MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 695/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 695         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 15 octombrie 2009

 

SUMAR

 

DECRETE

 

1.471. - Decret privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Serviciul Român de Informatii

 

1.472. - Decret pentru desemnarea candidatului la functia de prim-ministru

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 934 din 23 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2481 si art. 258 alin. 2 din Codul penal, ale art. 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie si ale art. 80-88 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

 

Decizia nr. 1.086 din 8 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1431 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale

 

Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1), (6) si (7), art. 21 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (1), art. 28 si art. 47 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor si art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) si alin. (3), precum si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

 

Decizia nr. 1.203 din 24 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2481 din Codul penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.012. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune

 

1.041. - Hotărâre pentru aprobarea amendamentelor convenite între Guvernul României si Banca Europeană de Investitii, prin scrisorile semnate la Luxemburg la 24 martie 2009 si la Bucuresti la 6 aprilie 2009, la Contractul de finantare dintre România si Banca Europeană de Investitii pentru finantarea Programului de dezvoltare a infrastructurii în orasele mici si mijlocii din România (SAMTID), faza I, semnat la Bucuresti la 28 februarie 2005

 

1.210. - Hotărâre privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbtie a fondurilor alocate pentru agricultură

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

725. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale si locuintei privind aprobarea Listei organismelor notificate în domeniul produselor pentru constructii

 

2.624/C/2/829/1.801/1.154/216/129/C/1.685/C. - Ordin al ministrului justitiei si libertătilor cetătenesti, al ministrului afacerilor externe, al presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si al procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie privind stabilirea plafonului maxim în limita căruia se poate deconta chiria pentru judecători, procurori, personalul asimilat acestora, detasati în străinătate pentru actiuni în interesul serviciului

 

2.772/C. - Ordin al ministrului justitiei si libertătilor cetătenesti privind validarea membrilor Consiliului de mediere

 

2.860. - Ordin al ministrului finantelor publice privind modificarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 2.281/2009 pentru aplicarea prevederilor art. 36 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 si reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

 


DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Serviciul Român de Informatii

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere propunerea directorului Serviciului Român de Informatii,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul general de brigadă cu o stea Anton Dumitru Sergiu trece în rezervă.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 15 octombrie 2009.

Nr. 1.471.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru desemnarea candidatului la functia de prim-ministru

 

În temeiul prevederilor art. 85 alin. (1), ale art. 94 lit. c), ale art. 100 alin. (1) si ale art. 103 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se desemnează domnul Lucian Croitoru în calitate de candidat la functia de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului si listei noului Guvern, potrivit art. 103 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 15 octombrie 2009.

Nr. 1.472.


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 934

din 23 iunie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2481 si art. 258 alin. 2 din Codul penal, ale art. 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie si ale art. 80-88 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

            Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2481 si art. 258 alin. 2 din Codul penal, ale art. 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie si ale art. 80-88 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, exceptie ridicată de Cristinel Vasile Candet si Mihai Ciobanu în Dosarul nr. 9.100/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 2 februarie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 9.100/299/2008, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor art. 2481 si art. 258 alin. 2 din Codul penal, ale art. 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie si ale art. 80-88 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, exceptie ridicată de Cristinel Vasile Candet si Mihai Ciobanu în cauza penală având ca obiect trimiterea în judecată a acestora pentru săvârsirea infractiunii prevăzute de art. 248 raportat la art. 2481 din Codul penal.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile de lege sunt neconstitutionale si încalcă si prevederile art. 6 si 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece conditionarea încadrării juridice a infractiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 2481 din Codul penal de cuantumul prejudiciului face ca norma să nu fie previzibilă, să se încalce principiul prezumtiei de nevinovătie si să genereze un proces inechitabil. Art. 258 alin. 2 din Codul penal aduce atingere principiilor constitutionale ale egalitătii în drepturi si protectiei proprietătii indiferent de titular, deoarece instituie procedura de începere din oficiu a urmăririi penale pentru infractiunea de abuz în serviciu cu consecinte deosebit de grave, asigurând o protectie privilegiată proprietătii de stat. Referitor la prevederile din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002, arată că prin acestea se încalcă principiile constitutionale ale organizării judecătoresti, cu consecinta discriminării justitiabililor pe criterii neadmise de Legea fundamentală.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2481 si art. 258 alin. 2 din Codul penal, ale art. 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 80-88 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările si completările ulterioare.

Dispozitiile art. 258 alin. 2 din Codul penal au fost introduse prin Legea nr. 58/2008 pentru completarea art. 258 din Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 25 martie 2008.

Dispozitiile de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 2481 din Codul penal (Abuzul în serviciu în forma calificată): „Dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 si 248 au avut consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.";

- Art. 258 alin. 2 din Codul penal (Fapte săvârsite de alti functionari): „în cazul prevăzut la alin. 1, pentru faptele prevăzute la art. 246, 247 si 250 alin. 1-4, actiunea penală se pune în miscare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu exceptia acelora care au fost săvârsite de o persoană dintre cele prevăzute la art. 147 alin. 1.";

- Art. 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002: „(1) Sunt de competenta Directiei Nationale


Anticoruptie infractiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificările si completările ulterioare, săvârsite în una dintre următoarele conditii:

a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro ori o perturbare deosebit de gravă a activitătii unei autorităti publice, institutii publice sau oricărei alte persoane juridice ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infractiunii de coruptie este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 de euro;

b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de gravitatea perturbării aduse unei autorităti publice, institutii publice sau oricărei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infractiunii de coruptie, sunt comise de către: deputati; senatori; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat si asimilatii acestora; consilieri ai ministrilor; judecătorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Curtii Constitutionale; ceilalti judecători si procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; presedintele Consiliului Legislativ si loctiitorul acestuia; Avocatul Poporului si adjunctii săi; consilierii prezidentiali si consilierii de stat din cadrul Administratiei Prezidentiale; consilierii de stat ai primului-ministru; membrii si controlorii financiari ai Curtii de Conturi si ai camerelor judetene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul si viceguvernatorul Băncii Nationale a României; presedintele si vicepresedintele Consiliului Concurentei; ofiteri, amirali, generali si maresali; ofiteri de politie; presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene; primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti; primarii si viceprimarii sectoarelor municipiului Bucuresti; primarii si viceprimarii municipiilor; consilierii judeteni; prefectii si subprefectii; conducătorii autoritătilor si institutiilor publice centrale si locale si persoanele cu functii de control din cadrul acestora, cu exceptia conducătorilor autoritătilor si institutiilor publice de la nivelul oraselor si comunelor si a persoanelor cu functii de control din cadrul acestora; avocatii; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care detin functii de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes national, al companiilor si societătilor nationale, al băncilor si societătilor comerciale la care statul este actionar majoritar, al institutiilor publice care au atributii în procesul de privatizare si al unitătilor centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 81 din Legea nr. 78/2000, cu modificările si completările ulterioare; lichidatorii judiciari; executorii Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului.

(P) Infractiunile împotriva intereselor financiare ale Comunitătilor Europene sunt de competenta Directiei Nationale Anticoruptie.

(12) Directia Natională Anticoruptie este competentă să efectueze urmărirea penală, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro, în cazul infractiunilor prevăzute la art. 215 alin. 1, 2, 3 si 5, art. 246, 247, 248 si 2481din Codul penal, al infractiunilor prevăzute la art. 175, 177 si 178-181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare, si în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.

(2) Procurorii specializati din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infractiunile prevăzute la alin. (1), (11) si (12).

(3) Urmărirea penală în cauzele privind infractiunile prevăzute la alin. (1), (P) si (12), săvârsite de militarii în activitate, se efectuează de procurori militari din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate.

(4) Sunt de competenta parchetelor de pe lângă instante, potrivit dispozitiilor Codului de procedură penală, infractiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările si completările ulterioare, care nu sunt date, conform alin. (1), (P) si (12), în competenta Directiei Nationale Anticoruptie."

Dispozitiile art. 80-88 din Legea nr. 304/2004 formează sectiunea 2 - Directia Natională Anticoruptie din capitolul II - Organizarea Ministerului Public al titlului III - Ministerul Public si reglementează norme privind organizarea si functionarea Ministerului Public.

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 11, art. 16, art. 20, art. 21, art. 23 alin. (11) si (12), art. 44, art. 73 alin. (3) si art. 124 si în art. 6 si 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Referitor la prevederile art. 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie si ale art. 80-88 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Curtea Constitutională s-a pronuntat, constatând constitutionalitatea acestora, prin Decizia nr. 1.049/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008. Cu acel prilej, a statuat că dispozitiile de lege criticate nu constituie altceva decât o reflectare a prevederilor art. 132 alin. (1) din Constitutie, potrivit cărora procurorii îsi desfăsoară activitatea potrivit principiului legalitătii, al impartialitătii si al controlului ierarhic si o subliniere a naturii juridice a Directiei Nationale Anticoruptie, aceea de structură cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu atributii privind efectuarea urmăririi penale în cazul infractiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificările si completările ulterioare. Totodată, Curtea a retinut că textele de lege criticate nu instituie discriminări sau privilegii, ci reglementează organizarea si functionarea Directiei Nationale Anticoruptie în deplină concordantă cu prevederile constitutionale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele deciziei mentionate îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Referitor la critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2481 din Codul penal, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece faptul că incriminarea depinde de cuantumul prejudiciului nu este de natură să încalce principiul legalitătii incriminării, prevăzut de art. 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, prin neîndeplinirea cerintelor de previzibilitate si de accesibilitate ale normei de incriminare.

Astfel, Curtea constată că cerinta accesibilitătii legii a fost îndeplinită, din moment ce Codul penal a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, iar în ceea ce priveste cerinta previzibilitătii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza Rotaru contra României, 2000, a arătat că o normă este „previzibilă" numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în asa fel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultantă de specialitate - să îsi corecteze conduita. Or, din moment ce dispozitiile art. 146 din Codul penal definesc expresia „consecinte deosebit de grave", folosită de textul criticat, ca fiind o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activitătii, cauzată unei autorităti publice sau oricăreia dintre unitătile la care se referă art. 145 ori altei persoane juridice sau fizice, nu se poate sustine că autorii exceptiei de neconstitutionalitate nu au putut să îsi corecteze conduita în concordantă cu legea penală.


În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 258 alin. 2 din Codul penal, raportată la prevederile art. 16 si ale art. 44 din Constitutie, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi primită, deoarece autorii exceptiei de neconstitutionalitate sunt nemultumiti, în realitate, de excluderea din cuprinsul art. 258 alin. 2 din Codul penal a referirii la prevederile art. 248 si art. 2481 din acelasi cod si, prin urmare, acestia vizează completarea textului de lege criticat, ceea ce, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu intră în competenta Curtii Constitutionale, aceasta nefiind legislator pozitiv.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

0206n numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2481 si art. 258 alin. 2 din Codul penal, ale art. 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie si ale art. 80-88 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, exceptie ridicată de Cristinel Vasile Candet si Mihai Ciobanu în Dosarul nr. 9.100/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 23 iunie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.086

din 8 septembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1431 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale

            Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Benke Károly - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1431 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Dumitru Hodan în Dosarul nr. 3.340/40/2008 al Curtii de Apel Suceava - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, întrucât, prin critica de neconstitutionalitate, se pun probleme de interpretare si aplicare a legii, aspecte care nu intră în competenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 9 februarie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 3.340/40/2008, Curtea de Apel Suceava - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal a sesizat

Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1431 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Dumitru Hodan într-o cauză având ca obiect solutionarea recursului formulat împotriva sentintei prin care a fost respinsă ca inadmisibilă plângerea formulată de autorul exceptiei împotriva hotărârii de revocare din functia de director economic.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că textul de lege criticat, astfel cum este interpretat si aplicat în mod constant de instantele judecătoresti, este neconstitutional, întrucât persoanei care a ocupat functia de director într-o societate comercială si care a fost revocată din această functie îi este interzisă, în toate cazurile, contestarea în instantă a legalitătii si legitimitătii deciziei de revocare din functie.

Curtea de Apel Suceava - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că textul legal criticat este constitutional.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si aleart. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1431 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările si completările ulterioare. Textul criticat are următorul cuprins:

- Art. 1431 alin. (4): „Directorii pot fi revocati oricând de către consiliul de administratie. În cazul în care revocarea survine fără justă cauză, directorul în cauză este îndreptătit la plata unor daune-interese".

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (1) si (2) privind accesul liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată următoarele:

Prin formularea acestei exceptii de neconstitutionalitate se urmăreste obtinerea unei interpretări din partea Curtii Constitutionale cu privire la modalitatea de aplicare a dispozitiilor legale criticate. Or, este de competenta instantei de judecată de a stabili pe baza probelor de la dosar dacă directorul în cauză are un mandat de reprezentare, fiindu-i astfel aplicabile dispozitiile art. 143 si următoarele din Legea nr. 31/1990, sau este angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată, situatie în care i se vor aplica dispozitiile legale incidente din Codul muncii.

Întrucât, potrivit art. 2 alin. (2) si (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutională nu are competenta de a interpreta sau aplica legile, exceptia de neconstitutionalitate ridicată urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1431 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Dumitru Hodan în Dosarul nr. 3.340/40/2008 al Curtii de Apel Suceava - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 septembrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Károly

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.096

din 8 septembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1), (6) si (7), art. 21 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (1), art. 28 si art. 47 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor si art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) si alin. (3), precum si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Benke Károly - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16, art. 21, art. 26, art. 28 si art. 47 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor si ale art. 10 lit. b), art. 11 si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Distribution Value" - S.R.L. Bucuresti în Dosarul nr. 1.425/220/2008 al Judecătoriei Deta.


La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că exceptia ridicată este neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 24 martie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.425/220/2008, Judecătoria Deta a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16, art. 21, art. 26, art. 28 si art. 47 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor si ale art. 10 lit. b), art. 11 si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Distribution Value" - S.R.L. Bucuresti într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de constatare si sanctionare a unei contraventii la regimul caselor de marcat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că faptele contraventionale reprezintă fapte de natură penală în sensul Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si, în aceste conditii, urmează să li se aplice toate principiile si garantiile procesual-penale. Or, art. 47 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 prevede că aceasta se completează cu dispozitiile Codului de procedură civilă, situatie în care sarcina probei îi incumbă contravenientului, ceea ce este inadmisibil. Se produce astfel o răsturnare a prezumtiei de nevinovătie, întrucât contravenientul este considerat vinovat până ce nu face dovada contrară. Se mai arată că, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, prezumtia de legalitate si de adevăr a procesului-verbal de contraventie este o prezumtie lipsită de rezonabilitate, punând un acuzat penal într-o situatie dezavantajoasă (Cauza Anghel împotriva României, 2007).

Se mai arată că art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 contravine art. 21 alin. (3) din Constitutie, întrucât nu permite judecătorului cauzei să individualizeze sanctiunea complementară a suspendării activitătii unitătii, întrucât actul contestat prevede invariabil că măsura suspendării se dispune pe o perioadă de 3 luni, independent de circumstantele cauzei. De asemenea, se consideră că valoarea amenzii aplicate, precum si suspendarea activitătii unitătii restrâng libertatea economică a persoanei; o asemenea restrângere nu este proportională cu situatia care a determinat-o si cu scopul urmărit.

Judecătoria Deta apreciază că exceptia de neconstitu­tionalitate ridicată este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozitiile art. 16, 21, 26, 28 si 47 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, si ale art. 10 lit. b), art. 11 si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005. În realitate, Curtea constată că autorul exceptiei, prin critica sa de neconstitutionalitate, vizează numai dispozitiile art. 16 alin. (1), (6) si (7), art. 21 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (1), art. 28 si 47 din Ordonanta Guvernului nr.2/2001, art. 10 lit. b), art. 11alin. (1) lit. b) si alin. (3), precum si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999, texte care au următorul cuprins:

- Art. 16 alin. (1), (6) si (7) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001: „Art. 16. - (1) Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde în mod obligatoriu: data si locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului în care a fost săvârsită, precum si arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitătii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctionează contraventia; indicarea societătii de asigurări, în situatia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac si organul la care se depune plângerea. [...]

(6) În situatia în care contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face mentiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comertului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezintă.

(7) În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunostintă contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica «Alte mentiuni», sub sanctiunea nulitătii procesului-verbal.";

- Art. 21 alin. (1) si (3): „Art. 21. - (1) În cazul în care prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplică si sanctiunea. [...]

(3) Sanctiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ si trebuie să fie proportională cu gradul de pericol social al faptei săvârsite, tinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârsită fapta, de modul si mijloacele de săvârsire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise în procesul-verbal";

- Art. 26 alin. (1): „Art. 26. - (1) Dacă agentul constatator aplică si sanctiunea, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, copia de pe acesta si înstiintarea de plată se înmânează contravenientului, făcându-se mentiune în acest sens în procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire.";

- Art. 28: ,Art- 28. - (1) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând mentiune despre această posibilitate în procesul-verbal. În actul normativ de stabilire a contraventiilor această posibilitate trebuie mentionată în mod expres. Termenele statornicite pe ore încep să curgă de la miezul noptii zilei următoare, iar termenul care se sfârseste într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârsitul primei zile de lucru următoare.

(2) Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi achitate la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A sau la unitătile Trezoreriei Statului, iar amenzile cuvenite bugetelor locale se achită la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. sau la casieriile autoritătilor administratiei publice locale ori ale altor institutii publice abilitate să administreze veniturile bugetelor locale, indiferent de localitatea pe a cărei rază acestea functionează, de cetătenia, domiciliul sau de resedinta contravenientului ori de locul săvârsirii contraventiei, precum si la ghiseul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a României. O copie de pe chitantă se predă de către contravenient agentului constatator sau se trimite prin postă organului din care acesta face parte, potrivit dispozitiilor alin. (1).

(3) Amenzile contraventionale pot fi achitate si prin intermediul instrumentelor de plată electronică în cadrul Ghiseului virtual de plăti, proiect-pilot coordonat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei*), parte a Sistemului e-guvernare, din cadrul Sistemului Electronic National. În acest caz:

a) achitarea unei amenzi contraventionale se dovedeste prin prezentarea extrasului de cont al plătitorului sau a dovezii de plată emise de Ghiseul virtual de plăti, aceasta specificând data si ora efectuării plătii;

b) se elimină obligativitatea pentru plătitor de a preda o copie de pe extrasul de cont sau de pe dovada de plată emisă de Ghiseul virtual de plăti către agentul constatator sau organul din care acesta face parte.";

- Art. 47: „Dispozitiile prezentei ordonante se completează cu dispozitiile Codului de procedură civilă.";

- Art. 10 lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999: „(1) Constituie contraventii următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni: [...]

b) neîndeplinirea obligatiei agentilor economici de a se dota si de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art. 6, cu exceptia prevăzută la art. 1 alin. (4), neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale, precum si nereintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzactiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul stergerii memoriei operative; [...].";

- Art. 11 alin. (1) lit. b) si (3): „(1) Amenzile pentru contraventiile prevăzute la art. 10 se aplică operatorilor economici, cu exceptia celor prevăzute la art. 10 lit. d), astfel: [...]

b) faptele prevăzute la art. 10 lit. a), b), h1), i), j), I) si m) se sanctionează cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei; [...]

(3) Sumele găsite la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor apartinând agentilor economici prevăzuti la art. 1 alin. (1), care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special, mentionat la art. 1 alin. (4), ori prin facturi fiscale, după caz, sunt considerate fără provenientă si se confiscă, făcându-se venit la bugetul de stat. De asemenea, se confiscă sumele încasate din livrarea de bunuri ori prestarea de servicii după suspendarea activitătii agentilor economici, potrivit art. 14.";

- Art. 14 alin. (2): „(2) Nerespectarea de către agentii economici a prevederilor art. 10 lit. b), referitoare la neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale si nereintroducerea datelor înscrise pe rola-jurnal privind tranzactiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul stergerii memoriei operative, atrage si suspendarea activitătii unitătii pe o perioadă de 3 luni."

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 11 alin. (1) privind ratificarea tratatelor, art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil si ale art. 23 alin. (11) privind prezumtia de nevinovătie. Totodată, sunt considerate a fi încălcate prevederile art. 6 paragrafele 1 si 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si o numeroasă jurisprudentă a Curtii Europene a Drepturilor Omului, printre hotărârile cele mai relevante mentionate retinându-se Ozturk împotriva Germaniei, 1989, Kadubec împotriva Slovaciei, 1998, Grecu împotriva României, 2006, sau Anghel împotriva României, 2007.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată următoarele:

I. Prin Decizia nr. 197 din 13 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 29 iulie 2003, Curtea a stabilit că „legislatia contraventională din România, similară celei germane, intră sub prevederile art. 6 al Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale".

Astfel, Curtea retine că procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei se bucură de prezumtia de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acesteia, este contestată chiar prezumtia de care se bucură. În acest caz, instanta de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalitătii si temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să îsi demonstreze propria nevinovătie, revenind instantei de judecată obligatia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii si aflării adevărului. Chiar dacă art. 47 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 face referire la dispozitiile Codului de procedură civilă, instantele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului din moment ce contraventia intră sub incidenta art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Prin urmare, nu se poate sustine răsturnarea sarcinii probei.

De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza Anghel împotriva României, 2007, a statuat că, „desi statele au posibilitatea de a nu sanctiona unele infractiuni sau le pot pedepsi pe cale contraventională decât pe cale penală, autorii infractiunilor nu trebuie să se afle într-o situatie defavorabilă pentru simplul fapt că regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil în materie penală". O asemenea pozitie este firească, întrucât, în caz contrar, autorul unei contraventii, din punct de vedere al protectiei juridice de care se bucură, s-ar afla pe o treaptă inferioară autorului unei infractiuni în sensul Codului penal român, ceea ce este inadmisibil din moment ce ambele fapte tin de materia penală în sensul Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

II. Curtea, prin Decizia nr. 115 din 19 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 3 aprilie 2008, Decizia nr. 460 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 10 iunie 2008, si Decizia nr. 1.255 din 25 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 25 februarie 2009, s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii prevederilor art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) si alin. (3) si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 în raport cu critici similare.

Astfel, Curtea a retinut că stabilirea unei contraventii si sanctionarea acesteia cu amendă reprezintă o optiune legitimă a legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. De asemenea, Curtea a constatat că dispozitiile legale criticate reprezintă norme coercitive, instituind sanctiuni contraventionale pentru agentii economici care nu respectă dispozitiile legale referitoare la justificarea sumelor de bani găsite la punctele de vânzare apartinând agentilor economici. Consecinta încălcării acestor dispozitii legale o constituie confiscarea sumelor a căror provenientă nu poate fi justificată.

Asupra constitutionalitătii prevederilor art. 11 si 14 din ordonanta de urgentă criticată Curtea s-a mai pronuntat, statuând în sensul constitutionalitătii acestor prevederi de lege. Astfel, prin Decizia nr. 83 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 27 februarie 2008, si Decizia nr. 471 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 11 iunie 2008, Curtea, făcând referire la jurisprudenta sa anterioară, a retinut, de asemenea, că aceste prevederi legale reprezintă norme coercitive, care instituie sanctiuni contraventionale pentru agentii economici care nu respectă prevederile legale referitoare la justificarea sumelor de bani găsite la punctele de vânzare apartinând agentilor economici, consecinta încălcării acestor dispozitii legale fiind confiscarea sumelor a căror provenientă nu poate fi justificată, asa cum prevede art. 44 alin. (9) din Constitutie.

Cu privire la art. 14, prin aceleasi decizii, Curtea a retinut că suspendarea pe o perioadă de 3 luni a activitătii unitătii care nu a respectat obligatiile prevăzute de textul de lege criticat nu este o măsură de natură a restrânge libertatea comertului sau de a afecta obligatiile statului de a asigura protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie, protejarea intereselor nationale în activitatea economică, financiară si valutară sau crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitătii vietii, ci, dimpotrivă, reprezintă tocmai o măsură prin care statul dă expresie tuturor acestor obligatii constitutionale.

Întrucât criticile de neconstitutionalitate privesc, în esentă, aceleasi aspecte deja examinate de Curte prin deciziile mentionate si având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele cuprinse în acestea îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1), (6) si (7), art. 21 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (1), art. 28 si art. 47 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) si alin. (3), precum si art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Distribution Value" - S.R.L. Bucuresti în Dosarul nr. 1.425/220/2008 al Judecătoriei Deta.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 septembrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Károly

 


*) Conform Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a fost reorganizat în Ministerul Comunicatiilor si Societătii Informationale.

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.203

din 24 septembrie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2481 din Codul penal

            Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2481 din Codul penal, exceptie ridicată de Mihai Necolaiciucîn Dosarul nr. 10.521/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.


Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 17 decembrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 10.521/299/2008, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2481 din Codul penal, exceptie ridicată de Mihai Necolaiciucîn dosarul de mai sus.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (11) si alin. (12), art. 73 alin. (3) lit. h), art. 11 si art. 20 raportat la art. 6 si 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece, prin trimiterea la norma generală cuprinsă în art. 146 din Codul penal, se legitimează o redactare imprevizibilă, lipsită de accesibilitate, care face să se consacre o aplicare a legii prin analogie în detrimentul acuzatului.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitu­tionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2481 din Codul penal - Abuzul în serviciu în formă calificată, care au următorul continut: „Dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 si 248 au avut consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 255 din 14 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 4 aprilie 2006, a statuat că, „prin trimiterea la dispozitiile art. 246, 247 si 248 din Codul penal, textul art. 2481 din acelasi cod oferă suficiente repere si elemente pentru ca persoana căreia i se adresează să înteleagă care sunt faptele incriminate de legiuitor. În spetă, fiind vorba despre forma calificată a infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, conduita incriminată este, conform art. 248 din Codul penal, fapta functionarului public, care, în exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiintă, nu îndeplineste un act ori îl îndeplineste în mod defectuos si prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unităti din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia, elementul material al laturii obiective a infractiunii reglementate fiind, prin urmare, clar circumstantiat de legiuitor".

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudente, argumentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2481 din Codul penal, exceptie ridicată de Mihai Necolaiciuc în Dosarul nr. 10.521/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 septembrie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 27 august 2003, cu completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

Art. 3. - (1) Persoanele juridice cu sediul în România, care se încadrează în categoria microîntreprinderilor, potrivit prevederilor art. 103 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, au obligatia să plătească pentru sediul social o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune, cu exceptia celor care si-au suspendat activitatea, potrivit prevederilor legale."

2. La articolul 3, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (11)-(13), cu următorul cuprins:

„(11) Pentru a fi exceptate de la plata taxei pentru serviciul public de radiodifuziune, persoanele juridice mentionate la alin. (1) au obligatia de a depune la sediul Societătii Române de Radiodifuziune o cerere însotită de certificatul constatator emis de Oficiul National al Registrului Comertului din care rezultă suspendarea activitătii.

(12) Pentru a putea beneficia în continuare de exceptarea de la plata taxei pentru serviciul public de radiodifuziune, persoanele juridice prevăzute la alin. (1) au obligatia de a depune o nouă cerere însotită de actele doveditoare corespunzătoare, cu cel putin 15 zile înainte de data expirării perioadei de exceptare de la plata taxei.

(13) În situatia în care termenul prevăzut la alin. (12) este depăsit, persoanele juridice în cauză sunt obligate la plata taxei pentru serviciul public de radiodifuziune, începând cu luna următoare celei în care expiră exceptarea, cu exceptia cazului în care, după această perioadă, intervine dizolvarea."

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 27 august 2003, cu completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 9 septembrie 2009.

Nr. 1.012.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea amendamentelor convenite între Guvernul României si Banca Europeană de Investitii, prin scrisorile semnate la Luxemburg la 24 martie 2009 si la Bucuresti la 6 aprilie 2009, la Contractul de finantare dintre România si Banca Europeană de Investitii pentru finantarea Programului de dezvoltare a infrastructurii în orasele mici si mijlocii din România (SAMTID), faza I, semnat la Bucuresti la 28 februarie 2005

 

În temeiul art.108 din Constitutia României, republicată, si al art. 5 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 31/2005 pentru aprobarea Contractului de finantare dintre România si Banca Europeană de Investitii pentru finantarea Programului de dezvoltare a infrastructurii în orasele mici si mijlocii din România (SAMTID), faza I, semnat la Bucuresti la 28 februarie 2005, aprobată prin Legea nr. 192/2005, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre

 

Articol unic. - Se aprobă amendamentele convenite între Guvernul României, prin Ministerul Finantelor Publice, si Banca Europeană de Investitii prin scrisorile*) semnate la Luxemburg la 24 martie 2009 si la Bucuresti la 6 aprilie 2009, la Contractul de finantare dintre România si Banca Europeană de Investitii pentru finantarea Programului de dezvoltare a infrastructurii în orasele mici si mijlocii din România (SAMTID)-faza I, semnat la Bucuresti la 28 februarie 2005, aprobat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 31/2005, aprobată prin Legea nr. 192/2005, cu modificările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

Ministrul dezvoltării regionale si locuintei,

Vasile Blaga

Ministrul administratiei si internelor,

Dan Nica

 

Bucuresti, 23 septembrie 2009.

Nr. 1.041.


*) Traducere

 

Ministerul Economiei si Finantelor

Str. Apolodor nr. 17

Bucuresti, sectorul 5

În atentia: Stefan Nanu

 

Luxemburg, 24 martie 2009                              OpsA/SEE-2/20020292/JMM/cp

 

Referitor la: SAMTID - A, Contractul de finantare nr. 22.942, datat 28 februarie 2005 (Contractul de finantare)

 

Stimate domnule Stefan Nanu,

 

Ne referim la Contractul de finantare si Cererea dumneavoastră de tragere din 25 februarie 2009 pentru suma de 898.630,09 EUR.

Termenii definiti în prezenta scrisoare vor avea întelesul celor din Contractul de finantare, cu exceptia cazului în care nu se va specifica altfel.

Cererea de tragere sus-mentionată este a patra în cadrul Contractului de finantare , ceea ce înseamnă că împrumutatul a solicitat toate cererile pentru care era îndreptătit.

Prin această scrisoare dorim să vă informăm că în conformitate cu articolul 1.06D sumele rămase netrase, în valoare de 714.638,91 EUR, vor fi anulate si astfel Contractul de finantare este utilizat în întregime.

După cum am fost informati, lucrările din judetele Alba si Călărasi au fost terminate. În judetul Hunedoara lucrările sunt în curs de desfăsurare în localitatea Orăstie, ca si în Dorohoi, judetul Botosani. Aceste lucrări seasteaptă să fie finalizate la 31 iulie 2009. Lucrările în Darabani si Săveni, ambele din judetul Botosani, au fost excluse de la finantare. Având în vedere acest lucru si în baza anexei A2 la Contractul de finantare, Banca asteaptă să primească raportul cu privire la finalizarea proiectului în 30 aprilie 2010.

Sperăm că prin aceasta vă suntem de ajutor.

 

Cu stimă,

Banca Europeană de Investitii

Cormac Murphy                     Jean-Marc Martin

 

Ministerul Finantelor Publice

Directia generala de trezorerie si datorie publică

Nr.: 503.001

6 aprilie 2009

 

 

 

Str. Apolodor nr. 17

Sectorul 5, Bucuresti

Tel:+021 319 97 52

Fax:+021 319 97 35

e-mail: publicinfo@mfinante.ro

 

Banca Europeană de Investitii

Bd. Konrad Adenauer 100

L-2590 Luxemburg

Marele Ducat al Luxemburgului

 

Domnului Cormac Murphy, sef de departament

Domnului Jean-Marc Martin

 

Fax:+ 352 4379 672 90

 

Referitor la: SAMTID, Contractul de finantare nr. 22.942, datat 28 februarie 2005 (Contractul de finantare)

 

Stimati domni,

Confirmăm primirea scrisorii dumneavoastră datate 24 martie 2009, prin care suma de 714.638,91 EUR a fost anulată si s-a agreat ca termenul de finalizare pentru lucrările din Orăstie si Dorohoi să fie extins până la sfârsitul lunii iulie 2009.

 

Cu stimă,

Stefan Nanu


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbtie a fondurilor alocate pentru agricultură

 

Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale este autorizat să gestioneze contributia financiară a Comunitătii Europene, conform plafoanelor anuale si angajamentelor convenite prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Având în vedere:

- prevederile Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune si de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, art. 29 alin. (2) care stabileste că plătile directe se fac în cel mult două rate pe an, în cursul perioadei care începe la data de 1 decembrie si se încheie la data de 30 iunie a anului calendaristic următor, si alin. (4) care stabileste că prin derogare de la dispozitiile alin. (2) al aceluiasi articol Comisia Europeană poate să acorde avansuri;

- prevederile Regulamentului (CE) nr. 691/2009 al Comisiei din 30 iulie 2009 privind acordarea de avansuri, începând cu data de 16 octombrie 2009, la prima pentru produsele lactate si plătile suplimentare, la plătile pe suprafată pentru culturile arabile, la plătile directe în temeiul măsurilor stabilite în programele POSEI si în cele privind insulele din Marea Egee, la schema de plată unică, la plata specifică pentru culturile de orez, la prima pentru plantele proteaginoase, la primele pentru sectoarele ovinelor si caprinelor, la plătile pentru carnea de vită si mânzat si la schema de plată unică pe suprafată;

- prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finantarea politicii agricole comune, în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 19/2009 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2009, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Ministerul Finantelor Publice alocă temporar sume din veniturile obtinute din privatizare Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, în vederea acordării de avansuri beneficiarilor schemei de plată unică pe suprafată.

Art. 2. - (1) În vederea stimulării gradului de absorbtie a fondurilor alocate pentru agricultură în cadrul schemei de plată unică directă pe suprafată, în cazul în care creditele bugetare aferente titlului 56 „Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile postaderare" din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale sunt insuficiente, se acordă Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale fonduri până la limita sumei de 1.800.000 mii lei, din veniturile obtinute din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, fără dobândă, pe o perioadă de un an.

(2) Suma prevăzută la alin. (1) este destinată asigurării surselor necesare plătii avansului de 209,98 lei/ha, reprezentând 70% din suma aprobată a se acorda beneficiarilor schemei de plată unică pe suprafată, finantată din Fondul european pentru garantare în agricultura (F.E.G.Â.), aferentă anului agricol 2009, pentru care au fost finalizate verificările conditiilor de eligibilitate, potrivit prevederilor art. 20 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune si de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003.

Art. 3. - (1) Ministerul Finantelor Publice virează sumele solicitate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, esalonat, până la concurenta sumei prevăzute la art. 2 alin. (1), într-un cont de disponibilităti distinct, deschis în numele acestuia, la Trezoreria Statului. Sumele se virează în termen de 5 zile lucrătoare de la data formulării cererii de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale. Sumele rămase neutilizate până la finele exercitiului financiar al anului 2009 se anulează de drept.

(2) Suma prevăzută la art. 2 alin. (1) si utilizată conform alin. (1)se va aloca de Ministerul Finantelor Publice numai după utilizarea sumelor prevăzute în bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale cu această destinatie.

Art. 4. - (1) Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale virează într-un cont distinct deschis pe numele Agentiei de Plăti si Interventie pentru Agricultură (A.P.I.A.) sumele primite potrivit prevederilor art. 3.

(2) Decontarea plătilor reprezentând avansuri aferente schemei de plată unică pe suprafată se efectuează de către A.P.I.A. prin virament în contul beneficiarului.

(3) Beneficiarii plătilor efectuate în cadrul schemei de plată unică pe suprafată sunt persoanele fizice si/sau juridice prevăzute la art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăti directe si plăti nationale directe complementare, care se acorda în agricultură începând cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societătile agricole si alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 139/2007, cu modificările ulterioare.

Art. 5. - Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale are obligatia ca în termen de 5 zile lucrătoare de la data încasării sumelor de la Comisia Europeană să reconstituie veniturile obtinute din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, până la nivelul sumei acordate conform art. 2 alin. (1).

Art. 6. - În termen de 15 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, se aprobă normele metodologice de aplicare a acesteia.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, interimar,

Nicolae Giugea,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 7 octombrie 2009.

Nr. 1.210.


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE SI LOCUINTEI

 

ORDIN

privind aprobarea Listei organismelor notificate în domeniul produselor pentru constructii

 

În conformitate cu prevederile art. 27 din Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată a produselor pentru constructii, republicată, precum si cu prevederile art. 32 alin. (1) lit. b) din Procedura de desemnare a organismelor pentru atestarea conformitătii produselor pentru constructii, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului administratiei si internelor nr. 2.134/460/2004, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 12 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 33/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltării Regionale si Locuintei, cu modificările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale si locuintei emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă Lista organismelor notificate în domeniul produselor pentru constructii, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Competentele pentru care organismele prevăzute la alin. (1) sunt notificate în domeniul produselor pentru constructii sunt prevăzute în anexele nr. 1-18 la listă, care fac parte integrantă din aceasta.

Art. 2. - Cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, anexa nr. 3 la Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor nr. 1.525/2008 privind ridicarea suspendării, retragerea notificării si prelungirea valabilitătii notificării la Comisia Europeană a unor organisme care realizează evaluarea conformitătii produselor pentru constructii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 18 decembrie 2008, cu modificările ulterioare, îsi încetează valabilitatea.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul dezvoltării regionale si locuintei,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 16 septembrie 2009.

Nr. 725.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL JUSTITIEI SI LIBERTĂTILOR CETĂTENESTI

Nr. 2.624/C din 30 septembrie 2009

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

Nr. 216 din 14 iulie 2009

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

Nr. 2/829 din 3 februarie 2009

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

Nr. 129/C din 22 aprilie 2009

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Nr. 1.801/1.154 din 26 ianuarie 2009

DIRECTIA NATIONALĂ ANTICORUPTIE

Nr. 1685/C din 22 septembrie 2009

 

ORDIN

privind stabilirea plafonului maxim în limita căruia se poate deconta chiria pentru judecători, procurori, personalul asimilat acestora, detasati în străinătate pentru actiuni în interesul serviciului

 

În temeiul art. 58 alin. (32) lit. c) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei si libertătilor cetătenesti, ministrul afacerilor externe, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie emit următorul ordin:

Art. 1. - (1) Judecătorii, procurorii si personalul asimilat acestora din cadrul Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Directiei Nationale Anticoruptie, denumite în continuare institutii, detasati în străinătate pentru actiuni în interesul serviciului, beneficiază de decontarea chiriei, în limita plafonului stabilit anual, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop prin legea bugetului de stat.

(2) Plafonul lunar maxim în limita căruia se poate deconta chiria lunară prevăzută la art. 58 alin. (32) lit. c) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, se stabileste în functie de preturile practicate la închiriere pe piata imobiliară a tării în care persoana îndreptătită potrivit legii este detasată în străinătate pentru actiuni în interesul serviciului.


(3) Stabilirea chiriei ce va fi decontată se face prin alegerea ofertei celei mai convenabile dintr-un număr de minimum 3 variante.

(4) În vederea obtinerii acestor oferte, institutia în cadrul căreia este încadrat personalul prevăzut la alin. (1) solicită sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, în vederea obtinerii, prin intermediul ambasadelor, misiunilor permanente sau consulatelor generale, a unui număr minim de 3 variante de pret pentru închirierea unei locuinte în localitatea în care persoana îndreptătită urmează să îsi desfăsoare activitatea, în limitele conditiilor stabilite de unitătile transmitătoare si comunicate Ministerului Afacerilor Externe.

Art. 2. - (1) Decontarea chiriei se face în baza contractului de închiriere, precum si a înscrisurilor justificative care atestă plata acesteia către locator, cu respectarea legislatiei specifice tării în care personalul prevăzut la art. 1 alin. (1) este detasat.

(2) Orice modificare a situatiei de fapt care apare pe durata contractului de închiriere va fi comunicată de beneficiar departamentului economic al institutiei în cadrul căreia îsi desfăsoară activitatea, în termen de 15 zile de la data intervenirii ei.

Art. 3. - Sumele plătite cu titlu de chirie de către ordonatorul principal, secundar sau tertiar de credite, după caz, în temeiul prezentului ordin, nu constituie drepturi salariale si nu sunt supuse impozitului pe venit.

Art. 4. - Dispozitiile prezentului ordin se aplică în mod corespunzător si consilierilor ministrului justitiei, detasati în străinătate pentru actiuni în interesul serviciului.

Art. 5. - Ministerul Justitiei si Libertătilor Cetătenesti, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Directia Natională Anticoruptie duc la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul justitiei si libertătilor cetătenesti,

Gabriel Tănăsescu,

secretar de stat

Presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie,

Nicolae Popa

 

 

Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu

p. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie,

Tiberiu Mihail Nitu

 

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

Virgil Andreies

Procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie,

Daniel Marius Morar

 

MINISTERUL JUSTITIEI SI LIBERTĂTILOR CETĂTENESTI

 

ORDIN

privind validarea membrilor Consiliului de mediere

 

Având în vedere derularea procedurii de desemnare a membrilor Consiliului de mediere, în baza dispozitiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator,

având în vedere Adresa nr. 1.122/2009 a Consiliului de mediere privind rezultatele alegerilor membrilor Consiliului de mediere,

dat fiind interesul general pentru buna functionare a metodelor alternative de solutionare a conflictelor, în vederea degrevării instantelor judecătoresti,

având în vedere obligatiile care revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, inclusiv obligatia de a transpune în timp util prevederile directivelor comunitare în legislatia natională si de a asigura aplicarea acestora,

văzând importanta si impactul social al Directivei 2008/52/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă si comercială,

în temeiul art. 17 alin. (4) din Legea nr. 192/2006, potrivit căruia membrii Consiliului de mediere sunt validati de ministrul justitiei si libertătilor cetătenesti,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei si Libertătilor Cetătenesti,

ministrul justitiei si libertătilor cetătenesti emite următorul ordin:

Art. 1. - Se validează următorii 9 membri ai Consiliului de mediere:

1. Kibedi Katalin Barbara;

2. Popoviciu Daniela;

3. Stoica Ioana Adina;

4. Fiscuci Carmen Irina;

5. Belbită Măria Mariana;

6. Sustac Zeno Daniel;

7. Mitroi Mugur;

8. Ciucă Anca Elisabeta;

9. Zainia Mariana.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la data publicării.

 

p. Ministrul justitiei si libertătilor cetătenesti,

Gabriel Tănăsescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 13 octombrie 2009.

Nr. 2.772/C.

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 2.281/2009 pentru aplicarea prevederilor art. 36 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 si reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

 

În baza art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) si (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 si reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.281/2009 pentru aplicarea prevederilor art. 36 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 si reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 14 iulie 2009, se modifică după cum urmează:

- La articolul 11, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Unitătile teritoriale ale Trezoreriei Statului acceptă în vederea decontării documente de plată care depăsesc suma programată pentru ziua respectivă, cu conditia prezentării scrise de către institutiile publice a motivelor care au generat prognozarea eronată, până la data de 31 decembrie 2009."

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 9 octombrie 2009.

Nr. 2.860.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.