MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 227/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 227         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 12 aprilie 2010

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 133 din 25 februarie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 si art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 33 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, precum si ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 35/2002

 

Decizia nr. 184 din 2 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

219. - Hotărâre pentru modificarea si completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2006 privind continutul instrumentului de prezentare si motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului

 

249. - Hotărâre privind trecerea unei constructii, aflată în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor - Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontieră Bihor, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din functiune si casării, si pentru actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 privind aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

250. - Hotărâre privind trecerea unei constructii, aflată în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din functiune si desfiintării, si pentru actualizarea anexei hr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

254. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Cosereni, judetul Ialomita

 

257. - Hotărâre privind transmiterea unor imobile, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Penitenciarului Craiova, judetul Dolj, în administrarea Penitenciarului Pelendava, judetul Dolj

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            247. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii pentru stabilirea procedurii de constituire a garantiilor financiare si de disponibilizare a sumelor, aprobarea modelului certificatului de garantie financiară, precum si stabilirea procedurii de emitere a certificatului de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

4. - Decizie pentru modificarea Deciziei Consiliului national al Colegiului Medicilor din România nr. 11/2009 privind emiterea avizelor pentru înfiintarea punctelor secundare de lucru ale cabinetelor medicale individuale, asociate, grupate si ale societătilor civile medicale

 

Rectificări la:

 - Hotărârea Guvernului nr. 1.394/2004


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 133

din 25 februarie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 si art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 33 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, precum si ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 35/2002

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga – procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 si 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Consiliul Local al Municipiului Brasov în Dosarul nr. 5.235/62/2008 al Tribunalului Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ. În acelasi dosar al instantei de judecată a fost ridicată de către Gabriela Urse si Radu Jica si exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, precum si ale „art. 8 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale”.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează Curtea Constitutională asupra faptului că partea Iulian Mara a transmis la dosarul cauzei note scrise prin care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei. Arată că asupra dispozitiilor art. 14 si 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si ale art. 33 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat prin deciziile nr. 1.211/2008, respectiv nr. 1.419/2009, în sensul stabilirii constitutionalitătii acestor texte de lege. Cât priveste prevederile art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, precum si ale art. 8 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, sustine că acestea nu încalcă normele constitutionale invocate, deoarece, în esentă, în sistemul electoral românesc, la alegerile locale, electoratul vizează prin votul acordat un anumit partid politic, reprezentat de o persoană aflată pe liste, si nu exclusiv acea persoană.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 19 mai 2009, pronuntată în Dosarul nr. 5.235/62/2008, Tribunalul Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 si art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 33 din Legea administratiei publice locale, nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, precum si ale „art. 8 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale”.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Consiliul Local al Municipiului Brasov, în ceea ce priveste dispozitiile art. 14 si 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, respectiv de Gabriela Urse si Radu Jica, în ceea ce priveste dispozitiile art. 33 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, precum si ale „art. 8 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale”, în cadrul unei actiuni de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act al autoritătilor publice locale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, autorul acesteia sustine că sunt încălcate prevederile art. 21, art. 24 alin. (1), art. 129 si art. 1 alin. (3) si (4) din Constitutie. Aceasta deoarece textul criticat pune părtile în situatia de a promova calea de atac a recursului în termen de 5 zile de la pronuntarea hotărârii, fără a cunoaste considerentele acesteia, iar pe de altă parte, oferă persoanei vătămate un instrument juridic care îi permite prelungirea în mod nejustificat a unui eventual proces si creează incertitudini cu privire la legalitatea unui act administrativ, în conditiile în care principiul separatiei puterilor în stat înseamnă că „actele puterii executive nu trebuie cenzurate pe calea contenciosului administrativ.” Dispozitiile art. 15 din Legea nr. 554/2004 contravin, în opinia autorului aceleiasi exceptii, prevederilor art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (2), art. 45 si 135 din Constitutie, deoarece, prin suspendarea executării unui act administrativ unilateral, fără niciun criteriu legal, este favorizat solicitantul acestei cereri si sunt încălcate astfel drepturile si garantiile procesuale ale părtilor.

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, precum si ale „art. 8 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale” sustin că aceste texte încalcă dreptul de vot si dreptul de a fi ales, consacrate de art. 36 si 37 din Constitutie, prin trăsătura comună acestora, constând în obligatia ca partidul politic sau alianta politică pe ale cărei liste a candidat un consilier local să confirme apartenenta acestuia la respectiva formatiune politică pentru ocuparea mandatului vacant de consilier local. Dreptul de a fi ales pe care îl are orice supleant depinde astfel de existenta unei confirmări a partidului, ulterioare încheierii procesului electoral, făcând ca de pe lista cu candidati ai unui partid politic să fie eliminat numele unui supleant, chiar dacă acesta este încă membru al acelui partid si indiferent de optiunea politică a electoratului exprimată în cadrul scrutinului uninominal.

Tribunalul Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că prevederile legale criticate sunt constitutionale.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, fiind invocate în acest sens deciziile nr. 939/2006 si nr. 419/2009 ale Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 14 si 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin art. I pct. 20-22 din Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, art. 33 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, precum si ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 35/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002. Textele de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 14 si art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004:

- Art. 14. - Suspendarea executării actului: „(1) În cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în conditiile art. 7, a autoritătii publice care a emis actul sau a autoritătii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instantei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronuntarea instantei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce actiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept si fără nicio formalitate.

(2) Instanta solutionează cererea de suspendare, de urgentă si cu precădere, cu citarea părtilor.

(3) Când în cauză este un interes public major, de natură a perturba grav functionarea unui serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusă si de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.

(4) Hotărârea prin care se pronuntă suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.

(5) În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu acelasi continut ca si cel suspendat de către instantă, acesta este suspendat de drept, în acest caz nu este obligatorie plângerea prealabilă.

(6) Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleasi motive.

(7) Suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării.”;

- Art. 15. - Solicitarea suspendării prin actiunea principală: „(1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, si prin cererea adresată instantei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la solutionarea definitivă si irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu actiunea principală sau printr-o actiune separată, până la solutionarea actiunii în fond.

(2) Dispozitiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.

(3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea.

(4) În ipoteza admiterii actiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în conditiile art. 14, se prelungeste de drept până la solutionarea definitivă si irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1).”

- Art. 33 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001: „în cazul în care consilierul local declarat ales renuntă la mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul, se supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a aliantei politice sau a aliantei electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele si aliantele politice confirmă în scris apartenenta la partid. În cazul în care locurile rămase vacante nu pot fi completate cu supleanti, conform legii, iar numărul de consilieri locali se reduce sub jumătate plus unu, se vor organiza alegeri partiale pentru completare, în termen de 90 de zile.”

- Art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale: „(9) Candidatii înscrisi în liste, care nu au fost alesi, sunt declarati supleanti în listele respective. În caz de vacantă a mandatelor de consilieri alesi pe liste de candidati, supleantii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrisi în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau, după caz, aliantele politice ori aliantele electorale pe listele cărora au candidat supleantii confirmă în scris, sub semnătura conducerilor judetene ale partidelor politice, respectiv ale acelor partide politice care au constituit aliante politice sau aliante electorale, că supleantii fac parte din partidul politic respectiv ori din unul dintre partidele politice care au constituit aliantele politice sau aliantele electorale, după caz.”


- Art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale: „(5) Consilierii care refuză să depună jurământul sunt considerati demisionati de drept, fapt care se consemnează în procesul-verbal al sedintei. În acest caz se va supune validării mandatul primului supleant de pe lista partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele politice si aliantele politice confirmă în scris apartenenta la partid a consilierului în cauză.”

Textele din Constitutie pretins a fi încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (3) si (4) privind principiile generale de organizare a statului român, respectiv principiul separatiei puterilor în stat, ale art. 16 alin. (2) potrivit cărora „Nimeni nu este mai presus de lege”, art. 21 - Accesul liber la justitie, art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, art. 36 - Dreptul de vot, art. 37 - Dreptul de a fi ales, art. 45 - Libertatea economică, art. 129 - Folosirea căilor de atac si ale art. 135 - Economia, precum si cele ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la accesul la instantă si dreptul la un proces echitabil.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată următoarele:

În ceea ce priveste dispozitiile art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, se observă că autorul acesteia se raportează, în critica formulată, la o redactare veche, anterioară modificărilor introduse prin Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Astfel, textul de lege este neconstitutional, în opinia sa, deoarece pune părtile în situatia de a promova calea de atac a recursului în termen de 5 zile de la pronuntarea hotărârii, fără a cunoaste considerentele acesteia. Or, în actuala redactare, dispozitiile art. 14 alin. (4) prevăd că „Hotărârea prin care se pronuntă suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare”.

Deoarece în prezent textul de lege atacat nu mai reglementează solutia juridică criticată de autorul exceptiei, Curtea constată că aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, deoarece instanta de contencios constitutional examinează numai texte de lege în vigoare, nu si redactări vechi, abrogate ale acestora.

Dispozitiile art. 15 din acelasi act normativ, de asemenea criticate, au mai constituit obiect al controlului exercitat de Curtea Constitutională. Prin Decizia nr. 8 din 15 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 6 februarie 2008, si Decizia nr. 673 din 10 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 20 noiembrie 2006, Curtea, pentru argumentele acolo retinute, a statuat că aceste prevederi nu contravin normelor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil, invocate si în prezenta cauză.

Cu privire la dispozitiile art. 33 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, Curtea a pronuntat Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, si Decizia nr. 1.419 din 5 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 23 decembrie 2009. Respingând exceptiile de neconstitutionalitate, aceasta a retinut, în esentă, că „Optiunea politică exprimată de alegători în cazul scrutinului pe listă nu vizează candidatul, ci partidul politic”, astfel că nu a putut fi retinută critica referitoare la nerespectarea dreptului de a fi ales.

Având în vedere că si dispozitiile art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, precum si ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 35/2002, sunt criticate din aceeasi perspectivă a încălcării dreptului de vot si a dreptului de a fi ales, consacrate de art. 36 si 37 din Constitutie, Curtea apreciază că argumentele retinute în deciziile mai sus mentionate sunt valabile si în cauza de fată si, în consecintă, urmează să respingă exceptia ca neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si ale art. 33 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, invocată de Consiliul Local al Municipiului Brasov în Dosarul nr. 5.235/62/2008 al Tribunalului Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ, precum si exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritătilor administratiei publice locale, precum si ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 35/2002, exceptie ridicată de Gabriela Urse si Radu Jica în acelasi dosar al aceleiasi instante de judecată.

2. Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie invocată de Consiliul Local al Municipiului Brasov în Dosarul nr. 5.235/62/2008 al Tribunalului Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 februarie 2010.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 184

din 2 martie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ridicată de Societatea Comercială Petrom - SA. În dosarele nr. 3.729/87/2008, nr. 4.987/87/2008, nr. 4.441/87/2008, nr. 724/87/2009, nr. 81/87/2009, nr. 4.936/87/2008, nr. 4.954/87/2008, nr. 4.837/87/2008, nr. 4.258/87/2008, nr. 3.879/87/2008, nr. 1.286/87/2009, nr. 2.787/87/2008, nr. 4.451/87/2008, nr. 2.805/87/2008, nr. 1.759/87/2008, nr. 3.288/87/2008, nr. 1.317/87/2009, nr. 1.319/87/2009, nr. 459/87/2009, nr. 4.249/87/2008 si nr. 4.245/87/2008 ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale, dosarele nr. 229/87/2009, nr. 142/87/2009, nr. 4.247/87/2007, nr. 3.691/87/2008, nr. 3422.1/87/2007, nr. 3.375/87/2008, nr. 4.259/87/2008, nr. 3.639/87/2007, nr. 4.299/87/2008, nr. 851/87/2009, nr. 1.872/87/2009, nr. 2.530/87/2009, nr. 2.005/87/2009, nr. 616/87/2009, nr. 1.878/87/2009, nr. 1.700/87/2009, nr. 104/87/2009, nr. 235/87/2009 si nr. 4.986/87/2008 ale Tribunalului Teleorman - Sectia conflicte de muncă, asigurări sociale si contencios administrativ si fiscal si în dosarele nr. 3.883/87/2007, nr. 25/87/2008, nr. 476/122/2009, nr. 2.853/122/2008, nr. 3.043/122/2008, nr. 3.491/87/2007, nr. 2.793/122/2008, nr. 647/122/2009, nr. 834/87/2009, nr. 2.869/122/2008, nr. 2713.1/87/2007, nr. 2.866/122/2008, nr. 816/87/2009, nr. 584/122/2009 si nr. 2.935/122/2008, nr. 3.549/87/2008, nr. 576/122/2009, nr. 3.617/87/2007 si nr. 3385.1/87/2007 ale Tribunalului Giurgiu - Sectia civilă.

La apelul nominal este prezentă partea Marin Feraru, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 6.678 D/2009 - nr. 6.684 D/2009, nr. 6.686 D/2009, nr. 6.687 D/2009, nr. 6.810 D/2009, nr. 6.884 D/2009 - nr. 6.887 D/2009, nr. 6.914 D/2009 - nr. 6.921, nr. 6.923 D/2009 - nr. 6.925 D/2009, nr. 6.927 D/2009, nr. 6.928 D/2009, nr. 6.946 D/2009, nr. 6.947 D/2009, nr. 7.114 D/2009 - nr. 7.116 D/2009, nr. 7.118 D/2009 - nr. 7.127D/2009, nr. 7.360 D/2009 - nr. 7.376 D/2009 pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Partea prezentă nu se opune conexării.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite conditiile conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 6.679 D/2009 - nr. 6.684 D/2009, nr. 6.686 D/2009, nr. 6.687 D/2009, nr. 6.810 D/2009, nr. 6.884 D/2009 - nr. 6.887 D/2009, nr. 6.914 D/2009 - nr. 6.921 D/2009, nr. 6.923 D/2009 - nr. 6.925 D/2009, nr. 6.927 D/2009, nr. 6.928 D/2009, nr. 6.946 D/2009, nr. 6.947 D/2009, nr. 7.114 D/2009 -nr. 7.116 D/2009, nr. 7.118 D/2009 - nr. 7.127D/2009, nr. 7.360 D/2009 -nr. 7.376 D/2009 la dosarul nr. 6.678 D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Partea prezentă solicită respingerea exceptiei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin deciziile nr. 4.169 R/5 iunie 2009, nr. 4.714 R/24 iunie 2009, nr. 4.233 R/10 iunie 2009, nr. 4.471 R/17 iunie 2009, nr. 4.346 R/12 iunie 2009, nr. 4.168 R/5 iunie 2009, nr. 4.347 R/12 iunie 2009, nr. 4.165 R/5 iunie 2009, nr. 4.818 R/26 iunie 2009, nr. 4.589 R/19 iunie 2009, nr. 4.336 R/12 iunie 2009, nr. 4.229 R/10 iunie 2009, nr. 4.232 R/10 iunie 2009, nr. 4.474 R/17 iunie 2009, nr. 4.037 R/3 iunie 2009, nr. 4.475 R/17 iunie 2009, nr. 4.357 R/12 iunie 2009, nr. 4.234 R/10 iunie 2009, nr. 4.710 R/24 iunie 2009, nr. 4.230 R/10 iunie 2009 si nr. 4.476 R/17 iunie 2009, pronuntate în dosarele nr. 3.729/87/2008, nr. 4.987/87/2008, nr. 4.441/87/2008, nr. 724/87/2009, nr. 81/87/2009, nr. 4.936/87/2008, nr. 4.954/87/2008, nr. 4.837/87/2008, nr. 4.258/87/2008, nr. 3.879/87/2008, nr. 1.286/87/2009, nr. 2.787/87/2008, nr. 4.451/87/2008, nr. 2.805/87/2008, nr. 1.759/87/2008, nr. 3.288/87/2008, nr. 1.317/87/2009, nr. 1.319/87/2009, nr. 459/87/2009, nr. 4.249/87/2008 si nr. 4.245/87/2008, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Codul muncii, exceptie ridicată de Societatea Comercjală „Petrom” - S.A.

Prin încheierea din 11 mai 2009, pronuntată în dosarul nr. 229/87/2009, încheierile din 3 iunie 2009, pronuntate în dosarele nr. 142/87/2009 si nr. 4.247/87/2007, încheierile din 19 iunie 2009, pronuntate în dosarele nr. 3.691/87/2008, nr. 3422.1/87/2007 si nr. 3.375/87/2008, precum si prin încheierile din 12 august 2009, pronuntate în dosarele nr. 4.259/87/2008, nr. 3.639/87/2007, nr. 4.299/87/2008, nr. 851/87/2009, nr. 1.872/87/2009, nr. 2.530/87/2009, nr. 2.005/87/2009, nr. 616/87/2009, nr. 1.878/87/2009, nr. 1.700/87/2009, nr. 104/87/2009, nr. 235/87/2009 si nr. 4.986/87/2008, Tribunalul Teleorman - Sectia conflicte de muncă, asigurări sociale si contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Codul muncii, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Petrom” - S.A.

Prin încheierile din 8 mai 2009, pronuntate în dosarele nr. 3.883/87/2007, nr. 25/87/2008, nr. 476/122/2009, nr. 2.853/122/2008, nr. 3.043/122/2008, nr. 3.491/87/2007, încheierile din 5 iunie 2009, pronuntate în dosarele nr. 2.793/122/2008, nr. 647/122/2009, nr. 834/87/2009, nr. 2.869/122/2008, nr. 2713.1/87/2007, nr. 2.866/122/2008, nr. 816/87/2009, încheierile din 19 iunie 2009, pronuntate în dosarele nr. 584/122/2009 si nr. 2.935/122/2008, încheierea din 23 iunie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 3.549/87/2008, încheierea din 26 iunie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 576/122/2009, încheierea din 10 iulie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 3.617/87/2007, si încheierea din 14 august2009, pronuntată în Dosarul nr. 3385.1/87/2007, Tribunalul Giurgiu -


Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Codul muncii, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Petrom” - S.A.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că, în cauză, pentru stabilirea competentei teritoriale a instantei intră în concurs Codul muncii, care constituie dreptul comun în materie, cu Legea nr. 168/1999, legea specială. Deoarece ambele reglementări au fortă juridică egală, fiind legi organice, trebuie stabilit dacă Legea nr. 168/1999 mai este în vigoare sau nu, având în vedere faptul că art. 298 alin. (2) ultima liniută stabileste că se abrogă orice alte dispozitii contrare. Această din urmă normă, ce face obiectul exceptiei, a constituit temei pentru interpretarea textului ca reprezentând o abrogare „implicită”; or, în lumina actualelor reglementări privind normele de tehnică legislativă, prin care s-a impus abrogarea expresă directă, aceasta vădeste o vădită neinformare legislativă si necunoasterea legii. Ca urmare, abrogarea generică - indirectă ca modalitate de abrogare a unor dispozitii legale - nu mai poate fi utilizată, deoarece încalcă principiul efectivitătii juridice. Dispozitiile Codului muncii nu pot modifica implicit prevederile legale cuprinse în Legea nr. 168/1999, întrucât aceasta ar contraveni prevederilor constitutionale invocate.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Tribunalul Teleorman - Sectia conflicte de muncă, asigurări sociale si contencios administrativ si fiscal consideră că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale invocate.

Tribunalul Giurgiu - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 298 alin. (2) ultima liniută din Codul muncii, dispozitii care au următorul continut: „Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă: [...] orice alte dispozitii contrare.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor art. 1 alin. (4) si (5) privind separatia puterilor în stat si suprematia Constitutiei si a legilor, celor ale art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea, prin lege organică, a raporturilor de muncă, sindicatelor, patronatelor si protectiei sociale si ale art. 79 alin. (1) din Constitutie privind rolul Consiliului Legislativ.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate în raport cu aceleasi prevederi ale Legii fundamentale invocate în prezenta cauză si fată de critici identice.

În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 1.005 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 18 august 2009, precum si deciziile nr. 1.016 si nr. 1.017 din 7 iulie 2009, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 14 august 2009, prin care Curtea a respins ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Codul muncii, retinând, în esentă, că sustinerile autorului acesteia vizează aspecte de interpretare si aplicare a legii, respectiv de tehnică legislativă, care nu intră în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, ci a instantelor judecătoresti, a Înaltei Curti de Casatie si Justitie sau a legiuitorului, după caz.

Pentru aceleasi considerente, si în prezenta cauză se impune mentinerea aceleiasi solutii.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1)si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 298 alin. (2) ultima liniută din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, exceptie ridicată de Societatea Comercială Petrom - S.A. În dosarele nr. 3.729/87/2008, nr. 4.987/87/2008, nr. 4.441/87/2008, hr. 724/87/2009, nr. 81/87/2009, nr. 4.936/87/2008, nr. 4.954/87/2008, nr. 4.837/87/2008, nr. 4.258/87/2008, nr. 3.879/87/2008, nr. 1.286/87/2009, nr. 2.787/87/2008, nr. 4.451/87/2008, nr. 2.805/87/2008, nr. 1.759/87/2008, nr. 3.288/87/2008, nr. 1.317/87/2009, nr. 1.319/87/2009, nr. 459/87/2009, nr. 4.249/87/2008 si nr. 4.245/87/2008 ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civilă si pentru cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale, dosarele nr. 229/87/2009, nr. 142/87/2009, nr. 4.247/87/2007, hr. 3.691/87/2008, nr. 3422.1/87/2007, nr. 3.375/87/2008, nr. 4.259/87/2008, nr. 3.639/87/2007, nr. 4.299/87/2008, nr. 851/87/2009, nr. 1.872/87/2009, nr. 2.530/87/2009, nr. 2.005/87/2009, nr. 616/87/2009, nr. 1.878/87/2009, nr. 1.700/87/2009, nr. 104/87/2009, nr. 235/87/2009 si nr. 4.986/87/2008 ale Tribunalului Teleorman - Sectia conflicte de muncă, asigurări sociale si contencios administrativ si fiscal si în dosarele nr. 3.883/87/2007, nr. 25/87/2008, nr. 476/122/2009, nr. 2.853/122/2008, nr. 3.043/122/2008, nr. 3.491/87/2007, nr. 2.793/122/2008, nr. 647/122/2009, nr. 834/87/2009, nr. 2.869/122/2008, nr. 2713.1/87/2007, nr. 2.866/122/2008, nr. 816/87/2009, nr. 584/122/2009. nr. 2.935/122/2008, nr. 3.549/87/2008, nr. 576/122/2009, nr. 3.617/87/2007si nr. 3385.1/87/2007 ale Tribunalului Giurgiu - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 martie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Marieta Safta

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2006 privind continutul instrumentului de prezentare si motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2006 privind continutul instrumentului de prezentare si motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 12 octombrie 2006, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La sectiunea a 3-a „Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ”, după punctul 1 „Impactul macroeconomic” se introduce un nou punct, punctul 11, cu următorul cuprins:

„11. Impactul asupra mediului concurential si domeniului ajutoarelor de stat”.

2. Sectiunea a 5-a „Efectele proiectului de act normativ asupra legislatiei în vigoare” se modifică si va avea următorul cuprins:

 

„Sectiunea a 5-a

Efectele proiectului de act normativ asupra legislatiei în vigoare

1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ:

a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ;

b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispozitii.

 

2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislatia comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare

 

3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare

 

4. Hotărâri ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene

 

5. Alte acte normative si/sau documente internationale din care decurg angajamente

 

6. Alte informatii”

 

 

3. La explicatiile pentru sectiunea a 2-a „Motivul emiterii actului normativ”, după punctul 1 se introduce un nou punct, punctul 11, cu următorul cuprins:

„11. În cazul proiectelor de acte normative care transpun legislatie comunitară sau creează cadrul pentru aplicarea directă a acesteia, se vor specifica doar actele comunitare în cauză, însotite de elementele de identificare ale acestora.”

4. La explicatiile pentru sectiunea a 3-a „Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ”, la punctul 1 „Impactul macroeconomic” litera e) se abrogă.

5. La explicatiile pentru sectiunea a 3-a, după punctul 1 se introduce un nou punct, punctul 11, cu următorul cuprins:

„11. Impactul asupra mediului concurential si domeniului ajutoarelor de stat:

a) limitarea directă sau indirectă a numărului furnizorilor în cazul în care proiectul de act normativ:

(i) asigură dreptul exclusiv al unei companii de a furniza un produs sau un serviciu;

(ii) instituie o licentă, un permis sau o autorizatie drept cerintă pentru desfăsurarea activitătii;

(iii) limitează capacitatea unor firme de a participa la achizitiile publice;

(iv) conduce la cresterea semnificativă a costurilor de intrare sau de iesire de pe piată;

(v) creează o barieră geografică în raport cu capacitatea companiilor de a furniza bunuri sau servicii, de a investi capital sau de a furniza fortă de muncă;

b) limitarea capacitătii furnizorilor de a concura în cazul în care proiectul de act normativ:

(i) controlează sau influentează, în mod substantial, pretul la care se vinde un bun sau serviciu;

(ii) limitează libertatea furnizorilor de a face publicitate propriilor produse (dincolo de limitarea determinată de respectarea drepturilor de proprietate intelectuală si de prevenirea publicitătii mincinoase);

(iii) stabileste standarde de calitate a produsului sau serviciului, standarde care diferă semnificativ fată de practicile curente;

(iv) conduce la cresterea semnificativă a costurilor de productie ale unor furnizori în raport cu ceilalti (în special prin tratamentul diferentiat ce va fi aplicat operatorilor nou-intrati pe piată în raport cu cei existenti);

c) reducerea gradului de stimulare a furnizorilor pentru a concura efectiv în cazul în care proiectul de act normativ:

(i) instituie un regim de autoreglementare sau de coreglementare;

(ii) solicită sau încurajează publicarea informatiilor privind productia, preturile sau costurile companiei;

(iii) exceptează activitatea dintr-un anumit domeniu sau un grup de operatori economici de la aplicarea regulilor de concurentă;


d) limitarea optiunilor si informatiilor disponibile pentru clienti în cazul în care proiectul de act normativ:

(i) limitează optiunile clientilor;

(ii) reduce mobilitatea clientilor fată de furnizorii de bunuri sau servicii prin cresterea explicită sau implicită a costurilor de schimbare a furnizorilor;

e) luarea unei măsuri de ajutor de stat în cazul în care proiectul de act normativ instituie o măsură de sprijin care îndeplineste următoarele conditii:

(i) provine din fonduri publice, indiferent de formă (fie lichidităti sau credite cu dobândă subventionată, fie scutiri, amânări sau reduceri de taxe etc.) sau sunt acordate de o institutie publică;

(ii) este selectivă;

(iii) poate crea un avantaj economic pentru anumite întreprinderi;

(iv) distorsionează sau poate distorsiona concurenta pe Piata Unică.”

6. La explicatiile pentru sectiunea a 3-a, la punctul 2 „Impactul asupra mediului de afaceri”, după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

,,d) se va indica procentul pe care îl detin întreprinderile mici si mijlocii în cadrul afectat de măsura legislativă, precum si impactul acesteia asupra activitătilor întreprinderilor mici si mijlocii din domeniul respectiv.”

7. Explicatiile pentru sectiunea a 5-a „Efectele proiectului de act normativ asupra legislatiei în vigoare” se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Sectiunea a 5-a «Efectele proiectului de act normativ asupra legislatiei în vigoare» va cuprinde:

1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ (acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ):

a) acte normative care se modifică sau se abrogă ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ;

b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispozitii.

2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislatia comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare:

a) tipul, titlul, numărul si data actului comunitar ale cărui cerinte sunt transpuse de proiectul de act normativ;

b) obiectivele actului comunitar;

c) tipul de transpunere a prevederilor comunitare în cauză, precizându-se dacă transpunerea este totală sau partială; în situatia transpunerii partiale, se vor preciza termenul si modalitatea de transpunere totală;

d) termenele-limită pentru transpunerea actelor comunitare vizate - termenul-limită pentru adoptarea proiectului de act normativ si justificarea acestui termen.

3. «Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare», cu următorul continut:

a) justificarea necesitătii adoptării măsurilor incluse în proiect în vederea aplicării actului comunitar;

b) tipul, titlul, numărul si data actului normativ comunitar pentru care se creează cadrul de aplicare directă.

4. Hotărâri ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene (trimiteri la doctrina juridică) - se va indica jurisprudenta comunitară incidentă în domeniul reglementat prin proiectul de act normativ cu mentionarea interpretărilor Curtii, relevante pentru transpunerea sau implementarea prevederilor legale respective.

5. Alte acte normative si/sau documente internationale din care decurg angajamente, făcându-se referire la un anume acord, o anume rezolutie sau recomandare internatională ori la alt document al unei organizatii internationale:

a) dacă proiectul de act normativ respectă în totalitate angajamentele, se va indica modul în care implementarea proiectului de act normativ va duce la îndeplinirea acestor angajamente;

b) dacă proiectul de act normativ respectă partial angajamentele, se va explica motivul si se va preciza când si în ce fel se va ajunge la o respectare deplină a angajamentelor.

6. Alte informatii.”

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Seful Departamentului pentru Afaceri Europene,

Bogdan Mănoiu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 24 martie 2010.

Nr. 219.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea unei constructii, aflată în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor - Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontieră Bihor, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din functiune si casării, si pentru actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 privind aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unei constructii situate în municipiul Oradea, Calea Aradului nr. 2, judetul Bihor, aflată în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor - Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontieră Bihor, identificată potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Trecerea constructiei în domeniul privat al statului se face în vederea scoaterii din functiune si casării.

Art. 3. - După scoaterea din functiune si casarea constructiei, Ministerul Administratiei si Internelor îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică si, împreună cu Ministerul Finantelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 24 martie 2010.

Nr. 249.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a constructiei aflate în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor - Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontieră Bihor care se transmite din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din functiune si casării

 

Adresa imobilului

Persoana juridică care administrează imobilul

Caracteristicile bunului care trece în domeniul privat al statului

Numărul M.F.P

Municipiul Oradea, Calea Aradului nr. 2, judetul Bihor

Ministerul Administratiei si Internelor - Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontieră Bihor

Pavilion nr. 49-181-55 „bazin apă”

Suprafată construită = 95 m2 Valoare contabilă = 9.504,8 lei

34.318 (partial)


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea unei constructii, aflată în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din functiune si desfiintării, si pentru actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 10 alin. (1)si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unei constructii aflate în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, situată în localitatea Ciolpani, judetul Ilfov, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Trecerea constructiei prevăzute la art. 1 din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia se face în vederea scoaterii din functiune si desfiintării acesteia, în conditiile legii.

Art. 3. - După scoaterea din functiune si demolarea constructiei, Ministerul Administratiei si Internelor îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică si, împreună cu Ministerul Finantelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 24 martie 2010.

Nr. 250.

 

ANEXA

 

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a constructiei aflate în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor care se transmite din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din functiune si desfiintării

 

Locul unde este situat imobilul

Persoana juridică care administrează imobilul

Caracteristicile tehnice ale constructiei

Număr de inventar atribuit de către Ministerul Finantelor Publice

Comuna Ciolpani, judetul Ilfov,

sos. Bucuresti-Ploiesti, DN 1 km 32

Ministerul Administratiei si Internelor - Centrul National de Perfectionare a Pregătirii pentru Managementul Situatiilor de Urgentă

Pavilion „SERĂ” Suprafata construită = 450 m2 Suprafata desfăsurată = 450 m2 Valoarea de inventar = 225,96 lei

102.771

(partial)


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Cosereni, judetul Ialomita

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Cosereni, judetul Ialomita, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea si semnificatiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 24 martie 2010.

Nr. 254.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Cosereni, judetul Ialomita

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.


 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Cosereni, judetul Ialomita

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Cosereni se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat, alcătuit din nuiele de argint.

În partea superioară, în câmp rosu, se află un corn al abundentei, culcat spre stânga, din care ies legume si trei spice. Acest simbol este de aur.

În partea inferioară, în câmp albastru, se află un vas de ceramică, de tip borcan, cu caneluri, vizibil trei pătrimi, peste care brosează un cerc ajurat, în care sunt înscrise elemente decorative în formă de cruce ajurată, care se unesc în centru într-un alt cerc. Această compozitie este de aur.

În vârful scutului se află un brâu undat îngust, de argint.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate

Brâul undat, din nuiele de argint, face trimitere la denumirea localitătii, derivată de la cosere, adăposturi din împletitură de nuiele pentru vite.

Cornul abundentei semnifică bogătia zonei si ocupatia de bază a locuitorilor, legumicultura.

Compozitia din partea inferioară aminteste de elementele de bază ale culturii Dridu, nume generic dat descoperirilor arheologice din perioada de etnogeneză a românilor.

Brâul undat din vârful scutului reprezintă râul Ialomita si lacul Comana.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unor imobile, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Penitenciarului Craiova, judetul Dolj, în administrarea Penitenciarului Pelendava, judetul Dolj

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 12 alin. (1) si (2) si al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă transmiterea unor imobile, aflate în domeniul public al statului, situate în localitatea Făcăi, judetul Dolj, compuse din constructii si terenul aferent si având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Penitenciarului Craiova, judetul Dolj, în administrarea Penitenciarului Pelendava, judetul Dolj.

(2) Penitenciarele Craiova si Pelendava îsi vor actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică.

Art. 2. - Anexa nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

Art. 3. - Predarea-preluarea imobilelor transmise potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Cătălin Marian Predoiu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 24 martie 2010.

Nr. 257.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor aflate în domeniul public al statului care se transmit din administrarea Penitenciarului Craiova, judetul Dolj, în administrarea Penitenciarului Pelendava, judetul Dolj

 

Locul unde sunt situate imobilele care se transmit

Persoana juridică de la care se transmit imobilele

Persoana juridică la care se transmit imobilele

Actul normativ în baza căruia au fost preluate imobilele

Caracteristicile tehnice ale imobilelor care se transmit

Localitatea Făcăi, judetul Dolj

Penitenciarul Craiova, judetul Dolj

Penitenciarul Pelendava, judetul Dolj

CF 4633

PV/1972

Ord.298/C/1999 al MJ

Spatii cazare detinuti
Suprafată construită - 558 m2

Valoare -357.178 lei Nr.

MF- 154145

Localitatea Făcăi, judetul Dolj

Penitenciarul Craiova, judetul Dolj

Penitenciarul Pelendava, judetul Dolj

CF 4633

PV/1972

Ord.298/C/1999 al MJ

Sediu administrativ

Suprafată construită - 129 m2

Valoare - 25.903 lei

Nr. MF- 154146

Localitatea Făcăi, judetul Dolj

Penitenciarul Craiova, judetul Dolj

Penitenciarul Pelendava, judetul Dolj

Dec. 409/1955

Dec. 14/1971

Ord.282/AS/1971 al M.A.

Dec. 108/1989

Teren arabil GAZ Făcăi, (sola 12A39, sola 9A 90, sola 9A 75, sola A 36811, sola 11A 28/1, sola jandarmi)

Suprafată - 78,84 ha

Valoare - 565.362 lei

Nr. MF- 154150

Localitatea Făcăi, judetul Dolj

Penitenciarul Craiova, judetul Dolj

Penitenciarul Pelendava, judetul Dolj

Dec. 409/1955

Dec. 14/1971

Ord.282/AS/1971 al M.A.

Dec. 108/1989

Teren curti constructii

Suprafată - 34.000 m2

Valoare-1.724.130 lei

Nr. MF- 154151


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

pentru stabilirea procedurii de constituire a garantiilor financiare si de disponibilizare a sumelor, aprobarea modelului certificatului de garantie financiară, precum si stabilirea procedurii de emitere a certificatului de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor

 

Având în vedere prevederile Liniilor directoare privind asigurarea unor garantii financiare în caz de abandon al navigatorilor, adoptate de Adunarea Organizatiei Maritime Internationale si de Consiliul de administratie al Biroului International al Muncii prin Rezolutia A.930(22) din 29 noiembrie 2001 si intrate în vigoare la 1 ianuarie 2002,

în temeiul prevederilor art. 41 alin. (5) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 476/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Codului international de management al sigurantei - Codul I.S.M. amendat, a Normelor metodologice privind procedura de eliberare a certificatelor de management al sigurantei în conformitate cu cerintele Codului I.S.M. amendat si a Normelor metodologice pentru mandatarea auditorilor, cu completările ulterioare, ale art. II din Hotărârea Guvernului nr. 1.295/2009 pentru completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 476/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Codului international de management al sigurantei - Codul I.S.M. amendat, a Normelor metodologice privind procedura de eliberare a certificatelor de management al sigurantei în conformitate cu cerintele Codului I.S.M. amendat si a Normelor metodologice pentru mandatarea auditorilor, cu completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Prezentul ordin stabileste procedura de constituire a garantiilor financiare si de disponibilizare a sumelor, aprobă modelul certificatului de garantie financiară si stabileste procedura de emitere a certificatului de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor.

(2) În sensul prezentului ordin, abandonul navigatorilor este definit ca o încălcare a drepturilor navigatorilor de către armator/operator/companie si constă în neîndeplinirea obligatiilor fundamentale către navigatori referitoare la respectarea termenului de repatriere, plata obligatiilor bănesti datorate si asigurarea conditiilor de viată la bordul navei, incluzând, printre altele, lipsa alimentelor, lipsa cazării în conditii decente, lipsa medicamentelor si a asistentei medicale adecvate. De asemenea, abandonul navigatorilor se consideră si situatia în care comandantul navei este lăsat fără orice mijloace financiare pentru continuarea operării navei.

Art. 2. - Prezentul ordin se aplică tuturor persoanelor juridice române sau filialelor din România ale unor persoane juridice străine care sunt proprietare de nave sau care administrează nave ce arborează pavilionul român si care desfăsoară activităti de transport maritim international, denumite în continuare companii, si care:

a) trebuie să obtină certificarea în conformitate cu prevederile art. 4 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 476/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Codului international de management al sigurantei - Codul I.S.M. amendat, a Normelor metodologice privind procedura de eliberare a certificatelor de management al sigurantei în conformitate cu cerintele Codului I.S.M. amendat si a Normelor metodologice pentru mandatarea auditorilor, cu completările ulterioare; sau

b) detin un DOC pentru companie si SMC pentru fiecare navă, valabile.

Art. 3. - (1) Companiile prevăzute la art. 2 trebuie să facă dovada constituirii unei garantii financiare în caz de abandon al navigatorilor.

(2) Cuantumul garantiei financiare în caz de abandon al navigatorilor este stabilit în functie de numărul de nave, indiferent de titlul în baza căruia le exploatează, astfel:

a) 60.000 euro pentru companiile care detin o flotă de până la 4 nave inclusiv;

b) 100.000 euro pentru companiile care detin o flotă de 5-9 nave inclusiv;

c) 200.000 euro pentru companiile care detin o flotă de 10 nave sau mai multe.

(3) Garantia financiară în caz de abandon al navigatorilor se constituie fie sub forma unui depozit bancar, prin depunerea sumei respective într-un cont deschis la o bancă din România sau din Spatiul Economic European, fie sub forma unei polite de asigurare încheiate în acest scop cu o societate de asigurare din România sau din Spatiul Economic European, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare si cu conditia ca sumele necesare să poată fi disponibilizate la solicitarea Autoritătii Navale Române.

Art. 4. - (1) Companiilor care fac dovada constituirii garantiei financiare în caz de abandon al navigatorilor, în conformitate cu prevederile art. 3, li se eliberează, la cerere, de către Autoritatea Navală Română, în numele Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, certificatul de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor.

(2) Companiile prevăzute la art. 2 lit. b) trebuie să solicite Autoritătii Navale Române emiterea certificatului de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor în termen de cel mult 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

(3) Companiile prevăzute la art. 2 vor prezenta pentru obtinerea certificatului de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor si o declaratie notarială dată pe propria răspundere de către administrator, prin care se atestă faptul că garantia financiară va fi mentinută valabilă pe întreaga perioadă de valabilitate a certificatului, cunoscând faptul că declararea necorespunzătoare a adevărului se pedepseste potrivit legii.

Art. 5. - (1) Certificatul de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor identifică nava, proprietarul acesteia si compania care sustine securitatea financiară.

(2) Certificatul de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor se emite individual pentru fiecare navă.

(3) Certificatul de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor se întocmeste bilingv, atât în limba română, cât si în limba engleză.

(4) Perioada de valabilitate a certificatului de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor emis de Autoritatea Navală Română este de maximum un an, dar nu mai mult decât perioada de valabilitate a garantiei financiare constituite pentru obtinerea acestuia.

Art. 6. - Companiile care solicită emiterea certificatului de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor trebuie să depună la Autoritatea Navală Română următoarele documente:

a) cerere privind emiterea certificatului de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor;

b) actele doveditoare privind legalitatea functionării companiei;

c) dovada constituirii garantiei financiare în caz de abandon al navigatorilor, conform prevederilor art. 3 sau copie legalizată după polita de asigurare în caz de abandon al navigatorilor;

d) lista cu navele aflate în proprietate/administrare, pentru care se solicită emiterea certificatelor de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor;

e) declaratie notarială, dată pe propria răspundere, conform prevederilor art. 4 alin. (3).

Art. 7. - (1) Pe întreaga perioadă de valabilitate a certificatului de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor, companiile sunt obligate ca, în termen de 10 zile de la data producerii oricăreia dintre situatiile mentionate mai jos, să procedeze la reconstituirea garantiilor financiare la nivelurile corespunzătoare, fie prin mărirea depozitului bancar, fie prin încheierea unei noi polite de asigurare:

a) în cazul în care garantiile financiare constituite s-au epuizat ori s-au diminuat;

b) în cazul în care s-a produs o modificare a numărului de nave aflate în proprietatea sau în managementul companiei, care determină un alt cuantum al garantiei;

c) în cazul în care polita de asigurare a fost executată total, conform clauzelor sale.

(2) Companiile trebuie să informeze în scris Autoritatea Navală Română cu privire la orice modificare a conditiilor pe baza cărora a fost emis certificatul de garantie financiară.

(3) Nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (2) si ale alin. (1) si (2) din prezentul articol constituie contraventie, iar nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (3) constituie infractiune, pentru care se vor aplica sanctiuni conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 8. - (1) Autoritatea Navală Română are dreptul de a solicita disponibilizarea sumelor prevăzute la art. 3 alin. (2) cu titlul de garantii financiare în următoarele cazuri:

a) pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru repatrierea navigatorilor, inclusiv a celor abandonati în străinătate;

b) pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru întretinerea navigatorilor din momentul abandonării lor si până în momentul sosirii lor la locurile de repatriere respective;

c) pentru plata salariilor si a altor drepturi bănesti contractuale ale navigatorilor, neachitate de către companie;

d) pentru acoperirea altor cheltuieli (agenti, asistentă medicală etc.) efectuate pentru navigatori în perioada abandonării, ocazionate de aceasta.

(2) Autoritatea Navală Română solicită companiilor plata drepturilor de mai sus dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

a) reprezentantul Federatiei Internationale a Lucrătorilor din Transporturi (ITF) si/sau reprezentantul sindicatului reprezentativ notifică în scris Autoritătii Navale Române situatia de abandon si nevoia de repatriere reclamată de personalul navigant;

b) personalul navigant abandonat, reprezentantul Federatiei Internationale a Lucrătorilor din Transporturi (ITF) si/sau reprezentantul sindicatului reprezentativ dovedesc că s-au depus toate diligentele pentru repatriere si plata drepturilor;

c) reprezentantul Federatiei Internationale a Lucrătorilor din Transporturi (ITF) si/sau reprezentantul sindicatului reprezentativ prezintă în scris Autoritătii Navale Române cuantumul sumelor datorate de către companie în legătură cu situatia de abandon si nevoia de repatriere reclamată de personalul navigant în cauză, pentru care îsi asumă întreaga responsabilitate.

Art. 9. - (1) În cazul în care companiile nu efectuează plata drepturilor mentionate la art. 8 alin. (1) lit. a)-d) în termen de 30 de zile de la solicitarea Autoritătii Navale Române, aceasta va dispune disponibilizarea sumelor respective si va retrage documentul de conformitate DOC eliberat companiilor de navigatie respective.

(2) Sumele disponibilizate din garantia financiară a companiei, la cererea Autoritătii Navale Române, vor fi depuse în contul indicat de comun acord de organizatia sindicală reprezentativă legal constituită si personalul navigant în cauză.

Art. 10. - (1) În situatia în care compania îsi încetează activitatea, aceasta este obligată să predea certificatul de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor, în original, Autoritătii Navale Române, în vederea scoaterii din evidentă.

(2) Autoritatea Navală Română confirmă în scris primirea certificatului de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor pe baza documentelor prezentate de către companie referitoare la îndeplinirea obligatiilor contractuale fată de echipaj, documente certificate de către Federatia Internatională a Lucrătorilor din Transporturi (ITF) si/sau de către reprezentantul sindicatului reprezentativ.

Art. 11. - (1) Autoritatea Navală Română poate verifica în orice moment respectarea conditiilor stabilite conform prevederilor prezentului ordin si a legislatiei în vigoare.

(2) În toate cazurile în care se constată din oficiu sau la sesizarea altor părti interesate că nu mai sunt îndeplinite conditiile stabilite în certificatul de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor, Autoritatea Navală Română are competenta să retragă documentul.

(3) Autoritatea Navală Română are obligatia ca, în termen de 5 zile de la data luării deciziei de retragere a certificatului de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor, să comunice în scris companiei aplicarea măsurii de retragere a certificatului, cu motivarea luării deciziei.

(4) Măsura retragerii certificatului de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor atrage după sine anularea DOC eliberat companiilor de navigatie respective.

Art. 12. - Pentru emiterea certificatului de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor, Autoritatea Navală Română percepe tariful aprobat prin ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii.

Art. 13. - (1) Modelul si continutul certificatului de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor sunt prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Formatul si elementele de sigurantă ale certificatului de garantie financiară în caz de abandon al navigatorilor se stabilesc de către Autoritatea Navală Română.

Art. 14. - Prezentul ordin intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

 

Bucuresti, 26 martie 2010.

Nr. 247.


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXA

 

CERTIFICAT

 de garantie financiara în caz de abandon al navigatorilor

 


ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

DECIZIE

pentru modificarea Deciziei Consiliului national al Colegiului Medicilor din România nr. 11/2009 privind emiterea avizelor pentru înfiintarea punctelor secundare de lucru ale cabinetelor medicale individuale, asociate, grupate si ale societătilor civile medicale

 

În temeiul art. 406 si 431 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, si conform Ordonantei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

Consiliul national al Colegiului Medicilor din România decide:

Art. I. - Articolul 2 din Decizia Consiliului national al Colegiului Medicilor din România nr. 11/2009 privind emiterea avizelor pentru înfiintarea punctelor secundare de lucru ale cabinetelor medicale individuale, asociate, grupate si ale societătilor civile medicale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 28 septembrie 2009, se modifică si va avea următorul cuprins:

Art. 2. - Prin exceptie de la conditiile prevăzute la art. 1, pot fi înfiintate puncte secundare de lucru numai dacă în zona unde se doreste înfiintarea punctului secundar de lucru este o solicitare majoră de servicii medicale, iar dacă se solicită un punct secundar de lucru pentru un cabinet de medicină de familie, în localitatea respectivă nu există cabinete medicale cu mai putin de 2.000 de asigurati înscrisi pe lista medicului respectiv, precum si în cadrul comunitătilor de rromi cu mai mult de 1.000 de persoane.”

Art. II. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Colegiului Medicilor din România,

Vasile Astărăstoae

 

Bucuresti, 12 martie 2010.

Nr. 4.

 

RECTIFICĂRI

 

            La Hotărârea Guvernului nr. 1.394/2004 privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 8 septembrie 2004, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei „Monitorul Oficial, Partea I”):

- în anexă, la pozitia 12, în loc de: „72. Cascaval Ecaterina, fiica lui Cebanu Vladimir (n. la 11 decembrie 1936 în Chistelnita-Telenesti) si Valentina (n. la 24 decembrie 1937 în Chisteleuta), născută la 14 septembrie 1973...” se va citi: „12. Cascaval Ecaterina, fiica lui Cebanu Vladimir (n. la 11 decembrie 1936 în Chistelnita-Telenesti) si Valentina (n. la 24 decembrie 1937 în Chisteleuta), născută la 14 noiembrie 1973...”.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.