MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 612/2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 612         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 9 septembrie 2009

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

            16. - Hotărâre privind numirea secretarului general adjunct al Senatului

 

DECRETE

 

            1.324. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultural

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

            Decizia nr. 935 din 23 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 si art. 31 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

            Decizia nr. 940 din 23 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

            Decizia nr. 941 din 23 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 si art. 31 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

            Decizia nr. 1.063 din 14 iulie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1.201 din Codul civil si ale art. 166 din Codul de procedură civilă

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            96. - Ordonantă de urgentă pentru completarea art. 17 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            183. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Listei perimetrelor pentru concesionarea de activităti de explorare - Runda nr. 69/2009

 

ACTE ALE AUTORITĂTII ELECTORALE PERMANENTE

 

            22. - Lista partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetătenilor români apartinând minoritătilor nationale si a candidatilor independenti care au depus până la data de 4 septembrie 2009 raportul detaliat al veniturilor si cheltuielilor electorale, conform art. 38 alin. (V) din Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale, cu modificările si completările ulterioare, pentru alegerile locale partiale desfăsurate conform Hotărârii Guvernului nr. 808/2009 privind stabilirea datei alegerilor locale partiale pentru alegerea unor primari si a unui consiliu local

 

            Lista cuprinzând asociatiile si fundatiile din municipiul Pitesti care primesc subventii de la bugetul local în anul 2009, precum si cuantumul acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor române cu personalitate juridică, care înfiintează si administrează unităti de asistentă socială

 

            Rectificări la:

            - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 52/2005;

            - Hotărârea Guvernului nr. 683/2009;

- Hotărârea Guvernului nr. 880/2009

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind numirea secretarului general adjunct al Senatului

 

            În temeiul prevederilor art. 67 din Constitutia României, republicată, ale art. 19 alin. (1) si (2) din Legea nr. 7/2006 privind Statutul functionarului public parlamentar, republicată, si ale art. 203 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr.

28/2005, cu modificările ulterioare,

 

            Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

            Articol unic. - Domnul Gheorghe Constantin se numeste în functia de secretar general adjunct al Senatului.

 

            Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din 7 septembrie 2009, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

 

Bucuresti, 7 septembrie 2009.

Nr. 16.

 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul Cultural

 

            În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 7 lit. A si ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare,

            având în vedere propunerea ministrului culturii, cultelor si patrimoniului national,

            cu prilejul celei de-a XIX-a editii a Festivalului International „George Enescu", în semn de apreciere pentru contributia deosebită la promovarea internatională a muzicii enesciene,

 

            Presedintele României decretează:

 

            Art. 1. - Se conferă Ordinul Meritul Culturalîn grad de Ofiter, categoria B „Muzică":

            - dirijorului Vladimir Ashkenazy;

            - pianistei Elisabeth Leonskaya;

            - violoncelistului Yo-Yo Ma.

            Art. 2. - Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria B „Muzică":

            - dirijorului RobertoAbbado;

            - dirijorului Marek Janowski;

            - dirijorului Mariss Jansons;

            - dirijorului Dmitri Kitajenko;

            - violoncelistului Misha Maisky;

            - pianistului Murray Perahia;

            - violonistului Maxim Vengerov;

            - dirijorului Yuri Temirkanov;

            - dirijorului Christian Zacharias.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

 

Bucuresti, 8 septembrie 2009.

Nr. 1.324.

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 935

din 23 iunie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 si art. 31 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

            Ioan Vida - presedinte

            Nicolae Cochinescu - judecător

            Aspazia Cojocaru - judecător

            Acsinte Gaspar - judecător

            Petre Lăzăroiu - judecător

            Puskás Valentin Zoltán - judecător

            Augustin Zegrean - judecător

            Antonia Constantin - procuror

            Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

            Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 si art. 31 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială Laton Cons - S.R.L. din Ovidiu în Dosarul nr. 9.675/118/2007 al Tribunalului Constanta - Sectia comercială.

            La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

            Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

            având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

            Prin încheierea din 29 ianuarie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 9.675/118/2007, Tribunalul Constanta - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 si art. 31 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială Laton Cons - S.R.L. din Ovidiu într-o cauză comercială, în baza Legii nr. 85/2006.

            În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile de lege sunt neconstitutionale, deoarece stabilesc o diferentiere între creditori diferiti în ceea ce priveste instanta competentă să judece cauza privind realizarea creantei fiecăruia, iar, pe de altă parte, sustine că stabilirea posibilitătii de a introduce direct cererea de declansare a procedurii falimentului, fără o procedură prealabilă de verificare a stării de insolventă a debitorului, creează o limitare a libertătii comertului si poate genera încălcarea concurentei loiale.

            Tribunalul Constanta - Sectia comercială apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată.

            Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

            Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

            Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

            examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

            Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

            Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 6 si art. 31 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările si completările ulterioare, dispozitii care au următorul cuprins:

- Art. 6: „Toate procedurile prevăzute de prezenta lege, cu exceptia recursului prevăzut la art. 8, sunt de competenta tribunalului în a cărui rază teritorială îsi are sediul debitorul, astfel cum figurează acesta în registrul comertului, respectiv în registrul societătilor agricole sau în registrul asociatiilor si fundatiilor, si sunt exercitate de un judecător-sindic.";

- Art. 31: „(1) Orice creditor îndreptătit să solicite deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolventă poate introduce o cerere introductivă, în care va preciza:

a) cuantumul si temeiul creantei;

b) existenta unei garantii reale, constituite de către debitor sau instituite potrivit legii;

c) existenta unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului;

d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui să precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea în care întelege să participe la reorganizare.

(2) Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.


(3) Dacă între momentul înregistrării cererii de către un creditor si cel al judecării acestei cereri sunt formulate cereri de către alti creditori împotriva aceluiasi debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data înregistrării, existenta dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora si va stabili îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creantelor, în raport cu valoarea însumată a creantelor tuturor creditorilor care au formulat cereri si cu respectarea valorii-prag prevăzute de prezenta lege.

(4) Dacă există o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulată de către debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate încă, toate cererile de deschidere a procedurii se conexează la cererea formulată de debitor.

(5) Dacă s-a deschis o procedură într-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu aceIasi obiect, vor fi conexate la aceIasi dosar."

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în fata legii, în art. 45 privind libertatea economică si în art. 135 referitor la economia României.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra dispozitiilor de lege criticate - raportate la aceleasi prevederi din Constitutie ca si cele invocate în prezenta cauză —, prin Decizia nr. 1.144 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 19 noiembrie 2008, constatând că acestea sunt constitutionale. Referindu-se la conditiile în care orice creditor poate introduce cerere pentru deschiderea procedurii de insolventă, Curtea a arătat că acestea sunt stabilite cu rigurozitate de lege si că introducerea cererii nu duce în mod automat la deschiderea procedurii de insolventă. Astfel, cererile introductive care nu îndeplinesc conditiile prevăzute de lege nu vor putea produce efecte juridice si vor fi respinse de judecătorul-sindic. De asemenea, Curtea a retinut că, în virtutea prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul, în considerarea unor situatii deosebite, poate să stabilească si reguli de procedură speciale, derogatorii de la regulile dreptului comun. În legătură cu aceasta, Curtea a arătat că procedura insolventei este o procedură specială, caracterizată de celeritate si care are drept scop protejarea patrimoniului debitorului si reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmărind, în aceIasi timp, valorificarea cu eficientă sporită a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creantelor creditorilor. Prin aceeasi decizie Curtea a mai arătat că debitorul poate face opozitie la cererea de deschidere a procedurii insolventei si poate combate prin toate mijloacele legale de probă sustinerile creditorilor pentru a dovedi faptul că, în realitate, nu se află în stare de insolventă ori că nu sunt reale creantele pretinse, astfel că, atât debitorul, cât si creditorii, se bucură de toate garantiile procesuale care asigură desfăsurarea unui proces echitabil.

În final, Curtea a constatat că procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006 este o procedură specială, derogatorie de la cea reglementată de dreptul comun referitoare la litigiile în materie comercială, care se aplică, fără nicio discriminare, debitorilor aflati în stare de insolventă, fără ca prin aceasta să fie îngrădit accesul persoanei la o activitate economică.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în deciziile anterioare îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Cu privire la sustinerea autorului exceptiei de neconstitutionalitate potrivit căreia dispozitiile de lege criticate instituie discriminări între creditori în ceea ce priveste instanta competentă să judece cauza privind realizarea creantei fiecăruia, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece creditorii care uzează de calea dreptului comun, potrivit regulilor stabilite prin Codul de procedură civilă, se află într-o situatie juridică diferită de acei creditori care îsi întemeiază actiunea pe dispozitiile Legii nr. 85/2006 si, prin urmare, nu pot beneficia de aceIasi tratament juridic.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 si art. 31 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială Laton Cons - S.R.L. din Ovidiu în Dosarul nr. 9.675/118/2007 al Tribunalului Constanta - Sectia comercială.

            Definitivă si general obligatorie.

            Pronuntată în sedinta publică din data de 23 iunie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 940

din 23 iunie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolventei

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială Leda - S.A. din Dorolt, prin lichidator Comcas LJ 2000 - S.P.R.L. din Satu Mare, în Dosarul nr. 924/83/2001 al Curtii de Apel Oradea - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de partea Liliana Cornoc (căsătorită Cristea), prin care solicită acordarea unui termen de judecată, în vederea angajării unui apărător.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare, întrucât părtile au avut suficient timp pentru angajarea unui apărător.

Curtea, deliberând, în temeiul dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 coroborate cu cele ale art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, respinge cererea de amânare a cauzei.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

            având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

            Prin încheierea din 2 aprilie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 924/83/2001, Curtea de Apel Oradea - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială Leda - S.A. din Dorolt, prin lichidator Comcas LJ 2000 - S.P.R.L. din Satu Mare, într-o cauză comercială în temeiul Legii nr. 85/2006.

            În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile de lege sunt neconstitutionale, în măsura în care se aplică si procedurilor deschise înainte de adoptarea Legii nr. 85/2006. Astfel, stabilirea curgerii termenului de prescriptie în raport cu data întocmirii raportului prevăzut la art. 20 alin. (1) lit. b) din lege are ca efect aplicarea retroactivă a acesteia si îngrădirea dreptului administratorului judiciar de a cere constatarea nulitătii absolute a actului fraudulos, în cazul procedurilor începute anterior adoptării legii.

            Curtea de Apel Oradea - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată.

            Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

            Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

            Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

            examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

            Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

            Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 81 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu următorul cuprins:

„(1) Actiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum si pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se referă art. 79 si 80, poate fi introdusă de administratorul judiciar/lichidator în termen de un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevăzut la art. 20 alin. (1) lit. b), dar nu mai târziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii.

(2) Comitetul creditorilor poate introduce la judecătorul-sindic o astfel de actiune, dacă administratorul judiciar/lichidatorul nu o face.

(3) Administratorul judiciar/lichidatorul va putea mentine contractele de credit si va putea, cu acordul cocontractantilor, să le modifice clauzele, astfel încât acestea să asigure echivalenta viitoarelor prestatii ale debitorului. Modificările vor fi supuse aprobării comitetului creditorilor, care va avea în vedere dacă acestea sunt atât în folosul averii debitorului, cât si în cel al averii creditorilor."

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitătii legii si în art. 21 alin. (1) si (2) privind accesul liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Dispozitiile de lege criticate - prin stabilirea termenului în care se pot introduce actiunile prevăzute de art. 79 si art. 80 din Legea nr. 85/2006, ca fiind 1 an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevăzut la art. 20 alin. (1) lit. b), dar nu mai târziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii - nu contravin principiului neretroactivitătii legii, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constitutie, deoarece acestea produc efecte numai pentru viitor.

Sustinerile autorului exceptiei de neconstitutionalitate în sensul că, în spetă, nu a fost întocmit un raport în temeiul art. 20 lit. b) din lege si astfel termenul de prescriptie de 1 an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea acestui raport nu a putut să înceapă să curgă, deoarece Legea nr. 64/1995 sub imperiul căreia a început procedura de reorganizare judiciară si de faliment nu prevedea obligatia depunerii unui astfel de raport, nu reprezintă probleme de constitutionalitate a textului de lege criticat, ci probleme de aplicare a legii în timp, în situatia în care pe parcursul desfăsurării procedurii judiciare intervine o nouă reglementare a acesteia. Instanta de judecată este cea care stabileste dacă norma juridică respectivă se aplică sau nu situatiei juridice avute în vedere, pe baza principiilor de drept si a dispozitiilor legale tranzitorii.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportată la prevederile art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie, Curtea constată că si aceasta este neîntemeiată, deoarece, asa cum a statuat în mod constant în jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 251 din 6 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 17 aprilie 2008, institutia prescriptiei, în general, si termenele în raport cu care aceasta îsi produce efectele nu pot fi considerate de natură să îngrădească accesul liber la justitie, finalitatea lor fiind, dimpotrivă, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în conditii optime a acestui drept constitutional, prevenindu-se eventualele abuzuri si limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilitătii si securitătii raporturilor juridice civile.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială Leda - S.A. din Dorolt, prin lichidator Comcas LJ 2000 - S.P.R.L. din Satu Mare, în Dosarul nr. 924/83/2001 al Curtii de Apel Oradea - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

            Definitivă si general obligatorie.

            Pronuntată în sedinta publică din data de 23 iunie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 941 din 23 iunie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 si art. 31

din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 si art. 31 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială Virgioni - S.R.L. din localitatea Carpen în Dosarul nr. 18.619/63/2008 al Tribunalului Dolj - Sectia comercială.

            La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

            Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

            având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 18 martie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 18.619/63/2008, Tribunalul Dolj - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 si art. 31 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială Virgioni - S.R.L. din localitatea Carpen într-o cauză comercială în temeiul Legii nr. 85/2006.


În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile de lege sunt neconstitutionale, deoarece nu instituie în sarcina creditorului obligatia de a dovedi starea de insolventă a debitorului, ci instituie o prezumtie că debitorul nu este solvabil.

Tribunalul Dolj - Sectia comercială apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

            examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

            Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

            Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 si art. 31 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu următorul cuprins:

            - Art. 1 alin. (1): „Procedura generală prevăzută de prezenta lege se aplică următoarelor categorii de debitori aflati în stare de insolventă sau de insolventă iminentă, cu exceptia celor prevăzuti la alin. (2) lit. c) si d):

1. societătile comerciale;

2. societătile cooperative;

3. organizatiile cooperatiste;

4. societătile agricole;

5. grupurile de interes economic;

6. orice altă persoană juridică de drept privat care desfăsoară si activităti economice."

- Art. 3 pct. 1: „În întelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

1. insolventă este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienta fondurilor bănesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

a) insolventă este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadentă, nu a plătit datoria sa fată de unul sau mai multi creditori;

b) insolventă este iminentă atunci când se dovedeste că debitorul nu va putea plăti la scadentă datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănesti disponibile la data scadentei;"

- Art. 31: „(1) Orice creditor îndreptătit să solicite deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolventă poate introduce o cerere introductivă, în care va preciza:

a) cuantumul si temeiul creantei;

b) existenta unei garantii reale, constituite de către debitor sau instituite potrivit legii;

c) existenta unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului;

d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui să precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea în care întelege să participe la reorganizare.

(2) Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.

(3) Dacă între momentul înregistrării cererii de către un creditor si cel al judecării acestei cereri sunt formulate cereri de către alti creditori împotriva aceluiasi debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data înregistrării, existenta dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora si va stabili îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creantelor, în raport cu valoarea însumată a creantelor tuturor creditorilor care au formulat cereri si cu respectarea valorii-prag prevăzute de prezenta lege.

(4) Dacă există o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulată de către debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate încă, toate cererile de deschidere a procedurii se conexează la cererea formulată de debitor.

(5) Dacă s-a deschis o procedură într-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu aceIasi obiect, vor fi conexate la aceIasi dosar."

Exceptia de neconstitutionalitate se raportează la dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 9, 16, 21, 44, 45, 53, 57, 126 si 135 alin. (2).

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că s-a pronuntat asupra dispozitiilor de lege criticate - raportate la prevederile art. 16 si art. 135 din Constitutie —, prin Decizia nr. 1.144 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 19 noiembrie 2008, constatând că acestea sunt constitutionale. Cu acel prilej, Curtea a constatat, referindu-se la conditiile în care orice creditor poate introduce cerere pentru deschiderea procedurii de insolventă, că acestea sunt stabilite cu rigurozitate de lege si că introducerea cererii nu duce în mod automat la deschiderea procedurii de insolventă. Astfel, cererile introductive care nu îndeplinesc conditiile prevăzute de lege nu vor putea produce efecte juridice si vor fi respinse de judecătorul-sindic. De asemenea, Curtea a retinut că toate textele de lege criticate constituie norme de procedură a căror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, intră în atributiile exclusive ale legiuitorului. În virtutea acestor prerogative constitutionale, legiuitorul, în considerarea unor situatii deosebite, poate să stabilească si reguli de procedură speciale, derogatorii de la regulile dreptului comun.

Cu privire la criticile de neconstitutionalitate raportate la prevederile art. 21 si ale art. 44 din Constitutie, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 78 din 8 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 16 februarie 2007, retinând că dispozitiile criticate nu aduc atingere dreptului de proprietate si nici principiului ocrotirii în mod egal prin lege a proprietătii private, care se aplică atât în privinta proprietătii debitorului, cât si în privinta proprietătii, inclusiv a creantelor creditorilor. Astfel, creditorul este îndreptătit să actioneze pe orice cale legală pentru valorificarea creantelor sale, iar debitorul, dacă în realitate nu este în insolventă, îsi poate lichida oricând datoria, prevenind deschiderea ori determinând închiderea procedurii insolventei. Referitor la încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 21, Curtea a retinut că o atare critică este lipsită de temei, întrucât accesul liber la justitie, ca de altfel orice drept fundamental, consacrat ca atare de Constitutie, are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună-credintă, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor si intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Stabilirea de către legiuitor a acestor limite nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordantă cu exigentele generale proprii unui stat de drept.


Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutiile si considerentele deciziilor mentionate îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Referitor la critica de neconstitutionalitate raportată la prevederile art. 45 din Constitutie privind libertatea economică,

Curtea constată că si aceasta este neîntemeiată, deoarece, potrivit textului constitutional, accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera initiativă si exercitarea acestora se fac în conditiile legii.

În final, Curtea observă că celelalte dispozitii invocate din Constitutie nu au incidentă în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 si art. 31 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială Virgioni - S.R.L. din localitatea Carpen în Dosarul nr. 18.619/63/2008 al Tribunalului Dolj - Sectia comercială.

            Definitivă si general obligatorie.

            Pronuntată în sedinta publică din data de 23 iunie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 1.063

din 14 iulie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1.201 din Codul civil

si ale art. 166 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1.201 din Codul civil si ale art. 166 din Codul de procedură civilă, exceptie invocată de Iulian Popescu si Ileana Oana Cazan în Dosarul nr. 2.170/245/2009 al Judecătoriei Iasi.

La apelul nominal lipsesc părtile. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 31 martie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 2.170/245/2009, Judecătoria Iasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1.201 din Codul civil si ale art. 166 din Codul de procedură civilă, exceptie invocată de Iulian Popescu si Ileana Oana Cazan într-o cauză având ca obiect o actiune în constatarea nulitătii absolute.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că prevederile legale criticate sunt neconstitutionale deoarece, „prin limitările pe care le contin", încalcă dreptul de acces liber la justitie.

Judecătoria Iasi apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând că exceptia autoritătii de lucru judecat face parte din limitările justificate ale liberului acces la justitie, contribuind la respectarea securitătii raporturilor juridice si a echitătii procedurii.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate nu aduc atingere principiului constitutional al accesului liber la justitie sau dreptului la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, constituie o modalitate eficientă de prevenire si limitare a abuzului de drept.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 1.201 din Codul civil si ale art. 166 din Codul de procedură civilă, care prevăd:

- Art. 1.201 din Codul civil: „Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are aceIasi obiect, este întemeiată pe aceeasi cauză si este între aceleasi părti, făcută de ele si în contra lor în aceeasi calitate."

- Art. 166 din Codul de procedură civilă: „Exceptia puterii lucrului judecat se poate ridica, de părti sau de judecător, chiar înaintea instantelor de recurs."

În opinia autorilor exceptiei, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justitie.

Examinând exceptia, Curtea constată următoarele:

I. Prevederile art. 1.201 din Codul civil au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale invocate si în prezenta cauză, si cu o motivare similară.

Astfel, prin Decizia nr. 908 din 5 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2007, Curtea a respins exceptia si a statuat că puterea lucrului judecat este o prezumtie legală si absolută, în sensul că un proces odată judecat, între aceleasi părti, având aceIasi obiect si aceeasi cauză, nu poate fi reluat, asigurându-se prin aceasta stabilitatea si securitatea raporturilor juridice încheiate. De aceea, dată fiind importanta autoritătii de lucru judecat, întemeiată pe consideratii de ordine publică, legiuitorul a înteles să o reglementeze în mod expres, textele de lege criticate fiind de strictă interpretare.

Totodată, prin aceeasi decizie, Curtea a constatat că autoritatea de lucru judecat nu este consacrată ca atare de Constitutie, astfel că nu se poate sustine că este în contradictie cu dispozitiile art. 21 din Constitutie.

Considerentele cuprinse în această decizie îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei.

II. În ceea ce priveste invocarea neconstitutionalitătii art. 166 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că acest text de lege este o normă procedurală, emisă de legiuitor în temeiul competentei sale, recunoscută prin art. 126 alin. (2) din Constitutie.

Contrar sustinerilor autorilor exceptiei, posibilitatea invocării exceptiei puterii lucrului judecat, de către părti sau de către judecător, chiar în fata instantelor de recurs, nu este de natură a îngrădi liberul acces la justitie, ci, dimpotrivă, urmăreste să împiedice pronuntarea unor hotărâri judecătoresti contradictorii, evitând rejudecarea unui proces, având aceIasi obiect, aceeasi cauză si aceleasi părti, în vederea asigurării securitătii si stabilitătii raporturilor juridice încheiate.

În acest sens s-a pronuntat si Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, în Cauza Lungoci împotriva României, din 2006, a statuat că „exceptia autoritătii de lucru judecat urmăreste un scop legitim dacă vizează să asigure securitatea raporturilor juridice în materie civilă."

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1.201 din Codul civil si ale art. 166 din Codul de procedură civilă, exceptie invocată de Iulian Popescu si Ileana Oana Cazan în Dosarul nr. 2.170/245/2009 al Judecătoriei Iasi. Definitivă si general obligatorie. Pronuntată în sedinta publică din data de 14 iulie 2009.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie

 


ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru completarea art. 17 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor

 

Tinând seama de starea generală a societătii românesti, precum si de dinamica situatiei operative datorate recesiunii economice,

în vederea asigurării unui climat de ordine si sigurantă la nivel national, precum si pentru protejarea valorilor statului, a cetătenilor si bunurilor acestora,

având în vedere faptul că în contextul situatiei economico-financiare actuale Ministerul Administratiei si Internelor întâmpină dificultăti în asigurarea spatiilor de locuit corespunzătoare, respectiv în acordarea compensatiei lunare pentru chirie cadrelor militare în activitate si politistilor, potrivit legii, fiind astfel afectată desfăsurarea activitătii specifice în domeniul ordinii si sigurantei publice,

întrucât toate aceste elemente constituie situatii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - La articolul 17 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările ulterioare, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:

„(51) Ministerul Administratiei si Internelor, prin structurile componente subordonate, poate închiria, pe perioadă determinată, în conditiile legii, spatii locative necesare cazării personalului propriu, ce se dau în folosintă gratuită politistilor si cadrelor militare în activitate care îndeplinesc conditiile prevăzute de art. 31 alin. (1) si (11) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificările si completările ulterioare, si de art. 201 alin. 1 si 2 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare. Structurile componente subordonate, criteriile si conditiile de închiriere si repartizare a spatiilor locative se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor."

Art. II. - Cheltuielile privind închirierea spatiilor locative prevăzute la art. 17 alin. (51) din Ordonanta de urgentă nr. 30/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările ulterioare, se suportă din bugetul Ministerului Administratiei si Internelor de la titlul „Bunuri si servicii".

 

PRIM-MINISTRU EMIL BOC

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul administratiei si internelor,

Dan Nica

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Pogea

 

Bucuresti, 2 septembrie 2009.

Nr. 96.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENTIA NATIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

ORDIN

privind aprobarea Listei perimetrelor pentru concesionarea de activităti de explorare - Runda nr. 69/2009

 

În temeiul art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, al art. 40 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de autoritate competentă abilitată să aplice prevederile Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările si completările ulterioare, organizează concurs public de oferte pentru concesionarea de activităti miniere de explorare în perimetrele aprobate potrivit prezentului ordin.

Art. 2. - Perimetrele în cuprinsul cărora urmează a fi concesionate activităti de explorare, inclusiv coordonatele topo-geodezice si resursa minerală, sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - (1) Ofertele redactate în limba română vor fi depuse în două exemplare, original si copie, conform legii, la sediul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale din municipiul Bucuresti, str. I. D. Mendeleev nr. 36-38, sectorul 1.

(2) Termenul de depunere a ofertelor este ora 15,00 a celei de-a 35-a zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Art. 4. - Ofertele persoanelor juridice române sau străine interesate vor cuprinde, cu respectarea prevederilor art. 42—45 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare, următoarele documente si informatii:

I. plic exterior:

A. În cazul persoanelor juridice române:

a) declaratie de participare, semnată si stampilată de ofertant, fără stersături sau adăugări, care va cuprinde angajamentul de a mentine valabilitatea ofertei, mentionarea perimetrului la care se referă, respectiv denumirea, pozitia din anexa la prezentul ordin potrivit art. 2 si coordonatele topo-geodezice, asa cum au fost publicate, precum si asumarea răspunderii ofertantului asupra datelor si declaratiilor din ofertă.

Mentionarea în cuprinsul declaratiei de participare a altor coordonate topo-geodezice decât cele publicate în conformitate cu prezentul ordin atrage descalificarea ofertei, fără a se mai proceda la deschiderea plicului interior;

b) declaratie cuprinzând date si informatii privind ofertantul, respectiv denumirea, sediul social, codul unic de înregistrare, capitalul social, asociatii/actionarii, precum si numele, functia, telefonul/faxul persoanei împuternicite de ofertant cu care se vor face comunicările;

c) copii, certificate pentru conformitate, de pe actul constitutiv si certificatul de înregistrare ale ofertantului;

d) certificat constatator privind ofertantul, emis de oficiul registrului comertului, în termen de valabilitate, în original;

e) lista cuprinzând mentionarea datelor si informatiilor incluse în fondul geologic national si/sau în fondul national de resurse/rezerve minerale, utilizate la elaborarea ofertei; în cazul utilizării de date si informatii publice referitoare la resurse minerale, se va indica sursa din care provin acestea;

f) dovada privind detinerea legală a datelor si informatiilor incluse în fondul geologic national si/sau în fondul national de resurse/rezerve minerale, utilizate la elaborarea ofertei, respectiv factura emisă de Agentia Natională pentru Resurse Minerale si ordinul de plată sau chitanta corespunzătoare, precum si acordul de confidentialitate pentru utilizarea datelor si informatiilor geologice încheiat între ofertant si Agentia Natională pentru Resurse Minerale;

g) scrisoare de bonitate, în original sau copie legalizată, cuprinzând următorii indicatori economici exprimati în procente: lichiditate globală, solvabilitate patrimonială, rata profitului brut si rentabilitate financiară. Lipsa oricărui indicator economic solicitat atrage depunctarea ofertei. Prezentarea oricărui alt indicator decât cei mentionati nu se ia în considerare;

h) certificate constatatoare/adeverinte, în original sau în copie legalizată, emise de autoritătile/institutiile publice care administrează bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru somaj, bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă si boli profesionale, precum si bugetele locale;

i) certificat de atestare privind capacitatea tehnică pentru întocmirea documentatiilor si/sau executarea lucrărilor de cercetare geologică si memoriu cuprinzând prezentarea activitătilor miniere executate sau în curs de executare, în cazul ofertantilor specializati si atestati de Agentia Natională pentru Resurse Minerale; sau

- documentatie privind dotarea tehnică a ofertantului, care va cuprinde cel putin informatii privind instalatiile si utilajele specifice activitătilor miniere de cercetare geologică, detinute de ofertant, si titlul detinerii acestora, precum si personalul ofertantului, inclusiv personalul de specialitate specific activitătilor miniere, si un memoriu cuprinzând prezentarea activitătilor miniere executate sau în curs de executare, în cazul ofertantilor cu dotare tehnică proprie neatestati de Agentia Natională pentru Resurse Minerale; sau

- copie de pe certificatul de atestare privind capacitatea tehnică pentru întocmirea documentatiilor si/sau executarea lucrărilor de cercetare geologică a persoanei juridice cu care urmează să fie executate activitătile miniere, semnată si stampilată pentru conformitate, memoriu cuprinzând prezentarea activitătilor miniere executate de aceasta sau în curs de executare, precum si actul juridic prin care s-a convenit obligatia fermă de executare a activitătilor miniere, dacă acestea îi vor fi concesionate, în cazul ofertantilor fără capacitate tehnică proprie.


Pentru capacitatea tehnică se vor depune documente numai pentru unul dintre cele 3 cazuri prezentate anterior. În situatia în care documentatia pentru atestarea capacitătii tehnice este depusă la Agentia Natională pentru Resurse Minerale, dar nu s-a obtinut încă atestatul, se vor prezenta documentele prevăzute la paragrafele 2 sau 3 de la lit. i).

în situatia în care un operator economic depune oferte pentru mai multe perimetre din lista aprobată prin prezentul ordin, originalele documentelor prevăzute la lit. d), g) si h) vor fi prezentate în oferta aflată pe pozitia superioară din listă. Pentru celelalte oferte se prezintă copii certificate în conformitate cu originalul, cu specificarea expresă în care dintre oferte se găsesc originalele.

Documentele prevăzute la lit. d), g) si h) se vor prezenta în termen de valabilitate la data depunerii ofertei;

B. În cazul persoanelor juridice străine, plicul exterior va cuprinde documentele si informatiile prevăzute la lit. A. a), b), e), f) si i), precum si următoarele:

a) scrisoarea de bonitate, fără prezentarea indicatorilor prevăzuti la art. 59 alin. (1) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare;

b) raportul anual auditat.

Documentele cuprinse în plicul exterior se vor prezenta îndosariate, cu paginile numerotate si filă finală;

II. plic interior care, atât în cazul persoanelor juridice române, cât si străine, contine oferta propriu-zisă, respectiv:

a) programul de explorare propus;

b) proiectul tehnic de refacere a mediului.

Programul de explorare propus si proiectul tehnic de refacere a mediului vor cuprinde inclusiv volumele fizice de lucrări, defalcate pe ani contractuali, si valorile estimative corespunzătoare acestora.

Art. 5. - (1) în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (4) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare, lipsa oricărui document din plicul exterior atrage descalificarea ofertei, fără a se mai proceda la deschiderea plicului interior.

(2) Lipsa oricărui document din plicul interior atrage descalificarea ofertei, conform art. 72 alin. (6) din Normele

pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare.

Art. 6. - (1) în vederea formulării ofertelor, Agentia Natională pentru Resurse Minerale pune la dispozitia persoanelor juridice interesate date si informatii geologice existente în fondul geologic national si/sau în fondul national de resurse/rezerve minerale.

(2) Accesul la datele si informatiile geologice se face, conform art. 11 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare, în baza solicitării scrise, cu respectarea conditiilor impuse de legislatia privind informatiile cIasificate, a acordului de confidentialitate si în conditiile achitării de către solicitant a tarifelor pentru consultarea si utilizarea de date si informatii din fondul geologic national referitoare la resurse minerale, altele decât petrolul, aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 131/2009.

Art. 7. - Ofertele vor fi deschise la sediul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, la ora 10,00 a celei de-a 3-a zile lucrătoare de la data împlinirii termenului prevăzut la art. 3.

Art. 8. - (1) Organizarea si desfăsurarea concursului public de ofertă pentru concesionarea de activităti de explorare se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.208/2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările ulterioare.

(2) Modalitatea de evaluare a capacitătii financiare, capacitătii tehnice, programului de explorare si a proiectului tehnic de refacere a mediului, precum si datele-limită ale evaluării ofertelor si cea a declarării câstigătorului pot fi obtinute gratuit de participantii la concursul public de ofertă de la sediul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.

(3) Relatii suplimentare pot fi obtinute la sediul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale sau la telefon: 021.317.00.96 ori 021.317.00.18, 021.317.00.94, 021.317.00.95/interior132.

Art. 9. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării.

 

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Gelu Agafiel Mărăcineanu

 

Bucuresti, 2 septembrie 2009.

Nr. 183.

 

ANEXA

 

LISTA

perimetrelor pentru concesionarea de activităti de explorare privind concursul public de ofertă - Runda nr. 69/2009

 

Nr. crt.

 

 

Denumirea perimetrului

 

 

Coordonate

Suprafata - km2 -

 

 

Judetul

 

 

Substanta

 

 

X

Y

1.

ROTUNDA - VALEA GHEZA

683.350

682.300

682.000

682.400

418.400

419.200

419.000

418.000

0,780

Maramures

andezit industrial si de constructie

2.

DEALUL COCOR SUD

494.000

494.000

495.000

209.575

211.000

211.000

6,027

Timis

nisip si pietris

495.000

493.900

492.500

492.500

493.100

493.100

213.000

213.000

211.900

210.107

210.253

209.525

 

 

 

3.

HÂDA MARE

520.228

519.800

519.303

518.970

519.443

519.533

229.634

230.198

230.199

230.006

229.146

229.200

0,777

Arad

nisip si pietris

4.

BUCHINVEST

432.750

433.500

433.500

433.000

432.000

430.750

280.000

281.000

282.000

282.750

283.000

280.000

5,562

Caras-Severin

granit

5.

DEALOVĂT

430.000

431.000

431.000

430.000

246.500

246.500

247.500

247.500

1,000

Caras-Severin

granodiorit

6.

CĂVĂRAN EST

455.000

455.000

454.100

453.950

453.950

453.650

453.650

453.800

454.500

279.150

279.550

279.100

279.300

279.600

279.600

279.250

278.650

278.650

0,805

Caras-Severin

calcar

7.

VALEA CATALOI

400.418

401.273

399.040

396.810

398.432

797.031

798.944

801.120

799.750

796.804

11,679

Tulcea

calcar

8.

DEALUL RODINII

497.433

497.347

494.846

496.687

527.677

529.593

530.176

527.590

3,416

Brasov

bazalt

 

9.

JUPA SUD

441.876

441.983

441.344

441.322

441.494

280.842

281.380

281.462

281.107

280.900

0,312

Caras-Severin

nisip si pietris

10.

TERASA CĂVĂRAN

452.000

452.000

278.000

278.950

1,505

Caras-Severin

nisip si pietris

451.750

451.650

451.150

451.025

450.850

450.600

450.700

451.100

279.075

278.900

278.870

279.100

279.720

279.650

278.200

277.920

 

 

 

11.

FERMAVEST

317.143

316.357

316.079

315.604

315.229

314.925

314.668

314.184

313.928

313.430

313.523

314.305

314.767

315.257

316.051

316.369

316.886

445.585

446.313

446.369

447.421

447.281

447.398

447.190

446.721

446.758

446.779

445.001

444.477

444.927

445.022

444.931

444.544

444.404

7,121

Olt

nisip si pietris

12.

FERMA EST

318.229

319.060

319.162

320.174

320.801

319.696

319.211

318.332

317.833

317.448

317.307

316.876

316.784

316.744

316.028

315.765

315.413

315.215

315.119

315.410

315.586

315.719

316.013

316.301

444.671

445.887

446.718

446.434

448.046

448.057

447.428

447.460

447.677

447.207

447.219

447.637

448.074

449.027

449.086

448.784

448.893

448.743

447.394

447.504

447.512

447.418

446.880

446.394

10,200

Olt

nisip si pietris


ACTE ALE AUTORITĂTII ELECTORALE PERMANENTE

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

LISTA

partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetătenilor români apartinând minoritătilor nationale si a candidatilor independenti care au depus până la data de 4 septembrie 2009 raportul detaliat al veniturilor si cheltuielilor electorale, conform art. 38 alin. (11) din Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale, cu modificările si completările ulterioare, pentru alegerile locale partiale desfăsurate conform Hotărârii Guvernului nr. 808/2009 privind stabilirea datei alegerilor locale partiale pentru alegerea unor primari si a unui consiliu local

 

1. Judetul Gorj, comuna Turburea:

- Partidul Democrat Liberal;

- Partidul National Liberal;

- Partidul Social Democrat;

- Partidul România Mare;

- Partidul Conservator;

- Partidul Noua Generatie-Crestin Democrat.

2. Judetul Ialomita, comuna Sfântu Gheorghe:

- Partidul Social Democrat;

- Partidul Democrat Liberal.

 

Bucuresti, 4 septembrie 2009.

Nr. 22.

 

LISTA

cuprinzând asociatiile si fundatiile din municipiul Pitesti care primesc subventii de la bugetul local în anul 2009, precum si cuantumul acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor române cu personalitate juridică, care înfiintează si administrează unităti de asistentă socială

 

Denumirea asociatiei

Cuantumul subventiei aprobate

Asociatia de Sprijin a Copiilor Handicapati Fizic România - Filiala Arges

7.200 lei

 

 


RECTIFICĂRI

 

În Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 52/2005 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 28 ianuarie 2005, pentru finantarea Proiectului de restructurare a transporturilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2005, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei „Monitorul Oficial, Partea I"):

- în anexa nr. 3 „Grafic de rambursare", în coloana „Data de plată", în loc de: „la fiecare dată de 15 aprilie si 15 octombrie, începând cu data de 15 octombrie 2010 până la data de 15 octombrie 2021 "se va citi: „la fiecare dată de 15 aprilie si 15 octombrie, începând cu data de 15 aprilie 2010 până la data de 15 octombrie 2021".

 

La Hotărârea Guvernului nr. 683/2009 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2002 privind stabilirea uniformei, echipamentului specific, însemnelor distinctive, insignei si documentului de legitimare pentru politisti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 8 iulie 2009, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei „Monitorul Oficial, Partea I"):

- la anexa nr. 1 „Descrierea însemnelor pentru gradele profesionale si a culorilor din compunerea uniformelor pentru politisti", în Tabelul nr. 1 cuprinzând culorile principalelor articole de echipament, în coloana a 10-a „Cămasă-bluză", la rândul 4, în loc de: „Bleu"se va citi: „Bleu; alb - pentru chestori".

 

La Hotărârea Guvernului nr. 880/2009 privind încadrarea în categoria functională a drumurilor comunale a unui drum vicinal, a unui sector de drum judetean si a unui drum judetean, situate în judetul Satu Mare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 7 august 2009, se fac următoarele rectificări (care nu apartin Redactiei „Monitorul Oficial, Partea I"):

- în anexă, la nr. crt. 3, coloana a 3-a „Traseul drumului propus", în loc de: „Satu Mare (DN 19) - Odorheu - Apa - DN 1C"se va citi: „Satu Mare (DN 19) – Odoreu-Apa - DN 1C";

- în anexă, la nr. crt. 3, coloana a 6-a „Provine din:", în loc de: „DJ 192 (0+000-1+760) stradă, municipiul Satu Mare (1+760-13+085) Comuna Odorheu (13+085-20+359)..." se va citi: „DJ 192 (0+000-1+760) stradă, municipiul Satu Mare (1+760-13+085) Comuna Odoreu (13+085-20+359)...".


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.