MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 811/2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXII - Nr. 811         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 3 decembrie 2010

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.258 din 12 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii partidelor politice nr. 14/2003

 

Decizia nr. 1.324 din 19 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Decizia nr. 1.325 din 19 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 26 alin. (4) lit. c) din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996

 

Decizia nr. 1.337 din 19 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

Decizia nr. 1.341 din 19 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3733 alin. V din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.344 din 19 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.199. - Hotărâre privind aplicarea mobilitătii pentru domnul Stănisteanu Sergiu Norut din functia publică de prefect al judetului Giurgiu în functia publică de inspector guvernamental

 

1.200. - Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, în conditiile legii, a functiei publice de prefect al judetului Giurgiu de către domnul Cristoi Robert-Ioan

 

1.201. - Hotărâre privind încetarea, prin acordul părtilor, a exercitării temporare a functiei publice de prefect al judetului Sibiu de către domnul Trihenea Constantin

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

265. - Decizie privind prelungirea detasării, începând cu data de 21 ianuarie 2011, a perioadei de exercitare de către doamna Romfeld Maria Magdolna, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, a functiei publice vacante de director executiv în cadrul Consiliului Judetean Harghita

 

266. - Decizie privind numirea prin mobilitate a domnului Stănisteanu Sergiu Norut în functia publică de inspector guvernamental

 

267. - Decizie privind numirea prin mobilitate a domnului Stănisteanu Sergiu Norut în functia publică de secretar general în cadrul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri

 

268. - Decizie privind numirea responsabilului national cu autorizarea finantării PHARE, Facilitatea de tranzitie si SAPARD

 

269. - Decizie privind eliberarea domnului Ferdinand Nagy din functia de comisar general pentru expozitii mondiale, cu rang de subsecretar de stat, la Ministerul Afacerilor Externe

 

270. - Decizie pentru constituirea Comitetului interministerial privind procesul de reformare a legislatiei si procedurilor din domeniul restituirii proprietătilor

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

974. - Ordin privind utilizarea mijloacelor electronice de transmitere la distantă în procesul decontării serviciilor prestate de furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale aflati în relatie contractuală cu casele de asigurări de sănătate

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.258

din 12 octombrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii partidelor politice nr. 14/2003

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Legii partidelor politice nr. 14/2003, exceptie ridicată de Partidul Solidaritătii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Bună în Dosarul nr. 26.962/3/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă.

La apelul nominal răspunde Ion Antonescu, în nume propriu si ca reprezentant al Partidului Solidaritătii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Bună, si părtile Livia Dima si Elena Lupu. Lipsesc celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului autorului exceptiei de neconstitutionalitate, care arată că are de formulat trei cereri prealabile: o cerere “de suspendare a judecătii”, o cerere prin care solicită judecătorilor Curtii Constitutionale să se abtină de la judecarea cauzei până ce soseste la dosar punctul de vedere al Senatului referitor la exceptia de neconstitutionalitate invocată si o cerere “de recuzare a magistratilor”.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită, în temeiul dispozitiilor Legii nr. 47/1992, respingerea tuturor celor trei cereri formulate.

În replică, loan Antonescu formulează o cerere de recuzare a procurorului.

Curtea, deliberând, în temeiul dispozitiilor art. 55 din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora “Curtea Constitutională, legal sesizată, procedează la examinarea constitutionalitătii, nefiind aplicabile dispozitiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului si nici cele privind recuzarea judecătorilor”, respinge toate cererile formulate de domnul loan Antonescu.

Având cuvântul asupra exceptiei de neconstitutionalitate, loan Antonescu solicită admiterea acesteia, deoarece legea criticată contine discriminări si încalcă astfel dispozitiile art. 4 si ale art. 16 din Constitutie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, deoarece nu este motivată, iar pe fond arată că Legea nr. 14/2003 nu încalcă dreptul de petitionare.

CURTEA,

actele si lucrările dosarului, constată având în vedere următoarele:

Prin încheierea din 29 septembrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 26.962/3/2006, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a Legii partidelor politice nr. 14/2003, exceptie ridicată de Partidul Solidaritătii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Bună într-o cauză civilă având ca obiect înregistrare partid.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia nu prezintă argumente proprii pentru sustinerea neconstitutionalitătii Legii partidelor politice nr. 14/2003. La dosar se află o cerere scrisă în care sunt mentionate art. 51 din Constitutie, respectiv art. 41 si art. 44 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, invocate pentru sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale. Această exceptie a fost, însă, respinsă ca inadmisibilă de instanta de judecată, care a sesizat Curtea Constitutională cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate privind Legea nr. 14/2003.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a Legii partidelor politice nr. 14/2003 este neîntemeiată, continutul dreptului de petitionare, invocat de autorul exceptiei, fiind “complet diferit de cel al dreptului cetătenilor de a se constitui în partide politice si de a solicita dobândirea personalitătii juridice prin înregistrarea partidului”. Totodată, impunerea prin lege a unor conditii pentru exercitarea libertătilor politice nu reprezintă o încălcare sau o restrângere a acestora.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, deoarece autorul exceptiei nu motivează pretinsa neconstitutionalitate, contrar prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit cărora “sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate”. În subsidiar, mentionează, în acord cu opinia instantei de judecată, că dreptul de petitionare are un continut diferit de cel al dreptului cetătenilor de a se constitui în partide politice si de a solicita dobândirea personalitătii juridice prin înregistrarea partidului, iar exercitiul drepturilor si libertătilor fundamentale poate fi supus unor conditionări si restrângeri, în limitele prevăzute de Constitutie.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile Legii partidelor politice nr. 14/2003 sunt constitutionale, deoarece, prin obiectul de reglementare, acestea nu aduc atingere dreptului de petitionare, consacrat de art. 51 din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, potrivit încheierii de sesizare a Curtii Constitutionale, îl constituie Legea partidelor politice nr. 14/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003.

Autorul exceptiei consideră că legea mentionată încalcă dispozitiile art. 51 din Constitutie referitoare la dreptul de petitionare si ale art. 41 si art. 44 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat, în numeroase cauze, asupra constitutionalitătii unor dispozitii din Legea partidelor politice nr. 14/2003, exceptiile fiind ridicate de acelasi autor ca si cel din cauza de fată. Astfel, prin Decizia nr. 230 din 25 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 28 iulie 2004, Decizia nr. 65 din 24 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 11 martie 2004, si Decizia nr. 71 din 8 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 mai 2005,

Curtea a respins toate exceptiile de neconstitutionalitate invocate.

Solutiile pronuntate cu acel prilej si argumentele pe care acestea s-au bazat îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată, neintervenind elemente de noutate care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudente.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate referitoare la dreptul la petitionare astfel cum este garantat prin art. 51 din Constitutie, Curtea constată că dispozitiile Legii nr. 14/2003 reglementează organizarea si functionarea partidelor politice, conditiile de înregistrare a acestora, procedura de solutionare a cererilor pentru înregistrarea partidului politic, respectiv pentru modificarea statutului partidului politic, asocierea si reorganizarea partidelor politice, încetarea activitătii partidelor politice si evidenta partidelor politice si a aliantelor politice. Prin urmare, aceste dispozitii nu au legătură cu dreptul la petitionare, drept fundamental, potrivit căruia cetătenii au dreptul să se adreseze autoritătilor publice prin petitii formulate numai în numele semnatarilor, iar organizatiile legal constituie au dreptul să adreseze petitii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii partidelor politice nr. 14/2003, exceptie ridicată de Partidul Solidaritătii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Bună în Dosarul nr. 26.962/3/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 octombrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.324

din 19 octombrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Valerică Nistor în Dosarul nr. 1.405/229/2009 al Judecătoriei Fetesti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, întrucât autorul acesteia solicită, în realitate, modificarea dispozitiilor de lege criticate.


CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 15 decembrie 2009, pronuntată în Dosarul nr. 1.405/229/2009, Judecătoria Fetesti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Exceptia a fost ridicată de Valerică Nistor cu ocazia solutionării unei plângeri contraventionale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că art. 26 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justitie, dreptul la apărare, libertatea de exprimare, dreptul la învătătură, dreptul de petitionare si dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, precum si conditiile si limitele restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, întrucât termenul prevăzut pentru comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei, si anume cel mult o lună de la data încheierii, nu se corelează cu termenul de 15 zile de la comunicare, stabilit de art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, pentru depunerea plângerii la instantă, având în vedere că dovada înlocuitoare a permisului de conducere eliberată cu drept de circulatie este valabilă doar 15 zile. Consideră că textele de lege arătate trebuie coroborate, fie în sensul prelungirii termenului de formulare a plângerii de la 15 zile la 30 de zile, fie prin scurtarea la 15 zile a termenului de cel mult o lună pentru comunicarea procesului-verbal.

Judecătoria Fetesti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 26 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările si completările ulterioare, având următorul cuprins: “în cazul în care contravenientul nu este prezent sau, desi prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum si a înstiintării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor prevederi de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor, libertătilor si îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justitie, ale art. 24 alin. (1) cu privire la dreptul la apărare, ale art. 30 alin. (1) referitoare la libertatea de exprimare, ale art. 32 alin. (1) privind dreptul la învătătură, ale art. 51 referitoare la dreptul de petitionare, ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică si ale art. 53 referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că autorul acesteia solicită, în realitate, modificarea textului de lege criticat, în sensul scurtării la 15 zile a termenului de cel mult o lună pentru comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei, în vederea corelării cu termenul de 15 zile de la comunicare, stabilit de art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, pentru depunerea plângerii la instantă. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Valerică Nistor în Dosarul nr. 1.405/229/2009 al Judecătoriei Fetesti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 octombrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.325

din 19 octombrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 26 alin. (4) lit. c) din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 26 alin. (4) lit. c) din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Ludovic Gyorgy si Rodica Gyorgy în Dosarul nr. 6.305/320/2008 al Tribunalului Mures - Sectia civilă, precum si de Aziz Erdogan în Dosarul nr. 14.221/4/2009 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie problema conexării dosarelor nr. 333D/2010 si nr. 357D/2010, având în vedere obiectul identic al acestora.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.

Curtea, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 357D/2010 la Dosarul nr. 333D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 ianuarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 6.305/320/2008, si încheierea din 14 ianuarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 14.221/4/2009, Tribunalul Mures - Sectia civilă si Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civilă au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 26 alin. (4) lit. c) din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996. Exceptia a fost ridicată de Ludovic Gyorgy si Rodica Gyorgy, precum si de Aziz Erdogan cu ocazia solutionării unor actiuni civile având ca obiect plângeri împotriva încheierii de carte funciară.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că notarea unui proces în cartea funciară în lipsa unei verificări a caracterului întemeiat, legitim si serios contravine art. 44 din Constitutie. Verificarea sumară cu ocazia notării, doar în ceea ce priveste legătura dintre litigiul aflat pe rolul instantelor si imobilul înscris în cartea funciară, contravine principiului constitutional care prevede că proprietatea privată este garantată.

Astfel, se arată că, desi se poate invoca că notarea are ca obiect doar informarea tertilor asupra litigiului în ceea ce priveste dreptul de proprietate, în opinia autorilor exceptiei acest lucru împiedică proprietarul tabular în exercitarea tuturor prerogativelor conferite de dreptul de proprietate, în spetă dreptul de dispozitie asupra acestuia. Totodată, se apreciază că “prin modul de reglementare extrem de vag a reglementării criticate se permite Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliară să respingă o cerere de notare a unui litigiu pentru simplul considerent că nu are legătură cu imobilul în cauză”.

Tribunalul Mures - Sectia civilă si Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civilă si-au exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 26 alin. (4) lit. c) din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996 sunt constitutionale. În acest sens arată că notarea nu constituie o limitare a exercitiului dreptului înscris în cartea funciară, urmărindu-se exclusiv realizarea elementului de publicitate imobiliară.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 26 alin. (4) lit. c) din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, cu modificările si completările ulterioare, care au următorul continut:

- Art. 26 alin. (4): “înscrierile sunt de trei feluri: [...]

c) notarea, având ca obiect înscrierea drepturilor personale, a actelor si faptelor juridice referitoare la starea si capacitatea persoanelor, actiunilor si căilor de atac în justitie, precum si a măsurilor de indisponibilizare, în legătură cu imobilele din cartea funciară.”

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate textul de lege criticat contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie si art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că în argumentarea exceptiei autorii acesteia au plecat de la o premisă gresită, constând în absolutizarea exercitiului prerogativelor dreptului de proprietate, făcând abstractie de dispozitiile constitutionale ale art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora “continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege”, precum si ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietătii private, “în conditiile legii organice”.

Totodată, prin Decizia nr. 632 din 11 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 8 iunie 2010, referitor la o critică similară, Curtea a retinut că “înscrierea actelor si faptelor juridice, privitoare la drepturile personale, la starea si capacitatea persoanelor în legătură cu imobilele cuprinse în Cartea funciară, poate fi anulată prin hotărâre judecătorească, astfel încât aceasta nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate, asa cum acesta este prevăzut în cuprinsul art. 44 alin. (1) si alin. (2) teza întâi si art. 136 alin. (5) din Constitutie.

Posibilitatea înscrierii în Cartea funciară a unei sfere largi de acte si fapte juridice, chiar si fără nicio legătură cu imobilele cuprinse în aceasta, nu echivalează cu grevarea imobilului cu o sarcină si nu limitează exercitiul dreptului de proprietate, ci, din contră, reprezintă o garantie a drepturilor si libertătilor tertelor persoane ce ar putea avea un interes privind imobilele înscrise în Cartea funciară, oferind, în acelasi timp, posibilitatea aducerii la cunostinta acestora a unor acte si fapte juridice, cu efect de opozabilitate”.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 26 alin. (4) lit. c) din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Ludovic Gyorgy si Rodica Gyorgy în Dosarul nr. 6.305/320/2008 al Tribunalului Mures - Sectia civilă, precum si deAzizErdogan în Dosarul nr. 14.221/4/2009 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 octombrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.337

din 19 octombrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie invocată de Societatea Comercială “Coffee Management” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 1.587/3/2010 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comercială.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 11 martie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 1.587/3/2010, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie invocată de Societatea Comercială “Coffee Management” - S.R.L. din Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textul de lege criticat este neconstitutional, deoarece determină ca pârâtul să nu poată beneficia de dreptul de a administra proba cu interogatoriu, expertiza contabilă si/sau martori, ceea ce reprezintă o limitare a dreptului debitorului la un proces echitabil si a dreptului de a administra probe.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comercială apreciază că exceptia invocată este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 6 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 295/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificările si completările ulterioare, potrivit cărora: “Dacă nu a intervenit închiderea dosarului în conditiile art. 5, judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum si a explicatiilor si lămuririlor părtilor, ce i-au fost prezentate potrivit art. 4.”

În opinia autorului exceptiei, prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil si ale art. 24 alin. (1) potrivit cărora “Dreptul la apărare este garantat”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a pronuntat prin numeroase decizii cu privire la constitutionalitatea aceluiasi text de lege prin raportare la aceleasi texte din Constitutie si cu o motivare asemănătoare celor din prezenta cauză, de exemplu, prin Decizia nr. 348 din 18 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 27 noiembrie 2003, Decizia nr. 251 din 15 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 6 iulie 2004, si prin Decizia nr. 1.148 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008. Cu acele prilejuri, respingând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea a retinut, în esentă, că Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 reglementează o procedură specială si accelerată, derogatorie de la normele procedurii civile, care urmăreste recuperarea într-un timp cât mai scurt a creantelor certe, lichide si exigibile, ce reprezintă obligatii contractuale de plată a unor sume de bani. Acest caracter special al procedurii a determinat limitarea mijloacelor de probă utilizabile la înscrisuri, în prima fază, completate ulterior cu explicatiile si lămuririle date de părti, limitarea fiind deopotrivă valabilă pentru ambele părti, în conditii identice pentru exercitarea dreptului la apărare. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre părti urmează a fi rezolvate conform reglementărilor din dreptul comun. Modul în care instantele judecătoresti admit sau resping cererile de probatiune reprezintă o problemă de aplicare, iar nu de constitutionalitate a textului de lege.

Împotriva hotărârii de respingere a cererii în anulare debitorul poate declara recurs, care se judecă conform normelor dreptului comun, iar împotriva titlului executoriu poate formula contestatie la executare, de asemenea, potrivit normelor Codului de procedură civilă.

Totodată, textele de lege criticate contin norme de procedură asupra cărora legiuitorul este suveran a legifera, evident cu respectarea drepturilor si libertătilor fundamentale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia pronuntată de Curte prin deciziile mentionate, precum si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie invocată de Societatea Comercială “Coffee Management” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 1.587/3/2010 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 octombrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.341

din 19 octombrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3733 alin. V

 

din Codul de procedură civilă

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3733 alin. 11 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Marques Santo Ana-Maria în Dosarul nr. 499/108/2010 al Tribunalului Arad - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 18 martie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 499/108/2010, Tribunalul Arad - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3733 alin. 11 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Marques Santo Ana-Maria.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textul de lege criticat este neconstitutional, întrucât îl lipseste pe debitor de posibilitatea de a obtine examinarea încheierii civile prin care s-a admis cererea creditorului de învestire cu formulă executorie a hotărârii judecătoresti, de către o instantă superioară în grad celei care a pronuntat-o. Astfel, în situatia în care această încheiere nu poate fi supusă niciunei căi de atac, debitorul este în imposibilitatea de a-si exercita dreptul la apărare si de a beneficia de principiul dublului grad de jurisdictie, în sensul de a verifica legalitatea si temeinicia încheierii pronuntate de respectiva instantă judecătorească. În consecintă, debitorul este pus într-o situatie inferioară fată de creditor, care are la dispozitie exercitiul controlului judiciar, fiindu-i garantat dublul grad de jurisdictie. Se arată în acest sens că “libertatea legiuitorului de a stabili conditiile procedurii de judecată nu este absolută, limitele libertătii de reglementare fiind determinate si în aceste cazuri de obligativitatea respectării normelor si principiilor privind drepturile si libertătile fundamentale si a celorlalte principii consacrate prin Legea fundamentală si prin actele juridice internationale la care România este parte”.

Tribunalul Arad - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată în cauză este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 3733 alin. 11 din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul continut: “încheierea prin care presedintele instantei admite cererea de învestire cu formulă executorie a hotărârii judecătoresti sau a altui înscris în cazurile prevăzute de lege nu este supusă niciunei căi de atac.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, în art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, în art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, cu raportare la art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, si la art. 14 privind interzicerea discriminării.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, se constată că, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii acelorasi dispozitii din Codul de procedură civilă, în raport cu aceleasi critici de principiu. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 664 din 10 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 din 16 noiembrie 2006, si Decizia nr. 247 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 13 aprilie 2006, prin care Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3733 alin. 11 din Codul de procedură civilă. Cu acele prilejuri, Curtea a retinut că dispozitiile de lege criticate reprezintă norme de procedură a căror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, intră în competenta exclusivă a legiuitorului. Faptul că încheierea prin care s-a admis cererea de învestire cu formulă executorie a hotărârii judecătoresti sau a altui înscris în cazurile prevăzute de lege nu este supusă niciunei căi de atac nu constituie o înfrângere a dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 129 din Legea fundamentală, “împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii”, acest text constitutional lăsând la latitudinea legiuitorului reglementarea căilor de atac, ceea ce îi permite acestuia din urmă să excepteze de la exercitarea lor, atunci când consideră că se impune, anumite hotărâri judecătoresti, asa cum a procedat prin dispozitiile de lege criticate.

De altfel, reglementarea actuală din Codul de procedură civilă permite părtii să introducă contestatia la executare, ceea ce oferă celor interesati sau vătămati, după ce executarea silită a început, dreptul de a cere anularea titlului învestit cu formulă executorie dat fără îndeplinirea conditiilor legale. Faptul că exercitiul acestui drept este corelat cu calea de atac a contestatiei la executare nu reprezintă un impediment real, sub raport constitutional, al accesului liber la justitie. Prin instituirea acestei proceduri legiuitorul a urmărit să restrângă posibilitatea de tergiversare a executării silite, prin exercitarea abuzivă a unei atari căi de atac, si să realizeze un spor de celeritate în realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu.

Cu privire la critica privind încălcarea art. 16 alin. (1) din Constitutie, Curtea a constatat că, potrivit jurisprudentei sale constante, tratamentul juridic egal constituie un drept al cetătenilor numai în măsura în care acestia se găsesc în situatii juridice identice, deosebirile sub acest aspect impunând, în mod necesar, un regim juridic diferentiat. Asa fiind, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica având un atare obiect nu este întemeiată.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia pronuntată anterior de Curte, precum si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3733 alin. V din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Marques Santo Ana-Maria în Dosarul nr. 499/108/2010 al Tribunalului Arad - Sectia civilă. Definitivă si general obligatorie. Pronuntată în sedinta publică din data de 19 octombrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.344

din 19 octombrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Cristina Mihaela Zoican în Dosarul nr. 16.592/303/2009 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 11 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 16.592/303/2009, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Cristina Mihaela Zoican într-o cauză având ca obiect ordonantă presedintială.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textul de lege criticat determină o stare de inegalitate între recurenta, pârâtă si fiul său, pe de o parte, si intimatul, reclamant, pe de altă parte. Se mai arată că se încalcă acelasi text constitutional si prin faptul că, în speta dedusă judecătii, se va crea un vădit dezechilibru între părti, apreciindu-se că recurenta si fiul său “sunt vădit dezavantajati în propriul domiciliu, lucru care contravine grav prevederilor constitutionale”. Dispozitiile art. 581 din Codul de procedură civilă mai sunt criticate si pentru faptul că se judecă “fără a intra, practic, în amănunt”.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată în cauză este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.


Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 581 din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul continut: “Instanta va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Cererea de ordonantă presedintială se va introduce la instanta competentă să se pronunte asupra fondului dreptului.

Ordonanta va putea fi dată si fără citarea părtilor si chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de urgentă si cu precădere.

Pronuntarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se face în cel mult 48 de ore de la pronuntare.

Ordonanta este vremelnică si executorie. Instanta va putea hotărî ca executarea să se facă fără somatie sau fără trecerea unui termen.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 22 - Dreptul la viată si la integritate fizică si psihică, art. 26 - Viata intimă, familială si privată, art. 27 - Inviolabilitatea domiciliului, art. 44 - Dreptul de proprietate privată si art. 49 - Protectia copiilor si a tinerilor.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, se constată că, în numeroase cauze, Curtea Constitutională s-a pronuntat asupra textului de lege criticat, stabilind că acesta este constitutional.

Astfel, în ceea ce priveste critica referitoare la încălcarea principiului egalitătii în drepturi, Curtea a statuat că nu poate fi retinută, deoarece textul legal criticat nu este aplicabil “doar unei sau unor categorii de persoane aprioric determinate, ci oricărei persoane aflate în situatiile mentionate în ipoteza normei, neavând caracter discriminatoriu, egalitatea de tratament justificându-se doar când subiectele de drepturi se găsesc în situatii similare, situatiile diferite impunând solutii legislative diferite” (Decizia nr. 153 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 24 iunie 2005).

Nu pot fi retinute nici criticile potrivit cărora în acest cadru instanta judecă “fără a intra, practic, în amănunt”, critici care pun în discutie urgenta care guvernează această procedură, în corelatie cu liberul acces la justitie al persoanelor pentru apărarea drepturilor si intereselor lor legitime. Sub acest aspect, Curtea a statuat că “prin procedura de urgentă instituită de art. 581 din Codul de procedură civilă nu numai că nu se aduce vreo îngrădire dreptului persoanei la apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivă, se creează posibilitatea pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justitiei în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări” (Decizia nr. 244 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 14 aprilie 2008).

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutia deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

În ceea ce priveste criticile privind încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 26 - Viata intimă, familială si privată, art. 27 - Inviolabilitatea domiciliului, art. 44 - Dreptul de proprietate privată si ale art. 49 - Protectia copiilor si a tinerilor, se constată că acestea vizează aspecte de fapt ale cauzei deduse judecătii, cu privire la care competenta de a aprecia revine instantei învestite cu solutionarea cauzei, iar nu Curtii Constitutionale.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Cristina Mihaela Zoican în Dosarul nr. 16.592/303/2009 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 octombrie 2010.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aplicarea mobilitătii pentru domnul Stănisteanu Sergiu Norut din functia publică

de prefect al judetului Giurgiu în functia publică de inspector guvernamental

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 33 alin. (1) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înaltilor functionari publici, managementul carierei si mobilitatea înaltilor functionari publici, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri domnului Stănisteanu Sergiu Norut i se aplică mobilitatea din functia publică de prefect al judetului Giurgiu în functia publică de inspector guvernamental.

Art. 2. - Numirea în functia publică de inspector guvernamental se face prin decizie a primului-ministru.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Mihai Capră,

secretar de stat

 

Bucuresti, 2 decembrie 2010.

Nr. 1.199.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind exercitarea, cu caracter temporar, în conditiile legii, a functiei publice de prefect al judetului Giurgiu

de către domnul Cristoi Robert-Ioan

 

Având în vedere prevederile art. 43 din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înaltilor functionari publici, managementul carierei si mobilitatea înaltilor functionari publici, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 19 alin. (1) lit. a), art. 89 si 92 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Cristoi Robert-Ioan exercită, cu caracter temporar, în conditiile legii, functia publică de prefect al judetului Giurgiu.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Mihai Capră,

secretar de stat

 

Bucuresti, 2 decembrie 2010.

Nr. 1.200.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind încetarea, prin acordul părtilor, a exercitării temporare a functiei publice de prefect

al judetului Sibiu de către domnul Trihenea Constantin

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) si art. 97 lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează, prin acordul părtilor, exercitarea temporară a functiei publice de prefect al judetului Sibiu de către domnul Trihenea Constantin.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Mihai Capră,

secretar de stat

 

Bucuresti, 2 decembrie 2010.

Nr. 1.201.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRU

DECIZIE

privind prelungirea detasării, începând cu data de 21 ianuarie 2011, a perioadei de exercitare de către doamna Romfeld Maria Magdolna, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, a functiei publice vacante de director executiv în cadrul Consiliului Judetean Harghita

 

Având în vedere solicitarea Consiliului Judetean Harghita formulată prin Adresa nr. 6.601 din 23 noiembrie 2010 privind prelungirea detasării doamnei Romfeld Maria Magdolna, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, în functia publică de director executiv în cadrul Consiliului Judetean Harghita, precum si acordul scris al doamnei Romfeld Maria Magdolna cu privire la prelungirea detasării, exprimat prin Adresa înregistrată la Secretariatul General al Guvernului sub nr. 20/24.953/D.N.A. din data de 27 noiembrie 2010,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) si al art. 89 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data de 21 ianuarie zun, doamnei Romfeld Maria Magdolna, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, i se prelungeste detasarea în functia publică de director executiv în cadrul Consiliului Judetean Harghita pe o perioadă de 6 luni.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2010.

Nr. 265.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRU

DECIZIE

privind numirea prin mobilitate a domnului Stănisteanu Sergiu Norutîn functia publică de inspector guvernamental

 

Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înaltilor functionari publici, managementul carierei si mobilitatea înaltilor functionari publici, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 33 alin. (1) lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii domnul Stănisteanu Sergiu Norut se numeste în functia publică de inspector guvernamental, în aplicarea mobilitătii înaltilor functionari publici.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 2 decembrie 2010.

Nr. 266.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea prin mobilitate a domnului Stănisteanu Sergiu Norutîn functia publică de secretar general în cadrul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri

 

În temeiul art. 15 lit. e) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 33 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înaltilor functionari publici, managementul carierei si mobilitatea înaltilor functionari publici, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii domnul Stănisteanu Sergiu Norut se numeste în functia publică de secretar general în cadrul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, în aplicarea mobilitătii înaltilor functionari publici.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 2 decembrie 2010.

Nr. 267.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRU

DECIZIE

privind numirea responsabilului national cu autorizarea finantării PHARE, Facilitatea de tranzitie si SAPARD

 

Având în vedere prevederile:

- Hotărârii Guvernului nr. 1.011/1999 pentru aprobarea Memorandumului de întelegere dintre Guvernul României si Comisia Europeană privind înfiintarea Oficiului de Plăti si Contractare PHARE (O.P.C.P), semnat la Bucuresti la 16 iulie 1998, si a Memorandumului de întelegere dintre Guvernul României si Comisia Europeană privind înfiintarea Fondului National, semnat la Bruxelles la 20 octombrie 1998;

- Memorandumului de întelegere dintre România si Comisia Europeană pentru punerea în aplicare a Facilitătii de tranzitie, publicat prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 1.849/2007;

- Legii nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului multianual de finantare dintre Guvernul României si Comisia Comunitătilor Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, cu modificările si completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii domnul Dan-Tudor Lazăr, având functia de secretar de stat în cadrul Ministerului Finantelor Publice, se numeste în functia de responsabil national cu autorizarea finantării PHARE, Facilitatea de tranzitie si SAPARD.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii se abrogă Decizia primului-ministru nr. 207/2010 privind numirea domnului Alexandru Nazare în functia de responsabil national cu autorizarea finantării PHARE, Facilitatea de tranzitie si SAPARD.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 3 decembrie 2010.

Nr. 268.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Ferdinand Nagy din functia de comisar general pentru expozitii mondiale, cu rang de subsecretar de stat, la Ministerul Afacerilor Externe

 

Având în vedere propunerea formulată de ministrul afacerilor externe prin Memorandumul înregistrat sub nr. 5/9187 din 25 noiembrie 2010,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 5 alin. (1)si art. 71 din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii domnul Ferdinand Nagy se eliberează din functia de comisar general pentru expozitii mondiale, cu rang de subsecretar de stat, la Ministerul Afacerilor Externe.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 3 decembrie 2010.

Nr. 269.

 


GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRU

DECIZIE

pentru constituirea Comitetului interministerial privind procesul de reformare a legislatiei si procedurilor din domeniul restituirii proprietătilor

 

Având în vedere Nota privind evolutia procedurii-pilot declansate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la cauzele românesti privind imobilele nationalizate, aprobată de Guvernul României în data de 13 octombrie 2010,

în temeiul art. 18 si 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Se constituie Comitetul interministerial privind procesul de reformare a legislatiei si procedurilor din domeniul restituirii proprietătilor, denumit în continuare Comitetul, în componenta prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - (1) Comitetul are ca atributii principale identificarea solutiilor optime care să conducă la eficientizarea procesului de restituire a proprietătilor si elaborarea unor proiecte de acte normative care să contină propunerile în domeniu.

(2) Activitatea Comitetului, ce trebuie să tină seama de recomandările Curtii Europene a Drepturilor Omului din Hotărârea din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu si altii împotriva României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 778 din 22 noiembrie 2010, are ca scop final punerea în executare a acestei hotărâri, în ceea ce priveste măsurile generale dispuse de Curte.

Art. 3. - Comitetul elaborează proiectele de acte normative prevăzute la art. 2 în termen de 30 de zile de la identificarea solutiilor de eficientizare a procesului de restituire a proprietătilor si le înaintează autoritătilor cu competente legale în materie, în vederea însusirii si promovării, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Daniela Nicoleta Andreescu

 

Bucuresti, 3 decembrie 2010.

Nr. 270.

 

ANEXA

 

COMPONENTA

Comitetului interministerial privind procesul de reformare a legislatiei si procedurilor din domeniul restituirii proprietătilor

 

Nr. crt.

Institutia

Membru titular

Membru supleant

1.

Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietătilor

Crinuta Nicoleta Dumitrean presedinte

Remus Virgil Baciu vicepresedinte

2.

Ministerul Justitiei

Cătălin Marian Predoiu ministru

Lidia Barac secretar de stat

3.

Ministerul Finantelor Publice

Gheorghe Ialomitianu ministru

Gheorghe Gherghina secretar de stat

4.

Ministerul Administratiei si Internelor

Constantin-Traian Igas ministru

Mihai Capră secretar de stat

5.

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale

Valeriu Tabără ministru

Nicolae Giugea presedintele Agentiei Domeniilor Statului

6.

Ministerul Mediului si Pădurilor

Lászlo Borbely ministru

Cristian Apostol secretar de stat

7.

Ministerul Afacerilor Externe

Teodor Baconschi ministru

Răzvan-Horatiu Radu subsecretar de stat

8.

Aparatul propriu de lucru al primului-ministru

Cynthia-Carmen Curt consilier de stat

Ana Ioana Rusu consilier


ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

privind utilizarea mijloacelor electronice de transmitere la distantă în procesul decontării serviciilor prestate de furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale aflati în relatie contractuală cu casele de asigurări de sănătate

 

Având în vedere:

- Referatul de aprobare nr. 2.276/2010 al Unitătii de implementare sisteme informatice;

- Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică;

- Hotărârea Guvernului nr. 262/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010, cu completările ulterioare;

- Ordinul ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 265/408/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul dispozitiilor art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale aflati în relatie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pot depune prin mijloace electronice de transmitere la distantă documentele justificative privind raportarea activitătii realizate în vederea decontării, formularele de raportare si fisierele de date necesare raportării în sistemul informatic unic integrat.

Art. 2. - Pentru depunerea prin mijloace electronice de transmitere la distantă a documentelor si fisierelor de date în format electronic prevăzute la art. 1, acestea trebuie asumate de reprezentantul legal al furnizorului, în numele acestuia, prin semnare cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat digital eliberat de oricare dintre furnizorii de servicii de certificare, acreditati în conditiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.

Art. 3. - După obtinerea certificatului digital mentionat la art. 2, furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale se vor înregistra cu respectivele certificate la casele de asigurări de sănătate cu care se află în relatii contractuale.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare începând cu data de 20 decembrie 2010.

 

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Nicolae Lucian Dută

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2010.

Nr. 974.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.