MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 710/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 710         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 21 octombrie 2009

 

SUMAR

 

ACTE ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

            2. – Declaratie

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            1.229. - Hotărâre privind repartizarea sumei de 170.000 mii lei potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 19/2009 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2009 si alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2009, pentru asigurarea cheltuielilor de personal ale unitătilor de învătământ preuniversitar de stat

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

249/2.897. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul administratiei si internelor, interimar, si al ministrului finantelor publice pentru modificarea art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administratiei si internelor, si al ministrului finantelor publice nr. 7/433/2009 privind constituirea Comitetului pentru finante publice locale

 

5.619. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si inovării, interimar, pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 2.268/2007 privind aplicarea Programului „A doua sansă"


 

ACTE ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

DECLARATIE

Parlamentul României, reunit în sedinta comună din data de 21 octombrie 2009, în baza art. 1 pct. 22 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 4/1992, cu modificările ulterioare, constatând existenta unei majorităti parlamentare transparente, adoptă prezenta declaratie.

 

1. Îsi afirmă sustinerea pentru desemnarea domnului Klaus Werner lohannis drept candidat pentru functia de prim-ministru. Un guvern de tehnicieni condus de un premier independent fată de partidele politice parlamentare este singura optiune realistă pentru atingerea celor trei priorităti imediate ale României: organizarea de alegeri libere si corecte, gestionarea problemelor economice urgente ale tării si reclădirea încrederii între Guvern si partenerii săi institutionali.

2. Solicită Presedintelui Traian Băsescu retragerea propunerii fără sustinere parlamentară făcute pentru functia de prim-ministru.

Candidatul desemnat, domnul Lucian Croitoru, este în imposibilitatea de a obtine sustinerea unei majorităti parlamentare, iar continuarea demersurilor în care este angrenat înseamnă prelungirea crizei politice si amplificarea costurilor economice si sociale ale acesteia.

3. Cere Presedintelui României să îl desemneze drept candidat pentru functia de prim-ministru pe domnul Klaus Werner lohannis, având în vedere că acesta este sustinut de o majoritate absolută si transparentă în Parlament.

 

Această declaratie a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din data de 21 octombrie2009.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANA

 

Bucuresti, 21 octombrie 2009.

Nr. 2.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind repartizarea sumei de 170.000 mii lei potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 19/2009 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2009 si alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2009, pentru asigurarea cheltuielilor de personal ale unitătilor de învătământ preuniversitar de stat

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 19/2009 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2009, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor si municipiului Bucuresti pe anul 2009, de 170.000 mii lei, potrivit anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor si municipiului Bucuresti cu suma de 90.453 mii lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2009, pentru judetele prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. - (1) Sumele prevăzute la art. 1 si 2 se utilizează pentru finantarea cheltuielilor de personal ale unitătilor de învătământ preuniversitar de stat.

(2) Repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată prevăzute la art. 1 si 2 pe comune, orase, municipii, sectoare si municipiul Bucuresti se face prin decizie a directorului directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, după consultarea consiliului judetean si a primarilor si cu asistenta tehnică de specialitate a inspectoratului scolar.

Art. 4. - Utilizarea sumei prevăzute la art. 1 si 2 se face de către ordonatorii principali de credite, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 5. - Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetul de stat pe anul 2009.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul administratiei si internelor,

interimar,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 14 octombrie 2009.

Nr. 1.229.


ANEXA Nr. 1

 

SUME

defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor si municipiului Bucuresti pe anul 2009, pentru finantarea cheltuielilor de personal ale institutiilor de învătământ preuniversitar de stat

 

Nr. crt.

Unitatea administrativ-teritorială

Suma alocată (mii lei)

1.

Alba

2.283

2.

Buzău

2.335

3.

Caras-Severin

4.118

4.

Călărasi

1.587

5.

Cluj

8.185

6.

Constanta

13.822

7.

Dolj

13.782

8.

Gorj

2.886

9.

Harghita

2.786

10.

Hunedoara

24.192

11.

Ilfov

12.076

12.

Neamt

4.765

13.

Vâlcea

349

14.

Municipiul Bucuresti

76.834

TOTAL:

170.000

ANEXA Nr. 2

 

SUME

defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor si municipiului Bucuresti pe anul 2009, din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, pentru finantarea cheltuielilor de personal ale institutiilor de învătământ preuniversitar de stat

 

Nr. crt.

Unitatea administrativ-teritorială

Suma alocată (mii lei)

1.

Arad

13.209

2.

Arges

6.673

3.

Bacău

4.150

4.

Bistrita-Năsăud

1.834

5.

Brasov

8.145

6.

Brăila

4.279

7.

Covasna

1.090

8.

Maramures

702

9.

Olt

3.448

10.

Sălaj

4.337

11.

Sibiu

6.299

12.

Suceava

20.401

13.

Timis

5.428

14.

Vaslui

5.828

15.

Vrancea

4.630

TOTAL:

90.453


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

Nr. 249 din 13 octombrie 2009

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Nr. 2.897 din 15 octombrie 2009

 

ORDIN

pentru modificarea art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administratiei si internelor, si al ministrului finantelor publice nr. 7/433/2009 privind constituirea Comitetului pentru finante publice locale

 

Având în vedere prevederile art. 3 si 4 din Hotărârea Guvernului nr. 595/2007 privind functionarea si atributiile Comitetului pentru finantele publice locale,

În temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice,

viceprim-ministrul, ministrul administratiei si internelor, interimar, si ministrul finantelor publice emit următorul ordin:

Art. I. - La articolul 1 din Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administratiei si internelor, si al ministrului finantelor publice nr. 7/433/2009 privind constituirea Comitetului pentru finante publice locale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 12 martie 2009, litera b) a alineatului (1)se modifică si va avea următorul cuprins:

,,b) Marius Tiberiu Martinescu - secretar de stat, reprezentant al Ministerului Administratiei si Internelor;".

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru,

ministrul administratiei si internelor, interimar,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice

Gheorghe Pogea

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI INOVĂRII

 

ORDIN

pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 2.268/2007 privind aplicarea Programului „A doua sansă"

 

Având în vedere prevederile Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Inovării,

ministrul educatiei, cercetării si inovării, interimar, emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa nr. 3 la Ordinul ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 2.268/2007 privind aplicarea Programului „A doua sansă", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 21 noiembrie 2007, referitoare la Metodologia privind organizarea procesului de învătământ în cadrul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior, se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. III. - Directia generală educatie timpurie, scoli, performantă si programe, Directia generală învătământ în limbile minoritătilor si relatia cu Parlamentul, Directia acreditarea, evaluarea si performanta în cariera didactică, Directia generală buget-finante, patrimoniu si investitii, Centrul National de Dezvoltare a învătământului Profesional si Tehnic, Centrul National pentru Curriculum si Evaluare în învătământul Preuniversitar, inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti si unitătile de învătământ implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

p. Ministrul educatiei, cercetării si inovării, interimar,

Cătălin Ovidiu Baba,

secretar de stat

 

Bucuresti, 13 octombrie 2009.

Nr. 5.619.

 


ANEXA

(Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 2.268/2007)

 

METODOLOGIE

privind organizarea procesului de învătământ în cadrul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Programul „A doua sansă" are drept scop sprijinirea persoanelor cu vârsta de peste 14 ani care, din motive sociale, nu au finalizat învătământul gimnazial, astfel încât acestia să îsi poată completa si finaliza educatia de bază din cadrul învătământului obligatoriu, precum si pregătirea pentru obtinerea unei calificări profesionale într-un anumit domeniu.

(2) Pe baza experientei câstigate în anul scolar experimental 2005-2006, în cadrul Programului PHARE „Acces la educatie pentru grupuri dezavantajate", documentată prin procesul de evaluare si monitorizare derulat în anul scolar 2006-2007, începând cu anul scolar 2007-2008 programul a fost revizuit si extins la nivel national.

Art. 2. - (1) Scolarizarea în Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior se desfăsoară pe durata standard de 4 ani, prin cursuri organizate săptămânal, îmbinând pregătirea în domeniul educatiei de bază, în alternantă cu pregătirea pentru obtinerea calificării profesionale.

(2) Programul are o durată flexibilă. Durata standard de scolarizare se poate micsora pentru fiecare elev în functie de competentele demonstrate atât în domeniul educatiei de bază, cât si în cel al pregătirii profesionale. În conditiile în care elevul nu reuseste să achizitioneze si să demonstreze toate competentele necesare, în domeniul educatiei de bază si/sau în domeniul pregătirii profesionale, el poate beneficia de sprijin suplimentar, pe durata standard a programului sau prin prelungirea programului. Situatiile în care se recomandă micsorarea duratei standard de scolarizare sau acordarea sprijinului suplimentar sunt descrise în anexa nr. 3.b), care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(3) Pregătirea pentru obtinerea calificării profesionale se poate realiza, în situatia în care unitatea de învătământ nu dispune de resursele necesare, în grupuri scolare dotate corespunzător si/sau la operatori economici, pe baza unor contracte de parteneriat.

Art. 3. - (1) Pregătirea pentru educatia de bază si pregătirea profesională pentru elevii înscrisi în Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior se organizează avându-se în vedere următoarele principii:

a) asigurarea unui program de pregătire individualizat, atât pentru educatia de bază, cât si pentru pregătirea profesională, în functie de aspiratiile elevilor si de nevoile de dezvoltare economico-socială a comunitătii;

b) recunoasterea competentelor dobândite anterior - pe căi formale, nonformale si informale - în raport cu cerintele formulate prin standardele de performantă, pentru educatia de bază si standardele de pregătire profesională, aprobate pentru calificările profesionale scolarizate în învătământul secundar inferior, pentru pregătirea profesională. Procedura de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior este prevăzută în anexa nr. 3.a), care face parte integrantă din prezenta metodologie;

c) certificarea competentelor profesionale dobândite în baza reglementărilor stabilite la nivel national, prin metodologie specifică, de către Ministerul Educatiei, Cercetării si Inovării.

(2) Programul de pregătire se aplică pentru educatia de bază începând cu anul I si pentru pregătirea profesională corespunzătoare unei calificări profesionale, începând cu anul II din program.

(3) Oferta de pregătire profesională cuprinde calificările profesionale prevăzute în nomenclatoarele calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învătământul preuniversitar, precum si durata de scolarizare, aprobate prin hotărâre a Guvernului si aplicate în învătământul secundar inferior.

Art. 4. - (1) Clasele din Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior se pot constitui cu un număr minim de 8 elevi si un număr maxim de 15 elevi. Situatiile exceptionale care nu se încadrează în aceste prevederi se aprobă de Ministerul Educatiei, Cercetării si Inovării. Pe parcursul duratei standard a programului este permisă functionarea claselor sub sau peste efectivul prevăzut la constituirea lor, în scopul asigurării programului de pregătire individualizat al elevilor.

(2) Limba de predare în cadrul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior este limba română. În functie de necesitătile locale, programul se poate desfăsura si în limbile minoritătilor nationale, în conditiile în care există un minimum de 8 solicitări în acest sens, consemnate în cererile de înscriere ale candidatilor, si dacă unitatea de învătământ poate asigura resursele umane necesare si traducerea, prin eforturi proprii, în limba minoritătii nationale respective, a materialelor elaborate în cadrul programului.

(3) Nivelul de studiu al elevilor cuprinsi în fiecare clasă poate fi diferit, forma de organizare fiind în regim simultan.

 

CAPITOLUL II

Înscrierea în Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior

 

Art. 5. - În Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior se pot înscrie persoane cu vârsta de peste 14 ani care au absolvit învătământul primar. Se pot înscrie si persoane care au parcurs o parte din clasele corespunzătoare învătământului gimnazial (V, VI, VII), au abandonat pe parcurs si au depăsit vârsta maximă legală pentru reînscrierea în învătământul gimnazial, cursuri de zi.

Art. 6. - (1) Înscrierea se face la unitătile de învătământ care organizează programul, pe baza dosarului de înscriere.

(2) Unitătile de învătământ colectează cererile celor care solicită înscrierea în Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior si le centralizează, pe calificări profesionale, în functie de optiunea candidatilor. Unitatea de învătământ solicită inspectoratului scolar judetean aprobarea de înfiintare a clasei/claselor.

(3) Înscrierea în anul I în Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior se face fără examen.

(4) Persoanele care au finalizat clasa a VII-a din învătământul gimnazial pot fi înscrise în anul II în Programul „Adoua sansă" pentru învătământul secundar inferior, ca urmare a alocării creditelor în urma aplicării procedurii de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi formale, prevăzută la pct. 2.6 din anexa nr. 3.a).

(5) Candidatul poate consemna în cererea de înscriere optiunea pentru studierea programului în limba maternă.

Art. 7. - (1) Dosarul de înscriere al persoanei care solicită înscrierea în Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior contine:

a) cererea de înscriere, în care se completează si optiunile pentru calificările profesionale aprobate conform legislatiei în vigoare;

b) copia certificatului de nastere, certificată ca fiind conformă cu originalul;

c) copia certificatului de căsătorie, certificată ca fiind conformă cu originalul, dacă este cazul;

d) copia buletinului/cărtii de identitate, certificată ca fiind conformă cu originalul;

e) acte doveditoare privind absolvirea învătământului primar si stadiul de pregătire la momentul înscrierii (foaie matricolă sau adeverinte de studiu/de absolvire a claselor parcurse - V, VI, VII);

f) fisa medicală.

(2) Depunerea dosarelor de înscriere în anul I al Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior se poate face de două ori pe parcursul unui an din program, în septembrie sau în ianuarie.

Art. 8. - (1) La nivelul unitătii de învătământ se va constitui o comisie de înscriere în Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior, alcătuită din:

a) presedinte - directorul sau directorul adjunct al unitătii de învătământ;

b) secretar - secretarul-sef al unitătii de învătământ;

c) membri - 1-2 diriginti ai claselor din Programul „A doua sansă", coordonatorul Programului „A doua sansă" de la nivelul unitătii de învătământ, 1-2 cadre didactice de specialitate - discipline tehnologice si, în functie de resursele umane existente, un mediator scolar si un informatician.

(2) Atributiile comisiei de înscriere în Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior sunt:

a) anuntă în comunitate începerea programului, conditiile de înscriere si conditiile de organizare a acestuia;

b) oferă sprijin si consultantă persoanelor care solicită înscrierea în Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior, în ceea ce priveste traseul de pregătire si ruta de pregătire profesională, în cadrul unui interviu;

c) comunică solicitantilor pentru Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior calificările profesionale pentru care pot opta;

d) verifică dosarele de înscriere ale participantilor;

e) analizează cazurile deosebite (de exemplu, persoane cu cerinte educationale speciale) si propune solutii pentru integrarea persoanelor în program;

f) centralizează cererile de înscriere si alcătuieste grupele pe ani de studiu;

g) colaborează cu comisia de evaluare pentru planificarea si organizarea procesului de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior;

h) propune alternative de organizare flexibilă a programului, în conformitate cu cerintele educatiei adultilor si cu nevoile personale ale participantilor la program;

i) asigură planificarea orelor corespunzătoare modulelor de initiere si de îndrumare pentru cursanti, la începutul fiecărui an de studiu.

Art. 9. - Înscrierea în program este urmată de organizarea unor interviuri individuale în care vor fi analizate nevoile si aspiratiile elevilor cu scopul identificării premiselor si a posibilitătilor de stabilire a programului de pregătire individualizat.

 

CAPITOLUL III

Derularea procesului de învătământ în cadrul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior

 

Art. 10. - (1) Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior este structurat în 4 ani de studiu echivalenti celor patru clase V-VIII si IX-X din cadrul învătământului secundar inferior.

(2) În anul I se studiază discipline ale educatiei de bază, repartizate în module, iar în anii II-IV acestora li se adaugă modulele de pregătire profesională.

Art. 11. - (1) Fiecare an de studiu se desfăsoară pe durata stabilită de unitatea de învătământ, cu conditia respectării numărului de ore din planul-cadru si a următoarei structuri:

a) maximum 6 săptămâni alocate sesiunilor de evaluare a competentelor dobândite anterior si sesiunilor de evaluare finală de modul;

b) o săptămână dedicată cursurilor de initiere;

c) săptămânile de cursuri alocate desfăsurării si evaluării curente a modulelor, inclusiv perioadelor de instruire practică comasată.

(2) Programul poate începe cu serii noi fie în luna octombrie, fie în luna februarie.

Art. 12. - În alcătuirea schemei orare se recomandă să nu se depăsească numărul de 4-5 ore pe zi pentru modulele educatiei de bază, respectiv de 5-6 ore pe zi pentru modulele de pregătire profesională. Orele pot fi planificate în timpul săptămânii, după-amiaza sau seara, sâmbăta ori în timpul vacantelor scolare.

Art. 13. - (1) În cadrul săptămânilor de cursuri, atât pentru educatia de bază, cât si pentru pregătirea profesională se studiază module obligatorii din cadrul trunchiului comun si module din curriculumul la decizia scolii.

(2) Modulele din cadrul trunchiului comun propuse pentru educatia de bază acoperă oferta disciplinelor din curriculumul national, adaptată specificului educatiei adultilor.

(3) Caracteristicile curriculumului din Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior, elaborat pentru educatia de bază, sunt: orientarea spre nevoile elevilor, caracterul practic-aplicativ, esentializarea continuturilor, luarea în considerare a particularitătilor de vârstă si psihologice ale elevilor, activarea si valorizarea competentelor dobândite anterior de către acestia, reducerea timpului de studiu.

(4) Unora dintre modulele de la disciplinele educatiei de bază le sunt alocate complementar module în cadrul curriculumului la decizia scolii, în scopul realizării unei oferte educationale flexibile si diferentiate, în functie de aspiratiile si de potentialul de învătare ale fiecărui elev. În primele două săptămâni de la începutul fiecărui modul, profesorul de specialitate realizează o evaluare cu rol de diagnoză. În functie de rezultatele acestei evaluări, profesorul stabileste, împreună cu fiecare elev, modulele din cadrul curriculumului la decizia scolii la care va participa elevul respectiv.

(5) Pregătirea profesională în domeniile de pregătire de bază si calificările profesionale corespunzătoare se realizează prin aplicarea curriculumului pentru cultura de specialitate si instruire practică din aria curriculară „Tehnologii", clasele a IX-a si a X-a, aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetării si inovării, adaptat de fiecare unitate de învătământ, pentru realizarea programului individualizat de pregătire.

Art. 14. - (1) Frecventarea modulelor este obligatorie. Absentele se înregistrează în catalog.

(2) Motivarea absentelor se face în baza unei scutiri medicale obtinute în conditii legale, a unei învoiri scrise din partea dirigintelui sau în baza unei adeverinte de la locul de muncă pentru cei care lucrează.

(3) Un elev poate fi scutit de la frecventarea modulelor în următoarele situatii:

a) elevul a promovat modulul educatiei de bază si/sau al pregătirii profesionale în sesiunea de evaluare initială de modul, programată înaintea începerii modulului;

b) elevul demonstrează în cadrul orelor destinate educatiei de bază, prin trunchiul comun, o prezentă activă, implicată si competentele necesare promovării modulului, fără sprijinul suplimentar acordat prin orele de curriculum la decizia scolii pentru modulele educatiei de bază. Cadrele didactice care predau modulele educatiei de bază apreciază situatia si recomandă elevilor modul de frecventare a acestor module din cadrul curriculumului la decizia scolii pentru educatia de bază;

c) în urma evaluării initiale de modul, apartinând pregătirii profesionale, elevul demonstrează o parte dintre competentele profesionale. În această situatie elevul poate să nu frecventeze orele respective din cadrul modulului de cultură de specialitate sau poate să opteze pentru un program de pregătire individualizat, cu un plan de învătământ individualizat, care îi asigură reducerea duratei programului;

d) dacă elevul dovedeste că lucrează în domeniul corespunzător calificării profesionale pentru care se pregăteste în cadrul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior, orele de instruire practică comasată pot fi echivalate, în baza unei adeverinte de la operatorul economic unde acesta este angajat. În adeverintă sunt precizate si sarcinile de la locul lui de muncă;

e) în cazul în care elevul prezintă unitătii de învătământ un certificat de calificare profesională obtinut într-un sistem de formare continuă si eliberat de un centru autorizat, elevul poate beneficia de un program de pregătire individualizat.

 

CAPITOLUL IV

Evaluarea în cadrul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior

 

Art. 15. - (1) Evaluarea în cadrul Programului „A doua sansă" se face în scopul recunoasterii competentelor dobândite anterior pe căi formale, informale, nonformale si/sau a competentelor dobândite pe parcursul programului, pe baza creditelor alocate, atât pentru educatia de bază, cât si pentru pregătirea profesională.

(2) Întregul program este echivalat cu 60 de credite, dintre care 30 de credite pentru educatia de bază si 30 de credite pentru pregătirea profesională.

Art. 16. - Evaluarea în cadrul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior are următoarele componente:

a) evaluarea si recunoasterea competentelor dobândite anterior pe căi formale, care constau în: recunoasterea documentelor scolare, în cazul educatiei de bază, clasele a V-a, a VI-a si a VII-a; recunoasterea certificatului de calificare profesională, în cazul pregătirii profesionale; echivalarea adeverintei de experientă în muncă;

b) evaluarea si recunoasterea competentelor dobândite anterior pe căi informale si nonformale, care constau în: evaluarea si recunoasterea competentelor aferente unuia sau mai multor module pentru educatia de bază; evaluarea si recunoasterea competentelor profesionale pentru una sau mai multe unităti de competentă din standardul de pregătire profesională;

c) evaluarea si recunoasterea competentelor dobândite pe parcursul programului.

Art. 17. - Organizarea procesului de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior si pe parcursul programului se realizează conform procedurii mentionate în anexa nr. 3.a).

Art. 18. - (1) Organizarea procesului de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior, pentru educatia de bază, îi revine comisiei de evaluare de la nivelul unitătii de învătământ organizatoare. Componenta comisiei si atributiile acesteia sunt precizate în anexa nr. 3.a).

(2) Organizarea procesului de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior, pentru pregătirea profesională, îi revine comisiei de evaluare de la nivelul fiecărei unităti de învătământ, precizată la alin. (1), sau, după caz, unui centru de evaluare si certificare a competentelor profesionale obtinute pe alte căi decât cele formale sau unui evaluator de competente profesionale, autorizat, respectiv certificat de către Consiliul National de Formare Profesională a Adultilor, conform precizărilor din anexa nr. 3.a).

(3) Evaluarea competentelor dobândite pe parcursul programului este realizată de către profesorul de la modulul respectiv.

Art. 19. - Formele de evaluare utilizate în cadrul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior sunt:

a) evaluare initială - care se efectuează înainte de debutul modulelor corespunzătoare unui an de studiu si se realizează în cadrul sesiunilor de evaluare. Aceasta se adresează tuturor elevilor care consideră că detin competentele necesare promovării unui modul, fără a-l parcurge;

b) evaluare curentă pentru modulele educatiei de bază si ale pregătirii profesionale, care se realizează, pe parcursul modulelor, de către profesor. Aceasta se adresează tuturor elevilor care parcurg si frecventează modulele;

c) evaluare finală de modul - care se efectuează după finalizarea fiecărui modul, pentru educatia de bază, si se realizează în 2-4 săptămâni de la finalizarea modulului. Aceasta se efectuează de către profesor sub forma unei probe orale, scrise, practice etc. si se adresează tuturor elevilor care au parcurs si au frecventat modulele educatiei de bază;

d) evaluare finală de an - ulterioară evaluării finale de modul. Aceasta este organizată pentru elevii care au parcurs si au frecventat modulele si care, în cadrul evaluării finale de modul, nu au reusit să demonstreze toate competentele necesare promovării modulelor unui an de studiu. În cadrul acestei sesiuni, elevii pot sustine evaluări la modulele nepromovate, indiferent de numărul acestora.

Art. 20. - (1) Evaluarea are drept scop definirea nivelului de dezvoltare a competentelor individuale intentionate si sustinerea procesului de învătare constientă.

(2) Pe baza evaluării initiale si a evaluării cu rol de diagnoză se stabileste programul de pregătire individualizat.


(3) În ceea ce priveste pregătirea profesională, pe baza rezultatelor evaluării, elevul, împreună cu unitatea de învătământ si cu partenerii sociali ai acesteia, identifică ocupatiile prioritare care urmează a fi practicate de către absolvent; identificarea se face astfel încât absolventul să poată practica cel putin una dintre ocupatiile pentru care pregătirea în calificarea profesională respectivă asigură dobândirea competentelor profesionale corespunzătoare.

(4) Pentru educatia de bază, probele de evaluare se construiesc pe baza standardelor de performantă pentru modulele specifice fiecărei discipline, standarde specificate în curriculumul prevăzut în cadrul programului.

(5) Pentru pregătirea profesională probele de evaluare se construiesc pe baza standardelor de pregătire profesională mentionate la art. 3 alin. (1) lit. b).

Art. 21. - Unitatea de învătământ păstrează, pentru fiecare elev, respectând conditiile legale, documentele referitoare la evaluare.

 

CAPITOLUL V

încheierea situatiei scolare a elevilor în cadrul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior

 

Art. 22. - (1) Modalitatea de calcul al mediei unui modul este prezentată în anexa nr. 3.a).

(2) Un modul se consideră promovat dacă elevul obtine minimum media 5.

(3) În urma promovării modulului se eliberează o „adeverintă de modul".

(4) Dacă în urma evaluării initiale elevul demonstrează că detine competentele aferente modulului respectiv, el obtine adeverinta de modul si nu mai este obligat să frecventeze modulul. Media modulului în acest caz este media obtinută în urma evaluării initiale.

(5) Absolventii unui an de studiu care au acumulat cel putin 75% din numărul total de credite alocate unui an scolar pot fi înscrisi în anul scolar următor. Ei se vor putea prezenta la oricare dintre sesiunile de evaluare ulterioare, programate de scoală, urmând să fie evaluati doar pentru modulele nepromovate.

 

CAPITOLUL VI

Absolvirea Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior

 

Art. 23. - (1) Se consideră că un elev a absolvit Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior dacă a promovat toate modulele din program atât pentru educatia de bază, cât si pentru pregătirea profesională.

(2) Absolventii Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior beneficiază de toate drepturile absolventului de învătământ obligatoriu.

Art. 24. - (1) Absolventii Programului „Adoua sansă" pentru învătământul secundar inferior dobândesc certificat de absolvire, portofoliu personal pentru educatie permanentă si, la cerere, foaia matricolă.

(2) În cazul în care după absolvire acestia sustin si promovează examenul de certificare a competentelor profesionale, ei dobândesc si certificat de calificare profesională.

(3) Absolventii Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior, mentionati la alin. (2), au dreptul la continuarea studiilor în învătământul secundar superior, în conformitate cu prevederile legale.

Art. 25. - Absolventii Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior care nu promovează examenul pentru certificarea competentelor profesionale beneficiază de o recunoastere partială a calificării profesionale, prin recunoasterea adeverintelor de modul si prin nominalizarea competentelor profesionale dobândite în portofoliul personal pentru educatie permanentă, care să le permită continuarea studiilor în sistemul de formare a adultilor.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

 

Art. 26. - (1) În fiecare unitate de învătământ în care functionează Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior, indiferent de numărul de clase înfiintate sau de nivelul acestora, consiliul de administratie al unitătii de învătământ numeste un coordonator al programului. Dacă în unitatea respectivă functionează si clase din programul „Adoua sansă" pentru învătământul primar, se numeste un singur coordonator al Programului „A doua sansă".

(2) Atributiile coordonatorului Programului „Adoua sansă" de la nivelul fiecărei unităti de învătământ sunt:

a) monitorizarea internă a programului;

b) informarea comunitătii în legătură cu beneficiile programului (realizată împreună cu mediatorul scolar);

c) coordonarea activitătii comisiei de înscriere si a comisiei de evaluare de la nivelul unitătii de învătământ;

d) participarea la activităti de formare care au ca subiect programele de tip „A doua sansă".

(3) Activitatea coordonatorului Programului „A doua sansă" de la nivelul unitătii de învătământ va fi coordonată si monitorizată, la nivelul inspectoratelor scolare judetene/al municipiului Bucuresti, de către coordonatorul Programului „A doua sansă" de la nivel judetean. Acesta din urmă va colabora cu persoanele abilitate, participante la cursuri de formare specifică, de la nivel judetean, precum: inspectorul pentru romi, inspectorul pentru discipline tehnologice, inspectorul pentru învătământ special, alti inspectori, metodisti, formatori, directori ai casei corpului didactic.

Art. 27. - Cadrele didactice încadrate la clasele din Programul „Adoua sansă" pentru învătământul secundar inferior se recomandă să fie:

a) calificate;

b) cel putin cu grad didactic definitiv;

c) participante la programele de formare continuă organizate în cadrul Programului „A doua sansă" sau la alte programe de formare continuă;

d) cu experientă de predare la scoala de arte si meserii sau la anul de completare, în cazul cadrelor didactice de specialitate - discipline tehnologice.

Art. 28. - (1) De regulă, orele rezultate din aplicarea curriculumului nu se includ în norma didactică de bază a personalului didactic (titular sau suplinitor). Plata acestor ore se realizează în regim de plata cu ora sau cumul. Încadrarea orelor în norma didactică se poate face, în cazuri exceptionale, în scopul completării normei didactice si cu acordul cadrului didactic respectiv.

(2) Activitatea desfăsurată de cadrele didactice care fac parte din comisiile de înscriere si din comisiile de evaluare este retribuită în regim de plata cu ora.


(3) Clasele cuprinse în Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior beneficiază de coordonarea unui profesor diriginte, salarizat conform prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 29. - La cererea elevului se poate realiza transferul acestuia de la o unitate de învătământ la altă unitate de învătământ în care se derulează Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior, cu acordul celor două unităti de învătământ. Transferul se poate realiza în orice moment al anului scolar, cu conditia ca unitatea de învătământ la care elevul se transferă să poată oferi pregătirea corespunzătoare atât în ceea ce priveste educatia de bază, cât si în ceea ce priveste pregătirea profesională.

Art. 30. - (1) În anul scolar 2009-2010 pregătirea profesională a cursantilor aflati în anul III sau în anul IV al Programului „A doua sansă" se realizează în continuare în calificările profesionale de nivel 1 corespunzătoare scolii de arte si meserii pentru care acestia au optat în anul II al programului, în conformitate cu curriculumul TVET corespunzător calificării profesionale respective.

(2) În anul scolar 2009-2010 pregătirea profesională a cursantilor aflati în anul II al Programului „A doua sansă" se va realiza în domeniile de pregătire de bază pentru care se

organizează pregătirea în clasa a IX-a din ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, prevăzute în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educatiei, cercetării si inovării nr. 3.312/2009 privind aprobarea Planurilor de învătământ pentru cultura de specialitate, pregătire practică si stagii de pregătire practică, din aria curriculară Tehnologii, pentru clasa a IX-a a liceului tehnologic, cursuri de zi si seral. În anii de studiu următori pregătirea profesională a acestor cursanti se va realiza în calificările profesionale corespunzătoare ciclului inferior al liceului - filiera tehnologică.

(3) Curriculumul TVET aplicat pentru pregătirea profesională a cursantilor mentionati la alin. (2) este cel prevăzut în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului educatiei, cercetării si inovării nr. 3.312/2009 privind aprobarea Planurilor de învătământ pentru cultura de specialitate, pregătire practică si stagii de pregătire practică, din aria curriculară Tehnologii, pentru clasa a IX-a a liceului tehnologic, cursuri de zi si seral, adaptat de către fiecare unitate de învătământ care implementează Programul „Adoua sansă" conform prevederilor art. 13 alin. (5) din prezenta metodologie. Adaptarea se va realiza cu conditia respectării numărului de ore alocat culturii de specialitate si instruirii practice săptămânale în planul-cadru de învătământ pentru Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior.

 

ANEXA Nr. 3.a)
la metodologie

 

PROCEDURA

de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior si pe parcursul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior

 

CAPITOLUL I

Componenta si atributiile comisiei de evaluare de la nivelul fiecărei unităti de învătământ

 

1. Comisia de evaluare de la nivelul fiecărei unităti de învătământ este alcătuită din:

a) presedinte: directorul sau directorul adjunct al unitătii de învătământ (sau un cadru didactic de specialitate, sef de catedră/comisie metodică, dacă sunt evaluate competentele profesionale);

b) vicepresedinte - reprezentantul agentului economic pentru calificarea profesională evaluată, dacă sunt evaluate competentele profesionale, sau un cadru didactic din unitatea de învătământ, dacă probele de evaluare vizează doar disciplinele educatiei de bază, cu rol de observator;

c) membri evaluatori: două cadre didactice de la educatia de bază sau cadre didactice de specialitate (cu experientă de predare la scoala de arte si meserii sau la anul de completare si cu experientă, în calitate de membri în comisii de examinare la examene de certificare a competentelor profesionale ori abilitati în urma participării la cursuri de formare), în functie de apartenenta competentelor evaluate la educatia de bază sau la pregătirea profesională. În situatia în care pregătirea pentru obtinerea calificării profesionale se realizează într-un grup scolar, membrii evaluatori ai competentelor profesionale provin de la grupul scolar respectiv;

d) reprezentantul inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti, de regulă inspector scolar de specialitate, care are rolul de a monitoriza modul de organizare si desfăsurare a procesului de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi formale, nonformale si informale.

2. Comisia de evaluare este numită prin decizie a directorului unitătii de învătământ si are următoarele atributii:

a) realizează procesul de echivalare/recunoastere a documentelor scolare/actelor de studii/adeverintelor de experientă în muncă, conform prevederilor programului;

b) realizează procesul de evaluare, conform prevederilor programului;

c) tratează candidatii la evaluare fără discriminare pe criterii de sex, vârstă, rasă, origine etnică, apartenentă politică sau religioasă;

d) adaptează instrumentele/metodele de evaluare la nevoile elevilor cu cerinte educationale speciale;

e) permite accesul candidatilor la rezultatele evaluării proprii;

f) pune la dispozitia persoanelor împuternicite să exercite controlul sau monitorizarea procesului de evaluare toate informatiile si documentele solicitate, referitoare la activitatea de evaluare.

3. În vederea realizării evaluării, la nivelul unitătii de învătământ, se parcurg următoarele etape:

a) centralizarea optiunilor candidatilor pentru evaluare, de către comisia de înscriere;

b) selectarea evaluatorilor de competente profesionale si/sau constituirea comisiei de evaluare;

c) elaborarea instrumentelor de evaluare;

d) planificarea evaluărilor;

e) culegerea dovezilor necesare demonstrării rezultatelor evaluării;


f) întocmirea listei dovezilor si comunicarea rezultatului evaluării.

 

CAPITOLUL II

Evaluarea si recunoasterea competentelor dobândite anterior pe căi formale

 

2.1. Caracteristici generale

Procesul de evaluare a competentelor dobândite anterior pe căi formale are următoarele caracteristici:

a) este un proces voluntar; elevii (candidatii) înscrisi în Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior, care doresc să li se recunoască documentele scolare/actele de studii, se adresează, în scris, comisiei de înscriere din cadrul unitătii de învătământ;

b) este un proces transparent; elevul (candidatul) care urmează a fi evaluat este informat cu privire la modul de desfăsurare a procesului de evaluare după înscriere, în perioada de initiere si orientare;

c) în cazul pregătirii profesionale, recunoasterea competentelor dobândite anterior pe căi formale se poate face doar pentru calificări profesionale pentru care există standarde de pregătire profesională.

2.2. Repere în evaluarea si recunoasterea competentelor dobândite anterior pe căi formale

Evaluarea se realizează în baza documentelor scolare/actelor de studii doveditoare, prin alocarea unui număr de credite raportat la numărul total de credite alocat programului educatiei de bază si programului de pregătire profesională. Documentele scolare/actele de studii doveditoare (certificate de calificare profesională, adeverinte, foi matricole) care pot fi echivalate sunt:

a) acte doveditoare (adeverinte) că elevul a absolvit un număr de clase în învătământul obligatoriu (5, 6 sau 7 clase);

b) acte doveditoare (certificate de calificare profesională) corespunzătoare unei calificări profesionale/ocupatii, recunoscută la nivel national; dacă actele prezentate de elev nu contin informatii legate de disciplinele/modulele studiate si mediile aferente se solicită si foaia matricolă;

c) acte doveditoare (adeverintă de experientă în muncă, eliberată de operatorul economic) că elevul lucrează în domeniul calificării profesionale pentru care s-a înscris în cadrul programului.

2.3. Posibilităti de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi formale

1. Recunoasterea documentelor scolare/actelor de studii doveditoare se realizează de către comisia de evaluare de la nivelul unitătii de învătământ.

2. Echivalarea studiilor se poate face integral sau partial, în functie de cererea persoanei în cauză.

3. Echivalarea integrală constă în recunoasterea tuturor documentelor scolare/actelor de studii doveditoare mentionate la pct. 2.2. Pentru pregătirea profesională, echivalarea integrală presupune compararea competentelor înscrise pe certificatul de calificare profesională prezentat de elev (candidat) cu competentele din standardul de pregătire profesională. Dacă se stabileste integral corespondenta dintre aceste competente se face echivalarea integrală.

4. Echivalarea partială, pentru educatia de bază, constă în recunoasterea doar a unora dintre clasele absolvite anterior, în functie de optiunea elevului; în conditiile în care durata de timp care a trecut de la momentul absolvirii unei clase din învătământul obligatoriu este suficient de mare încât elevul să aprecieze că participarea prin frecventă la program este utilă, el poate solicita echivalarea doar a unora dintre clasele parcurse.

5. Echivalarea partială, pentru pregătirea profesională, se realizează în cazul în care nu se poate stabili integral corespondenta dintre competentele înscrise în certificatul de calificare profesională prezentat de candidat si competentele din standardul de pregătire profesională al calificării profesionale, în acest caz se compară competentele înscrise pe certificatul prezentat de candidat cu competentele din standardul de pregătire profesională al calificării căreia i se poate asocia ocupatia respectivă. În urma echivalării, candidatul trebuie să mai parcurgă sau să i se evalueze direct modulele/părtile din module în care sunt agregate competentele ce nu sunt încă recunoscute.

2.4. Termene pentru procesul de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi formale

1. Echivalarea documentelor scolare/actelor de studii se realizează la începutul programului, după înscriere.

2. Pentru pregătirea profesională, echivalarea actelor se poate face fie la începutul programului, la înscriere, fie în una dintre următoarele situatii:

a) dacă elevul (candidatul), pe parcursul anului I, în paralel, obtine un certificat de calificare profesională, într-un sistem de formare continuă, îl poate prezenta spre echivalare la începutul anului II din program;

b) dacă la începutul modulului de instruire practică comasată, un elev (candidat) are cel putin 6 luni de la angajare la un operator economic, în domeniul de pregătire profesională al calificării, îsi poate echivala adeverinta de experientă în muncă, pe care o înaintează dirigintelui, conform prevederilor art. 14 alin. (3) lit. d) din metodologie.

3. Evaluarea si recunoasterea competentelor dobândite anterior pe căi formale, atât pentru educatia de bază, cât si pentru pregătirea profesională se desfăsoară conform unui grafic stabilit, în cadrul sesiunilor de evaluare initială, organizate înainte de debutul programului de pregătire.

2.5. Documente care atestă obtinerea echivalării în urma aplicării procedurii de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi formale

a) în urma recunoasterii/echivalării competentelor dobândite anterior pe căi formale elevul (candidatul) primeste atât pentru educatia de bază, cât si pentru pregătirea profesională adeverinta de modul care consemnează modulul echivalat, numărul de credite obtinut si media modulului, calculată în urma echivalării. În cazul pregătirii profesionale, adeverinta de modul se eliberează dacă toate competentele agregate modulului respectiv au fost recunoscute (echivalate) în urma comparării competentelor înscrise pe certificatul prezentat de candidat cu competentele din standardul de pregătire profesională al calificării profesionale.

b) în cazul pregătirii profesionale, echivalarea partială a certificatului de calificare presupune existenta unor competente profesionale ce nu au fost recunoscute/echivalate încă. Elevul (candidatul) poate solicita un proces de recunoastere a acestor competente sau poate parcurge modulele/părtile din module în care sunt agregate acestea. Ca urmare, i se eliberează o adeverintă de modul/module dacă setul de competente recunoscut completează integral competentele agregate unuia sau mai multor module. Pentru celelalte competente (care nu completează integral setul de competente agregat la unul sau mai multe module) i se eliberează o adeverintă de competente. Aceasta consemnează notele obtinute pentru competentele recunoscute.

2.6. Alocarea creditelor în urma aplicării procedurii de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi formale

A. Alocarea creditelor în cazul educatiei de bază

a) în cazul educatiei de bază, recunoasterea si echivalarea se realizează prin alocarea unui număr de credite corespunzător fiecărei clase absolvite, din totalul de 30 de credite alocate programului educatiei de bază în cadrul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior.

b) în cazul în care elevul detine o adeverintă de absolvire a clasei a V-a, acesta obtine un număr de 5 credite; în cazul în care elevul detine o adeverintă de absolvire a clasei a Vl-a, acesta obtine un număr de 10 credite; în cazul în care elevul detine o adeverintă de absolvire a clasei a VII-a, acesta obtine un număr de 15 credite.

c) Pentru a absolvi pregătirea în domeniul educatiei de bază în cadrul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior, elevul trebuie să acumuleze un număr total de 30 de credite.

d) Completarea numărului total de credite alocate modulelor educatiei de bază (30 de credite) în cadrul Programului „Adoua sansă" pentru învătământul secundar inferior este obligatorie.

Conditii pentru alocarea creditelor în cazul educatiei de bază Recunoasterea si alocarea numărului de credite se realizează pentru o clasă absolvită în cadrul învătământului obligatoriu, nu pentru anumite discipline corespunzătoare unei clase. Echivalarea presupune scutirea de frecventă si/sau de evaluare pentru un număr de module ale educatiei de bază din cadrul programului, astfel:

a) în cazul educatiei de bază, în urma procesului de echivalare, candidatul poate obtine un număr de 5, 10 sau maximum 15 credite;

b) în contul celor 5, 10 sau 15 credite obtinute elevul este scutit de parcurgerea si/sau de evaluarea modulelor din programul educatiei de bază, în conformitate cu competentele recunoscute, ale căror credite însumate constituie 5, 10 sau 15 credite;

c) stabilirea modulelor pentru care elevul, prin echivalare, obtine scutirea de frecventă si/sau de evaluare si pentru care i se eliberează adeverinta de modul este realizată de comisia de evaluare împreună cu elevul, cu îndeplinirea conditiei ca, prin echivalare, elevul să nu poată fi scutit de parcurgerea si/sau echivalarea tuturor modulelor unei discipline;

d) elevul nu poate fi scutit de parcurgerea si/sau evaluarea unor module ale unei discipline pe care el nu a urmat-o în învătământul obligatoriu si, ca atare, pentru care nu are medie încheiată; în această situatie încheierea mediei la un modul din cadrul programului, corespunzător unei discipline pe care candidatul nu a parcurs-o în învătământul obligatoriu, se poate face doar în urma parcurgerii si/sau a evaluării modulului respectiv si nu poate face obiectul echivalării.

B. Alocarea creditelor în cazul pregătirii profesionale

Acumularea de credite, în cazul echivalării competentelor profesionale dobândite anterior pe căi formale, constă în:

a) acumularea unui număr total de 30 de credite, pentru echivalare integrală; numărul de credite pentru fiecare modul echivalat este estimat, în baza numărului de ore alocat, din numărul total de credite al blocului de module de pregătire profesională, al fiecărui an de studiu, conform planului-cadru;

b) calcularea numărului de credite ca în cazul de mai sus, pentru echivalare partială, în cazul în care se eliberează adeverintă de modul (toate competentele agregate unui modul au fost recunoscute). Dacă se eliberează adeverintă de competente, se calculează numărul de credite al fiecărei competente, astfel: se verifică numărul de credite al unitătii de competentă din care aceasta face parte si numărul de competente al acestei unităti de competentă. Se estimează apoi numărul de ore alocat fiecărei competente si, aplicând regula de 3 simplă, se calculează numărul de credite.

2.7. Încheierea mediei modulelor echivalate

A. În cazul echivalării pentru disciplinele educatiei de bază trebuie urmati pasii:

1. elevul informat despre procedura de echivalare si de obtinere a creditelor trebuie să opteze, în scris, pentru modulele educatiei de bază pe care nu doreste să le urmeze în contul numărului de credite obtinut prin echivalare (5, 10 sau 15);

2. elevul nu poate opta pentru un număr de module ale căror credite însumate depăsesc numărul creditelor obtinute (5, 10 sau 15);

3. după alocarea numărului de credite pentru clasa/clasele absolvită/absolvite si după stabilirea modulelor pentru care elevul, prin echivalare, obtine scutirea de frecventă si/sau de evaluare, comisia de evaluare calculează mediile pentru modulele echivalate în acest mod;

4. media unui/unor modul/module din cadrul programului, pentru care elevul, prin echivalare, obtine scutirea de frecventă si/sau evaluare, va fi calculată astfel:

a) în cazul acumulării a 5 credite/echivalentul absolvirii clasei a V-a, media modulului pentru care elevul, prin echivalare, obtine scutirea de frecventă si/sau evaluare este media pe care elevul a obtinut-o la disciplina respectivă în învătământul gimnazial;

b) în cazul acumulării a 10 sau 15 credite/echivalentul absolvirii clasei a Vl-a/a VII-a, media modulului pentru care elevul, prin echivalare, obtine scutirea de frecventă si/sau evaluare se calculează astfel: suma tuturor mediilor anuale ale disciplinei respective împărtită la numărul de ani în care aceasta a fost studiată; nota astfel obtinută va deveni media pentru un modul sau pentru mai multe module ale disciplinei respective, scutite de frecventă si/sau evaluare, în cadrul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior;

c) media modulului se calculează cu două zecimale, fără rotunjire.

B. Media de modul în cazul echivalării competentelor profesionale dobândite anterior pe căi formale se determină astfel:

a) în cazul recunoasterii integrale a certificatului de calificare profesională, cu recunoastere la nivel national, se identifică si se asociază disciplina/modulul parcurs la cursul de calificare modulelor din curriculumul TVET1). Asocierea disciplinelor/ modulelor se face pe baza asocierii competentelor corespunzătoare acestora. Media modulelor echivalate este media disciplinei (disciplinelor)/modulului (modulelor) căreia/ cărora i se poate asocia competenta sau setul de competente recunoscut. În cazul în care unui modul din curriculumul TVET i se asociază mai multe discipline/module corespunzătoare cursului de calificare parcurs, media modulului va fi media aritmetică a acestora. În cazul în care o disciplină/un modul înscrisă/înscris în certificat corespunde în aceeasi măsură mai multor module din curriculumul TVET, media disciplinei/ modulului se transferă fiecărui modul TVET;

b) în cazul recunoasterii partiale a certificatului de calificare profesională, cu recunoastere la nivel national, la calculul mediei unui modul din curriculumul TVET se iau în considerare notele acordate competentelor individuale recunoscute si agregate la modulul respectiv. Nota acordată fiecărei competente individuale este nota disciplinei/modulului, înscrisă pe certificat sau în foaia matricolă, care se poate asocia acestei competente;

c) media la modulul de instruire practică comasată se încheie în urma sustinerii unei probe de evaluare, propusă de către profesorul de specialitate, în conformitate cu probele de evaluare din standardele de pregătire profesională si pe baza raportului întocmit de operatorul economic.


2.8. Înregistrarea rezultatelor evaluării

1. Unitătile de învătământ păstrează, pentru fiecare candidat căruia i s-au recunoscut/echivalat documentele scolare/actele de studii, respectând conditiile legale de arhivare ale actelor de studii, următoarele documente:

a) cererea de înscriere în procesul de echivalare, cu mentionarea clară a claselor/competentelor pentru care se solicită echivalarea;

b) dosarul de echivalare a competentelor dobândite anterior pe căi formale, împreună cu actele de studii doveditoare sau copii ale acestora.

2. Dosarul de echivalare a competentelor dobândite anterior pe căi formale include:

a) elementele de identificare: numele candidatului, denumirea calificării profesionale, componenta comisiei de evaluare, unitatea de învătământ, data echivalării;

b) fisa de înregistrare a rezultatelor echivalării (semnată de elev, cu luare la cunostintă) continând: număr de credite, medii si adeverinte obtinute de elev;

c) fisa (semnată de elev, cu luare la cunostintă) care stabileste traseul individual în urma evaluării: ce module mai are de parcurs, ce număr de credite mai are de obtinut, alte informatii;

d) feedbackul din partea candidatului, referitor la modul de îndrumare si de manifestare a comisiei de evaluare, modul de derulare a întregului proces.

3. În urma aplicării procedurii de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi formale, persoanele care au obtinut recunoasterea integrală sau partială pot beneficia de programe individualizate de pregătire, cu un număr redus de ore.

 

1) Curriculum TVET - curriculumul de specialitate aprobat, mentionat la art. 13 alin. (5) din metodologie.

 

CAPITOLULUI

Evaluarea si recunoasterea competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informate

 

3.1. Caracteristici generale

Procesul de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale are următoarele caracteristici:

a) este un proces voluntar; persoanele înscrise în Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior, care doresc să li se recunoască competentele dobândite anterior pe căi nonformale si informale, se adresează, în scris, comisiei de înscriere de la unitatea de învătământ;

b) este un proces transparent; elevul (candidatul) care urmează a fi evaluat este informat cu privire la modul de desfăsurare a procesului de evaluare, în cadrul unui interviu, organizat înainte de începerea procesului, după înscriere;

c) în vederea evaluării competentelor pentru educatia de bază, fiecare candidat va fi sprijinit si consiliat de către diriginte, membru în comisia de înscriere, care prezintă candidatului metodele de evaluare care vor fi utilizate si competentele care trebuie demonstrate;

d) înainte de intrarea în procesul de evaluare propriu-zis, candidatul analizează, asistat de către diriginte, membru în comisia de înscriere, propriile competente, în raport cu competentele si standardele de performantă ale modulelor pentru care solicită evaluare initială. Candidatul este informat cu privire la metodele de evaluare care vor fi utilizate;

e) în functie de rezultatul analizei, dirigintele recomandă candidatului să participe sau să nu participe la procesul de evaluare. Decizia de a participa la procesul de evaluare apartine candidatului care mentionează în cererea depusă modulele pentru care solicită evaluare initială;

f) în vederea evaluării competentelor profesionale corespunzătoare unei calificări profesionale, fiecărui candidat îi este repartizat un cadru didactic de specialitate, membru evaluator din cadrul comisiei de evaluare a competentelor profesionale (denumit în continuare evaluator), care răspunde de punerea în aplicare a întregului proces de evaluare. Înainte de intrarea în procesul de evaluare propriu-zis, candidatul analizează, asistat de evaluator, propria performantă profesională, în raport cu continutul standardului de pregătire profesională, în cadrul unui interviu, care se finalizează cu completarea unei fise de autoevaluare. Evaluatorul explică si detaliază, la cerere, continutul si prevederile standardului de pregătire profesională. În functie de rezultatul autoevaluării, evaluatorul recomandă candidatului să participe la procesul de evaluare, pentru întregul standard sau pentru o parte a acestuia, ori să nu participe la procesul de evaluare. Decizia de a participa la procesul de evaluare apartine candidatului, care mentionează în cererea depusă unitătile de competentă pentru care doreste să fie evaluat din lista unitătilor de competentă ale standardului pus la dispozitia sa de către evaluator. Evaluatorul prezintă candidatului metodele de evaluare care vor fi utilizate si stabileste programul de desfăsurare a procesului de evaluare, de comun acord cu candidatul. Programul stabilit de evaluator cu candidatul este comunicat centrului autorizat sau comisiei de evaluare din unitatea de învătământ, în scopul aprobării de către aceasta;

g) elevul (candidatul) înscris în Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior nu poate solicita evaluare initială pentru un modul pe care l-a parcurs deja în cadrul programului sau pentru un modul care tocmai s-a încheiat, fără ca acesta să-l fi parcurs.

3.2. Repere pentru evaluarea si recunoasterea competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale

Procesul de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale se raportează la standardele de performantă, pentru educatia de bază, si la standardele de pregătire profesională, pentru pregătirea profesională.

Evaluarea competentelor profesionale se efectuează în raport cu criteriile de performantă descrise în standardele de pregătire profesională.

3.3. Organizarea procesului de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale

1. Organizarea procesului de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale este efectuată de către:

a) comisia de evaluare de la nivelul unitătii de învătământ, pentru evaluarea modulelor educatiei de bază;

b) centrul de evaluare si certificare a competentelor profesionale obtinute pe alte căi decât cele formale, autorizat de către Consiliul National de Formare Profesională a Adultilor (C.N.F.P.A.) sau de către evaluatori de competente profesionale, certificati de C.N.F.P.A., conform procedurii legale aprobate prin Ordinul ministrului educatiei si cercetării si al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei nr. 4.543/468/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare si certificare a competentelor profesionale obtinute pe alte căi decât cele formale, cu modificările si completările ulterioare. În cazul în care evaluarea nu se poate face, din motive întemeiate, de către un centru autorizat de către C.N.F.P.A. sau de către evaluatori de competente profesionale certificati de către C.N.F.P.A., aceasta se va realiza de către comisia de evaluare din unitatea de învătământ, care are în componentă 2 membri, cadre didactice de specialitate - discipline tehnologice.


2. Elevul (candidatul) poate solicita aplicarea procedurii de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale, astfel:

a) pentru educatia de bază, pentru unul, mai multe sau toate modulele;

b) pentru pregătirea profesională, pentru unul, mai multe sau toate modulele din curriculumul TVET specific unei calificări profesionale, respectiv pentru una, mai multe sau toate unitătile de competentă ale unui standard de pregătire profesională.

3. Dovezile de competentă rezultate pe parcursul evaluării sunt analizate si judecate de comisia de evaluare/evaluator, în raport cu cerintele standardului de performantă/standardului de pregătire profesională.

4. Evaluarea în vederea recunoasterii competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale se face în cadrul evaluării initiale - înainte de debutul modulelor corespunzătoare unui an de studiu - si se adresează tuturor elevilor care consideră că detin competentele necesare promovării unui modul, anterior parcurgerii acestuia.

3.4. Termene pentru procesul de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale

a) Competentele dobândite anterior pe căi nonformale si informale, atât pentru educatia de bază, cât si pentru pregătirea profesională, se desfăsoară, conform unui grafic stabilit, în cadrul sesiunilor de evaluare initială.

b) Competentele dobândite anterior pe căi nonformale si informale, atât pentru educatia de bază, cât si pentru pregătirea profesională, sunt evaluate în oricare dintre sesiunile speciale de evaluare alocate, înainte de începerea predării modulului/modulelor pentru care se solicită evaluarea.

c) Durata procesului de evaluare a competentelor profesionale se stabileste de către fiecare centru, respectiv unitate de învătământ, în functie de specificul si de complexitatea ocupatiei/calificării, fără a se depăsi o săptămână, în cadrul unei planificări realizate de către comisia de evaluare, în functie de numărul solicitărilor si de specificul calificărilor profesionale.

d) Evaluarea competentelor profesionale se poate face în oricare dintre sesiunile de evaluare organizate de unitatea de învătământ, anterior debutului modulelor pentru care se realizează pregătirea profesională.

3.5. Alocarea creditelor în urma aplicării procedurii de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale

a) Pentru educatia de bază, numărul de credite se alocă conform planului-cadru pentru modulul/modulele respectiv/respective.

b) Pentru pregătirea profesională se estimează numărul de credite pentru modulul de cultură de specialitate, în functie de numărul de ore alocate în curriculum, din numărul total de credite al blocului de module de pregătire profesională al fiecărui an, conform planului-cadru.

c) în cazul recunoasterii doar a unor competente din cadrul unor unităti de competentă/module (valabil numai pentru pregătirea profesională), se estimează valoarea creditului pentru competenta individuală recunoscută în raport cu numărul de competente al unitătii si cu valoarea totală a creditului unitătii din care aceasta face parte.

3.6. Încheierea mediei modulelor echivalate

a) Media unui modul din cadrul programului, care este promovat, pentru care se recunosc competentele prin evaluare si care nu va mai fi parcurs de elev în cadrul programului, va fi calculată ca medie aritmetică a notelor obtinute la probele de evaluare aplicate.

b) Pentru pregătirea profesională, pentru ca un modul din curriculumul TVET să fie considerat promovat, trebuie să i se

recunoască candidatului toate competentele agregate acelui modul.

c) Media obtinută la evaluare devine media modulului respectiv.

d) Notele din adeverinta de competente primită de către persoanele care beneficiază de recunoastere partială a modulelor/unitătilor de competentă vor intra în alcătuirea mediei modulului (pentru a atesta finalizarea si promovarea programului) alături de notele obtinute pe parcurs de către candidat la evaluarea din cadrul modulelor din programul individualizat de pregătire. Pentru pregătirea profesională se aplică media aritmetică a notelor obtinute la evaluarea competentelor incluse în lista unitătilor de competentă relevante pentru modul.

3.7. Elaborarea instrumentelor de evaluare în vederea evaluării competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale

1. În cazul educatiei de bază, pentru evaluarea competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale, instrumentele de evaluare sunt elaborate de către profesorii de specialitate de la modulele corespunzătoare.

2. Pentru evaluarea competentelor profesionale dobândite anterior pe căi nonformale si informale, instrumentele de evaluare sunt elaborate, pe baza standardelor de pregătire profesională, după caz, de către:

a) centrul de evaluare si certificare a competentelor profesionale obtinute pe alte căi decât cele formale, autorizat de C.N.F.P.A.;

b) evaluatorul de competente profesionale, certificat de C.N.F.P.A.;

c) cadrele didactice de specialitate - discipline tehnologice din cadrul comisiei de evaluare de la nivelul unitătii de învătământ.

3. Fiecare centru de evaluare/evaluator de competente profesionale/comisie de evaluare stabileste modalitatea concretă de evaluare, astfel încât metodele aplicate să conducă cu consecventă la demonstrarea competentei în ansamblul ei.

3.8. Documente care atestă obtinerea recunoasterii, în urma aplicării procedurii de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale

Elevul (candidatul) este informat că i se eliberează adeverintă de modul (si este eliminată obligativitatea parcurgerii modulului) dacă toate competentele relevante pentru modul sunt recunoscute, în urma aplicării procedurii de evaluare si de recunoastere. În adeverinta de modul se consemnează media modulului si numărul de credite obtinute.

În cazul în care lista competentelor relevante pentru un modul din cadrul pregătirii profesionale include competente din diferite unităti de competentă, eliberarea adeverintei de modul este conditionată de demonstrarea tuturor acestor competente.

Elevul (candidatul) este informat că, în cazul pregătirii profesionale, el poate beneficia de recunoasterea partială a unui modul/unităti de competentă, adică numai de o parte a competentelor agregate unui modul sau incluse în unitatea de competentă. Candidatul primeste în urma recunoasterii partiale o adeverintă de competente în care sunt consemnate notele obtinute pentru fiecare competentă, indicându-se modulul si unitatea de competentă în care este inclusă competenta. Decizia privind competenta candidatului se stabileste pentru fiecare competentă pentru care a fost evaluat candidatul. Dovezile de competentă rezultate pe parcursul evaluării sunt analizate si apreciate de către comisia de evaluare/evaluator, în raport cu cerintele standardului de pregătire profesională.


3.9. Înregistrarea rezultatelor evaluării si recunoasterii competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale

1. Unitătile de învătământ păstrează, pentru fiecare elev (candidat) evaluat, respectând conditiile legale de arhivare a actelor de studii, următoarele documente:

a) cererea de înscriere în procesul de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale;

b) dosarul de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale, împreună cu dovezile de competentă colectate.

2. Dosarul de evaluare si recunoastere a competentelor dobândite anterior pe căi nonformale si informale include:

a) elementele de identificare: numele candidatului, denumirea calificării profesionale, numele evaluatorului, unitatea de învătământ, data sustinerii fiecărei evaluări;

b) lista modulelor/unitătilor de competentă la care se face evaluarea;

c) seturile de probe de evaluare, testele administrate candidatului (întrebări specifice pentru testul scris si oral, activitătile realizate la o simulare sau demonstratie structurată ori urmărite la observarea directă, tema de proiect si detaliile tehnice necesare realizării acestuia, fisa de autoevaluare completată);

d) dovezile de competentă care rezultă din aplicarea probelor;

e) fisa de înregistrare a rezultatelor;

f) feedbackul din partea candidatului referitor la modul de îndrumare si de manifestare a evaluatorului, la modul de derulare a întregului proces de evaluare, la accesul la materiale si documentatie.

3.10. Valorificarea recunoasterii competentelor profesionale obtinute pe căi nonformale si informale

1. Prin evaluarea si recunoasterea tuturor competentelor profesionale, din toate unitătile de competentă tehnică generală si specializată, participantul în Programul „Adoua sansă" pentru învătământul secundar inferior nu mai parcurge modulele de specialitate din anii II, III si IV; la instruirea practică comasată poate să se prezinte la o parte din orele alocate, în vederea pregătirii pentru sustinerea examenului pentru certificarea competentelor profesionale.

2. Recunoasterea anumitor competente din standardul de pregătire profesională atrage eliminarea din programul individualizat de pregătire al elevului respectiv a competentelor si a continuturilor aferente, selectate din „Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor" din curriculumul de specialitate. Continuturile pe care candidatul le mai are de parcurs însumează un număr total de ore care vor fi distribuite, începând cu anul II, astfel încât candidatul se poate afla în una dintre următoarele situatii:

a) finalizează si promovează modulele/continuturile din modulele rămase, conform programului individualizat de pregătire, la sfârsitul anului II;

b) finalizează si promovează modulele/continuturile din modulele rămase, conform programului individualizat de pregătire, la sfârsitul anului III;

c) finalizează si promovează modulele/continuturile din modulele rămase, conform programului individualizat de pregătire, în timpul anului IV.

Participantii din cadrul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior, care au obtinut nivelul 1 sau 2 de calificare, recunoscut la nivel national, în urma finalizării unui program de formare profesională continuă oferit de către un furnizor de formare profesională autorizat conform legii, au posibilitatea fie să urmeze Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior, fără pregătirea de specialitate si fără instruirea practică comasată, fie să opteze pentru o calificare profesională, caz în care beneficiază de pregătire profesională după un program individualizat de pregătire.

 

CAPITOLUL IV

Procesul de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite pe parcursul programului

 

4.1. Caracteristici generale

Procesul de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite pe parcursul programului are următoarele caracteristici:

a) este un proces organizat flexibil; elevii (candidatii) înscrisi în Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior parcurg module ale educatiei de bază, conform planului-cadru pentru Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior, si module ale curriculumului de specialitate (TVET) pentru o anume calificare profesională solicitată si sunt evaluati în vederea recunoasterii competentelor, în momente diferite;

b) este un proces transparent; candidatul este informat cu privire la modul de desfăsurare a evaluării, după înscriere, în perioada de initiere si orientare.

4.2. Repere pentru evaluarea si recunoasterea competentelor dobândite pe parcursul programului

Elevii înscrisi în Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior, în urma parcurgerii modulelor, vor fi evaluati în vederea recunoasterii competentelor dobândite pe parcurs, pe baza standardelor de performantă, în cazul educatiei de bază, si a standardului de pregătire profesională, în cazul pregătirii profesionale.

Evaluarea competentelor dobândite pe parcursul programului este efectuată de către profesorul de specialitate de la modul.

4.3. Posibilităti de evaluare a competentelor dobândite pe parcursul programului

Formele de evaluare utilizate în cadrul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior pentru evaluarea competentelor dobândite pe parcursul programului sunt:

a) evaluare cu rol de diagnoză, pentru modulele educatiei de bază;

b) evaluarea curentă;

c) evaluarea finală de modul;

d) evaluare finală de an.

4.4. Termene pentru procesul de evaluare si recunoastere a competentelor dobândite pe parcursul programului

a) Pentru competentele dobândite pe parcursul programului, evaluarea curentă se realizează atât pentru educatia de bază, cât si pentru pregătirea profesională, în cadrul săptămânilor de curs.

b) Evaluarea finală de modul (unde este cazul), evaluarea finală de an si evaluarea cu rol de diagnoză se realizează conform intervalelor stabilite la art. 13 si 19 din metodologie.

c) Modulele restante din toti anii de studiu (într-o proportie mai mică decât 25% pentru fiecare an) pot fi evaluate în cadrul sesiunilor de evaluare organizate anual sau în perioada în care se poate acorda sprijinul suplimentar, conform prevederilor din anexa nr. 3.b).

4.5. Alocarea creditelor în urma aplicării procedurii de evaluare si de recunoastere a competentelor dobândite pe parcursul programului

a) Evaluarea competentelor dobândite pe parcursul programului se finalizează prin alocarea unui număr de credite corespunzător fiecărui modul, din totalul celor 60 de credite alocate Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior, dintre care 30 de credite alocate educatiei de bază si alte 30 de credite alocate pregătirii profesionale.


b) Creditele sunt acumulate de către fiecare elev (candidat) potrivit numărului de credite alocat modulelor prin planul-cadru de învătământ.

c) Numărul de credite pentru fiecare modul din curriculumul TVET este estimat, în baza numărului de ore alocat, din numărul total de credite al blocului de module de pregătire profesională, al fiecărui an de studiu, conform planului-cadru de învătământ.

d) Pentru a aloca unui candidat numărul de credite corespunzător unui modul, procedura de evaluare trebuie să se finalizeze cu promovarea modulului.

4.6. Încheierea mediei modulelor parcurse

a) Pentru ca procesul de evaluare să fie transparent, profesorul de specialitate trebuie să informeze elevul referitor la standardele de performantă/standardele de pregătire profesională la care se raportează în acest proces; elevul este informat si despre procedura de evaluare si de obtinere a creditelor.

b) Media la modulele studiate pe parcursul programului, pentru modulele educatiei de bază, se calculează ca medie ponderată, din care 30% este ponderea notelor acordate pe parcurs, 20% ponderea portofoliului elaborat pentru modulul respectiv si 50% nota acordată la evaluarea finală a modulului. Calculul mediei modulelor frecventate se realizează astfel:

 

(MNP x 3) + (NP x 2) + (NM x 5)

------------------------------------------------------------------  = MM,

10

 

unde:

- MNP este media notelor acordate pe parcurs, calculată cu două zecimale, fără rotunjire;

- NP este nota obtinută la evaluarea portofoliului (fără zecimale);

- NM este nota obtinută la evaluarea de la finalul modulului, calculată cu două zecimale, fără rotunjire;

- MM este media finală a modulului, calculată cu două zecimale, fără rotunjire.

c) Media la modulele studiate pe parcursul programului, pentru pregătirea profesională, se calculează conform prevederilor art. 59 alin. (6) din Regulamentul de organizare si functionare a unitătilor de învătământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educatiei si cercetării nr. 4.925/2005.

d) Promovarea unui modul este conditionată de obtinerea mediei 5 (cinci).

e) Numărul minim de note acordate pe parcurs, obligatoriu pentru încheierea mediei unui modul, este de 4, la modulele specifice educatiei de bază (două note obtinute la evaluarea curentă, o notă acordată pentru portofoliu si o notă acordată pentru evaluarea finală de modul) si de 4 la modulele din trunchiul comun pentru pregătirea profesională (două note pentru cultura de specialitate si două note pentru instruirea practică săptămânală); pentru încheierea mediei la modulul de instruire practică comasată sunt necesare minimum două note.

4.7. Documente care atestă promovarea modulelor în urma aplicării procedurii de evaluare a competentelor dobândite pe parcurs

În urma promovării modulelor se eliberează fiecărui elev (candidat) o adeverintă de modul în care se consemnează numele modulului, numărul de credite si media la modulul respectiv.

4.8. Înregistrarea rezultatelor evaluării

a) Rezultatele evaluării modulelor pentru fiecare elev (candidat) înscris în Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior sunt consemnate în catalog, în fiecare an de studiu din program.

b) Evaluarea se consemnează în documentele scolare prin note de la 10 la 1 si prin medii acordate pentru fiecare modul.

 

ANEXA Nr. 3.b)

la metodologie

 

SITUATIILE

în care se recomandă micsorarea duratei standard de scolarizare sau acordarea sprijinului suplimentar în cadrul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior

 

CAPITOLUL I

Situatiile în care se recomandă micsorarea duratei standard de scolarizare

 

În unele situatii, experienta, competentele dobândite anterior si nivelul de pregătire ale unui elev îi pot permite parcurgerea partială (prin frecventă) a unuia sau mai multor module, corespunzătoare pregătirii în domeniul educatiei de bază sau pregătirii profesionale, ceea ce poate duce la reducerea duratei standard de scolarizare, pentru fiecare elev în parte.

Reducerea duratei standard de scolarizare este posibilă în conditiile în care:

a) elevul detine o adeverintă de absolvire a claselor a V-a, a Vl-a sau a VII-a din învătământul gimnazial; în acest caz, el poate solicita recunoasterea si echivalarea claselor parcurse în învătământul gimnazial. În cadrul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior, recunoasterea si echivalarea se realizează prin alocarea unui număr de credite corespunzător fiecărei clase absolvite; în cazul în care elevul detine o adeverintă de absolvire a 5 clase, acesta obtine un număr de 5 credite; în cazul în care elevul detine o adeverintă de absolvire a 6 clase, acesta obtine un număr de 10 credite; în cazul în care elevul detine o adeverintă de absolvire a 7 clase, acesta obtine un număr de 15 credite. Durata de scolarizare se reduce deoarece elevul mai are de acumulat doar 25, 20, respectiv 15 credite din cele 30 de credite alocate modulelor educatiei de bază în cadrul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior;

b) în urma interviului si a probelor de evaluare initială, indiferent de numărul de ani de studiu parcursi anterior în învătământul gimnazial, elevul apreciază si/sau i se recomandă că este pregătit pentru evaluarea modulelor, fără parcurgerea acestora. În această situatie candidatii completează o cerere de înscriere în sesiunea de evaluare. În conditiile promovării evaluării de modul, în cadrul sesiunilor de evaluare, elevului i se eliberează adeverinta de modul, pentru modulul respectiv. Durata standard de scolarizare se reduce deoarece elevul a promovat un număr de module, fără să fie obligat la frecventarea acestora, si a reusit să acumuleze creditele necesare pentru promovarea integrală a modulelor educatiei de bază si a modulelor pentru pregătirea profesională, în cadrul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior;

c) în cazul în care elevul prezintă unitătii de învătământ un certificat de calificare profesională, obtinut într-un sistem de formare continuă si eliberat de un centru de calificare autorizat, pentru o ocupatie, acesta poate beneficia de un program de pregătire individualizat, în care:

- poate parcurge doar modulele alocate educatiei de bază;


- trebuie să recupereze competentele care nu apar pe certificatul său, dar sunt înscrise în standardul de pregătire profesională al calificării care se poate asocia, conform reglementărilor, acelei ocupatii.

În ambele situatii programul de pregătire individualizat poate asigura reducerea duratei standard a programului.

 

CAPITOLUL II

Situatiile în care se recomandă acordarea sprijinului suplimentar

 

Unele categorii de elevi (persoane cu nevoi speciale, minorităti culturale, persoane care locuiesc în zone defavorizate, persoane fără adăpost stabil, copiii străzii, persoane private temporar de libertate, someri pe termen lung, refugiati în urma calamitătilor naturale etc), participante la Programul „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior, din cauza conditiilor de viată, nu reusesc, pe parcursul celor 4 ani - durata standard a programului -, să aibă o frecventă minimă care să le asigure promovabilitatea modulelor. Aceste categorii de elevi au nevoie de sprijin suplimentar.

Acesta se acordă în situatiile în care elevul:

a) a înregistrat un număr de absente egal cu jumătate plus unu din numărul total de ore;

b) nu a participat/nu a promovat evaluarea/evaluările de modul si/sau evaluarea/evaluările finală/finale de an de studiu;

c) nu a dovedit competentele necesare pentru promovarea examenului de certificare a competentelor profesionale;

d) consideră că are nevoie de sprijin suplimentar, în vederea continuării studiilor.

Recomandarea ca elevul să urmeze o pregătire suplimentară poate fi realizată de către profesorul de la modulul respectiv, dacă acesta constată că progresul realizat de către elev, în raport cu tintele stabilite (standardele de performantă si standardele de pregătire profesională), nu este cel asteptat. Realizarea unei pregătiri suplimentare poate fi solicitată si de către elev, fără a avea nevoie de recomandarea unui cadru didactic, de exemplu în cazul elevilor cu nevoi speciale sau al celor care solicită amânarea de modul din motive medicale. Solicitantul va înainta în acest sens o cerere coordonatorului Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior, în care va consemna titlurile modulelor pentru care doreste planificarea unei pregătiri suplimentare. Coordonatorul Programului „A doua sansă" pentru învătământul secundar inferior vizează cererea elevului si o înaintează, spre aprobare, directorului unitătii de învătământ.

Sprijinul suplimentar poate viza unul sau mai multe module si se realizează, de regulă, pe durata standard a programului, astfel:

a) pentru educatia de bază, prin orele de curriculum la decizia scolii (CDS) alocate modulelor din trunchiul comun;

b) pentru pregătirea profesională, prin alegerea, în functie de situatie, a uneia dintre următoarele optiuni:

- participarea la activitătile de predare/învătare a modulului nepromovat, cu alte grupe de studiu (dacă există cel putin două grupe specifice unui an de studiu, fie care au început simultan, fie care au început succesiv, în octombrie si în februarie);

- participarea la orele de CDS pentru modulele din aria curriculară „Tehnologii", propuse de unitatea de învătământ, conform recomandărilor, în situatia în care este necesară completarea impusă de numărul total de ore alocat prin planul-cadru, cu un număr mai mic de 30 de ore;

- desfăsurarea activitătii la operatorul economic, în cazul în care activitatea se desfăsoară în cel putin două schimburi si elevul, potrivit unui ritm propriu de învătare, realizează activităti de învătare la instruirea practică într-un program cu un număr mai mare de ore peste cel normat. În acest caz sunt necesare aprobarea din partea operatorului economic si supravegherea elevului de către un maistru instructor de la locul de muncă.

Sprijinul suplimentar se poate acorda si prin prelungirea duratei standard a programului, de regulă cu un semestru, prin aplicarea, în functie de situatie, a uneia dintre următoarele optiuni:

a) replanificarea parcurgerii modulelor nepromovate cu alte grupe de studiu;

b) studiu individual si organizarea unor sedinte de consultatii;

c) planificarea unor sesiuni de evaluare a modulelor. Situatiile care necesită prelungirea duratei standard a programului se avizează de consiliul de administratie al unitătii de învătământ si se aprobă de către inspectoratul scolar judetean.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.