MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul XXII - Nr. 594 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 23 august 2010

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 995 din 8 iulie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. 1 si 4, art. 70 alin. 2, art. 90 alin. 2, art. 171 alin. 1, art. 214 alin. 5 si art. 224 alin. 1 si 3 din Codul de procedură penală

Decizia nr. 1.000 din 8 iulie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (1) lit. a), c) si k) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiintarea si organizarea Inspectiei Muncii

Decizia nr. 1.009 din 8 iulie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

629. - Hotărâre pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 964/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Mures, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Mures

859. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

213. - Decizie privind eliberarea doamnei Adina Petrescu din functia de secretar de stat, sef al Departamentului pentru Lupta Antifraudă - DLAF

214. - Decizie pentru numirea domnului Dumitrescu Claudiu Constantin în functia de sef, cu rang de secretar de stat, al Departamentului pentru Lupta Antifraudă - DLAF

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

1.119. - Ordin al ministrului sănătătii pentru aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standarde europene armonizate ale căror prevederi se referă la dispozitive medicale implantabile active

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 995

din 8 iulie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. 1 si 4, art. 70 alin. 2, art. 90 alin. 2, art. 171 alin. 1, art. 214 alin. 5 si art. 224 alin. 1 si 3 din Codul de procedură penală

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. 1 si 4, art. 70 alin. 2, art. 90 alin. 2, art. 171 alin. 1, art. 214 alin. 5 si art. 224 alin. 1 si 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Ioan Stef în Dosarul nr. 5.200/83/2006 al Curtii de Apel Oradea - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, având în vedere jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 17 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 5.200/83/2006, Curtea de Apel Oradea - Sectia penală si pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. 1 si 4, art. 70 alin. 2, art. 90 alin. 2, art. 171 alin. 1, art. 214 alin. 5 si art. 224 alin. 1 si 3 din Codul de procedură penală.

Exceptia a fost ridicată de inculpatul loan Stef cu ocazia solutionării recursurilor declarate împotriva Deciziei penale nr. 201/Adin 6 noiembrie 2008, pronuntată de Tribunalul Satu Mare într-o cauză având ca obiect infractiunea de gestiune frauduloasă prevăzută si pedepsită de art. 214 din Codul penal.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 90 alin. 2 si art. 214 alin. 5 din Codul de procedură penală contravin prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (3) si art. 124 alin. (2) si (3), precum si ale art. 11 si 20 raportate la art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, iar cele ale art. 6 alin. 1 si 4, art. 70 alin. 2, art. 171 alin. 1 si art. 224 alin. 1 si 3 din Codul de procedură penală încalcă prevederile constitutionale ale art. 24 alin. (1) si (2) si art. 53 alin. (1) si (2), precum si prevederile art. 6 paragraful 1 si 3 lit. c) si d) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. În acest sens, arată, în esentă, că, „în faza actelor premergătoare, făptuitorul, fie personal, fie prin intermediul apărătorului său, nu are dreptul să asiste la niciunul dintre actele care se efectuează până la începerea urmăririi penale." De asemenea, consideră că „toate aceste acte efectuate în cursul urmăririi penale, fără o minimă garantie a dreptului la apărare, nu ar trebui să poată fi valorificate prin intermediul unui proces-verbal, în conditiile art. 224 alin. 3 din Codul de procedură penală."

Instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie următoarele dispozitii din Codul de procedură penală: art. 6 alin. 1 si 4 cu denumirea marginală Garantarea dreptului la apărare, art. 70 alin. 2 cu denumirea marginală întrebări si lămuriri prealabile, art. 90 alin. 2 cu denumirea marginală Procesul-verbal ca mijloc de probă, art. 171 alin. 1 cu denumirea marginală Asistenta învinuitului sau a inculpatului, art. 214 alin. 5 cu denumirea marginală Actele încheiate de unele organe de constatare si art. 224 alin. 1 si 3 cu denumirea marginală Acte premergătoare.

Aceste dispozitii de lege au următorul continut:

- Art. 6 alin. 1 si 4: „Dreptul de apărare este garantat învinuitului, inculpatului si celorlalte părti în tot cursul procesului penal. [... ]

Orice parte are dreptul să fie asistată de apărător în tot cursul procesului penal.";

- Art. 70 alin. 2: „Învinuitului sau inculpatului i se aduc apoi la cunostintă fapta care formează obiectul cauzei, încadrarea juridică a acesteia, dreptul de a avea un apărător, precum si dreptul de a nu face nicio declaratie, atrăgându-i-se totodată atentia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa. Dacă învinuitul sau inculpatul dă o declaratie, i se pune în vedere să declare tot ce stie cu privire la fapta si la învinuirea ce i se aduce în legătură cu aceasta.";

- Art. 90 alin. 2: „De asemenea, sunt mijloace de probă procesele-verbale si actele de constatare, încheiate de alte organe, dacă legea prevede aceasta.";

- Art. 171 alin. 1: „Învinuitul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de apărător în tot cursul urmăririi penale si al judecătii, iar organele judiciare sunt obligate să-i aducă la cunostintă acest drept";

- Art. 214 alin. 5 din Codul de procedură penală: „Procesele-verbale încheiate de aceste organe constituie mijloace de probă.";

- Art. 224 alin. 1 si 3: „În vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare. [... ]

Procesul-verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de probă."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile de lege criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare.

Astfel, prin Decizia nr. 331 din 28 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 28 iulie 2005, si prin Decizia nr. 524 din 27 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 alin. 2 si ale art. 214 alin. 5 din Codul de procedură penală. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat că „împotriva înscrisurilor mentionate de textele din Codul de procedură penală enuntate se poate formula contestatie ce se solutionează atât pe cale administrativă de către organul competent, cât si de către o instantă de judecată independentă si impartială, instituită de lege, iar persoana ce se consideră lezată în drepturile sale beneficiază de două grade de jurisdictie. De asemenea, în procesul deliberării, judecătorul verifică si evaluează materialul probator si îsi fundamentează solutia pe întregul probatoriu administrat în cauză, prin coroborarea si aprecierea probelor, si nu prin raportarea exclusivă la procesele-verbale si actele de constatare întocmite de alte organe cu competentă specială. Asadar, judecata se desfăsoară de către o instantă independentă si impartială, în conditii de publicitate, oralitate si contradictorialitate, iar judecătorul îsi fundamentează solutia pe întregul probatoriu administrat, verificând, evaluând si coroborând probele, astfel că informatiile culese imediat după săvârsirea faptei reclamate, în măsura obtinerii lor legale, nu pot crea în mod concret riscul unui abuz de procedură."

De asemenea, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 647 din 28 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 10 iunie 2009, Curtea Constitutională, respingând ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. 1 si 4, art. 70 alin. 2, art. 171 alin. 1 si art. 224 alin. 1 si 3 din Codul de procedură penală, a statuat, între altele, că „actele premergătoare au o natură proprie, care nu poate fi identificată sau subsumată naturii precise si bine determinate a altor institutii. Asa cum rezultă din chiar denumirea lor, acestea premerg faza de urmărire penală, având un caracter de anterioritate desprins din scopul instituirii lor, si anume acela de a completa informatiile organelor de urmărire penală, de a verifica informatiile detinute si de a fundamenta convingerea organului de cercetare penală ori procurorului cu privire la oportunitatea începerii ori neînceperii urmăririi penale. Asa fiind, aceste acte, prin continutul lor, au un caracter suigeneris, limitat însă de atingerea scopului. Abia dincolo de această granită se poate vorbi de o împingere într-un cadru extraprocesual al actelor care trebuie îndeplinite sub hegemonia garantiilor impuse de faza urmăririi penale".

De altfel, prin Decizia nr. 141 din 5 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 30 noiembrie 1999, Curtea a retinut că „garantarea dreptului la apărare nu se poate asigura în afara procesului penal, înainte de începerea urmăririi penale, când făptuitorul nu are calitatea procesuală de învinuit sau inculpat. [... ] Efectuarea de către organele de urmărire penală a unor acte premergătoare, anterior începerii urmăririi penale, în vederea strângerii datelor necesare declansării procesului, nu reprezintă momentul începerii procesului penal si se efectuează tocmai pentru a se constata dacă sunt sau nu temeiuri pentru începerea procesului penal". S-a mai retinut, de asemenea, că, desi, „în conformitate cu prevederile art. 224 din Codul de procedură penală, procesul-verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de probă, dreptul la apărare al învinuitului nu poate fi considerat ca fiind încălcat, pentru că acesta are posibilitatea de a-l combate cu alt mijloc de probă" atunci când instanta ar întelege să îi dea eficientă.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziilor mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. 1 si 4, art. 70 alin. 2, art. 90 alin. 2, art. 171 alin. 1, art. 214 alin. 5 si art. 224 alin. 1 si 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de loan Stef în Dosarul nr. 5.200/83/2006 al Curtii de Apel Oradea - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 iulie 2010.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.000

din 8 iulie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (1) lit. a), c) si k) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiintarea si organizarea Inspectiei Muncii

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simona Ricu - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (1) lit. a), c) si k) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Total Grup Security" - S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 3.285/200/2009 al Judecătoriei Buzău.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor din Constitutie invocate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 12 noiembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 3.285/200/2009, Judecătoria Buzău a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (1) lit. a), c) si k) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiintarea si organizarea Inspectiei Muncii. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Total Grup Security" - S.R.L. din Buzău cu prilejul solutionării unei plângeri contraventionale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textele de lege criticate conferă organului de control prerogative care încalcă drepturile fundamentale ale persoanei fizice si juridice statuate prin Constitutie.

Judecătoria Buzău consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 19 alin. (1) lit. a), c) si k)din Legea nr. 108/1999 pentru înfiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 10 octombrie 2002, dispozitii potrivit cărora:

„Art. 19. - (1) Inspectorii de muncă au următoarele drepturi:

a) să aibă acces liber, permanent si fără înstiintare prealabilă, în sediul persoanei juridice si în orice alt loc de muncă organizat de aceasta;[...]

c) să procure dovezi, să efectueze investigatii sau examene, să ceară prezentarea documentatiei pe care o consideră necesară, să realizeze măsurători sau să preleveze mostre de substante utilizate în procesul de productie; [...]

k) să ceară informatii, fie singuri, fie în prezenta martorilor, de la orice persoană si despre orice problemă care constituie obiectul controlului;".

Autorul exceptiei consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare următoarelor texte din Constitutie: art. 27 alin. (1) privind inviolabilitatea domiciliului, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată si art. 45 referitor la libertatea economică.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constitutionalitate în raport cu dispozitiile art. 27 din Constitutie. Astfel, respingând ca neîntemeiate criticile de neconstitutionalitate, prin Decizia nr. 296 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 10 august 2005, Curtea a retinut că „nu pot fi opuse activitătii Inspectiei Muncii obligatii ce decurg din prevederile art. 27 din Constitutie privind inviolabilitatea domiciliului, având în vedere natura deosebită a activitătii Inspectiei Muncii, specificul atributiilor pe care le are de îndeplinit, conform legii, această autoritate, obiectul controlului si locurile unde se desfăsoară acesta".

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportată la prevederile art. 45 din Constitutie, Curtea retine că garantarea libertătii economice se face în limitele respectării cadrului legal care stabileste exercitarea acestor drepturi. Prin decizia mai sus amintită, Curtea retinea că „interventia din partea inspectorilor de muncă în sfera de activitate a persoanelor juridice are un scop legitim si este necesară într-o societate democratică, având în vedere că, în conformitate cu prevederile art. 5 lit. a) din Legea nr. 108/1999, printre obiectivele Inspectiei Muncii se numără si controlul aplicării prevederilor legale referitoare la relatiile de muncă, la securitatea si sănătatea în muncă, la protectia salariatilor care lucrează în conditii deosebite si a prevederilor legale referitoare la asigurările sociale. Totodată [...] măsurile prevăzute de dispozitiile de lege criticate sunt proportionale cu scopul legitim urmărit, întrucât numai în acest mod se asigură desfăsurarea în conditii optime a operatiunilor de control de către Inspectia Muncii, în îndeplinirea atributiunilor acesteia, iar drepturile conferite inspectorilor de muncă au în vedere atât specificul activitătii de control exercitate, cât si importanta socială a acestei activităti de ordine publică."

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, solutia si considerentele deciziei amintite îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

În sfârsit, Curtea constată că dispozitiile art. 44 din Constitutie, referitoare la dreptul de proprietate privată, nu au incidentă în cauză, întrucât textele de lege criticate nu instituie nicio restrângere a prerogativelor dreptului de proprietate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (1) lit. a), c) si k) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Total Grup Security" - S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 3.285/200/2009 al Judecătoriei Buzău.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 iulie 2010.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.009

din 8 iulie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simona Ricu - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, exceptie ridicată de Florin Mihăită în Dosarul nr. 37/2/2008 al înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale prin Decizia nr. 37/2010, pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 23 octombrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 37/2/2008, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului. Exceptia a fost ridicată de Florin Mihăită cu prilejul solutionării recursului formulat împotriva Sentintei civile nr. 3.158 din 18 noiembrie 2008 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a Vlll-a contencios administrativ si fiscal.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile de lege criticate realizează un tratament juridic discrirmnatoriu între persoane aflate în situatii similare, comparabile. În acest sens, arată că se creează în mod nejustificat o discriminare între politistii care dobândesc calitatea de judecător sau procuror prin concurs si cei care dobândesc aceeasi calitate prin admiterea în cadrul

Institutului National al Magistraturii, acestora din urmă fiindu-le imputabile cheltuielile de scolarizare. Prin urmare, dispozitiile art. 69 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 sunt neconstitutionale în măsura în care exclud posibilitatea încetării raporturilor de serviciu ale politistului în scopul numirii într-o altă functie publică, atunci când pentru numirea în functia publică este necesară o perioadă de formare profesională initială aferentă functiei pe care urmează să o îndeplinească. De asemenea, consideră că textul de lege criticat aduce o îngrădire a dreptului la formare profesională. În acest sens, arată că imputarea cheltuielilor de scolarizare constituie un obstacol care împiedică un ofiter de politie judiciară cu studii juridice, având până la 5 ani vechime, să urmeze pregătirea în cadrul Institutului National al Magistraturii pentru a profesa ca magistrat.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal consideră că textul de lege criticat este neconstitutional, în măsura în care interpretarea sintagmei „functie publică" se limitează la definitia acestei notiuni, continută în art. 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, în detrimentul persoanelor care exercită prerogativele unei functii publice, dar care nu au calitatea de functionar public în sensul reglementării indicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 69 aiin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, dispozitii potrivit cărora: „Art. 69. - (1) încetarea raporturilor de serviciu ale politistului se dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15, au competenta de acordare a gradelor profesionale si are loc: [...] e) la numirea într-o altă functie publică;".

Autorul exceptiei consideră că prevederile de lege criticate sunt contrare dispozitiilor art. 16 din Constitutie referitor la egalitatea în drepturi a cetătenilor si ale art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la interzicerea discriminării. De asemenea, consideră că este încălcat si art. 41 alin. (1) si (2) din Constitutie referitor la dreptul la muncă si măsurile de protectie socială ale salariatilor.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în jurisprudenta sa, a mai analizat prevederile de lege criticate prin prisma acelorasi critici si prin raportare la aceleasi texte din Constitutie ca si cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 37 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 8 martie 2010, Curtea a respins ca neîntemeiate criticile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. (1) lit. e) si art. 70 din Legea nr. 360/2002, în raport cu dispozitiile art. 16 si art. 41 alin. (1) din Constitutie pentru motivele acolo arătate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele deciziei amintite îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, exceptie ridicată de Florin Mihăită în Dosarul nr. 37/2/2008 al înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 iulie 2010.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 964/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Mures, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Mures

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 964/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Mures, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Mures, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 si 686 bis din 17 septembrie 2002, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Anexa nr. 19 „Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Băla" se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 1.

2. Anexa nr. 23 „Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Bogata" se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 2.

3. Anexa nr. 52 „Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Ibănesti" se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 3.

Art. II. - Anexele nr. 1-3*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Bucuresti, 30 iunie 2010.

Nr. 629.

*) Anexele nr. 1-3 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 9 februarie 2010, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 6, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret este condusă de un presedinte cu rang de secretar de stat, ajutat de 2 vicepresedinti cu rang de subsecretar de stat, numiti prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului."

2. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - Directiile judetene pentru sport si tineret, respectiv Directia pentru Sport si Tineret a Municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate ale Autoritătii Nationale pentru Sport si Tineret, cu personalitate juridică."

3. Articolul 13 se abrogă.

4. La articolul 21, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului este ajutat în activitatea sa de 2 secretari de stat, precum si de presedintele si vicepresedintele Autoritătii Nationale de Cercetare Stiintifică, de presedintele si vicepresedintii Autoritătii Nationale pentru Sport si Tineret, numiti în conditiile legii."

5. La articolul 23, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 23. - (1) Numărul maxim de posturi pentru Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului este de 446, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului."

6. Anexele nr. 1, 3, 5 si 6 se modifică si se înlocuiesc cu anexele nr. 1-4, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Încadrarea personalului în numărul de posturi aprobat si pe functiile aferente se realizează în termenele legale, cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de functii.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul educatiei, cercetării,

tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

Viceprim-ministru,

Marko Bela

Ministrul muncii, familiei

si protectiei sociale,

Mihai Constantin Seitan

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Bucuresti, 18 august 2010.

Nr. 859.

ANEXA Nr. 1*)

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 81/2010

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 81/2010)

INSTITUTIILE SI UNITĂTILE

care functionează în subordinea sau în coordonarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, exceptând unitătile de cercetare stiintifică si unitătile care functionează în subordinea Autoritătii Nationale pentru Cercetare Stiintifică, precum si cele care functionează în subordinea Autoritătii Nationale pentru Sport si Tineret

A. Institutii de învătământ si alte unităti subordonate sau în coordonare

Nr. crt.	Denumirea unitătii	Sursa de finantare
0	1	2
I.	Inspectorate scolare judetene si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti - servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, în a căror subordine functionează unitătile conexe, unităti pentru activitatea extrascolară si cluburi sportive scolare	Bugetul de stat
II.	Institutii de învătământ superior de stat:
1.	Universitatea „Politehnica" din Bucuresti	Venituri proprii
2.	Universitatea Tehnică de Constructii Bucuresti	Venituri proprii
3.	Universitatea de Arhitectură si Urbanism „Ion Mincu" din Bucuresti	Venituri proprii
4.	Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicină Veterinară din Bucuresti	Venituri proprii
5.	Universitatea din Bucuresti	Venituri proprii
6.	Universitatea de Medicină si Farmacie „Carol Davila" din Bucuresti	Venituri proprii
7.	Academia de Studii Economice din Bucuresti	Venituri proprii
8.	Universitatea Natională de Muzică din Bucuresti	Venituri proprii
9.	Universitatea Natională de Arte din Bucuresti	Venituri proprii
10.	Universitatea Natională de Artă Teatrală si Cinematografică „Ion Luca Caragiale" din Bucuresti	Venituri proprii
11.	Universitatea Natională de Educatie Fizică si Sport din Bucuresti	Venituri proprii
12.	Scoala Natională de Studii Politice si Administrative din Bucuresti	Venituri proprii
13.	Universitatea „1 Decembrie 1918" din Alba Iulia	Venituri proprii
14.	Universitatea „Aurel Vlaicu" din Arad	Venituri proprii
15.	Universitatea „Vasile Alecsandri" din Bacău	Venituri proprii
16.	Universitatea de Nord din Baia Mare	Venituri proprii
17.	Universitatea „Transilvania" din Brasov	Venituri proprii
18.	Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca	Venituri proprii
19.	Universitatea de Stiinte Agricole si Medicină Veterinară din Cluj-Napoca	Venituri proprii
20.	Universitatea „Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca	Venituri proprii
21.	Universitatea de Medicină si Farmacie „luliu Hatieganu" din Cluj-Napoca	Venituri proprii
22.	Academia de Muzică „Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca	Venituri proprii
23.	Universitatea de Artă si Design din Cluj-Napoca	Venituri proprii
24.	Universitatea „Ovidius" din Constanta	Venituri proprii
25.	Universitatea Maritimă din Constanta	Venituri proprii
26.	Universitatea din Craiova	Venituri proprii
27.	Universitatea de Medicină si Farmacie din Craiova	Venituri proprii
28.	Universitatea „Dunărea de Jos" din Galati	Venituri proprii
29.	Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi" din lasi	Venituri proprii
30.	Universitatea de Stiinte Agricole si Medicină Veterinară „Ion lonescu de la Brad" din lasi	Venituri proprii
31.	Universitatea „Alexandru loan Cuza" din lasi	Venituri proprii
32.	Universitatea de Medicină si Farmacie „Grigore T. Popa" din lasi	Venituri proprii
33.	Universitatea de Arte „George Enescu" din lasi	Venituri proprii
34.	Universitatea din Oradea	Venituri proprii
35.	Universitatea din Petrosani	Venituri proprii
36.	Universitatea din Pitesti	Venituri proprii
37.	Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti	Venituri proprii
38.	Universitatea „Eftimie Murgu" din Resita	Venituri proprii
39.	Universitatea „Lucian Blaga" din Sibiu	Venituri proprii
40.	Universitatea „Stefan cel Mare" din Suceava	Venituri proprii

0	1	2
41.	Universitatea „Valahia" din Târgoviste	Venituri proprii
42.	Universitatea „Constantin Brâncusi" din Târgu Jiu	Venituri proprii
43.	Universitatea „Petru Maior" din Târgu Mures	Venituri proprii
44.	Universitatea de Medicină si Farmacie din Târgu Mures	Venituri proprii
45.	Universitatea de Arte din Târgu Mures	Venituri proprii
46.	Universitatea „Politehnica" din Timisoara	Venituri proprii
47.	Universitatea de Stiinte Agricole si Medicină Veterinară a Banatului din Timisoara	Venituri proprii
48.	Universitatea de Vest din Timisoara	Venituri proprii
49.	Universitatea de Medicină si Farmacie „Victor Babes" din Timisoara	Venituri proprii
III.	Comisia Natională a României pentru UNESCO	Bugetul de stat
IV.	Unitatea Executivă pentru Finantarea învătământului Superior si a Cercetării, Dezvoltării si Inovării	Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat
V.	Centrul National de Evaluare si Examinare	Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat
VI.	Agentia Natională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei si Formării Profesionale	Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat
VII.	Agentia de Credite si Burse de Studii	Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat
VIII.	Centrul National de Dezvoltare a învătământului Profesional si Tehnic	Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat
IX.	Federatia Sportului Scolar si Universitar	Bugetul de stat
X.	Centrul pentru Formare Continuă în Limba Germană	Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat
XI.	Secretariatul National Român al Retelei Universitătilor de la Marea Neagră	Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat
XII.	Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar	Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat
XIII.	Corul National de Cameră „Madrigal"	Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat
XIV	Agentia de Administrare a Retelei Nationale de Informare pentru Educatie si Cercetare	Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat
XV.	Palatul National al Copiilor din Bucuresti	Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

0	1	2
XVI.	Biblioteci centrale universitare si pedagogice:
1.	Biblioteca Centrală Universitară din Bucuresti	Bugetul de stat
2.	Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu" din lasi	Bugetul de stat
3.	Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga" din Cluj-Napoca	Bugetul de stat
4.	Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran" din Timisoara	Bugetul de stat
5.	Biblioteca Pedagogică Natională „I.C. Petrescu" din Bucuresti	Bugetul de stat

B. Alte unităti aflate în coordonarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului

Denumirea unitătii	Sursa de finantare
Regia Autonomă „Editura Didactică si Pedagogică"	Venituri proprii

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 81/2010)

INSTITUTIILE SI UNITĂTILE

de cercetare stiintifică, dezvoltare tehnologică si inovare care functionează în subordinea directă a Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului

Nr. crt.	Denumirea unitătii	Sursa de finantare
1.	Institutul de Stiinte ale Educatiei	Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat
2.	Centrul European UNESCO pentru învătământul Superior (CEPES)	Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat
3.	Institutul Limbii Române	Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat
4.	Centrul de Cercetări Biologice din Jibou	Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

NOTĂ:

a) Numărul maxim de posturi pentru unitătile si activitătile de învătământ, cercetare, tineret si sport din subordinea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, finantate integral de la bugetul de stat, este de 7.815.

b) Numărul maxim de posturi pentru unitătile din subordinea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, finantate din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, este de 4.470.

ANEXA Nr. 4

(Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 81/2010)

ORGANE DE SPECIALITATE

ale administratiei publice centrale de cercetare stiintifică, dezvoltare tehnologică si inovare, precum si de tineret si sport, care functionează în subordinea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului

Nr. crt.	Denumirea unitătii	Sursa de finantare
1.	Autoritatea Natională pentru Cercetare Stiintifică	Bugetul de stat
2.	Autoritatea Natională pentru Sport si Tineret	Bugetul de stat

NOTĂ:

a) Numărul maxim de posturi pentru unitătile finantate prin bugetul Autoritătii Nationale pentru Cercetare Stiintifică, finantate din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, este de 2.

b) Numărul maxim de posturi pentru unitătile finantate prin bugetul Autoritătii Nationale pentru Sport si Tineret, finantate din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, este de 3.361.

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

DECIZIE

privind eliberarea doamnei Adina Petrescu din functia de secretar de stat, sef al Departamentului pentru Lupta Antifraudă – DLAF

În temeiul art. 15 lit. c) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 1 alin. (1) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 25/2007, cu modificările si completările ulterioare,

primul-ministru emite prezenta decizie.

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Adina Petrescu se eliberează din functia de secretar de stat, sef al Departamentului pentru Lupta Antifraudă - DLAF.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

Bucuresti, 20 august 2010.

Nr. 213.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

DECIZIE

pentru numirea domnului Dumitrescu Claudiu Constantin în functia de sef, cu rang de secretar de stat, al Departamentului pentru Lupta Antifraudă – DLAF

Având în vedere Hotărârea nr. 315 din 19 august 2010 a Consiliului Superior al Magistraturii - Sectia pentru procurori,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 1 alin. (1) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 25/2007, cu modificările si completările ulterioare,

primul-ministru emite prezenta decizie.

Articol unic. -începând cu data de 23 august 2010, domnul Dumitrescu Claudiu Constantin se numeste în functia de sef, cu rang de secretar de stat, al Departamentului pentru Lupta Antifraudă - DLAF.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

Bucuresti, 20 august 2010.

Nr. 214.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

ORDIN

pentru aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standarde europene armonizate ale căror prevederi se referă la dispozitive medicale implantabile active

Văzând Referatul de aprobare al Directiei generale economice cu nr. Cs.A 8.822 din 17 august 2010,

având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 55/2009 privind dispozitivele medicale implantabile active,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Lista cuprinzând standardele române care adoptă standarde europene armonizate ale căror prevederi se referă la dispozitive medicale implantabile active si ale căror referinte au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Ordinul ministrului sănătătii nr. 535/2004 privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standarde europene armonizate ale căror prevederi se referă la dispozitive medicale implantabile active, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 17 mai 2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul sănătătii,

Raed Arafat

Bucuresti, 17 august 2010.

Nr. 1.119.

ANEXA

LISTA

cuprinzând standardele române care adoptă standarde europene armonizate ale căror prevederi se referă la dispozitive medicale implantabile active

Nr. crt.	Indicativul standardului	Titlul standardului	Indicativul standardului înlocuit	Data la care încetează prezumtia de conformitate a standardului înlocuit Nota 1
0	1	2	3	4
1.	SR EN 556-1:2003	Sterilizarea dispozitivelor medicale. Cerinte pentru dispozitivele medicale etichetate „steril". Partea 1: Cerinte pentru dispozitivele medicale sterilizate în faza finală	SREN 556:2001	Dată depăsită (30.04.2002)
2.	SR EN 556-1:2003/AC:2007	Sterilizarea dispozitivelor medicale. Cerinte pentru dispozitivele medicale etichetate „steril". Partea 1: Cerinte pentru dispozitivele medicale sterilizate în faza finală
3.	SR EN 556-2:2004	Sterilizarea dispozitivelor medicale. Cerinte pentru dispozitivele medicale etichetate „steril". Partea 2: Cerinte pentru dispozitivele medicale procesate aseptic
4.	SR EN 980:2008	Simboluri utilizate pentru etichetarea dispozitivelor medicale	SREN 980:2003 Nota 2	Dată depăsită (31.05.2010)
5.	SREN 1041:2009	Informatii furnizate de producătorul de dispozitive medicale	SREN 1041:2003 Nota 2	31.08.2011

0	1	2	3	4
6.	SR EN ISO 10993-1:2010	Evaluarea biologică a dispozitivelor medicale. Partea 1: Evaluare si testare în cadrul unui proces de gestionare a riscului	SREN ISO 10993-1:2004 Nota 2	Dată depăsită (21.03.2010)
7.	SR EN ISO 10993-4:2009	Evaluarea biologică a dispozitivelor medicale. Partea 4: Selectarea testelor pentru interactiunile cu sângele	SREN ISO 10993-4:2003 Nota 2	Dată depăsită (21.03.2010)
8.	SR EN ISO 10993-5:2009	Evaluarea biologică a dispozitivelor medicale. Partea 5: Teste pentru citotoxicitate in vitro	SREN ISO 10993-5:2003 Nota 2	Dată depăsită (31.12.2009)
9.	SR EN ISO 10993-6:2009	Evaluarea biologică a dispozitivelor medicale. Partea 6: Teste pentru efecte locale după implantare	SREN ISO 10993-6:2007 Nota 2	Dată depăsită (21.03.2010)
10.	SR EN ISO 10993-7:2009	Evaluarea biologică a dispozitivelor medicale. Partea 7: Reziduuri de sterilizare cu oxid de etilena
11.	SR EN ISO 10993-7: 2009/AC:2010	Evaluarea biologică a dispozitivelor medicale. Partea 7: Reziduuri de sterilizare cu oxid de etilena
12.	SR EN ISO 10993-9:2009	Evaluarea biologică a dispozitivelor medicale. Partea 9: Cadru pentru identificarea si cuantificarea produsilor potentiali de degradare	SREN ISO 10993-9:2003 Nota 2	Dată depăsită (21.03.2010)
13.	SR EN ISO 10993-10:2009	Evaluarea biologică a dispozitivelor medicale. Partea 10: Teste de iritare si de hipersensibilitate cu efect întârziat	SREN ISO 10993-10:2003 Nota 2	Dată depăsită (21.03.2010)
14.	SR EN ISO 10993-11:2009	Evaluarea biologică a dispozitivelor medicale. Partea 11: încercări de toxicitate sistemică	SREN ISO 10993-11:2007 Nota 2	Dată depăsită (21.03.2010)
15.	SR EN ISO 10993-12:2009	Evaluarea biologică a dispozitivelor medicale. Partea 12: Prepararea esantioanelor si a materialelor de referintă	ENISO 10993-12:2008 Nota 2	Dată depăsită (21.03.2010)
16.	SR EN ISO 10993-13:2009	Evaluarea biologică a dispozitivelor medicale. Partea 13: Identificare si cuantificare a produselor de degradare din dispozitive medicale pe bază de polimeri	SREN ISO 10993-13:2003 Nota 2	Dată depăsită (21.03.2010)
17.	SR EN ISO 10993-16:2010	Evaluarea biologică a dispozitivelor medicale. Partea 16: Proiectarea studiilor toxicocinetice pentru produse de degradare si substante extractibile	SREN ISO 10993-16:2009 Nota 2	31.08.2010
18.	SR EN ISO 10993-17:2009	Evaluarea biologică a dispozitivelor medicale. Partea 17: Stabilirea limitelor admisibile pentru substante extractibile	SREN ISO 10993-17:2003 Nota 2	Dată depăsită (21.03.2010)
19.	SR EN ISO 10993-18:2009	Evaluarea biologică a dispozitivelor medicale. Partea 18: Caracterizare chimică a materialelor	SREN ISO 10993-18:2006 Nota 2	Dată depăsită (21.03.2010)
20.	SR EN ISO 11135-1:2007	Sterilizarea produselor de îngrijire a sănătătii. Oxid de etilena. Partea 1: Cerinte de dezvoltare, validare si control de rutină al proceselor de sterilizare pentru dispozitivele medicale	SREN 550: 1997 Nota 2	Dată depăsită (31.05.2010)

0	1	2	3	4
21.	SR EN ISO 11137-1:2006	Sterilizarea dispozitivelor de îngrijire a sănătătii. Iradiere. Partea 1: Cerinte pentru implementare, validare si control de rutină pentru procesul de sterilizare a dispozitivelor medicale	SR EN 552: 2001 Nota 2	Dată depăsită (30.04.2009)
22.	SR EN ISO 11137-2:2007	Sterilizarea dispozitivelor de îngrijire a sănătătii. Iradiere. Partea 2: Stabilirea dozei de sterilizare
23.	SR EN ISO 11137-2: 2007/AC: 2009	Sterilizarea dispozitivelor de îngrijire a sănătătii. Iradiere. Partea 2: Stabilirea dozei de sterilizare
24.	SR EN ISO 11138-2:2009	Sterilizarea produselor de îngrijire a sănătătii. Indicatori biologici. Partea 2: Indicatori biologici pentru sterilizarea cu oxid de etilena	EN ISO 11138-2:2006 Nota 2	Dată depăsită (21.03.2010)
25.	SR EN ISO 11138-3:2009	Sterilizarea produselor de îngrijire a sănătătii. Indicatori biologici. Partea 3: Indicatori biologici pentru sterilizarea la căldură umedă	SR EN ISO 11138-3:2006 Nota 2	Dată depăsită (21.03.2010)
26.	SR EN ISO 11140-1:2009	Sterilizarea produselor de îngrijire a sănătătii. Indicatori chimici. Partea 1: Cerinte generale	SR EN ISO 11140-1:2006 Nota 2	Dată depăsită (21.03.2010)
27.	SR EN ISO 11607-1:2009	Ambalaje pentru dispozitive medicale sterilizate în etapa finală. Partea 1: Cerinte pentru materiale, sisteme de bariere sterile si sisteme de ambalare	SR EN ISO 11607-1:2006 Nota 2	Dată depăsită (21.03.2010)
28.	SR EN ISO 11737-1:2006	Sterilizarea dispozitivelor medicale. Metode microbiologice. Partea 1: Determinarea populatiei de microorganisme pe produs	SREN 1174-1:1999 SREN 1174-2:1999 SREN 1174-3:1999 Nota 2	Dată depăsită (31.10.2006)
29.	SR EN ISO 11737-1:2006/ AC:2009	Sterilizarea dispozitivelor medicale. Metode microbiologice. Partea 1: Determinarea populatiei de microorganisme pe produs
30.	SR EN ISO 11737-2:2010	Sterilizarea dispozitivelor medicale. Metode microbiologice. Partea 2: Teste de sterilitate efectuate la definirea, validarea si mentenanta unui proces de sterilizare
31.	SR EN ISO 13485:2004	Dispozitive medicale. Sisteme de management al calitătii. Cerinte pentru scopuri de reglementare	SR EN ISO 13488:2002; SR EN ISO 13485:2003 Nota 2	Dată depăsită (31.07.2009)
32.	SR EN ISO 13485:2004/ AC:2010	Dispozitive medicale. Sisteme de management al calitătii. Cerinte pentru scopuri de reglementare
33.	SREN 13824:2005	Sterilizarea dispozitivelor medicale. Tratarea aseptică a dispozitivelor medicale lichide. Cerinte
34.	SR EN ISO 14155-1:2009	Investigatia clinică a dispozitivelor medicale pentru subiecti umani. Partea 1: Cerinte generale	SR EN ISO 14155-1:2003 Nota 2	Dată depăsită (21.03.2010)
35.	SR EN ISO 14155-2:2009	Investigatia clinică a dispozitivelor medicale pentru subiecti umani. Partea 2: Planuri de investigatie clinică	SR EN ISO 14155-2:2004 Nota 2	Dată depăsită (21.03.2010)

0	1	2	3	4
36.	SR EN ISO 14937:2010	Sterilizarea produselor medicale pentru îngrijirea sănătătii. Cerinte generale pentru caracterizarea agentului de sterilizare, desfăsurarea, validarea si controlul de rutină al proceselor de sterilizare pentru dispozitivele medicale	SREN ISO 14937:2003 Nota 2	Dată depăsită (21.03.2010)
37.	SR EN ISO 14971:2009	Dispozitive medicale. Aplicarea managementului de risc la dispozitive medicale	SREN ISO 14971:2007 Nota 2	Dată depăsită (21.03.2010)
38.	SR EN ISO 17665-1:2007	Sterilizarea dispozitivelor medicale. Căldură umedă. Partea 1: Cerinte pentru implementare, validare si control de rutină pentru procese de sterilizare a dispozitivelor medicale	SREN 554:2003 Nota 2	Dată depăsită (31.08.2009)
39.	SR EN 45502-1:2001	Dispozitive medicale implantabile active. Partea 1: Cerinte generale de securitate, marcare si informatii furnizate de producător*)
40.	SR EN 45502-2-1:2004	Dispozitive medicale implantabile active. Partea 2-1: Cerinte particulare pentru dispozitivele medicale implantabile active pentru tratarea bradiaritmiei (stimulatoare cardiace)*)
41.	SR EN 45502-2-2:2008	Dispozitive medicale implantabile active. Partea 2-2: Cerinte particulare pentru dispozitivele medicale implantabile active destinate tratamentului tahiaritmiilor (inclusiv defibrilatoare implantabile)*)
42.	SR EN 45502-2-3:2010	Dispozitive medicale implantabile active. Partea 2-3: Cerinte particulare pentru sisteme de implant cohlear si implant auditiv de trunchi cerebral
43.	SREN 60601-1+A1+A2:2001	Aparate electromedicale. Partea 1: Cerinte generale de securitate
44.	SREN 60601-1:2007	Aparate electromedicale. Partea 1: Cerinte generale de securitate de bază si performante esentiale*)	SREN 60601-1 +A1 + A2:2001 Nota 2	1.06.2012
45.	SREN 62304:2007	Software pentru dispozitive medicale. Procesele ciclului de viată ale software-ului*)

Nota 1: În general, data încetării prezumtiei de conformitate va fi data de anulare stabilită de către organismul european de standardizare, însă se atrage atentia utilizatorilor acestor standarde asupra faptului că aceasta poate diferi în anumite cazuri exceptionale.

Nota 2: Standardul nou (sau amendamentul) are acelasi scop cu standardul înlocuit. La data stabilită, standardul înlocuit încetează să confere prezumtia de conformitate cu cerintele esentiale din directivă.

*) Prezentul standard european nu acoperă în mod necesar cerintele introduse prin Directiva 2007/47/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 septembrie 2007 de modificare a Directivei 90/385/CEE a Consiliului privind apropierea legislatiilor statelor membre referitoare la dispozitivele medicale active implantabile, a Directivei 93/42/CEE a Consiliului privind dispozitivele medicale si a Directivei 98/8/CE privind comercializarea produselor biodestructive.


	Copyright 1998-2015 DSC.NET All rights reserved.

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

Denumirea unitătii

Titlul standardului