe tipuri de impozite, taxe, contributii sau alte sume identificate ca sustrase bugetului de stat consolidat, evidentiindu-se modalitatea de calcul al acestora. Pentru sumele astfel defalcate trebuie mentionată perioada de timp pentru care sunt datorate aceste sume.

18. Pentru situatiile în care evaluarea întinderii prejudiciului s-a făcut prin estimare, se vor descrie metodele si indicatorii care au stat la baza estimării, inclusiv formulele de calcul utilizate.

E. Măsuri dispuse

19. În procesul-verbal organul de control mentionează detaliat măsurile dispuse a fi duse la îndeplinire de către contribuabil, cu mentionarea dispozitiilor din actele normative care trebuie să fie puse astfel în aplicare si a termenului de realizare.

F. Punctul de vedere al contribuabilului

20. În procesul-verbal se va consemna si punctul de vedere al reprezentantilor contribuabilului, mentionat sub forma unor explicatii scrise, care pot fi exprimate si sub forma unor note scrise referitoare la alte documente referitoare la aspectele constatate, semnate de acestia si anexate procesului-verbal.

21. Continutul capitolelor procesului-verbal poate fi adaptat sau extins în functie de volumul de informatii retinut pentru lămurirea aspectelor constatate. În cazul în care nu există informatii referitoare la unul sau mai multe din capitolele din modelul procesului-verbal, se mentionează pe scurt motivul pentru care nu poate fi completat.

 


ANEXA Nr. 4

 

MODELELE*)

uniformei, însemnelor distinctive, legitimatiei de control

si ordinului de serviciu permanent

 

UNIFORMA

4.1. Uniforma de vară pentru comisarii Gărzii Financiare

4.2. Uniforma pentru comisarii Gărzii Financiare - bărbati si femei

4.3. Geaca pentru comisarii Gărzii Financiare - bărbati si femei

4.4. Coifura pentru comisarii Gărzii Financiare - femei

4.5. Coifura pentru comisarii Gărzii Financiare - bărbati

4.6. Sapca pentru comisarii Gărzii Financiare - bărbati si femei

Culoarea pentru articolele de uniformă, veston, pantalon, fustă, geacă si coifura este gri petrol închis.

 

ÎNSEMNE DISTINCTIVE, SPECIFICE GĂRZII FINANCIARE

4.7. Sigla Gărzii Financiare

4.8. Insigna metalică cu sigla Gărzii Financiare, atasabilă la uniformă

4.9. Emblema coifura Garda Financiară

4.10. Însemne de grad (trese si stele care indică functia), atasabile la uniformă

4.11. Ecuson pentru functia de director coordonator/coordonator adjunct

4.12. Legitimatia de control

4.13. Insignă metalică pentru legitimatia de control

4.14. Ordinul de serviciu permanent

4.15. Emblema aplicabilă pe mâneca stângă a articolelor de echipament

 

Figura 4.1 - Modelul uniformei de vară pentru comisarii Gărzii Financiare

 

NOTĂ: La uniforma de vară, comisarii femei pot purta fustă sau pantalon.


*) Modelele uniformei, însemnelor distinctive, legitimatiei de control si ordinului de serviciu permanent sunt reproduse în facsimil.

 

Purtarea uniformei si a acestor însemne de către persoane neautorizate se pedepseste conform legii.

 

Figura 4.2 - Modelul uniformei pentru comisarii Gărzii Financiare – barbati si femei

 


Pe fiecare mânecă a sacoului, deasupra nasturilor mansetei se aplică o bandă textilă de 5 mm lătime, pentru comisari, si o bandă textilă de 20 mm lătime, pentru comisari generali.

Pe mâneca stângă a sacoului, la partea superioară se aplică emblema de la figura 4.15.

Pe buzunarul stâng superior al vestonului, al gecii si al bluzei se aplică însemnele de grad care indică functia (figura 4.10) si insigna cu sigla Gărzii Financiare (figura 4.8).

 

4.2.1. Modelul uniformei pentru comisarii Gărzii Financiare - femei: varianta cu fustă

 

Figura 4.3 - Modelul de geacă pentru comisarii Gărzii Financiare - bărbati si femei

 

Geaca are mânecile si căptuseala detasabile. Geaca se realizează din material de bază usor, fiind adecvată si tinutei de vară. Pentru timp friguros, geaca este prevăzută cu o căptuseală matlasată, atasabilă.

La modelul de echipament cu geacă se poartă sapcă (figura 4.6).

Pe pieptul stâng, deasupra buzunarului se aplică înscrisul GARDA FINANCIARĂ.

Pe pieptul stâng, pe clapeta buzunarului se aplică însemnele de grad care indică functia (figura 4.10) si insigna cu sigla Gărzii Financiare. (figura 4.8)

Pe mâneca stângă a sacoului, la partea superioară se aplică emblema de la figura 4.15.

 

Figura 4.4 - Modelul de coifură pentru comisarii Gărzii Financiare - femei

 

Figura 4.5 - Modelul de coifură pentru comisarii Gărzii Financiare - bărbati

 

Figura 4.6 - Modelul de sapcă pentru comisarii Gărzii Financiare - bărbati si femei

 

Figura 4.7 - Sigla Gărzii Financiare

 

Figura 4.8 - Insigna metalică cu sigla Gărzii Financiare, atasabilă la uniformă

 

Insigna se fixează lângă însemnele de grad.

Insigna metalică este prevăzută cu un suport de protectie a materialelor pe care se fixează, precum si a tesăturii articolului de uniformă la care este atasată.

 

Figura 4.9 - Emblema coifură Garda Financiară

 

Figura 4.10 - Însemne de grad (trese si stele care indică functia), atasabile la uniformă

 

4.10.1. Însemne de grad (trese care indică functia), atasabile la uniformă

 

Însemne de grad cu tresă pentru comisar debutant

 

Însemne de grad cu trese pentru comisar asistent

 

Însemne de grad cu trese pentru comisar principal

 

Însemne de grad cu trese pentru comisar superior

 

4.10.2. Însemne de grad (stele care indică functia), atasabile la uniformă

 

Însemne de grad cu stea pentru comisar sef divizie

 

Însemne de grad cu stele pentru comisar general adjunct

 

Însemne de grad cu stele pentru comisar general prim-adjunct

 

Însemne de grad cu stele pentru comisar general

 

Figura 4.11 - Ecuson pentru functia de director coordonator/director coordonator adjunct

Completările cu numele sectiei si al persoanei sunt date pentru exemplificare.

 

Figura 4.12 - Modelul legitimatiei de control

Seria Nr. A 0000 este dată spre exemplificare.

 

Figura 4.13 - Insigna metalică pentru legitimatia de control

Seria A 0025 este dată pentru exemplificare.

 

Figura 4.14. - Modelul ordinului de serviciu permanent

 

Figura 4.15 - Emblema aplicabilă pe mâneca stângă a articolelor de echipament

 

 

ANEXA Nr. 5

 

NORMA DE DOTARE SI DURATA DE SERVICIU

privind drepturile de echipament ale comisarilor Gărzii Financiare

 

I. Norma de dotare si durata de serviciu privind drepturile de echipament ale comisarilor Gărzii Financiare sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 80/1992 referitoare la aprobarea normei privind drepturile de echipament ale personalului militarizat al Gărzii Financiare si regulile de aplicare a acesteia, care se completează cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.324/2009.

 

II. Însemne specifice

Nr. crt.

Denumirea însemnelor specifice

U/M

Prevederi cantitate

Observatii

Însemne distinctive

1.

Emblemă coifură

buc.

2

1 buc. pentru sapcă si 1 buc. pentru coifură

2.

Set cuprinzând însemne de împuternicire a controlului

- legitimatie cu insignă metalică înseriată

- portlegitimatie

- ordinul de serviciu permanent

set

buc.

buc.

buc.

 

1 pentru fiecare comisar

1 pentru fiecare comisar

1 pentru fiecare comisar

1 pentru fiecare comisar

3.

Insignă metalică, atasabilă la uniformă, 3 buc/set, câte 1 buc. pentru veston, geaca si bluză

set

 

1 pentru fiecare comisar

4.

Însemne de grad

(trese si stele care indică functia), 3 buc/set de însemne de grad, câte 1 buc. pentru fiecare articol - veston, geacă si bluză

set

1

1 pentru fiecare comisar

 

NOTĂ:

Detalii minime cu privire la modelul articolelor de uniformă si al însemnelor distinctive se regăsesc în plansele prevăzute în anexa nr. 4.

 


ANEXA Nr. 6

 

LISTA

mijloacelor tehnice, a echipamentelor de autoapărare, de protectie si comunicare si a altor mijloace speciale de dotare

 

a) Arme de foc si mijloace individuale de autoapărare Arme de foc:

1. armament de serviciu: pistol cu un încărcător; se asigură la prima dotare; câte o bucată pentru fiecare comisar;

2. toc din piele pentru pistol; se asigură la prima dotare pentru fiecare pistol;

3. munitie de război pentru fiecare încărcător de pistol pentru fiecare sedintă de tragere, precum si în cazul unor actiuni speciale; pentru Garda Financiară - Comisariatul General, munitia se distribuie la ordinul comisarului general, iar pentru sectiile judetene ale Gărzii Financiare munitia se distribuie la ordinul directorilor coordonatori;

Mijloace individuale de autoapărare:

4. butelie cu gaz (spray) paralizant cu portbutelie pentru centură pentru dotarea fiecărui comisar*);

5. electrosocuri:

- 800 bucăti de mici dimensiuni;

- 800 bucăti de mari dimensiuni (bastoane), pentru dotarea comisarilor*).

b) Echipament individual de protectie:

1. veste reflectorizante pentru actiunile stradale: 800 bucăti;

2. bastoane reflectorizante pentru actiunile stradale: 800 bucăti;

3. combinezon din două piese (pantalon si bluză inscriptionată cu sigla Gărzii Financiare), confectionat din material usor, care se îmbracă de către comisari peste uniformă în actiunile de inventariere si manipulare a mărfurilor, ambalajelor etc; câte o bucată pentru fiecare comisar.

c) Mijloace de comunicare:

- telefon mobil si serviciile aferente - un aparat/persoană.

d) Alte mijloace speciale de dotare:

1. microscoape portabile pentru citirea elementelor de secretizare de pe timbre si banderole;

2. sigilii metalice de unică folosintă, personalizate si înseriate;

3. imprimate (formulare cu regim special);

4. alte articole necesare, bine justificate, propuse de comisarul general si aprobate de presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală.


*) În mod justificat, comisarul general poate aproba dotarea si a altor persoane din cadrul Gărzii Financiare cu astfel de mijloace, dacă acestea participă la actiuni si numai pe timpul desfăsurării actiunii.

 

ANEXA Nr. 7

 

Însemne distinctive si modul de echipare a autovehiculelor Gărzii Financiare cu mijloace de semnalizare

luminoasă si sonoră

 

Model*) privind inscriptionarea autovehiculelor si modul de prindere a instalatiei de semnalizare luminoasă si sonoră

 

Pagina 1

Pagina a 2-a


*) Modelele sunt reproduse în facsimil


 

ANEXA Nr. 8

 

NUMĂRUL MAXIM

de autoturisme, mijloace de transport speciale si consumul lunar de carburanti aprobat

 

Tipul mijlocului de transport

Numărul maxim aprobat (bucăti)

Consumul maxim lunar de carburanti aprobat

Autoturisme pentru transportul comisarilor în operatiuni specifice de control

650

400 litri/autovehicul

Microbuze persoane

3

400 litri/autovehicul

Ambarcatiuni fluviale:

- cu o capacitate de 4 locuri plus echipaj

- cu o capacitate de 8-10 locuri plus echipaj

 

1

1

 

800 litri/ambarcatiune

1.000 litri/ambarcatiune

TOTAL:

655

 

 

NOTĂ:

1. Alocarea de drepturi, repartizarea, detalierea, transferul mijloacelor de transport, indiferent de categoria lor, se fac numai cu aprobarea comisarului general al Gărzii Financiare.

2. Consumul de carburanti de 400 litri/autovehicul reprezintă consumul mediu calculat pe întregul parc auto care revine pe lună unui autovehicul. Nu se consideră depăsiri la consumul normat de carburant la mijloacele de transport consumul care la nivelul anului se încadrează în limita carburantului aprobat prin prezenta hotărâre, raportat la parcul auto existent.

3. Autoturismele care au îndeplinit conditiile de casare urmează să fie scoase din uz si înlocuite, prin achizitii, în perioada imediat următoare.

4. Personalul navigant si de întretinere a ambarcatiunilor fluviale va fi prevăzut în statul de functii aprobat.

 


ANEXA Nr. 9

 

NORME METODOLOGICE

privind constituirea si utilizarea fondului de stimulente stabilit în conditiile Ordonantei de urgentă a Guvernului

nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare

 

CAPITOLUL I

Sursele de constituire a fondului de stimulente

 

Art. 1. - Fondul de stimulente se constituie, potrivit art. 13 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2004, cu modificările si completările ulterioare, în procent de 15% din sumele încasate pentru bugetul statului ca urmare a controlului, reprezentând amenzi si sume confiscate, în lei si în valută, si în procent de 7% din sumele provenite din valorificarea bunurilor rezultate din confiscări, după deducerea cheltuielilor efectuate în scopul valorificării acestora. Sumele confiscate de Garda Financiară urmează regimul juridic si procedura de predare si depunere la trezorerie, în contul bugetului general consolidat al statului, ca si amenzile încasate.

Art. 2. - Prin bunuri confiscate si intrate în proprietatea privată a statului, în sensul prevederilor art. 1, se întelege bunurile care au făcut obiectul confiscării pe baza proceselor-verbale sau a actelor de control ale Gărzii Financiare si care au fost valorificate potrivit Ordonantei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului si conditiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, inclusiv bunurile abandonate în timpul controlului.

Art. 3. - Sumele în valută provenite din sursele prevăzute la art. 1 se evaluează în lei, la cursul de schimb stabilit de Banca Natională a României în ziua în care acestea au devenit proprietatea statului.

Art. 4. - Bunurile confiscate reprezentând arme, munitii, echipament militar, produse si materiale explozive, stupefiante, obiecte de patrimoniu, precum si alte bunuri similare se predau de organele Gărzii Financiare si se valorifică în conditiile legii; sumele obtinute din valorificarea acestor bunuri nu se constituie în fond de stimulente.

 

CAPITOLUL II

Evidentierea fondului de stimulente

 

Art. 5. - Fondul de stimulente se constituie si se evidentiază astfel:

a) la nivelul sectiilor judetene si al Sectiei Municipiului Bucuresti, din sumele provenite din activitatea proprie, reflectate distinct pe fiecare entitate care Ie-a creat;

b) la nivelul Comisariatului General al Gărzii Financiare, din sumele provenite din activitatea proprie si distinct din virarea, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară, a unei cote de 10% din fondul lunar constituit de sectiile judetene si Sectia Municipiului Bucuresti din activitatea proprie.

Art. 6. - Sumele constituite în conditiile prevăzute la art. 5 se evidentiază distinct, în analitic, pe fiecare entitate care Ie-a creat.

Art. 7. - Sumele provenite din sursele prevăzute la art. 1 vor fi virate de administratiile finantelor publice si, respectiv, de Directia generală de administrare a marilor contribuabili în conturile de trezorerie ale sectiilor judetene si Sectiei Municipiului Bucuresti sau al Comisariatului General al Gărzii Financiare. Directorii coordonatori ai sectiilor judetene si al Sectiei Municipiului Bucuresti vor urmări modul de colectare, evidentiere si utilizare a fondului de stimulente constituit.

 

CAPITOLUL III

Modul de utilizare a fondului de stimulente

 

Art. 8. - Utilizarea sumelor constituite la nivelul fiecărei entităti se face pe baza următoarelor criterii de repartizare:

a) contributia directă si efectivă, realizată cu respectarea normelor legale si a îndatoririlor specifice, la atragerea de venituri suplimentare la bugetul de stat prin descoperirea faptelor de evaziune si/sau de fraudă fiscală si declansarea măsurilor de recuperare a sumelor datorate;

b) îndeplinirea cu competentă si profesionalism a atributiilor de control, având drept rezultat identificarea faptelor si actelor prin care contribuabilii se sustrag de la plata taxelor, impozitelor si a celorlalte contributii datorate;

c) depistarea mijloacelor folosite si a manoperelor utilizate pentru încălcarea sau nerespectarea dispozitiilor legale care reglementează obligatiile fiscale ale contribuabililor;

d) îndeplinirea cu probitate a îndatoririlor de serviciu, executarea cu promptitudine, seriozitate si bună-credintă a operatiunilor de control;

e) aportul personal la realizarea obiectivelor compartimentului în care îsi desfăsoară activitatea persoana respectivă;

f) asumarea responsabilitătii si a riscurilor pentru executarea misiunilor de control cu grad accentuat de pericol, menite să reducă sau să elimine acte ori fapte ilicite din domeniile de activitate de competenta Gărzii Financiare;

g) organizarea corespunzătoare a programului de lucru, însusirea si aplicarea normelor legale care stabilesc competentele Gărzii Financiare;

h) contributia efectivă a personalului care participă la activitatea de valorificare a bunurilor confiscate la îndeplinirea atributiilor ce îi sunt stabilite;

i) semnalarea deficientelor de reglementare si a domeniilor de activitate în care se produc acte sau fapte ilicite si formularea de propuneri concrete de îmbunătătire a cadrului normativ;

j) adoptarea unei conduite demne, a unui comportament civilizat, păstrarea integritătii si a simtului civic, implicarea în descoperirea si combaterea oricărei manifestări ilicite în domeniile de activitate de competenta Gărzii Financiare.

 

CAPITOLUL IV

Repartizarea si acordarea stimulentelor

 

Art. 9. - Cuantumul lunar al stimulentelor poate fi de cel mult 3 salarii de bază lunare brute pentru toate categoriile de personal din structura Gărzii Financiare, în baza criteriilor stabilite la art. 8.

Art. 10. - (1) Pentru contributii de valoare la descoperirea unor acte si/sau fapte de evaziune si/sau de fraudă fiscală, îmbunătătirea activitătii Gărzii Financiare, eficientizarea actului de control, perfectionarea cadrului normativ în aceste domenii, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală poate acorda stimulente peste nivelul prevăzut la art. 9.

(2) Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală poate suplimenta fondul de stimulente constituit de personalul Gărzii Financiare, din fondul constituit la nivelul agentiei, în baza rezultatelor activitătii desfăsurate de personalul Gărzii Financiare, prezentată în rapoarte lunare.


Art. 11. - Sunt competenti să acorde stimulente, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice:

a) presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, pentru personalul prevăzut la art. 10 si pentru:

- comisarul general al Gărzii Financiare;

- comisarul general prim-adjunct, comisarii generali adjuncti si directorii coordonatori ai sectiilor judetene si al Sectiei Municipiului Bucuresti, la propunerea comisarului general;

b) comisarul general al Gărzii Financiare, pentru:

- comisarii sefi de divizie, sefii de serviciu si sefii de birou din aparatul Comisariatului General al Gărzii Financiare, precum si personalul de executie din cadrul Comisariatului General al Gărzii Financiare, la propunerea sefilor ierarhici ai acestora;

- directorii coordonatori adjuncti ai sectiilor judetene si ai Sectiei Municipiului Bucuresti, la propunerea sefilor ierarhici;

c) directorii coordonatori ai sectiilor judetene si al Sectiei Municipiului Bucuresti, pentru comisarii sefi divizie si personalul de executie din cadrul sectiilor judetene si al Sectiei Municipiului Bucuresti, la propunerea sefilor ierarhici.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

Art. 12. - (1) Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală poate dispune redistribuirea unor fonduri de stimulente între entitătile care au contribuit la realizarea acestora, în aplicarea prevederilor cap. III.

(2) Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală poate dispune redistribuirea unor fonduri de stimulente, repartizate din fondul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, către sectiile Gărzii Financiare, în raport cu realizările obtinute.

Art. 13. - Plata stimulentelor aprobate se face de regulă în cursul lunii curente pentru luna precedentă.

Art. 14. - Sumele reprezentând fondul de stimulente rămase neutilizate la sfârsitul lunii, respectiv al anului, se reportează lunar si anual si sunt utilizate cu aceeasi destinatie.

Art. 15. - Evidentierea în contabilitate a operatiilor de constituire si utilizare a fondurilor de stimulente se efectuează potrivit Instructiunilor privind aplicarea planului de conturi pentru institutiile publice.

Art. 16. - Stimulentele nu fac parte din salariul de bază, nu se suportă din fondul de salarii, iar asupra acestora se calculează si se retin contributii, în conditiile legii.

Art. 17. - Sumele existente în soldurile fondurilor de stimulente constituite până la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice se includ în noul fond de stimulente si se utilizează potrivit prevederilor acestora.

Art. 18. - Sumele incluse în fondul de stimulente cu încălcarea prevederilor legale privind constituirea acestora vor fi deduse din fondul existent sau constituit în perioada următoare si vor fi virate la bugetul de stat. În cazul în care, ulterior constituirii si utilizării fondului de stimulente, instantele judecătoresti au pronuntat hotărâri definitive si irevocabile de anulare a sanctiunilor contraventionale cu amendă sau a măsurilor de confiscare a bunurilor, sumele astfel constituite se deduc din fondul de stimulente si vor avea destinatia stabilită de lege.

Art. 19. - Personalul însărcinat cu exercitarea controlului financiar preventiv din cadrul Comisariatului General, al sectiilor judetene si al Sectiei Municipiului Bucuresti din Garda Financiară are obligatia să verifice corecta constituire si utilizare a fondului de stimulente si să nu permită constituirea si, după caz, plata sumelor încasate cu încălcarea prevederilor prezentelor norme metodologice.

 

DECIZII ALE P RIMULUI - MINISTRU

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Staicu Mircea Cristian în functia publică de secretar general

în cadrul Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National

 

Având în vedere Adresa Comisiei de concurs pentru recrutarea înaltilor functionari publici nr. 91 din 21 octombrie 2009, prin care se propune numirea în functiile publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici a candidatilor admisi în urma concursului sustinut în intervalul 19-20 octombrie 2009,

tinând cont de prevederile art. 69 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înaltilor functionari publici, managementul carierei si mobilitatea înaltilor functionari publici, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 12 lit. b), art. 18 alin. (2), art. 19 alin. (1) lit. b) si art. 62 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Staicu Mircea Cristian se numeste în functia publică de secretar general în cadrul Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 23 noiembrie 2009.

Nr. 767.


GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

DECIZIE

pentru constatarea încetării, la cerere, a mandatului presedintelui Comisiei pentru bursa specială „Guvernul României”

 

Având în vedere Cererea domnului Ion Gheorghe Rosea de renuntare la calitatea de presedinte al Comisiei pentru bursa specială „Guvernul României”, înregistrată la Cabinetul primului-ministru sub nr. 5/7.540 din 22 octombrie 2009,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 8 alin. (1) si (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 157/2004 privind instituirea bursei speciale „Guvernul României” pentru formarea managerilor din sectorul public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.516/2004, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se constată încetarea, la cerere, a mandatului presedintelui Comisiei pentru bursa specială „Guvernul României”, exercitat de domnul Ion Gheorghe Rosea.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 23 noiembrie 2009.

Nr. 768.


Copyright 1998-2014 DSC.NET   All rights reserved.